Manifestul Miscarii Trans-Religioase - Radu Lucian Alexandru

8/14/2019 Manifestul Miscarii Trans-Religioase - Radu Lucian Alexandru

http://slidepdf.com/reader/full/manifestul-miscarii-trans-religioase-radu-lucian-alexandru 1/156

Manifestul Mişcării Trans-Religioase

1.

http://manifestul-miscarii-trans-religioase.blogspot.com/




Radu Lucian Alexandru

Colecţia

Noua Viaţăcuprinde urătoarele cărţi!

1. Manifestul Mişcării Trans-Religioase

". #tica Aroniei$. Mitul credinţei

%. Noua &rdine Religioasă'. (racticile )pirituale ale &ului *ni+ersal

,. luinarea iinţei/. 0etrianul Calea (ercepţiei nfinite

2. )ene şi Re+elaţii

3enuiri alternati+e ale colecţiei forate din aceste 2 cărţi! nfineter Lex4(rincipiile (rie4 Teelia )anctuarului4 Religia &aenilor Li5eri4

)enele Noilor #re4 Cartea 6+oarelor4 undaentele TransReligiei.

2007-2009 © Copyright deţinut deRadu Lucian Alexandru.

Toate drepturile rezerate.

7rafică! Radu Lucian Alexandru

#-ail! radu.lucian.alexandru8gail.cod Messenger! radu9lucian9alexandru8:a;oo.co

<ouTu5e page! ===.:outu5e.co>radulucianalexandru

=e51! ;ttp!>>radu-lucian-alexandru.5logspot.co=e5"! ;ttp!>>anifestul-iscarii-trans-religioase.5logspot.co

(uteţi descărca pentru lectură alte cărţi de acelaşi autor de aici!;ttp!>>===.scri5d.co>Radu?"@Lucian?"@Alexandru

!ditura " L#$!Clu NapocaB "@@tel. @/"-,/@.'/'

#%&$ 97'-97(-''())-(-9

1.

http://radu-lucian-alexandru.blogspot.com/

mailto:[email protected]


http://www.youtube.com/radulucianalexandru



http://www.scribd.com/Radu%20Lucian%20Alexandru




http://www.youtube.com/radulucianalexandru



http://www.scribd.com/Radu%20Lucian%20Alexandru




*ani+e,tul*icriiTran,-Religioa,e


Colecţia /$oua iaţ1 - cartea nt3ia

1.






Cuprin,

1. (ercepţia Trans-)isteică 1.1

". )piritul unei epoci 1.$$. Ci+ili6aţia Cosico-nforaţionalăB ndi+idual - 7lo5ală 1.%%. (orţile Noilor #re 1.,'. Trans-Religia şi Mişcarea Trans-Religioasă 1./

,. Cele % (uncte Cardinale ale &ului TransReligios 1. (rincipiile ar;etipale si5olice D)oaEB DLunE şi DntE /. C;eile (orţilor! 1.1"

- Maturi6ării (si;ice - Responsa5ilităţii indi+iduale şi sociale - ndi+iduali6ării (si;ice - raternităţii *ni+ersale - 3repturilor &enilor şi iinţelor - *nităţii Fn 3i+ersitate

- #ducaţiei continue - Cercetării - Creaţiei - Counicării şi Couniunii - Relati+ităţii - 3esc;iderii Neliitate spre Cunoaştere

2. dealurile &ului *ni+ersal 1.$. Legile dealurilor 1.%@1@. (ersonalităţile parţial idealiste şi (ersonalitatea ntegral dealistă 1.%,11. )ursele Maore ale ericirii> Aroniei 1.'$1". #tica Aroniei 1.'%1$. Ra6ele Cunoaşterii *ni+ersale 1.''1%. aptele &ului Li5er 1.'/

1'. Modelele &ului *ni+ersal 1.'/1,. nfiniNous 1.'1/. Cartea Trans-Religiei! Ga6a de 3ate *ni+ersală 1.,$12. G3 şi Călătorul prin Conştiinţă 1.,'1. Licenţa celor trei Li5ertăţi HL$LI 1.,,

"@. )anctuarele )trălucirii Ra6elor 1.,/"1. Altarele Trans-Religioase 1.2,"". Locuinţele nfinetiene 1.22"$. Cercetătorii TransReligioşiB Cercetătorii Jnaintaţi şi raţii Creatori 1.22

"%. C.#.R.-urile nfinetiene 1.@"'. Kurăintele C#R-ului 1."

",. 3irecţii de cercetare şi creaţie a5ordate de C#R-urile Lisaniene 1.$"/. &raşele Cunoaşterii 1.%

"2. Atitudinea faţă de necunoscut - DJn+ăţăturile Trans-ReligieiE 1.". 7ndirea critică discriinati+ constructi+ă 1.1@@$@. Re+elaţia *ni+ersală 3irectă şi nfinită 1.1@1

$1. Jn+ierea şi Neurirea Geatifică 1.1@"$". (aradisurile şi nfernurile 1.1@'$$. (riorităţi la Jn+iere> Neurire şi la intrarea Fn (aradis 1.1@

$%. &rgani6area ierar;ică a unei Reţele rateriene 1.111$'. #xeplu posi5il de organi6are uridică a unei Reţele rateriene

su5 fora unei asociaţii nonprofit 1.11%$,. (rincipii generale de funcţionare ale Reţelelor Trans-Religioase 1.112$/. 3epartaente Reţea 1.11

1.






$2. #conoia &ului Trans-Religios! Trans-#conoia 1.1"1$. Mişcarea Trans-(olitică şi &ul Trans-(olitic 1.1""%@. D3uşaniiE &ului TransReligios 1.1"'%1. Religia &ului Li5er şi ră65oiul 1.1",

%". Cu te poţi raporta faţă de Mişcarea Trans-Religioasă 1.1"/%$. Atitudinea Mişcării )ocioReligioase faţă de religiile existente 1.1$"

%%. #tiologia cu+ntului DreligieE 1.1$$%'. Clasificări ale religiilor existente 1.1$%

%,. Caracteristicile unei religii li5ere 1.1$%/. Cea ai 5ună dintre religiile posi5ile 1.1%@%2. #+oluţia religioasă 1.1%$%. TransReligia şi Adaptarea 1.1%/'@. Re+elaţia dentităţii şi C;earea Mesaului 1.1%2

1.






4. 5ercepţia Tran,-%i,te6ic

1. (ercepţia Trans-)isteică este percepţiasiultană a ai ultor )isteeB este ieşirea din

dogatis şi fanatisB este recunoaştereaexistenţei unor infinităţi de )istee şi astfeliplicit a relati+ităţii unei percepţii sisteiceoarecare.

". (ercepţia Trans-)isteică dă astfel naştere laTrans-Religios prin percepţia siultană a aiultor sistee religioase şi a ai ultor sisteede raportare Hfilo6oficeB psi;ologiceB ştiinţificeBartisticeB religioaseB politiceB econoiceB etc.I ladiferitele realităţi ale existenţei.

$. (ercepţia Trans-Religioasă este conştientă defaptul că fiecare astfel de percepţie sisteică estedoar o percepţie liitată a Ceea Ce #ste şi nu uităcă fiecare fenoen poate fi pri+it prin interediulai ultor tipuri de percepţii sisteice - poate fipri+it şi Fnţeles din ai ulte ung;iuri de +edere.

%. #a ştie că alegerea ung;iului de pri+it estedefinitorie pentru ceea ce +a +edea şi de aceeapentru a a+ea o +i6iune ct ai copletă asupraunui fenoen ea caută să-l perceapă din ct aiulte puncte de +edere posi5ile - prin interediulct ai ultor percepţii sisteice.

'. #a ştie că orice percepţie Hc;iar şi percepţiatrans-sisteicăI nu este dect o percepţiesisteică deoarece orice percepţie presupune dinstart ultiplicitateaB care presupune legături Fntre

părţile eiB care presupun )isteul Horiunde este olegătură este un )iste orice este un siste esteo ultiplicitateI deci orice percepţie nu poate fidect o percepţie sisteică.

,. 3ar pe cnd cei care se asocia6ă doar uneipercepţii sisteice oarecare Fşi liitea6ă ine+ita5ilsfera de cuprindere a conştiinţei Hasundu-şiastfel ine+ita5il un i6 de a5solutisB fanatis şidogatisI cei care răn ereu desc;işi aiultor percepţii sisteice oarecare Hlăsnd astfelsă se anifeste Fn ei percepţia trans-sisteicăI sedesc;id infinitului şi extinderii fără liite aconştiinţei proprii.

/. Această desc;idere infinită Fşi asuă ca şicorolar al ei acceptarea senină a relati+ităţiioricărei percepţii şi lucrul constant cu pro5a5ilităţileHşi nu cu nişte false certitudini pe care nici opercepţie sisteică nu le poate oferiI.

2. Asuarea a5solutistă a unei percepţiisisteice oarecare nu poate fi dect rodulignoranţei - a susţinerii Fn psi;ic a unui cppercepti+ destul de restrns pe cnd percepţiatrans-sisteică este rodul lărgirii cpuluipercepti+ spre infinit.

. (ercepţiile sisteice oarecare trăiesc cu falsecertitudini şi Fşi ascund ignoranţa după ele

percepţia trans-sisteică +ieţuieşte Fn relati+ şi Fndesc;iderea continuă spre NouB de o anierăaturăB pre+ă6ătoare şi critic constructi+ă FntruAronie şi Fntru deal.

1@. (ercepţia sisteică oarecare se Fncrustea6ă Fn finit - percepţia trans-sisteică se regăseşte Fn

infinit.11. Angoasa celui care are DcertitudiniE este cănu e sigur de ele este siţirea HintuireaIprofundă su5conştientă a faptului că uni+ersulc;iar s-ar putea să fie infinit.

1". Certitudinea celui care nu ai are certitudinise 5a6ea6ă Fn od relati+ pe constatarea unorpro5a5ilităţi ai ari sau ai ici şi constă Fnconştienti6area faptului că c;iar dacă realitatea nue infinită atunci cel puţin finitul pe care el Flpercepe Fn fiecare oent este infinit.

1$. (ercepţia trans-sisteică este desc;idereaspre )c;i5are şi constă negreşit Fn adaptarearapidă şi eficientă la ea ct şi Fn pro+ocarea ei percepţia sisteică oarecare este frica desc;i5are şi gndirea iposi5ilului cafenoenele realităţii să rănă nesc;i5atepentru totdeauna.

1%. Astfel există două tipuri de oaeni!- cei care plutesc Fn deri+ă care dintr-o lene

greu explica5ilă Fşi ărginesc percepţia unorfenoene la o singură percepţie sisteicăoarecare4

- şi cei care conduc deri+a celor dinti de la unsiste spre altul.

1'. Cei de al doilea tip cunosc cel puţin douăsisteeB două percepţii sisteice oarecare cel

dinspre care Fi conduc pe ceilalţi care se lasă Fnderi+ă şi cel Fnspre care Fi conduc.1,. 3ar ai ult ca sigur că există cel puţin şi

un al treilea tip de oaeni cei care călătorescdintr-un siste Fn altul Hcreat de alţii şi>sau de ei FnşişiI Fn od conştientB 5ucurndu-se de existenţairifică a fiecăruia dintre ele Hla ura urei toatesunt +iaţă şi sunt creaţieI.

1/. Aceştia sunt destinaţi unei călătorii infiniteprin conştiinţă ca de altfel şi celelalte două tipuri.

12. )ingura diferenţă Fntre ei şi ceilalţi este Fnsăuna +itală! ei sunt conştienţi de perpetua călătorieinter-sisteicăB intra-sisteică şi trans-sisteică.

1. (entru ei astfel +iaţa este o continuă irareBun 5eatific oc! o perpetuă săr5ătoare.

"@. (ercepţia trans-sisteică nu cunoaşte dect

o singură oarte! oartea sisteică sausisteatică.

"1. )isteul )isteelor nu este un siste doar Fn spaţiuB ci şi Fn tip Fn fiecare clipă seanifestă un alt )iste al )isteelor.

"". Totalitatea sisteelor din fiecare clipăforea6ă )isteul )isteelor şi Fn interiorul lui nueste dect un singur destin! infinita călătorie HintraBinter şi transI sisteică.

"$. (ercepţia trans-sisteică nu este deci dect

conştienti6area intiăB extre de intiăB a(re6enţei nfinitului."%. Jn pre6enţa acestei conştienti6ări orice

fanatiseB a5solutise sau dogatise cad rănite

1.1






ortal Fn faţa unei existenţe regăsite spontan FnTrăirea Neărginită a Jntregului.

"'. (ercepţia sisteică este şi ea Fntr-un feltrans-sisteică Ho percepţie trans-sisteicărestrnsă şi FngustăI deoarece fiecare siste nueste altce+a dect un siste de sistee.

",. 3e aceea dacă cine+a +rea să aungă la

percepţia trans-sisteică lărgită ai Fnti tre5uiesă Fncerce să do5ndească o percepţie sisteică Fnc;egată şi coerentă asupra luii restrnse Fncare el>ea se anifestă.

"/. (ro5lea este că aoritatea oaenilor nuau auns Fncă să do5ndească nici ăcar o astfelde percepţie sisteică ei aflndu-se astfel trăitori Fntr-un spaţiu aparent ciudat cel al pri+iriisuperficiale HsăraceB lipsite de profun6ieIB alpri+irii inconstante Hfugiti+eB gră5iteB stresateIB alpri+irii incoerenteO

"2. #i se află Fn spaţiul acestei pri+iri confu6e şiincoerente deoarece au fost Fn+inşi de frică şi leneBde orgoliu şi auto-copătiireB de nie şi

lăcoie.". Au pierdut Fn lupta pe care au dat-o cu

aceste raţionaente greşite deoarece s-au lăsat Fnşelaţi de societăţile tradiţionale Fn care au crescutşi ai ales deoarece Fncă nu au Fn+ăţat să fie cuade+ărat sinceri cu ei Fnşişi Hse int Fntruna cu oneruşinare şi cu o inconştienţă incredi5ilăIO

$@. (ercepţia sisteică Hpercepţia trans-sisteică FngustăI este o percepţie liitată la unsiste anue la a pri+i realitatea şi diferitele eifenoene dintr-un singur punct de +edere.

$1. Cnd cine+a iasă Fnsă din io5ilitate şi Fşiperite Fn od necondiţionat 5ucuria pri+iriifenoenelor realităţii din cel puţin trei puncte de+edere diferite Hdo5ndind astfel cel puţin treipercepţii sisteice diferite a lorI el se regăseşteiediat Fn acţiunea pacifică a pri+irii liniştiteO

$". (ercepţia sisteică este deseori o percepţie

a5solutistăB dogaticăB fanatică care refu6ă să-şirecunoască liitele fie ele ct de e+idente -percepţia trans-sisteică este una relati+istă care Fşi afiră şi Fşi recunoaşte liitele Fnsă doar pentrua purcede apoi cu forţă Fnspre continua lordepăşire.

$$. 3esc;iderea necondiţionată Fn faţanfinitului şi a #ternităţii aceasta este percepţia

trans-sisteică.$%. #a este conştienti6area a5isal de profundă ae+idenţei incontesta5ile anue că orice fenoenpoate fi pri+it dintr-o infinitate de puncte de+edereB că orice percepţie este de fapt o percepţietrans-sisteică Heste percepţia ai ult sau aipuţin conştienti6ată a unei infinităţi de sisteeI.

$'.- #ste percepţia o ştiinţă- Mai ult dect orice altce+aP DQtiinţaE e printre altele realitatea care

desenea6ă foreleB legileB regulile şi iloacelede existenţă teporară şi locală a unui siste saua altuia.

$,. (ercepţia Trans-sisteică se poate regăsideci doar prin ştiinţa de a pri+i nfinitul şi#ternitatea sunt curios ce cu+inte se +or ai

in+enta Fn +iitor pentru a desena percepţia careconştienti6ea6ă JntregulO

$/. 3ar pnă atunci să constată e+idenţa!există o ilosofie a )isteului şi o ilosofie a)isteelor Ha Trans-)isteuluiI - există o filosofiea unui siste anue şi o filosofie a ceea ce estedincolo de un siste anue Ho infinitate de alte

sisteeI.$2. ilosofia )isteului are de ulte ori unare păcat acela de a considera că Fn afară desisteul pe care ea Fl are Fn +edere nu ai existănici un alt siste de aici pro+in dogatisele şia5solutisele HFntr-un cu+nt a5surdităţileI ce ocaracteri6ea6ă de cele ai ulte ori.

$. ilosofia )isteelor Ha Trans-)isteuluiIconsideră ca teelie de nestrăutat a eirecunoaşterea existenţei e+idente a unei infinităţide sisteeB dar poate a+ea şi ea un păcat anuesă uite că aceste sisteeB c;iar infiniteB sunt totuşisistee care fiecare Fn parte funcţionea6ă şi seanifestă după legi specifice care tre5uie

cunoscute şi stăpnite Hdacă +re să ne enţineşi să ne ări aronia pe care o deţineI.

%@. (ăcatul filosofiei sisteului poate fiunidirecţionalitatea percepti+ăB 5locarea ei Fntr-osingură direcţie păcatul filosofiei sisteelor Hatrans-sisteuluiI poate fi ne-focali6area ei Fn nici odirecţieB suspendarea ei Fn +idB Fn gol.

%1. ilosofia sisteului aunge cteodată să nuai +adă pădurea din cau6a unui copac care i-afurat pri+irea filosofia sisteelor poate aungeuneori să nu ai +adă copacii din cau6a pădurii.

%". )e cere deci o filosofie a sisteului Fncadrată Fntr-o filosofie a sisteelor.

)e cere să fie +ă6ută deopotri+ă şi pădurea şicopaciiB şi deile şi orele pe care ele le F5racăBşi #senţele şi Aparenţele lor de anifestareB şiA5solutul şi Relati+ulB şi nfinitul şi initulB şi *nul şiMultiplul se cere deci o ilosofie ntegratoare aJntreguluiB care este deopotri+ă şi o filosofie asisteului şi o filosofie a sisteelor Ha trans-sisteuluiI.

%$. Jn această ilosofie a JntreguluiB prefixul DTransE +rea să spună Fn priul rnd ai ulţiHai ulteI apoi +rea să spună că aceşti ai ulţisunt legaţi unii cu alţii.

%%. Cnd 6ice de exeplu Trans-Religieconştienti6ă de fapt că există ai ulte religii şi

că acestea au puternice eleente de legătură nudoar Fntre eleB nu doar unele cu altele ci şi cuoricare dintre celelalte fenoene sociale! politicăBeconoieB psi;ologieB filo6ofieB artăB ştiinţă şite;nicăB etc.

%'. Conştienti6ă deci că atunci cnd 6iceTrans-Religie 6ice de fapt trans-culturăB trans-naţionalitateB trans-personalB etc. 6ice de faptTrans-.

%,. 3e ce 3eoarece dincolo de e şi < şi 0 şi aşi 5 şi şi S şi şi U şi şi W şi X şi Y şi şişi şi şi orice altce+a.

3incolo de orice e orice altce+a.&rice parte a Jntregului e legată cu orice altă

parte P%/. (ercepţia Jntregului este o percepţie trans-

partinică şi să ne Fnţelege! percepţia trans-

1."






partinică nu este o percepţie ne-partinicăB aşa cula fel percepţia trans-sisteică nu este o percepţiene-sisteică.

%2. (ercepţia trans-partinică ca şi cea trans-sisteică este o percepţie integratoare a uneiinfinităţi de părţi HsisteeI este o percepţie aJntreguluiB fără Fnsă a pierde din +edere părţile lui

Hfiind e+ident faptul că Jntregul fără (ărţi este unnon-sens la fel de e+ident ca şi (artea fără JntregI.%. Ce să Fnţelege deci prin atitudinea trans-

sisteicăB sau trans-religioasăB sau trans-culturalăB etc.

Niic ai ult dect o sete a5isală decunoaştere neliitatăB desc;isă perpetuu sprenfinitB o sete adncă de experientare percepti+ăa noi şi noi ori6onturi a unui ori6ont infinit efecti+ infinit o călătorie fără Fnceput şi fărăsfrşitB fără un scop anue şi totuşi cu infinite Fnceputuri şi sfrşituri şi cu infinite scopurioarecare.

'@. &rice cercetare sisteică efectuată fără

Fnţelegerea faptului e+ident că orice siste estealcătuit dintr-o infinitate de alte sistee şi e legatde o infinitate de alte sistee e deci doar o5lasfeie şi nu poate fi altce+a.

'1. Totuşi să nu fiu Fnţeles greşit! cel care poatecrede că +a atinge +reodată cunoaşterea tuturorsisteelor infiniteB doar prin siplul fapt că şi-arpropune acest lucru şi nu ar face niic altce+adect aceastaB e tot un 5ufon.

'". Cunoaşterea Jntregului ne +a scăpa Fntotdeauna printre degete totuşi cunoaştereautilitară care ne aută să odifică şi să stăpniunele fenoene ale realităţii Hpe care ne-o puteării continuuI nu este de lepădat.

A+antaele deţinerii şi ăririi ei sunt ultiplepentru cei care ştiu să o preţuiască.

'$. )e cere deci un ec;ili5ru Fntre A5solut şi

Relati+.Jn acest sens de a5ia cnd pe de o parte Mistica

Hrecunoaşterea nfinitului şi astfel iplicit aMisterului esenţial al #xistenţeiI se +a studia la DgrădiniţăEB iar pe de altă parte fiecare o +a căutasă-şi ărească necontenit cunoaşterea utilitară cupri+ire la diferitele fenoene ale realităţiiHreligioaseB psi;ologiceB filosoficeB politiceBeconoiceB te;nico-ştiinţificeB artisticeB etc.IB de

a5ia atunci se +a aunge a se conştienti6a de cătrefiecare indi+id că recunoaşterea nfinitului nu esteo negare a inituluiB că experientarea (ărţilor nueste o negare a JntreguluiB că asuarea Relati+uluinu Fnseană neapărat o neconştienti6are aA5solutului.

'%. La fel de e+ident cu conştienti6ă nfinitulHJntregulB A5solutulI ca şi stare de esenţă arealităţiiB la fel de e+ident ne apare şi initulH(ărţileB Relati+ulI cu existenţa-i ereu aducătoarede surpri6e şi daruri neărginite.

''. (ercepţia trans-sisteică caută deci sădepăşească contrariile prin Fnţelegereainterdependenţei lorB pentru a se regăsi astfel Fn

Aronia nepreţuită a Jntregului.',. Jn ea Fşi găseşte rădăcinile şi percepţia

trans-religioasă a luii şi astfel să nu ne fie cuirare dacă Trans-Religia nu este doar o religieB cişi o trans-religie Hun fenoen care nu doar cădepăşeşte şi integrea6ă ct ai ulte dinanifestările religioase şi e6oterice localeB dintrecutB pre6ent sau din +iitorB ci şi ct ai ulte dinanifestările şi cunoştinţele filo6oficeB psi;ologiceBeconoiceB politiceB artistice şi te;nico-ştiinţificeexperientate de *anitate de-a lungul tipului şi Fn Fntinderea spaţiului.

'/. Trans-Religia şi Mişcarea Trans-Religioasăin+ită deci fiecare o să se desc;idă cu sinceritateaxiă şi Fn od necondiţionat către aspectelecele ai profunde ale sineităţii sale şi ale existenţeiJntregului şi astfel să se alăture cu 5ucurie efortuluipe care răţia Creatorilor Fl face dintotdeaunapentru aroni6area superioară a fiecărui indi+id şia societăţilor de pretutindeni.

2. %piritul unei epoci

1. )piritul unei epoci este adesea e+ident doarpentru generaţiile care urea6ă acelei epociB darcu siguranţă dintotdeauna el se regăseşte cuintensitate şi Fn piepturile aprinse ale Creatoriloracelei epociB deoarece ei sunt cei care participă celai ult la naşterea lui de+enind astfel priiiconştienţi de el.

". Aceşti Creatori nu sunt ai speciali dectceilalţi seeni ai lor - ei sunt doar poate puţin aiatenţi dect eiB surprin6nd astfel ai de+reedirecţia Fn care se Fndreaptă +alul social din carefac parteB direcţie pe care apoi doar o ci6elea6ă şi oaduc ai pregnant şi Fn conştiinţa celorlalţi seeniai lor.

$. 3irecţia acestui +al social este re6ultatul

interacţiunii unei infinităţi de factori de naturidiferiteB care cu toţii la un oent dat generea6ăun anuit ansa5lu de efecte spaţio-teporalelocale Hanuite fore specifice de expriareI.

%. Aceste ore sunt +iaţa acelui +alB suntspiritul acelei epoci.

'. )usţinute de o forţă iensă in+i6i5ilă Hdeorţa JntreguluiI aceste fore se anifestă cuputere Fn toate laturile +ieţii! Fn econoieB politicăBreligieB filosofieB psi;ologieB artăB ştiinţăB etc.

,. Acest spirit al unei epoci nu poate fi oprit denici o forţă indi+iduală sau locală deoarece el esteexpresia +oinţei colecti+e Hai ult sau ai puţinconştienti6ateI a Fntregii uanităţi din acel tip.

/. AcuB la Fnceputul #rei CosiceB pentru unoc;i ager spiritul epocii este ai ult decte+ident este ceea ce cu siguranţă a putea nui D)piritul TransEB spiritul care Fncearcă sădepăşească liitele de pnă atunciB de orice natură

ar fi ele HştiinţificeB artisticeB politiceB religioaseBetc.IB este spiritul D3incolo deOEB este )piritulRe+oluţionar.

1.$






2. Acest spirit al epocii noastre este a+ntatnă+alnic spre!

2.1 - depăşirea graniţelor naţionale Fntrureali6area unei counităţi glo5aleB a unui satplanetarB Fn care raternitatea *ni+ersală şicalitatea de Cetăţean al Terrei sunt realităţi ale 6ileiHacesta este spiritul transnaţionalI4

2." - depăşirea graniţelor culturale tradiţionaleprin desc;iderea necondiţionată spre cunoaştereaaltor culturi şi prin recunoaşterea unor +aloriculturale coune tuturor societăţilorB statuate Fndeclaraţii pu5lice recunoscute de aoritateastatelor luii Hculturilor localeI cu este 3eclaraţia*ni+ersală a 3repturilor &ului Hacesta estespiritul transculturalI4

2.$ - depăşirea graniţelor stricte ale diferitelordiscipline ştiinţifice pentru Fnţelegerea aiprofundă a o5iectului de studiu al fiecăreia dintreele prin a+ntul studiilor inter-disciplinareB pluri-disciplinare şi trans-disciplinare4

2.% - depăşirea unei +i6iuni strict ptoleeice a

personalităţii uane HFn care tot uni+ersul se

Fn+rte Fn urul unui DegoE foarte 5ine definitI şiapropierea de o +i6iune psi;ologică transpersonalăa indi+idului Fn care egoul uan se diseinea6ăHascunde ucăuşI Fn nfinitul Jntregului4

2.' - depăşirea Fnc;istării unilaterale a li5ertăţiide conştiinţăB gndire şi credinţă HFnc;isă pnăacu de culturiB religii şi entalităţi tradiţionale

localeI şi atingerea unei li5ertăţi de conştiinţăBgndire şi expriare concreti6ată Fn spiritul trans-religios4

2., - depăşirea +i6iunilor sisteatice a5solutisteHa construcţiilor filo6ofice sisteatic-Fnc;ise alerealităţiiI şi regăsirea unei +i6iuni postoderne aluii concreti6ată Fn spiritul trans-sisteic careeste pătruns Fn siţirea lui Fntr-att de ConştiinţaRelati+ului şi a nfinităţii #xistenţeiB Fnct poate săperceapă direct Fn inia lui cea ai intiăcaracterul de sens relati+ al tuturor acţiuniloruaneB asuate astfel Fntru anifestare Fn+irtutea unui oc 5eatificB perpetuu pornit dineternitate Fntre iinţă şi ea FnsăşiB Fntre iinţă şi

iinţeB Fntre iinţă şi Jntregul ei iinţial.

(. Ciilizaţia Co,6ico - #n+or6aţional #ndiidual - "lo8al

1. Acest )pirit D3incolo deOE HD)piritul TransEIBtrecnd de pragul adolescenţeiB a născut şi acrescut Fn unire de suflet cu )ocietatea *anăpatru D#re Hepoci> tipuri> +reuri> perioadeB etc.INoiEB patru +lăstare infinite ale saleB pe care aputea să le nui etaforic!

Era Globalizării,

Era Individualizării,Era Cosică şiEra Infora!ională.

". Naşterea şi +ieţuirea Fn noi a D#rei7lo5ali6ăriiE ne arată că )piritul TransNaţionalBTransRasial şi TransCultural a cuprins dea ;otareleinţilor noastreB deşi a a+ut şi Fncă ai are ultde luptat cu entalităţi locale unilateral de6+oltate.

$. Aceste entalităţi au fost din păcate forate Fn spiritul i6olăriiB al uriiB al suspiciuniiB al ignoranţeişi al friciiB de către culturi şi tradiţii locale care Fncănu s-au desc;is suficient u5irii necondiţionateBCunoaşterii neliitate şi ăririi continue a orţeilor de adaptare perpetuă la realitatea aflatădintotdeauna Fn continuă sc;i5are.

%. #ra 7lo5ali6ării Fi +a asigura Fnsă Fn curnd)piritului Trans-Naţional> TransRasial>TransCultural... atingerea +ictoriei finale -concreti6ată Fn instaurarea raternităţii *ni+ersalepretutindeni pe (ănt.

'. #ra 7lo5ali6ării proclaă deci o eră Fn care Fnrelaţiile inter-uane este iportantă Fnainte detoate calitatea de & şi de ndi+id HunicB distinctBcu o entalitate şi o gndire proprieIB pe care oare orice fiinţă uană - şi nu +reo altă calitateartificială cu ar fi apartenenţa la o naţiuneB la oli5ăB la o rasăB la o religieB la o culturăB etc.

,. Această #ră a 7lo5ali6ării este re6ultatulfaptului că uanitatea pe ansa5lul eiconştienti6ea6ă acu din ce Fn ce ai ult că ouleste &M Fnainte de a aparţine unei naţiuniB unei

raseB unei religiiB unei culturiB etc./. Cu alte cu+inte calitatea priară de &M Hde

fiinţă purtătoare a unei conştiinţeB a unei raţiuniindi+iduale şi a unor capacităţi proprii dediscriinareI este ult ai iportantă dect altecalităţi secundare HnaţiuneaB rasaB religiaB etc.I

2. (e această calitate 5a6ală se Fnteeia6ă

posi5ilitatea counicării trans-culturale şi trans-religioase.

. D&ule ainteşte-ţi că Fnainte ca tu să FţiasuiB ai ult sau ai puţin conştientB oanuită identitate culturală sau religioasă tu ai fost&M un o pur şi siplu la fel ca orice alt o Fnainte să facă şi el acest pas Hde cele ai ulteori regreta5ilI al identificării a5solutiste şi ar5itrareHconuncturaleI cu o anuită cultură sau religie.

1@. &ule ainteşte-ţi deci că ai fost &M şi căc;iar şi Fn ciuda identificărilor tale unilateraleBfanatice şi a5solutiste ai continuat Fn sinea ta sărăi &MP

11. Adu-ţi deci ainte de TinePAdu-ţi ainte de calitatea ta priară de &MP3epăşeşte-ţi condiţionările culturale şi religioase

pe care ţi le-ai asuat pnă acu Hde o5icei doar Fn +irtutea inerţiei şi o5işnuinţei inconştienteI şidescoperă-ţi dincolo de calitatea de De5ru alunei ulţiiE calitatea ta priară de ndi+id *niccu gndire proprieB cu discernănt propriuB cudestin propriuP

1". 3escoperă-te pe Tine şi asuă-ţi destinulcreator ce Fţi este rnduit de Jntreg şi astfel Fndreaptă-ţi degra5ă paşii spre u5ireB Cunoaştereşi orţă - spre crearea necondiţionată a Aroniei

JntreguluiP...E 1$. 3epăşirea graniţelor naţionale şi celor create

de culturile tradiţionale a dus deci la apariţia spre

1.%






fiinţare a D#rei 7lo5ali6ăriiEB a generat punerea5a6elor efecti+e pentru crearea de facto a unui ai+ec;i +is al oenirii raternitatea *ni+ersală.

1%. Această raternitate *ni+ersală are la 5a6ărespectul di+ersităţii şi unicităţii fiecărui indi+id darşi recunoaşterea şi apărarea Fn coun a unordrepturi fundaentale pe care fiecare fiinţă uană

Hindiferent de rasăB +rstăB sexB naţionalitateBreligieB etc.I le are! dreptul la +iaţăB la fericireB lali5ertate de gndire şi de conştiinţăB la educaţieBetc.

1'. iind fer sta5ilit Fn recunoaşterea3repturilor undaentale ale &ului şi Fn urareadealurilor uni+ersal +ala5ile Hu5ireaB CunoaştereaB(utereaB GineleB Ade+ărulB ruosulB Li5ertateaB3reptateaB *nitatea şi tendinţa spre A5solut spreperfecţionare şi desă+rşire continuăI - )piritulraternităţii 7lo5ale găseşte Fn di+ersitate şi Fnunicitate prile de 5ucurie şi FpărtăşireB decounicare şi couniuneB de acti+itate creatoare şide oacă aronioasă fraternă.

1,. Astfel &ul *ni+ersal refu6ă să ai cadă Fnpăcatele +ec;i ale a5solutisuluiB unilateralităţii şifanatisuluiB care ne ţinnd cont de diferenţecaută să ipună Fn od forţat +i6iunea unoraasupra luii HculturaB religiaB tradiţiaB o5iceiul lorIasupra tuturor celorlalţi.

1/. raternitatea *ni+ersală e răsărită dinafirarea )piritului TransNaţionalB TransRasial şiTransCultural Fn fiecare ndi+id uan şi de aceeadacă +or5i de o #ră a 7lo5ali6ării tre5uie iediatsă +or5i şi de o #ră a ndi+iduali6ării.

12. 7lo5ali6area nu e posi5ilă fărăndi+iduali6areB fără Maturi6area (si;ică ae5rilor diferitelor counităţi locale prin#ducaţie continuă de-a lungul +ieţiiB prindesc;iderea necondiţionată spre Cunoaştere şiCercetare indi+iduală a diferitelor aspecte aleexistenţei.

1. Aici a inter+enit iracolul educaţiei oderneHscoasă de su5 influenţa unilaterală a religiilor şiculturilor localeI care a contri5uit Fn od decisi+ şifără şansă de Fntoarcere la Fntărirea indi+idualităţiioaenilor care au experienta-o.

ără acest proces de educaţie #ra 7lo5ali6ării nuar fi fost posi5ilă.

"@. ndi+iduali6area este un proces coplex carese spriină deci pe trei piloni!

- educa!ie continuă,- cercetare continuă,- crea!ie continuă.

Aceşti trei piloni asuaţi de aoritateaoaenilor sunt şi ade+ăratele rădăcini ale #reiCosice constituind DporţileE acesteiaB condiţiilecare tre5uie să fie Fndeplinite de oricine doreşte sătrăiască Fn aronie Fn această #ră a transforăriici+ili6aţiei terestre Fntr-o Ci+ili6aţie Cosică.

"1. Aceste trei aspecte fundaentale au făcut şifac dintotdeauna posi5il procesul dendi+iduali6areB procesul de conştienti6are de cătrefiecare indi+id a unicităţii saleB a potenţialului săucreati+B de asuare a responsa5ilităţii indi+idualepentru propriul său destin şi de creare conştientă aacestuia.

"". (rin procesul de ndi+iduali6are e5rul

unei counităţi se Maturi6ea6ăB trece prininterediul unui proces de 3e6+oltare (si;icăB dela ceea ce a putea nui copilărie inforaţionalăşi cogniti+ă Fn legătură cu diferitele aspecte alerealităţii la aturitatea inforaţională şi cogniti+ă Fn legătură cu aceste aspecte1.

"$. (ute afira cu certitudine că acest procesde ndi+iduali6are şi Maturi6are (si;ică la careasistă Fn pre6entB anifestat pe o scară ult ailargă dect Fn trecutB este unul din factoriideclanşatori cei ai iportanţi ai tuturortransforărilor planetare actuale.

"%. Cau6a aoră care a potenţat Fn 6ilelenoastre procesul de ndi+iduali6are estegenerali6area educaţiei oderne HseculareIo5ligatorii şi creşterea pe diferite căi HFndeose5iprin extinderea fără precedent a tuturor iloacelorde counicare Fn asăI a gradului de cultură şiinstruire a diferitelor societăţi naţionale.

"'. (rocesul de ndi+iduali6are şi Maturi6are

(si;ică a făcut prin urare posi5ilă plasarea Fncreaţie a D#rei ndi+iduali6ăriiE şi a D#rei7lo5ali6ăriiEB dar acest proces de aturi6are psi;icăpoliticăB econoicăB religioasă şi ai ales ştiinţificăşi te;nică a făcut de aseenea posi5ilă apariţia Fnceputului anifestării a două ari #re de oiportanţă co+rşitoare Fn ceea ce pri+eştee+oluţia +iitoare a ci+ili6aţiei terestre!

- D#ra CosicăE Fnceputul perioadei detransforare a ci+ili6aţiei terestre Fntr-o ci+ili6aţiecosică4

- şi D#ra nforaţionalăE Fnceputul uneici+ili6aţii uane pe care o pute nui ci+ili6aţieinforaţionalăB dar ale cărei de6+oltări depline lepute oentan doar intui.

",. (ute considera ca Fnceput al #rei Cosicedata de 1" aprilie 1,1B dată la care priul o aieşit Fn spaţiul cosic.

"/. 3in acest oent destinul ci+ili6aţieiterestre este unul clar! coloni6area şi explorareaspaţiului cosic infinitB cu toate inunăţiile şisurpri6ele pe care un astfel de deers le +a a+eapentru e+oluţia +iitoare a uanităţii.

"2. #ra nforaţională este inti legată deapariţia şi răspndirea pe scară largă a iloacelorinforaţionale de counicare Htele+i6iuneB radioBtelefonie o5ilăB internetB etc.I fapt care negreşit a

stiulat şi stiulea6ă cu putere Fn continuareprocesul de glo5ali6areB de indi+iduali6are şi decosici6are a fiinţei uane.

". ată deci! trăi +reurile unei re+oluţii

aore sunte Fn plin D)pirit TransE +ec;iul edepăşit fulgerător Fn fiecare clipă şi lasă loc nouluiH+ite6a sc;i5ărilor ce ne asaltea6ă din toatepărţile ne uluieşte pe fiecare dintre noi - pe ulţilăsndu-i c;iar teporar Fn urăI.

$@. Jnsă cu puţin efort şi cu puţină dorinţă desc;i5are cu toţii ne pute 5ucura pe deplin deacest D)pirit TransEB al +alului existenţial Fn care neanifestă Fn pre6ent.

1 Ve6i pentru detalii cartea D#tica AronieiEB cap. D'.Adei6area (si;icăE.

1.'






). 5orţile $oilor !re

1. (entru a putea ţine pasul cu )c;i5areaJntregului şi a ne 5ucura Fn aronie de infinitele

3aruri aduse de aceastaB e necesar ca fiecaredintre noi să căută Da treceE indi+idual şi Fn odct ai conştient prin ceea ce etaforic a puteanui D(orţile celor % Noi #reE - şi astfel să nerecunoaşte şi să ne afiră cu putere ca &aeniai Noilor #re.

". Aceste 5orţi H3esc;ideri> Cărări> *şi> ntrăriBetc.I care ne aşteaptă cu 5ucurie să le trecepragurile pline de daruri inunateB incredi5ile şineaipoenite sunt!

". #or!ile Erei Individualizării$- Maturi6area (si;ică4

- Responsa5ilitatea - asuarea ndi+iduală aResponsa5ilităţii pentru 5unul ers al societăţii dincare face parte şi pentru propria noastrăde6+oltare aronioasă4

- ndi+iduali6area4

%. #or!ile Erei Globalizării$- raternitatea - susţinerea acti+ă a spiritului

raternităţii *ni+ersale4- 3repturile &ului şi iinţei - susţinerea

indi+iduală şi colecti+ă a respectării 3repturilorundaentale ale &aenilor şi iinţelor de

pretutindeni4- *nitatea Fn 3i+ersitate proo+area Fntru

Gine a unităţii Fn di+ersitateB recunoaşterea şiacceptarea cu 5ucurie a *nicităţii şi 3i+ersităţii Fntru deal a iinţelor *ane de pretutindeni4

&. #or!ile Erei Cosice$- #ducaţie continuă pe tot parcursul +ieţii4- Cercetare continuă a diferitelor fenoene ale

existenţei4- Creaţia continuă de noi ore necesare

adaptării la acţiunea singurei constante auni+ersului! sc;i5area4

'. #or!ile Erei Infora!ionale$- Counicare şi couniune - trans-culturalăB

trans-religioasăB sisteică şi trans-sisteică4- Relati+itatea - asuarea senină a caracterului

relati+ al cunoaşterii uane şi a liităriicapacităţilor percepti+e ale oricărei fiinţe4

- 3esc;iderea neliitată spre Cunoaştere HFntrudealB prin JntregI.

/. Aceste % #re sunt % etafore care fac referirela una şi aceeaşi realitateB punnd Fnsă fiecareaccentul pe diferite aspecte ale ei +or5i e+identde Realitatea specifică Tipului Actual pe care Fltrăi cu toţii.

2. 3e aceea DtrecereaE noastrăB a tuturor prin D(orţile celor % #reE nu poate dect să ne apropiede reali6area ct ai aronioasă şi ai gra5nică aceea ce a putea nui Ci+ili6aţia Cosico-nforaţionalăB ndi+idual-7lo5ală Hale căreicoordonate sunt trasate de fiecare dintre noi Fntipul pre6entI.

. Mersul spre această Ci+ili6aţie este ine+ita5il! Fn aceste oente uanitatea a depăşit deapunctul de la care Fncă ai putea să se Fntoarcă la+ec;ile ci+ili6aţii i6olaţioniste Dpănteano tradiţionaleB asificat localeE.

1@. Cu ct +o conştienti6a acest lucru aide+reeB cu att +a fi ai 5ine pentru fiecaredintre noi şi pentru Aronia Jntregului HaltfelB prinprisa unei inerţii noci+eB a unei ignoranţe şi aunei rele-+oinţe copilăreştiB nu +o crea dectdistrugere inutilăB Fncercnd să e+ită HdinignoranţăI ine+ita5ilulI.

1.,






. Tran,-Religia i *icarea Tran,-Religioa,

1. (entru a auta fiecare fiinţă uană să treacăprin cele D1" (orţi ale #relorE Fn decursul procesului

ine+ita5il de trecere spre Ci+ili6aţia Cosico-nforaţionalăB 7lo5al-ndi+iduală enţionată şipentru Fntărirea şi aroni6area superioară aexistenţei )ocietăţii 7lo5ale Hpe 5a6a principiului Dunitate Fn di+ersitatePE 5a6at pe recunoaşterea şicrearea +alorilor glo5ale coune şi a respectăriireciproce - pe 5a6a cunoaşterii lor - a celor diferiteIs-a constituit şi se anifestă uneori1 su5 nuelede :Tran,-Religie1 şi> sau :*icare Tran,-Religioa,1 işcarea> legea> calea> ordinulB etc. acărei pri Manifest este lucrarea de faţă.

". Trans-Religia este o işcare spiritualăspecifică tipului ei şi )piritului #pocii Fn care seafiră.

$. #a apare pe fondul necesităţilor existenţialeale luii actuale şi oferă acesteia un cadruinstituţional adec+at reali6ării unui dialoginteruan sincerB Fn cadrul unor spaţii de Fntlnireec;idistanteB Fn care accentul cade att pecunoaşterea ai aănunţită a particularităţilordiferitelor culturi locale ct şi pe ceea ce estecoun acestora.

%. Trans-Religia facilitea6ă cunoaşterea de cătrefiecare ndi+id a diferitelor anifestări religioase şispirituale ale luii şi a diferitelor aspecteparticulare ale fenoenului religios pri+it Fnansa5lul său anifestndu-se astfel ca o Religie

*ni+ersală constituită pe 5a6a Reperelor Valoriceundaentale ale &ului *ni+ersal.'. Jn această epocă a counicării generali6ateB

a Fncercărilor şi eforturilor de depăşire acontradicţiile culturale dintre diferitele culturilocaleB Mişcarea Trans-Religioasă +ine cu Fndenulreali6ării de către fiecare ndi+id Fn parte a unuiproces de studiu coparat practic a Valorilor şiCunoaşterii cu care fiecare tradiţie spirituală şiculturală a contri5uit la reali6area a ceea ce putenui cultura şi spiritualitatea uni+ersală Hglo5alăI.

,. Cultura 7lo5ală nu este niic altce+a dectTrans-Cultura acea cultură care cuprinde Fn5raţele sale toate culturile localeB proo+nd Fnsă Fn plus faţă de fiecare dintre eleB Valori Coune7lo5ale actuale pentru fiecare o de pe Terraindiferent de cultura sau culturile locale Fn care s-anăscut şi şi-a forat trăsăturile de personalitate.

/. A identifica şi a proo+a +alorile coune nu Fnseană neapărat a nega diferenţele ele tre5uierecunoscute ca atareB dar nuai pentru a puteaastfel a fi depăşite prin iracolul CounicăriiTrans-(ersonale.

2. Această counicare este una de la & la &şi nu de la un produs condiţionat cultural pnă lafanatis spre un altul la fel de condiţionat.

. 3ar pentru a cunoaşte şi recunoaşte +alorile

coune şi diferenţele forale pe 5a6a căreia se

1 (entru alte nue ataşate acestei Mişcări a se +edeacap. DnfiniNousE al pre6entei cărţi.

poate reali6a CounicareaB fiecare & Fn calitatealui priară de & (lanetar Hşi nu de produs

autoat al unei societăţi locale oarecareIB tre5uiesă caute să ai5ă acces la acea Cunoaştere care să-iperită să Fnţeleagă Fn profun6ie diferiteleanifestări ale diferitelor sistee culturale localeale Terrei Hşi celelalte sistee culturale Fn afară decel Fn care a crescutI.

1@. Trans-Religia şi Mişcarea Trans-Religioasă Fşianifestă astfel pre6enţa Fn Lue pentru a facilitaoricărui & accesul la anifestările infinite aleCunoaşterii *ni+ersale.

11. aţă de produsele culturale locale ea adoptăo Atitudine Trans-Culturală care constă Fn a trecedincolo HtransI de o cultură sau alta Hdincolo deforele culturale localeI şi a identifica astfelValorile Coune Hesenţele diferitelor culturiI pentruca pe 5a6a lor să se poată construi Cultura 7lo5alăşi )ocietatea 7lo5ală.

1". Această Atitudine Trans-Culturală este 5a6aAtitudinii Trans-Religioase şi andouă Fpreunăforea6ă cele două puncte de reper fundaentalecare tre5uie a+ute ereu Fn +edere de toţi cei caresunt sau +or fi orţe Vii Fn cadrul Mişcării al căreiManifest +ă pătrunde Mintea Fn aceste Clipe.

1$. Mişcarea Meta-(ercepti+ă HMişcarea(ercepţiei Care )e #xtinde )pre nfinitIproo+ea6ă o cunoaştere desc;isăB fără certitudinia5soluteP

1%. Jn aceste condiţii ea nu are pretenţiadeţinerii +reo unui ade+ăr unic şi a5solut.

1'. (entru a se putea reali6a iraculosul oc alfiinţăriiB al regăsirii unităţii Fn di+ersitate şi alregăsirii di+ersităţii Fn unitate şi ca un Fnden şi unexeplu care să-l facă pe o să lupte pentru o şinu pentru credinţe oar5eB a5solutiste şi exclusi+iste- ai ult sau ai puţin fanaticeB Mişcarea Meta-(ercepti+ă se anifestă deci ca un deers ;otărtde pre+enire şi Fnlăturare a erorilor de gndire şiacţiune care pot +eni din pri+irea unilaterală arealităţii din Fnţelegerea FngustăB fanaticăBa5solutistă a diferitelor esae religioaseBfilosoficeB psi;ologiceB politiceB econoice sau dealtă natură specifice diferitelor areale culturale.

1,. Această eroare fundaentală ce constă dina udeca totul dintr-un singur punct de +edere HFn aconsidera ung;iul nostru de +edere spaţio-teporalasupra luii ca singurul ung;i posi5il din careaceasta se poate percepeIB are ca re6ultat e+identnegati+ incapacitatea de a Fnţelege şi apreciapunctele de +edere ale celorlalţi fraţi ai noştri şiastfel nu poate fi dect generatoare de conflict.

1/. (entru a depăşi această eroare e necesar săcăută să ne ridică pri+irea la ni+elul JntreguluiBsă ne Fnălţă inia la ni+elul la care să sită Fn ea

ca pe o realitate naturală a stării ei de a firecunoaşterea raternităţii sale cu toate fiinţeleuane şi cu toate iinţele din *ni+ers.

1./






12. Trans-Religia nu este altce+a dect o Religie*anistă *ni+ersală.

1. iind o Religie *ni+ersală ea cuprinde FnsineB spre studiu şi anali6ăB spre editaţie şireflecţieB spre conteplare şi trăire atentă ct aiulte din anifestările religioase sau pseudo-religioase ale oului actualB ale celui din +ec;ie

şi ale celui din +iitor şi Fn plus orice anifestareculturală şi ştiinţifică a lor."@. #a le recunoaşte pe toate acestea ca i6+oare

de Fnţelepciune pentru oul care ştie să se apropiede ele cu atenţie şi discernănt sporit şi să ledescopere astfel #senţele ascunse din spatelediferitelor ore pe care ele le-au luat.

"1. #a se construieşte pe +alorile counetuturor religiilor uaniste Hpe Valorile #ticeB pedealuriB pe +alorile de iplicare socialăB deraportare la A5solut şi la JntregB etc.I şi seanifestă prin fore de anifestare counetuturor religiilor Hlăcaşuri de cultB ierar;iereligioasăB ritualuriB cărţi sacreB etc.I de o anieră

care caută să nu excludă pe nici una din celelaltereligii li5ere şi uaniste locale sau glo5ale care se Fndreaptă şi ele spre aroni6area superioară asocietăţii uane.

"". Trans-Religia nu este o religie locală eaeste o Religie 7lo5ală Ho trans-religieI şi de aceeaunul din scopurile ei este aroni6area religiiloruaniste locale pe 5a6a +alorilor coune pe carele Fpărtăşesc - pentru ca unite ai ult dectsunt Fn pre6ent acestea să tre6ească Fn oul depretutindeni sentientul autentic religios! acela de*nitate cu A5solutul şi cu toate iinţele.

"$. Mişcarea Meta-(ercepti+ă are Fncredere Fn

capacitatea de discernănt a &ului şi de aceeanu Fncearcă Dsă-i Fndese pe gtE Fn od forţat o+i6iune sau alta asupra luii.

"%. #a Fl Fndeană Fn sc;i5 pe fiecare o să-şi extindă )fera de Cuprindere a ConştiinţeiB prinanali6a detaşată şi ct ai o5iecti+ă a ct aiultor tipuri +i6iuni HreligioaseB e6otericeBfilo6oficeB psi;ologiceB econoiceB politiceBştiinţificeB artisticeB etc.I ale Realităţii - pentru aconştienti6a nfinitatea Jntregului Hşi relati+isuloricărei +i6iuni particulare a luiI şi a putea astfel

eliina din elB prin Fnţelegere seninăB toatefanatiseleB dogatisele şi a5solutisele care auprodus pnă acu atta suferinţă uanităţii.

"'. Atitudinea Trans-religioasă este specifică

oului care atinge Maturitatea (si;ică ReligioasăBoului care are Fncredere Fn capacităţile

discriinatorii proprii şi nu ai acceptă să-şi Fnsuşească răspunsuri prefa5ricate de alţii care să-llăurească Fn legătură cu diferitele aspecte alerealităţii.

",. #l nu ai acceptă să fie doar un siplucopistB un ingurgitator fără capacitate de anali6ă şidiscriinare proprie a unor +i6iuni sau a altoraasupra #xistenţei.

"/. Această anifestare este specifică doarcopilăriei psi;ice religioase pe care el prin studiu şianali6ă proprie a depăşit-o de ult.

"2. Lui nu ai tre5uie să i se spună ce săcreadă şi ce nu! el nu ai este un copilP

". &ul Trans-Religios este un ndi+id cu o

indi+idualitate puternic conturată şi nu un siplue5ru al unei ulţii oogene care acţionea6ăşi gndeşte doar din Dinstinct de turăE Hexact lafel cu fac şi celelalte DoiEI.

$@. &ul Matur (si;ic-Religios nu aşteaptă decisă fie nat Fpreună cu +reo tură sau alta Fn+reo direcţie sau alta de +reun Dpăstor 5ine+oitorE -el este un o care Fşi ia destinul creator Fn propriileini şi Fl Fndreaptă spre Fncarnarea Fn sine adealurilor &ului *ni+ersal şi spre atingereapractică iediată a ct ai ultora din AspiraţiileMilenare ale *anităţii.

$1. &ul *ni+ersal cunoaşte Fn aănunţie ctai ulte din anifestările religioase şi e6otericeexperientate de uanitate de-a lungul tipurilorşi trăieşte Hnu doar discutăI acele Valori #tice şidealuri profund uane pe care acestea i lepropun.

$". Jn acelaşi tip Fnsă el respinge cu ;otărretoate acele anifestări religioase şi e6oterice carese pretind a slui intereselor unor presupuse fiinţeneuane HDspiriteEB D6eiEB Dsei6eiEB DfiareEBextratereştriiB etc.I şi urăresc să sacrifice Fnnuele lor şi pentru DeiE aronia şi 5unăstareauanităţii.

1.2






;. Cele ) 5uncte Cardinale ale <6ului Tran,Religio,

1. (entru orientarea sa Fn +iaţăB pentru g;idareagndurilorB eoţiilor şi faptelor sale &ul

TransReligios are Fntotdeauna Fn +edereB pentrupre6enţă su5liă Fn conştiinţa saB urătoarele %(uncte Cardinale de orientare!

HNI - (alorile TransReligiei HTRI! dealurile&ului *ni+ersalB Legile dealurilorB (orţile celor(atru #reB C;eile (orţilorB )ursele Maore aleericiriiB #tica Aroniei1B Ra6ele Cunoaşterii*ni+ersaleB Zelurile Mişcării TransReligioase şiaptele &ului Li5er4

H)I - )*a!iile )acre! Locuinţele raterieneBAltarele personaleB )anctuarele TransReligioaseBC.#.R-urile LisanieneB &raşele CunoaşteriiB(aradisurile nfinetiene4

H#I - +c!iunile )acralizante$ H)#I #racticile )*irituale ale ului niversal !

consfătuirea frăţeascăB ritualurile li5ereB eta-rugăciuneaB cnteculB eta-editaţiaB te;no-agiaHpăşirea concretăB faptică spre cosici6areB trăireparadisiacă şi neurire 5eatificăIB interpretareasi5olic-realistă a +iitorului Hprofeti6areaateporalăIB studiul detaşat şi atur alpsitru+isului HDsufletuluiEIB Fnţelegerea cau6alităţiiintegratoareB studiul 6etrianic$B cercetareatransreligioasă şi creaţia frateriană.

HN#I #racticile social religioase ale oaeniloraturi Hproo+area Noii &rdini Religioase%I! Testulde Acreditare a acti+ităţii sociale a D6eilorEB Doaenilor 6eiE şi a Drepre6entanţilor lor oficialiE4anifestarea independentăB li5eră şi denă faţă de DprofeţiE şi D6eiE4 respingerea credinţei dogaticeHdenunţarea itului credinţei'IB proo+area socialăa religiologiei Ha Qtiinţei ReligieiIB proo+areaacti+ităţii A(CR HDAgenţiilor de protecţie aconsuatorului religiosEIB proo+area şi asuareaalegerii transreligioaseB ş.a..d.4

HVI - #ortalurile /or!ei TransReligioase$ JntregulBdentitatea integratoareB Cartea )acră aTransReligiei HG3*IB Ga6a de 3ate raterianăHG3IB 7;idul G3B Cercetătorii TransReligioşi şiCercetătorii JnaintaţiB )i5olurile orţă ale*anităţii H&ul AteporalB ailia #ternăB#+enientele MaoreB aptele de ViaţăIB)i5olurile TRB &5iectele şi iinţările de &rientare

1 3escrisă Fn detaliu Fn cartea D#tica AronieiE." A se +edea pentru o pre6entare detaliată a lor cartea

D(racticile )pirituale ale &ului *ni+ersalE.$ A se +edea pentru detalii cartea> +oluul D0etrianul Calea (ercepţiei nfiniteE.% A se +edea pentru o pre6entare detaliată a acesteiacartea DNoua &rdine ReligioasăE.' A se +edea cartea DMitul credinţeiE.

Maoră Hnaturale şi cosiceIB Jndruarul RitualLisanianB 7;idul Călătoriei prin ConştiinţăB )enele

&ului TransReligiosB Calendarele LisanieneB)ăr5ătorileB Alfa5etele şi Li5ile TransReligioaseBCu+intele şi ra6ele cu (utere HncanteleIB ş.a..d.

". Aceste (uncte Cardinale de orientare>

g;idareB sunt nuite etaforic şi D$e,te6ateleTran,ReligieiEB D)tlpii>(ilonii )anctuaruluiEB DLuinile Noii VieţiE...

$. Aspectele enuerate ai sus sunt tratate Fndetaliu Fn cadrul celor opt cărţi care forea6ăcolecţia intitulată DNoua ViaţăE Hpentru a leidentifica pe fiecare Fn parte +ă rugă să folosiţicuprinsul existent la Fnceputul fiecăreia din acestecărţiI.

%. Cele 2 Cărţi sunt!H1I Manifestul Mişcării Trans-Religioase4H"I #tica Aroniei4H$I Mitul credinţei4H%I Noua &rdine Religioasă4H'I (racticile )pirituale ale &ului *ni+ersal4H,I luinarea iinţei4H/I 0etrianul Calea (ercepţiei nfinite4H2I )ene şi Re+elaţii.

'. Valorile TransReligieiB )paţiile )acre şi cte+adin (ortalurile orţei Trans-Religioase sunt

pre6entate detaliat Fn cartea de faţă HDManifestulMişcării TransReligioaseEI.,. Maoritatea Acţiunilor )acrali6ante şi a

(ortalurilor orţei sunt detaliate Fn cartea D(racticile)pirituale ale &ului *ni+ersalE.

/. Cartea D#tica AronieiE detalia6ă diferiteaspecte etice proo+ate de MişcareaTransReligioasă şi fundaentele pe care ele se5a6ea6ă.

2. Jn cartea DMitul credinţeiE se de+oalea6ăecanisele perfide ale credinţei şi se aratănecesitatea Fnlăturării D+irusului credinţeidogaticeE din trupul şi intea uanităţii.

. Cartea DNoua &rdine ReligioasăE detalia6ăa5ordarea trans-religioasă a diferite realităţispecifice ştiinţei religiei! JntregulB identitatea DultiăEB DsufletulE Hpsitru+isulIB neurireaBexistenţa D6eilorEB raportarea faţă de eiB etc.

1@. #ducaţia 0etrianică Hciclului educati+-forati+-creator proo+at şi susţinut de MişcarearaterianăI este detaliată Fn cartea D0etrianul Calea (ercepţiei nfiniteE.

11. Cărţile Dluinarea iinţeiE şi D)ene şiRe+elaţiiE expriă de o anieră liricăB respecti+narati+ăB etaforică şi si5olică ulte dinAspectele undaentale ale Mişcării Trans-Religioase Hexpuse de o anieră direct -

explicati+ă Fn celelalte CărţiI.

1.






5rincipiile arhetipale ,i68olice /%oa1 /Lun1 i /#nt1

1". Nesteatele Mişcării rateriene enuerateai sus pot fi grupate şi su5 auspiciile si5oliceale cifrei treiB regăsită su5 fora anifestării

existenţiale a urătoarelor trei principii ar;etipalesi5olice!

1".1 - principiul D)oa0 principiul si5olic solarBasculinB acti+B Dpo6iti+E HcreatorB constructi+BidealistIB afirati+> expansi+B legat de nordHpunctul cardinal principal de orientareIB de estHrăsăritIB de susB de cerB de +iitorB de tare HdurIBuscatB de FnaltB greuB coloratB de sărat şi acruB derepedeB puternicB de areB de infinitul areB deacrocososB de intelectB de raţiuneB de FnţelegereB de concentrareB de transforare şicreaţie - anifestat prin idealisB uanisBiluinisB po6iti+isB realisB etc. - Ra Hra-6e

solareIB )o>)oa Hso-a-reIB Ma Ha-sculinIB (o Hpo-6iti+IB )u HsunI...

1"." - principiul Dun0 - principiul ar;etipalsi5olic lunarB feininB pasi+B Dnegati+E HatentBcriticB scepticIB retracti+B legat de sudB de +est HdeapusIB de osB de păntB de trecutB de oaleBuedB uşorB de dulce şi aarB de FncetB plăpndB

parfuatB de icB de infinitul icB de icrocososBde eoţie şi siţireB de trăireB atenţieB eorieBde adaptareB refacere şi reconstrucţie - anifestat

prin stoicisB scepticisB existenţialisBpostodernis Lu Hlu-năIB e Hfe-ininIB Ne Hne-gaţieIB Mo Ho-onI.

1".$ - principiul DInt0 principiul si5oliccosicB atoatecuprin6ătorB integralB neutruBconciliatorB legat de spaţiu Fn totalitatea lui Hcutoate punctele lui cardinaleIB de iloc Hca legătură Fntre sus şi osIB de cpul cuantic Hca legătură Fntre cer şi păntIB de pre6entB de ceea ce esteplăcutB teperatB potri+itB specific eleentelor delegăturăB de fundalB realităţilor nediferenţiateBcurgătoareB cuprin6ătoareB pastelateB de ceea ceuneşte extreele Harele şi iculB greul şi uşorulB

icrocososul şi acrocososulB +ec;iul şi noulB Fndepărtatul şi apropiatulB cunoscutul şinecunoscutulB etc.IB legat de intuiţie şi inspiraţieBde +oinţă şi +i6iuneB de conteplare şi iluinareBde enţinere şi integrare aronioasă4 anifestatprin naturalisB isticisB renascentisBintegralis H;olisI Al Heng. al-lIB Co Hco-sosIBNeu Hneu-truIB nt HFnt-regIB *n Hun-i+ersI.

Manifestări ale celor trei *rinci*ii sibolice generale la nivel TransReligios%oa Lun #ntValorile TransReligioase Acţiunile )acrali6ante )paţiile )acre şi

(ortalurile orţei

(alorile TransReligioase$V dealurile HI (orţile H(I #relor H#I Ra6ele HRI

Legile dealurilor C;eile (orţilor )ursele H)I#tica Aroniei H#AI Zelurile Mişcării

TransReligioaseaptele &ului Li5er

CunoaştereaAde+ărulLi5ertatea

u5ireaGinele3reptatea

orţaruuseţea*nitatea

(erfecţionarea 3esă+rşirea 3e6+oltarea> #+oluţia# #ra nforaţională #ra 7lo5ali6ării şi

#ra ndi+iduali6ării#ra Cosică

( Relati+i6area3repturile ouluiMaturi6areaCercetarea

Counicarearaternitateandi+iduali6area#ducaţia

3esc;iderea*nicitateaResponsa5ili6areaCreaţia

ndependenţa Autonoia )u+eranitateaTrans-(olitica Trans-#conoia Trans-Religia

R (oliticailosofia

#conoia(si;ologia

ArtaQtiinţaReligia

Raţiunea #oţia (ercepţia) Non-Fnşelarea Non-furtul Non-+iolenţa şi non-uciderea#A Aroni6are ndi+iduală HAI Aroni6are )ocială Aroni6are Naturală

Aroni6arefi6ico - energetică

Aroni6are inforaţionalăHeoţional counicaţional -percepti+ăI

Aroni6are cogniti+ăHental cau6al +oliti+ăI

Are6are Aenare Adei6are

1.1@






A Cal şi Relaxare )erenie şi Copasiune Gucurie şi Geatitudine(re+edere şi Cura [ărnicie CupătareResponsa5ilitate socială )inceritate 3etaşarenon-preudecată non-fanatis non-dogatis

A) +c!iunile )acralizante$

1. #racticile )*irituale ale ului niversal$Ritualul Li5er MetaRugăciunea MetaMeditaţianterpretarea si5olică Cntecul ncantarea>

)iprenareaTe;noMagia HTMI Consfătuirea Misterele 0etrianice

TM Neurirea Geatifică Jn+ierea Trăirea (aradisiacăşi Cosici6area

0etriani6area H0I (elerinaul luinarea0 3iensiunea cultural -

5iografică3iensiuneaconceptual - ideatică

3iensiuneaconstructi+ creatoare

(rofeti6areaAteporală

Conştienti6area(sitru+isului

Vi6iuneaJntregului

Jnţelegereacau6alităţii integratoare

CercetareaTransReligioasă

Creaţiarateriană

3e6+oltarea Transforarea Transcenderea

. #racticile social-religioase ale oaenilor aturi !Agenţiile de (rotecţie... HA(CRI Alegerea TransReligioasă ReligiologiaTestul de Acreditare 3enunţarea itului credinţei Coportaentul den

)*a!iile )acre$))a Altarul Locuinţa )anctuarul

&raşul Cunoaşterii C#R-ul (aradisul

(o #ortalurile /or!ei$Cercetătorul Jnaintat Cercetătorul TransReligios ratele CreatorG3 7;idul G3 G3*Jndruarul Ritual Lisanian Rugăciunile şi Cntecele TR 7;idul Călătoriei prin Conştiinţă)inele)ineitatea

CelălaltAlteritatea

Jntregulntegralitatea

#+enientele Maore aptele de Viaţă iinţările de &rientare Maoră&ul Ateporal ailia #ternă H#I Natura şi Cososul

# Găr5atul #tern eeia #ternă Copilul #ternCu+ntul 7estul )i5olulAlfa5etele şi Li5ile TR Cu+intele şi ra6ele cu (utere

HncanteleITalisanele si5olice

Calendarele Lisaniene )enele &ului TR )ăr5ătorile TR

1.11






7. Cheile 5orţilor

@.1. Cel care +rea să treacă prin fiecare din(orţile Noilor #re şi astfel să se 5ucure de darurile

infinite care Fl aşteaptă dincolo de pragul lorBtre5uie să folosească DC;eiE potri+ite pentru a ledesc;ideB tre5uie să cunoascăB să Fnţeleagă şi săpractice acţiuni specifice desc;iderii naturale afiecăreia din cele 1" (orţi.

@.". Jn context trans-religios fiecare astfel de(oartă are 1" C;ei ai iportante care introduse

Fn făgaşurile destinate lor Hspecifice pentru fiecare(oartăI desc;id celui care şi le Fnsuşeşte şi leanifestă plenar prin fiinţa saB druultransforării existenţiale specific Noii Vieţi.

0.(. Cheile 5orţilor $oilor !reC2eile #or!ilor Erei Individualizării

4. Cheile 5orţii*aturizrii 5,ihice=

2. Cheile 5orţiiRe,pon,a8ilitţii=

(. Cheile 5orţii#ndiidualizrii=

1 Conştienti6area efectelor iaturităţii Respingerea coportaentuluiinfantil

3eturi6area

" 3e6+oltarea psi;ică Aroni6area (si;ică 3iscernerea

$ 3e6+oltarea inforaţională 3e6+oltarea dealistă )inei6area% 3e6+oltarea cogniti+ă Coportaentul atur Jntregirea

' Reducerea dependenţei aptele creatoare Fntru aronie #ducaţia (aideică

, LuciditateaB profun6iea şi+eridicitatea

aptele sacrali6ante Transforarea interioară

/ Claritatea Aroni6area )ocială (roo+area talentelor proprii

2 Coerenţa (racticarea )urselor (roo+area unicităţii proprii

ntegralitatea Atitudinea proptă Fn faţa răului Manifestarea originală aronioasă

1@ )tăpnirea de sine 3enunţarea şi alungarea iposturiisociale

Creşterea independenţei

11 Manifestarea de lider 3eocraţia calificati+ă Afirarea denităţii uane

1" Manifestarea creati+ă (racticarea aptelor &ului Li5er Manifestarea li5eră

C2eile #or!ilor Erei Globalizării

). Cheile 5orţii>raternitţii ?nier,ale=

. Cheile 5orţii @repturilor<a6enilor i >iinţelor=

;. Cheile 5orţii ?nitţii n@ier,itate=

1 Conştienti6area iinţei Respectarea +ieţii Jnţelegerea Cau6alităţiintegratoare

" Vi6iunea Jntregului (reţuirea non-+iolenţeiB a iu5irii şicopasiunii

Jnţelegerea *nităţii Cunoaşterii

$ Cunoaşterea profundă de sine #galitatea dintre feeie şi 5ăr5at (ercepţia *nităţii 3estinului

% u5irea neliitată 3ăruirea ericirii Jnţelegerea orţei *nităţii

' (reţuirea şi respectarea +ieţii 3ăruirea Gunăstării Asuarea dentităţii ntegratoare

, Manifestarea sacră Respectarea Legii (roo+area *nităţii ailiei

/ aptele fraterne Respectarea Li5ertăţii şi 3enităţii u5irea *nităţii *anităţii

2 Autorarea fraternă Asigurarea proprietăţii şi deocraţiei Jnţelegerea şi proo+area *nităţiiiinţelor cu Viaţă

Cetăţenia planetară Respectarea intiităţii şi a spaţiuluipersonal

Manifestarea *nicităţii Fn3i+ersitate

1@ Coportaentul trans-econoic şitrans-politic

Jntărirea securităţii Hfi6ice şi psi;iceIa persoanei şi societăţii

nstituţionali6area 7lo5ali6ării

11 (roo+area Culturii *ni+ersale Manifestarea li5ertăţii de işcareHfi6ică şi entalăI

Jnţelegerea unităţii practicilorreligioase

1" (roo+area Religiologiei şiTransReligiei

\3eclaraţia *ni+ersală a 3repturilor&uluiE - &N*B 1@ sep. 1%2

Respectarea di+ersităţii Fntruaronie uni+ersală Hglo5alăI

C2eile #or!ilor Erei Cosice

7. Cheile 5orţii

!ducaţiei continue=

'. Cheile 5orţii

Cercetrii=

9. Cheile 5orţii

Creaţiei=1 (ercepţia proprie Lărgirea cpului percepti+ 3orinţa de ai 5ine

" Kocul Conteplarea 3orinţa de aroni6are

1.1"






$ Tre6irea Conştientului Concentrarea 3orinţa de creaţieB in+enţie şiino+aţie

% Atenţia concentrată &5ser+area şi auto-o5ser+area Conştienti6area priorităţilor

' 7ndirea raţionalăB ştiinţifică &rdonarea şi clasificarea *rarea darului>;arului personal

, Ascultarea atentă a ărturiei altora Anali6a şi autoanali6a (regătirea pentru creaţie

/ Repetiţia ntuiţia nspiraţia

2 #ducaţia sisteati6ată şiinstituţionali6ată

Raţiunea şi logica aginaţia creati+ă

3orinţa de adaptare continuă lasc;i5are

)inte6a Acti+itatea creati+ă

1@ 3orinţa de perfecţionare #xperientul şi Testul Jplinirea creatoare

11 3ragostea de cunoaştere luinarea Răsplătirea actului creator

1" 0etrianul Aplicaţia (ăşirea spre infinit

C2eile #or!ilor Erei Infora!ionale

40. Cheile 5orţii Co6unicrii iCo6uniunii=

44. Cheile 5orţii Relatiitţii 42. Cheile 5orţii @e,chiderii$eli6itate ,pre Cunoatere

1 )inceritatea Fntru deal #xtinderea conştiinţei C;earea noului

" )acrali6area conştientă a +ieţii Conştienti6area relati+ităţiianifestării

7ndirea criticăB discriinati+ constructi+ă

$ Consfătuirea fraternă Jnţelegerea pro5a5ilităţii 3eitologi6area fenoenuluireligios

% MetaRugăciunea Jnţelegerea posi5ilităţii şi aiposi5ilităţii

3eitologi6area credinţeidogatice

' Ritualul li5er Jnţelegerea legilor de funcţionare a)isteelor

Trăirea si5olică a luii

, Cntecul şi dansul Jnţelegerea clară a Jntregului şi apărţii

u5irea Fntre5ărilor şi arăspunsurilor

/ MetaMeditaţia Jnţelegerea identităţii dintre suflet şipsitru+is

3orinţa sinceră a (aradisului

2 Jnţelegerea ilocitorilor counicării Asuarea caracterului relati+ alalegerii

3orinţa Neuririi Geatifice

Li5a uni+ersală Testarea +or5elor şi pretenţiilor

Ddi+ineE

Ga6a de 3ate rateriană HG3I

1@ 3e6+oltarea reţelei inforatice Conştienti6area e+oluţiei religioase 7;idul G3

11 Counicarea nfiniNous Cartea Cunoaşterii *ni+ersale

1" Couniunea Conştienti6area a ceea ce este Dărăde NueE

C;earea Neărginirii

4. Cheile 5orţii *aturizrii 5,ihice=

1.1 Conştientizarea efectelor iaturită!ii.aturitatea şi infantilitatea psi;ică a celoraturi6aţi fi6ic care refu6ă să se aturi6e6e şipsi;ic se plăteşte această iaturitate nu esteinocentă şi nici ne+ino+ată ea se plăteşte cu

suferinţă şi angoasă.Li5ertateaB Cunoaşterea şi (uterea sunt cştigul

iediat al celui care atinge Fn tipul +ieţii salestadiul Maturităţii (si;ice.

JnlănţuireaB ignoranţa şi slă5iciunea suntnenorocirile care co5oară pe capul celui care secoplace Fn infantilitate psi;ică şi Fn coportaentinfantilB refu6nd intrarea pe calea procesului deaturi6are psi;ică.

1." 3ezvoltarea *si2ică1 )usţinerea procesuluide de6+oltare psi;ică prin participarea 6ilnică de-a lungul Fntregii +ieţi la anifestări educaţionaleBde cercetare şi creaţie specifice fiecăreia dintreRa6e. 3oar prin asiilarea acestor anifestări sepoate intra Fn procesul de de6+oltare psi;ică prin

1 Ve6i cartea D#tica AronieiEB cap. DAdei6area (si;icăE.

care se face trecerea de la stadiul copilăriei psi;icela adolescenţă şi apoi la aturitate psi;icăB pefiecare din cele / Ra6e.

1.$ 3ezvoltarea infora!ională &ul aflat pedruul aturi6ării caută să se aturi6e6e psi;icdin punct de +edere religiosB filosoficB psi;ologicB

econoicB politicB artistic şi ştiinţific.#l poate face aceasta doar prin parcurgerea

procesului de 3e6+oltare nforaţionalăB respecti+Cogniti+ă specific fiecăreia din aceste Ra6e aleCunoaşterii *ni+ersale.

3e6+oltarea psi;ică cantitati+ă HinforaţionalăIurăreşte reali6area unei creşteri psi;ice prinărirea ec;ili5ratăB discriinatorie a cantităţii decunoaştere pe care o deţine pe fiecare din cele /anifestări aore ale existenţei uane HReligieBilosofieB (si;ologieB #conoieB (oliticăB Artă şiQtiinţăI.

# ne+oie deci să ne ;răni psi;icB să căutăereu să creşte psi;icB să ne de6+oltă şi să nearoni6ă la axi psi;icul propriu.

La fel cu pentru a atinge aturitatea fi6icătre5uie să-ţi ;răneşti 6ilnic trupul cu ;rană

1.1$






sănătoasă şi să-l enţii sănătos prin işcareBuncă fi6ică şi exerciţiu la fel e şi Fn ca6ulaturităţii psi;iceP

#a nu este un dat naturalB nu este un lucru care+ine de la sine odată cu aturi6area fi6ică atrupului.

Qi pentru atingerea aturi6ării psi;ice tre5uie

să faci acţiuni specifice! să-ţi ;răneşti 6ilnic inteacu inforaţie şi cunoaştere de calitate HcorectăBcoerentăB integralăI şi să o Fntăreşti şi să o enţiisănătoasă prin gndire criticăB realistăB raţionalăBştiinţificăB etică şi idealistă.

1.% 3ezvoltarea cognitivă - de6+oltarea psi;icăcalitati+ă.

(rin această de6+oltare căută să creştepsi;ic din punct de +edere calitati+B să ne şlefuiereu cunoaşterea adunatăB să-i +erificăcorespondenţa cu realitateaB +eridicitateaB coerenţaşi utilitateaB să o aprofundă şi astfel să aungesă o Fnţelege cu claritate şi lipe6ie axiă .

# ne+oie Fn acest sens de exerciţiu psi;icB deantrenare psi;icăB de o5ser+are şi anali6ă atentă arealităţiiB de autoo5ser+are şi de autoanali6ă apsi;icului propriuB de editaţie şi reflecţie profundăasupra ecaniselor de anifestare specificefenoenelor cu care intră Fn contact direct sauindirect.

1.' Reducerea de*enden!ei creşterea graduluide autonoie şi independenţă econoicăB politicăBreligioasăB psi;ologicăB filosoficăB etc.

Cu ct un o este ai idependent Fndesfăşurarea unor acţiuni specifice cu att el esteai stăpn asupra lor.

A fi ct ai independent cu putinţă este unsen al apropierii de aturitate.

Cel dependent este foarte expus suferinţeipentru că refacereaB enţinerea şi Fntărireaaroniei sale nu depinde att de acţiunile saleB ctde acţiunile altora.

(eriţnd de6+oltarea unei astfel dedependenţe HreligioaseB econoiceB filosoficeB etc.Icel dependent se expune ofturilor şicondiţionărilor Hde foarte ulte ori rău+oitoare şiexploatatoare aI celor de care este dependent careastfel profitnd de slă5iciunile pe care i le culti+ăcelui dependent Fl transforă Fn niic ai ult

dect Fntr-un siplu scla+ HreligiosB econoicB etc.Ial lor.3e aceea nu poate exista li5ertate fără

independenţa dată doar de atingerea stadiului deaturitate psi;ică.

3e aceea cel dependent dacă +rea să fie pe+iitor ct ai li5er cu putinţă şi ct ai aproape defericirea şi Fplinirea de sine Hde actuali6area desineI tre5uie să caute să-şi reducă Fn tipB ct aiult cu putinţă dependenţa de factori exterioriputerii lui de FnţelegereB acţiune şi de anifestare+oliti+ă.

1., uciditatea, *rofunziea şi veridicitatea -de6+oltarea percepţiei profundeB a gndirii critice şia raţionaentului corect a acelei percepţii şi aacelui raţionaent care o5ser+ăB anali6ea6ă şi

Fnţelege Fn profun6ie un fenoenB att Fn detaliilelui cele ai intie ct şi Fn ansa5lul existenţeisale Hatt la ni+el analitic ct şi sinteticI.

&ul atur nu are o pri+ire superficială şi unraţionaent de suprafaţă.

Cel care pri+eşte fenoenele doar Fn aspectullor aparentB de suprafaţă nu le poate Fnţelege

ade+ăratele resorturi după care ele se desfăşoarăşi prin urare nu le poate controla anifestarea.#l de+ine astfel uşor de controlat şi de

anipulat de aceste fenoene sau de către ceicare le Fnţeleg ecanisele de anifestare.

Lipsa de gndire critică senalea6ă pre6enţaunei clone psi;iceB a unui copil psi;icB care iităprosteşte nişte coportaente şi nişteraţionaente preluate prin siplă xeroxare DspiritualăE Hprin procese specifice unor repetări Fnstare de transă a unor fra6e şi şa5loane entalespecificeI - indiferent dacă ele sunt sau nu+eridiceB coerenteB sau utile.

Lipsa de gndire critică este senul cel ai clar

după care poate fi identificat nefericitul care se află Fntr-o stare de scla+iei entală.

Cel care Fn sc;i5 anali6ea6ă cu atenţie ărităşi discernănt sporitB cu o do6ă sănătoasă descepticis şi realisB cu o atitudine criticăconstructi+ă realitatea - este cel Fn care se naşte şise anifestă &ul Li5erB oul care poate să Fnţeleagă şi să-şi Fnsuşească pentru sine aceleraţionaente corecte care cu ade+ărat Fi sunt utileşi folositoare pentru aroni6area sa superioarăBpentru do5ndirea fericirii şi e+itarea suferinţeiBpentru do5ndirea 5unăstării şi alungareaneaunsurilor.

1./ Claritatea. u5it frate al +ieţiiB caută Fntotdeauna claritatea cunoaşteriiB fereşte-te deconfu6ie şi aeţire psi;icăB de drogare nuenală şigestualăB de a5surditate şi coportaenteinfantili6ante.

3acă o cunoaştere sau un siste doctrinaroarecare se pre6intă Fn faţa ta de o anierăconfu6ă şi difu6ăB de o anieră ;aotică şi Fnceţoşată atunci să ştii că acea doctrină are opro5leă serioasă de claritate cel ai pro5a5ildeoarece se foloseşte de inciună şi FnşelareB depreudecată şi de rea+oinţă.

Jntotdeauna să şti că dacă o cunoaştere nu e

clară şi e+identă nu e pro5lea ta că cică Dnu o Fnţelegi că e prea profundăE Hcu +or să tecon+ingă şarlatanii care o proo+ea6ăI.

Acea cunoaştere nu e profundă deloc ea e doaro capcană psi;ică aruncată Fn faţa ta pentru a-ţiduce intea Fn confu6ie şi aeţire psi;ică şi apoi aprofita de această stare nefericită a eiB pentru a oprograa la ni+el su5conştient cu tot felul deraţionaente perfide şi a5erante specifice unuiscla+ psi;ic de+otat celui care a răspndit confu6iaaceia DprofundăE plină de paradoxuri de doi lei şi depilde cu şi pentru ;andicapaţi psi;ici rupţi derealitate şi plutind Fn delir DspiritualE.

ereşte-te de aseenea de extrea siplitateBfereşte-te de cei care Fţi explică a5solut tot prinreferinţă la o singură propo6iţieB concept sau fiinţă +iaţă este de o coplexitate extraordinară - cei

1.1%






care o reduc Fn od a5surd de aniera ai susaintită sunt doar nişte şarlatani şi ipostori.

)iplitatea pe care ei o proo+ea6ă nu oproo+ea6ă pentru a-ţi aduce ţie Fnţelegereaasupra +ieţiiB ci pentru a te prograa fără ăcarca tu să-ţi dai seaa cu coanda aceea DsiplăEHexplicită sau iplicităI pentru ca să le slueşti lor

pe post de scla+ psi;icB pe post de supusnecondiţionat.Jn +i6iunea acestor nefericite inţi sipleB

prograate cu coanda DsiplăE Ddi+inăE nu aieste nici o distincţie Fntre lucruri şi Fntre cau6ele lorB Fntre ei şi cei care au preluat controlul inţii lor.

(entru ei orice Fntre5are are un singur răspuns răspunsul lor DsipluE- att de DsipluE Fnct decele ai ulte ori apare Fn od e+ident pentrucine+a neprograat că este stupid de-a dreptul.

Răspunsurile acestea DsipleE sunt dene doarde copiii de grădiniţăB doar de indi+i6ii DcredincioşiEcare prin nai+itate şi inconştienţă infantilă aude+enit ţintele perfecte pentru tot felul de şarlatani

Ddi+iniE sau DspiritualiE care i-au drogat cu DsipleEcu+inte şi i-au făcut dependenţi de repetarea şipronunţarea lor continua.

Această repetare credincioasă DsiplăE estedenă doar de un patefon stricatB 5locat doar perepetarea unui cu+nt Ddi+inE sau a unei propo6iţii Ddi+ineE care anunţă luea Fn od aparent că ia+enit sal+areaB dar Fn fapt că purtătorul esauluieste doar o inte stricată prinsă Fntr-o 5uclă Ddi+inăE din care se pare că nu ai poate ieşiisingur.

)iplitatea cred-oilor şi a stăpnilor lor psi;ici Ddi+iniE nu caută cunoaşterea ta ci urăresc doar Fnscla+i6area ta psi;ică.

ereşte-te deci ca de foc de confu6ie şia5surditateB de Dsecrete di+ineE şi de discreţii DspiritualeE pline de DFnţelepciuniE siple degrădiniţă şi de siplise Ddi+ineE re+elatoriispecifice stării de idioţenie şi tpire entalăcredincioasă.

1.2 Coeren!a - caută coerenţa cunoaşteriiBfereşte-te de contradicţieB de inciunăB de lipsă decorespondenţă cu realitatea e+identă.

*n siste util de idei şi concepte nu tre5uie săfie coerent doar Fn interiorul lui - el tre5uie să fiecoerent şi cu celelalte sistee care sunt do+edite

că reflectă realitatea e+identă.Qi Fn plus el nu e c;eat să fie doar un siplu5as coerent Ddi+inE Hsau de altă naturăI ci să ai5ăo corespondenţă e+identă cu ceea ce este.

Vai de cei care i-au 5asele drept realitateB +aide cei care aleg să ignore contradicţiile interne alesisteelor lor de +aloriB ale +i6iunii lor asupraluii.

Vai de ei căci +iaţa lor este +iaţa unoracondanaţi să sufere ereu pentru că au ales săignore realitateaB să se facă că nu o +ădB săpretindă că ea este altfel dect ea este Fn ode+ident.

3acă +rei să sc;i5i realitatea Fn direcţia pecare tu ţi-o doreşti ai Fnti tre5uie să şti exact deunde porneştiB tre5uie să cunoşti ct ai exact şiai corect starea ei exactă.

3acă nu şti că porneşti de la o realitate relati+dură şi indiferentă faţă de dorinţele tale de FplinireB şi pretin6iB ignornd realitatea e+identăBcă totul e Do]EB atunci 5ineFnţeles că nu +ei ficapa5il să faci nici un pas real spre direcţia fericiriişi Fplinirii dorinţelor tale Fntru aronie.

Coerenţa Fn acţiune poate să +ină doar din

coerenţă Fn percepţie şi Fn gndire.1. Integralitatea prea5un seen Fntru fiinţă

caută ereu integralitatea cunoaşterii! nu teulţui cu cunoştinţe şi cunoaşteri parţialeBincopleteB inexacteB superficiale care ai ultascund dect rele+ă.

#+ită superficialitatea şi de6+oltarea psi;icăparţială HunilateralăI de6+oltă-ţi intea Fn Fntregul ei pe fiecare din cele / Ra6e şi pe fiecaredin cele ' Ni+ele ale ei1 Heoţional-percepti+-counicati+B ental concretB ental a5stractBintuiti+ şi +oliti+I.

Cei care se raportea6ă de o anieră unilaterală

la realitate Hcare de exeplu reduc toată acţiuneade forare cogniti+ă a unei persoane la citirea şi Fn+ăţarea pe de rost a unei cărţi de 5ase DsfinteEscrise prin cine ştie ce epocă de 5ar5aris şiignoranţă crasăI sunt condanaţi unei +ieţi deanial 5locat Fn trecutB de clonă psi;ică a unorcoen6i de acţiune date Fn ură cu ii de aniB decătre personae a căror cunoaştere ar ficonsiderată su5ediocră după toate standardeleactuale ale ştiinţei şi culturiiP

Qi ne ai iră de re6ultatele stupide şia5surde reieşite din astfel de coportaenteneintegrate Fn tipul pre6entB neintegrate Fn Fntinderea actuală a spaţiuluiB Fn desfăşurareapre6entă a ştiinţei şi culturiiB a oralei şi eticii.

1.1@ )tă*4nirea de sine cel atur psi;ic estestăpn pe sine şi pe destinul săuB cel iatur psi;ic Fn sc;i5 nu poate să aungă dect Fn lanţurilescla+iei psi;ice şi ale Fnlănţuirii entale.

#ste stăpn pe anifestările sale eoţional-sentientale pe care le poate controla la +oinţădacă doreşte aceasta precu şi pe anifestărilesale cogniti+e el alungnd din sine aoritatearaţionaentelor greşite" Haşteptărilor falseI care l-ar fi Fpiedecat să Fşi ia Fn stăpnire deplinăpsi;icul propriu Fn el se naşte astfel posi5ilitatea

unei +ieţi psi;ice autenticeB originaleB unice - a uneianifestări psi;ice cu ade+ărat indi+iduali6ate şiresponsa5ile.

Nu există anifestare atură fără de stăpnirede sineB fără Fnţelegerea exactă a ecaniselorpsi;ice care sunt responsa5ile de anifestărilenoastre eoţionale şi cogniti+e$.

Apoi stăpnirea de sine Fnseană că nici unaltul din afara noastră nu este stăpn pe ceea cenoi face şi gndi.

Tre5uie e+itată deci stăpnirea psi;icului propriu

1 Ve6i cartea D#tica AronieiEB cap. DCele şapte sisteede 5a6ă ale fiinţei uaneE." Ve6i cartea D#tica AronieiEB cap. DAroni6area (si;ică aspecte de 5a6ăE.$ (entru detalii a se +edea cartea D#tica AronieiE Fn

Fntregiea ei.

1.1'






de un altul - nefericitul auns astfel să fie stăpnitde un altul Hprin capcanele specifice +irusuluicredinţei dogatice1I nu se poate pretinde a fi ofiinţă aturăB ci doar un infantil psi;ic Haturi6at Fnsă fi6icI care se lasă Dg;idatE HcontrolatB diriatIde stăpnii DspiritualiE exteriori lui - nu se poatepretinde a fi o fiinţă independentă şi li5eră ci doar

un aărt de scla+ psi;ic DspiritualE.1.11 Manifestare de lider - stăpnirea

situaţiei>fenoenului Fn legătură cu care atingestadiul aturităţii psi;ice - se ia iniţiati+a şi se Fndreaptă e+oluţia acelui fenoen Fn direcţia dorităde oul atur.

*n o atur este un o stăpn pe situaţieB unindi+id c;eat să se iplice acti+B conştient şiresponsa5il Fn re6ol+area propriilor pro5lee şi alesocietăţilor Fn care se anifestă.

&ul atur de+ine autoat un conducătorB Fnpriul rnd al propriei fiinţe şi apoi al propriuluidestin.

Calea spre aturi6are psi;ică este calea spreli5ertateB spre independenţăB spre stăpnire desine şi ai ales spre conducere de sine.

1.1" Manifestarea creativă un re6ultat alaturi6ării psi;ice este şi ărirea capacităţii deanifestare creati+ăB a capacităţii de a da naşterela creaţii psi;ice Hideatice şi conceptualeI şi fi6iceHaterialeI.

Cel aturi6at stăpneşte fenoenele Fnlegătură cu care s-a aturi6at psi;ic şi Fnţelegndu-le Fn od profund ecanisele deanifestare el le poate Fndrepta după propriadorinţă".

Astfel creaţia de noi fore de anifestarepentru aceste fenoene este un lucru naturalpentru elB este un aspect la fel de natural pentru elprecu este actul de a respira şi de a se işca.

&ul atur psi;ic este un creator şi nu poate fialtfel ăsura creaţiei sale este ăsura graduluisău de aturi6are.

Ceea ce pute crea este cea ce pute stăpniiBceea ce +re să cree este ceea ce +re să fi.

2. Cheile 5orţii Re,pon,a8ilitţii indiiduale i ,ociale=

".1 Respingerea coportaentului infantil FnţelegeB iu5it frate Fntru +iaţăB că dacă tu nu tecoporţi responsa5il Fn direcţia aroni6ării şiaturi6ării tale psi;iceB nieni nu o +a putea facecu ade+ărat Fn locul tău.

ereşte-te deci de Fnşelătorii care pretind că arputea să facă aşa ce+a datorită unor presupusecalităţi Ddi+ineE ale lor$ cu siguranţă ei nu pot sătrăiască psi;ic Fn locul tău şi pentru tineP

3e fapt aceşti şarlatani DspiritualiE trăiesc doarpentru ei iar pe tine doar te para6itea6ă psi;ic prin

1 Ve6i cartea DMitul credinţeiEB cap. DCu se reali6ea6ă o Fnşelătorie religioasă 5a6ată pe credinţă dogaticăE." (entru alte caracteristici ale oului atur psi;ic a se+edea cartea D#tica AronieiEB cap. DAdei6area (si;icăE.$ Ve6i cartea D)ene şi Re+elaţiiEB cap. DMitul &ului3i+inE.

capcana credinţei dogaticeB pentru a te puteaexploata şi a5u6a Fn cele ai felurite feluriHaterialB financiarB eoţionalB sexualB criinalBafiotB etc.I.

"." +ronizarea #si2ică tuB fiinţă trăindă FntruJntregB eşti responsa5il H>ăI direct pentru

aroni6area ta psi;ică. 3acă Fn psi;icul tău estesuferinţă psi;ică Heoţii şi sentiente negati+e!+anitateB rea+oinţăB nieB urăB fricăB fo5ieBtristeţeB autocopătiireB leneB lăcoieB Fnc;istareB FnsingurareB etc.I atunci să şti că totacolo exact Fn acel oent% sunt raţionaentegreşite caracteri6ate de tot felul de aşteptări false' Hde regrete a5surde şi speranţe deşarteB deataşaente neFnteeiate şi ilu6ii percepti+eBpreudecăţi infantileB dogatise şi fanatisedistructi+eB etc.I.

(ăşeşte deci pe calea #ticii Aroniei şi alungădin tine toate raţionaentele greşite căci astfel +eialunga din tine suferinţa psi;ică şi angoasa.

Cu ade+ărat să şti că nieni nu poate faceaceastă uncă psi;ică Fn locul tău Hsau pentrutineI.

Responsa5ilitatea pentru +indecarea ta psi;icăşi pentru atingerea sănătăţii tale entale Fţi re+inedirect ţie, nieni nu ştie Hşi nici nu +a putea şti+reodatăI ai 5ine dect tine ce pro5lee ai şicu le poţi re6ol+a ai 5ine.

Jn acest sens ceilalţi fraţi Fntru fiinţă pot doarsă-şi dea cu presupusulB să facă sugestii şi să-ţidea sfaturi 5ine+oitoare Fnsă doar tu poţi ştiexact care e pro5lea şi poţi descoperi cu puţinefort care e re6ol+area ei Hcea ai 5ună pentrutineI.

Responsa5ilitatea pentru parcurgerea 6ilnică aprocesului de aroni6are psi;ică este a ta Fn Fntregie la fel cu nieni nu poate nca Fnlocul tăuB cu nieni nu poate esteca şi digera;rana fi6ică Fn locul tău tot la fel nieni nu poateasiila inforati+ şi cogniti+ cunoaşterea şiexperienţa necesară aroni6ării tale psi;ice.

".$ 3ezvoltarea Idealistă o tu fiinţă iu5itoarede aronieB asuă-ţi direct responsa5ilitateapentru de6+oltarea ta idealistă deplină.

Li5ertatea ta este responsa5ilitatea taPLa fel u5ireaB Cunoaşterea şi (utereaB la fel

GineleB Ade+ărul şi ruosul4 la fel 3reptateaB*nitatea şi (erfecţionarea proprie HA5solutulI.Manifestarea idealistă nu este un iperati+

etafi6ic fără explicaţie şi suport Fn experienţanoastră iediată dipotri+ăB ea este axată cutoate rădăcinile ei Fn concretB Fn acţiunea specificăde aroni6are superioară a oricărui siste fiinţial.

#a este Fnscrisă Fn codul ei inti de anifestareBpentru că Fn existenţa de sisteB dealurile suntcodurile de 5a6ă care coordonea6ă anifestareaoricărei +ieţi/.

% Ve6i D#tica AronieEB cap. D#oţiile ca senaleE.' deB cap. DAşteptările falseE., Ve6i D#tica AronieEB cap. D)isteul psi;ic şi doctorulpsi;iculuiE./ #tica AronieiB cap. D7ndirea li5eră şi idealurileE.

1.1,






".% Co*ortaentul atur de o care nulasă pe alţii să-i dicte6e ce să gndeascăB ce să+or5ească şi cu să se coporte coportaentul 5a6at pe discernănt propriu5ine de6+oltat.

*n o iatur psi;ic nu poate fi un oresponsa5il - el acţionea6ă Fn necunoştinţă de

cau6ăB el trăieşte Fn ignoranţă şi slă5iciuneB deaceia responsa5ilitatea +a fugi ereu de el pnă nuse +a aturi6a psi;ic.

Responsa5ilitatea este darul nepreţuit al celuiaturB iresponsa5ilitatea este 5lesteul celui carese coplace Fn iaturitateB a celui care nu +rea sătrăiască la Fntregul său potenţial fiinţialB al celuicare trăieşte la arginea +ieţii pe terenul arid alneFplinirii de sine.

".' /a*tele creatoare 5ntru aronie punerea Fn practică a dealurilor &ului *ni+ersalB adorinţelor lui ilenare de trăire paradisiacă şi deneurire 5eatifică.

Nu este responsa5ilitate fără faptă creatoare.Cel responsa5il este cel aturB este cel c;eat

să cree6e şi să enţină Aronia Fntr-un )iste1.A fi responsa5il Fnseană a acţiona responsa5ilB

a acţiona a+nd Fn +edere efecte care depăşescurătoarele 1@ inute ale existenţeiB a a+ea Fnconsiderare efectele reale ale faptelor tale.

Cel iresponsa5il nu editea6ă profund laconsecinţele reale ale propriilor fapteB sau afaptelor altora - el poartă astfel Fn sine nişteaşteptări false" pe care punndu-le Fn practicăo5ţine de ulte ori exact contrariul a ceea ce seaştepta să o5ţină.

"., /a*tele sacralizante coportaentulspecific sacrali6ării Fntregii +ieţi şi a FntregiiexistenţeB specific dorinţei di+ine de perfecţionareşi desă+rşire continuă a &uluiB iinţeiB Naturii şi*ni+ersului.

Acesta este coportaentul care aduce Fnanifestare portaluri fi6ice specifice de anifestarea forţei dealurilor! cu sunt )anctuareleB C#R-urileB )enele TransforatoareB )i5olurileniţiatice ...

"./ +ronizarea socială participarea acti+ă şi

iplicarea directă Fn procesul de aroni6are

socialăB de organi6are superioară ai eficientă şide alungare din sine a eleentelor pertur5atoareale aroniei sociale.

&ul li5er este c;eat să fie responsa5il Fnpriul rnd faţă de propria aroni6are Hfi6ică şipsi;icăIB dar el este c;eat să se ipliceresponsa5il şi Fn aroni6area socială - pentru că şiaceasta este o parte intiă a fiinţei sale.

&ul li5er are trei părţi intie profund legate Fntre ele! )inele săuB )ocietatea şi Jntregul el seanifestă ontologic şi identitar prin fiecare dinaceste trei părţi fundaentale ale existenţei!)ineitateaB Alteritatea şi Totalitatea.

dentitatea sa integrea6ă toate aceste trei

1 Ve6i şi cartea D)ene şi Re+elaţiiEB cap. D)enele +enirii(aradisului şi ale apropierii Neuririi GeatificeE." Ve6i cartea D#tica AronieiEB cap. DAşteptările falseE.

aspecte ale realităţii fiinţării.

".2 #racticarea )urselor - practicareaindi+iduală şi Fncuraarea practicării Fn societate acoportaentelor specifice )urselor Maore aleericirii! sinceritatea şi corectitudinea Hnon- FnşelareaIB cinstea şi dăruirea Hnon-furtulIB pacea şi

Fpăcarea Hnon-+iolenţaIB copasiunea şi+indecarea Hnon-ucidereaI$.

". +titudinea *ro*tă 5n fa!a răului - Nu poţi fiun indi+id 5ine conturatB den de nuele de &Autentic dacă te coporţi cu iresponsa5ilitate şiindiferenţă faţă de aroni6area ta interioară şi ceasocial - exterioară. Responsa5ilitatea pentruenţinerea aroniei sociale Fţi re+ine şi ţieB cafiecărui e5ru al societăţii.

Cnd +e6i răul nu pasa acţiunile de alungare asa doar pe uerii altora ia şi tu iediat atitudineclară Fpotri+a lui - altfel te +a distruge el pe tineP

responsa5ilul se face că nu +ede atunci cnd

răul HFnşelăciuneaB inciunaB +iolenţaB criaI efăcut seenilor săi şi astfel răul creşte Fn putere şi+ine apoi şi dă şi cu el de pănt iată astfeliresponsa5ilul Fşi plăteşte faptele prin suferinţă şidurere.

i responsa5il de propriul destin socialB nu lăsape alţii să ţi-l dicte6e nu e trea5a lor aceasta.Ascultă sfaturile tuturor dar nu lăsa pe nieni să udece Fn locul tău şi pentru tine.

Responsa5ilitatea este 5ucuria celui aturpsi;icB este darul făcut lui de Jntreg pentru a puteasă aungă la inia lui Creaţia Autentică şi iinţaAutentică.

".1@ 3enun!area şi alungarea i*osturii sociale- curăţirea societăţii de şarlatani şi ipostoriHreligioşiB DspiritualiEB econoiciB politiciB etc.I - deindi+i6i care profitnd de ecanisele perfide alecredinţei HdogaticeI enţin societatea Fnignoranţă şi scla+ie psi;icăB Fn slă5iciune şianifestare anialică.

)ocietatea este c;eată să-şi Fntăreascăorganise specifice care să Fnlăture inciuna şiipostura din ea Hfie ea religioasă% sau de altănaturăI.

".11 3eocra!ia calificativă periterea

candidării pentru a fi aleşi Fn funcţii de conduceredoar a acelora calificaţi Fn od special pentru Fndeplinirea funcţiilor sociale care le +or re+eniidacă +or fi aleşi'.

".1" #racticarea /a*telor ului iber , - oulli5er se cunoaşte după faptele sale! ele sunt ereu Fndreptate spre protearea şi ărirea li5ertăţii saleHde acţiuneB gndireB expriare creati+ăconstructi+ăB etc.I şi a societăţii Fn care +ieţuieşte.

$ (entru detalii a se +edea cap. D)ursele aore alefericirii> aronieiE.% A se +edea pentru detalii cartea DNoua &rdineReligioasăEB cap. DAgenţiile de protecţie aleconsuatorului religiosE şi cap. DTestul de acreditate aacti+ităţii D6eilorE...E.' A se +edea pentru detalii cap. D&rgani6area ierar;ică aunei Reţele raterieneE., Ve6i cap. Daptele &ului Li5erE.

1.1/






(. Cheile 5orţii #ndiidualizrii 5,ihice=

$.1 3eturizarea - respingereacoportaentului de tură1B respecti+ ;aită refu6ul coportaentului de DoaieE respecti+ de DlupE.

3oar un o iatur şi neindi+iduali6atBnedesprins de gndirea turei sale poate să secoporte ca o DoaieEB ca o Dcred-oiţăE careaşteaptă cuinte să fie nată de la spate de+reun păstor Ddi+inE D5ine+oitorE.

&ul indi+iduali6at este un o li5er! nu este ooaieB dar nici un DlupE credincios aflat Fn slu5a Ddi+inăE a unor D6ei>6ei aniale de pradăE pusepe af Ddi+inE şi su5ugare DspiritualăE.

Aceste coportaente sunt DdeneE doar deun o aflat Fn stadiul anialic de de6+oltareB careeste Fncă incapa5il să se desprindă din conştiinţagrupului anialic din care face parte şi să stea pepropriile picioare spriinit ontologic doar pe

+erticalitatea propriei conştiinţe".

$." 3iscernerea - creşterea discernăntuluipropriu.

Cel indi+iduali6at este o persoanăB o fiinţădotată cu discernănt propriuB capa5ilă săgndească şi să acţione6e singurăB din proprieiniţiati+ăB la propria coandă nu la iniţiati+a şicoanda altora.

ndi+idul este cel care nu are ne+oie de un altcap HrealB palpa5ilB sau ascat su5 fora unor Dcărţi sfinteEI dect cel propriu care să-i dicte6e ceşi cu să gndeascăB ce şi cu să se coporte şicu să acţione6e$.

$.$ )ineizarea - centrarea Fn sine. A fi un indi+id Fnseană a fi atur psi;ic şi astfel un oresponsa5il de ersul propriei +ieţi! a fi indi+id e ate regăsi pe tine Fn tineB nu Fntr-un altul exteriorţie.

A te indi+iduali6a Fnseană a cristali6a Fn tineun centru fiinţial propriuB un scop aorB parte aunui destin de o +iaţă destinul dorinţei tale celeiai intie.

$.% 6ntregirea - centrarea Fn Jntreg.Totul este legat cu Totul%B de aceea orice

anifestare fiinţială care DexcludeE Jntregul dinecuaţie este doar o anifestare ilu6orieB ficti+ăBfără suport Fn realitate.

Ade+ărata indi+iduali6are fiinţială nu se poateproduce fără percepţia rolului Jntregului Fn propriaexistenţă. A fi centraţi Fn JntregB Fnseană a ficentraţi Fn )ine.

A fi centrat Fn Jntreg Fnseană a ne recunoaştepe noi dincolo de nişte liite ai ult sau ai

1 Ve6i DMitul credinţeiEB capitolul DGătălia pentru controlulinţii tale. )cla+ia entalăE." Ve6i şi cartea Dluinarea iinţeiEB cap. D3epăşeşteinstinctul de turăPE.$ Ve6i şi cartea D)ene şi Re+elaţiiEB cap. DJnşelăciunea

Ddi+inăE şi auto-aăgirea DspiritualăEE.% Ve6i şi cartea D)ene şi Re+elaţiiEB cap. DRe+elaţiaJntreguluiE.

puţin artificialeB ipuse de li5aB Fnseană a păşii Fn faptul conştienti6ării intie a indi+iduali6ăriiintegratoare acelei indi+iduali6ăriB care neperite să ne regăsi Fn acelaşi tip distincţi deJntreg dar şi inti legaţi cu fiecare fi5răconstituti+ă a lui.

$.' Educa!ia *aideică indi+iduali6area esteprocesul care generea6ă indi+i6i! el constă FneducaţieB cercetare şi creaţie continuă Hpeparcursul Fntregii +ieţiI şi nu poate fi parcurs dectindi+idualB c;iar dacă poate fi stiulat spreanifestare de către societate prin ăsurieducaţionale specifice Hcu este şi cea a0etrianului'I.

$., Inter-transforarea - unca interioară detransforare.

A fi indi+iduali6at Fnseană a fi re6ultatuluncii tale proprii de transforare psi;icăBintenţionată şi conştientăB Fndreptată Fn direcţia

aturi6ării psi;ice Fntru dealB Fnseană a căpăta oidentitate psi;ică unică şi originală.

A aştepta ca alţii să facă această uncă detransforare interioară Fn locul tău sau pentru tineeste doar a aştepta să de+ii un scla+ psi;icB estedoar a aştepta să de+ii +ictiă sigură priuluişarlatan sau ne5un Ddi+inE care Fţi iasă Fn cale şi teaăgeşte cu +or5e goale de conţinut să lene+eştişi să te coplaci Fn ignoranţă şi slă5iciuneB Fnsăl5ăticie DspiritualăE şi Fn spirit de tură Ddi+inăE pentru ca ţinut astfel Fn lagărul psi;ic DspiritualE pecare l-a creat pentru tine să poată apoi profita laaxi de trupul tău fi6ic aflat acu su5 coandalui iediată.

$./ Re*rotadoin!a - re9cunoaşterea şipro9o+area ta9lentelor şi do9rinţelor in9di+idualeproprii.

Nieni nu tre5uie să ;otărască Fn locul nostruce să face Fn +iaţă. )olicitaţi Fn acest sensB ceilalţioaeni pot să ne dea sfaturi şi noi e 5ine să leascultă cu atenţie şi discernănt sporit - dardeci6ia de a erge pe un dru sau pe altul Fn +iaţătre5uie să fie exclusi+ a fiecăruia dintre noi.

Jn luarea acestei deci6ii tre5uie să ţine contde propriile talente şi de propriile dorinţe intie Fndreptate Fntru aronie şi Fntru deal.

*ni+ersul este c;eat să fie un dru al fericiriişi al plăcerii creatoareB un dru al anifestăriitrăite spre Fplinire deplină de sine.

3ar el nu +a putea să fie astfel dacă negădarurile puse Fn noi de către JntregB darurile pecare el ni le-a dat fiecăruia pentru a se anifestaprin noi spre 5ucuria Fntregii lui.

Cel ce dăruieşte +a priii Fn6ecitB dar nieni nupoate să dăruiască dect din ceea ce el are.

$.2 Re*rounicirea - re9cunoaşterea şipro9o+area unici9tăţii proprii.

A te indi+iduali6a Fnseană a descoperi Fn tineacele calităţi uniceB caracteristice ţie responsa5ilede crearea şi susţinerea Fn anifestare a destinuluitău indi+idual.

' (entru detalii +e6i cartea D0etrianul Calea (ercepţieinfiniteE.

1.12






Tu nu eşti c;eat să Fţi ignori darurile făcute Fnod special ţie de către Jntreg ci eşti c;eat săfoloseşti aceste daruri unice priite de tine pentruca să 5ucuri toată fiinţa JntreguluiB toată creaţialuiB tot ceea ce suflă Fn cpul tău percepti+.

Jnţelege-ţi (ropriul 3ar şi eli5erea6ă-l de oanieră aronioasă spre 5ucuria Fntregii creaţii

cu ade+ăratB nu este o cale ai 5ună de a-ţi Fntlnifericirea şi ulţuirea de sineB dect aceastaP

$. +roriginalizarea - anifestareaipregnată de originalitate aronioasă.

*n indi+id este un original nu o copieB un oBnu un papagalB o sursă a +ieţiiB nu un para6it al ei.

A fi un indi+id este a te pri+i Fn oglindă şi a+edea Fn ea strălucirea propriului c;ipB nu reflexiapalidă a unui c;ip clonat după un altulB nu conturulneclar şi confu6 al unui ro5ot 5iologic uanoid cuintea prăită de credinţăB luat Fn stăpnire psi;icăprin infectarea cu +irusul credinţei dogatice.

$.1@ Inde*endentizarea - declararea desc;isă şiafirarea faptică a independenţei oului şi auanităţii.

&ul tre5uie să-şi ia destinul existenţial Fnpropriile ini şi să-l Fndrepte Fn direcţia Fn care elca indi+id şi societatea ca uanitate ;otărăşte să-lducă.

Nu tre5uie adise nici un fel de interferenţear5itrare şi tiranice Huane sau Ddi+ineE 1I Fnaceastă direcţie.

&ul indi+iduali6at este un o li5erBindependentB autono şi su+eran! destinul săueste +oinţa saB druul său este fapta saB reali6areasa Fi +ine prin regăsire conştientă de sineB FnJntreg.

$.11 +firdenizarea - afir9area deni9tăţiiuane faţă de sineB faţă de ceilalţiB faţă de Jntregşi faţă de orice alte posi5ile instanţe HD6eiEB DextratereştriiEB etc.I.

ndi+idul este Fntruc;iparea denităţii uaneBeste culea procesului de uani6are.

Masificatul H>credinciosulI este dipotri+ă doar Fntruc;iparea decadenţei şi niicniciei uane.

Nu poate fi den cel FnlănţuitB nu poate fi dencel aplecatB nu poate fi den cel care se Fnc;inăsau cere Fnc;inareB nu poate fi den cel care nu

are +erticalitate Fn sine"

.3enitatea este trăirea seninăB trăirea FplinităB trăirea ulţuită de sineB angrenată Fntr-un proces continuu de auto-transcendere.

$.1" Manifestarea liberă - ndi+iduali6areacrea6ă indi+i6iB asificarea crea6ă oi.ndi+iduali6area crea6ă oaeni li5eriB asificareaHprin capcana perfidă a credinţei dogaticeI crea6ăscla+i psi;ici indi+iduali6area duce la li5ertateBcredinţa la Fnlănţuire.

Cel neindi+iduali6at are o inte aorfăB

1 A se +edea pentru o tratare ai detaliatăcartea>+oluul DNoua &rdine ReligioasăEB cap. D3eclaraţiade independenţă faţă de D6eiEE." Ve6i şi cartea D)ene şi Re+elaţiiEB cap. D&ul D6euEfaţă Fn faţă cu &ul Li5erE.

neFnc;egatăB infantilăB nediferenţiată este osiplă parte executantă a unei inţi exterioare lui intea celui care l-a luat Fn scla+ie psi;icăHreligioasăB politicăB sau de altă naturăI.

&ul nu are dect două +ariante! să seindi+iduali6e6e psi;ic prin parcurgerea procesuluide aturi6are psi;ică sau să rănă o siplă

asă de ane+răB o păpuşă fără capB Fn inilestăpnilor săi psi;ici.i deci un indi+idB nu o asă de ane+răB fi un

o nu o oaie Fntr-o tură oarecareP

). Cheile 5orţii >raternitţii ?nier,ale=

%.1 Conştientizarea /iin!ei . iinţa este peste totiar arginile ei sunt pretutindeni. &rice fiinţă esteprin urare un>o rate>)oră Fntru iinţare cucare Fpărtăşi aceeaşi sursă de origine! Jntregulcare a pus Fn noi sănţa de +iaţăB #xistenţa carene-a născut Fn fiinţare.

ată frate! tu Fi eşti frateP ată soră! tu Fi eşti

sorăP ată Viaţă! tu ne eşti aăP ată Jntregule!tu ne eşti tatăP

ată-ne pe toţi Fpreună ucnd ocul +ieţii Fntrusu5liă *nitate failialăB Fntru raternitate*ni+ersalăP

%." (iziunea 6ntregului - 0iua e ereuluinoasă şi cerul +eşnic senin dacă Fn raternitate*ni+ersală pe tine şi pe tine pe +oi toţi ereu +ăcuprindP

# inia ea cea care scăldată acu Fn luinaJntreguluiB +ede Fn tine şi Fn eaB Fn el şi Fn ele fraţişi surori Fntru fiinţare +ieţuire 5eatifică Fntrucontinuă Fncntare.

%.$ Cunoaşterea *rofundă de )ine raternitatea *ni+ersală e cununa celui care ştie săpri+ească cu sinceritate Fn sineB prin sineB dincolode sine Fn JntregB spre toţi fraţii săi Fntru +ieţuirefiinţială.

#l singur prieşte nepreţuitul dar al +eşniceifiinţări fraterne neărginite şi fără de sfrşit.

%.% Iubirea neliitată iu5eşte fraternitateaBdar nu o liitaP

raternitatea de ;aită>tură HfailialăB etnicăBreligioasăB sectarăI nu e de auns pentru inia

c;eată ereu spre a5solut doar raternitatea*ni+ersală e suflul Fplinirii existenţiale depline.)trnge Fn 5raţe iinţaB cuprinde-o la pieptul tău

şi regăseşte Fpreună cu ea )piritul raternităţiiAutentice.

Tot oul i-e frate şi soră! cel 5un sprepreţuire şi F5răţişareB cel rău spre transforare Fn5ine şi renaştere Fntru aronie.

Autorul transforării Fntru aronie este pentrutoată suflareaB este pentru toţi fraţii Fntru fiinţare.

%.' #re!uirea şi res*ectarea vie!ii . Toate65urătoareleB patrupedele şi Fnotătoarele şicelelalte +ieţuitoare ale naturii Fi sunt fraţi desnge prin noi toţi curge sngele naturiiB prin noitoţi suflă du;ul irific al +ieţiiB Fn percepţia noastrăa tuturor se regăseşte ereu spre alinare Jntregul.

1.1






Cu o să-i ucid fratele anialB cu o să-lănnc Cu o să las pe alţii să-l ucidă şi să i-lpună Fn farfurie

Această are gro6ă+ie o fac doar fiinţele uanece uită cine sunt cele care Fşi reneagă failiafiinţială naturalăB cei care astfel se lasă cuprinşi Fnlanţul criei şi al cani5alisului anialicB al

carni+orisului fiinţial.# frate autentic doar cel ce preţuieşte +iaţa Fntru aronie şi o respectă ereu su5 orice forăs-ar anifestaB doar cel ce respectă +iaţa sa şi afraţilor săi uani şi aniali şi astfel respingeereu de la sine +iolenţaB uciderea şi ră65oiul.

Acestea sunt doar ultie instanţe de protecţie a+ieţii Fn faţa răului de aceea ele nu tre5uie folositecu repe6iciune şi leeritate.

Viaţa lasă să-i curgă o lacriă pentru fiecare fiuşi fiică a ei atinsă de oarte. #a apro5ăB cu tragerede iniăB lupta pe +iaţă şi pe oarte doar cndorice alt iloc ne-letalB paşnicB non+iolent decon+ertire Fntru 5ine şi aronie a dat greş iar răul

aeninţă +iaţa şi li5ertatea fiilor +ieţii Fntruaronie.

Aşa că frate şi soră Fnainte de a te gră5i lară65oi şi ucidere gndeşte-te dacă ai făcut tot cese putea pentru a le e+itaB dacă ai luat toateăsurile necesare pentru a re6ol+a conflictul curăul pe alte căi dect cele ale +iolenţei şi uciderii.

%., Manifestarea sacră - raternitatea*ni+ersală Fplinită dincolo de rasăB etnieB li5ăBsexB +rstăB religieB con+ingere politică este idealulsacru supre spre care tinde din naştere*anitatea.

#a e stindardul pe care &ul Li5er Fl poartăereu Fn inia şi intea sa e realitatea pe careel o trăieşte ereu Fn )anctuarele TransReligioaseşi Fn afara lor.

%./ /a*tele fraterne raternitatea *ni+ersalăse +ede prin faptele concrete ale +ieţii 6ilnice! Fntonul +or5eiB Fn esaul eiB Fn liniştea iniii şi ainţiiB Fn direcţia fapteiB Fn conţinutul eiB Fn ;ranaconsuatăB Fn ;aina F5răcată.

)piritul ei co5oară deplin Fn idealiştii+egetarieniB Fn cei ce au alungat din ei răutatea şirea-+oinţaB nia şi fricaB lenea şi lăcoia.

)piritul ei co5oară deplin Fn cei pătrunşi de

copasiune şi de iu5ire de seeni care dăruiescastfel din ceea ce le-a fost dăruit de Jntreg spreredistri5uire pentru autorarea fraţilor şi suroriloraflate Fn ne+oie! pentru ridicarea lor din sărăcieBdin ignoranţă şi din slă5iciune1.

%.2 +7utorarea fraternă spiritul fraternităţii se+ede Fn +or5e de spriin dar el se +ede ai ales Fnfapte de autorare concretă şi iediată a fraţiloraflaţi Fn ne+oie! a celor flăn6i să se Fndestule6eBa celor Fnlăcriaţi să se 5ucureB a celor 5olna+i săse +indeceB a celor săraci să iasă din sărăcieB acelor ignoranţi să se luine6eB a celor sla5i să se FntăreascăB a celor aflaţi Fn inciună să +adăade+ărul şi să cunoască sinceritateaB a celorcufundaţi Fn urciune să-şi regăsească inia Fn

1 Ve6i şi cartea D)ene şi Re+elaţiiEB cap. DGogat şi săracE.

strălucirea +eşnică a fruosului autenticB a celorcuprinşi de răutate să iu5eascăB a celor nedreptăţiţisă li se facă dreptateB a celor Fnlănţuiţi Fn scla+ie şiexploatare să se eli5ere6eB a celor aflaţi Fnde65inare să se regăsească Fn unitateB a celor aflaţi Fn deri+ă să păşească conştient spre A5solut şi3esă+rşire iinţială.

%. Asuarea indi+iduală şi proo+area pu5licăa Cetă!eniei *lanetare, res*ectiv cosice Fncadrul unei Confederaţii (lanetare H>cosiceIBconduse de un (arlaent Mondial H>CosicI ales Fnod deocratic şi de un 7u+ern Mondial H>CosicIdesenat şi apro5at de (arlaent.

%..1 # +ital să conştienti6ă fiecare dintre noică iinţa *ană Fn acest oent se află Fn pragulunui e+enient fără precedent Fn istoriacunoscută! conştienti6area unităţii ei de esenţă cutoate celelalte fiinţe uaneB Fn ciuda diferenţierilorde suprafaţă care Fn trecut o de65inau.

%.." Acest e+enient a fost şi este făcut

posi5il de ai ulţi factori esenţiali!- asuarea odelului politic al deocraţiei şi

social-li5eralisului Hcu proo+area drepturilorfundaentale ale ouluiB a ec;ităţii socialeB ali5ertăţii de gndire şi acţiuneB a separării puterilor Fn statB a egalităţii Fntre feei şi 5ăr5aţiB adreptului uni+ersal la +otB etc.I de către areaaoritate a naţiunilor counităţii internaţionale4

- răspndirea glo5ală a odelului econoicspecific econoiei de piaţă Hcu stiularea iniţiati+eipri+ateB a creşterii atenţiei Fn ceea ce pri+eştestarea şi e+oluţia diferitelor pieţe localeB a creşteriicalităţii produselor şi di+ersificarea lor pentru a fict ai apropiate de dorinţele unor consuatoridin ce Fn ce ai indi+iduali6aţiB etc.I4

- extinderea fără precedent a capacităţilor decounicare Hprin internetB radioB tele+i6iuneBtelefonie fixă şi o5ilăB editarea şi pu5licarea decărţiB etc.I4

- de6+oltarea capacităţilor de transport intern şiinternaţional Hde6+oltarea căilor ferateB creştereanr. autoturiselor proprietate personalăBde6+oltarea transporturilor aeriene şi na+aleB etc.I4

- ş.a..d.%..$ Toţi aceşti factori au acţionat şi acţionea6ă

Fn direcţia creării unei )ocietăţi 7lo5ale Fn carecetăţenia planetarăB li5a planetarăB econoia şi

politica ondialăB cultura glo5alăB ştiinţa glo5ală şireligiile glo5ale +or fi realităţi ale 6ilei.%..% Această )ocietate 7lo5ală are la 5a6a ei

principiul D*nităţii Fn 3i+ersitateEB 5a6at perecunoaşterea +alorilor esenţiale coune HeticeBidealisteB econoiceB politiceB etc.I şi respectareareciprocă a diferenţelor forale.

%.1@ Co*ortaentul transeconoic şitrans*olitic - fraternitatea uni+ersală se +ede Fnfapte şi se crea6ă prin fapte! econoia este decic;eată să reflecte Fn faptă interesul fratern pecare oaenii sunt c;eaţi să-l ai5ă unii faţă de

" A se +edea capitolele D#conoia &ului TransReligios!Trans#conoiaE B respecti+ DMişcarea Trans-(olitică şi&ul Trans-(oliticE.

1."@






alţiiB iar politica să edie6e şi să coordone6e acestefapte.

%.11 #roovarea Culturii niversale şi a uneiLi5i *ni+ersale HFn pre6ent cea ai recoandatăpentru această funcţie este li5a engle6ă clasicăBiar pe +iitor li5a engle6ă DplanetarăE cu scriere

foneticăINu poate exista raternitate *ni+ersală fărăCultură *ni+ersală proo+ată ca atare şi scoasă desu5 influenţa unilaterală şi parti6an Dtri5alăE a unorculturi locale oarecare.

%.1" #roovarea Religiologiei 1 , a 8tiin!eiReligiei ca Religie *ni+ersalăB proo+areaTransReligiei ca iloc de Fnfăptuire ideatică şifaptică iediată a raternităţii *ni+ersale - cailoc concret de depăşire a diferenţelor forale şide asuare a aspectelor fundaentale care unesc Fn existenţă toată rasa uană şi toată fiinţarea.

. Cheile 5orţii @repturilor <6enilor i>iinţelor=

'.1 Res*ectarea (ie!ii. Toţi oaenii şi toatefiinţele Haniale şi e+entuale fiinţe extraterestreIau dreptul la +iaţăB au dreptul să trăiască Fnaronie.

Coportaentele +iolente şi criinale Fndreptate spre exploatarea şi distrugerea +ieţiiunor fraţi Fntru fiinţare nu sunt dintre acelea care+or putea aduce +reodată paceaB FpăcareaBdreptatea şi aronia uni+ersală.

3e aceea aceste coportaente tre5uie Fpiedecate să se anifeste HFn ăsura axiăposi5ilăI prin luarea unor ăsuri de aroni6areadec+ate fiecărei situaţii particulare Fn parte.

'." #re!uirea non-violen!ei, a iubirii şico*asiunii. (e ct posi5il +iolenţa nu tre5uie săfie folosită Fntr-o societate dect ca ultiă ăsurăcnd toate celelalte ăsuri au eşuat şi sunt Fnpericol +iaţa şi sănătatea e5rilor societăţii.

C;iar şi atunci cnd e aplicatăB ea tre5uie săe+ite la axi posi5il tortura şi trataentele crudedene doar de inţi sociopate şi psi;opate.

#a tre5uie aplicată cu axi controlB cu ct aipuţine urări gra+e asupra sănătăţii şi integrităţii

fi6ice şi psi;ice a celui supus ei.C;iar supus +iolenţeiB infractorul tre5uie tratatcu 5ună+oinţă şi iu5ire şi niciodată cu rea+oinţăBurăB răutate sau cu inia plină de ră65unare.

'.$ Egalitatea dintre feeie şi bărbat . eeia şi5ăr5atul sunt două părţi de nedespărţit ale unităţiicare este oul.

3e aceea egalitatea dintre ei tre5uie să fiedeplină iar conlucrarea dintre feeie şi 5ăr5at săfie optiă pentru a putea astfel asigurafuncţionarea aronioasă a failiei şi societăţiiuane.

eeia şi 5ăr5atul sunt egali Fn drepturi şio5ligaţii pe toate planurile de anifestare ale

1 Ve6i pentru detalii cartea DNoua &rdine ReligioasăEB cap. DReligioLogiaE.

societăţii HpoliticB religiosB econoicB ştiinţificBartisticB etc.I.

#i tre5uie să ai5ă acces egal la educaţieBcercetare şi creaţieB la ocuparea de funcţii deconducere şi adinistrare Fn societateB att Fnsectorul pu5lic ct şi Fn cel pri+at.

& societate care exclude feeia din tre5urile

pu5lice ale societăţii HreligioaseB politiceBeconoiceB ştiinţificeB etc.I este o societate;andicapatăB condanată suferinţeiB nedreptăţii şineliniştii.

)ocietatea este pe deplin ec;ili5rată şiaronioasă doar atunci cnd se reali6ea6ă unec;ili5ru deplin Fntre 5ăr5aţi şi feei Fn ceea cepri+eşte rolul şi iplicarea lor acti+ă Fn re6ol+areapro5leelor societăţii şi Fn adinistrarea ei optiă.

Jn cadrul TransReligiei feeia şi 5ăr5atul suntegali Fn drepturi şi o5ligaţiiB pe toate ni+elele ei deorgani6are şi funcţionare Hadinistrati+ăBcereonial-ritualăB educaţionalăB aterialăBfinanciarăB doctrinarăB de cercetareB etc.I.

Cereoniile şi ritualurile religioase desfăşurate Fn )anctuare +or fi conduse pe ct posi5ilconcoitent de către o feeie şi de un 5ăr5atHa5ii deţinători ai calităţii de Cercetător JnaintatI Fn cola5orare strnsă şi deplină.

Căsătoria tre5uie să fie li5er consiţită şi li5er

dorităB tre5uie să se 5a6e6e pe o perioadă decunoaştere preala5ilă a celor doi soţiB şi tre5uie săfie ferită de iixtiunea ar5itrară şi dictatorială apărinţilor sau a altor rude ale celor doi Haceştia potda sfaturiB dar deci6ia ultiă şi definiti+ă este doara celor doi care se unesc prin actul căsătorieiI.

Jn cadrul ei soţii au drepturi egaleB la fel şi laposi5ila ei desfacere Hefectuată la cerereaunilaterală a unuia dintre ei sau a anduroraI.

Găr5atul şi feeia sunt două părţi intie aleentităţii care este fiinţa regăsită Fn dor de iu5ire".

Jn iu5irea sinceră dintre ei nu este loc pentrusuperstiţii şi preudecăţi stupideB nu este loc pentrutradiţionalise isogine edie+aleB nu este loc deinegalitate şi nedreptate.

'.% 3ăruirea /ericirii. iinţele care Fşi preţuiesc+iaţa sunt datoare faţă de ele Fnsele să Fşiurărească şi să-şi atingă fericireaB ele suntdatoare de aseenea să urărească şi să aute la

atingerea fericirii tuturor seenilor lor şi tuturorfiinţelor.Counitatea trans-religioasă este o5ligată să

asigure pe ct Fi este axi posi5il toate condiţiilenecesare atingerii fericirii de către toţi e5rii ei şide către toţi oaenii.

ericirea este un senal$ care ne arată că nereali6ă +ieţuirea aronioasă.

3ăruirea şi auto-dăruirea ei este senalul uneifiinţe şi a unei societăţi regăsite Fn Jntreg şi FndealB a unei fiinţe şi a unei societăţi sănătoase şi FpliniteB a unei fiinţe şi a unei societăţi care

" Ve6i Dluinarea iinţeiE cap. D#M şi #^ Găr5atul#tern şi eeia #ternă.$ A se +edea pentru detalii cartea D#tica AronieEB cap.

D#oţiile ca senaleE.

1."1






+i5rea6ă cosic Fn energia infinită a fioruluiexistenţei di+ine 5eatifice.

ericirea este otorul +ieţiiB este sensul eiiediatB este 5ucuria ei intiăB este Fplinireafiinţei răsărite din neant.

#a este 5inecu+ntarea celui care trăieşte FnaronieB a celei care +ieţuieşte Fn cpul +ederii

desc;ise spre real.ericirea Fpreună cu suferinţa sunt cei doipa6nici ai +ieţii noastreB sunt cei care ne aută săenţine druul Fngust al +ieţii de siste şi să nucăde de pe el Fn a5isala oarte şi Fn aaradistrugere.

#i sunt prietenii noştri! g;i6i ai căi pe care cutoţii a pornit.

ericirea e prietenul care +ine să ne salute deaproape atunci cnd acţionă Fn direcţia păstrăriişi de6+oltării +ieţii aronioaseB cea care ne ia Fn5raţe şi ne lipe6eşte inia şi intea cu fructelecele ai 5une ale +ieţii.

)uferinţa e prietena care este enită să ne

+eg;e6e din depărtareB să ne supra+eg;e6e de ladistanţă şi să ne atenţione6e ereu cuproptitudine atunci cnd Fncepe să păşi pecalea greşită care duce spre oarte şi distrugere.

)uferinţa se apropie de noi doar dacă nu-i luă Fn considerare senalele ei specifice spre a neprotea de factorii care ne aeninţă existenţa.

Apropierea ei de noi se face doar pentru căalege uneori să-i ignoră anifestarea eiprietenoasă.

#a stă Fn noi şi pe lngă noi doar atta tip ctne enţine Fn di6aronie Hindi+idual şi socialIBatta tip ct +iaţa ne este Fn pericol dacă nedepărtă de aceste pericole şi suferinţa sedepărtea6ă de noi lăsnd locul fericirii.

ericirea nu este enită să stea departe de noiBdar dacă nu acţionă pentru refacerea şienţinerea aronie +ieţii ea este o5ligată să sedepărte6e spre a face loc suferinţei.

3rag prietenB Fntru a +ieţii irifică existenţăB iadeci ereu ainte la aceste două senale pe careJntregul le-a pus Fn noi! Fnţelege-le esaul şifoloseşte-l cu c;i56uinţă pentru a trăi Fn acea luepe care cu toţii ne-o dori! Fn luea paradisiacă a+ieţii cosice 65urdnd spre infinit şi neărginireB Fn dansul ei iraculosB proiectat printre sori deluină şi planete de a6ur şi actuali6at printre stele

de al5astru lucitoare şi galaxii spiralate Fn infinita+nt.

'.' 3ăruirea 9unăstării. Toţi oaenii au dreptulla +iaţă Fn 5unăstareB la a-şi trăi +iaţa Fn condiţiioptieB dene de statutul lor de &.

&ul este c;eat de Jntreg să fie unproducător şi un purtător al 5unăstăriiB el estec;eat de deal să găsească aniera optiă defolosire a resurselor HaterialeB financiareBnaturaleB intelectualeB etc.I de care dispuneB astfel Fnct să se reali6e6e 5unăstarea Fntregii uanităţişi a Fntregii +ieţi trăite Fntru aronie.

Gunăstarea este re6ultatul uncii şi al acţiuniiconcrete şi iediate! ea nu cade din cer şi nu esteplasată din niic de către fiinţe de 5as Ddi+inE.#a este produsul concret al uncii concreteB ai

Fnti de educaţieB cercetare şi proiectare şi apoi deproducţieB reali6areB construcţie şi creaţie.

Cel care unceşte raţional atrage la sine5unăstareaB cel care unceşte fără raţiune seo5oseşte inutil.

Gunăstarea sau sărăcia HeoţionalăBintelectualăB aterialăI sunt de ulte ori ăsura

exactă a gradului de e+oluţie a fiinţei noastrepri+ită indi+idual şi colecti+ Haflată inti Fn legăturăcu counitatea din care face parteI.

Gunăstarea counitară prost distri5uită poateduce la sărăcieB de aceea este necesară dăruireaHredistri5uireaI ec;ili5rată a 5unăstării spre toţi ceicare participă acti+ la producerea ei Hpe principiulcontri5uti+ităţii dar şi al solidarităţii uaneI.

Tre5uie autaţi toţi fraţii noştri uaniB indiferentde rasă şi naţionalitateB să Fnţeleagă şi să pună Fnpractică pentru eiB pentru failiile lor şi pentrucounităţile lorB prg;iile reale HeoţionaleBintelectualeB aterialeB financiare şi spiritualeI ale5unăstării .

#i tre5uie autaţi să lepede de la sine toateacele raţionaenteB tradiţii şi practici care Fi Fpiedică să atingă 5unăstarea Hdispreţul faţă de+iaţăB faţă de educaţie realăB faţă de statul dedrept şi anifestarea deocraticăB faţă de uncacinstităB raţională şi responsa5ilăB etc.I.

'., Res*ectarea egii. Toţi oaenii sunt egali Fnfaţa legiiB ei sunt datori să o respecte pe aceastadacă este o lege aronioasă şi să proteste6eci+ili6at şi apoi să o sc;i5e prin ecaniselespecifice deocraţiei dacă ea se do+edeşte că nueste o lege aronioasă şi dreaptă.

Legea socială este făcută de oaeni pentruoaeni. #a nu este deci a5solutăB ci este Fntotdeauna relati+ă la +oinţa uană colecti+ăspecifică unui anuit oent de tip şi spaţiu.

7aranţia respectării ei este dată de forţacolecti+ităţii Fn general şi de organele de ordinespeciali6ate Fn asigurarea respectării ei Hdesenatede aceea societateI.

'./ Res*ectarea libertă!ii şi denită!ii.Li5ertatea este un drept din naştere dar de ulteori ea nu este un dat ci un lucru pentru caretre5uie să luptă continuu să-l o5ţine sau dupăca6 să-l păstră şi să-l Fntări.

iinţele uane sunt Fn6estrate cu raţiune şiconştiinţăB dar acest lucru nu le aută la niic dacăele nu Fşi folosesc raţiunea şi conştiinţa pentru aanali6a Fn od critic constructi+ luea şi pentru a-şi păstra şi ării li5ertatea de care dispun.

A respecta li5ertatea şi denitatea celorlalţioaeni este garanţia cea ai 5ună a respectăriipropriei denităţi şi li5ertăţiB de către aceştia.

'.2 +sigurarea *ro*rietă!ii şi a deocra!iei .3reptul la proprietate personală este garanţiafuncţionării optie a unei societăţi ci+ili6ate 5a6atăpe econoie socială de piaţă şi pe deocraţie.

(roprietatea personală şi proprietatea colecti+ăse copletea6ă şi se stiulea6ă reciproc.

Conducerea unei counităţi tre5uie nuită prinalegeri deocratice desfăşurate prin +ot secret Fn

1.""






od periodicB prin sufragiu uni+ersal.Cei care candidea6ă spre a fi aleşi tre5uie să fie

calificaţi corespun6ător pentru a putea Fndeplini cusucces funcţiile pe care le +or ocupa dacă +or fialeşi.

'. Res*ectarea intiită!ii şi a s*a!iului

*ersonal. )paţiul personal este spaţiul necesar fiinţeiuane pentru regăsirea şi Fplinirea de sineBpentru reali6area unei odi;ne şi relaxări optie şipentru reali6area condiţiilor necesare transforăriili5ere Fntru ideal Hprin educaţieB cercetare şicreaţieI. #l este reali6at Fn priul rnd prinasigurarea pentru fiecare o a unei locuinţeHcaereI indi+iduale dotate cu cele necesare unuiconfort opti.

ntiitatea şi spaţiul personal se asigură apoiprin protearea faţă de intru6iunea a5u6i+ă Fnaceastă locuinţă Hprin 6goote HsuneteI sau luiniderananteB sau prin folosirea +iolenţeiB a forţeiB

etc.I şi faţă de spionarea H+i6ualăB auditi+ăBtericăB etc.I a5u6i+ă Hcontrară legiiB efectuatăfără a se afla su5 controlul organelor a5ilitate delegile unei societăţi li5ere şi deocraticeB spre a oefectua ca excepţieB Fn condiţii speciale - deexeplu pentru strngerea unor pro5e pentruacti+ităţi infracţionale gra+e HcriinaleB afioteBteroristeB etc.I puse la cale sau desfăşurate Fn acealocuinţăI a locuitorilor ei.

(rotearea intiităţii iplică şi non-+iolareacorespondenţeiB a spaţiului personalB a +ieţiipersonaleB precu şi a li5ertăţii de gndire şiconştiinţă.

'.1@ 6ntărirea )ecurită!ii :fizice şi *si2ice; a#ersoanei şi )ocietă!ii prin ăsuri specifice luatepe plan indi+idual Hprin creştere continuă FnCunoaştereB orţă şi u5ireI şi pe plan social prinipleentarea acelor structuri sociale necesarepentru asigurarea acestei securităţii poliţieB andarerieB aratăB udecătorieB siste sanitarBsiste educaţionalB siste legislati+B sisteexecuti+B etc. separate Fntre ele Hpe principiulseparaţiei şi ec;ili5rării puterilor Fn statI darcola5ornd ct ai eficient unele cu altele pentrufuncţionarea optiă a sisteului social.

)cla+ia fi6ică şi>sau psi;ică Hrecunoscută ca

atare sau ascată su5 diferite alte fore deexploatareI tre5uie alungată din orice societatetrans-religioasă.

La fel exploatarea inorilorB a feeilor sau a5ătrnilorB a celor cu ;andicap psi;icB sau cu altede6a5ilităţi fi6ice şi psi;ice.

'.11 Manifestarea ibertă!ii de Mişcare Hfi6ică şientalăI.

&ul trans-religios este dedicat total trăiriipersonale şi proo+ării sociale a li5ertăţii deişcareB de deplasare li5eră Hfi6ică şiinforaţionalăI pe tot cuprinsul păntului şi alcososului.

Această li5ertate Fi este Fngrădită doar deliitările capacităţilor te;nice de deplasare şicounicare existente la un oent dat Hcapacităţi

pe care el unceşte să le ărească ct ai ultcu putinţăI.

#l luptă cu putere pentru Fnlăturarea dinanifestare a oricăror o5stacole artificiale HpoliticeBreligioaseB etc.I care stau Fn calea actuali6ăriiacestei li5ertăţi de către oaenii de pretutindeni.

Această li5ertate iplică calitatea de Cetăţean

al Terrei şi respecti+ al CososuluiB calitate pe careorice o trans-religios este dator să şi-o asue şisă şi-o afire faţă de sine şi Fn od pu5lic Hpelngă calitatea de cetăţean al unei naţiuni oarecareşi>sau al unei federaţii de stateI.

#le este dator de aseenea să-şi apere şi să-şianifeste ereu li5ertatea de conştiinţă şi gndireBli5ertatea de expriare aronioasă indi+idualăBsocială şi ediaticăB de asociere şi Fntrunire socialăpaşnicăB de anifestare creati+ă originală FntruGineB Ade+ăr şi ruosB li5ertatea de anifestare apropriului discernănt şi li5ertatea de alegereHreligioasăB politicăB econoicăB etc.I - toate Fplinite su5 stindardul transforării aronioase

continue Fn direcţia dealurilor &ului *ni+ersal.

'.1" Res*ectarea şi *roovarea 3re*turilor şiibertă!ilor ului enţionate Fn D3eclaraţia*ni+ersală a 3repturilor &uluiE adoptată deAdunarea 7enerală a &rgani6aţiei Naţiunilor *nitela 1@ septe5rie 1%2 en.

;. Cheile 5orţii ?nitţii n @ier,itate=

,.1 6n!elegerea Cauzalită!ii Integratoare. A Fnţelege că a5solut tot ceea ce există este co-cau6at de către Hşi co-dependent1 cuI tot ceea ceexistăB Fnseană a +edea fundaentul cau6al alRealităţii.

Atingerea acestei Fnţelegeri şi +i6iuni Fnseanăsiţirea +ieB iediată şi fulgerătoare a *nităţiiultie a 3i+ersităţiiB Fnseană percepţia directă aJntregului a toate cuprin6ător.

&rice fenoenB fiinţă sau stare are o infinitatede cau6e Hapropiate sau ai FndepărtateB e+identesau ai puţin e+identeI şi generea6ă o infinitate deefecte! totul este legat cu totulB Fn iraculosul ocal +ieţii infinite.

,." 6n!elegerea unită!ii cunoaşterii. Toateraurile>ra6ele cunoaşterii sunt legate Fntre ele

pentru a Fnţelege ct ai Fn profun6ie un aspectal unei ra6e Hde exeplu al unei religii oarecareItre5uie să Fnţelege ct ai ulte din diferiteleaspecte ale altor ra6e care au legătură cu acelaspect Hde exeplu al econoieiB politiciiB artei şiştiinţei +reii Fn care s-a Fnteeiat acea religieBetc.I.

(entru trăirea *nităţii Fn 3i+ersitate tre5uie ai Fnti cunoscută de aproape şi ct ai detaliat3i+ersitatea HeconoicăB religioasăB politicăBartisticăI.

Cel care nu cunoaşte 3i+ersitatea se tee deunitatea ade+ărată de *nitatea *ni+ersalăB se

1 (entru o pre6entare ai detaliată a acestor douăconcepte a se +ede cartea DNoua &rdine ReligioasăEB cap.

DCau6alitatea ntegratoare. Co-Cau6alitatea şi Co-dependenţa fiinţăriiE.

1."$






,. Manifestarea nicită!ii 5n 3iversitate. A +edea ndi+idul Fn fiinţare Fnseană a

percepeB a Fnţelege şi a trăi *nicitatea Fn3i+ersitate.

*nitatea Fn 3i+ersitate e posi5ilă doar prinrecunoaşterea şi preţuirea *nicităţii fiecărei fiinţeBprin percepţie Fnţelegătoare şi prin acceptarea

diferenţelor Fntru deal precu şi prin F5răţişareagra5nică a aseănărilor Fntru 3esă+rşire.

,.1@ Institu!ionalizarea globalizării - crearea şienţinerea unor instituţii adinistrati+eB politice şieconoice de coordonare glo5ală a uanităţii.

Jn acest oent Counitatea 7lo5ală este iatăo realitate.

(ărţi esenţiale ale ei dea s-au reali6at!- există o counicare glo5ală Hprin interediul

iloacelor oderne de counicareI4- există o econoie ondială Fn cadrul căreia

funcţionea6ă societăţi coerciale ultinaţionale şiinternaţionale şi societăţi de finanţare internaţion-

ală HGanca MondialăB ondul Monetar nternaţionalBetc.I4

- există dea organise şi instituţii in-ternaţionale care să regle6e interacţiunile dintrediferitele counităţi locale H&N*B *N#)C&B &rgan-i6aţia 3repturilor &uluiB &rgani6aţia Mondială aCoerţuluiB Tri5unalul nternaţional de la [agaBetc.I4

- există o li5ă ondială Fn de+enire engle6a ipusă de iperiul counicaţiilor care estenternetul4

- există de aseenea o ci+ili6aţie glo5ală H+alorişi anifestări culturale glo5ale anuite tipuri de F5răcăinteB acelaşi celulareB acelaşicalculatoareB aceleaşi carduriB aceleaşi +alori şiexigenţe ştiinţifice care au dat naştere dea uneicounităţi glo5ale a oaenilor de ştiinţăB etc.I4

- ş.a..d.3e aceea prin agia oentului pre6ent

această Counitate *ană Trans-Naţională şiTrans-Culturală ai tre5uie doar să se Fntărească şisă-şi de6+olte şi alte nstituţii şi &rganise caresă-i asigure o şi ai are coerenţă şi coe6iune.

,.11 6n!elegerea unită!ii *racticilor religioase Hastructurilor ar;etipale fundaentale coune dincare i6+orăşte di+ersitatea lor foralăI.

Cu o pri+ire atentă pute +edea că diferiteleritualuriB rugăciuniB editaţiiB etc. se 5a6ea6ă penişte sc;eeB structuri şi practici organi6atorice şifuncţionale coune.

&dată identificate aceste structurifundaentaleB pe 5a6a lor se pot iniţia şi desfăşura Fn od conştient şi controlat o infinitate de foreparticulare specifice ritualiceB editati+e şi deinteracţiune directă cu )ineleB cu Celălalt şi cuJntregul1.

Jnţelegerea lor duce la practicarea ritualurilorli5ereB a eta-rugăciunilorB a eta-editaţieiB etc".

1 (entru o pre6entare detaliată a acestor structuri 5a6aleale practicilor religioaseB a se +edea cartea D(racticile)pirituale ale &ului *ni+ersalEB capitolele referitoare laritualuriB rugăciuneB editaţieB şad." de.

,.1" Res*ectul diversită!ii 5ntru aronieuniversală :globală;.

Viaţa este ultiplicitateB ultiplicitatea estedi+ersitate prieten drag Fntru fiinţăB respectă+iaţaB respectă di+ersitatea Fntru aronieP

3i+ersitatea este Fn 5ineB dar este şi Fn rău de6+olt-o pe cea a 5ineluiB distruge-o pe cea a

răului! uneşte-te cu 5ineleB desparte-te de răuP3i+ersitatea Fntru 5ine este dru di+in sprefericireB di+ersitatea Fntru rău este calea nenorocităspre niicnicie.

3acă Fţi preţuieşti cu ade+ărat ViaţaB fugi deniicnicie4 dacă inia ta Fţi 5ate la unison cuJntregul iinţei Fnfruntă şi do5oară di+ersitateaesc;ină a răului.

)cup co-părtaş al inunii +ieţiiB a te regăsi Fn5ineB Fnseană a trăi Fn +iaţăB a gndi Fn rău Fnseană a uri Fnainte de oarte.

Ginele este esagerul di+in al +ieţii FntruaronieB răul este solul negru al orţii Fntru neant.

)unt ulte şi di+erse căile care duc spre 5ine

de fiinţăB alege-le dar şi păşeşte Fncre6ător pe ele!răsplata ta +a fi iediată şi Fncntător eritatăP

Jn ce pri+eşte Fnsă di+ersele căi care duc sprerăuB dacă nu +rei să cunoşti suferinţa celui aflat Fndorinţă de sinucidereB fereşte-ţi te rog paşii deu5ra lor Fnşelătoare.

Cei 3i+erşi se pot regăsi Fpreună doar caunitate de indi+i6i aflaţi pe deplin Fn counicarefraternă şi couniune directă de iniiB Fn Fntpinare idealistă autenticăB desc;isă şi sinceră.

#+ită unifori6area specifică tureiB e+ită să fioaieP

Tura nu este dect asă de ane+răB DoaiaEeste destinată doar ulgerii şi sacrificiului Fninteresul personal Ddi+inE al DpăstoruluiE ei auto-declarat.

3acă +rei deci să fi ai ult dect o siplăoaie DcredincioasăEB sacrificată siplu de păstorulei D5ine+oitorE F5răţişea6ă deci din toată inia ta*nitatea 3i+ersităţii ndi+iduali6ate a &aenilorLi5eri regăsiţi Fntru Aronie şi deal.

7. Cheile 5orţii !ducaţiei continue=

/.1 #erce*!ia *ro*rie este principala sursă de Fnţelegere şi educaţie de care dispune.

#a nu este o sursă a5solută de ade+ăr dar este

cea ai 5ună sursă a acestuia ai ales dacă estecopletată şi coordonată cu raţiunea corectă şi cuărturia +erificată Hcu percepţia directă a altoraI.

Jntre acestea trei prioritatea cea ai area+nd-o e+ident percepţia proprieB urată deraţiunea Fnteeiată şi de ărturia altora.

Cine pune ai presus de propria percepţieHclarăB e+identăB copletăI raţionaente Detafi6iceE 5a6ate pe tot felul de sofise şiparalogise DspiritualeE şi>sau ărturii Ddi+ineEHscrise sau +or5iteI date de tot felul de deliranţi DspiritualiEB face o foarte are greşeală deorientare Fn +iaţă.

Raţiunea are rolul ei 5ine deliitat Fn furni6areacunoaşteriiB dar ea poate să Fl oace nuai dacă sefereşte de păcatul ruperii de realitatea e+identă şide căderea Fn diferite erori posi5ile de raţionaent.

1."'






La fel şi ărturia altora şi ea poate să autedecisi+ Fn de6+oltarea cunoaşterii noastre darnuai atta tip ct este priită de noi cu atenţieşi cu discernănt sporitB cu intenţia de a face paşiconcreţi spre +erificarea ct ai solidă a+eridicităţii ei Hprin percepţie proprieB prin raţiunecorectă şi prin alte ărturii rele+anteI - ai ales

atunci cnd intenţionă să ne 5a6ă acţiunileconcrete pe ea.3in păcate luea gee de Fnşelători şi şarlatani

care speculea6ă 5una-credinţă şi nai+itatea celorcare nu se Dderanea6ăE să +erifice serios DărturiileE lor DinspirateE! +ai de capul celor care DcredE fără Dsă +adăE ei sunt doar nişte +ictieperfecte condanate la exploatare DspiritualăE Hase citi aterială şi financiarăI perpetuă.

/." <ocul - Fnseană +iaţă spontanăB desc;ideresinceră spre trecutB pre6ent şi +iitor. Koaca estetrăirea spre intea infinituluiB desc;iderea sprecpul eternităţiiB 65orul prin fiinţa +isării spre

Fplinirea ulterioară a faptei creatoare.aptul că ocul ia uneori fora fanta6ării

DagiceE şi DiraculoaseE nu ne arată dect că eleste parte din druul spre transforare continuă Fn dorinţă de auto-transcendere - Fn dorinţă depalpare Fn faptă a iaginaţieiB de Fplinire printe;no-agie şi sciento-agie a dorinţelor celorai intie ale oului şi uanităţii.

Koaca este desc;iderea spre iaginaţieBdesc;iderea spre necunoscut.

Jn acest sens ea Fntotdeauna este poarta spre onouă lue - o lue ai 5ună şi ai aronioasăcare ne aşteaptă să o trăi direct atunci cndaunşi la stadiul aturi6ării psi;iceB +o Fnţelegepe deplin că dorinţele noastre de+in realitateB nuprin +or5e HrugăciuniB in+ocaţiiB cnteceBantrali6ăriB etc.I ci doar prin fapte concreteirefuta5ile specifice efectelor date de punerea Fnişcare a triadei educaţie cercetare - creaţie.

Cnd oul se oacă se de6lănţuie Fn el forţa şisiţul infinituluiB siţul fiinţei născute la o nouă+iaţă +iaţa trăită siultan prin oc;ii inocenţeiidealiste a copilului şi prin realisul pragatic alinţii oului atur aflat Fn proces de Fplinirecreatoare.

Kocul capătă deci foră de Fntărire şi de

transforareB de trăire directă sau si5olică arealităţilor ateriale şi ideale.Maturitatea nu tre5uie să fie lipsită de oacă şi

de ocuri Hsporti+eB dansanteB ale inţiiB etc.I - eaeste c;eată ca prin darurile lor infinite să searoni6e6e continu pe un plan superior al fiinţării.

/.$ Trezirea Conştientului. A ne tre6i conştiinţa Fnseană a o aduce Fn Daici şi acuE spre a puteaanali6a astfel Fn od conştient realitatea interioarăHpsi;icăI şi exterioară specifică acelui oent despaţiu-tip.

Jnseană a ne decupla de pe pilot autoatB ane desprinde de preudecăţi şi de tradiţionalise DanticeE. Jnseană a ne detaşa de diferiteleautoatise psi;ice şi fi6ice pe care le a+e Fn noispre a le pri+i cu atenţie şi discernănt sporit

pentru a +edea dacă anifestarea lor ne este cuade+ărat utilă1.

/.% +ten!ia concentrată. Atenţia este5inecu+ntarea priită de la Jntreg de a erge Fnprofun6iea unui fenoenB de a cunoaşte diferiteanifestări ale existenţei Fn aspectele lor cele ai

detaliate.Atenţia +ine deci Fn faţa noastră cu darul de atrece dincolo de aparenţe şi a aunge astfel laesenţă. 3acă +o folosi sau nu acest dar depindedoar de noiB de dorinţa noastră de trăire conştientăapropiată de infinit a eternităţii +ieţii.

Cei care refu6ă să-şi canali6e6e Hconcentre6eI Fnod +oit atenţia pe un făgaş de cercetare 5inedeliitat nu sunt dect fiinţe care plutesc Fn deri+ăşi Fn superficialB fiinţe care nu ştiu pe ce luetrăiesc şi nici nu +or ştii +reodată.

Atenţia concentrată este calea de +edereconştientă a realităţii. Atenţia disipatăB FprăştiatăB+eşnic fluctuantă este nenorocirea care aduce

superficialitateB inconsec+enţă şi infantilitate.

/.' G4ndirea ra!ională, ştiin!ifică. Raţiuneatre5uie să se anifeste cu atenţieB la ni+el de ideeşi concept neuitnd Fnsă niciodată rădăcinileexperientale directe pe care fiecare din ideile şiconceptele cu care lucră le au şi neuitndniciodată să fi atenţi să nu căde Fn capcanapri+irii li5ii şi li5aului Hsuportului iediat alraţiuniiI ca pe un siste a5solut de seneB care arputea duce la o cunoaştere a5solută.

Aceasta e doar o Fnşelare aarnică a celor carecad Fn a5solutise ling+istice şi nu Fnţelegrelati+itatea senului ling+istic! legătura luirelati+ă cu fiecare alt sen din acelaşi sisteling+isticB legătura lui relati+ă cu senele din altesistee ling+istice şi legătura lui relati+ă Hdirectăsau indirectăB ai apropiată sau ai FndepărtatăIcu anuite aspecte specifice ale percepţiei directe.

7ndirea raţională este gndirea 5a6ată peraţionaente corecteB pornite de la e+idenţepercepti+e iediate.

/., +scultarea atentă a ărturiei altora Hfără Fnsă a ne lăsa fascinaţi de eaI.

Mărturia tre5uie să fie doar un g;id care săindice spre experienţa directă.

#a tre5uie priită Fntotdeauna cu pre+edere şiscepticis ştiinţificB cu realis şi o5iecti+itate.ar la cele ai ici pro5e care apar Fpotri+a ei

ea tre5uie anali6ată cu şi ai are atenţie spre a+edea dacă nu este de fapt dect o foră de Fnşelătorie sau ne5unieB sau doar o foră deanifestare specifică ignoranţei nai+e HcredulităţiiinfantileI.

/./ Re*eti!ia. (entru ca noi percepţii şi sc;eecogniti+e să se Fnregistre6e profund Fn noi eletre5uie repetate pentru o anuită perioadă detip Fn od conştient - pnă se Fntipăresc adnc Fnintea noastră.

1 A se +edea pentru detalii cartea D#tica AronieiEB cap. DActi+area ConştientuluiEB respecti+ cap. DCu se Dtre6eşteE conştiinţaE

1.",






(rin repetiţie ne de6+oltă eoria şi neforă acel 5aga existenţial de autoatisepsi;ice po6iti+e care ne +or auta ulterior să neadaptă rapid şi opti la circustanţele pentrucare aceste autoatise au fost create1.

/.2 Educa!ia sisteatizată şi institu!ionalizată.

&ul nu se naşte atur la ni+el fi6ic - pentru aaunge aici el tre5uie să treacă printr-o de6+oltarefi6ică cantitati+ă şi calitati+ă 5a6ată pe efortpropriu şi pe autor social.

La felB pentru de6+oltarea psi;icăB pentruatingerea aturităţii psi;ice tre5uie să se treacăprintr-un proces de educaţie susţinută indi+idual şisocial - care să de6+olte inforaţional şi cogniti+psi;icul său pnă la do5ndirea aturităţii sale Hpefiecare din cele / Ra6e ale Cunoaşterii *ni+ersaleI.

/. 3orin!a de ada*tare continuă la sc2ibare. (rin percepţia o5iecti+ă şi prin Fnţelegerea

exactă a ecaniselor după care se desfăşoară

sc;i5areaB aunge la acea cunoaştere care neperite să ne pute folosi Fn od conştient dea+antaele pe care ea le aduce cu sine şi să e+ităla axi posi5il aspectele negati+e care seanifestă odată cu ea.

Jn uni+ersul Fn care trăi este o ăsură de 5unsiţ de a fi ereu Fn stare de alertă percepţie şi depre+edere crescută Fn legătură cu pericolele carene pot aeninţa existenţa aronioasă.

A ne adapta continuu este de fapt a trăi -aceasta este +iaţa! o işcare perpetuă deautopropulsie şi autoprotecţie Fndreptată conştientsau ai puţin conştient spre extindere ct ailargă de sine.

A fi Fn +iaţă Fnseană a fi Fn işcare deadaptare continuă - pentru satisfacerea ne+oilor şidorinţelor născute din Fntrepătrunderea existenţialădintre noi şi celelalte fiinţeB dintre noi şi Jntreg>*ni+ers.

/.1@ 3orin!a de *erfec!ionare, de desăv4rşire de Ini!iere.

Miracolul +ieţii este infinitatea cpuluipercepti+B este fără de liita liitelor percepti+eBpe care le pute percepeB faţă de care ne puteapropia şi pe care le pute transcende > depăşiipentru a Fntlni şi experienta direct noi şi noi

liite percepti+eB noi şi noi fore ale +ieţii fără desfrşit.Cine crede că +iaţa este plicticoasă o face doar

fiindcă se Fncăpăţnea6ăB din neg;io5ieB să-şi Fnlănţuiască dorinţa de +iaţă Fn urul +reunui pripondogaticB şi să se Fn+rtă apoi la nesfrşit Fn urulpropriei co6i.

nfinitul este uneori cunoscut şi su5 nuele deNouB de ceea ce apare Fn percepţie cu caracter depreierăB - el ne apare astfel su5 fora a ceea ceeste experientat de neofit su5 nuele de niţiere.

niţierea F5racă deci fora explicării> Fnţelegerii> percepţiei directe incipiente HpriareI aunui fenoen> o5iect > su5iect.

Jn acest sens Dră65oiul interiorE este ră65oiul

1 A se +edea pentru detalii cartea D#tica AronieiEB cap. DAutoatisele psi;iceE.

Fpotri+a preudecăţilor şi aşteptărilor falseB adogatiselorB tradiţionaliselor şi fanatiselorcare ne Fndeană Fn od perfid să ignoră NoulBsă nu ne adapta luiB să refu6ă )c;i5areaB sănu trăi Fn acord cu (re6entul adică cu altecu+inte care ne Fndeană să refu6ă +iaţa Fntruniţiere.

Ră65oiul interior este Fndreptat deci Fpotri+aignoranţei proprii şi a ignoranţei seenilor noştriB Fpotri+a acelor raţionaente greşite şi eoţiinegati+e care ne duc +iaţa spre suferinţăB angoasăşi Fn cele din ură spre pier6anie.

(rin el Noul găseşte loc Fn noi şi niţierea de+inea doua noastră natură! natura care păşeştecontinuu spre perfecţionare socială şi desă+rşirede sine.

/.11 3ragostea de cunoaştere :filo-gnosa;.Cunoaşterea este percepţia conştientă a

realităţiiB este Fnţelegerea şi controlulecaniselor ei de anifestare şi puterea de a

+edea Fn +iitor.Cine iu5eşte +edereaB iu5eşte cunoaşterea

iu5eşte forele infinite ale percepţiei +i6uale Hclaresau estopateI.

3in această iu5ire se naşte ocul infinit cu eleBtrăirea Fn a+entură şi Fn explorare continuă a lorBcălătoria infinită prin cpul +i6ual al firii.

Cine iu5eşte ascultareaB sunetulB conteplareaauditi+ă - iu5eşte cunoaşterea. (ercepţia auditi+ăHcu infinitele ei anifestări ling+istice HoratoriceBpoeticeB literareIB u6icale şi naturaleI de+inepentru oul iu5itor de +iaţăB i6+or de nesfrşită Fncntare existenţială.

La fel e cu fiecare din celelalte capacităţipercepti+e - cine iu5eşte +iaţa iu5eşte percepţiaBiar cine iu5eşte percepţia iu5eşte cunoaşterea.

3ragostea de cunoaştere este deci dragoste de+iaţăB Fn sensul cel ai profund pe care ni-l putere+ela prin trăirea ei.

iecare din cele cinci tipuri de percepţii specificuane se stiulea6ă reciproc Fn existenţă - prindorinţa de Fpărtăşire percepti+ă diferenţiatăHspecifică fiecărui siţ Fn parteIB a fenoenelorcare ne +in Fn Fntpinare.

3ragostea de cunoaştere este o trăireconştientă Fn cpul percepti+B o anifestarespontană de atracţie aronioasă auto-sustena5ilă

spre noi şi noi liite - spre a ne 5ucura decouniunea cu ele prin F5răţişareB counicare şitranscendere percepti+ă.

/.1" =etrianul - este ciclul educati+ forati+ creator H5a6at ca aterial didactic pe Ga6a de 3aterateriană şi pe 7;idul ei"I de6+oltat şi Fntreţinutde Mişcarea TransReligioasă Fn +edereainteredierii pentru toţi cei care o doresc a intrăriiiniţiatice Fn *ni+ersul nfinit al Cunoaşterii*ni+ersale.

0etrianul Fi dotea6ă pe cei care Fl parcurg cu celenecesare atingerii unei aturităţi inieHcogniti+e şi inforaţionaleI pe fiecare dinanifestările aore ale celor / Ra6e Hreligie şi

" Ve6i pentru detalii cap. DCartea Trans-Religiei! Ga6a de3ate *ni+ersalăE.

1."/






esoterisB econoie şi politicăB filosofie şipsi;ologieB artă şi ştiinţăI1.

'. Cheile 5orţii Cercetrii=

2.1 ărgirea c4*ului *erce*tiv > A cerceta Fnseană Fn priul rnd a +eni Fn contact cu

o5iectul>su5iectul cercetat din ct ai ultepuncte de +edereB a-l anali6a din ct ai ulteung;iuri posi5ile pentru a aunge a-l Fnţelege ctai Fn profun6ie. Cercetarea presupune decineilocit o lărgire a cpului percepti+B ocălătorie-pelerina prin cuprinsul lui.

(elerinaul TransReligiosB fie că este aterialB+irtual HinforaţionalI sau conceptualB Fl pune peCercetător Fn contact cu aspecte specifice deanifestare ale unui fenoen HpoliticB religios...Iaşa cu ele se anifestă Fn od particular Fnfuncţie de anuite condiţii locale specifice.

(e 5a6a acestui pelerina de culegere a detaliilorulterior se +a putea face anali6a şi sinte6aB

experientul şi creaţia 5a6ată pe stăpnireaprofundă a fenoenului cercetat.

2." Conte*larea constă Fn pri+irea atentă arealităţiiB Fn trăirea Fn pre6entB Fn existenţapercepti+ă intiă iediată a fiecărei fore aanifestăriiB pri+irea fără de coentarii a Ceea Ce#steB aşa cu esteB acolo unde este.

Conteplarea aduce Fn noi conştiinţa infinituluişi astfel tre6eşte Fn fiinţa noastră dorinţa decercetareB de FnălţareB de perfecţionare şidesă+rşire.

2.$ Concentrarea - este c;eia regală acercetării. ără de adunarea tuturor puterilorpercepti+e şi cogniti+e ale unei persoane şi fără deg;idarea lor concentrată şi focali6ată pe un anuitaspect al realităţii Hpentru o perioadă de tipspecificăB necesară atingerii unor re6ultateconcreteIB nu se poate face cercetareB nu se poateaunge la Fnţelegerea profundă a realităţii.

Cei care Fşi Fnc;ipuie că o astfel de cunoaşterepoate să pro+ină de exeplu doar din siplalectură a unor cărţi DsfinteE produse Fn perioadapre-ştiinţifică a uanităţii HFn perioada copilăriei eipsi;iceIB sau din pri+irea superficială a luiiB Fnsoţită de repetarea stupidă a unor forule

DagiceE Hrugăciuni Dde+oţionaleEI enite a o F5una sau a o stăpnii ai au ult pnă să aflece este realitatea.

Aceşti nai+i trăiescB din păcateB Fn luiinfantili6ateB pline Fn iaginaţie de Dfăţi fruoşiEBde D6ei-5oureiE şi de Deroi-ntuitoriE care Dco5oară din noriE Fn od +er5al garantatB ca să-i Dsal+e6eE pe Dcredincioşii-donişoare aflate FnpriedieE.

Aceşti fraţi infantili ai noştri prinşi Fn reelecredinţei dogatice Dnu sunt din luea aceastaEcu ei singuri o recunosc - ei trăiesc psi;ic Fnluea copiilor de grădiniţă şi se coportă ca atare.

3upă ce ne sta5ili o5iecti+ele concrete de

1 (entru ai ulte detalii +e6i cartea D0etrianul Calea(ercepţiei nfiniteE.

cercetat Hacele aspecte ale realităţii pe care +recu ade+ărat să le cunoaşte la un oent datIpute apoi prin concentrare să ne enţine pedruul cercetăriiB pentru ca el să ne poată aduce Fn +iaţă darurile cunoaşterii şi ade+ărurilor pe carenoi +re Fn od sincer să le află".

2.% bservarea şi auto-observarea o5iecti+ăBdetaşată a realităţii şi respecti+ a propriei fiinţe pri+irea realităţii aşa cu este eaB nu cu a +reanoi să fie. (e druul Ade+ărului e ereu ne+oie deeliinarea din noi a pri+irilor pesiiste Hdistructi+eBindolenteB disperateB rău+oitoareI respecti+optiiste Hauto-aăgitoareB nerealisteB ilu6oriiI şi Fnlocuirea lor cu o pri+ire realistă Ho5iecti+ăBdetaşatăB clar orientată şi 5ine fundaentată şidetaliatăI.

3acă o5ser+ă cu atenţieB fără de preudecăţişi cu spirit critic fiecare din fenoenele realităţii cucare intră Fn contactB acestea Fncep să-şi aratespre noi secretele lor iar noi Fncepe să +ede

prg;iile reale Hşi nu iticeB de D5as di+inEI dupăcare ele funcţionea6ă.

Cine cunoaşte realitatea aşa cu e ea poate săse adapte6e opti ei şi să e+ite astfel suferinţa.

Cei care Fnsă ignoră realitateaB cei care se fac cănu o +ăd exact aşa cu este eaB cei careproiectea6ă asupra ei intenţii pe care ea nu le areBcei care proiectea6ă asupra unor fenoenenaturale intenţii antropoorfi6ate şiantropocentriceB sunt departe de a cunoaşteRealitatea şi JntregulB &ul şi Natura aşa cu suntei cu ade+ărat.

2.' rdonarea şi clasificarea. 3upă ce adunăo cunoaştere consistentă din ct ai ulte surse şi5a6ată Fn principal pe percepţie proprie şi peraţiune proprieB e ne+oie să purcede la un procesde sortareB de selecţionareB de clasificare şi deordonare a acestei cunoaşteri pentru a ne puteaastfel işca cu uşurinţă Fn cpul ei.

ără un proces de ordonare şi de clasificare ctai ela5orată a coponentelor unei Ra6e nu a+ecu să aunge să aprofundă cu se cu+inecunoaşterea de pe acea Ra6ă sau de pe diferitesu5-ra6e ale ei.

*nde nu este ordineB nu este claritateB unde nueste claritate este confu6ieB unde este confu6ie

este ignoranţă şi slă5iciuneB unde este ignoranţă şislă5iciune este suferinţă şi durere.

2., +naliza şi autoanaliza este pasul naturalcare +ine după o5ser+area o5iecti+ă şi ordonareaclară şi coerentă a aspectelor unei realităţi.

#a este enită să ia fiecare aspect Fn parte şisă-l pri+ească ct ai de aproape şi ct ai FndetaliuB să-i anali6e6e cu axiă atenţie fiecarepărticică coponentă a lui pentru a identificalegăturile dintre eleB odul lor de funcţionarespecificB copo6iţiaB funcţiaB rolul lor Fn sisteBşad.

" (entru o tratare ai detaliată a conceptelor de DconteplareE respecti+ de DconcentrareE a se +edeacartea D(racticile )pirituale ale &ului *ni+ersalE capitolul

DMeditaţia ntegralăE.

1."2






2./ Intui!ia. 3upă ce Fncorporă Fn noi darurileinfinite ale o5ser+aţieiB ordonării şi anali6ei o săa+e ereu oente de intuiţieB de +i6iunefulgerătoare a esenţelor părţilor sau Fntreguluicercetat.

Aceste intuiţii sunte datori să le ură prinanali6ă şi ai atentă şi prin sinte6ă şi experient.

Astfel +o +edea că unele din ele se confiră şică altele nu se confiră.ntuiţia oacă deci rolul de inspiraţieB de creare

de legături incipiente Fntre inforaţiile pe care lea+e. (ercepţia realităţii nu tre5uie să ne rănă Fnsă niciodată doar la ni+elul intuiţiei aceasta eenită să fie doar o etapă trecătoareBinterediarăB de ulte ori strict necesarăB Fndruul pe care Fl parcurge dinspre percepţie şiordonare spre anali6ă şi sinte6ă.

2.2 Ra!iunea şi logica sunt c;eate săordone6e realitatea pornind de la fapte concretee+idente.

Raţiunea este c;eată să facă pre+i6iuni asupra+iitoruluiB care să se potri+ească cu realitatea.

#a are la 5a6ă rigorile logicii Fn cadrul căreiasunt sta5ilite nişte criterii destul de precise dupăcare pute identifica raţionaentele greşite >eronate > in+alide Hsofisele şi paralogisele - Dt;e fallaciesEI.

Raţionaentele greşite au la 5a6ă diferiteaşteptări falseB pe care le purtă Fn psi;icB Fnlegătură cu diferitele odalităţi specifice deanifestare ale realităţii.

Cercetarea nu este cercetare dacă nu esteraţională şi logicăB coordonată după principiile clareale ştiinţei şi Fn plus cercetarea aceasta autenticănu are liite - nu sunt doenii pe care ea să nu lepoată a5orda şi aprofunda.

Qarlatanii DspiritualiE care +or să pună liitecercetării ştiinţifice Hpretin6nd cu tupeuB deexeplu că ea nu tre5uie să cercete6e fenoenulreligiosI o fac doar pentru a-şi apăra escroc;eriileşi a5eraţiile pe care ei le proo+ea6ă Fn doeniulreligios şi e6oteric - pentru a le ţine pe acesteadeparte de luina ade+ărului şi a putea astfel săprofite Fn continuare de confu6ia şi a5surditatea pecare ei o răspndesc Fn acest doeniu social.

2. )inteza +ine Fn od natural după anali6ă

şi Fnglo5ea6ă Fn sine o pri+ire şi o Fnţelegere deansa5lu a fenoenului cercetat.#a identifică legile cele ai generale care Fi

coordonea6ă acestuia anifestarea şi astfel faceposi5ilă pre+i6iunea corectă a e+oluţiei lui pe +iitor.

)inte6a ne dă o +i6iune de ansa5lu şi neperite să +ede un siste existenţial Fn Fntregullui constituti+B funcţional şi conexi+.

2.1@ E?*erientul şi Testul.&dată Fnţelese legile şi prg;iile de acţiune

generală a unui fenoenB pe 5a6a lor pot fi făcutepre+i6iuni care pot fi testate prin experientespecifice.

Testul are rolul decisi+ Fn arăta dacă o teorieela5orată pentru funcţionarea unei realităţi estecorectă sau nu.

3espre indi+i6ii fără de conştiinţă care susţin Fnlocuirea Testului cu DcredinţăE nu spun dect că lagradul de de6+oltare psi;ică Fn care se află ai auce+a de crescut pnă să Fnţeleagă şi ei ade+ărateleprg;ii de anifestare ale realităţii.

3acă o teorie este do+edită prin testare că nufuncţionea6ă ea tre5uie aruncată iediat la coşul

de gunoi al fratelui creator şi Fnlocuită cu o altacare re6istă ai 5ine testării ade+ărului ei prinexperiente şi studii specifice.

&piniaB credinţa şi părerea Fnseană +or5eBtestul şi experientul Fnseană fapte cine treceTestul1 Fntlneşte realitateaB cine nu Fl trece sau nu+rea să Fl treacă răne Fn luea lui de 5as Ddi+inE şi autoaăgire narcisistă.

2.11 Iluinarea. Re6ultatul cercetării unuifenoen este iluinarea asupra acelui fenoenB Daducerea de luinăE asupra lui şi Fnţelegerea luiprofundăB precu şi stăpnirea prg;iilor sale deanifestare. luinarea este deci re6ultatul

cercetăriiB dar este şi procesul prin care seanifestă pentru că ea nu este 5ruscă ci se facetreptatB pas cu pas şi treaptă cu treaptăB c;iar dacă Fn cuprinsul ei pot fi anuite etape cu un ipacteoţional şi cogniti+ ai senificati+ Hdin punctulde +edere al celui care le trăieşteI.

A folosi C;eia luinării pentru a trece prin(oarta CercetăriiB Fnseană a identifica Fn noi aceadorinţă ancestrală Ddoritoare de luinăEB doritoarede aturi6areB de cunoaştereB de Fnţelegere şi destăpnire a naturii.

3orinţa de iluinare este una din c;eileesenţiale ale păşirii pe calea cercetăriiB iardo5ndirea ei este răsplata parcurgerii acestei căi.

luinarea nu este unaB ea este un fenoen cufeţe infinite! pentru fiecare aspect al anifestăriine aşteaptă spre trăire 5eatifică o iluinarespecifică particulară.

2.1" +*lica!ia. Cercetarea are ca o5iecti+ Fnpriă instanţă Fnţelegerea exactă a ecaniselorde anifestare a fenoenului pe care Fl cercetă.

3ar apoi pe 5a6a acestei Fnţelegeri noi putetrece la etapa specifică creati+ităţii la găsireaunor aplicaţii te;nice Hsau sociale sau de altănaturăI specifice Hcare decurg din noile descopeririIenite a fi folosite pentru aroni6area superioară

a +ieţii uane şi a fiinţelor de pretutindeni.

9. Cheile 5orţii Creaţiei=

.1 3orin!a de ai bine. Nu poate exista creaţie Fntru aronie fără

+irtuteB fără trăirea creatorului Fn dealB fără ca elsă urărească să se apropie ai ult prin creaţiilesale de dealurile &ului *ni+ersalB fără ca el sădorească să se aroni6e6e fi6icB psi;ic şi social ctai 5ine cu putinţă.

Creatorul Fntru aronie este nat de dorinţasa intiă de ai 5ineB de dorinţa sa de a face din+iaţa proprie şi din cea socială Fn care trăieşte unparadis existenţial.

1 A se +edea şi cartea DNoua &rdine ReligioasăEB cap. DTestul de acreditare a acti+ităţii D6eilorE...E.

1."






#l ştie că fără acţiune concretăB fapticăB deeducaţieB cercetare şi creaţie răspndirea(aradisului pe pănt şi Fn spaţiu nu este posi5ilă.

3e aceea prin faptele sale de cercetare şicreaţie el se a+ntă ereu ca un apostol alparadisuluiB ca un esager al +ieţii Fntrudesă+rşireB ca un aducător de 5unăstare şi

Fplinire fiinţială.." 3orin!a de aronizare > de iplicare

creatoare Fn procesul de perfecţionare> de6+oltareBrespecti+ de refacere şi de enţinere prin creaţie aaroniei unui siste fiinţial.

)u5 fiecare din aceste trei aspecte HrefacereBenţinereB de6+oltareI procesul de aroni6are1 arerolul de expriare intiă a +ieţii oricărui siste.

A ne dori aroni6area e a ne dori +iaţaB a oapăra pe aceasta şi a o de6+olta ct ai ult cuputinţă Ha actuali6a toate potenţialităţile latentecare se ascund Fn eaI.

.$ 3orin!a de crea!ie, inven!ie şi inova!ie.Creaţia este ecanisul prin care orice +iaţă seadaptea6ă noilor circustanţe care apar Fn Jntreg.

#a se anifestă inconştient prin interediule+oluţiei prin selecţie naturală şi conştient princreaţie specific uană.

*ni+ersul acesta Fn care +ieţui are legispecifice una din ele este aceea a necesităţiiadaptării prin creaţieB in+enţie şi ino+aţie la ereunoile circustanţe care se anifestă Fn el.

Viaţa Fn esenţa ei Fnseană işcare şitransforareB iar işcarea şi transforarea esteg;idată cu nă legiuitoare de către adaptare.

Lipsa de adaptare nu este deci dect lipsă deişcareB lipsă de transforare sau cu altecu+inte lipsă de +iaţă.

3orinţa de creaţie Fnseană dorinţă deadaptare prin creaţie.

#a este o condiţie iplicită pe care o Fndeplinesctoate fiinţele care trăiesc ea este un iperati+pentru cei care +or să trăiască iperati+ pe careei tre5uie să Fl respecte şi să Fl aplice conştient Fn+ieţile lor.

A refu6a adaptarea este a F5răţişa oarteaB arespinge adaptarea specifică actului de creaţie estea ne Fndrepta paşii spre distrugere.

3espre săranii care +ăd Fn extincţie ţelul +ieţii

lorB care Fnţeleg Fplinirea ca pe o păşire Fn neantB Fn +idB Fn niicire de sineB nu pute spune dectade+ărul! ei nu sunt altce+a dect nişte fiinţedestinate orţii şi dispariţiei Fn niicnicieB niştefiinţe nedene de darul infinit care a +enit Fn odgratuit asupra lor! +iaţaP

.% Conştientizarea *riorită!ilor. 3intreultiplele lucruri pe care le pute crea tre5uie să Fncepe cu acelea care sunt cele ai stringentnecesare pentru aroni6area noastră ct aioptiă.

Astfel pria prioritate Fn creaţie este reali6areaşi folosirea iloacelor Hte;niceB ştiinţificeB artisticeBreligioaseB politiceB etc.I care ne pot asigura

1 A se +edea pentru detalii cartea D#tica AronieiEB cap. D#tica AronieiE.

supra+ieţuirea ct ai aronioasă pe o perioadăct ai lungă de tip Hţelul fiind astfel Trăirea(aradisiacă şi Neurirea GeatificăI.

Celelalte priorităţi de creaţie nu se pot reali6afără tinderea spre reali6area priei priorităţi! ca săpoţi crea tre5uie ai Fnti să fiiP

.' rarea darului@2arului *ersonal a ceeace şti să face cel ai 5ineB a ceea ce ne face cuade+ărat plăcereB a ceea ce este pus Fn noi decătre Jntreg.

(lin de 5inecu+ntări este cel care Fşi urea6ă;arurile personale e+idente şi trăieşte Fn acord cueleB Fn proces de anifestare concretă a lor prinsine spre lue.

(lină de ulţuire şi Fpăcare este +iaţa luiB caa unuia care nu s-a negat pe sine FnsuşiB ca a unuiacare a refu6at să fie un siplu ro5ot fără inte Fntr-un angrena social care erge din inerţie.

Nu este faptă ai denă de un o li5er caaceea a urării ;arului personal Fntru Fplinire de

deal Hde ulte ori cu ari sacrificii şi eforturiindi+idualeI o astfel de anifestare eroicăB are Fnsine infinite satisfacţii şi răsplăţi care +in asupracreatorului iediat ce el se regăseşte şi trăieşte Fn[arul său ndi+idual.

., #regătirea *entru crea!ie Fnsuşireate;nicilor şi etodologiei creatoare necesarepentru reali6area unor creaţii specifice.

[arul personal şi talentul nu sunt suficientepentru creaţieB ele tre5uie ci6elate şi şlefuitecontinuu prin uncă de educaţieB cercetare şicreaţie forati+ă.

Creaţia nu +ine din Fntplare! ea estere6ultatul talentului dar ai ales al unciisusţinute specifice anifestării creati+e.

*ceniciaB pregătirea pentru creaţie este deulte ori lungă şi ane+oioasă aceasta deoarececalitatea sacră de Creator se cştigăB nu sedăruieşteP

./ Ins*ira!ia. Nu poate fi inspiraţie fără uncăde educaţie şi cercetare profundă Fn doeniul Fncare +re să cree şi să ino+ă dar odatăaceastă uncă reali6ată inspiraţia +ine negreşit săne 5inecu+nte6e cu daruri infinite.

Jn TransReligie parcurgerea D0etrianului"E se

face pentru apropierea de inspiraţieB pentrupregătirea pentru creaţieB pentru regăsirea;arurilor personaleB pentru desc;iderea pri+irii spreceea ce a fostB spre ceea ce esteB spre ceea cepoate să fie şi ai ales spre ceea ce +a fi.

Rol de inspiraţie pentru anifestare creatoareHritualică respecti+ editati+ăI o are şi parcurgerea DJndruarului Ritual LisanianE şi a D7;iduluiCălătoriei prin ConştiinţăE $ precu şi a diferitelor D(ractici )pirituale ale &ului *ni+ersalE.

nspiraţia nu se naşte din neantB ci doar dintrăire intensă şi prelungită Fn diensiunea+i5ratorie specifică anifestării ei.

" A se +edea pentru detalii cartea D0etrianul Calea(ercepţiei nfiniteE.$ (entru o descriere detaliată a acestora a se +edeacartea D(racticile )pirituale ale &ului *ni+ersalE.

1.$@






Cel care Fşi doreşte inspiraţie tre5uie să cauteeducaţieB să trăiască Fn spirit de cercetare sinceră arealului şi Fn dorinţă sinceră de perfecţionare.

.2 Iagina!ia creativă planificarea şi+i6uali6area entală a operei de creaţie Fnansa5lul ei şi apoi a fiecărei coponente

particulare Fn parte.&rice faptă creatoare este precedată de un gndcreator. Jn inte este la5oratorul priar al creaţieiBprin iaginaţie creatoare concentrată acestla5orator prinde +iaţă.

& unealtă folositoare acestui la5orator estenegreşit şi urnalul de cercetare şi creaţie urnalul Fn care ne notă şi de6+oltă ideile creatoare cucare sunte inspiraţi de Jntreg. #l este planul delucru Fn care inspiraţia de+ine creaţie.

. +ctivitatea creativă :sus!inută, *lanificată şiconştient urărită; unca de creaţie deaducere Fn fiinţare pas cu pas a operei de creaţie.

&dată planificată o operăB ea tre5uie apoireali6ată prin uncă de creaţie specifică. ărăaceastă uncă creaţia nu poate prinde +iaţăB nupoate păşi Fn aptă spre fiinţă.

.1@ 6*linirea creatoare.Creatorul se Fplineşte prin creaţiile lui! cu ct

ai trainice şi ai ăreţe sunt ele cu att aiare este Fplinirea lui creatoare. iinţa lui +adăinui Fn spiritul speciei uane prin interediulcounităţii pentru 5inele căreia el a creat.

(rin unca de creaţie +ine Fn tip şi re6ultatulei! opera de creaţieB opera +enită să săr5ătoreascăspiritul creati+ infinit al oului şi uanităţii.

.11 Răs*lătirea actului creator - trăirea5ucuriei răsplăţii faptei creatoare Fntru aronie.

Răsplata faptului creator este Fn priul rnd orăsplată interioară deose5ităB o stare de FplinireexistenţialăB de 5ucurie a participării la (lanulVieţiiB de elen creator nestă+ilit răsărit din +i6iuneaunei noi lui! luea Fn care iaginaţia creatoareco5oară Fn anifestareB spre Fplinirea şitransforarea ei.

Jn al doilea rnd +or5i de răsplata socială acreatorului care +ine negreşit! iediat dacă operasa de creaţie este Fntru aronie şi se face Fntr-o

societate desc;isă progresului4 sau puţin ai greudacă societatea este Fnc;isă desă+rşirii Hpentru că Fn ea noua creaţie se ipune ai greu spre anali6ăşi apreciere datorită cen6urii şi preudecăţilorinerente unei astfel de societăţi nenorociteI.

Jn societăţile TransReligioase creaţia Fntruaronie este răsplătită iediat prin acordareaaccesul Fn (aradisurile terestre şi cosice Fnfiinţateşi susţinute de aceste societăţi.

Ga ai ultB ea este Fncuraată să se anifeste Fn od acti+ Fn cadrul C#R-urilor Lisaniene HaCounităţilor de Cercetători TransreligioşiI1.

.1" #ăşirea s*re infinit fiecare creaţie este unpas pe druul infinit al anifestării creatoareBfiecare creaţie de+ine o parte din fiinţa noastrăB

1 A se +edea pentru detalii cap. DC.#.R.-urile nfinetieneE.

fiecare creaţie se transforă Fntr-o parte intiă dinpropria identitate fiinţială. Creaţiile noastre suntsenătura noastră ontologicăB sunt senul unei+ieţi care se autotranscende continuu.

40. Cheile 5orţii Co6unicrii i Co6uniunii=

[email protected] )inceritatea 5ntru Ideal.Nu poate exista counicare ade+ărată fărăsinceritateB fără dorinţa partenerilor angrenaţi Fncounicare de a se asculta reciproc cu 5ună+oinţăBde a căuta să se Fnţeleagă şi să se aute cuade+ărat. )inceritatea este piatra de ;otar acounicăriiB este c;eia principală a trăirii Fncouniune.

Cei care nu sunt sinceri cu ei Fnşişi şi cu ceilalţise ascund de realitateB se int pe ei şi int şi pealţii cre6nd că astfel pot atrage asupra lor altce+adect suferinţă.

Jn sinceritate tre5uie Fnsă să existe reciprocitate- dacă +ede că ea nu ne este Fpărtăşită şi căB

ai ultB este folosită Fpotri+a noastrăB atuncitre5uie să ne Fndreptă toate eforturile spre areuşi să aduce sinceritatea şi 5ună+oinţa şi Fnpartenerii de dialog.

)inceritatea Fntru deal este o sinceritate Fntruu5ireB ec;ili5rată de Cunoaştere şi de orţă.

)inceritatea Fntru u5ire este o sinceritate Fntrudesc;idere deplină spre copasiune şi 5ună+oinţăBspre +indecare şi alinareB spre couniune şi Fpăcare.

)inceritatea Fntru Cunoaştere este o sinceritate Fntru realis şi o5iecti+itateB Fntru e+idenţă şiutilitateB Fntru raţionalitate şi +eridicitate.

)inceritatea Fntru orţă este o sinceritate caree+ită slă5iciuneaB care e+ită nai+itatea şi ignoranţaBcoportaentul infantil şi auto-copătiirea.

)inceritatea Fntru deal este deci o sinceritateec;ili5rată o sinceritate atură care se fereştede nai+itateB pentru a se feri de suferinţă.

#a se desc;ide Fnsă cu putere spre sine şi spreiniile tuturora Fn spirit de fraternitate autenticăBde dorinţă de perfecţionare continuă şi Fn a+nt decercetare şi creaţie" Fntru deal.

)inceritatea este senul pre6enţei Jntregului Fniniile noastreB este pa+ă6a care ne pă6eşteintea de răutateB este luina care străluceşte Fnoc;ii celor care trăiesc Fn aronie şi +iaţă

paradisiacă.

1@." )acralizarea conştientă a vie!ii asuareaconştientă a niţierii TransReligioaseB crearea şienţinerea )anctuarelorB C#R-urilor şi (aradisurilorLisanieneB proo+area Valorilor TansReligioasepeste tot Fn lue.

Counicarea şi couniunea nu pot +eni Fnexistenţă fără un suport aterial-inforaţionalBclar şi 5ine conturat.

Aici +or5i e+ident de li5aB de senul scrisBde ordonarea ritualicăB de ordonarea calendaristicăBde forarea unei culturi uni+ersaleB de spaţiiledestinate special counicăriiB de ediile aterialeşi inforatice care o edia6ă şi o Fplinesc.

A sacrali6a +iaţa Fnseană a o popula cu spaţii

" A se +edea cap. DKurăintele C#R-uluiE.

1.$1






sacre destinate counicării şi couniuniiB destinate Fplinirii reale de fiinţă a oului şi uanităţiiB Fnseană a Fplini prin noi acţiuni sacrali6anteaflate +i5ratoriu Fn +ocea uni+ersală a +ieţii trăite Fntru aronie de Jntreg.

1@.$ Consfătuirea fraternă. A ne afla Fn

consfătuire fraternă Fnseană a ne trata ca fraţiiB Fnseană a ne asculta reciproc frăntările şineca6urileB 5ucuriile şi Fplinirile şi a fi solidari FneleB a trăi ca o are failie ce sunte! o failie auanităţiiB o failie a +ieţii.

ndiferent de fora pe care o F5racă dialogulsincer de la fiinţă la fiinţăB de la o la o HsfătuireBconsfătuireB psi;odraăB FpărtăşireB g;idareanticipati+ăB oracularăB etc1.I acest dialog tre5uiesă fie Fntotdeauna unul aducător de liniştire şi FncredereB de 5ucurie şi speranţăB de Fplinire şireali6areB de +or5e şi fapte născute şi crescute Fntru deal şi Fntru iinţă.

1@.% MetaRugăciunea. A +or5i sincer şi desc;iscu Jntregul şi cu toate fiinţele Fnseanăetarugăciune.

A cere autorulB atunci cnd sunte Fn ne+oieBcelor apropiaţi nouă şi factorilor a5ilitaţi desocietate pentru a ne acorda autor la ne+oie Fnseană etarugăciune".

A ne raporta Fn od si5olic direct si5olurilorforţă ale uanităţii Hailiei #terneB &uluiAteporalIB sau altor factori ar;etipali desta5ilitate şi orientare HnaturaliB cosiciB etc.I Fnseană etarugăciune$.

MetaRugăciunea nu Fnseană Fnc;inare% ci doarcounicareB nu Fnseană supunere ci doarcouniuneB nu Fnseană frică şi uilinţă ci iu5ireşi +ieţuire fraternă aronioasă Fn Marele )iste alVieţii şi alături de toate celelalte fiinţe Hai DariEsau ai DiciEI existente.

1@.' Ritualul liber.Counicarea şi couniunea au Fntotdeauna

ipregnate Fn ele o latură ritualică>cereonialăBai ult sau ai puţin +i6i5ilăB respecti+conştienti6ată ca atare.

Aceasta deoarece Ritualul>Cereonia esteordinea indi+iduală şi socială Fn cadrul căreia are

lor counicarea şi couniunea.3e aceea acest ritual tre5uie să reflecte+i6iunea celor participanţi la elB referitoare laordine şi la si5olB la Fpărtăşire şi sacrali6are.

A ne anifesta ritualic Fn od li5er Fnseanăli5ertatea de a alege cu prileul unui e+enientaor HnaştereB 5ote6B căsătorieB etc.I ce solicităcoportaent social ritualicB din ai ulte

1 A se +edea pentru detalii cartea D(racticile )pirituale ale&ului *ni+ersalEB cap. D(ractica Consfătuirii răţeştiE." (entru detalii a se +edea cartea DNoua &rdineReligioasăEB cap. DCondiţiile de funcţionare reală ale uneirugăciuniE.$ A se +edea pentru detalii cartea D(racticile )pirituale ale&ului *ni+ersalEB cap. DRugăciunea TransReligioasăEB cusu5capitolele aferente.% A se +edea cartea DNoua &rdine ReligioasăEB cap. DCui Fidatorea6ă Fnc;inare oul li5erE.

ritualuri posi5ile existente sau de a proo+a şianifesta prin noi li5ertatea de expriare originalăşi unică a propriilor preferinţe şi dorinţe Fn ceea cepri+eşte diferitele aspecte ale ritualului HţinutăBdialogB gesturiB u6icăB etc.I'.

Li5ertatea religioasă Fnseană negreşit şili5ertate ritualicăB li5ertate de expriare forală

li5eră Hsocial consiţităI Fn cadrul )anctuarelor şi aaltor )paţii )acre.

1@., C4ntecul şi dansul. &ul este o fiinţădesc;isă structural spre aronie sonorăB spreu6ică şi dans.

A le anifesta pe acestea Fntr-un contextsacrali6ant este oca6ia cea ai 5ună de creştere Fncounicare şi couniune a celor participanţi.

Cntecul şi dansul desc;id inia şi liniştescinteaB ne re+igorea6ă trupul şi ne dau puterea dea siţi ai aproape de noi u5irea şi raternitatea*ni+ersală.

A Cnta Fntru deal, este a ne expria fiinţa Fn

partea ei cea ai intiăB a ne regăsi suflarea Fngestul ei cel ai profundB a trăi +iaţa Fn una dinforele ei cele ai Fnălţătoare.

1@./ MetaMedita!ia. Ca să-i Fnţelege ct ai5ine pe fraţii noştri Fntru fiinţare tre5uie săexperientă stări de conştiinţă siilare celor pecare ei le-au experientat sau le experientea6ăHla ni+el percepti+B eoţionalB cogniti+B intuiti+B+oliti+B etc.I.

Counicarea este Fn fond o recunoaştere şi o Fpărtăşire a unor experienţe coune şi>sau un Fn Fnden spre experientarea lor.

A fi Fn couniune Fnseană a fi Fn couniunede conştiinţăB a a+ea trăiri eoţionale şi cogniti+eesenţial aseănătoare Hc;iar dacă nu identiceI.

3e aceea Fn ăsura Fn care ne Fnţelege pe noiHtrăi Fn od su5iecti+ anuite stări de conştiinţăspecificeI Fi +o Fnţelege şi pe ceilalţi Hcare au trăitstări siilare cu ale noastreI.

Reflexia profundăB editaţia Fndelungată asupranoastrăB a realităţii FnconurătoareB asupra loculuinostru Fn lueB ne apropie negreşit de o ai areşi ai profundă cunoaştere de sine.

Jn acest proces de cunoaştere interioarăexperientă stări de conştiinţă specifice! Fnţelege şi siţi HeoţionalB intelectualB fi6icI

realităţi foarte +ariate.Jntreaga noastră +iaţă este o călătorie princonştiinţă Ho etaeditaţieIB o călătorie prin stăride conştiinţă o5işnuite Hexperientate de areaasă a societăţiiI sau ai deose5iteHexperientate de ai puţini indi+i6iI.

Această călătorie ne influenţea6ă personalitateaşi ne deterină felul specific de a fi şi de a necoporta indi+idual şi social.

(ute face această călătorie Fn od conştient şi+oitB de o anieră atent controlată şi raţionalreflectată sau o pute face de o anieră

' A se +edea pentru detalii cartea D(racticile )pirituale ale&ului *ni+ersalEB cap. DCereoniile şi RitualurileTransReligioaseE., A se +edea cartea D(racticile )pirituale ale &ului*ni+ersalEB cap. DCntece TransReligioaseE.

1.$"






inconştientă şi in+oluntarăB necontrolată de noi şineFnţeleasă raţional.

Metaeditaţia este călătoria conştientă şi atentcontrolată prin conştiinţă.

(e această cale sunt folosite ca iloace DdedeplasareE te;nici corporaleB respiratoriiB deconcentrare şi conteplareB cu+inte cu forţă

HincanteIB te;nici autointerogati+e şi autoreflexi+eBde o5ser+are şi autoo5ser+are.Metaeditaţia este editaţia li5eră făcută de o

anieră raţionalăB atentă Fnsă la trăireaeoţională4 ct ai o5iecti+ăB atentă Fnsă lasu5iect4 detaşată Fntr-o po6iţie de spectator şio5ser+atorB Fnsă şi iplicată cu entu6ias prinpo6iţia de actor şi generator Fn deersul deexplorare şi experientare a noi şi noi stări deconştiinţă Hspecifice de exeplu D+isului lucidEB Ddecorporali6ăriiEB conştiinţei DcosiceEB conştiinţeiiu5iriiEB percepţiei JntreguluiB trăirii a ceea ce e Dfără de nueEB conştiinţei isteruluiB şadI1.

[email protected] 6n!elegerea i7locitorilor fundaentali aicounicării ! gestulB li5aulB scriereaB si5olulBsenulB calendarulB etc.

Jn sens transreligios aceşti ilocitori aicounicării Hnuiţi şi (ortaluri ale orţeiTransReligioaseI sunt gesturile Hritualice li5ereIBli5aele o5ţinute prin perutareB sau prin ta5elulgenerator al incantelorB scrierile Halfa5etele raldre şilisanIB toate si5olurile transreligioaseB )enele&ului TransreligiosB calendarele HterestruB şicosicIB săr5ătorile transreligioase".

1@. iba universală :globală;. &uluni+ersalB este un o al culturii uni+ersale şi alli5ii uni+ersale. (entru el identitatea de cetăţeanal Terrei şi al *ni+ersului sunt calităţi priare alesale.

Li5a este ai ult dect orice iloc decounicare şi couniune - a proo+a o li5ăuni+ersală>glo5ală care să fie asuată şi Fnţeleasăde toţi cetăţenii planetei este negreşit un iloc dereali6are Fn faptă a raternităţi *ane *ni+ersaleatt de ult dorite.

Li5a pe care noi o consideră ca fiind cea aipotri+ită Fn pre6ent pentru rolul de li5ă uni+ersalăeste engle6a.

Jn cadrul Mişcării TransReligioase ea +a fi

proo+ată acti+ spre a fi cunoscută şi Fnsuşită decătre toţi fraterienii pentru ca astfelB prininterediul eiB să poată counica cu toţii Fn odopti Hindiferent de li5a lor nati+ăI.

[email protected]@ 3ezvoltarea Re!elei inforaticeuniversale libere.

Reţeaua inforatică este un 5un iloc decounicare la distanţăB de intrare Fn contact cufiinţe şi realităţi Fndepărtate spaţial.

Tot ea oferă unul din cele ai 5une iloace de

1 (entru o pre6entare ai detaliată a etaeditaţiei a se+edea cartea D(racticile )pirituale ale &ului *ni+ersalEBcap. DMeditaţia ntegralăE." (entru o descriere detaliată a fiecărui aspect din celeenuerate a se +edea cartea D(racticile )pirituale ale&ului *ni+ersalE.

acces la Cunoaşterea uni+ersală şi la Culturauni+ersală.

Jn cadrul ei tre5uie proo+ate şi difu6ate soft-urile li5ere Hfree-soft=areI create Fn counitate şipentru counitateB al căror cod sursă este li5erdistri5uit şi care pot fi astfel continuu F5unătăţiteşi perfecţionate Fn od li5er de către oricine +rea şi

poate să o facă.Reţeaua aceasta tre5uie să fie li5eră şiuni+ersală tre5uie depuse toate eforturilenecesare pentru caB ct ai curnd posi5ilB la ea săai5ă acces gratuit şi neliitat orice o de pe terrasau din spaţiu.

[email protected] Counicarea :cu )inele, cu Celălalt şi cu6ntregul;.

A fi Fn +iaţă Fnseană a fii Fn siste. A fi Fnsiste Fnseană a counica! nu există deci +iaţăfără de counicare.

Cu ct counicarea este ai 5ună şi aisinceră +iaţa celor angrenaţi Fn ea este ai

aronioasă.&ul este prin sinea lui o fiinţă socială

counicarea Fn acest context oacă un rolpriordial Fn forarea şi de6+oltarea proprieiidentităţi.

A counica cu noi Fnşine Fnseană a Fncerca săne cunoaşte ct ai Fn profun6ieB a edita cuserio6itate asupra propriei fiinţeB a reflecta asupraanifestărilor cogniti+eB eoţionale şi fi6icepropriiB pentru a le Fnţelege şi a le stăpni ct ai5ine. A counica cu Ceilalţi Fnseană a counica cu+iaţaB Fnseană a ne desc;ide conştient siţiriidirecte a pre6enţei fiinţiale a tuturor celor alăturide care fraterni6ă Fntru işcare şi transforareB Fntru percepţie şi gndireB Fntru eoţie şi Fntlnire.

A counica cu Jntregul e a de+eni conştienţi deatotpre6enţa lui.

Counicarea cu )ineleB cu Ceilalţi şi cu Jntreguleste pilonul fundaental al unei societăţi şi a uneireligii$ Hca suprastructură coordonatoare asocietăţiiI Fn ăsura Fn care această counicarese desfăşoară opti pe fiecare din aceste treipaliereB +iaţa se regăseşte 5ucuroasă Fn noiB Fnfiinţe şi Fn Jntreg.

[email protected]" Couniunea. Toţi oaenii iu5itori de

pace au Fn coun dragostea de +iaţă trăită Fnaronie şi ai ales druul care duce la această+iaţăB dru ce constă Fn punerea Fn practică aidealurilor coune Fntregii uanităţiB a dealurilor&ului *ni+ersal.

ndiferent de forele superficiale puţindeose5ite toţi oaenii Fpărtăşesc o infinitate deesenţe coune Hfi6iceB energeticeB eoţionaleBcogniti+eB +oliti+eB etc.I.

A trăi Fn couniune Fnseană a conştienti6aaceste esenţe coune Fntregii specii uane şi atrăi Fn acord cu eleB a trăi ca o singură areailie *ană.

Această couniune ne aşteaptă pe fiecare dinnoi să o F5răţişă cu sinceritate şi să o trăi Fn

$ (entru detaliere a se +edea cartea DNoua &rdineReligioasăEB cap. DilosofieB Qtiinţă şi ReligieE.

1.$$






idei şi Fn sentienteB Fn gnduri şi eoţiiB Fn trăiri şipercepţiiB Fn aintiri şi speranţeB Fn proiecte şifapte.

raţi Fntru uanitate sunte c;eaţi iatăereuB din infinit prin Jntreg şi prin ar;etipul D&ului AteporalE să pune de o partediferenţele şi aseănările nesenificati+e care ne

despart şi să ne uni Fn esenţele co+rşitoaretrăite Fntru dealB care fac din noi o singură fiinţă!fiinţa uană.

A trăi Fn couniune cu toată uanitateB cutoate fiinţele şi cu Jntregul Fnseană a trăi caoaeni FpliniţiB ca fiinţe infiniteB ca existenţe Fntregi.

Couniunea e senul cel ai clar al +ieţii5eatificeB e indicatorul cel ai puternic al trăirii Fn+iaţă paradisiacă.

44. Cheile 5orţii Relatiitţii=

11.1 E?tinderea s*ectrului de cu*rindere aconştiin!ei .

Jn ăsura Fn care pri+i cu atenţie Fn urdec;i6ndu-ne aplu percepţia H5locată uneori dinnefericire pe anuite +i6iuni fixiste şi dogaticeale realităţiiI este ine+ita5il să nu +ede infinitateaexistenţeiB relaţionarea eiB ultiplicitatea şidi+ersitatea şi prin urare relati+itatea eiHreferenţialitatea a orice la orice altce+aI.

A ne extinde conştiinţa Fnseană a F5răţişainfinitulB noutatea şi sc;i5area! Fnseanăcunoaşterea a cel puţin trei puncte de +ederediferite asupra unui su5iect a5ordat.

#xtinderea conştiinţei este extinderea li5ertăţiide care dispune! cu ct ai largă conştiinţaB cuatt ai largă şi ai cuprin6ătoare propriali5ertate.

#xistă o legătură directă Fntre li5ertate şieducaţieB Fntre li5ertate şi experienţăB Fntreli5ertate şi gradul de extindere HcuprindereI apropriei conştiinţe.

11." Conştientizarea relativită!ii anifestării >totul este relati+ la ce+aB niic nu esteindependent de niicB totul este legat cu totul.

A Fnţelege relati+itatea luii Fnseană a Fnţelege relaţionarea eiB strnsa legătură existentă

Fntre orice fiinţare şi tot ceea ce există Fn afară deea.A trăi Fn relati+ Fnseană a refu6a a5soluturile

dogatice şi fanaticeB a ne desc;ide pe deplin sprenou şi sc;i5areB a ne lăsa purtaţi Fn odconştient de +alurile Jntregului pornite de forţafiinţelor şi a naturii Fn direcţia perfecţionării Fntrudeal a uanităţii şi fiinţării.

A +ieţuii Fn relati+ Fnseană a ne g;ida dupărepere relati+eB Fnţelegnd Fnsă că unele din elesunt Dai relati+eE Hai puţin sta5ile şi ai puţindene de orientareI dect altele! niic nu poate fi udecatB işcatB transforatB perfecţionat dect Fnraport cu altce+a.

3irecţia destinului nostru este Fntotdeaunarelati+ă la felul nostru de a fiiB la realitateaspecifică celorlalte fiinţe şi naturiiB precu şi la

existenţa pe care uneori o arătă cu nueleHrelati+I de Jntreg.

11.$ 6n!elegerea *robabilită!ii.Jn perspecti+a reali6ării +iitoare a unor

e+eniente este clar că unele din ele sunt ultai pro5a5ile dect altele Hsă se DFntpleEIB că

unele dintre ele au ult ai ulte şanse dectaltele de a se reali6a.A Fnţelege gradul de pro5a5ilitate a reali6ării

unei acţiuni este aproape a +edea +iitorulanifestării ei - şi astfel a fi capa5ili să luă deci6iict ai Fn cunoştiinţă de cau6ă.

#+enientele Dse FntplăE după nişte legispecifice Hfi6iceB 5iologiceB socialeB naturaleI şi Fnnişte cicluri caracteristice! a cunoaşte aceste legi şicicluri e a putea pre+edea +iitorul.

*nele lucruri sunt ult ai pro5a5ile dectaltele! ca fiinţareB ca re6ultateB ca efecte specifice.

storia de ulte ori se repetă! Fn anuitecontexte specifice anuite e+eniente Hşi nu

alteleI au loc de exeplu Fntotdeauna atuncicnd ne+oile oaenilor nu sunt satisfăcutecorespun6ătorB ai de+ree sau ai tr6iu ei se+or re+olta Fpotri+a sisteului care le crea6ăacest neauns.

A Fn+ăţa din istorie Fnseană a Fncerca să nu-iai repetă greşelile.

3acă există două explicaţii pentru acelaşi

e+enient atunci de o5icei cea ai pro5a5ilă estecea ai siplă dintre ele cea care iplicăipote6e e+identeB raţionaleB ştiinţific do+edite.

Jntotdeauna tre5uie să e+aluă Fn od raţionalBştiinţificB detaşatB o5iecti+B de o anieră statisticăadec+ată pro5a5ilitatea reali6ării anuitore+eniente şi să acţionă Fntotdeauna pe 5a6adeersului pre+ă6ut astfel ca fiind cel ai pro5a5ilsă se reali6e6e.

Cine Fnţelege că trăi Fntr-o lue relati+ăB Fnţelege şi faptul că Fntr-o astfel de lue g;idul deorientare este doar percepţia directă şipro5a5ilitatea.

Jnsă c;iar şi Fntr-o astfel de lue relati+ă unelelucruri sunt ai relati+e dect altele unele +alorisunt ai constante şi ai dene de atenţianoastră Hcel puţin din punctul de +edere al propriei+ieţuiri aronioaseI.

11.% 6n!elegerea *osibilită!ii şi a i*osibilită!ii Bdiferenţierea Fntre ceea ce este posi5il şi ceea ceeste iposi5ilB Fntre ceea ce este pro5a5il şi ceeace este ipro5a5il.

11.' 6n!elegerea legilor de func!ionare a)isteelor 1 fiin!iale.

Jn principiu toate sisteele fiinţiale suntorgani6ate după nişte principii generale defuncţionareB potri+it unor structuri funcţionale şiorgani6atorice specifice.

A Fnţelege relaţionarea dintre diferitelecoponente aore ale unui )iste Fnseană a Fnţelege funcţionarea lui - a Fncerca să pătrunde

1 A se +edea pentru detalii cartea D#tica AronieiEB cap. Dntroducere Fn filosofia sisteuluiE.

1.$%






Fntr-o Fnţelegere şi ai profundă a lui Fnseană să Fl pri+i relati+ la celelalte sistee cu care esterelaţionat Hai ult sau ai puţinI.

Legile societăţii sunt relati+e la acea societate -ele pot fi sc;i5ate şi tre5uie sc;i5ate dacă sedo+edesc incapa5ile să reali6e6e aronia Fncounitate.

11., 6n!elegerea clară a 6ntregului 1 şi a *ăr!ii. Jntregul Hceea ce cuprinde tot ceea ce existăIB

ca suprastructură conceptuală este o reflecţie aunei percepţii concrete iediateB este o reflecţie aceea ce pute nui Dcp percepti+EB adică DcpulE Fn care se desfăşoară toate percepţiile şiacţiunile noastre specifice.

Qi Fnţelege că acest DcpEB cel puţin Fnăsura Fn care Fl cunoaşte acuB este infinit.

A a+ea o +i6iune clară asupra acestui Jntregatoatecuprin6ătorB Fnseană a nu ai face confu6iirău intenţionate Fntre el şi +reo parte coponentăa lui Hfie ea şi pretins Ddi+inăEI.

Tre5uie să Fnţelege că nici o parte a Jntreguluinu +a fi niciodată total repre6entati+ă pentru el şinici ai repre6entati+ă dect o oricare altă parteHde cuprindere siilară cu eaI.

Apoi Jntregul> *ni+ersul> Cososul Fn infinitateacuprinderii lui este e+ident că nu are Dapucături6eieştiE şi Dnu ne are 5aiulEB Dnu Fşi 5ate capulE cuoul sau cu uanitatea.

Aceasta Fnsă nu Fnseană că ar tre5uiB sau căa putea să Fi ignoră existenţa a toatecuprin6ătoare.

#a tre5uie doar constatată ca atare şi apoi să neraportă ei de singura anieră posi5ilă şi realistă!anueB de o anieră si5olic etaforică 5a6atăpe percepţia directăB iediată a acestui Jntreg Hcelpuţin Fn partea lui care ne uple ereu Fn Fntregie tot cpul percepti+I.

11./ 6n!elegerea identită!ii dintre suflet şi *sitruvis, a relaţiei dintre +eg;e şi +is şi ainterdependenţei lor.

#ste e+ident că Dluea +isuluiE este relati+ă laceea ce percepe şi trăi Fn starea de +eg;e.

A ne face că nu +ede legăturile e+idente Fntreceea ce unii nuesc DsufletEB respecti+ DlueasufletelorE şi ceea ce noi nui Dpsitru+isE Htrupulşi psi;icul pe care Fl percepe ca atare Fn +is fiindIB

respecti+ spaţiu oniric Hlue a +iselorIB este aignora realitatea e+identăB a nu Fnţelege niic dinfundaentele reale a ultor trăiri DsufleteştiE şi Dspiritual- religioaseE .

11.2 +suarea caracterului relativ al alegerii B Fnţelegerea faptului că nu există alegeri a5solute$.

ndiferent de alegerile pe care le faceB noi nupute reali6a alegeri a5soluteB 5a6ate pe criterii

1 Ve6i cartea DNoua &rdine ReligioasăEB cap. DRe+elaţiaJntreguluiE şi cap. DJntregul nu este D0eul>3une-6euEHnu este un D6euEIE." (entru de6+oltarea acestui su5iect a se +edea cartea

DNoua &rdine ReligioasăEB cap. D)ufletul nu este altce+adect psitru+isulE.$ (entru detalii a se +edea cartea DNoua &rdineReligioasăEB cap. DJn existenţă nu există dect repererelati+e şi alegeri relati+e 5a6ate pe eleE.

a5soluteB pentru că astfel de criterii nu există Fnrealitate.

Toate criteriile şi reperele pe care le folosi Fnalegerile pe care le face nu sunt dect criterii şirepere relati+e şi nu pot fi altfel.

11. Testarea vorbelor şi *reten!iilor Adivine0.

)e Fnţelege de la sine că puterea Hfie ea şi Ddi+inăEIeste Fntotdeauna relati+ă la fapte concrete Hşi nu la+or5e de autopreaărireI.

Jn cadrul societăţii orice indi+id care pretindepentru sine calităţi Ddi+ineE Hde D6euE sau DesagerEI e dator să le do+edească prin fapteconcrete irefuta5ileB dene de calităţile pe care şile arogă Fn od +er5al.

Jn ăsura Fn care nu este capa5il de o aşafaptăB este e+ident că singurele calităţile pe care elle do+edeşte sunt doar cele ale unui ne5un Ddi+inEsau cele ale unui şarlatan Ddi+inE.

Jn ăsura Fn care le do+edeşte Fnsă prin fapteBprin trecerea unui Test specific de acreditareB

atunci Hşi doar atunciI societatea este datoare să-irecunoască oficial calităţile Ddi+ineEB pentru ca celastfel do+edit să-şi poată executa atri5uţiilepre+ă6ute de lege Fn ca6ul său%.

11.1@ Conştientizarea evolu!iei religioase.(entru a Fnţelege fenoenul religios e noral săpurcede la conştienti6area ultiplicităţii religiilorHprin percepţia lor detaşată şi o5iecti+ăI şi adiferenţelor şi aseănărilor existente Fntre ele.

# ne+oie deci să face o clasificare a religiilordupă diferite criterii'B pe 5a6a căreia să putereali6a o coparaţie o5iecti+ă a lorB şi o apreciere adiferitelor lor caracteristici H+eridicitateB utilitateBrealisB idealisB etc.I - făcută Fn +edereapo6iţionării lor exacte pe o scară a +alorilor generalacceptate de uanitate Fn pre6ent şi pentrucrearea posi5ilităţii eliinării din cadrul lorHdoctrinarB organi6atoricB ritualB etc.I a unorposi5ile aspecte negati+eB respecti+ pentruadăugarea unor aspecte po6iti+e.

3oeniul religios la fel ca orice al doeniu alexistenţei se supune unui proces de adaptarecontinuă la noile circustanţe ale societăţii.

enoene religioase potri+ite Fn ură cu $@@@Bcu "@@@ sau cu "@@ de ani Fn ură nu ai suntpotri+ite circustanţelor sociale actuale.

3e aceea cele care nu e+oluea6ăB care nu seadaptea6ă sunt destinate extincţieiB ai de+reesau ai tr6iu.

Apoi a considera că Dtoate religiile sunt la felE eo are prostieB ai ales Fn ceea ce pri+eşteforele lor de anifestare concretă - fiind e+identcă anuite fore Hca de exeplu discriinarearasialăB de clasă sau sexualăI sunt aspectenegati+e care tre5uie Fnlăturate dacă dori casocietăţile Fn care ele se anifestă să nu sufere deneaunsurile HfundaentalisteB totalitareB teroristeBetc.I pe care diferite religii dogatice le culti+ă

% (entru a +edea conţinutul acestui DTest de acreditare..EBcu sugestiile legislati+e aferente a se +edea cartea DNoua&rdine ReligioasăEB cap. DTestul de acreditare a acti+ităţii

D6eilorE...E.' A se +edea capitolul DClasificări ale religiilor existenteE.

1.$'






sisteatic Fn counităţile pe care le +irusea6ă de oanieră Ddi+inăE.

Jn od e+ident e+oluţia religioasă este unfenoen care are loc Fn pre6ent şi care sedesfăşoară pe nişte direcţii destul de precissta5ilite1 Hdirecţiile de transforare ale societăţiiactuale Fn genereI.

A o Fnţelege şi a acţiona Fn consecinţăBproo+nd acele fore religioase care reflectă celai 5ine apropierea de +alorile reale şi ideale alesocietăţii actualeB este negreşit un sen de Fnţelepciune religioasă.

11.11 InfiniBous - conştientizarea relativită!iisenului lingvistic .

Jn cadrul sisteului li5iiB cu+intele suntcaracteri6ate de poliseie Hun cu+nt poate să ai5ăai ulte FnţelesuriIB respecti+ de panseie Haiulte cu+inte pot a+ea unul şi acelaşi FnţelesIB darai ales de ar5itrarietatea senului ling+isticHorice cu+nt poate a+ea orice sensB acesta din

ură fiind sta5ilit Fn od ar5itrar prin con+enţiesocialăI.

3e ulte ori Fnsă cu+intele sunt siple sunetegoale de conţinut"B deoarece pentru ca un cu+ntsă ai5ă un sens real el tre5uie să triită spre ce+aexistent Fn afara li5aului Hspre o realitate extra-ling+isticăI.

*nele cu+inte sunt ţinute intenţionat de unii su5o sferă de confu6ie şi neclaritateB Fntr-un ni+el desuperficialitate şi lipsă de consistenţă - pentru aaeţii +ictiele lorB care doar le repetă capapagaliiB fără a gndi la ce Fndrugă atunci cnd+or5escB se roagăB cntă sau editea6ă Hdacă+or5ele lor au sensB sunt +eridiceB clareB coerenteI.

)unt create astfel Hai ales de către religiiledogaticeI cu+inte ta5uuB cu+inte DsacreEB care nusunt de fapt dect droguri nuenale specificeodalităţilor de inducere psi;ică şi eoţională astării de scla+ie psi;ică specifică lagărului lor dedrogaţi credincioşi.

Cine nu Fnţelege relati+itatea sensurilorcu+intelor şi leagă de unele sau de altele sensuria5soluteB nu are dect de suferit.

Cei care se coportă Fn +iaţa lor ca şi cu nişterealităţi strict ling+istice Hspecifice 5aselor agic Ddi+ineEB cu personae şi spaţii DsacreE Ddepo+esteEI ar exista şi altunde+a dect Fntre paginile

cărţii de adorit DcredincioşiE pe care o citescB nudo+edesc dect lipsă de aturitate psi;ică şipredispo6iţie spre exploatare şi scla+ie entală.

Jn cadrul Religiei rateriene se Fnţelegecaracterul relati+ al cu+intelor$ şi se acţionea6ă prinurare spre folosirea lor ca ediatoare relati+e alecounicăriiB ca indicatoare spre ceea ce estedincolo de ele Hfora concretăB percepti5ilăB pe deo parte şi esenţa infinită pe de altă parteI.

11.1" Conştientizarea a ceea ce este A/ără de

1 A se +edea pentru detalii cap. D#+oluţia religioasăE." (entru detalii a se +edea cartea DNoua &rdineReligioasăEB cap. D3istracţie cu fiinţe Da5soluteE Hatoate-xIE.$ Ve6i cap. DnfiniNousE.

Bue0 %B Fnţelegerea DMisterului'EB pri+irea directă a DCeea Ce #steE Hdincolo de gnduriB gesturi şicu+inteIB DsiţireaE nfinitului şi a #ternităţiiBconteplarea Jntregului,.

42. Cheile 5orţii @e,chiderii $eli6itate ,pre Cunoatere=

1".1 C2earea noului. &ul este o fiinţă carese D;răneşteE cu inforaţii! cu percepţiiB ărturii şiraţionaente noi Fn lipsa lor +iaţa lui este anostăşi lipsită de +lagă - plină de suferinţele aceluiasupus unei Fnfoetări percepti+eB inforaţionale şicogniti+e.

A lega oul Fn ignoranţă Fnseană a-lcondana la suferinţă.

&ul nu este destinat ignoranţei ci cunoaşterii4nu este destinat dogei ci li5ertăţii! el nu estenăscut spre Fnlănţuire ci spre Fnălţare infinită spredestinul cosic-inforaţional care Fl aşteaptă spreactuali6are Fncă de la naştere.

1"." G4ndirea critică, discriinativ >constructivă .

Cunoaşterea +ine doar spre inţile care ocautăB spre inţile care nu se lasă păcălite deaparenţe şi fore superficialeB ci printr-o atitudinecritică intră Fn profun6iea lucrurilorB Fn esenţa lor.

Cunoaşterea este c;eată doar Fn iniile şiinţile celor care preţuiesc capacitatea proprie dediscernănt şi şi-o lărgescB Fntărind-o continuu4doar spre cei care au o atitudine constructi+ă sprerealitateB care nu se ulţuesc doar să constateBci +or să şi transfore ceea ce percep.

#ste e+ident că Fn derularea procesului lortransforati+ +or aunge la a cunoaşte prg;ii pecare doar sipla conteplare indiferentă nu lepoate rele+a pri+irii şi Fnţelegerii.

A critica un aspect fără a a+ea Fn +edere şi F5unătăţirea lui este doar o do+adă deiresponsa5ilitate.

Cel care critică tre5uie să o facă Fn odconstructi+B cel care arată cu degetul spreneaunsuri este dator să arate şi spre posi5ilere6ol+ări ale lor.

7ndirea critică este deci o gndire acti+ă careaprecia6ă Fn profun6ie realitatea şi se iplicăacti+ Fn ersul ei specific.

7ndirea critic-constructi+ă este o do+adă deaturitate şi de responsa5ilitateB o do+adă acapacităţii noastre de a trăi 5eatifici Fntru deal deAronie şi Fntru fiinţă de Jntreg.

1".$ 3eitologizarea fenoenului religios Hşi aoricărui alt doeniu al +ieţiiI.

(oate ai ult dect alte doenii ale +ieţiisocialeB cel religios perite Fn pre6ent perpetuarea

% Ve6i cartea Dluinarea iinţeiE cap. Dără de NueE.' Ve6i cartea D#tica AronieiE cap. DConştienti6areaprofundă a iposi5ilităţii de cunoaştere de esenţă arealităţiiE., Ve6i cartea D)ene şi Re+elaţiiEB cap. Du5irea dinA5solutEB respecti+ DRe+elaţia JntreguluiE./ Ve6i cap. D7ndirea critică discriinati+ -constructi+ăE.

1.$,






unor ituri Hca de exeplu al inutilităţiic;estionării religieiB al ruperii ei de celelaltedoenii socialeB al caracterului ei DagicE- DsupranaturalEB al Danifestărilor di+ineEB alidentităţii dintre Jntreg şi un D6euE oarecareB al Dsinelui neuritorEB al sufletului ne+isatB şad.1Icare nu pot să facă dect rău aroniei religioase a

unei societăţi.#ste stringent necesar ca aceste ituri să fieco5ătute şi Fnlăturate din anifestarea religioasăa unei societăţi pentru a Fnlătura astfel din eainciunaB iposturaB ne5uniaB infantilisul şi lipsade responsa5ilitate.

1".% 3eitologizarea credin!ei dogatice.3intre toate relele proo+ate de către ulte din

religiile actuale cel ai are este cel al credinţeiHdogaticeI aceasta deoarece la adăpostulacestui cu+nt fără consistenţă Hai precis ate;nicilor de control ental ce Fnsoţesc D5inecu+ntarea cu credinţăE a cui+aI se pot apoi

desfăşura nesting;erite cele ai noci+e a5u6urisociale Hai ales asupra păturilor Dai sensi5ileEale societăţii! copiiB 5ătrniB feeiB 5olna+iB etc.I.

Religia nu tre5uie să fie un doeniu Fn care su5pretextul li5ertăţii de anifestare religioasă să seanifeste nesting;eriţi Fn societate toţi ne5uniiBşarlatanii şi ipostorii - păcălind şi exploatnd Hsu5fora unei scla+ii psi;ice ai ult sau ai puţinaccentuateI pe toţi nai+ii care le cad Fn plasă.

Tre5uie să conştienti6ă că şi Fn acest doeniuHca Fn orice doeniu socialI se poate anifestarăul" HinciunaB iposturaB +iolenţaB etc.I şi astfelsă acţionă pentru Fnlăturarea luiB cuproptitudineB de Fndată ce Fi constată pre6enţa.

)u5 acoperirea itului credinţei dogatice$ Halutilităţii eiB al funcţionării eiB al forei ei reale deanifestareB şad.I se petrec Fn societate foarteulte tul5urări gra+e ale aroniei ei.

Credinţa dogatică tre5uie deci deitologi6atăşi pre6entată Fn societate exact aşa cu este! unecanis perfid de Fnscla+i6are psi;ică a nai+ilor DcredincioşiEB aduşi Fn starea deplora5ilă de a nuai face distincţia dintre +or5e şi fapteB dintreproisiuni şi reali6ăriB dintre ei şi alţiiB dintreli5ertate şi Fnlănţuire.

Credinţa şi cunoaşterea nu se Fpacă delocBdeoarece acolo unde este cunoaştere este putere şi

ade+ăr şi li5ertate ori credinţa proo+ea6ăinciunaB slă5iciunea şi Fnlănţuirea.A renunţa la credinţa HdogaticăI şi a purcede

spre cercetarea sinceră a luii este negreşit un paspe care oul aturB li5er şi uni+ersal tre5uie să-lfacă indiferent de epoca şi de 6ona Fn care seanifestă.

1".' Trăirea sibolică a luii relaţionareasi5olică cu eaB prin ar;etipurile ei fundaentale de exeplu la ni+el de o prin relaţionarea cu

1 A se +edea pentru detalii cartea DNoua ordinereligioasăE cap. DMiturile religiilor dogaticeE." (entru pre6entarea ultiplelor rele generate de credinţăa se +edea cartea DMitul credinţeiE.$ A se +edea cartea DMitul credinţeiEB capitolul DMitulcredinţeiE.

ar;etipurile D&ului AteporalEB ale Dailiei#terneEB ale #tapelor Maore şi ale aptelor de Viaţăspecific uană%.

A trăi luea şi Fn od si5olic Fnseană a neraporta eoţional - etaforic eiB a ne +edea ca oparte inti legată de Jntreg şi a ne anifesta rolulşi destinul propriu Fn acord cu ceea ce sunte şi cu

ceea ce pute de+enii.)i5olul este un ediatorB un ilocitor Fndreptat spre nişte realităţi care stau dincolo deel.

ie că si5olul se pre6intă Fn faţa noastră cali5a Hli5ă +or5ită sau scrisăI sau ca senHdesenatB pictatB sculptatI el este ereu destinattranscenderiiB indicării spre ceea ce e dincolo de el.

GineFnţeles că si5olul arată şi spre altesi5oluriB dar Fn fiinţa sa cea ai intiă el păşeşteereu spre autotranscendere de sine.

)i5olurile ar;etipale HuaneB naturaleBcosiceI sunt anifestări ale in+itaţiei deepati6are eoţională cu realităţile spre care ele

ne Fndreaptă intea şi pri+irea.)i5olul poate fi descifrat raţional şi este

indicat să o faceB dar trăirea lui cea ai intiăeste cu siguranţă Fn sfera intuiţieiB a +oinţei şi aeoţiei care ne pune faţă Fn faţă cu realităţifundaental e+idente Hinti legate de identitateanoastră integralăIB percepute Fn od direct şineilocit.

1"., Iubirea 5ntrebărilor şi a răs*unsurilor. u5i Fntre5ările deoarece ele ne lărgesc

ori6ontulB deoarece ele aduc după dnselerăspunsuri de esenţă şi de forăB răspunsuriiluinatoare ale resorturilor intie alefenoenelor.

Nici o Fntre5are nu este enită a răne fărăde răspunsB dar unele dintre ele ne pot duce spreconteplarea directă a isterului.

Jntre5ările şi răspunsurile se generea6ă reciproc Fn existenţăB sinceritatea ridicării Fntre5ării +a daprofun6iea răspunsului găsit'.

1"./ 3orin!a sinceră a #aradisului - anifestat Fn faptă şi trăire iediată.

(aradisul este o stare interioară şi o faptăsocială pe care doar noi o pute crea şi enţine

prin efort conştient,

.A aştepta plasarea sa din neantB de către totfelul de fiinţe de 5as Ddi+inEB care proit să-laducă unde+a pe la D)fntul AşteaptăEB este oatitudine infantilăB iresponsa5ilăB generatoare doarde suferinţă şi de6aăgire.

3orinţa sinceră a paradisului este deci Fntotdeauna Fnsoţită de fapte concrete care con+ergHpuţin cte puţinI spre Fplinirea sa Fn existenţă.

Acest paradis nu este unul a5solut - el este unul

% (entru detalii a se +edea cartea D(racticile )pirituale ale&ului *ni+ersalEB cap. Dailia #ternă şi &ulAteporalE.' A se +edea şi cartea DNoua &rdine ReligioasăEB cap.

Dilosoful şi Fntre5ărileEB respecti+ DJntre5ările re+elatoriiE., A se +edea pentru detalii cap. D(aradisurile şiinfernurileE.

1.$/






perpetuu perfecţiona5ilB un paradis ereu adaptatct ai opti posi5il ne+oilor şi dorinţelor noastre- Fn funcţie de posi5ilităţile te;niceB naturale sau dealtă natură specifice unui anuit areal spaţio-teporal.

1".2 3orin!a Beuririi 9eatifice Hi6ică >

nforaţională > CreatoareI.A trăi ct ai ult şi Fn condiţii ct ai plăcuteeste e+ident o dorinţă intiă a fiecărei fiinţeuane.

3orinţa aceastaB de neurire 5eatificăB este una5ună ai ales dacă face paşi concreţi Hte;nici şiştiinţificiI pentru apropierea de acest ideal.

#ste util să Fnţelege că ea nu poate să +ină lanoi prin drogare nuenală Hrepetarea tpă aunor +or5eIB sau prin tot felul de alte iloace DcredincioaseE şi>sau DagiceE.

#ste deci ca6ul să renunţă la coportaentulinfantil şi să unci serios şi conştient pentrureali6area acestei dorinţe ilenare a uanităţii1.

1". 9aza de 3ate /rateriană :93/;. MişcareaTransReligioasă participă Fn od acti+ la forareaB Fntreţinerea şi punerea spre acces unui nuăr ctai are de oaeni a unei 5a6e de dateB care săcuprindă operele cele ai iportante alecunoaşterii şi culturii uni+ersale.

3esc;iderea spre cunoaştere tre5uie să se +adă Fn acţiunile 6ilnice ale oului uni+ersal e+ident că

1 (entru de6+oltarea su5iectului a se +edea cap. DJn+iereaşi Neurirea GeatificăE." (entru detalii a se +edea capitolul DCartea Trans-Religiei! Ga6a de 3ate *ni+ersalăE.

forareaB Fntreţinerea şi accesarea G3 este unuldin cele ai iportante fapte care pot fi făcute Fnacest sens.

1".1@ G2idul 93/ ". (entru g;idarea paşilor princadrul G3 infinetienii folosesc 7;idul G3B ocolecţie de 5roşuri şi docuentare care fac o

introducere ct ai 5ună fiecăruia din eleenteleai iportante ale cunoaşterii şi culturiiuni+ersale.

Acest 7;id cuprinde 5roşuri şi docuentareconstituite pentru fiecare din cele "1@@ de su5iecte0etrianice.

A parcurge acest 7;id Fn cadrul )anctuaruluiBprin prograul educati+ - forati+ - creati+ specific0etrianului este cu ade+ărat o ăsură dedesc;idere fără posi5ilitate de Fntoarcere spreCunoaşterea *ni+ersală şi spre toate 5ucuriile pecare +i6iunea ei le aduce celui care o pri+eşte.

1".11 Cartea Cunoaşterii niversale :Cartea

)acră a TransReligiei;.Ga6a de 3ate *ni+ersală G3* HCartea Trans-

Religiei%I cuprinde Fn sine toată cunoaşterea uană cel care iu5eşte cunoaşterea infinită se +a adăpade-a lungul Fntregii sale +ieţi din această Carte)acră a *anităţii.

1".1" C2earea Beărginirii...

$ de.% de.

1.$2






'. #dealurile <6ului ?nier,al

1. (entru ca societatea uană să fie ct aiaronioasă cu putinţăB fiecare e5ru al ei

tre5uie să facă acţiuni specifice Fndreptate Fnaceastă direcţie.

". Acestea sunt recunoscute de uanitate su5nuele de dealuri.

$. nfinetienii şi-au adoptat ca Luini ale lor 40#dealuri Haspiraţii > dorinţe> tendinţe> FnclinaţiiB

etc.I pe care le-a putea nui fără să greşidealuri ale &ului *ni+ersalB idealuri dorite spre

anifestare de fiinţele uane de pretutindeni!u5irea Cunoaşterea orţa4Ginele Ade+ărul ruosul4Li5ertatea 3reptatea *nitatea4A5solutul H> (erfecţionarea> 3esă+rşirea>

ntegralitatea> TotalitateaI.

%. Aceste dealuri sunt scopuri pe care e 5ine săcăută să le atinge Hdacă +re să ne aroni6ăde o anieră superioarăI Fn raport cu cinciinstanţe!

- cu noi FnşineB- cu failia noastrăB

- cu apropiaţii noştriB- cu toţi oaeniiB- cu toate fiinţele.'. Acestea sunt şi grade de Fncarnare a lor Fn

fiinţa noastră.,. Astfel căută să Iubi Hsă aută cu

discernăntI! pe noi FnşineB pe failia noastrăBpe apropiaţii noştriB pe toţii oaeniiB pe toatefiinţele.

/. GineFnţeles că idealul u5irii este de a puteaauta spre aroni6are superioară Hsu5 o foră saualtaI toate iinţele din uni+ers.

2. Cunoaşterea &ului Trans-Religios este una

trans-sisteică şi uni+ersală este o cunoaşterecare nu Fşi pune singură liite artificiale şi care Fntotdeauna este desc;isă nfinitului.

. )etea de cunoaştere deci a &ului Trans-Religios H> *ni+ersal >Meta-(ercepti+...I este unaneliitată şi el caută să inspire această seteneliitată de Cunoaştere şi Ade+ăr failiei saleBprietenilor săiB seenilor săi şi tuturor fiinţelor.

1@. (rin tot ceea ce face el caută Fnainte detoate să Fncarne6e şi să anifeste prin sine +devărul şi )inceritatea neliitată cu sine Fnsuşi şicu toate celelalte fiinţe.

11. 3e aceea el caută să u5ească Hsă aute cudiscernăntI şi să facă 9ine Hceea ce este util

pentru păstrarea existenţei şi aroniei lui Fnsuşi şia tuturor fiinţelor Fnconurătoare a sisteelor dincare face parteI tuturor fiinţelor - Fn ăsura orţeide care dispune şi a Cunoaşterii pe care o deţine.

1". A +rea să facă GineleB a şti cu să-l facă şia putea să-l facă iată o Triadă Hu5ire Cunoaştere orţăI care se anifestă negreşit prin&ul TransReligios.

1$. Conteplarea şi Fncarnarea dealurilor nupoate dect să ne desc;idă necondiţionat Fn faţa

/ruosului B a acelui fruos autentic ce reflectăneediat aronia unui sisteB a unei #xistenţe.

1%. ar că &ul Li5er caută şi anifestă cuputere prin sine ibertatea este de la sine Fnţeles -fără ea nu ar putea Fncarna dealurile el cautădeci să asigureB cu toate forţele de care dispuneBli5ertatea de gndire şi de acţiune pentru sine Fnsuşi şi pentru toţi oaenii HFn ăsura Fn care prinanifestările sale HlorI li5ere nu atentea6ă laaronia sisteelor din care face HfacI parte laaronia celorlalţiB atunci cnd aceasta existăI.

1'. 3re*tatea este o condiţie esenţială pentruenţinerea aroniei oricărui siste social şi ea

constă Fn FndepărtareaB respecti+ i6olareateporară sau definiti+ă şi reeducarea fraternă aeleentelor care Fncearcă să distrugă Aronia)isteului Hatunci cnd aceasta existăI.

1,. nitatea +ine de la sine Fn ura Fncarnăriidealurilor şi ne face să siţi ca fraţi intii ainoştri pe toţi oaenii Hindiferent de rasăB culoareapieliiB naţionalitateB religieB sexB +rstăB etc.I şi petoate fiinţele Hindiferent de forele lor deanifestareI.

1/. )iţirea *nităţiiB prin Manifestarea clipă de

clipă prin noi a dealurilorB ne face să ne desc;idenecondiţionat sufleteleB fiecare dintre noi Fntr-o

anieră particulară specifică Fn faţa +bsolutului B aacelei Realităţi ce F5răţişea6ă Hpersonal şi>sauipersonal - depinde cu +re să o siţiI Fntreaga #xistenţăB nuită cu infinite nueB fără

1.$






Fnsă ca +reo unul din ele să-i de6+ăluie Misterul!&ceanul iinţăriiB iinţa iinţelorB TotulB *nulBJntregul ...

12. )piritul dealist1 anifestat Fn cuprinsulJntregului ne Fndeană ereu spre #erfec!ionare

1 (entru Fnţelegerea ai profundă a dealurilor a se

+edea şi cartea D#tica AronieiEB cap. D7ndirea li5eră şiidealurileE.

şi 3esăv4rşire continuăB spre actuali6area tuturorpotenţialităţilor noastre infinite de de6+oltare.

1. Cele 0ece dealuri ale &ului *ni+ersal

alcătuiesc stindardul +aloric al uanităţiiB stindardpe care fiecare dintre noi e c;eat să-l poarteereu Fn sine Fntru Fplinirea sa fiinţială ca indi+id

uan regăsit pe deplin Fn Geatitudinea Mirifică aVieţii.

9. Legile #dealuriloregi ale Iubirii 1.1 u5eşte şi +ei fi iu5itP4 u5eşte şi +ei fi

fericitP4 u5eşte căci de a5ia astfel te +ei siţi cuade+ărat FplinitP

1." u5eşte-te pe tine FnsuţiPAută-te singur - tu dragă soră şi tu iu5it frate -

şi astfel ce +rei să faci ereu se +a facePTu fără de tine nu exişti.ar cnd tu nu exiştiB +iaţa ta nu ai are sens.u5eşte-ţi deci fiinţa proprieB de +rei acu Da fiE.Tu pentru tine tre5uie să fi cea ai de preţ

existenţă din Jntreg - dar nu uita niciodată că tu

fără de ceilalţi nu exişti.

1.$ u5eşte pe toţi oaenii şi pe toate fiinţelePu5eşte-ţi seenii Fntru uanitateB căci ei sunt

+alul atrice din care tu ai apărut şi Fn care tufiinţe6i.

#i sunt co-creatorii existenţei taleB ei sunt ceifără de care tu nu ai fi ceea ce eşti.

1.% u5eşte-ţi Fntreaga ta failie şi Fntregul tău

nea ei sunt copacul din care raura fiinţei talea crescut şi pe care floarea existenţei tale a Fnflorit.

1.' u5eşte-ţi ereu părinţii căci ei te-au autat

să +i la +iaţă şi te-au Fngriit cnd erai neautorat.#i sunt protecţia ta Fn +iaţăB ei sunt scutulexistenţei tale.

u5eşte-ţi ereu copiii căci Fn ei e pusă

speranţa +ieţii taleP#i sunt 5ucuria nespusă a iniii tale.#i sunt iinţă din iinţa ta.#i sunt Fn tine şi tu eşti Fn ei Fpreună

+ieţuind 5eatifici la snul atotpre6ent al Jntregului.

1., u5eşte toate fiinţeleB iu5eşte Fntreaga+iaţăP

(reţuieşte +iaţa aronioasă a oricărei fiinţe şinu te apropia de ea cu rea+oinţăB răutate şi cu Fnclinaţii +iolente.

Toată +iaţa anială Fţi este frate şi soră Fntru

fiinţare preţuieşte deci failia +ieţii din care faciparte tu eşti o parte intiă din ea şi ea e o parteintiă din tine.

Nu te deda deci la +iolenţă sau crie Fpotri+afraţilor fiinţiali din regnul anial.

1./ u5eşte Cunoaşterea nfinităP3esc;ide-ţi inia şi intea darurilor ei fără de

nuăr şi +iaţa Fţi +a fi dea-pururi di+ină.1.2 u5eşte (uterea şi fereşte-te de

slă5iciunePu5eşte ereu forţa fi6icăB eoţionalăB

intelectualăB aterială şi financiară şi nu +ei trăi

niciodată Fn fricăB Fn laşitate şi Fn lanţuri de scla+.u5eşte (uterea şi +ei de+eni stăpnul +ieţiitaleP

u5eşte recopensa eritată şi iu5eşte

1.%@






pedeapsa transforatoare Fntru aronieP)priină-le acţiunea 5inefăcătoare Fn societate

căci aceştia sunt cei doi pa6nici nedespărţiţi aiaroniei sociale.

Cnd eşti c;eat să aplici o pedeapsă nu o fădin rea+oinţăB nici din răutateB nici din ră65unare cidoar din iu5ire sinceră şi din dorinţă fiinţială

profundă de a auta spre corectare Fntru dealgreşelile şi coportaentul distructi+ al celui+ino+at.

#+ită +iolenţa şi uciderea tu nu eşti c;eat sărăneştiB sau să distrugi +iaţa ci dipotri+ă! să oaroni6e6i şi să o creşti Fn pace şi 5eatitudinefiinţială.

1. 7ăseşte cel ai 5un ec;ili5ru dinaic Fntre

u5ireB Cunoaştere şi (utere căci Fn ăsura Fn care+ei reuşi să anifeşti ec;ili5rat prin tineconcoitent toate aceste Trei dealuri Maore ale&ului *ni+ersal existenţa Fţi +a de+eni o5inecu+ntare continuă.

1.1@ u5eşte-te ca pe un JntregPu5eşte la fel şi trupul fi6ic şi eoţiile Hşi

sentienteleI şi intea HintelectulB raţiuneaB+oinţaI tu eşti un Fntreg fiinţial din care toateacestea sunt parte de nedespărţit.

Nu le dispreţui pe unele Fn fa+oarea altora.7ăseşte o cale de Fplinire plenară pentru

fiecare din aceste părţi intie ale taleB găseşte ocale de Fplinire 5eatifică pentru tine ca Jntreg pentru identitatea ta ce-a ai intiă şi airepre6entati+ă existentă cu putinţă.

3oar astfel paşii tăi nu +or cunoaşte aarelesuferinţe ale celor care ignoră din sinteală părţiintie ale fiinţei lor identificndu-se Fn od a5surddoar cu anuite aspecte liitate ale lor - alecelor care Fşi ignoră dentitatea lor ntegralăcopletă.

egi ale Cunoaşterii ".1 Cunoaşte ct ai ult şi nu te opri

niciodată din cercetarePNu Fţi pune singur nici un o5stacol Fn calea

lărgirii sferei de cuprindere a conştiinţei proprii şinu lăsa nici ca astfel de o5stacole să-ţi fie puse decătre alţii.

Lo+eşte cu putereB fără e6itareB Fn cei care +orsă te Fnc;idă Fn gulaguri şi Fnc;isori cogniti+e şi

inforaţionale Fn care ei să controle6e şi săcen6ure6e cunoaşterea la care tu să ai acces - căcidacă nu o faci Fţi +a fi re6er+ată o +iaţă de scla+psi;ic cine Fţi controlea6ă accesul la cunoaştere Fţicontrolea6ă +iaţaP

Nu lăsa pe nieni Ho sau D6euEB DprofetE sau DaestruEB DspiritE sau DextraterestruEB etc.I să sefacă stăpn pe +iaţa ta psi;icăP

"." Zine inte că orice cunoaştere este relati+ă

şi nu-ţi pune niciodată iinţa Fn la5irintul fără deieşire al unei pretinse cunoaşteri a5soluteHdogaticeB fanaticeI.

Gagă de seaă totuşi că unele cunoştiinţe suntai pro5a5ile a fi reale dect altele Hcu ult ultai pro5a5ileI şi g;idea6ă-ţi acţiunea pe 5a6acunoştiinţelor celor ai pro5a5ile - ai e+identeB

ai logiceB ai raţionaleB ai ştiinţifice.

".$ Nu uita să-ţi auste6i ereu cunoaşterea larealitate şi astfel iediat ce apar noi inforaţii şido+e6i ct ai e+idente şi ai Fnteeiate Hpepercepţie directăB raţiune şi ştiinţăI cu căanuite aspecte ale cunoaşterii pe care o deţii sunt

greşite total sau parţial eliină iediat acestegreşeli de percepţie din intea şi inia ta.Austea6ă-ţi ereu cunoaşterea realităţii

existente şi astfel niciodată realitatea nu Fţi +a facesurpri6eB iar suferinţa inutilă +a fi Fndepărtatăereu de la tine.

".% Cunoaşte-ţi ecanisele intie de acţiune

ale psi;icului propriu HFn ceea ce pri+eşte eoţiileBsentienteleB raţionaenteleB etc.I şi Fn+aţă să lestăpneşti la dorinţă anifestările prin Fnţelegereasenină a prg;iilor psi;ice cu care eşti dotat deJntreg pentru adaptare optiă la Realitate.

".' Cunoaşte prg;iile de işcare HreligioasăB

econoicăB politicăB etc.I ale societăţii Fn care teanifeşti şi integrea6ă-le Fn tine dacă suntaronioase sau contri5uie direct la sc;i5area lorgra5nică dacă +e6i că ele nu se anifestă Fn dealşi Fntru Aronie.

"., Jn+aţă să-ţi cunoşti şi să-ţi recunoştidorinţele idealiste cele ai intie ale iniii şiinţii tale căci doar astfel +iaţa ta +a a+ea un sensşi paşii tăi +or a+ea o cale de urat! calea ta şisensul tău - alături de căile şi de sensurile infiniteale tuturor celorlalţi fraţi şi surori regăsite FntrudealP

"./ Jn+aţă să cunoşti şi să recunoşti Tipareledupă care se desfăşoară fiecare acţiune socialăHpoliticăB econoicăB religioasăB artisticăB etc.I căcidoar astfel +ei putea să le Fnţelegi şi să lestăpneşti anifestările spre a le orienta Fn direcţiaidealistă dorită de tine.

".2 Caută să cunoşti cu toată fiinţa ta u5ireaHdăruirea necondiţionatăB copasiuneaB 5unătateaB5ună+oinţaI dar şi 3reptatea Hec;ili5rulB aroniaI.

Caută să cunoşti puterea Hfi6icăB intelectualăBeoţionalăI dar şi GineleB Ade+ărul şi ruosul.

Cunoaşte Li5ertatea şi fiinţa ta nu +a a+ealiiteB cunoaşte *nitatea şi nu te +ei siţiniciodată singurB cunoaşte A5solutul Hdorinţa deperfecţionare continuăI şi calea Fţi +a fi neărginită

Fntru Jntreg.". Caută să te aturi6e6i psi;ic Hprin creşterecantitati+ă şi calitati+ă a cunoaşterii pe care odeţiiI pe fiecare din cele / Ra6e ale Cunoaşterii*ni+ersale HReligie şi e6oterisB (si;ologieBilosofieB (oliticăB #conoieB ArtăB Qtiinţă şite;nicăI şi astfel +ei descoperi secrete şi inuniexistenţiale la care nici un o care stagnea6ă Fnstadiul copilăriei psi;ice nu are acces.

".1@ Caută a cunoaşte Totul şi Totul te +acunoaşte pe tineP

egi ale #uterii $.1 Nu te Fnc;ina niănui şi nu cere Fnc;inare

de la nieniP$." Caută ereu să creşti Fn (utere dar

niciodată nu sacrifica pe altarul ei u5ireaB

1.%1






Li5ertateaB 3reptateaB Ginele sau Ade+ărul.$.$ (uterea +ine doar din Cunoaştere realăB

profundăB o5iecti+ă a realităţii şi de+ine de neopritdoar atunci cnd se Fncununea6ăB Fn faptele saleBcu coroana Fpărătească a u5irii necondiţionateHdorinţei intieB extre de sincereB de ascultareatentăB de Fnţelegere reală şi de autorare concretă

iediată a celor aflaţi Fn suferinţă şi neca6I.$.% (uterea ta stă Fn inile tale! nu o lăsaniciodată să aungă Fn inile altuia.

#+ită deci ereu credinţa HdogaticăI ea nueste altce+a dect capcana cea ai perfidă princare oaenii-aniale-de-pradă caută să-ţi fureputerea şi să te transfore Fn scla+ul lor psi;ic şifi6ic.

$.' (uterea se deonstrea6ă prin fapteB nu prin+or5e! niciodată să nu faci confu6ie Fntre celedouăP

$., Manifestă-ţi cu proptitudine toată forţa(uterii tale HFn ec;ili5ru dinaic cu u5irea şi

CunoaştereaI Fpotri+a tuturor eleentelordistructi+e din tine Hraţionaente greşiteB eoţiinegati+eB fanatiseB preudecăţiB etc.I şi din afarata Ha eleentelor distructi+e ale aroniei sociale! aincinoşilor şi FnşelătorilorB a ;oţilor şi tl;arilorB acelor +iolenţi şi a criinalilorI căci doar astfel +eiputea să refaci cu axiă proptitudine aroniadistrusă de ele - şi astfel să Fţi refaci fericireaBpacea şi aronia fiinţială.

Răul nu poate să triufe dect atunci cndoaenii de 5ine stau deoparte şi Fi ignorăanifestarea distructi+ă.

$./ Jn anifestarea (uterii spre apărarea şi

Fntărirea Li5ertăţiiB a Ginelui şi a ruosuluiB a*nităţii şi a 3reptăţii nu uita să fi ct ai inteligent scopul e să cştigi Fn od aronios Dră65oiulEB nusă te lupţi cu orice preţP

$.2 Creşte Fn (utere unindu-te cu alţi seeniputernici şi doritori de (utere Fntru deal. *nireaface puterea.

$. (uterea stă Fn adaptare şi transforare. #adispare repede dacă cel care o posedă ignorăsc;i5area prea ult tip.

(uterea stă Fn Creaţie şi no+aţie! cel carecrea6ă do5ndeşte putere de creator şi nu icăeste această putereP

(uterea stă Fn Qtiinţă şi Te;nicăB Fn cercetareştiinţifică raţională a realităţii.Nai+ii care o caută Fn +or5e DagiceE HrugăciuniB

antreB in+ocaţiiB etc.I sau Fn gesturi DagiceEHritualuriB posturiB udreB seneB etc.I suntdeparte de a Fnţelege secretele puterii! ei sunt doar5ieţi scla+i psi;ici aduşi Fn scla+ie prin ecaniselede control ental specifice credinţei dogatice.

$.1@ (uterea este cau6ală! orice lucru are aiulte cau6e şi generea6ă ai ulte efecte cinecontrolea6ă cau6ele controlea6ă şi efectele.

(uterea nu +ine dect din cunoaşterea şistăpnirea ecaniselor de anifestare a cau6elorreale Hşi nu iaginareB Ddi+ineEB de 5asB DsupranaturaleEB DtranscendenteEI ale fenoenelorexistenţiale HreligioaseB psi;iceB filo6oficeB politiceBeconoiceB etc.I.

Cel care cunoaşte cau6ele reale poate pre+edeaefectele reale ale unei acţiuniB ale unui od specificde gndire.

(uterea e a D+edeaE Fn +iitor şi Fn a-l crea după+oinţă pe acesta.

egi ale 9inelui

%.1 ă Ginele şi Ginele Fţi +a fi răsplată! cineiu5eşte şi aută cu Fnţelegere şi discernănt sporitpe cei aflaţi Fn ne+oie +a fi iu5it şi autat la ne+oie.

Ginele este ceea ce aută la enţinerea şiaroni6area superioară a Vieţii.

%." Ginele şi răul nu sunt existenţe neclare şidiscrete fiinţările lor sunt uşor de diferenţiat decei ce se uită la senele ce le Fnsoţescanifestarea specifică.

Ginele este Fnsoţit ereu de senele plăceriiBale relaxăriiB ale liniştiiB ale fericirii şi ulţuiriiexistenţiale.

Răul nu erge nicăieri fără de senele saleclare şi e+idente! nelinişteB angoasăB suferinţă

psi;icăB durere.3upă senele lor +ei deose5i ereu cu claritate

răul de 5ine.

%.$ # 5ine să ai o cunoaştere ct ai exactăBai clară şi ai coerentă a realităţilor care te Fnconoară HreligioaseB econoiceB politiceBpsi;ologiceB etc.I ea te aută să te poţi adaptaopti acestor realităţi şi să le poţi stăpniecanisele de anifestare specifice.

%.% # 5ine să creşti ereu Fn forţă fi6icăBeoţionalăB intelectuală Hprin aturi6are fi6ică şipsi;icăIB Fn putere aterială şi financiarăHeconoicăIB Fn putere socială HpoliticăI şi Fnputere creatoare HartisticăB ştiinţificăB te;nicăBetc.I.

Cel care este puternic poate face ceea ce esteGine! iloacele stau ereu la Fndena sa eltre5uie doar să ştie şi să +rea să le folosească.

%.' # 5ine să cauţi şi să proo+e6i Ade+ărul şiruosul despre tot ceea ce te Fnconoară.

i sincer şi desc;is Fn faptele taleB dar nu finai+! răul există la fel de clar ca şi 5inele proteea6ă-te de el prin cunoaşterea ade+ăratelorsale prg;ii Hşi nu a celor iaginareB de 5as Ddi+inEI şi prin dorinţa sinceră de a-l e+ita şi de a-lalunga ereu din tine şi din societateB iediat ce Fi

sesi6e6i pre6enţa aducătoare de suferinţă şi durere.%., # 5ine să fi li5er! e+ită Fnlănţuirea de oricenatură şi ai ales e+ită scla+ia psi;ică.

%./ Gine-+oieşte ereu Fntru 3reptate şi

*nitate! are Fţi +a fi răsplata unei aseenea5ine-+oiriP

%.2 Gine-+oieşte ereu Fntru 5unăstare şiprogresB Fntru perfecţionare şi de6+oltare continuă o astfel de 5ună-+oinţă faţă de aceste fiinţări Fţi+a uple ereu inia de 5ucurie.

%. Gine-+oieşte ereu Fntru deal şi Jntreg ata +a fi atunci răsplata (aradisului şi darulNeuririi Geatifice.

%.1@ i 5unB 5unule şi nu Fţi aărF niciodatăexistenţa cu pre6enţa acidă a răutăţii.

1.%"






3in egile +devărului '.1 Ade+ărul este ceea ce esteB acolo unde esteB

aşa cu este.Nu căuta ade+ărul Fn Fnc;ipuirile şi ;alucinaţiile

ne5unilor şi Fn 5asele Ddi+ineEB nu căuta ade+ărul Fn speranţe deşarte şi Fn regrete inutile şi ai alesnu căuta Ade+ărul Fn credinţe dogatice infantile

enite doar a Fnlănţui pe nai+i şi neatenţi.'." Ade+ărul nu poate fi deţinut de cel ce nuCunoaşteP

Creşterea cantitati+ă şi calitati+ă Fn cunoaştereaunui anuit aspect al realităţii este precondiţiaesenţială a apariţiei şi anifestării Ade+ărului.

#l nu se arată ignoranţilor şi leneşilorB el nu sede+oalea6ă Fn faţa proştilor şi a credincioşilor calea spre el trece doar prin Cunoaştere şi uncă Fndelungă de cercetare acer5ăB o5iecti+ăB raţionalăşi ştiinţifică.

(aşii spre #l Fi pot face doar cei nteligenţi - ceicare se recunosc Fn sinea lor cea ai intiă doarca Cercetători-Creatori ai Realităţii.

Ade+ărul nu se dă cadouP #l se cştigă doar prindorinţă aprigă nestă+ilită de căutare a sa dincolode tradiţii culturale localeB dincolo de preudecăţi şifanatiseB dincolo de aparenţe.

'.$ Ade+ărul şi inciuna sunt uşor de confu6atdoar de către cei superficialiB doar de către cei careşi-au dus intea Fn ruine prin practicareainconştientă a unor te;nici de spălare pe creier cucare au fost DdăruiţiE di+in de tot felul de ne5uni şişarlatani Ddi+iniE.

Ade+ărul este ceea ce e e+ident pentru toatălueaB inciuna este ceea ce e+idenţa şi raţiunearespinge de la sine.

'.% # ade+ărat că u5ireaB Cunoaşterea şi orţa

sunt 5une pentru iinţă şi e la fel de ade+ărat că*ra HrăutateaB reaua-+oinţăIB gnoranţa HprostiaBstupi6eniaI şi )lă5iciunea sunt rele! ele nu ducdect la suferinţă şi angoasăB la durere şi neca6.

'.' # ade+ărat că Ginele şi ruosul nu se nascdect Fn dealiştii sinceriB Fn cei care caută AroniaJntregului ai presus de orice.

'., # ade+ărat că Li5ertateaB 3reptatea şi*nitatea sunt Fpreună 5iletul spre fericire a celuiregăsit extatic Fntru fiinţare.

'./ Calea spre Ade+ăr e uneori lungă şi

ane+oioasăB dar presărată cu răsplăţi şi darurineaiau6ite şi neai+ă6ute! cu inunăţii şi inunila care +ulgul needucat nu +a a+ea acces niciodată.

'.2 Ade+ărul nu este o persoană sau un o5iect niciodată ade+ărul infinit nu +a fi cuprins+reodată de pri+irea unui uritor.

3oar un ignorant care nu are acces la Lueadeilor şi Conceptelor poate să creadă că Ade+ăruleste un Do cu pleteEB o Dfeeie cu ro5ăEB sau+reun D5ostanE oarecare din grădină.

'. Ade+ărul este relati+ dar unele ade+ăruri

sunt ai relati+e dect altele.'.1@ Nu există ade+ăr a5solut! nai+ii care Fl

caută sau cei care cred că l-au găsit sunt doar5ieţi sărani legaţi la oc;i şi prinşi Fn lanţurilegrele ale scla+iei psi;ice.

Aară le e +iaţa celor care se lasă ;ipnoti6aţide DagiaEB cu+intele DagiceEB scoase din niscai+acărţi DsacreE.

egi ale /ruosului ,.1 ruosul se naşte doar Fn acord cu Aronia

cei care +ăd fruosul Fn distrugere şi suferinţă

sunt doar fiinţe cu intea rătăcită Fn confu6ieBincapa5ilă să ai facă distincţiile necesarerecunoaşterii ruosului.

,." Cnd ruosul ţi se arată pri+irii Fl ştiiiediat pentru că un fior 5eatific Fţi pătrunde atunciiinţa pre6enţa Lui nu este niciodată fadă şiştearsă ci Fntotdeauna ea e cutreurătoare şire+elatorie existenţial.

,.$ Cnd ruuseţea ţi se aşea6ă Fn cpulpercepti+ nu poţi să nu o +e6i! ea e cea care tec;eaă Fntotdeauna Fnspre A5solutB Fntru perpetuăauto-transcendere de sine.

,.% # ruos ceea ce poartă pecetea u5iriiB a

Cunoaşterii şi a (uteriiP,.' # fruos cel care Fntru Gine Fşi găseşte

fiinţareB e fruos cel care Fn Ade+ăr intea o Fndeană spre deşteptare.

,., # fruos cel care trăieşte ereu su5steagul Li5ertăţii Hde conştiinţăB de creaţieB deexpriare aronioasăB ...IB e fruoasă cea caresu5 stindardul 3reptăţii Hal garantării li5ertăţilorindi+iduale şi al drepturilor fundaentale aleouluiB al ec;ităţii sociale interrasialeB aldrepturilor egale pentru feei şi 5ăr5aţiB ...I şi al*nităţii ărşăluieşte cu Fncredere Fn +iitor! cuade+ărat acesta +a fi un +iitor al aronieiexistenţiale.

Lupta pentru el>ea este uşoară dacă se face cuinteligenţă Fn gndire şi eleganţă Fn acţiune presărată FnsăB cnd e ca6ulB şi cu fruuseţeadurităţii diaantuluiB fer sta5ilită Fn o5iecti+ulurărit şi tăind cu Fnţelegere şi 5ună+oinţă răulsocial HreligiosB politicB filosoficB psi;ologicBeconoicB etc.I care Fpiedecă reali6areaLi5ertăţiiB 3reptăţii şi *nităţii Fn societate.

,./ # ereu fruos ceea ce se regăseştecontinuu Fntru perfecţionare şi desă+rşire! cuade+ărat o astfel de iinţă Fşi trăieşte +iaţa Fntrufruuseţe şi 5eatitudine.

#a nu cunoaşte urtul dect pentru a-l

etaorfo6a iediat Fn fruos prin DagiaEtransforării trans-religioase Fntru deal şiexistenţă etică aronioasă.

,.2 ii fruos frateB fi fruoasă soră - Fn

acţiuneB siţire şi gndire - şi nu uita! secretulfruuseţii e eleganţa şi graţiaB e feritatea şistatorniciaB e suflul +ieţii cuprinse Fn iu5ire şi5unătateB Fn Fnţelepciune şi forţăB Fn +ieţuire lucidăla snul Jntregului.

,. Acolo unde +iaţa tresaltă Fn exaltareB acolounde +iaţa con+ieţuieşte liniştită Fn pace acolonegreşit fruuseţea şi-a găsit sălaş.

,.1@ Atunci cnd oc;ii ţi se Fnfioară de eoţieBcnd trupul Fţi este cuprins de exaltareB atunci cndintea uită oentan de sine a5sor5ită Fnconteplare atunci fruuseţea ta e pre6entă

1.%$






spre anifestareB atunci fruuseţea luii Fşigăseşte prin tine reflectare.

egi ale ibertă!ii /.1 i ereu li5erP Nu Fţi lăsa niciodată

li5ertatea FngrădităB dar nu o Fngrădi nici tu pe acelorlalţi.

/." Li5ertateaB de cele ai ulte oriB nu este undar ct este re6ultatul continuu al unui proces acela al luptei pentru li5ertate.

/.$ Celor care nu sunt dispuşi să-şi apereli5ertateaB aceasta le +a fi luată de la eiP

Li5ertatea este o flacără care arde doar Fniniile celor care ştiu să-i Fntreţină focul prinputerea de nestins a dealurilor &ului *ni+ersal.

/.% Li5ertatea e cununa acelora plini de u5ireBCunoaştere şi orţă fără oricare din aceste treidiadee cununa li5ertăţii este oricnd Fn pericol săfie sulsă de pe capul celui care o poartă şisfărată de pănt pentru a fi Fnlocuită cucununa de suferinţe DspiritualeE a nenorocitului

auns scla+ psi;ic./.' Li5ertatea e răsplata celor care fac Ginele şi

distrug răulB a celor care crea6ă ruosul şi alungăurtulB a celor care caută şi găsesc Ade+ărule+ident al anifestării fiecărui fenoen cu care iaucontact.

/., Acolo unde nu e 3reptate Hşi nici luptăpentru 3reptateI nici Li5ertate nu e acolo unde*nitate Fntru Aronie şi deal nu eB acolo ede65inare şi FnlănţuireB suferinţă şi angoasă.

/./ Li5ertatea atrage după sine 5inecu+ntareafericirii cel lipsit de li5ertate Hfi6ică sau psi;icăIse depărtea6ă de această 5inecu+ntare.

/.2 Cel care nu atinge Maturitatea (si;ică pefiecare din cele / Ra6e ale Cunoaşterii *ni+ersalenu este un & Li5er druul spre Li5ertate nutrece dect prin ndi+iduali6are şi Maturi6are(si;ică.

/. Nu este Li5ertate fără Responsa5ilitate celli5er este Fntotdeauna şi cel responsa5il deenţinerea şi extinderea li5ertăţii sale şi aseenilor săi.

/.1@ Li5ertatea este c;eia spre A5solutB cel carenu are această c;eie nu poate desc;ide (orţileNoilor #re - (orţile 3esă+rşirii.

egi ale 3re*tă!ii

2.1 Cnd 3reptatea +ieţuieşte Fn iniileoaenilor atunci societatea trăieşte Fn aronie şipaceB cnd ea Fşi găseşte loc Fn inţile lor acestea Fşi găsesc ec;ili5rulB liniştea şi fericirea.

2." 3reptatea este a face tot ceea ce estenecesar pentru a enţine +ieţuirea aronioasă aindi+idului şi societăţii şi pentru a eliinaHio5ili6aB i6olaB transfora sau distrugeI dinaceştia acele eleente pertur5atoare ale aronieiHdin indi+id raţionaentele greşiteB aşteptărilefalseB preudecăţileB fanatiseleB eoţiile negati+e iar din societate! Fnşelătorii şi şarlataniiB ;oţii şitl;ariiB 5ătăuşii şi criinaliiI.

2.$ A fi drept Fnseană a discriina Fntre 5ineşi rău HFntre ceea ce produce fericire şi plăcere şiceea ce produce suferinţă şi durere Fntre ceea ceduce la +ieţuirea aronioasă şi ceea ce duce la

contrariul eiI şi apoi a face fără e6itare 5inele şi ae+ita şi a distruge răul din tine şi din societate.

i drept fratele euB fi dreaptă sora ea - căcidoar cei drepţi găsesc pacea inţii şi FncntareainiiiP

Respectă 3repturile undaentale ale &uluiHla fericireB la +iaţăB la li5ertate de conştiinţăB de

işcareB de expriareB etc.I şi proteea6ă-le deprofanare astfel te respecţi pe tine ca &B teprotee6i pe tine ca iinţă.

2.% Nu poate fi drept cel care nu iu5eşteB cel

care nu cunoaşte Hnu are discernănt sporitI şicel care este sla5 Hnu are puterea necesară pentrua apăra şi păstra dreptatea Fn sine şi Fn afara saI.

u5ireaB Cunoaşterea şi orţa sunt piloniifundaentali ai Kustiţiei GineleB Ade+ărulBruosulB Li5ertateaB *nitatea şi 3esă+rşirea suntcoloanele ce ărginesc druul infinit Fntru5inecu+ntări al oului regăsit Fntru 3reptate.

2.' Vindecă-i pe cei 5olna+iB aută-i pe cei Fnneca6B apără-i pe cei sla5iB Fn+aţă-i pe ceiignoranţi! aceasta este fratele eu şi sora ea3reptateaP

2., 3ăruieşte din ce ţi s-a dăruitB redistri5uiedin prea plinul pe care Fl ai şi alungă ereu ;oţia şi Fnşelăciunea din societate fi ereu drept iu5itfrate Fntru fiinţare.

2./ Mărturiseşte ade+ărul cnd Fl cunoşti directBcaută să-l afli cnd nu Fl cunoşti! fi sincer cu tine Fnsuţi şi cu seenii tăi - 3reptate fără Ade+ăr nupoate fiP

2.2 (reţuieşte +iaţa şi nu o ucide! ea este darulfăcut iinţei de Jntreg prin acţiunea a infinitegeneraţii de transforări e o inune care tre5uiepreţuită nespus.

Apără deci ereu +iaţa Fntru aronie pentruca 3reptate să fie tre5uie ai Fnti ca Viaţă să fie.

2. Cel drept cnd pri+eşte Fn sine +ede paceBrelaxare şi 5unăstare cel nedrept nu +ede Fnsă Fnel dect suferinţă şi angoasăB durere şineulţuire.

Nu e suficient să e+iţi nedreptatea ci tre5uie sălupţi acti+ pentru 3reptate cel care nu luptăpentru 3reptate este un o nedreptB un oneden de 5inecu+ntările date de Jntreg celoraflaţi Fntru Aronie.

2.1@ Vreea 3reptăţiiB a #c;ităţiiB a Aronieinu +ine niciodată fără efort şi fără de luptă nieni nu-ţi +a face cadou aceste nepreţuite daruri doar cel care ştie să lupte pentru ele le +a puteado5ndi! Fpărăţia 3reptăţii e a celor +iteiB a celorcare nu cunosc fricaB a celor Fn pre6enţa cărora+igoarea +erticalităţii dealului face să +i5re6enespus Viaţa Aroniei de )ine.

egi ale nită!ii .1 iţi ereu uniţi Fntru deal fraţilorP *nitatea

e puterea celor inteligenţiB de65inarea e slă5iciuneacelor ignoranţi.

Nu +ă lăsaţi de65inaţi! luptaţi pentru *nitate şinicicnd nu +eţi cunoaşte singurătateaB suferinţa şilipsa de căldură fiinţială.

Nu +ă uniţi Fnsă Fntru rău precu o ;aită de

1.%%






lupi astfel +eţi aduce asupra +oastră doarnenorociri şi 5lestee şi pedepsele 5ineeritatepe care ai de+ree sau ai tr6iu ndi+idulB)ocietatea şi Jntregul le +or +ărsa aarnic asupra+oastră.

." iţi solidari cu cei aflaţi Fn suferinţă Hfi6icăB

psi;icăB failialăB aterialăB financiarăB etc.IPAutaţi-i să scape de ea şi astfel +eţi cunoaştea+antaele *nităţii - atunci cnd +oi +eţi fi Fn neca6 Fntotdeauna +a fi o nă care să +ă aute săscăpaţi de el.

Vai Fnsă de cei care trăiesc Fn ură şi de65inare!cnd nenorocirea Fi +a lo+i nu +or găsi nicăierialinare.

.$ *nul este un indi+idB doi Hun el şi o eaI sunt

o iniă failieB trei şi ai ulţi sunt o societate.i Fn unitate cu tine Fnsuţi - nu crea de65inări

identitare a5surde Fn tine Fnsuţi tu ca identitateeşti un Jntreg de nede6lipit care cuprinde laolaltă

trupul şi inteaB eoţiile şi gndurileB intuiţiile şiraţionaenteleB stările specifice +eg;ii ct şi celespecifice +isului HDsufletuluiEI - nu te identifica Fnod a5surd doar cu unele din aceste coponenteale tale.

Nu te de65ina pe tine FnsuţiB răi unit şi fiinţa Fţi +a fi o fortăreaţă pe 6idurile căreia flauriledealurilor şi ai ales cele ale Li5ertăţii şianifestării eterne Fntru Jplinire de )ine +orflutura Fn od continuu.

Nu-ţi lăsa failia să trăiască Fn de65inare şiconflict! ascultă +oinţa fiecărui e5ru al failieişi Fpreună luaţi calea unităţii şi a păciiB aulţuirii Fntregii failii.

Nu pri+i nepăsător cnd +e6i de65inare Fnsocietate! după ea +a +eni Fn curnd conflictulBsuferinţa şi nenorocirea eliină din ea s5uriide65inării şi caută Fpreună cu seenii tăi*nitatea Fntru deal! are +ă +a fi 5ucuria păşiriipe 3ruul *nităţii.

.% Nu este *nitate fără de u5ire Hdorinţă

sinceră de a auta toţi seenii Fntru fiinţăIB fără deCunoaştere Ha odalităţilor concrete de creare şide apărare a eiI şi fără de (utere Hfără deiloacele necesare politiceB econoiceBintelectualeB aterialeB etc. - creării şi enţinerii

eiI..' Nu este *nitate fără de GineB fără de Ade+ărşi fără de ruos! *nitatea fără de Gine esteconstrngere totalitarăB cea fără de Ade+ăr esteinciună şi Fnşelăciune - unitatea fără de ruoseste de6gust şi repulsie.

., Nu este *nitate acolo unde Li5ertatea edoar un +is Fndepărtat Hacolo e doar lagăr deconcentrare şi exploatare scla+agistăIB nu este*nitate acolo unde 3reptatea e doar o speranţăpalidă Hacolo unde e o perpetuă 6onă de conflict Ddi+inE sau de altă naturăI nu este *nitate acolounde dorinţa de (erfecţionare şi (rogres nu Fşigăsesc re6onanţă existenţială Hacolo e doar FnlănţuireB Fpietrire şi Fn cele din ură putre6ire DspiritualăE sau de altă naturăI.

./ *nul e *nitatea ndi+iduali6atăB doi şi ai

ulţi e *nitatea Fn Multiplicitate.(entru cei aflaţi Fn *nitate Fntru deal o5iecti+ele

ilenare ale trăirii Fn (aradisB ale NeuririiGeatifice sau ale Jn+ieriiB se apropie cu paşi repe6ispre Fplinire prin ei.

.2 *nitatea este raternitate *ni+ersală cutoate iinţele şi cu toţi oaenii.

. Recunoaşte şi acceptă *nitatea Fn3i+ersitate o altfel de *nitate HFntru conforitateoar5ăB Fntru clonare credincioasă pentru scla+ie DspiritualăEB Fntru acţiune dogatică şi fanaticăI nueste denă de un o regăsit Fntru deal şi Jntreg.

.1@ *nitatea +ine din deal şi e ediată decounicare sincerăB directăB neinterediatăBdesc;isăB 5ine+oitoare cu toţi seenii Fntru iinţă.ără counicare nu este *nitate.

egi ale +bsolutului @#erfec!ionării@ 3ezvoltării [email protected] Jn deal şi A5solut nu sunt Liite

desă+rşirea este continuă şi infinită spre ea suntc;eaţi doar prietenii nfinitului şi ai #ternităţii

regăsiţi 5eatific Fn Jntreg.1@." (erfecţionarea> 3e6+oltarea se face

Fntotdeauna doar prin #ducaţie continuăB Cercetarecontinuă şi Creaţie continuă.

1@.$ Creşterea cantitati+ă HinforaţionalăI şicalitati+ă Hcogniti+ăI Fn Cunoaştere este condiţia de5a6ă a (erfecţionării de )ine - a păşirii spre3esă+rşire.

1@.% Nu este (erfecţionare> 3esă+rşire prin

te;nici şi iloace infantile - prin DrecităriEcopilăreşti de forule şi rugăciuni DagiceE> DsacreEB prin efectuarea prostească a unor ritualurişi gesturi presupus DagiceE> DsacreEB ş.a..d.

(rin efectuarea nai+ăB inconştientă c;iarB aacestor Dte;niciE specifice credinţei dogatice seproduce doar exact in+ersul perfecţionării!stagnarea şi in+oluţia psi;ică a nefericitului care lepractică.

1@.' (rincipalul progres real al uanităţii esteprogresul ştiinţific şi te;nic progresul Fn celelaltedoenii ale societăţii uane esteB de cele aiulte oriB doar o reflecţie a acestui progres.

Miloacele şi principiile Qtiinţei şi Te;nici suntiloacele şi principiile (rogresuluiB ale 3esă+rşiriireale Hnu ficti+eB iaginareB ;alucinatorii cu suntcele specifice 5aselor Ddi+ineE proo+ate de

diferite credinţe dogaticeI.1@., Nu este 3esă+rşire fără +iaţă trăită Fntru Fplinirea deplină a tuturor celor 1@ dealuri ale&ului *ni+ersalP

1@./ 3ruul spre 3esă+rşire trece ereu princele 1" (orţi ale #relorB prin #tica Aroniei şi princele % )urse Maore ale ericirii.

[email protected] 3ruul de ndi+iduali6are şi Maturi6are(si;ică este singurul dru de desă+rşire reală! eltrece prin 0etrian H> Calea (ercepţiei nfiniteI şi secontinuă toată +iaţa prin studiu şi creaţieindi+iduală şi socială Fntru iinţă şi Jntreg.

1@. (entru ndi+id şi )ocietate esteBactualenteB o singură cale clar conturată deperfecţionare şi desă+rşire DspiritualăE realăBo5iecti+ăB percepti5ilă Fn od e+ident! CaleaValorilor TransReligioase.

1.%'






Aceasta e Calea care poate duce oul şiuanitatea Fn od realB concretB faptic Fnspre(aradisB Jn+iere şi Neurire Geatifică.

[email protected]@ (entru *anitate este un singur druaor de perfecţionare şi depăşire de sine! 3ruul

Cososului - druul Fnteeierii şi extinderii lainfinit a Ci+ili6aţiei Cosico-nforaţionale ndi+idual-7lo5aleB născută de actualul Val#xistenţial.

40. 5er,onalitţile parţial ideali,te i 5er,onalitatea #ntegral #deali,t

@. &aenii care anifestă ai pregnant prin eiHprin gndurileB eoţiile şi faptele lorI doar aspectedisparate ale +reo unuia din cele 1@ dealuri capătătrăsături de personalitate specifice acelui idealasiilat parţialB fornd astfel un tip depersonalitate parţial idealistă specifică.

Jn funcţie de dealurile preponderente spre caretinde un indi+id la un oent dat acesta se poateapropia ai ult sau ai puţin de una din cele 1@tipologii specifice (ersonalităţilor (arţial dealisteBrespecti+ ntegral HautenticI dealiste pe care leconsideră ai os!

#deal Tip de 5er,onalitate Tr,turi de Caracter=

@.1 /ilosianul *ar!ial@inco*let :*seudo-iubitorul;$- iu5eşte şi urăreşte să fie iu5it - dar nu pe toată luea ci doar pe o anuită clasă de fiinţe4

- iu5irea şi dorinţa lui H>eiI de autor se opreşte deci de o5icei la liitele unei etniiB a unui tri5B aunei counităţi religioase... cu care se identifică uneori pnă la uitarea totală de sine4- deşi doreşte să aute nu prea ştie cu să o facă deoarece cunoaşterea sa despre ecaniselereale de anifestare ale fenoenelor este foarte redusă4- este caracteri6at deci de o iu5ire parţialăB liitată şi neintegrată şi necoordonată cu o cunoaştereşi cu o putere autentică4 se aseaănă astfel cu un copil nai+ şi credul care Dcrede că tot ce 65oară se ănncăE şi care dinneatenţie şi lipsă de profun6ie nu +ede şi nu Fnţelege ade+ăratele resorturi de işcare ale luii.

1 Iubire$>ilo,ianul- u5itorul- iloicul- Jndrăgostitul- 3e+otatul

/ilosianul +utentic@Integral@Ideal :ul Transcendent;$- este ereu Fncărcat cu iu5ireB dragoste şi copasiune - faţă de sine şi faţă detoţi seenii săi Fntru fiinţă4- e de+otat şi fidel idealului său de autorare axiă a oricărei fiinţe aflate Fnanifestare4- este +egetarianB pacifistB calB ascultătorB FnţelegătorB săritor4- e+ită ereu orice anifestare specifică orgoliuluiB nieiB uriiB +iolenţei4- nu este indiferent faţă de suferinţa niănuiB epati6ea6ă cu ea şi se iplicăacti+ Fn Fnlăturarea ei şi a cau6elor ei4- cunoaşte ade+ăratele resorturi ale fenoenelor religioaseB politiceB ... şi lefoloseşte pe acestea pentru a do5ndi puterea necesară ipleentării acţiunilorsale de autorare Fn 5ine HrealB nu iaginarI a ct ai ultor fiinţe.

- denuirea +ine din grecescul filo> p;ilo> p;ileFn iu5ire.

@." Gnosticul *ar!ial@inco*let :*seudo-cunoscătorul;$- cunoaşte cte ce+aB de o5icei foarte liitatB despre un fenoen sau altul al realităţiiB dar se intecă această cunoaştere parţială Fi este suficientă pentru aroni6area optiă Fn +iaţă4- el este astfel aseănător unui Dintelectual de 5ufetE care a citit şi el cte+a cărţi la +iaţa lui şi apoicrede că a Fnţeles tot ceea ce se putea Fnţelege...4- el este astfel plin de preudecăţiB dogatise şi fanatise4- de o5icei toată cunoaşterea sa se reduce la cunoaşterea superficială a conţinutului uneia sau aiultor Dcărţi sacreE specifice doeniului Fn care acti+ea6ă profesional Hşi a tradiţiilor orale care le Fnsoţesc pe acesteaI4- de ulte ori cunoaşterea aceasta liitată şi incopletă este afişată 5rutal şi fudulB Fn lipsăgrosolană de iu5ire şi copasiuneB şi ignornd orice creştere autentică Fn siţirea şi trăirea Gineluişi Ade+ăruluiB a Li5ertăţii şi a 3reptăţii4- gnosticul parţial faţă de cel autentic este la fel ca un copil din clasa a Fntia raportat la un profesoruni+ersitar4- ieşirea din capcana prostiei fudule Fn care a că6ut nu se poate face dect prin Fnscrierea pe druulreal al creşterii neliitate Fn cunoaşterea autentică Hcea care depăşeşte liitările culturale local-tradiţionaleB Fnsuşite fără prea are discriinare de către gnosticul parţialI.

" Cunoaştere$"no,ticul

- Cunoscătorul- ilosoful- &ul de ştiinţă

Gnosticul +utentic@Integral@Ideal :DoloGnosticul@ ul niversal;$- cunoaşte şi +rea să cunoască ct ai ult din Cunoaşterea *ni+ersală

desc;iderea sa spre Cunoaştere este una neFngrădită de liite artificialeB depreudecăţiB superstiţiiB credinţe infantileB de frică sau de lene4- tot ereu studia6ă ce+a nou şi interesant toată +iaţa sa este o continuă şcoală

1.%,






iar educaţia căreia i se supune conştient este una care se desfăşoară pe parcursul Fntregii sale +ieţi4- cunoaşterea sa creşte deci ereu att din punct de +edere cantitati+HinforaţionalI ct şi calitati+ Hcogniti+I4- preţuieşte raţiuneaB logicaB e+idenţaB claritateaB coerenţaB integralitatea4- condană ignoranţaB infantilisul şi credinţa dogatică şi acţionea6ă concretpentru Fnlăturarea lor din sineB din apropiaţii săi şi din societate4

- este perpetuu desc;is educaţieiB cercetării şi creaţiei continue4- are intea ereu desc;isă noului şi sc;i5ării orientate Fntru aroni6aresuperioară4- Fnţelege că dealul Cunoaşterii Derge nă Fn năE cu dealul u5irii şi cu celal (uterii şi de aceea caută să le proo+e6e siultan prin sine pe toate aceste treidealuri Maore ale &ului *ni+ersal.

- denuirea +ine din grecescul gnosis cunoaştere.

@.$ Cratosianul *ar!ial@inco*let :*seudo-cratosianul;$- iu5eşte puterea şi par+enirea la putere fără Fnsă a fi capa5il ca după ce o o5ţine să o poată folosispre 5inele său şi al counităţii din care face parte4- c;iar dacă are putere nu Fi Fnţelege ecanisele reale de anifestare şi astfel de ulte oriaceasta se Fntoarce Fpotri+a lui pro+ocdu-i stresB nelinişteB angoasăB paranoia4- puterea lui> ei este parţială şi insuficient de6+oltată şi integrată cu celelalte dealuri ale &ului

*ni+ersal4- nu este stăpn pe sineB este uşor irita5il şi anipula5ilB iute la nie şi neărginit Fn orgoliuB şiastfel de ulte ori ră65unător şi rău+oitor4- el este aseenea unui copil care Dse oacă cu foculE fără a-i Fnţelege acestuia ade+ărata saputere4- aunge de o5icei Fntr-o po6iţie de putere fără a fi Fnsă pregătit pentru responsa5ilitatea care +ineodată cu ea şi astfel nefiind capa5il să conducă puterea de care dispune Fn spiritul dealurilor - al5inelui social şi integral.

$ #utere$Crato,ianul- (uternicul- )tăpnul- Conducătorul- ndependentul- Autonoul

Cratosianul +utentic@Integral@Ideal :In*erianul;$- caută ereu să-şi crească puterea eoţionalăB intelectualăB financiarăBaterială şi socială pe care o are dar această creştere o g;idea6ă ereu doar Fntru ericireB Aronie şi deal4- Fşi stăpneşte destul de 5ine eoţiile şi discursulB este un 5un orator şi opersoană counicati+ăB ferăB ;otărtăB cu o are Fncredere Fn sine şi Fncapacităţile proprii4- este atur psi;ic şi destul de 5ine indi+iduali6at ca personalitate4- nu acceptă niciodată să fie slă5it şi FnlănţuitB su5ugat şi exploatat4- nu lasă pe alţii să udece şi să discearnă Fn locul său şi pentru el4- este u5itor şi CunoscătorB ipregnat de raţiune şi spirit ştiinţificB Fnţelegător şiiu5itor al ruosuluiB capa5il sa discearnă singur Fntre Gine şi rău şi să lupte Fpotri+a răului spre a-l alunga din sine şi din societate iediat ce Fi sesi6ea6ăpre6enţa4- este un trăitor deplin Fn spiritul 3reptăţiiB al Li5ertăţii şi al *nităţii autentice.

- denuirea +ine din grecescul cratos - putere.

@.% 9inefăcătorul *ar!ial@inco*let :*seudo-binefăcătorul;$- este cel care dă cu o nă şi ia cu două4- cel care reduce iu5irea la anifestări parţiale şi incoplete ale eiB cel care nu Fnţelege rolulCunoaşterii *ni+ersale Fn Fplinirea existenţială a unei fiinţe şi astfel proo+ea6ă ignoranţa sectarăHrestrngerea cunoaşterii unui indi+id la parodii de prost gust făcute la adresa cunoaşterii autenticede către diferite counităţi locale Fncreenite ental Fn de6+oltare la ni+elul antic al epocii5ron6uluiB sau poate c;iar al epocii de piatrăI4- este o persoană care +rea să facă 5ine şi să aute - dar din ignoranţă şi din slă5iciune de ulte oriface exact opusul! răul o persoană care +rea să aducă fericirea dar din inconştienţă şi neatenţienu aduce după sine dect suferinţa şi neulţuirea4- este de o5icei un solipsist lipsit de dorinţa de a Fnţelege cu ade+ărat pe cei care au ne+oie deautor Hdin failia sa sau din afara eiIB care astfel nu suportă critica constructi+ă şi nici sugestiile deperfecţionareB care ignoră răul pe care Fl face inţindu-se pe sine că face 5ine fiinţelor dependentede D5inefacerile luiE4- el se aseaănă cu părintele Dse+erE care Fşi terori6ea6ă copiii şi se auto-inte pe sine că DfricaBdisciplina şi 5ătaia le face 5ine acestoraE4

- este deci un indi+id cu uşoare Fnclinaţii spre 5ine şi iu5ire deturnate Fnsă de propria incultură şiignoranţăB de propria nesinceritate şi de lipsa de dorinţă de fericire autentică Fntru reali6areaaroni6ării sale reale Hfi6iceB psi;ice şi socialeI.

1.%/






% 9ine$&ine+ctorul- Vindecătorul- Alinătorul- 3ăruitorul- Jn+ăţătorul- Jndruătorul

9inefăcătorul +utentic@Integral@Ideal :ul )ocioReligios;$- anifestă ereu prin sine 5unătatea şi 5inefacereaB este 5un şi săritorB generosşi plin de copasiune şi e+ită ereu răutatea şi rea-+oinţa4- este acela care ştie că nu este nici o 5inefacere autentică dacă prin ea nu seanifestă deopotri+ă u5ireaB Cunoaşterea şi orţa4- Fnţelege ecanisele reale ale anifestării şi le g;idea6ă pe acestea Fn direcţiaunei aroni6ări superioare a luii şi propriului sine4

- prin el se anifestă deci ereu +indecarea şi alinareaB dăruirea şi Fn+ăţareaB Fndruarea şi Fplinirea Fntru aronie - de o anieră reală iediată şi nu de oanieră +er5ală şi ficti+ă4- este o fiinţă care face 5ine deose5irea dintre +or5e şi fapteB dintre 5ine şi răuBdintre fericire şi suferinţăB dintre el şi un altul astfel Fn el aturitatea şiindi+iduali6area psi;ică Fşi regăsesc deplină anifestare de iinţă4- se aseaănă aei care Fşi iu5eşteB Fşi proteea6ă şi Fşi creşte copilul Fnaxiă aronie şi tatălui care Fl pregăteşte cu ră5dare şi perse+erentă pe acestapentru Fntlnirea cu +iaţa realăB cu luea care aşteaptă neră5dătoare faptele salede perfecţionare şi 5inefacere Fntru deal.

@.' +let2eicul *ar!ial@inco*let :*seudo-alet2eicul > credinciosul;$- este un indi+id care inte şi care se auto-inteB care Fnşeală şi care se auto-FnşealăB care nu estedispus să caute Ade+ărul cu efort şi perse+erenţă - prefernd să preia autoat din societate princopiere lipsită de discernănt Dade+ăruriE specifice unor 5ase şi ituri tradiţionale religioaseBpolitice şi de altă natură4- este o fiinţă superficialăB lipsită de profun6ieB care pluteşte Fntr-un ocean al aparenţelorB alpreudecăţilorB al dogatiselor şi iturilor - incapa5ilă să facă distincţia Fntre ade+ăr şi inciunăB Fntre 5ine şi răuB Fntre propriul discernănt şi discernăntul altuia4- este o fiinţă nai+ă şi infantilă care crede Fn tot felul de 5ase religioase sau de altă naturăBincapa5ilă sa facă diferenţa dintre +or5e şi fapteB dintre personae iaginare şi fiinţe reale4- dorinţa sa de ade+ăr este doar o dorinţă de conforare şi turi6areB de Fncreenire şi Fndo5itocire entală Fn doge şi ituri de care se tee să se apropie cu scepticis şi raţionalitateBcu atenţie şi spirit critic de o5ser+aţie4- ade+ărurile pe care el le deţine sunt Dade+ăruriE ale copiilor de grădiniţăB total paralele curealităţile profunde ale +ieţii şi existenţei4- el tre5uie să treacă printr-un proces aplu de aturi6ate şi indi+iduali6are psi;icăB de de6+oltare Fntru dealB de asuare neliitată a CunoaşteriiB u5irii şi (uteri ade+ărateB de anifestare deplină

prin el a Li5ertăţii şi (erfecţionării autentice.' +devăr$

Aletheicul- Alet;eianul- )incerul- Cercetătorul

+let2eicul +utentic@Integral@Ideal :Infinoianul@ Meta #erce*tivul;$- este sincer Fn căutările saleB caută ade+ărul cu sinceritate şi nu e6ită să treacăpeste preudecăţiB fanatise şi credinţe dogatice dacă acestea stau Fn caleagăsirii ade+ărului4- este un o de ştiinţăB raţionalB reflexi+B scepticB atentB pre+ă6ător4- denunţă inciuna şi ipostura HreligioasăB politicăB etc.I oriunde o Fntlneşte4- e+ită autoFnşelarea şi nesinceritatea faţă de sine Fnsuşi4- el este un o de ştiinţă care unceşte cu perse+erenţă pentru a face noidescoperiri şi se luptă cu axiă Fndrire pentru a depăşii toate dificultăţile carestau Fn calea de6+oltării şi ipleentării HFntru ade+ăr şi aronieIB Fn cadrulsocietăţii uaneB a proiectelor şi descoperirilor sale4- ştie că GineleB Ade+ărul şi ruosul sunt inti legate Fn existenţă şi de aceea

paşii săi Fl poartă ereu doar pe Calea dealurilor.- denuirea +ine din grecescul alet;eia - ade+ăr.

@., +rtistul *ar!ial@inco*let :*seudo-artistul;$- este ai ult un copist dect un artist4- astfel de cele ai ulte ori el>ea doar reproduce fără prea ultă reflecţieB tipare artistice Fn+ec;iteB de ult expirateB ignornd astfel calitatea priară a artistului - aceea de perpetuucreator al noului anifestat Fntru aronie adaptati+ă4- el este astfel doar un xerox stricat care tot copia6ă la nesfrşit tipare de ult expirateB pătateBdegradateB intrate Fn putre6iciune artistică4- apoiB de ulte ori el este creator al unei arte distructi+eB degenerateB incapa5ile să proo+e6e şisă incite spre transforare reală Fntru Gine şi Ade+ărB Fntru deal şi Jntreg4- DfruosulE proo+at de el este astfel unul ciuntitB incopletB nedesc;is Fn od autentic u5irii şiCunoaşteriiB Li5ertăţii şi 3reptăţii4

- prin actele sale el coproite Ginele şi Ade+ărul crend doar opere degenerante ale naturiiuaneB care tre6esc Fn cel care le conteplă fricaB teroareaB slă5iciuneaB ignoranţa...4- arta sa este o artă a inculturii şi degradării uaneB a lipsei de +erticalitate şi de coerenţăB aneclarităţii şi inciuniiB a iposturii şi Fnşelării4

1.%2






- lăsndu-se cu inconştienţă infantilă a5sor5it şi ăcinat de Dangoase creatoareEB el nu reuşeşte să+adă că Fşi pro+oacă suferinţă tocai prin actul de creare a DoperelorE degenerate şi degradante pecare le susţine spre +iaţă Fn percepţie actul său DcreatorE nu este astfel dect un act stupid deasoc;is DartisticE4- el este astfel doar un purcel care se tă+ăleşte Fn noroi şi Fn propriile fecale inţindu-se că prinaceastă tă+ăleală porcină de+ine autoat un Dare artistE4- el este un o care Fncă nu a reuşit să Fnţeleagă că nu există ruos Fn afara dealului.

, /ruos$Arti,tul

+rtistul +utentic@Integral@Ideal :/ratele Creator@ Construzinul;$- iu5eşte fruosul şi fruuseţea Fntru deal - o culti+ăB o anifestă şi o crea6ăereu pe aceasta cu uşurinţa aceluia regăsit deplin Fn *nitate de Jntreg şi deiinţă4- el caută astfel să fie ereu plăcut şi fruos Fn +or5ăB faptă şi Fn cugetare4- e+ită 5rutalitatea şi 5ădărăniaB urciunea şi lipsa de graţie dar nu e6ită să seişte cu feritate şi +erticalitate creatoare Fn faţa răului şi a eleentelorpertur5atoare ale aroniei sisteului4- e+ită 5analitateaB lipsa de originalitate şi conforisul turi6ant4- este desc;is noului şi adaptăriiB crea6ă ereu pentru a auta la aroni6areasuperioară a Jntregului4- creaţia sa tre6eşte pacea şi 5ucuriaB liniştea şi FplinireaB conştiinţa şitransforarea4- esaul sau este clarB e+identB logicB explicit sau iplicit dar lipsit de nuanţea5igue şi confu6e şi niciodată dispus spre a face coproisuri de la trăireaautentică Fntru fiecare din cele 1@ dealuri ale &ului *ni+ersal4- el este fiinţa care Fnţelege şi site profund Fn sine că nu poate exista ruuseţefără de Gine şi fără de Ade+ăr4- el este astfel aseenea florii răsărite priă+araB aseenea fructelor coaptetoana un sen di+in al plenitudinii şi 5unăstăriiB al Fplinirii şi fericirii.

@./ #seudo-libericul > Asclavul 5*ăcat0$- se coplace Fntr-o pseudo-li5ertateB Fntr-o stare de scla+ DFpăcatEB de ser+itor resenatB de copilpsi;ic care acceptă ca alţii să-i controle6e şi să-i liite6e Huneori drasticI li5ertăţile sale de işcareBexpriareB anifestare4- li5ertatea pe care el o acceptă este li5ertatea celui care este cuprins de fricăB care cedea6ăşantaului Hfi6icB eoţionalB intelectualI - celui care face gra+e coproisuri orale cu propriaconştiinţă4

- li5ertatea sa este Dli5ertateaE de a ser+iB de a asculta şi de a se confora ca o clonăB ca un ro5otBca un anial de tras Fn ugB poruncilor date de stăpnii săi4- el nu Fnţelege că li5ertatea nu este un dar ci un preiu care se cştigă prin luptă şi cu efortsusţinut reali6at Fn direcţia Fnălţării de sineB a eli5erării de preudecăţiB tradiţionalise degradanteBfanatise şi autoatise entale greşite4- el este aseenea unei oi sau a unei +aci care se crede li5eră Fn tura din care face parte şi carerefu6ă să +adă tristul ade+ăr acela ca trăieşte doar pentru ca păstorii săi să o poată sacrifica dupăplac pentru a-şi satisface propriile interese de aniale-uane de pradă.#seudo-libericul > Alibertinul deşăn!at0$- erge Fn sens in+ers şi cade din conforis şi ser+itute Fn ex;i5iţionis şi li5ertinisB pier6nddin +edere liitele 5unei cu+iinţe şi ale +ieţii trăite Fn aronie4- este un o care nu Fnţelege că li5ertatea sa se terină acolo unde Fncalcă li5ertatea celor care seanifestă Fn urul său Fntru aronie de fiinţă4 care nu Fnţelege că li5ertinisul nu este li5ertateB ci

doar degradare gratuită de la condiţia de o la aceea de Dclo+nE şi DaiuţăE./ ibertate$Li8ericul- Li5ertarianul- Li5eratorul- Li5erianul

ibericul +utentic@Integral@Ideal :ul iber@ isanianul;$- nu se Fnc;ină niănui şi nu cere Fnc;inare de la nieni4- Fşi preţuieşte nespus propria li5ertate şi şi-o trăieşte şi şi-o apără cu putere oride cte ori Fi este aeninţată4- este li5er Fn gndire şi conştiinţă şi nu recunoaşte nici o autoritate ai presus depropria conştiinţă şi de propriul discernănt4- nu este niciodată doar un o Fntr-o ulţieB care să aştepte să-i spună alţiicu să se coporte şi ce să facă el este un o li5er c;eat spre Fplinire prinindi+iduali6are şi aturi6are psi;ică deplină4- el este aseenea păsării aflate Fn 65orB care se duce nesting;erită Fncotro opoartă aripile sale larg desc;ise spre a cuprinde su5 ele infinitul şi eternitateaBspre a F5răţişa pe deplin Jntregul şi anifestarea autentică Fntru deal4- este fiinţa care Fnţelege Fn profun6ie faptul că nu este li5ertate fără de *nitateşi fără de 3reptateB care Fşi Fnţelege condiţia de fiinţă aflată Fn couniune deplinăcu toate celelalte fiinţeB c;eată fiind să trăiască Fpreună cu ele iracolul infinital +ieţii.

1.%






@.2 <ustenianul *ar!ial@inco*let :*seudo-7ustenianul - nedre*tul;$- crede că poate face răul fără ca să suporte consecinţele Hai de+ree sau ai tr6iuI4- are ipresia că este suficient să creadă Fn 3reptate sau să se roage pentru ea unor fiinţeiaginare pentru ca aceasta să se facă HFntr-un fel aşa Dde la sineEB Ddin seninEI din păcate pentruel +a Fn+ăţa prin suferinţă că 3reptatea este o stare dinaică care c;eaă la +igilenţă axiă şi laacţiune feră de co5atere faptică iediată a tuturor eleentelor pertur5atoare ale aronie unuisiste4

- +rea dreptateB dar nuai pentru gaşca HreligioasăB etnicăB politică...I din care el face parte Fncercnd să profite de seenii săi ai sla5i şi să-i lipsească de drepturile ce li se cu+in4- el este astfel precu e5rul unei ;aite de lupi care caută dreptatea doar Fn interiorul ;aiteisaleB Fn sc;i5 Fn ur aducnd doar nenorocire şi suferinţă4- el este astfel o fiinţă +icleană şi Fnşelătoare care seduce pentru a exploataB care şantaea6ă pentrua furaB care aeninţă pentru a tl;ării4- şi culea este că Fn sinea lui se inte că este o fiinţă dreaptă Dcă doar dreptatea este a celorputerniciE şi astfel este condanat doar agoniei şi +ieţii trăite Fn niicnicie de fiinţă.

2 3re*tate$u,tenianul- Kusticul- Kustiţiarul- Kudecătorul

<ustenianul +utentic@Integral@Ideal :Integrianul;$- are capacitatea de discriinare şi spiritul critic constructi+ foarte 5inede6+oltateB deose5eşte foarte clar Fntre 5ine şi răuB Fntre plăcere şi durereB Fntrefericire şi suferinţă4- apără cu Fnfocare dreptatea şi o proo+ea6ă cu putere ori de cte ori estene+oie att pentru sine ct şi pentru cei din ur Hpentru cei aflaţi Fn exploatareB FnsuferinţăB Fn neaunsuri...I4- luptă pentru respectarea drepturilor oului peste tot Fn lue4- este dreptB corectB profundB fer şi ;otărt4- nu e6ită să se opună răului Hdin sine şi din afara saI şi să-l Fnlăture dinanifestare Hprin transforare sau distrugereI iediat ce Fi constată existenţa Fnlue4- el este aseenea santinelei care stă ereu trea6ă pentru a percepe din tip şicel ai ic sen de di6aronie din siste şi aseenea pa6nicului careacţionea6ă fer pentru a Fnlătura această di6aronie iediat ce ea se anifestă4- este oul care ştie că nu există 3reptate fără Li5ertate şi fără *nitate - caresite Fn cel ai ascuns ung;er al iniii sale trăirea autentică Fntru deal.

@. nitaristul *ar!ial@inco*let :*seudo-unitarianul;$- este o fiinţă tri5alăB Fncrustată Fntr-o +i6iune liitată a unităţiiB incapa5ilă sau nedoritoare de a

depăşi tradiţiile Fnc;istate care Fl leagă Fn anifestare4- deşi caută unitatea Fn snul grupului din care face parte crea6ă de65inarea Fn snul altor grupuripentru a le slă5i şi exploata astfel apoi slă5iciunea pe care le-a indus-o Fn od esc;in4- este o fiinţă care se crede o cnd Fn fapt nu e cu ult ai e+oluată dect e5rul oricăreispecii de aniale care +nea6ă Fn ;aită Hca un peşte piraniaB sau ca un lupB o ;ienăB etc.I- fraternitatea sa este una liitată şi FngustăB incapa5ilă de dreptate autentică şi de li5ertate Fntrudeal4

nitate$?nitari,tul- *nitarianul- *nirenianul

nitaristul +utentic@Integral@Ideal :/raterianul;$- are un coportaent integrator şi conciliator al contrariilorB este un creator depunţi de legătură şi reconciliereB un +estitor şi un creator al păcii şi al paradisului4- are a5ilităţi de ediatorB conciliatorB pacificator4- iu5eşte unitatea şi pacea şi e+ită de65inareaB conflictulB ră65oiul4- trăieşte Fn fraternitate uni+ersală şi o proo+ea6ă pe aceasta peste tot Fn lue4

se coportă cu toţi oaenii Hindiferent de sexB +rstăB rasăB culoarea pieliiBetnieB naţionalitateB li5ă +or5ită B etc.I ca şi cu i-ar fi fraţi şi surori de snge4- este făcătorul de pace şi terinatorul de ră65oiB este creatorul de unitate şitrăitorul de couniune Fntru +ieţuire infinită de iinţă.

@.1@ #erfec!ionistul *ar!ial@inco*let :*seudo-*erfec!ionistul;$- este cel care +rea a se sc;i5aB dar nuai pentru a se confora unor nore sociale tradiţionaleBde ulte ori profund greşite şi adnc creatoare de suferinţă4- odată acceptat Fn societate se terină şi DperfecţionareaE sa care se +ede trea5ă că era aiult un instinct de integrare Fn tură dect o dorinţă transcendentă intiă de auto-depăşireB dedesă+rşire deplină Fntru deal4- se inte că +rea să se perfecţione6e dar nu caută să facă niic concret Fn această direcţie4- este fiinţa care site +ag că +rea să se de6+olteB dar totuşi nu +rea să crească cu ade+ărat Fnu5ireB Cunoaştere şi orţă4 Fn GineB Ade+ăr şi ruos4 Fn Li5ertateB 3reptate şi *nitate autentică.

1@ #erfec!ionare$5er+ecţioni,tul #erfec!ionistul +utentic@Integral@Ideal :Idealistul@ Infinetianul;$- +iaţa sa este Fn continuă perfecţionareB de6+oltare şi e+oluţie4- păşeşte ;otărtB prin fapte concreteB pe calea aturi6ării şi indi+iduali6ăriipsi;iceB pe calea transforării şi creaţiei Fntru deal4

1.'@






Astfel pornind de la (ortalul unei T( se aungeBprin deersul specific e+oluţiei spiritualetransreligioaseB să se reflecte prin noi &ul dealistCopletB oul transcentB oul autentictransreligios.

$1. (ortalul T( specific nouă la un oent dateste doar un instruent. #l tre5uie folosit pentru aaunge la ceea ce este dincolo de el! (ersonalitateantegrală şi ntegralistăB specifică trăirii autentice şicoplete Fn deal de iinţă.

44. %ur,ele *aBore ale >ericirii Ar6oniei 1. 3eoarece fiinţa uană este o fiinţă coplexă

fericirea şi aronia ei este re6ultatul unor acţiuniaroni6atoare specifice de o natură destul decoplexă1.

". (rin urare respectarea ad-litera Hoar5ăBnediscriinati+ăI a oricărui set de instrucţiuniorale sau etice nu este capa5ilă să genere6efericirea şi aronia celui care le caută pe acestea.

$. 3e aceea %ur,ele H6+oarele> &riginile>Cau6ele (rie ... I Aroniei pe care le +o

enuera Fn continuare tre5uie Fnţelese şi aplicate Fn practică cu axi discernănt şi atenţie fiecare situaţie deci6ională particulară necesitndrăspunsuri indi+iduale specifice adec+ate eiP

%. Aşadar pentru orientarea generală orală şi

etică a acţiunii indi+iduale şi sociale aronioase&ul Li5er caută să respecte şi să proo+e6e cuputere anifestarea prin sine a urătoarelor %)urse Ma7ore :evidente; ale +roniei@/ericirii !

%.1- sinceritatea şi corectitudinea Hproo+areaade+ărului şi denunţarea inciunii şi a iposturiiI non-5nşelareaP

(eriterea anifestării Fn noi şi>sau Fn societatea inciuniiB iposturiiB Fnşelăciunii Hsu5 orice forăs-ar anifesta ele! religioasăB politicăB psi;ologicăBeconoicăB etc.I nu duce dect la distrugereaaroniei interne şi sociale prin Fpiedecareanoastră şi a instanţelor sociale de a acţiona Fncunoştinţă de cau6ă HFn ura cunoaşterii realităţiide faptI.

%."- cinstea şi dăruirea non-furtul .A+erea HproprietateaI unui indi+id se forea6ă

prin uncă şi prin dăruire - făcută de naturăB desocietateB de failieB de ceilalţi e5rii aisocietăţiiP

Cel care a priit Fn 3AR este dator să dea Fn3AR pentru a se putea reali6a Aronia )ocială a3ăruirii Hciclul etern al dăruirii sociale continueI.

ndi+i6ii sunt datori să respecte şi să protee6erodul uncii şi darurile priite de alţii Hsă nu lefureI dar sunt datori şi ca din ceea ce o5ţin prinuncă sau priesc ca dar să dăruiască la rndullorP

%.$- *acea şi 5*ăcarea HpacificareaI non-

violen!a. %.$.1 (acea este idealul de dorit şi de urărit

cu tenacitate spre a fi făcut posi5il pe o scară ct

ai largă şi de o anieră ct ai profundă.

1 A se +edea Fn acest sens cartea D#tica AronieiEB cap. D#tica AronieiE.

&ul Li5er este dator faţă de sine săproo+e6e pacea şi aronia Fn interiorul său HFninteaB Fn eoţiile şi Fn trupul săuI4 faţă desocietate e dator să proo+e6e ereu pacea şiaronia Fn counităţile uane Fn care seanifestă4 iar faţă de Natură>Jntreg el e dator săproo+e6e pacea şi aronia uni+ersală Ha Fntregii+ieţii şi a Fntregii existenţeIP

%.$." Re6ol+area conflictelor sociale se +a face

e+ident pe ct posi5il prin iloace non-+iolente!prin counicare desc;isăB prin Fnţelegere profundăBprin negociere a5ilăB prin ediereB prin nesupunereci+icăB prin proteste non+iolente ...

Recursul la +iolenţă tre5uie să se facă doar Fnca6uri extree şi doar atunci cnd toate celelalteiloace de Fpăcare au eşuat.

Violenţa e deci legiti a fi folosită doar att cte necesar pentru re6ol+area ct ai gra5nică aunui conflict care nu a putut fi soluţionat prin nici oaltă etodă.

%.$.$ &dată folosită ea tre5uie anifestată doar Fn proporţia iniă necesară Hdoar la ni+elulini strict necesarI pentru a Fpiedeca

acti+itatea +iolentă antisocială a acelor eleente cuporniri nearonioase.

ndiferent de circustanţe tre5uie să fie Fnsăexclusă Hpe ct e axi posi5ilI practicareatorturiiB a +iolenţei excesi+e HanialiceB scăpate desu5 controlIB sau aplicarea unor lo+ituri cupotenţial de rănire aorăB sau cu potenţial deucidere.

%.$.% Non-+iolenţa aceasta ideală nu Fnseanădeci că &ul Li5er tre5uie să ra5de Hsă accepteIaplicarea +iolenţei asupra sa din partea unoragresori oarecare Hindiferent de natura şi depretenţiile lorIB 5a c;iar dipotri+ă el tre5uie săcaute să e+ite pe ct este posi5il +iolentarea saBdar cnd acest lucru nu este posi5il &ul Li5ertre5uie să se apere iediat şi să ia cu precauţie şicura toate ăsurile Hdirecte sau indirecteInecesare pentru Fncetarea agresiunii şi io5ili6areaagresoruluiB spre a fi astfel adus Fn faţa organelorsociale a5ilitate cu ipleentarea legii Fn societateBrespecti+ cu udecarea şi pedepsirea fărădelegilor.

%.$.' Violenţei Haeninţărilor +er5aleB

şantaelorB +iolenţei fi6iceB etc.I proo+ate de totfelul de eleente antisociale tre5uie să i serăspundă propt prin iloace non-+iolente de

con+ingere a agresorului de a renunţa la +iolenţă -dar dacă acestea nu dau re6ultate atunci recursulla +iolenţă pentru prinderea şi i6olarea socială aeleentelor +iolente este e+ident autori6ată.

1.'$






&ul Li5er este un o al (ăcii şi Non-+iolenţeiBdar nu se sfieşte să apele6e la ră65oi şi la +iolenţăatunci cnd aronia şi li5ertăţile sale Fi sunt puse Fn pericol de tot felul de eleente uane cu porniride aniale de pradă HtiraniceB totalitareB tl;ăreştiB FnşelătoareI.

%.$., Non-+iolenţa Hai precis iniul de

+iolenţăI este deci idealul de urărit att la ni+elindi+idual şi failial ct şi social.3ar nieni nu tre5uie să se aăgească cu

+or5e fruoase! +iolenţei eleentelor antisocialeBdacă nu i se răspunde propt Fn pria fa6ă cuăsuri fere non+iolenteB iar apoi Hdacă priastrategie nu funcţionea6ăB atunciI c;iar cu +iolenţăfi6ică Hnecesară io5ili6ării şi i6olării lor sociale - Fnscopul Fpiedicării distrugerilor pe care leproferea6ă şi a transforării lor Fntru aronie cutipulI atunci nu se aunge dect la distrugere şiai are a aroniei socialeB la şantaB lacoportaent afiot şi la tiranie adică cu altecu+inte la +iaţă nefericită.

%.%- co*asiunea şi vindecarea Hrespectarea şi

proo+area +ieţiiI non-uciderea - este idealulspre care ţinteşte ereu &ul Li5erB pentru căpentru el +iaţa este sacră.

%.%.1 &ul Aronios luptă deci să o protee6epe acesta ca o condiţie fundaental 5a6ală pentruexistenţa unei societăţi aronioase pentru cace+a să fie aronios el tre5uie ai Fnti să fie şi sălupte să continue să fieP

Non-uciderea este deci un garant al fiinţării FnaronieP

Jn această direcţie de proo+are şi proteare a+ieţiiB oul nu tre5uie să se reducă doar laprotearea +ieţii uaneB ci e+ident el tre5uie săincludă Fn acţiunile sale şi protearea şi apărarea+ieţii aniale Hde exeplu prin refu6ul de a ucideşi nca carne de anialI şi naturale Hprin griafaţă de ediuI.

%.%." Non-uciderea este garanţia +ieţii.&ul Li5er preţuieşte această garanţie şi o

apără ereu de profanarePRă65oaiele şi luptele care pot duce la uciderea

+ieţii tre5uie deci e+itate cu axiă ;otărre şiferitate ele tre5uie să fie Fntotdeauna doarultia resursă la care se poate apela doar pentruprotearea +ieţii şi li5ertăţii proprii respecti+ aaroniei sociale Fpotri+a acţiunii unor eleenteantisociale nearonioase pornite Fpotri+a lor.

%.%.$ C;iar şi ca ultiă resursă ea tre5uie

aplicată cu griă axiă pentru a liita ct aiult nuărul +ictielor co5atanteB respecti+colaterale> neco5atante Hacesta tre5uind să tindăspre 6ero ca idealI şi doar după ce toate celelalteetode posi5ile de apărare şi proteare a +ieţii Fntru ideal au dat greş Fn faţa agresorului care leaeninţă.

Acest agresor tre5uie să Fnţelege că nu estedect o fiinţă rătăcită Fn suferinţă şi aărăciuneBcuprinsă de o ură şi de o ne5unie teporară.

3e aceea el tre5uie propt io5ili6at şi Fpiedicat a ai produce distrugere Fn societate iarapoi autat frăţeşte cu iu5ire şi Fnţelepciune spre aputea alunga din sine răul de care s-a lăsat

cuprins.

'. Aşadar Leg6intele pe care &ul dealist şile ia faţă de sine Fnsuşi şi faţă de societate Hca şigarant ale aroniei şi fericirii saleI sunturătoarele!

'.1- DNu +oi Fnşela şi nu +oi inţiiB +oi fi ereusincerB corect şi +oi proo+a ade+ărul şi doarade+ărulP

'."- Nu +oi furaB +oi fi cinstitB uncitor şi darnic Jntregul +a găsi ereu Fn ine un canal perpetuual distri5uirii 5unăstăriiP

'.$- Nu +oi fi +iolent şi +oi proo+a ereupacea şi FpăcareaP

'.%- Nu +oi ucideB căci Viaţa o respect ereu Fnsfinţenia ei supreă +oi fi deci plin decopasiune şi +oi căuta să o +indec oriunde ogăsesc rănită şi suferindăP

'.'- Toate aceste Legăinte le +oi ţine cusfinţenieB căci ştiu că doar astfel Fn tine Jntregule şilngă +oi iinţelor ă +oi regăsii ereu Fn Aronieşi 5eatitudine existenţială deplinăPE

42. !tica Ar6oniei

1. iind un idealist &ul Radiant Hcareanifestă prin sine )trălucirea Ra6elor Cunoaşterii*ni+ersaleI este şi un o profund etic! acţiunilesale sunt doar acelea care Fi perit să-şi Fntăreascăaronia proprie şi aronia sisteelor sociale şinaturale din care face parte.

". 3in acest punct de +edere el este student şiprofesor la \Qcoala Aroni6ării )inelui şi a)ocietăţiiE şi astfel recunoaşte +alorile counespecifice coandaentelor etice ale diferitelorreligii uaniste +alori care de altfel suntrecunoscute Fn pre6ent şi de instituţiile de drept ale

statelor social-deocratice şi li5erale.$. 3ar el nu se opreşte aici pentru el existăşapte ari odalităţi greşite de raţionaentHragrese ra9ţionaente gre9şiteI care stau la

5a6a Fncălcării diferitelor coandaente eticeuane şi care din acest oti+ tre5uie să fieeliinate din psi;icul său.

%. Acestea sunt cele specifice!%.1- orgoliului HndrieiB +anităţiiB FngfăriiB

răceliiB indiferenţeiI4%."- niei Hirita5ilităţiiB +iolenţeiB ner+o6ităţiiI4%.$- fricii Hde cunoaştereB de sc;i5areB de a

ieşi din DturăE etc.I4%.%- lăcoiei Htendinţei de a face ai ult sau

ai puţin dect e necesar şi suficient pentruo5ţinerea şi păstrarea aroniei propriiI4

%.'- desfrului Hlipsei de sinceritateB atitudinilorindi+idualisteB i6olaţionisteB indiferenţei faţă de5unul ers al sisteului propriei fiinţe şi a celordin care face parteB etc.I.

1.'%






%.,- lenei Hde a acţiona Fn direcţia aroni6ăriisale şi a celorlalte fiinţeI4

%./- şi tristeţii HdepresieiB disperăriiBelancolieiB etc.I.

'. (si;icul său +a căuta să fie pe ct posi5il li5erde anifestările poenite ai sus şi astfel săpoarte Fn sine doar anifestări adec+ate AronieiB

cu sunt cele specifice!'.1- iu5irii şi 5ună+oinţei4'."- calului şi relaxării4

'.$- curaului şi pre+ederii4'.%- cupătării şi dărniciei4'.'- sincerităţii şi detaşării'.,- acţiunilor Fndreptate spre aronie

H;ărnicieiI şi idealisului4'./- trăirii >+ieţuirii> fiinţării Fn (re6ent. ...

'. #entru o *rezentare detaliată a *rece*telorEticii +roniei a se vedea cartea@ voluul AEtica +roniei0.

4(. Razele Cunoaterii ?nier,ale

1. 3eoarece &ul Meta-(ercepti+ Fşi propune cadirecţie de parcurs Cunoaşterea su5 orice foră aeiB este e+ident faptul că sfera lui de cuprindere aconştiinţei nu se poate opri la experientarea doara unor +i6iuni liitate şi unilaterale ale Realităţii.

". 3e aceea el nu este un DcredinciosE

1

Hcine+acare crede ce+a şi se ulţueşte cu ceea ce crededespre diferite aspecte ale realităţiiB fără a +erificadacă ceea ce crede el are sau nu +reocorespondenţă - de +reun fel sau altul - cu Ceea Ce#steIB ci un Cercetător Fnfocat şi neo5osit al#xistenţei Fn sensul cel ai inti al cu+ntului.

$. 3e aceea el nu se poate opri doar asupra

studiului religiilor şi>sau a curentelor şi işcăriloroculte şi e6otericeB ai ales datorită faptului căacestea sunt fenoene coplexe care au Fncorporate Fn ele anifestări filo6oficeBpsi;ologiceB econoiceB politiceB artisticeB te;nico-

ştiinţificeB etc.%. Cercetătorul Trans-religios este prin uraredeopotri+ă un cercetător Trans-cultural şi unulTrans-disciplinar.

'. #l +ede legăturile dintre diferitele disciplinesociale sau te;nico-ştiinţifice şi de aceea lestudia6ă pe acestea legate unele de altele pentru a

1 A se +edea Fn acest sens şi cartea> +oluul DMitulcredinţeiE.

le putea Fnţelege ai 5ine pe fiecare dintre ele.

,. Cercetarea Trans-Religioasă este deci Fnesenţa ei o cercetare trans-culturală şi trans-disciplinară şi pute discerne Fn cadrul ei şapte

ari direcţii de cercetareB 7 Raze H(etale ale loriiCunoaşterii> )piţe ale Roţii Jnţelepciunii> #anaţiiale )ferei Cunoaşterii *ni+ersale4 etc.I! +rta,#olitica, 8tiin!a şi Te2nica, Econoia, /ilosofia,#si2ologia, Religia şi Ezoterisul.

/. )tudiul Religiei şi #6oterisului este studiuldiferitelor anifestări religioase şi e6otericeBoculteB pe care le-a cunoscut sau le +a cunoaşteuanitatea Fn diferite secţiuni ale )paţiului şiTipului.

2. )tudiul (si;ologiei şi a diferitelor terapiipsi;ologice enite a auta fiinţa uană să-şicunoască ai 5ine şi astfel să-şi aroni6e6e

diferitele sale anifestări psi;ice nu poate fi nici elunilateral şi Fngust.. 3irecţia spre care tre5uie să ne Fndreptă

este o psi;ologie unificată a fiinţei Hspreconstituirea cu ade+ărat a unei Qtiinţe acunoaşterii (si;iculuiI.

1@. La fel studiul ilosofiei presupune studiuldiferitelor sistee filo6ofice propuse de gnditoridin diferite tipuri sau areale geografice sauculturale.

1.''






11. #conoia se cercetea6ă de aseenea su5toate anifestările ei recunoscute Fn tip şi spaţiucu scopul de a identifica odele econoice ct ai

+ia5ile şi ai capa5ile să asigure aroni6areaeconoică a tuturor fiinţelor uane.1". Cercetarea ştiinţifico-te;nică pe diferitele ei

su5-ra6e Hfi6icăB ecanicăB opticăB ro5oticăBinforaticăB ateaticăB c;iieB 5iologieBedicinăB etc.I nu poate fi dect spriinită şi Fndreptată Fn direcţia descoperii de noi ecaniseşi te;nici care să aute la aroni6area superioară afiinţei uane şi la etaorfo6area ei dintr-o fiinţăpănteană Fntr-o iinţă Cosică.

1$. (olitica Fşi poate regăsi ca su5-ra6e decercetare organi6area adinistrati+ăB sisteul de Fn+ăţăntB de sănătateB de asistenţă socialăB deapărare externăB de ustiţieB de apărare internăB

etc.

1%. Arta su5 toate forele ei de anifestareHsculpturăB ar;itecturăB picturăB arte draaticeBliteraturăB interpretare şi creaţie u6icalăB etc.I

este o anifestare intrinsecă fiinţei uane şi decide actuali6at de fiecare dintre noi.1'. Toate aceste şapte direcţii de cercetare

Hnuite si5olic Ra6e ale Cunoaşterii *ni+ersaleItre5uie a5ordate de o anieră ştiinţifică şi;olisticăB prin e+idenţierea legăturilor şiconexiunilor profunde dintre eleB făcnd posi5ilăastfel reali6area unei cunoaşteri ct aicuprin6ătoare a unei părţi din ceea ce dintotdeaunas-a nuit Cunoaştere *ni+ersală.

1,. #entru o *rezentare detaliată a as*ectelorconcrete ale celor 8a*te Raze avute 5n vedere deMişcarea Meta#erce*tivă *entru activită!ile eieducativ > forativ > creative a se vedea cartea@

voluul A=etrianul > Calea #erce*!iei Infinite0 .

1.',






4). >aptele <6ului Li8er

@. aptele &ul Li5er sunt toate )enele pecare el le triite prin sine spre Fplinire iediată Fn JntregP

@.1 (rintre ele la loc de cinste sunt ţinute

urătoarele 40 >A5T! Hacţiuni> reali6ări> FpliniriBetc.I!1.- 3enizarea$ raportarea Li5eră faţă de

&aeniB iinţeB D0eiE şi JntregP HcoportaentuldenI14

".- +deizarea$ practica constantă a #ticiiAronieiB a celor % )urse ale ericiriiB Manifestareaprin sine a celor 1@ dealuri ale &ului *ni+ersal4trecerea prin cele 1" (orţi ale #relor4ndi+iduali6area şi Maturi6area (si;icăinforaţională şi cogniti+ă pe fiecare din cele /Ra6e ale Cunoaşterii *ni+ersale4

$.- =etrianizarea$ parcurgerea deplină a0etrianului! (elerinaulB Cercetarea Trans-

)isteică şi Călătoria Neliitată prin G3* Hprinuni+ersul infinit al Cărţii Cunoaşterii *ni+ersaleIprecu şi anifestarea creatoare neliitată4

%.- iber-ritualizarea$ practicarea unorCereonii şi Ritualuri coplet li5ere Hca foră şiconţinutI"4

1 A se +edea pentru detalii cărţile> +oluele DNoua &rdineReligioasăEB respecti+ DMitul credinţeiE." A se +edea pentru detalii cartea> +oluul D(racticile)pirituale ale &ului *ni+ersalE.

'.- Transforarea$ folosirea (ortalurilor orţeiTrans-Religiei$! si5oluriB seneB săr5ătoriB scrieriBalfa5eteB cu+inte cu putereB editaţiiB calendareB+eşinteB etc. pentru adaptarea la sc;i5areB

pentru săr5ătorirea +ieţiiB pentru transforarea Fntru deal şi pentru perfecţionarea şi desă+rşireacontinuăP4

,.- *tiizarea$ organi6area adinistrati+ădeocratică ierar;ic calificati+ă de tip reţea dereţele4

/.- )acralizarea$ crearea şi Fntreţinerea Fnexistenţă a )paţiilor Li5ertăţii! a Altarelor şiLocuinţelor Trans-ReligioaseB a )anctuarelorLi5ertăţiiB a C#R-urilorB a (aradisurilor Lisaniene4 a&raşelor CunoaşteriiB ş.a..d.

2.- Iortalizarea$ cercetarea concret susţinutăa etodelor de prelungire a +ieţii şi de reaniare aei Fn ca6ul dispariţiei teporare - de apropiere

faptică concretă ct ai are de dealul NeuririiGeatificeP

.- Transcenderea$ coportaentul social denatură Trans-(oliticăB Trans-#conoică şi Trans-ReligioasăP

[email protected] Cosicizarea$ crearea pas cu pas aCi+ili6aţiei Cosice şi extinderea ei spre nfinitP

$ de.

4. *odelele <6ului ?nier,al

1. 3e-a lungul istoriei uanităţii au fost oaenicare au anifestat cu forţă prin ei dealurile şiastfel au creat pentru 5inele şi progresul uanităţiipe una sau pe ai ulte din cele Qapte Ra6e aleCunoaşterii *ni+ersale.

". Aceşti oaeni erită să fie preţuiţi ca atareşi luaţi ca Modele ei sunt loarea CreatorilorP

$. #i sunt cei care ne-au arătat că dealurile potfi Fncarnate şi anifestate Fn lue şi astfel căiplicit fiecare dintre noiB pe 5a6a unui efortsusţinut Fndreptat Fn această direcţieB le poate

anifesta prin sineB contri5uind astfel la rndu-i la5inele şi progresul fiinţelor de pretutindeni.%. ndiferent că s-au anifestat pe Ra6a

ReligieiB a ilosofieB a (si;ologieiB a (oliticiiB a

#conoieiB a Qtiinţei şi Te;nicii sau a Artei eierită să fie preţuiţiB căci prin ceea ce au făcut eiau Fncercat să contri5uie la aroni6area superioarăa societăţii uane.

'. &perele lor tre5uie să aungă la cunoştinţanoastră a tuturor pentru a se Fnfrupta din Fnţelepciunea lor - 5ineFnţeles cu discernănt şio5iecti+itate Hşi Fn ăsura Fnţelegerii liiteloripuse de contextele sociale şi naturale Fn care eis-au anifestatI pentru ca la rndul nostru săpute să contri5ui la progresul uanităţii pe

fiecare din aceste Ra6e.

,. Jn )anctuarele Trans-Religiei> TepleleCunoaşterii *ni+ersale> )anctuarele )trălucirii

1.'/






Ra6elorB etc. operele acestor oaeni tre5uie adusela cunoştinţa noastrăB a tuturorB fără doar şi poate.

/. Aceşti oaeni forea6ă fiecare o petală alorii Creatorilor - unca lor de perfecţionarecontinuă a societăţii uane tre5uie preţuită cu secu+ineB iar coportaentul lor idealistic tre5uieurat de fiecare dintre noi.

2. Cu toate acestea nu tre5uie Fnsă să uităniciodată că şi ei sunt Fnainte de toate oaeni ca şinoiB cu calităţi şi defecte şi astfel să nu căde Fngreşeala de a-i lua ca odele a5solute decoportaent sau de gndire.

. )crierile şi acţiunile lor nu +or fi deci pentru&ul TransReligios prile de copierenediscriinati+ă sau de iitare copilăreascăB cidipotri+ă doar un prile de anali6ă discriinati+ăBcritică şi constructi+ăB făcută Fn +ederea identificării Fn ele a aspectelor care s-au Fndreptat FnspreAronia Jntregului Hpentru a fi astfel urate cudiscernăntI şi a celor care s-au Fndreptat HdinignoranţăB din cau6a contextuluiB din constrngereB

din rea+oinţăB etc.I Fnspre distrugerea anuitoraspecte ale acestei Aronii sau Fnspre susţinereaunor di6aronii existente Hpentru a e+ita astfelrepetarea acestor greşeliI.

1@. Modelele Relati+e nu sunt deci prile deiitaţie oar5ăB ci se oferă fiecărei conştiinţe doarca un prile de editaţie conştientă indi+idualăasupra ecaniselor şi resorturilor existenţeicorespun6ătoare Ra6elor pe care acestea auacti+at.

11. Aceste Modele sunt Fn area lor aoritateoaeni care s-au apropiat de (orţile #relor şi ulţidintre ei c;iar au reuşit să treacă prin unele din elesau c;iar prin toate aoritatea lor sunt oaenidestul de indi+iduali6aţiB destul de aturi psi;icB

cel puţin pe Ra6ele pe care au acti+at4 destul deresponsa5ili şi independenţi Fn acţiunile pe care le-au iniţiat şi desfăşurat sunt oaeni care toată+iaţa s-au supus unui proces continuu de educaţieşi cercetare a existenţei şi astfel au putut să cree6econtinuu pentru 5inele şi progresul societăţiiuane.

1". Modelele Relati+e nu erau şi nu sunt oaeniperfecţi dar cu siguranţă aoritatea lor suntoaeni care au Fncercat să se perfecţione6econtinuu Fntreaga lor +iaţă.

1$. (oate că ulţi dintre ei nu au Fncarnat Fnsufletul lor toate cele 1@ dealuriB dar cu siguranţăarea lor aoritate s-au desc;is ai ult sauai puţin idealului CunoaşteriiB ideal care tre5uiede6+oltat Fndeose5i de Mişcarea Trans-Religioasă Fncadrul societăţilor actuale şi +iitoare.

1%. (entru &ul Li5erB pentru 7nosticul Meta-(ercepti+B pentru &ul care alege să-şi poarte paşiipe \3ruul Manifestării ntegraleE ModeleleRelati+e nu sunt deciB şi nici nu tre5uie să fieB prile

de adoraţie fanaticăB de iitaţie infantilă sau decopiere nediscriinati+ă ele sunt şi erecoanda5il să rănă doar prile Hoti+BstiulentI de incitare la anifestare a gndirii şisiţirii propriiB a discernăntului şi creati+ităţiipersonale.

1'. (entru oul care +rea să-şi pro+oacespiritul să parcurgă Calea interioară şi exterioarăcare duce la Fntronarea Fn sine a celor 1@ dealuriBla ărirea necontenită a Cunoaşterii celor / Ra6e şila reali6area şi enţinerea ct ai uşoară aAroniei proprii şi a JntreguluiB studiul +ieţii şioperelor Modelelor Relati+e este un autor denepreţuit pe 3ruul pe care a pornit.

1,. Modelele Relati+e sunt pre6ente Fn odacti+ Fn )anctuarele )trălucirii Ra6elor prin cursurişi seinarii1B pentru a sta Fn conştiinţa noastră capuncte de reper care să ne arate aloanele e+oluţieiuanităţii pnă Fn pre6ent şi să ne facă săconştienti6ă ct ai profund necesitateasusţinerii Fn noi a unui efort serios şi constant de-alungul Fntregii noastre +ieţi Fndreptat Fnspreperfecţionarea proprie şi a societăţii uane.

1/. 3e ulte ori +iaţa şi acti+itatea acestor

Modele Relati+e este de aseenea eloc+entă

1 A se +edea pentru detalii cartea> +oluul D0etrianul Calea (ercepţiei nfiniteE.

pentru ilustrarea efortului aproape supra oenescnecesar pentru a sc;i5a entalităţi interioare şisociale nearonioaseB pentru a desc;ide inţileproprii şi ale celorlalţi seeni spre Cunoaştere şiAde+ărB pentru a aroni6a constant la un ni+elsuperior acti+itatea uană.

12. 3in acest punct de +edere area aoritatea Modelelor Relati+e care forea6ă petalele loriiCreatorilor sunt &aeni ModelB oaeni a căroracţiune şi gndire poate fi luată ca punct de reper

de către fiecare & *ni+ersal.

1. GineFnţeles că Fn societatea uană s-au

1.'2






'.$ +rta Călătoriei *rin Conştiin!ă :+CC;ARTA CĂLĂTORIEI RIN CONŞTIINŢĂ

#fne 7i+inafouo fo5 7a5no5ra H#77IEFNE GIVINAFOUO FOB GABNOBRA

T;e Art of Tra+elling T;roug; ConsciousnessArs de Coeare per Conscientia

CoCa+rt 4 TraConArt4Arca4Arcon4Conar4Conars4#fagagi+

Călători *rinConştiin!ăFArconian H>anăI4Gabnobrieni H>eI4Eggarieni H>eI4Trecon > Treconia

'.% +rta /iin!ării Trans-/orale HFnB dincolo şi Fntre oreI - AT

ARTA FIINŢĂRII TRANS - FORMALE#fne Mo5rifoo Ne5-Maf6e+u H#MNMIEFNE MOBRIFOO NFEB-MAFZEVU

T;e Art of Trans-oral GeingnessArs de Ae+itas Trans-ora

+rta Transcenderii 4ArtiTranor4

Ne5Maf4 +evitas /otra4#anu4Afataf

/iin!e trans-foraleF/ortranieni H>eI4

ortra > otralia4Aftefieni4Aftefan> Aftefana

'.' +socia!ia de )tudii Trans-Religioase :+)TRu;ASOCIAŢIA DE STUDII TRANS-RELIGIOASE

#;agoeroe Ku [nioo Ne5-u+opoae;uEHAGOEROE JU HNIJOO NFEB-FUVOPOAEHU

Association of Trans-Religious )tud:)odalitas de )tudiu Trans-Religiosu

A)Tre4 +)Tianis4)o)TraR4A;agofu4)orestudiu4)ores4Astrare

+stieni H>eI4Astian> Astiana4Astianor> Astianora4

+strarieniFAstrar> Astrara4Astutreeni

'., Calea Idealurilor, #or!ilor şi Razelor :CI#oR;CALEA I EALURILOR , PORŢILOR ŞI RAZELOR

7e+ue &ue+ifo+afB Cafro+af lo etu+af H7&CaIGEVUE OJUEVIFOVAF, CAFROVAF LO FETUVAF

T;e ^a: of dealsB 7ates and Ra:sVia de )peciensB (ortas et Crinis

d(oRa4d7aRa4IdgarazarF)poCri4

degar4(iaCrinisF Via(ortas

dpora6ieni4dgar> dgara4IdegarieniFdeporieni

'./ Calea #erce*!iei Infinite :C#I;CALEA ERCE ŢIEI INFINITE

7e+ue Cufgucrouo &5o5onuGEVUE CUFGUCROUO OBMOBONU

T;e ^a: of nfinite (erceptionVia de Agnitio nfinitu

Ca(ern4Caiperianis4In*ecaon

Caperini4Cai*erieni :@e;4Caiperus> Caiperia4npec> npeca

'.2 3ruul Manifestării Integrale :3MI; RUMUL MANIFESTĂRII INTEGRALE

Ki6i+ 0e5ou;nifoo &5nupfe+u HKi0e&5IJIZIV ZEBOMUHNIFOO OBNU FEVU

T;e road of ntegral ManifestationVia de Manifestatio ntegrale

3Mante4 ntegMan4IntMan4ViaMan4RonMar4

<izeob43eeior

Intanieni :@e;Fntani4ntan> ntana4

<izeobieni 43ruieni

'. Etica +ronizării )inelui şi a )ocietă!ii :8+));

ETICA ARMONIZĂRII SINELUI ŞI A SOCIETĂŢII

*noge #f6a5otafoo [o5u+io lo [agounirooUNOGE EFZABOTAFOO HOBUVIO LO HAGOUNIROO

[aroni6ation #t;ics of &neself and of )ociet:#t;icu de [aronia de #go et de )ocietas

Etic+ronF

#tarsian4[aeton4#tonso4*nef6a4#tar4Egso2an

(aracticanţi ai #ticii

Aroniei4 +deizariH>eI4 Aret> Areta4#tarsieni4DaetonieniF [aetoni4EtarieniF #tar> #tara4Egso2anieni

'.1@ /ră!ia Creatorilor :/C;FRĂŢIA CREATORILOR

Miroe 7uenafo+af HM7IMIROE GUENAFOVAF

T;e Grot;er;ood of Creators HGCICreator raternitas HCI

raCreator4CreLisan4Migue4/raterCreator 47uMir

/ra!i Creatori 4Crelisanieni H>eICrelisandru>Crelisandra

'.11 /ilosofie )isteică şi Trans-)isteică :/)T);FILOSOFIE SISTEMICĂ ŞI TRANS-SISTEMICĂ

Mo+a;aou [o;nu6ogi lo Ne5 - [o;nu6ogi HM[N[IMOVAHAMOU HOHNUZOGI LO NFEB - HOHNUZOGI

):steic and Trans-):steic (;ilosop;:

ilo)Te)4)isteosofie4Mone;o

)isteieni :@e;4)isteosofi 4ilostenieni H>eI4Trasiani H>eI4Trasian> Trasiana

'.1" egea +roniei /iin!iale 5ntru 6ntreg :+/6;LEGEA ARMONIEI FIIŢIALE ÎNTRU ÎNTREG

Vupue #f6a5ouo More+u a5ni A5nup HV#MAIVU UE EFZABOUO MOREVU ABNI ABNU

T;e La= of [aronic Geingness into t;e ^;oleLex de [aronia Ae+itas in *ni+ersu

LeArnt4(eaoFVuefoa54Lex;ae4 a2abeF#f6a+u4A5ore4DaraF[arLex

IntegrieniF +roniFAron> Arona4

+bnubieniFA5nu> A5na4(eaniFVean> Veana4Darle?ani > [arlexana4Lear> Leara

'.1$ Misterele Individualizării şi Maturizării #si2ice :MIM#;MISTERELE INDIVIDUALIZĂRII ŞI MATURIZĂRII SIHICE

0o;nufu+u &5osoie+otifoo lo 0enifotifoo C;osoguZOHNUFUVU OBJOSOJIEVOTIFOO LO ZENIFOTIFOO CHOSOGU

T;e M:steries of ndi+iduali6ation and (s:c;icalMaturation

Misteriu de (ersona et de Maturatio (s:c;ica

Misterele HIndMa0 > \ndMaturE4nd(siMatur40ec;o4&5c;o4Misteriu

Indani :@e;ndan> ndana4=ec2onieniF0ec;onian>0ec;ona

1.,@






'.1% Mişcarea Meta-#erce*tivă Hişcarea percepţiei care se extinde spre infinitI MM(

MIŞCAREA META-PERCEPTIVĂ

0olgefue 0une-CufgucnosiZOLGEFUE ZUNE-CUFGUCNOSI

Meta-(ercepti+e Mo+eent HM(MITractus Meta-Agnitionis

MisMe(er4TraMeAg4=une

Indivizi eta- *erce*tiviFnpeani >HeI4npee> npea4Meinpe> Mainpa4=uneani

'.1' B $o6en, #n+initu, #n+ini$o6u, nfiNous > BJanor

HMişcarea>Qcoala> Calea> Legea> Misterele etc. cu infinite nue - cu \xE nueHnI> sau cu nue HnIB seneB anifestări infinite HxI MNIINFININOMUS

Ga6u5 &5o5onBAZUB OBMOBON

nfinites Naes Noinis nfinitus

Infinoieni :@e;

nfinoian>nfinoiană4B?anieni :@e;4Nxan> Nxana4Nxanian> Nxania4Nxanor> Nxanora

'.1, rdinul Boilor Ere :BE;OR INUL NOILOR ERE

Afo5i+ Gao+af *fuAFOBIV BAOVAF UFU

&rder of Ne= #ras&rdo de No+us Aerae

&rdiNo#r> &rNeRa4neis4&NA4Bera

&aenii> fiinţele noilorere > onefieni :@e;F&nef > &ne4Coner :@ian; > Coneria

'.1/ #ortalul Căr!ii Infinite :#CI; ORTALUL CĂRŢII INFINITE

Cafne+i+ 7ifroo &5o5onuCAFNEVIV GIFROO OBMOBONU

T;e (ortal of t;e nfinite Goo](ortale de Carta nfinita

Cartieni4(oCan4

(onGo4(ocar

'.12 #oarta Conştiin!ei Trans-)isteice :CT);POARTA CONŞTIINŢEI TRANS-SISTEMICE

Caefne 7a5noo5ruo Ne5 - [o;nu6oguCAEFNE GABNOOBRUO NFEB - HOHNUZOGU

T;e 7ate of Trans-)isteic Consciousness(orta de Conscientia Trans-)isteica

Tran)isCon4Gatris4Caega Be2oFCane;o

aeni Trans-sisteiciFTransisconieni4tsiani :@e;4&tsian> &tsiana4Gatrisieni

'.1 #oarta Revela!iei niversale, 3irecte şi Infinite :#R3I; OARTA REVELAŢIEI UNIVERSALE, DIRECTE ŞI INFINITE

Caefne usu+erouo 5osuf;e+uB Kofugnu lo &5o5onu4CAEFNE FUSUVEROUO IBOSUFHEVU, JOFUGNU LO OBMOBONU

T;e 7ate of *ni+ersalB 3irect and nfinite Re+elation4

(orta de Re+elatio *ni+ersalusB Actutu et nfinita

Cercetători-creatori aiRealităţii4Construzini H>eI4#reudini H>eI4(reudin > (reudia4

(oRe+*n3n4 #rudian'."@ Religia aenilor iberi :R;RELIGIA OMULUI LIBER

u+opoe A6i+io Voduf FUVO OE AZIVIO VODUF

Religion of t;e ree Mans HT;e ree Mans ReligionIReligio de [oo Li5er

+zivodFRe&Li5er4ReLi&4Re2oliFRefrean4/uavo

aeni iberiF&li5erieni> iberieni:@e;F &li5er> &li5era4Li5er> Li5eria4&rel> &relia4Relon> Relona

'."1 Religia Cosică @ niversului @ 6ntregului RELIGIA COSMICĂ / UNIVERSULUI / ÎNTREGULUI

u+opoe 7a;6ogi > 5osuf;i+io > A5nupi+ioFUVOPOE GAHZOGI / IBOSUFHIVIO / ABNUPIVIO

T;e Cosic Religion > Religion of t;e *ni+erse > Religion of t;e ^;oleReligio de *ni+ersus

CorenieniF*nirenieni4IntegrieniF*niRe4 *nir> *nira4CoReF Coren> Corena4InreF u+ga;4 A5nu

'."" Religia Infinitului@ Religia InfinităRELIGIA INFINITULUI / RELIGIA INFINITĂ

u+opoe &5o5oni+ioFUVO OE OBMOBONIVIO

T;e nfinite ReligionReligio de nfinitu

InfinetieniFRein> Reina4

Relin4IRe4re> rea

'."$ Religia Integrală@ IntegroReligieRELIGIA INTEGRALĂ/ INTEGRORELIGIE

u+opoe &5nupfe+iFUVOPOE OBNUPFEVI

T;e ntegral ReligionReligio ntegralis

ntegral4&5nu4ntegro4Integrini 4ntei

'."% Ritul #erfec!iunii Infinite :R#I;RITUL PERFECŢIUNII INFINITE

oni+ Cufugroi5oo &5o5onuFONIV CUFMUGROIBOO OBMOBONU

T;e Rite of nfinite (erfection

Ritus de (erfectio nfinita

In#erIanisFRitus (erfectionis4Ritul In*eo

In*erieni :@e;Fnperian> nperiana4Ri(erni4Rinpeoi

'."' Te*lul Cunoaşterii niversale :TC;TEM LUL CUNOAŞTERII UNIVERSALE

Nu6+i+ 7i5aelnufufoo 5osuf;e+u

Te*lul Hnicun0 4Tep*niCun4Knoteun

aeni niversali@*nicunieni H>eI4*nic> *nico4

1.,1






NUZVIV GIBAELNUFUFOO IBOSUFHEVU

T;e Teple of *ni+ersal no=ledgeTeplu de )cientia *ni+ersalus

*tec> *tecu4Knoteuni

'.", Transreligie@ Trans-Religie :@a; :TR;TRANSRELIGIE/ TRANS-RELIGIE

Ne5fu+opoe > Ne5-u+opoeNEBFUVO OE / NEB-FUVO OE

Transreligion > Trans-Religion

Transreligio > Trans-Religio

Mişcare Trans-Religioasă HMTRI4MiTraRe

aeni Transeligioşi@ Trans-ReligioşiFTrareoni H>eI4TreoniFTreo> Treona4

Retran> Retrana'."/ )anctuarul ibertă!ii :);

SANCTUARUL LIBERTĂŢII

[e5niefi+ VodufnirooHEBNIEFIV VO UFNIROO

)anctuar: of Li5ert: > Li5ert: );rine)anctuariu de Li5ertas

)anctLi5er4i)anF)anctuarul4)anctuariuF

)anctLi5erieni H>eIisanieni :@e;@ aeni iberiFLisan> Lisana

'."2 )anctuarul )trălucirii Razelor Cunoaşterii niversale :))RC @ ))R;SANCTUARUL STRĂLUCIRII RAZELOR CUNOAŞTERII UNIVERSALE

[e5niefi+ [i+igofoo etu+af 7i5aelnufufoo 5osuf;e+uHEBNIEFIV HIVIGOFOO FETUVAF GIBAELNUFUFOO IBOSUFHEVU

Radiance )anctuar: of *ni+ersal no=ledge Ra:s)anctuariu de Candor de Crinis de )cientia *ni+ersalus

aeni Radian!i Hcare anifestă prin eiRa6eleIRadiani :@e;FRadianu> Radiana4)anc)traRa4 )an)tRa

'." )enele ului niversal :);SEMNELE OMULUI UNIVERSAL

[u65u+u A6i+io 5osuf;e+HUZBUVU AZIVIO IBOSUFHEV

T;e )igns of *ni+ersal Man)igno de [oo *ni+ersalus

&*)#M4)i*Man4

Iba2uFIba2iFDazibieni

'.$@ )ocietatea Eresofiană :a 6n!ele*ciunii Erelor; > )E)SOCIETATEA ERESOFIANĂ

[agounenue *fu;aoe5iHAGOUNENUE UFUHAMOEBI

T;e #rasofian )ociet:)ocietas de Aerasofia

EresofieniF#rasofiani4#res>#resna4)o#re)o4)oEr

'.$1 )ocietatea Dolo-Gnostică :)DG;HFndreptată spre cunoaşterea şi experientarea Jntregului>

[olos-ului> *ni+ersuluiISOCIETATEA HOLO-GNOSTICĂ

[agounenue )a+a-(a;nogi

HAGOUNENUE SAVAPAHNOGI

T;e ̂ ;ole-7nostic H[olo-7nosticI )ociet:)ocietas de [olo-7nosa H>de 7nosa de *ni+ersusI

DolognosticiF)o;o>)o;a4[olo7nosis4)oDoGnosis

'.$" )ocioReligie@ Religia )ocialăSOCIOR LIGI / R LIGIA SOCIALĂ

u+opoe [agoe+iFUVOPOE HAGOEVI

)ocioReligion> T;e )ocial ReligionReligio )ocialis

)oReFRelsF[agof4

)orenieniF)oren>)orena4)oreaniF)ocilieniFRelsei

'.$$ 8tiin!a Transcenderii /orelor :8T/;ŞTIINŢA TRANSCEN ERII FORMELOR

Lo5re Ne5gu5ufoo Maf6uoaf LOBRE NEBGUBJUFOO MAFZUOAF

T;e )cience of ors Transcendence)cientia de Transcendiu orae

Transcendo-logie4aeni Transcenden!iF/otraniFotran>otrania

etc. etc. etc.

,. iecare ndi+id care participă la anifestareaprin sine şi Fn societate a Nesteatelor regăsite Fnaceastă Carte HdealuriB (orţiB Ra6eB )urseB #ticaAronieiB ZeluriB apteB etc.I sau Fn celelalte /Cărţi ale \Noii VieţiEB se +a pre6enta deci faţă desine şi>sau faţă de ceilalţi cu oricare din nueleenţionate anterior şi ca făcnd parte din oricaredin \işcărileE nuite ai susB sau cu altele createde el - căci nuele nu sunt aşa de iportante ca şiconţinutul lor - ca şi realitatea infinită specifică pecare fiecare din ele o expriă cu stngăcie

copilărească.

/. Aceasta tre5uie intuită şi Fnţeleasă Fn cu+inteHFn logicăB Fn raţiuneB Fn li5aIB dincolo de cu+inteHFn percepţia clară directăIB Fntre cu+inte şi Fnspatele lor HFn intuiţia şi experienţa directăB isticăBintegratoareI.

2. Nuele enuerate ai sus sunt deci folositeai ult sau ai puţin Fn discursul nostruB Fnfuncţie de ct de ult ne produc plăcere fiecare dinele Hca şi +i5raţie elodicăI la un oent dat.

. Atenţie Fnsă! să nu ne lăsă furaţi de Nue ai ales că acu sunte iată pe tărul

nfinituluiB al Relati+ităţii şi al (ercepţiei Neliitate.

1.,"






47. Cartea Tran,-Religiei= &aza de @ate ?nier,al

1. Trans-Religia ca Religie 7lo5ală şi ai ultca şi Cultură şi Cunoaştere 7lo5ală nu poate a+eaca şi Dcărţi sfinteE Hrecoandate spre a fi citite şistudiateI doar anuite opereB doar ale anuitorCreatori.

". #a e desc;isă spre Cunoaşterea de orice felB Fncarnată pe oricare din cele Qapte Ra6e şi deaceea \Cartea )fntă a Trans-ReligieiE nu doar căcuprinde toate cărţile DsfinteE ale tuturor religiilor şiişcărilor e6otericeB dar ea cuprinde toate &pereletuturor Creatorilor de pe cele Qapte Ra6e cu su5-ra6ele lor.

$. \Cartea Trans-ReligieiE cuprinde toatăCunoaşterea *ană de pnă Fn pre6ent şi se +a F5ogăţii necontenit cu toată Cunoaşterea *ană

din +iitor. %. (entru reali6area unei părţi iportante din

această DCarteEB Mişcarea Trans-Religioasă susţinecu putere acti+itatea de de6+oltareB actuali6are şi Fntreţinere a 9azei de 3ate /rateriene carecuprinde Fn Fntregie HFn forat electronic (3B[TMLB textB KpegB 7ifB a+iB pgB p$B oggB etc.Iprincipalele opere din doeniile! filozofie, *si2ologie, econoie, *olitică, religie şi ezoteris,ştiin!ă şi te2nică şi artă.

'. Accesul la această 5a6ă de date este gratuitşi se face Fn cadrul unor spaţii special aenaate Fnacest sens Fn cadrul )anctuarelor Trans-Religioase

şi prin interediul nternetului Hsau a altor Reţelede date ce se +or de6+olta Fn +iitorI.

,. Ga6a de 3ate este disponi5ilă şi pe un suportelectronic independent HC3B 3V3B [33B ))3B saualtele de acest genI.

/. Tot Fn scopul facilitării accesului ct aiultor fiinţe la Cunoaşterea şi Cultura *ni+ersală Fncadrul )anctuarelor Trans-Religiei sunt organi6ateşi Fntreţinute 5i5lioteciB ediateciB +ideoteci şiu6ee ct ai cuprin6ătoare.

2. Jn cartea> +oluul A=etrianul > Calea

#erce*!iei Infinite0 dă o listă orientati+ă

pri+itoare la diferitele aspecte Hteoretice şipracticeIB iplicate de studiul celor / Ra6eB care+or fi luate Fn considerare pentru acti+ităţileeducati+e care se +or desfăşura Fn cadrul MişcăriiViaCrinis prin )anctuarele nfinetiene şi care +or ficuprinse astfel Fn Ga6a de 3ate rateriană şi Fn7;idul ei.

. Această listă +a fi ereu actuali6ată şiadaptată astfel Fnct să fie ereu ct ai aproapede cele ai iportante aspecteB descoperiri şie+oluţii ce caracteri6ea6ă acţiunea celor / Ra6e Fndiferite areale ale Tipului şi )paţiului.

40. &aza de @ate >raterian HG3 sau 3GI>

Nxaniană HG3N> N3GI> nfinetiană> ntegriană>0une> noteu... nuită şi Meoria Ra6elorBMeoria A]as;aB TransMeoriaB lorile CreaţieiB

etc. [email protected] 9iblioteca :/rateriană@ ...; care conţine

Fn foră inforati6ată şi pe di+erse alte suporturiTextele HCărţileI cele ai iportante Hde 5a6ăI şiai repre6entati+e pentru fiecare din aspecteleaore de anifestare a celor / Ra6e Ho listăorientati+ă asupra cărţilor cuprinse aiciB cu aai preci6atB se găseşte Fn +ol. D0etrianulEB su5titlul DAspecte Maore ale Ra6elorEI4

1@."- 9aza de 3ate (ideo :/rateriană@ ...; cuprinde o 5a6ă de date +ideo su5 fora unordocuentareB cursuriB file artisticeB ş.a. care auca su5iect cele ai iportante aspecte ale fiecăreiadin cele Qapte Ra6e4

1@.$- 9aza de 3ate +udio :/rateriană@ ...; cuprinde Fnregistrări u6icaleB docuentareBcursuriB conferinţeB de65ateri audioB etc. Hpediferite suporturi şi Fn diferite forateI care expunauditi+ diferite aspecte ale celor / Ra6e4

1@.%- 9aza de date /oto :/rateriană@ ...; -cuprinde reproduceri fotografice a celor aiiportante opere de artă Har;itecturăB inginerieBpicturăB sculpturăB etc.I şi a diferitelor altor aspecteai senificati+e ale anifestării Ra6elor.

1@.'- Muzeele :/rateriene@ ...; cuprindexpo6iţii Hde picturăB de sculpturăB de +estigiiar;eologice etc.I a unor aspecte senificati+e ale

Ra6elor şi se anifestă Fn cadrul )anctuarelorLisaniene şi a altor spaţii special aenaate Fnacest scop de Mişcarea Meta(ercepti+ă.

1@.,- niversul :/raterian@ ...; (irtual :./.(.; cuprinde reproducerea fidelă Fn spaţiul +irtual a)anctuarelor &nefieneB a altor spaţiiTransReligioase şi a diferitelor tipuri de acti+ităţicare se desfăşoară Fn aceste spaţii.

Jn cadrul dat al *..V. se pot organi6a Fntlniri+irtuale Fntre &aenii *ni+ersali şi>sau alţi+i6itatori ai acestui spaţiu precu şi consultări aleG.3.. şi a 7;idului ei.

1@./. niversurile :/rateriene@ ...; (irtuale#aralele :./.(.#.; - cuprind lui nxaniene exclusi++irtuale Hfără corespondent Fn luea aterială sanctuare şi alte spaţii lisaniene exclusi+ +irtualeBlui s.f. şi fantastice infinetieneB lui paralele celorexistente aterial aseănătoare cu celeexistente dar caracteri6ate de ai ici sau aiari diferenţieri faţă de acestea Fn anuite aspecteale lorB etc.I a+nd rol educaţional şi de pre6entarea Valorilor &ului *ni+ersal su5 fore ct aidi+erse.

*V(-urile sunt de două feluri! posi5ile Hcare s-ar putea anifesta Fn anuite condiţii şi Fn luea

aterialăI şi fantastice Hcare este puţin pro5a5il că+or exista +reodată Fn luea aterialăI.

1.,$






11. 7;idul Ga6ei de 3ate >rateriene H>Nxaniene> nfinetiene > Trans-Religioase ... - 7G3>7G3N> 7G3> 7G3TR...I nuit şi! Ga6a de 3ate#ducati+-&rientati+ăB Călău6a Ra6elorB 7;idulLisanianB etc. are rol de g;idareB orientare şi Fndruare a Cercetătorului Fn cadrul G3 şi al G3*şi cuprinde!

11.1- texte H5roşuriB cărţiB re+isteB etc.I şicursuri scrise şi>sau Fnregistrate audio>+ideo şi

11."- docuentare audio> +ideo> foto delungie edie care fac o introducere ct de ctdetaliată a aspectelor 5iograficeB ci+ili6aţionaleBconceptualeB creaţionaleB etc. ai iportante de pefiecare din cele / Ra6e.

11.".1 iecare dintre ele au Fncorporate opre6entare clarăB coerentă şi 5ine structurată4 ctai ulte citate şi> sau expuneri +i6uale şi auditi+ect ai eloc+ente pentru su5iectul expus şi o5i5liografie aferentăB precu şi recoandări şitriiteri spre extinderea ulterioară a studiului

aspectelor a5ordate.11.".". 3ocuentarele scrise> audio> +ideo>foto +or a+ea deci ca su5iect diferitele ci+ili6aţii şiculturi Hşi localităţi cu iportanţă ai are politicăB artisticăB religioasăB ştiinţificăB etc. - dincadrul lorI care au fostB sunt sau +or fi4 diferitelereligiiB filo6ofiiB psi;ologiiB sistee politice şieconoiceB anifestări artistice şi ştiinţificeB etc.specifice tipului pre6ent şi altor tipuri trecuteBpre6entate din trei puncte de +edere iportante!5iografic-ci+ili6aţionalB conceptual-ideatic şi creati+-constructi+4 ş.a.

11.$- ;ărţi ct ai detaliate ale cososuluiBpăntuluiB diferitelor naţiuni şi ţări şi a

foraţiunilor naturale geografice terestre şiextraterestre cunoscute.

11.%- )tiulatoare pentru AsiilareaCunoaşterii *ni+ersale anifestate su5 fora unor ocuri educati+eB a unor concursuri de culturăuni+ersală pe diferite ra6e Hsau doar pe anuiteaspecte ale lorIB etc.

11.' - ş.a.

1". Materialele cuprinse Fn 7G3 forea6ăsuportul pentru cursurileB seinariile şi ateliereledesfăşurate Fn cadrul Ritului (erfecţiunii nfiniteH0etrianuluiI şi a acultăţilor de )tudii Trans-Religioase Hcare forea6ă Cercetătorii JnaintaţiI.

1$. Ga6a de 3ate rateriană H> ...I şi 7;idul

Ga6ei de 3ate rateriene H> ...I sunt create şisusţinute prin efortul intelectualB financiar şiaterial al tuturor celor interesaţi Fn acest sens Hfiecă fac sau nu parte din Mişcarea TransReligioasăIBdar Fn special al Cercetătorilor Jnaintaţi şi aCounităţilor de Cercetători Trans-Religioşi.

1%. &dată terinată reali6area G3 şi a 7;iduluiei aceştia +or contri5ui Fn od acti+ la de6+oltareaşi enţinerea şi a altor 5a6e de date din cadrulG3*.

1'. iecare )anctuar Trans-Religios +a căuta sădeţină pe suport inforaţional Hşi Fn ăsuraposi5ilului aterialIB Fn FntregieB Ga6a de 3aterateriană şi 7;idul ei şi le +a oferii spre

consultareB Fn spaţii special aenaate Fn acestscop Hsau prin transferul de date prin reţele localesau glo5aleIB tuturor celor interesaţiB Fn odgratuit.

1,. G3 şi 7;idul ei tre5uie să fie redactate Fncel puţin ' li5i de circulaţie internaţională şi Fn ctai ulte din li5ile +or5ite local de diferitele

counităţi regionale Hresponsa5ilitatea traducerii Fnaceste li5i re+ine Fn principal acestor counităţiI datele redactate iniţial Fn li5i care astă6i nu seai folosesc +or fi redate Fn cadrul G3 şi Fn acesteli5i.

1/. (arcurgerea G3 este un pri pas sprecunoaşterea şi failiari6area cu cele aiiportante aspecte ale Cunoaşterii *ni+ersaleB careapoi se poate extinde la infinit prin interediulconsultării Ga6ei de 3ate *ni+ersale HG3*> *3GI şia folosirii forţelor de cercetare şi creaţie proprii.

4'. &aza de @ate ?nier,al D &@? ECarteaTran,-ReligieiF cuprinde!

12.1- 9iblioteca niversală care conţine Fn forăinforati6ată şi pe di+erse alte suporturi Hexistente Fn cadrul tuturor 5i5liotecilor luiiI ct ai ultedin Textele HCărţileI scrise +reodată pe oricare dincele / Ra6e Hnuărul lor este de ordinulilioanelor şi al 6ecilor de ilioaneI4

12."- 9aza de date (ideo niversală cuprindect ai ulte din docuentareleB filele artisticeBeisiunile de de65ateriB etc. produse +reodată peoricare din cele Qapte Ra6e4

12.$- 9aza de date +udio niversală cuprindect ai ulte din Fnregistrările u6icaleBdocuentareleB conferinţeleB de65aterile audioB etc.produse +reodată care expun auditi+ diferiteaspecte ale celor / Ra6e4

12.%- 9aza de date /oto niversală cuprindereproduceri fotografice a aorităţii operelor deartă Har;itecturăB inginerieB picturăB sculpturăB etc.Işi a oricăror altor aspecte ale Manifestării4

12.'- Muzeul niversal cuprinde toate u6eeleexistente Fn lue cu tot ceea ce cuprind ele4

12.,- niversul (irtual :.(.; - este o copie+irtuală ct ai fidelă a *ni+ersului existent Hsu5aspecte ale sale cu sunt! aspectele naturaleHunţiB cpiB ruriB oceaneB deşerturiB faunăBfloră etc.IB organi6area counităţilor uaneHar;itecturăB inginerieB dotări te;niceB odăB li5i

+or5iteB etc.I Fn anuite oente din tip şi Fnanuite locuri din spaţiu creată cu scopul accesuluict ai rapid la orice inforaţie specifică oricăruiaspect al celor / Ra6e.

Acest *.V. se reactuali6ea6ă continuu pentru a fict ai Fn acord cu realitatea tipului pre6ent.

12./- niversurile (irtuale #aralele :.(.#.; -cuprind lui +irtuale create artificial de inteligenţacreati+ă Hlui s.f.B fantasticeB lui paralele celorexistente aterialB etc.I care funcţionea6ă doar+irtual Hfiecare după reguli şi Fn oduri specificesta5ilite de creatorii şi +i6itatorii lorIB a+nd rolulde destindere şi inspiraţie pentru cei care le

+i6itea6ă.*V(-urile sunt de două feluri! posi5ile Hcare s-arputea anifesta Fn anuite condiţii şi Fn lueaaterialăI şi fantastice Hcare este puţin pro5a5il că

1.,%






au existat sau +or exista +reodată Fn lueaaterialăI.

1. )uportul Ga6ei de 3ate *ni+ersale este

Reţeaua nforaţională *ni+ersalăB iar susţinătorii

şi enţinătorii ei sunt toţi cei care se anifestă Fncadrul acestei Reţele.

"@. Ga6a de 3ate *ni+ersală cuprinde G3 şitoate celelalte Ga6e de 3ate de6+oltate deuanitate şi existente la un oent dat.

4'. &@> i Cltorul prin Contiinţ

1. Călătorul prin Conştiinţă caută ereucunoaşterea ct ai exactă a diferitelor aspecte alecelor / Ra6e şi odată o5ţinută o foloseşte iediatcu Fnţelepciune pentru reali6area unei ai ari şiai uşoare aroni6ări a propriului siste al fiinţeişi apoi o dăruieşte cu iu5ire tuturor celorlalte fiinţecare sunt interesate să o o5ţină.

". #l este unul din cei care Fi repre6intă pestetot pe cei care +or să cunoască.

$. 3e aceea el creea6ă HproduceI Fn ăsura

posi5ilităţilor de care dispune 3ocuentareH5iograficeB culturaleB conceptualeB te;niceB etc.I+i6uale HfotograficeB picturaleB etc.IB auditi+e şiaudio-+i6uale despre diferiţi fraţi creatori şi oaeniodelB despre operele> reali6ările lorB despreci+ili6aţiiB culturiB popoareB oraşeB counităţiB opereartisticeB filo6oficeB religioaseB etc. - docuentarecare apoi sunt puse Fn od gratuit pe Reţea ladispo6iţia tuturor celor care +or să cunoascăaspectele pe care ele le tratea6ă.

%. Ceea ce oc;ii săi +ădB ceea ce urec;ile saleaudB atunci cnd călătoreşte şi trăieşte prin diferiteaspecte esenţiale ale anifestării celor / Ra6eBcaera de filat şi de fotografiat Fnregistrea6ă

+i6ualB icrofonul Fnregistrea6ă auditi+B pixul Fnregistrea6ă Fn scris HtextualIB etc.'. (rin interediul acestor 3aruri

necondiţionate ale #rei nforaţionale el preiapropria cunoaştere percepti+ă şi o pune ladispo6iţia tuturor acelora care doresc Fn od rapidşi eficient să se infore6e despre aspectele cu careel a intrat Fn contact indi+idual direct.

,. Cunoaşterea care i-a fost dăruită de JntregiatăB astfel el o dăruieşte ai departe tuturor celorcare +or să se Fnfrupte din ea. /. #l trăieşte la snul unor societăţi cu tradiţiiBcu o5iceiuriB cu anifestări culturale şici+ili6aţionale specifice4 trăieşte Fn localităţi cuonuente dene de perceputB cunoaşte istorii

ale unor locuri sau lucruri şi această cunoaşterecare i s-a dăruit lui de către Jntreg oarecu Fn odnaturalB iată el o poate pune la dispo6iţia FntregiiuanităţiB a tuturor celor care +or să şi-o Fnsuşească.

2. Meoria şi percepţia lui indi+iduală de+ineprin anifestarea din cnd Fn cnd Fn paralel cu eaa unei eorii şi percepţii inforatice Haudio-+i6ualeI şi a darurilor percepti+e pe care astfel lepoate face Fntregii uanităţiB o eorie şi o

percepţie desc;isă spre uni+ersal Hsprecouniunea şi counicarea sinceră cu toatecelelalte fiinţeI deoarece pentru puţinul pe care el Fldăruieşte prieşte infinit ai ultP

. Att de ult Fnct nu-i +a aunge o +iaţă săparcurgă toate darurile percepti+e pe care ceilalţiCălători prin Conştiinţă i le fac Fn od gratuit prininterediul Reţelei şi a Ga6ei de 3ate *ni+ersaleBrespecti+ rateriene.

1@. (ercepţia e un dar necondiţionat cu care ne-a născut Fn dar a priitB Fn dar +o daP

11. Ceea ce ne 5ucură pe noi Călătorii prinConştiinţă poate să 5ucure nenuărate alte fiinţeHii şi ilioaneI dacă ne Fnsoţi cu puţin efort din

cnd Fn cnd propria percepţie indi+iduală cupercepţia inforatică uni+ersală a unei caerefotoB a unei caere +ideo sau a unui aparat de Fnregistrat.

1". Atunci 5ucuria noastră de+ine şi 5ucuria lorBiar 5ucuria lor de+ine şi 5ucuria noastră.

1$. Atunci 5ucuria indi+iduală a percepţieifruosului şi cunoaşterii de+ine 5ucuria uneicouniuni infinite cu toate fiinţele şi cu Jntregul>*ni+ersul care ne-a dat naştere.

1%. iecare Cercetător Trans-Religios +acontri5ui deci pe ct Fi stă Fn putinţă la constituireaBactuali6area şi perfecţionarea continua a G3* şiG3.

1.,'






49. Licenţa celor trei Li8ertţi EL(LF

@.1 Toate operele literareB artisticeB ştiinţificeHtexteB docuentareB fileB FnregistrăriB prograeB

etc.I etc. produse de Mişcarea Trans-Religioasă serecoandă a fi pu5licate şi distri5uite su5 Licenţacelor $ Li5ertăţi +arianta 1 HL$L+1I sau su5+ariante ulterioare ale acestei Licenţe lansate deconducerea Mişcării Lisaniene.

@." Jn acest sensB la Fnceputul acestor opere se+or insera urătoarele!

@.".1 DCop:rig;t deţinut de Mişcareanfinoiană Hsau de alte fore uridice su5 care seanifestă Mişcarea Trans-ReligioasăI. *neledrepturi re6er+ate.

@."." &pera de faţă se distri5uie su5 DLicenţacelor trei Li5ertăţiE +arianta 1 HL$L+1I care

pre+ede!1. Li8ertatea Cunoaterii HinforăriiI operade faţă HFn Fntregie şi>sau parţialI poate fi citităH+i6uali6atăB audiatăB etc.IB copiatăB distri5uităBeditatăB pu5licată electronic HFn forat pdfB ;tlBtxtB docB odtB sx=B gifB pegB a+iB pegB oggB etc.Işi pe suporturi clasice Hde ;rtieB 5andă agneticăBcopact discB ş.a.I Fn oricte exeplareB de cătreoricineB cu condiţia ca aceasta să fie făcută Fnscopuri necoerciale şi ca cel care o prieşte de laaltcine+a să fie inforat că şi el are drepturile pecare le pre+ede Licenţa celor $ Li5ertăţi.

1.1 (entru distri5uirea ei se pot cere şi 5ani darnuai atţia ct să acopere costurile ei de

producţie şi distri5uţie.1." 3reptul de a o distri5ui coercial HFn scopulo5ţinerii de profitI este re6er+at Fn exclusi+itateautorului HautorilorI ei şi>sau acelora care auacceptul scris al autorului Fn acest sens sau aacelora care deţin dreptul de cop:rig;t pentrurespecti+a lucrare.

". Li8ertatea #u8irii opera HlucrareaI Fn sineşi orice inforaţie conţinută Fn ea poate fi Fpărtăşită HdăruităI cu oricine doreşte acest lucru

Fn od neliitat şi poate fi folosită ca suportpentru conferinţeB seinariiB ateliereB etc. cu

condiţia ca aceste acti+ităţi să se facă cu scopurinecoerciale.

$. Li8ertatea 5uterii constă Fn faptul că!$.1.- părţi consistente din această lucrare

HoperăI pot fi incluse Fn alte lucrări fără acordulexpres al autorului HautorilorIB cu condiţia calucrarea care le Fncorporea6ă să enţione6eautorul HautoriiI şi titlul lucrării din care a fostpreluată şi să fie şi ea distri5uită su5 pre6entalicenţă Fn scopuri necoerciale.

$.".- oricare părţi din pre6enta lucrare pot fiodificate Hprin scoatereB adăugareB reforulareetc.I şi apoi lansate pe piaţă noi +ariante ale

pre6entei lucrări H+ariante odificate ale eiI cuurătoarele condiţii!$.".1- să se enţione6e Fn noua +ariantăB

autorul HautoriiI lucrării originale şi a titluluioriginal al lucrării şi să se indice posi5ilităţile princare lucrarea originală poate fi accesată Fn Fntregiea ei4

$."."- să se enţione6e Fn od expres Fn+arianta odificată Hde exeplu Fn cadrul unorprefeţe sau a unor postfeţeI părţile care aparţin delucrarea originală şi odificările care s-au operatasupra acesteia! ce s-a scosB ce s-a adăugatB ce s-a odificat HreforulatI cu preci6area titlurilor decapitole şi su5capitole sau a părţilor afectate de

sc;i5are şi a nuărului de pagină Hsec+enţeBpasaB etc.I aferente lor Fn lucrarea originală 4$.".$- +ariantele deri+ate HodificateI 5a6ate

pe lucrarea originală să se distri5uie şi ele doar su5Licenţa celor $ Li5ertăţi4

$.".%- Lucrările deri+ate pot fi distri5uitecoercial doar cu acordul scris al autoruluiHautorilorI lucrării originale sau a acelora care deţindreptul de cop:rig;t pentru respecti+a lucrare.E

1.,,






20. %anctuarele %trlucirii Razelor

1. Jn orice spaţiu specificB Fn care se Fntlnesccel puţin trei Cercetători TransReligioşiB cu intenţia

de a de6+olta şi de a anifesta Fn ei şi Fn afara lorValorile TransReligiei se forea6ă un )anctuarTransReligios.

". #xistă astfel %anctuare H)paţii ale Jplinirii>)paţii )acre> ocare #nergetice> Locuri aleCouniuniiB etc..I!

- naturale spaţiile naturale HpăduriB cpiiBalul ăriiB paişti untoaseB etc.I4

- oca6ionale spaţii construite cu alte scopuriiniţiale dect acela de )anctuar TransReligiosB darcare oentan sunt folosite ca atare4

- peranente spaţii special construite pentrua fi )anctuare TransReligioase4

$. (entru consacrarea ca )anctuar TransReligioseleentul cel ai iportant este pre6enţa Fn el acel puţin trei Cercetători TransReligioşi Hdintre caree prefera5il ca cel puţin unul să ai5ă calitatea deCercetător JnaintatI cu intenţia de a desfăşura oacti+itate lisaniană specifică.

%. Cte+a eleente opţionale dar adncsenificati+e pentru consacrarea unui )anctuarsunt urătoarele!

%.1- pre6enţa Fn )anctuar a Cărţii Cunoaşterii*ni+ersale su5 foră inforati6ată sau si5olicăHsu5 fora unor enciclopediiB respecti+ colecţii decunoştinţe specifice fiecăreia din cele / Ra6eI4

%."- pre6enţa )i5olurilor orţă a ValorilorTransReligiei HdealuriB Ra6eB (orţiB #tica AronieiB)urseB Zeluri şi apteIB ale &ului şi *anităţiiHsi5oluri> repre6entări ale D&ului AteporalEBale Dailiei #terneEB ale #+enientelor Maore aleVieţiiB ale aptelor 3e Viaţă *anăB etc.I respecti+ale Jntregului HTotului> *ni+ersului> CososuluiI.

%.$- un ritual specific de consacrare Hai lungsau ai scurtB ai siplu sau ai coplex - alesde cei care fac consacrareaI specific consacrării luiiniţiale Hconsacrării priare la pria folosire aspaţiului respecti+ Fn scopuri infinetieneI respecti+specific Fnceputului fiecărei acti+ităţii particularecare urea6ă să se desfăşoare Fn el Hconsacrăriiintroducti+eI.

'. *n exeplu de consacrare introducti+ă

siplă este rostirea urătoarei forulesacrali6ante!

- Die iu5ireP ie cunoaştereP ie forţăPNoi cei strnşi aici şi acu Fntru deal şi Fntru

pre6enţa atotcuprin6ătoare a Jntregului consacrăprin forţa unită a +ieţuirii noastre acest )paţiu şiacest Tip - delurilor &ului *ni+ersalB Ra6elorCunoaşterii *ni+ersaleB (orţilor Noilor #reB #ticiiAronieiB )urselor ericiriiB Zelurilor MişcăriiTransReligioase şi aptelor &ului Li5erP

ie ca gndurile şi faptele noastre să fie ereug;idate de aceste Qapte Mari Luini Fntru Aroniecu )ineleB cu Ceilalţi şi cu JntregulP

ie ca )i5olurile orţă ale *anităţii să ne

inspire ereu gndurileB +or5ele şi faptelePie u5ireP ie CunoaştereP ie orţăPE

,. Această Consacrare introducti+ă siplă poate

fi Fnlocuită sau copletată cu o alta ai ult sauai puţin coplexă Hcreată de cei care o practicăpe 5a6a C;estionarului de Creare a Ritualurilor1I.

/. Jn )anctuarele astfel consacrate prinpre6enţa aspectelor enţionate anterior se potapoi desfăşura conferinţeB seinariiB ateliereBritualuriB editaţiiB cereoniiB ş.a..d.

2. %anctuarele 5er6anente ale :Tran,-Religiei1 Hspecial construite Fn scop TransReligiosIsunt astfel concepute şi reali6ate Fnct prin

interediul lor toţi cei care doresc să anifesteprin ei dealurileB #tica AronieiB )urseleB Ra6eleB(orţileB Zelurile şi aptele să poată fi autaţi spre afi ct ai Fn ăsură să sită cu putere prin eiacţiunea sacrali6antă a fiecăreia din aceste Valori.

. 3e aceea Fn od o5ligatoriu ele cuprind!- o 5i5liotecă şi o ediatecă care să cuprindă

cel puţin toate operele Modelelor Relati+e ale&ului *ni+ersal şi alte opere iportante pentrustudiul Manifestărilor Maore specifice fiecăreia dincele Qapte Ra6e4

- cel puţin două săli de editaţie dotatecorespun6ător4

- cte+a săli de seinarii HateliereB la5oratoareBetc.I pentru a facilita Fntlniri periodice aleCercetătorilor şi Cercetătorilor Jnaintaţi Fn cadrulcărora se +or a5orda şi cerceta diferite aspecte alecelor / Ra6e4

- cel puţin o sală de conferinţe cu scenă pentruteatru şi dotată cu cele necesare pentru proiecţiade file şi ascultarea de audiţii u6icale4

- o sală are pentru a se putea practica Fn eaarte arţiale şi dansuri4

- cte+a săli pentru a putea locui oaspeţii şiCercetătorii Jnaintaţi care adinistrea6ă acti+ităţilede la sediu4

- săli de couniune şi con+ieţuire Hsală deeseB 5arB etc.I

- şi sala centrală )anctuarul propriu-6is alTrans-Religiei de o foră specifică.

1@. )ala Centrală a )anctuarelor [olo7nosticese nueşte deci %anctuar şi gă6duieşte!

- \Cartea Trans-ReligieiE Fn foră electronică4- repre6entări si5olice ale Valorilor Trans-

Religiei Hde o5icei puse deasupraB Fn urul şi pe(oarta dedicată Religiei şi #6oterisului Fn)anctuar4

- repre6entări si5olice HpicturaleB sculpturalesau de altă naturăI ale &ului AteporalB ale

ailiei #terneB ale #+enientelor Maore ale Vieţii

1 A se +edea pentru detalii cartea D(racticile )pirituale ale&ului *ni+ersalE.

1.,/






1.,






1./@






1/. Jn toate aceste spaţii +or a+ea loc acti+ităţispecifice coordonate de Cercetători Jnaintaţi ca deexeplu!

- cursuri de transitere a Cunoaşterii de pe cele/ Ra6e Hcursuri de filosofieB psi;ologieB econoieBetc.I4

- seinarii de discuţii şi ateliere de practică

5a6ate pe aterialele pre6entate la cursuri4- ateliere de creaţie artistică şi te;nică4- editaţii de relaxareB editaţii specifice

diferitelor tradiţii spiritualeB editaţii trans-religioaseB etc.4

- acti+ităţi sporti+e şi de relaxare4- petreceriB 5anc;eteB cele5răriB coeorăriB

etc.4

- cereonii trans-religioase periodice sauprileuite de e+enientele aore care inter+in Fn+iaţa Cercetătorilor Trans-Religioşi Hpu5ertateaBaoratulB căsătoriaB concepţiaB naştereaB 5oalaBoarteaB etc.I sau prileuite de săr5ătorile trans-religioase4

- studii indi+iduale Fn cadrul 5i5liotecii şi al

ediatecii4- esti+aluri Trans-Religioase şi Trans-Culturale4- etc.

12. Cte+a odele posi5ile de construcţie a

)anctuarelor Trans-Religioase sunt şi cele careurea6ă Hpre6entate Fn fore sc;eaticeorientati+eI!

1./1






1./"






1./$






1./%






1./'






1./,






1.//






1./2






1./






1.2@






1.21






1.2"






1.2$






1.2%






1.2'






24. Altarele Tran,-Religioa,e

1. Cercetătorii Trans-Religioşi care +or dori Fşi+or putea organi6a Fn una din caerele locuinţei lor

un Altar Trans-ReligiosB după cu +or crede decu+iinţă.

". #i +or putea lua Fn calcul Fn aenaarea luiexeplul urător de reali6are a unui astfel deAltar.

$. Astfel pe o ăsuţă de diensiuni +aria5ileHde exeplu cu Fnălţiea de '@ cB lăţiea de ,@c şi lungiea de 1B' I sau pe un suportorgani6at Fn / sau ai puţine Hsau ai ulteItrepteB se +a pune o pn6ă siplă de o anuităculoare Hal5astrăB gal5enăB roşieB +erde Fn funcţie

de preferinţeI sau o Fn+elitoare special creată şidecorată Fn acest sens.

%. (e această ăsuţă se pot aşe6a apoi!

- cărţi şi texte iportante pentru diferite religiiuaniste ai +ec;i sau ai noi4 cărţirepre6entati+e pentru diferite curente e6oterice4cărţi filo6oficeB de psi;ologieB de ştiinţăB de politicăşi econoie care +ă plac ai ult Fn acel oentşi cărţi care fac sinte6e sau anali6e critice acelorapreci6ate ai Fnainte.

- un suport sau ai ulte pentru lunări Hde$B /B B 1@ sau 1" lunăriI sau lunările +or

putea fi puse direct pe asă4- o lapă sau ai ulte de arooterapie şi unsuport sau ai ulte pentru 5eţigaşe dearooterapie Hse +or a+ea la FndenăB pentru a fiarseB şi sirnă şi tăieI4

- statueteB 5asoreliefuri şi alte repre6entărisi5olice a+nd tee religioaseB e6otericeBfilo6oficeB etc.4

'. )u5 ăsuţăB Fn dreptul priei trepte asuportuluiB sau unde+a Fn apropiere puteţi pune uncasetofon Hşi>sau un C3 pla:erI şi Fn apropierea luicasete Hşi>sau Cd-uriI cu u6ică de relaxare şieditaţie Hcasetofon care +a fi folosit Fn ritualurileBrugăciunile sau editaţiile pe care le +eţi faceI.

,. (e perete Hsau pe un suport special pus Fndreptul ăsuţeiI se +a putea pune o pn6ă de oculoare asortată cu cea a pn6ei pusă pe asăBpeste care +or putea fi puse HprinseI apoi!

,.1- repre6entări si5olice ale Valorilor MişcăriiTransReligioase Hale dealurilorB (orţilorB #ticii

AronieiB )urselorB aptelor şi ZelurilorI respecti+ adiferitelor )i5oluri orţă1 ale *anităţii şi

Jntregului4,."- Cuprinsul 0etrianului desfăşurat Fntr-un

ta5el calendar de studiu 5a6at pe CalendarulTerestruB respecti+ Cosic"4

,.$- iagini ce repre6intă scene spiritualeconsiderate ca atare de către +oi Fnşi+ă4

,.%- iagini cu c;ipurile acelor Modele Relati+eHFnteeietori de religii sau gnditori religioşiBiniţiatori de curente e6otericeB sau cercetători aifenoenelor e6otericeB filo6ofiB psi;ologiB artiştiBeconoiştiB oaeni politici şi de ştiinţă pe care Fipreţuiţi ai ultI care +ă inspiră cel ai ult Fnacel oent Hpe care le puteţi sc;i5a cu tipulI4

,.'- şi>sau fragente pe care le consideraţi Fnacel oent repre6entati+e şi eritorii spre aedita ai profund asupra lor din operele acestorModele Relati+e şi din propriile +oastre opere şicugetări4

,.,- Calendarele Trans-ReligioaseB o ;artă apăntului şi o ;artă astronoică4

,./- si5oluri religioaseB e6oterice şi altesi5oluri repre6entati+e pentru diferite aspecte alecelor / Ra6e care +ă inspiră pe oent Fn unca+oastră de perfecţionare spirituală.

,.2- ş.a.

/. (entru editaţiiB rugăciuni şi ritualuriindi+idualeB Cercetătorul Trans-Religios se poateaşe6a Fn faţa acestui Altar pe o salteaB pe un scaunde editaţieB pe un scaun o5işnuit sau pe unfotoliu sau oricu altcu+a găseşte el de cu+iinţă.

2. )urse de inspiraţie pentru posi5ilele su5iecteşi tipuri de editaţii şi ritualuri pe care le poatepractica le +a putea regăsi de6+oltate Fn aterialespecifice editate de Mişcarea TransReligioasă$ şi>sau Fn diferite ateriale editate de diferiteişcări religioaseB e6otericeB filo6oficeB psi;ologiceBetc. a+nd Fnsă Fntotdeauna griă să treacă toateaceste ateriale ai Fnti prin filtrul raţiunii şiexperienţei proprii şi apoi să le pună Fn practică cupre+edere şi precauţie sporită pentru a e+ita astfele+entualele consecinţe neplăcute Hfi6ice şi psi;iceIpe care le pot genera diferite practici spirituale.

1 A se +edea pentru detalii cartea D(racticile )pirituale ale&ului *ni+ersalE." A se +edea pentru detalii cartea D0etrianulE.$ A se +edea Fn acest sens cartea D(racticile )pirituale ale&ului *ni+ersalE.

1.2,






22. Locuinţele #n+inetiene

1. & Locuinţă Trans-Religioasă este una Fn carelocuieşte şi se anifestă &ul Meta(ercepti+ şi

ailia sa.". Jn principal o astfel de locuinţă poate fi

identificată după pre6enţa Fn cadrul ei a cel puţindouă eleente definitorii!

- *n Altar Trans-Religios4- Cartea Trans-Religiei Fn foră inforati6ată.$. Această locuinţă e recoanda5il să fie

consacrată ca atare printr-un ritual lisanianspecific.

%. &dată reali6ată această Consacrare ea poateapoi a fi urată de resacrali6ări periodice Hde ex.anualeI efectuate de către cel>cei care o locuiescB Fn pre6enţa Hopţională aI unuia sau ai ultor

Cercetători Jnaintaţi şi>sau a altor in+itaţi.'. (ria Consacrare se poate face Fn oriceperioadă a anului Hde o5icei Fn oentul utării Fnea spre a o locuiI iar reconsacrările periodice sepot face la oente de ani+ersare periodică aacestui e+enient sau Fn alte perioade! deexeplu Fn tipul 0erotiului Ha tipului 6ero al

Calendarului TerestruI sau Fn oentul unei altesăr5ători fraterniene specifice dedicate special Fn

acest sens.,. Consacrarea Locuinţei este opţională iar Fn

ăsura Fn care se faceB ea se reali6ea6ă cu scopularcării cereoniale si5olice a e+enientuluisc;i5ării locuinţei Hsau a creării uneia noiI.

/. La fel Resacrali6area Hatunci cnd se faceI sereali6ea6ă cu scopul de a arca cereonialtrecerea unor anuite inter+ale de tip specificepetrecute Fn acea Locuinţă.

2. Locuinţa Trans-Religioasă este deci spaţiul Fncare Cercetătorul TransReligios Fşi desfăşoară ultedin acti+ităţile lui specifice de de6+oltare fi6ică şipsi;icăB este spaţiul Fn care Fn )piritul dealurilor şi

a tuturor celorlalte Valori Trans-Religioase se poateanifesta nesting;erit Fn toată plenitudinea lui prineducaţieB cercetare şi creaţie continuă FntruAronia Jntregului.

. Jn acest sens şi acestor ValoriB el consacră şireconsacră periodic Fn od si5olic fiecare spaţiu Fn care +ieţuieşte şi se anifestă.

2(. Cercettorii Tran,-Religioi Cercettorii Gnaintaţi i >raţii Creatori

1. &ricine de+ine e5ru al Mişcării HQcolii>

Căii> etc.I ale cărei Valori şi &5iecti+e sunt trasate Fn lucrarea de faţă este recunoscut de noi ca şiCercetător al Qtiinţei *ni+ersale şi al MisterelorVieţii şi *ni+ersului şi este rugat să-şi ia aceastăcalitate serios Fn considerare.

". Celor care fac aceasta şi astfel ating cutipul o Maturitate nforaţională şi Cogniti+ă1 specifică celor / Ra6eB prin parcurgerea ciclurilor destudii specifice D0etrianuluiE li se recunoaştecalitatea de Cercetător 6naintat .

$. A5sol+enţii acultăţilor de )tudii Trans-Religioase> )T HFnfiinţate şi coordonate deMişcarea TransReligioasăI care parcurg şi

Masteratul Counitar sau pe cel de )tudii Trans-ReligioaseB organi6ate Fn cadrul lor +or firecunoscuţi din oficiu ca şi Cercetători Jnaintaţi şiastfel +or a+ea posi5ilitatea de a participa laacti+ităţile de conducere şi coordonare alediferitelor anifestări iniţiate şi desfăşurate deMişcarea &nefiană şi de a conduce Hcoordona>supra+eg;eaI cereoniile HritualurileI desfăşurate Fn )anctuar.

%. Aceste nstituţii de Fn+ăţănt superior Fncare sunt pregătiţi Cercetătorii Jnaintaţi Fşi pot luadiferite nue cu ar fii! acultate de )tudii Trans-Religioase > Trans-sisteice4 acultate de )tudii

Trans-culturaleB Trans-Religioase şi Trans-disciplinare4 acultate de Qtiinţe ilognostice>

1 (t. detalii a se +edea cartea D#tica AronieiEB cap. D#tapele Adei6ării )isteelorE şi cap. DAdei6area (si;icăE.

[olognostice4 acultatea 3e6+oltării ntegrale4

acultate de )tudii Astiene> Lisaniene> &nesieneBetc.4 Qcoala> acultatea Ra6elorB a dealurilor şi a(orţilor4 etc. şi sunt organi6ate după odelul pecare Fl descrie Fn cartea>+oluul D0etrianul Calea (ercepţiei nfiniteEB cap. Dacultăţile de )tudiiTransReligioaseE.

'. A5sol+enţii acestor instituţii superioare de

Fn+ăţănt pot fi aleşi şi Fn consiliile localeBnaţionale şi Fn Consiliile nternaţionale deConducere ale diferitelor Reţele Trans-Religioase.

,. Cei care nu au calitatea de CercetătorJnaintat nu pot fi aleşi Fn structurile de conducereale Reţelelor nfinoiene.

/. Jn cadrul Mişcării Trans-Religioase

funcţionea6ă şi instituţia nuită a răţieiCreatorilor din care pot face parte toţi Cercetătoriisau Cercetătorii Jnaintaţi care au reali6at cel puţinun proiect de creaţie Fndreptat Fnspre aroni6areasuperioară şi progresul uanităţii pe una din cele /Ra6e ale Cunoaşterii *ni+ersale.

2. )ediile acestei răţii sunt organi6ate Fn cadrul)anctuarelor Trans-Religioase şi Fn ele au loc Fntlniri periodice ale raţilor CreatoriB Fndreptate Fndirecţia punerii Fn practică a unor proiecte decreaţie şi a autorării ipleentării Fn societate a

proiectelor fiecăruia din raţii Creatori.. (roiecteleB in+enţiile şi ino+aţiile reali6ate deraţii Creatori +or fi pu5licate anual Fn Anuarulrăţiei Creatorilor pentru a fi cunoscute de cei care

1.22






ar putea să in+estească Fn ipleentarea lor Hdininteriorul sau din afara Mişcării Trans-ReligioaseI.

1@. Aşadar Fn cadrul Mişcării TransReligioase se

anifestă dinaic trei tipuri de indi+i6i [email protected] # T# - e5rii ai işcării care participă

acti+ sau ai puţin acti+ la acti+ităţile educati+-

forati+-creatoare şi counitare desfăşurate Fn şide către MişcareB fără a se iplica Fn coordonareaei Hnea+nd la oentul respecti+ calificărilenecesare Fn acest sensI4

1@."- ## T# D e5rii care coordonea6ăBadinistrea6ă şi conduc Hg;idea6ă> Fndruă>călău6esc> supra+eg;ea6ăB etc.I acti+ităţilecounitare şi pe cele de educaţieB cercetare şicreaţie care se desfăşoară Fn cadrul Nanor Hcare

pentru aceasta tre5uie să do5ndească niştecalificări şi a5ilităţi specifice prin participarea laprograe educaţionale special Fndreptate Fn acestsens H+e6i )T şi \0etrianulEI.

1@.$- ### T# D e5rii care fac parte dinoricare din priele două categoriiB dar care Fn plusfaţă de atri5uţiile specifice fiecăreia din acestea

desfăşoară şi o acti+itate intensă de creaţieBconstrucţieB ino+aţie şi in+enţie pe oricare din cele/ Ra6eB Fndreptată Fn sensul aroni6ării superioarede sine şi a societăţilor Fn care se anifestă.

HHH11. (entru fiecare dintre aceste tipuri Fn cadrul

işcării se pot folosii ai ulte denuiri specificeBdintre care o parte le listă Fn ta5elul urător!

# T# ## T# ### T#Astian Consilier Astian AstianorCălător Trans-)isteic Călău6ă Trans-)isteică (lasator Trans-)isteic

Călător prin Conştiinţă Conştientolog Constru6inCercetător :@oare; Cercetător :@oare; 6naintat :@ă;

:C6;/rate@ )oră Creator :@are;

Cercetător Asistent Cercetător Conferenţiar n+entator ino+ator -descoperitor H3I

Cercetător Trans-Religios Jndruător Trans-Religios Re+elatorCorenian 7;id Corenian No+ator Corenian#resofian nstructor #resofian nstituitor #resofianilognostic ilognostic #xperientat ilognostic Creatorrate H>)orăI rate H>)orăI Jnaintat H>ăI rate H>)orăI Creator HoareI[olognostic [olognostic Jpărtăşitor [olognostic (rocreatordealist H>ăI dealist H>ăI Radiant H>ăI dealist H>ăI Creator H>oareIndi+id Meta-(ercepti+ Călău6ă Meta-(ercepti+ă Constructor Meta-(ercepti+

nfinetian A+angardist nfinetian nfinetian-#ternianntan Cercetaş ntanian Constituitor ntanianLisanian H& Li5erI Luptător Lisanian CrelisanNanian Nxanian Matur Hpsi;icI Nanor& *ni+ersal H*nicunianI Antrenor *nicunian ăuritor *nicunian& Trans-oral Mentor Trans-oral (lăsuitor Trans-oral& Transcendent Transcendentolog 6+oditor H0ăislitorI&nesian> &nefian )upra+eg;etor &nesian>

&nefianCreator &nesian> &nefian

1". Relaţiile dintre cele trei tipuri de e5riisunt relaţii de fraternitate autentică - raporturile

dintre ei sunt trans-foraleB 5a6ate pe dialogperanent desc;is şi sincer.

1$. Relaţiile dintre Cercetătorii Jnaintaţi HTI şiCercetători HTI nu sunt relaţii de tipul profesor-ele+B sau aestru-discipolB ci doar autentice relaţiide prietenie ei sunt unii pentru ceilalţi doar fraţişi prieteni faptul că unii dintre ei sunt ai Fnaintaţi Fn ce pri+eşte cunoaşterea culturală şiconceptuală a anifestării Ra6elor este o 5ucurie şi

o 5inecu+ntare pentru eiB pe care o pot ăriiconsidera5il alegnd să o Fpărtăşească frăţeşte şi

prieteneşte cu cei ai puţini a+ansaţi deocadatădect ei! acţiunea aceasta le +a fi răsplătităiediat prin ărirea cantitati+ă Hdăruind ine+ita5il+or do5ndiI şi calitati+ă Ha coerenţeiB organi6ăriiBclarităţiiB profun6iiiI cunoaşterii pe care o deţin.

1%. (entru ei aceasta le este Calea! counicaresinceră şi ereu desc;isă HnedogaticăI şicouniune autentică de siţăinte şi gndire cutoate fiinţele pe care le Fntlnesc pe parcursulCălătoriei lor prin Conştiinţă.

1.2






2). C.!.R.-urile #n+inetiene

1. Counităţile de Cercetători Trans-Religioşipoartă printre alte denuiri HAlianţeB AstaluriBLisanuriB 7e;oteruriB nfineteruriB #tinuriB etc.I şidenuirea de C#R-uri!

- DCE +ine de la DcounitateEB DcercetareEB DcounicareEB DcouniuneEB DcreaţieE4

- D#E stă pentru DeducaţieEB Dele+areEB Depati6areEB Dexta6EB De+oluţieE iar

- DRE pentru DreflecţieEB DretragereEB DregăsireEB DreculegereEB Dreali6areE.

". Astfel DC#R-ulE capătă o +iaţă trans-religioasăspecifică pentru a putea participa cu toatepotenţialităţile sale infinite la reali6area nă6uinţeicontinue de perfecţionare şi de6+oltare neliitată a

&ului Noilor #reP$. C#R-urile nfinetiene se de+oalea6ă astfel Fntoate locurile 5inecu+ntate de pe pănt sau dinspaţiu unde această nă6uinţă se FplineşteB +enind Fn existenţăP

%. C#R-urile Lisaniene se pot organi6a şi

funcţiona Fn cadrul celor ai di+erse sistee deorgani6are econoică.

'. Counităţile rateriene se pot deci organi6a!'.1- fie pe 5a6ă de proprietate coună asupra

tuturor iloacelor fixe şi o5ile şi o5iectelor dein+entar pe care le deţine acea counitate Hcuexcepţia 5unurilor de folosinţă strict indi+iduală -

anuite +eşinteB o5iecte de u6 personalB etc.I -acestea sunt C#R-uri Counitare> deaticailiale4

'."- fie pe 5a6a proprietăţii indi+iduale asupraspaţiilor de locuit indi+idualeB a iloacelor de traişi altor 5unuri o5ile şi io5ileB a+nd Fn folosinţăcoună doar )anctuarul din centrul counităţii şiAnexele Coune C#R-ului respecti+ acestea suntC#R-uri ndi+iduali6ate Hsunt practic nişte LocalităţiTransReligioaseI4

,. 3e aseenea ele se pot organi6a spre a fi fiestrict asculineB fie strict feinineB fie integraleHixteI.

/. Jn reali6area CER-urilor Trans-ReligioaseIdeatic /ailiale Integrale Fnteeietorii lorHe5rii lor fondatoriI +or putea parcurgeurătorul deers!

/.1- se unesc forţele financiare şi intelectuale acel puţin $ failiiB respecti+ ' indi+i6i Ho edierecoandată ar fi de 1@ failiiB respecti+ "@ deindi+i6i nefailişti sau o co5inaţie Fntre acestecifre Hun axi recoandat fiind de $@@ de indi+i6iper counitateI şi se pun astfel laolaltă cu titlu de3AR HdonaţieI Fntre $@ şi @ la sută din a+erea pecare o deţine fiecare astfel Fnct să le airănă cel puţin o locuinţă Fn proprietate

indi+iduală HFn care să se poată retrage Fne+entualitatea că din diferite oti+e nu ai +or sălocuiască Fn C#R-ul la a cărui Fnteeiere participăI

şi cte+a fonduri 5ăneşti care să le asiguresupra+ieţuirea cel puţin pe o perioadă de 1 an dupăoentul retragerii din C#R.

/.1.1 Cei care nu au cel puţin o locuinţă +orputea participa la Fnteeiere cu uncă fi6ică şiintelectuală efectuată tot cu titlu de dar şi cufondurile financiare de care dispun şi pe caredoresc să le aducă contri5uţie.

/."- respecti+ o Reţea Nxaniană strnge prindonaţii de la e5rii săi fondurile necesare pentru Fnteeierea unui C#R ailial deatic şi apoiiniţia6ă prin anuiţi e5rii desenaţi de eaprocedurile specifice de Fnteeiere astfel!

/.$- dacă intenţionea6ă ca Fn urul C#R-ului pecare Fl Fnteeia6ă să stiule6e ulterior de6+oltareaunui &raş al Cunoaşterii atunci cupără unde+a Fnafara localităţilor existente Hdar Fn apropiere dedruuri de accesB de un ru şi de cel puţin uno5iecti+ aor de atracţie turistică HlacB unteBareB etc.I cel puţin 1@@-"@@ de ;ectare de terenpe care apoi trasea6ă după un plan dinainte sta5ilitdruurileB cartiereleB parcelele de teren re6er+ate)anctuarului central al &raşuluiB Centrului*ni+ersitar din urul luiB diferitelor C#R-uri ce +or fiorgani6ate Fn cadrul oraşuluiB spaţiile destinateproducţiei agricoleB respecti+ industrialeB parceleledestinate locuinţelor indi+iduale Hcaselor - de cel

puţin 1@@@ p fiecareI respecti+ 5locurilor delocuinţeB etc. - cu alte cu+inte organi6area spaţialgeoetrică a +iitorului &raş al Cunoaşterii4

/.%- dacă au Fn +edere doar organi6area unuiC#R ailial deatic siplu cu anexele necesareBatunci +or cupăra teren Fn cadrul unor localităţiexistente sau Fn afara acestora Fn funcţie depreferinţele e5rilor fondatori ai C#R-uluirespecti+.

/.'- se purcede apoi la construcţia de locuinţepentru fiecare din e5rii fondatori şi pentru

+iitorii e5riiB potri+it unor planuri sta5ilite decoun acord care urăresc Fnsă Fn linii ariprincipiile de organi6are a C#R-urilor ailialdeatice ntegrale sta5ilite Fn pre6entul Manifest4

/.,- se construiesc şi se organi6ea6ă spaţii deproducţie agricolăB respecti+ industrială şi spaţiicoerciale respecti+ turistice care să cree6eresursele financiare şi ateriale necesare 5uneiorgani6ări şi funcţionări a C#R-ului respecti+4

2. *n C#R ailial deatic ntegral HixtI are ' +ri*i E?isten!iale Hde locuitI!

2.1- aripa destinată 5ăr5aţilor care cel puţinpentru o anuită perioadă de tip preferăceli5atul şi +or să respecte din proprie +oinţă un

1.@






urănt de castitate42."- aripa destinată feeilor şi fetelor careB la

fel cel puţin teporarB respectă un urănt decastitate4

2.$- aripa failiştilor Fn care locuiesc feei şi5ăr5aţi uniţi Fn cadrul unor căsătorii4

2.%- aripa copiilor situată Fn apropierea aripii

failiştilorB unde copiii counităţii sunt crescuţi şieducaţi su5 supra+eg;erea părinţilor şi a unore5rii ai counităţii special desenaţi Fn acestsens.

Moentul la care copii se ută Fn această aripă

Hdin locuinţele failiilor lorI este lăsat la li5era loralegereB putnd fi anifestat oricnd Fntre +rstade / 12 aniB recoanda5il la / ani.

2.'- aripa nefailiştilor - care cuprinde 5ăr5aţişi feei trecuţi de +rsta de 12 ani care nu audepus nici un urănt de castitate şi nu suntangaaţi Fn relaţii sentientale sta5ile Hsunt

necăsătoriţiI42.,- şi aripa +i6itatorilor ai celor care locuiescpe perioade scurte Hsu5 o lunăI Fn cadrul C#R-uluirespecti+B care cuprinde spaţii de relaxareB spaţii cuorientare turisticăB etc.

. iecare e5ru aor al counităţiiindiferent Fn ce aripă locuieşte tre5uie să ai5ăasigurată propria locuinţă indi+iduală HpropriacaerăI şi pe ct posi5il un spaţiu sanitar H5aieIaferent HăI.

1@. Masa se ia Fn cadrul unor spaţii specialaenaate Fn acest sens HcantineI specifice fiecăreiAripi sau coune unora dintre ele.

11. Jn cadrul fiecărei Aripi sunt organi6ate spaţiispecifice destinate sociali6ării e5rilor Aripiirespecti+e.

1". Jn cadrul C#R-urilor ntegrale HixteIinstinctul sexual se poate canali6a su5 fora unuideers a5solut noralB urărind sau nuprocreareaB sau su5 fora a5stinenţei şicontinenţei Hacestea două din ură suntrecoandate a fi practicate doar pe perioadeliitate de tipI.

1$. Jn centrul C#R-ului este construit un)anctuar Lisanian cu fiecare din cele Qase )paţiiundaentale care Fl definesc.

1%. La acti+ităţile specifice care se +or desfăşura

Fn cadrul lui participă Fpreună toţii e5rii C#R-ului respecti+ fără deose5ire de Aripa #xistenţialC#R-ească su5 care Fşi o5lăduiesc fiecare din ei

oentan +iaţa Fntru dealuri şi apte.

1'. Jn urul celor , Aripi #xistenţiale Hde locuitIsunt organi6ate % +ne?e! una destinată producţieiBuna acti+ităţilor coercialeB una acti+ităţiloragricole şi una turisuluiB anexe care sunt enitesă producă fondurile şi resursele necesare 5uneifuncţionări a C#R-ului respecti+.

1,. C#R-urile Counitare sunt organi6ate canişte ailii deatice Naturale Fn care se adună ceicu idei şi concepţii despre +iaţă aseănătoare Fncadrul lor statutul fiecărui e5ru este acela defrate şi soră care se respectă şi se tratea6ă reciprocca atare HFn +irtutea acestei rudenii ideaticeI.

1/. iecare din ei participă la reali6areascopurilor şi o5iecti+elor specifice Mişcării Trans-Religioase prin etode de acţiune şi organi6are pecare le sta5ilesc de coun acord Fn spirituldealurilor şi Valorilor Trans-Religioase care Fianiă.

12. Me5rii fondatori ai unui C#R ailial

deatic se organi6ea6ă uridic su5 fora uneioraţiuni Nxaniene independente Hsau a uneifiliale a unei Reţele Nxaniene dea existenteI Fn

1.1






cadrul căreia pot fi priiţi apoi noi e5rii Fn ura Fndeplinirii unor condiţii sta5ilite de conducereaacelui C#R Hde exeplu prin trecerea unorperioade de pro5ă cuprinse Fntre ini $ luni şiaxi $ ani şi a unor teste specificeI.

1. Jn funcţie de capacităţile locati+e disponi5ile

existenteB la priirea de noi e5rii +or existaurătoarele priorităţi!1.1- a acelor lisanieni care au contri5uitB

respecti+ contri5uie financiar şi aterial Hprindonarea unor terenuriB a unor clădiriB a unorateriale de construcţiiB etc.I ai ult laconstruireaB respecti+ enţinerea şi de6+oltareaacelui C#R4

1."- a acelor nxanieni care au contri5uitHcontri5uieI ai repede la constituirea fondurilorcare au peris crearea acelui C#RB respecti+perit enţinerea şi de6+oltarea lui.

"@. Astfel sua depusă are o pondere de 2@ lasutăB iar oentul depunerii o iportanţă de "@ la

sută HFntre acestea două se face o edieariteticăI.

"1. Cu acordul e5rilor existenţi pot fi priiţi

ca noi e5rii şi indi+i6i care nu pot contri5uiaterial şi financiar Hpentru că nu deţin astfel defonduriI la enţinerea şi de6+oltarea C#R-uluiB darau aptitudini şi calificări care le perit să seiplice acti+ Fn desfăşurarea unor proiecte decercetare şi creaţie iniţiate de C#R-ul respecti+.

"". Toate contri5uţiile financiare şi aterialesunt date cu titlu de dar HdonaţieI! la retragerea5ene+olă sau la excluderea din C#R-urileCounitare aceste fonduri nu se dau Fnapoi celorcare le-au donatP

"$. &dată priiţi ca şi e5rii ai acestor C#R-uri ailial deaticeB indiferent de cuantuuldonaţiei făcute Hsau de lipsa acesteiaI toţi e5riisunt egali Fn drepturi şi +or contri5ui cu toţii latoate acti+ităţile counitare specifice care le suntreparti6ate de către counitate Fntru Fplinire faţăde dealB Jntreg şi iinţă.

"%. Toate terenurileB clădirileB iloacele fixeB

iloacele de transportB de counicaţieB deinforareB toate iloacele de producţie careaparţin unui C#R deatic ailial HCounitarI sunt Fn proprietatea coună a tuturor e5rilor aceluiC#RB fiind adinistrate de coun acord prinrepre6entanţi aleşi prin +ot de către e5rii aceluiC#RB din rndurile Cercetătorilor Jnaintaţi existenţi

printre ei."'. (rofiturile o5ţinute din acti+ităţileproducti+eB coercialeB etc. ale unui C#R suntfolosite pentru asigurarea 5unei lui funcţionăriBpentru de6+oltarea lui şi pentru atingerea ZelurilorMişcării Trans-Religioase.

",. Jn cadrul unui C#R Counitar pot fi ţinute Fnproprietate indi+iduală doar iloace de u6 strictpersonal.

"/. Me5rii existenţi ai unui C#R Counitar Fipriesc pe noii e5rii prin +ot secret! aceştiatre5uie să o5ţină astfel +otul a cel puţin /@ la sutădintre e5rii dea existenţi.

"2. Aceeaşi procedură şi acelaşi procent e

necesar şi pentru excluderea HDalungareaEI cui+adintr-un C#R.

". Restul deci6iilor se iau prin +otul aorităţiisiple a e5rilor acelui C#R Hacelei asociaţiifraterieneI.

$@. 3in punct de +edere al proo+ării Fnierar;ia nxaniană un C#R este pri+it ca orice altăcounitate infinetiană.

$1. Jn structurile de conducere ale C#R-ului +orputea acti+a prin urare doar Cercetătorii H>oareleIJnaintaţi H>teI Horicu datorită tipului destinat Fncadrul unui C#R pentru parcurgerea de cătree5rii lui a 0etrianului aici +or fi cu siguranţăult ai ulţi Cercetători Jnaintaţi dect Fn alteCounităţi nfinetieneI.

$". Jn ceea ce pri+eşte regiul de ;rană Fn

cadrul C#R-urilor acesta este recoandat să fie+egetarian.

$$. )e recoandă de aseenea să se e+itefuatul şi consuul de droguri precu şiconsuul excesi+ de alcool.

2. ur6intele C!R-ului@. La intrarea Fntr-un C#R infinetienii +or

depune Fn pre6enţa tuturor e5rilor aceleicounităţiB Fn cadrul unei cereonii specificeBurătoarele 7urăinte!

1.- Kurăntul de fraternitate care de exeplus-ar putea forula astfel! DKur să +ă consider deacu FnainteB pe +oi toţi ceilalţi e5rii aiCounităţii de Cercetare.... Hnuele counităţii Fncare e priitI ca şi fraţi>surori naturaliHeI ai>aleei>ele şi să ă coport ca atare faţă de +oiBautndu-+ă ori de cte ori a+eţi ne+oie Fn ăsuraaxiă a posi5ilităţilor Hfi6iceB intelectualeB

eoţionaleB ateriale şi financiareI de care dispunşi să ă las autat de +oiB cerndu-+ă fără sfialăautorul ori de cte ori +oi a+ea ne+oiePE

"- Kurăntul de sinceritate şi detaşareforulat ca de exeplu! DKur ca pe toată perioadact +oi con+ieţui Fn această Counitate să fiu ctai sincer cu ine Fnsui şi cu +oi - toţi ceilalţifraţi lisanieni ai eiB să anifest ereu faţă defiecare din +oi 5ună+oinţă şi 5une intenţii şi deaseenea să fiu ct ai detaşat şi ai o5iecti+ cuputinţă Fn raporturile şi acti+ităţile de cercetare pecare le desfăşor Fpreună cu +oiPE

$- Kurăntul de *erfec!ionare continuă FntruValorile Trans-Religiei exeplu! DKurB fără e6itareBsă ă perfecţione6 continuuB pe toată durata

şederii ele Fn Counitate prin ărirea neFncetatăcantitati+ă şi calitati+ă a cunoaşterii pe care o deţinpe fiecare din cele / Ra6eB prin anifestarea

1."






constantă prin ine a #ticii AronieiB a dealurilorB)urselorB (orţilorB aptelor şi ZelurilorB Fn odindi+idual şi Fn colecti+ FnB şi prinB participareaasiduă la acti+ităţile Counităţii Fndreptate Fn acestsens HconferinţeB seinariiB ateliereB ritualuriB etc.I.

Kur iarăşi fără ec;i+oc să fiu ereu acti+ Fnautorarea perfecţionării +oastre a tuturor celorlalţi

e5rii ai Counităţii prin participarea acti+ăHcritico-constructi+ăI la acti+ităţile noastre counede perfecţionare şi prin autorarea indi+idualăB Fnăsura posi5ilităţilor cu care sunt Fn6estrat deJntregB a oricăruia din +oiB dacă +ă +eţi expria o

dorinţă Fn acest sensPE %- Kurăntul de cercetare şi crea!ie

Hexpriare creati+ăI exeplu - D3ragi fraţi trans-religioşiB ur solen Fn faţa +oastră că Fi +oidedica de acu Fnainte cugetul şi siţireaB pentruo 5ună parte din tipul de care dispunB pentruacti+ităţi specifice de cercetare şi creaţie

indi+iduale şi colecti+e Fndreptate Fn direcţiaaroni6ării superioare a indi+i6ilor şi societăţiiuane şi ăririi cunoaşterii pe care aceasta odeţine despre diferitele ecanise de anifestareale RealuluiPE

2;. @irecţii de cercetare i creaţie a8ordate de C!R-urile Li,aniene

1. Acti+ităţile Counităţilor de CercetătoriTrans-Religioşi> Meta-(ercepti+i> Trans-)isteici HaC#R-urilor LisanieneI +or fi astfel organi6ate Fnctsă perită fiecăruia din e5rii lor să-şi poatăaprofunda ct ai ult studiile efectuate pe cele /Ra6e ale Cunoaşterii *ni+ersale pentru ca astfelfiecare din ei să poată auta prin educaţieBcercetare şi creaţie proprie la progresul şi e+oluţiacontinuă a uanităţii.

". Jn cadrul acestor Counităţi de CercetătoriTrans-Religioşi +or fi a5ordate ai ulte direc!ii decercetare şi crea!ie printre care şi urătoarele!

".1- de6+oltarea şi perfecţionarea unorodalităţi ct ai aronioase de organi6arepolitico - econoico - adinistrati+ă a diferitelor

counităţi uane şi a societăţii Fn general4"."- cercetarea legilor de organi6are alepsi;icului pentru cunoaşterea şi stăpnireaecaniselor lui de anifestare4

".$- studiul coportaentului religios şicultural al speciei uane4

".%- explorarea cu etode ştiinţifice a stărilorspeciale de conştiinţă accesi5ile fiinţei uaneH+isulB +isul conştientB Ddecorporali6areaEB sonulBstările de Dconştiinţă cosicăEB ;ipno6aB auto-;ipno6aB Dclar+edereaEB etc.I pentru cunoaştereaecaniselor lor de anifestare şi pentrucreşterea gradului de control asupra lor4

".'- cercetarea structurilor fi6iceB 5iologiceB

entaleB energeticeB etc. ale fiinţei uane şi alecososului4

".,- studiul coportaentului de reproducereal fiinţelor uane Hdin punct de +edere 5iologicBsocialB entalB eoţionalB etc.I4

"./- studiul procesului de alientaţie şiproo+area nutriţiei optie specifice specieiuane4

".2- creaţia artistică pe toate raurile eiHpicturăB sculpturăB ar;itecturăB u6icăB poe6ieBeseisticăB etc.I4

".- cercetarea ştiinţifică a unor aspectespecifice religiei şi e6oterisului HritualuriB te;nicide editaţieB de di+inaţie Hde exeplu specificeastrologieiB c;iroanţieiB grafologieiB nuerologieiBetc.IB ş.aI4

".1@- cercetarea ecaniselor de +indecare şi

auto+indecare cu care este dotată fiinţa uană4 ate;nologiilor şi etodelor edicale necesarepentru +indecarea 5olilor cu care se confruntăuanitatea şi a etodelor şi te;nicilor care peritextinderea pe o perioadă ct ai lungă a +ieţiiuane Htin6ndă spre infinit spre NeurireGeatificăIB respecti+ care perit refacerea> Fn+iereaei după o perioadă de Dadorire teporarăE.

".11- descoperirea şi ipleentarea Fnsocietate a unor noi te;nologii - ct ai eficiente şiai ieftine - de o5ţinere a energieiB de deplasareBde counicareB de construcţieB etc. şiperfecţionarea celor existente4

".1"- ş.a.

1.$






27. <raele Cunoaterii

1. Mai ulte Counităţi de Cercetători Trans-Religioşi> Trans-)isteici > Meta-(ercepti+i acti+e Fntr-un anuit areal geografic creea6ă şi susţinprin forţele lor unite existenţa &raşelor Cunoaşterii.

". Jn centrul fiecărui astfel de &raş esteconstruit un Mare )anctuar Trans-Religios şi esteorgani6at un Mare Centru *ni+ersitar care cuprindepe lngă \acultatea de )tudii Trans-ReligioaseE şiacultăţi de profil! de i6icăB de C;iieB denforaticăB de MedicinăB de LitereB de ArtăB deAr;itecturăB de ConstrucţiiB de #conoieB destorieB de 7eografieB de ilo6ofieB de (si;ologieBetc..

$. &raşele acestea sunt un loc predilect al

Culturii şi Qtiinţei ade+ărate lăcaşuri ale)trălucirii Neliitate a celor / Ra6e ale Cunoaşterii*ni+ersale.

%. Jn cadrul lor sunt organi6ate periodicesti+aluri nternaţionale Trans-Culturale şi Trans-ReligioaseB expo6iţii de artă şi ştiinţăB etc.

'. #le gă6duiesc de aseenea sediile principaleale unor posturi de radio şi tele+i6iune patronatede Mişcarea Trans-Religioasă.

,. Redă Fn cele de ai osB Fntr-o forăsc;eatic orientati+ă cte+a posi5ile odele deorgani6are spaţială a acestor &raşe aleCunoaşterii!

1.%






1.'






1.,






1./






1.2






pesiişti total Fn acest sens ade+ărul este că nutoţi oaenii sunt Doaeni-anialeE! ulţi oaeniau depăşit acest stadiu de de6+oltare psi;ică şi eisunt din ce Fn ce ai ulţiP

1". Jn acest sens tre5uie să fi nici optiiştiBnici pesiiştiB ci doar realiştiB o5iecti+i să +ede

cu adnc discernănt deopotri+ă şi răul şi 5ineleBacolo unde sunt! Fn noiB Fn seenii noştri şi Fnsocietăţile noaste şi apoi să Fncercă să eliinărăul şi să Fntări 5inele! din noiB din ceilalţi oaenişi din societatea uanăP

(0. Reelaţia ?nier,al @irect i #n+init

1. Relaţia dintre fiecare o şi Realitatea *ltiă>Jntregul Hnuită de unii cu nue createindi+idual4 sau cu nue specifice unor culturiparticulareI este prin natura ei o relaţie intiă şiindividuală specifică fiecărei fiinţe uane Fn parte fiind de aseenea iniita5ilă şi de neiitatBdeoarece fiecare o este un indi+id cucaracteristici unice şi irepeta5ile Fn esenţa lor.

". iecare o e 5ine să de+ină astfel conştient

de faptul că a iita coportaentul altora faţă deJntreg nu este altce+a dect o lipsă de sinceritatecu Acesta şi cu sine Fnsuşi şi nu do+edeşte dectlipsa dorinţei de counicare sincerăB desc;isă şidirectă cu #l.

$. Aceasta deoarece Realitatea *ltiă HJntregulB iinţa iinţelorB Ceea Ce #steB *nulB&ceanul iinţialB *ni+ersulB etc.I fiind pre6entă Hsu5o foră sau altaI peste tot şi Fn toateB tot tipulBrelaţia fiecărui indi+id cu #a e una intiă şicontinuă cea ai intiă şi cea ai continuărelaţie pe care ne-o pute iagina cu putinţăBdeoarece #a nu ne părăseşte niciodatăB nici ăcarpentru o clipă.

%. 3in acest oti+ pro5lea gestionării acestuiraport inti dintre fiecare indi+id Fn parte şi #aH>#lI e o pro5leă exclusi+ personalăB e un aspectde lăsat Fn copetenţa fiecărui indi+id Fn parte.

'. Modul cu fiecare o +ede şi se coportă cuşi faţă de această Realitate este e+ident specificfelului său de a fi din acel oent - de aceea el nutre5uie ipus cu forţa altoraB pentru că Fn acest felei ar rupe din punctul lor de +edere cea ai intiăşi ai fruoasă legătură pe care o potexperienta Fn #xistenţă.

,. 7estiunea acestei Legături şi raportarea faţăde ea e 5ine deci să fie lăsată Fn copetenţafiecărui o Fn parte.

/. iecare iinţă să o Fntreţină deci pe aceasta

aşa cu site ea că e ai 5ine să o facă la unoent dat printr-o raportare personală sauipersonalăB ai intiă sau ai distantăB aiprietenoasă sau ai coloc+ialăB ai aprinsăHre+oltătoareB certăreaţă sau dipotri+ăde+oţională şi ucăuşăI sau ai detaşatăB etc.

2. (ro5lea acestui raport nu este prin urarepro5lea celorlalţiB este doar pro5lea fiecăreifiinţe Fn parte şi nu se cu+ine să ne aestecă

nein+itaţi Fntr-o aseenea relaţie intiăB extrede intiăO. Legătura acestaB indiferent de fora

particulară pe care o ia Fn sufletul şi intea fiecăruiindi+idB este una )fntă şi )acrăB de aceea nutre5uie profanată şi tre5uie respectată ca atare.

1@. 3in aceste considerente şi din altele care ţinde reali6area Aroniei Jntregului Fn cadrul Mişcării[olo-7nostice acest raport dintre & şi Jntreg estelăsat pe seaa exclusi+ă a fiecărui lisanian Fnparte! astfel uaniştiiB scepticiiB agnosticiiB ateiiBnereligioşiiB panteiştiiB deiştiiB socioteiştiiB li5ercugetătoriiB etc. sunt 5ine +eniţi Fn rndurileMişcării Trans-ReligioaseB fără a li se cere să-şisc;i5e Fn +reun fel raportarea lor intiă faţă deRealitatea *ltiă.

11. Li se cere FnsăB din considerente care ţin dearoni6area superioară a lor şi a Jntregului dincare fac parteB să Fncarne6e şi să anifeste prin eicele 1@ dealuriB să treacă prin cele 1" (orţi ale#relorB să anifeste cu putere prin ei )urseleericirii şi #tica AronieiB să Fşi ărească continuuCunoaşterea pe care o deţin pe cele / Ra6e prineditaţieB studiuB creaţieB uncăB dăruireacunoaşteriiB Fpărtăşirea couniunii şi să participela reali6area celor Zeluri ale Mişcării Trans-Religioase şi a celor 1@ apte ale &ului Li5er.

1". Trans-Religia nu este interesată de raportulinti pe care fiecare Fl are cu Jntregul Haceasta ar fio do+adă de ipietate şi de aestec neperis Fnpro5lee care ţin de conştiinţa personală a fiecăruindi+idIB pe care fiecare Fl nueşte şi are dreptulsă Fl nuească cu doreşte şi faţă de care fiecareare dreptul de a se raporta cu doreşte sufletulsău Fn acel oent.

1$. )ingurii care pot regleenta Fn odul celai autentic acest raport sunt doar cei care suntiplicaţi direct Fn el Hde altfel nieni nu poate să ofacă Fn afară de eiI - pe de o parte ndi+idul şi pede alta Realitatea *ltiă> Jntregul.

1%. ar dacă ei +or să in+ite spre participare

teporară la relaţia lor intiă şi continuă şi pealţiiB să nu le refu6ă in+itaţia nu ar fi Fn spiritulraternităţii *ni+ersale aceasta.

1.1@1






1'. Atitudinea descrisă ai sus nu Fnseană căacest aspect fundaental al #xistenţei Realitatea*ltiă> Jntregul ar fi negliat de nstituţiaNaniană.

1,. Nicidecu 5a dipotri+ă fiecareCercetător TransReligios este Fndenat Fn odcontinuu să cunoască şi să experiente6e Fn od

direct noi şi noi aspecte ale acestei nfinite RealităţiHaspecte entale de raportare la ea diferite teoriişi idei de6+oltate de uanitate de-a lungultipului4 aspecte eoţionale experientate prindiferite te;nici de editaţieB rugăciuneB ritualBcereonieB etc.4 aspecte ale DspirituluiE - desiţire intiă prin practică personalăB etc.I şi este

in+itat să participe ct ai des la toate acti+ităţiledesfăşurate Fn acest sens Fn )anctuarele Trans-Religioase.

1/. Răne Fnsă la latitudinea fiecăruiCercetător şi rate Creator cu şi Fn ce ăsură +ada curs in+itaţiei sus enţionateB deoareceMişcarea Trans-Religioasă spriină cel ai ult şi

susţine cu toată forţa ei Li5ertatea de Conştiinţă prin urarea prin tot ceea ce +a faceB ea doar +acăuta să sensi5ili6e6e spiritele la MesaulTransReligiosB dar su5 nici o foră nu +a Fncerca săipună ai ult sau ai puţin forţat +reo dogăsau +reo credinţă dogatică particulară.

(4. Gnierea i $e6urirea &eati+ic

1. Zelul sacru al aorităţii religiilorB alaorităţii indi+i6ilorB şi a putea 6ice şi al specieiuane Fn general este o5ţinerea şi enţinereaNeuririi Geatifice.

". (riul coandaent al unui indi+id care+ieţuieşte este să caute pe ct posi5il să +ieţuiască Fn continuare ct ai ult tip posi5il dacă eposi5il la infinitP

$. #l caută supra+ieţuirea neliitatăB dar nuorice fel de supra+ieţuireB ci una ct aiaronioasă asociată unei +ieţi desfăşurate Fncondiţii ct ai optie Fn care cel puţin ne+oile de5a6ă să-i fie satisfăcute cel puţin la un ni+el ediuopti şi Fn care sănătatea şi integritatea sa fi6ică şipsi;ică se enţin de aseenea la un ni+el ediu

optiP%. 3e ulte ori dacă acest ni+el opti al+ieţuirii Hdin oti+e direct şi>sau indirect legate decoportaentul specific al fiinţei +ieţuitoareI nueste atins şi> sau enţinut atunci Fn unii indi+i6iapare tendinţa de a nu ai dori +ieţuireaHneurireaI pentru că ea nu ai e 5eatificăHaronioasăI.

'. # clar deci că Fn general iinţele nu Fşi dorescsupra+ieţuirea cu orice preţ şi Fn orice condiţii ele Fşi doresc doar supra+ieţuirea enţinută Fn anuitecondiţii Hct ai aronioaseI.

,. Acelaşi ţel sacru Fl are şi )pecia uană

pri+ită Fn ansa5lul ei ea Fntotdeauna cautăpentru sine o neurire 5eatificăP

/. Qi astfel ca o expriare a dorinţelor celor aiintieB Fndreptate Fnspre neurire 5eatifică Haleindi+idului şi ale speciei uaneI Fn aoritateaco+rşitoare a religiilor Hdacă nu c;iar Fn toateIapare ca oti+ central al direcţiilor de işcare pecare ele le propun spre atingere Hdirectă sauindirectăB explicită sau iplicităB e+identă sau doarsu5nţeleasăI Neurirea Geatifică Fn priul rnd a)peciei Ha indi+idului prin ilocirea specieiI şi apoişi a fiecărui indi+id Fn parte.

2. 3in acest pri coandaent al supra+ieţuirii

aronioase ct ai Fndelungate Hdacă se poateneliitateIB din acest pri coandaent alNeuririi Geatifice se trag apoi direct sau indirectB Fn cadrul oricărei religiiB coandaentele ei etice şi

oraleB +alorileB ţelurile şi forele ei specifice deexpriare.

. #ste e+ident că Fn unele dintre ele aceastăteă a Neuririi Geatifice este Fn od explicit şifoarte direct su5liniatăB iar Fn altele este doarsu5nţeleasăB ascunsă Fn spatele altor tee careiasă Fn faţă pentru Ds;o=EP

1@. 3in această perspecti+ă pute Fpărţiitoate religiile existente Fn două ari categorii!

[email protected] religii Atari0 - Fn cadrul cărora esterecunoscută fără ocolişuri dorinţa e5rilor lor Fndreptată spre atingerea Neuririi Geatifice şiastfel aceştia fac tot ce le stă Fn putinţăB dinperspecti+a posi5ilităţilor spaţiilor şi tipurilor Fncare se anifestăB pentru atingerea ei.

Aceste religii DtariE recunoscndu-şi direct şifără ocolişuri scopul urărit caută foarte seriosiloace ct ai concrete de atingere a luiB Fnfuncţie de posi5ilităţile lor te;nice şi de acţiunespecifice oentului spaţio-teporal Fn care+ieţuiesc.

1@."- religii Aslabe0 - care au Fncorporat Fn elescopul susnuit doar de o anieră su5nţeleasăHsu5conştientă> inconştientăB Dsu5liinalăEI.

11. Jn cadrul acestor religii Dsla5eE acest

de6iderat al Neuririi Geatifice nu este un scopexplicit declaratB ci doar unul care se deduce cafiind iplicit HfundaentalB de 5a6ăI pentruatingerea di+erselor scopuri explicite pe care ele leaduc Fn faţa şi Fn conştiinţa e5rilor lor.

1". Aceste scopuri oficialeB de faţadăB de Ds;o=EB la o anali6ă ai atentă nu sunt Fnsă scopuri Fn sineB ci doar iloace HDagiceEB DsupranaturaleEsau ştiinţifice după ca6I de atingere a NeuririiGeatifice.

1$. Religiile Dsla5eE de o5icei doar coplică şi Fncarcă inutil prin etodele lor druul practic deatingere a Neuririi Geatifice.

1%. Maoritatea DetodelorE de DntuireE pecare ele le creea6ă sunt proo+ate ca atare doarpentru a da o satisfacţie su5conştientă e5rilor

lorB Fn ce pri+eşte faptul că se face Dce+aE pentruatingerea ţelului Neuririi GeatificeB fără Fnsă acăuta să le atragă DcredincioşilorE lor prea ultatenţia conştientă asupra acestui aspectB pentru ca

1.1@"






aceştia să nu aungă să conştienti6e6e eşecurilerepetate pe care pnă Fn pre6ent l-au dat etodelelor specifice de Diortali6areE.

1'. Astfel fiecare religie are un it sacruB o

po+este explicati+ă sau o teorie specifică Hnu eca6ul să +or5i de practică cel puţin pentru religiile

5a6ate pe credinţă dogaticăI despre odul cupoate fi atinsă Neurirea Geatifică Fn care unodel ar;etipal parcurge un anuit dru pe carerespectă anuite +alori şi un anuitcoportaent specific pe care apoi e de Fnţeles căteoretic ar tre5ui să Fl parcurgăB respecti+ să lerespecte şi să le aplice toţi aceia care +or să aungăacolo unde se sugerea6ă Fn od itic că a auns şiel HeaI la Neurirea GeatificăP

Garantul Beuririi 9eatifice1,. (ri+ind Fn general o religieB +ede că de

o5icei ea are ca fundaent o acţiune de relaţionarecu o iinţă> Acţiune> )tare> &5iect> enoen>

)u5stanţăB etc. care oacă pentru ea rolul de D7arant al Neuririi GeatificeE.

1/. Adică celor care reuşesc să atingăB să sităBsă parcurgăB să trăiască o anifestare> relaţie >couniune cu fiinţa> acţiunea> starea> o5iectul>fenoenul> su5stanţa> etc. Dgarant al neuririi5eatificeE li se proite HDperiteE> DFnlesneşteE> Dinteredia6ăEI de către #a >#l atingerea ei.

12. Jn general relaţia cu acest DinterediarE Dgarant al neuririiE nu este un scop Fn sineB cidoar un iloc pentru atingerea a ceea ce el>ea sepresupune că poate oferii - neurirea 5eatificăP

1. Qi dacă ne uită ai atent la +alorileBcondiţiileB acţiunileB raţionaenteleB credinţele caresunt propuse spre a fi neapărat Fnsuşite pentruo5ţinerea relaţionării cu Dgarantul neuririi5eatificeEB pentru atingerea acesteiaB +ede căaoritatea dintre ele sunt Fndreptate cel puţin lani+el de intenţie Hcel puţin teoreticI ai nai+B aiinstincti+ Hsu5conştient> inconştientI tocai spreasigurarea supra+ieţuirii aronioase a specieiuane.

"@. GineFnţeles că ni+elul de supra+ieţuireasigurat este Fntotdeauna cel specific tipurilor şispaţiilor specifice Fn care au fost gndite şi createaceste Dreţete de atingere a neuriri 5eatificeE - şiastfelB odată sc;i5ate aceste spaţii şi tipuriB

DreţeteleE respecti+e de+in DexpirateE HDdepăşiteEI."1. Ce să ai +or5i că aoritatea dintre elese află de exeplu cu ult su5 standardele desupra+ieţuire optiă pe care le are uanitatea Fnpre6entP

"". Qi 5ineFnţeles că odată cu trecerea tipuluiaceste DreţeteE pe lngă că au de+enit Fn ode+ident DexpirateE Hnu că ar fi funcţionat +reodatăcu ade+ărat asta o şti cu toţiiI fiind depăşite dee+oluţia fi6icăB psi;ică şi socială a indi+idului şisocietăţiiB ele ai sunt şi denaturate şi deturnatede tot felul de detractori şi şarlatani DspiritualiEBpnă Fntr-acolo Fnct aung exact in+ersul a ceeace iniţial se doreau să fie.

"$. Astfel unele dintre aceste Dreţete religioaseE Fn stadiul lor actual de anifestare Ha se citidegenerare> expirareI dacă sunt puse Fn practică

duc exact la contrariul! la distrugereB oarteBsuferinţăB nefericire pentru toţi nefericiţii caresunt destul de nai+i să le pună Fn practică fără o+erificare critică atent dicriinati+ă a ade+ărului şirealităţii preceptelor pe care ele se 5a6ea6ă şi are6ultatelor reale la care ele duc Fn concret Hnu FnteorieIP

"%. (e lngă religiile DtariE şi cele Dsla5eE aisunt Fn od e+ident şi religii de ti* Aanial-de- *radă0 care propo+ăduiesc neurirea 5eatificădoar pentru D;aitaE de Daniale de pradăE din careei fac parte şi astfel caută pe ct le stă Fn putinţăsă ănnce şi să prade ct ai ulte din energiileşi resursele restului uanităţii precu un para6itBo căpuşăB un +irus sau un D+apirEP

"'. Aceste religii sunt de o5icei dogatice şitiranice Fn anifestare şi din păcate sunt Fncăfoarte răspndite Fn societatea uană.

",. 3in punct de +edere al sănătăţii )peciei*ane aceste Dreligii-+irusE sunt 5oli gra+e fi6ice şi

psi;ice care Fi afectea6ă existenţa şi Fi pun Fnpericol Fnsăşi Neurirea ei Geatifică Hprin pericoluldeclanşării de exeplu a unor ;olocaust-urinucleare sau 5iologice totaleI.

"/. 3e aceea ea tre5uie să lupte ct ai;otărt pentru a le eliina din trupul ei prinacţiunea specifică a unor indi+i6i şi grupuri uaneHDanticorpiE şi Dsistee iunitareEI care audesc;iderea şi pregătirea necesară desfăşurăriiacestei acti+ităţi de +indecare a uanităţii dediferitele 5oli religioase care o cuprind Fn pre6ent şio ţin parali6ată Fn agonieP

"2. Neurirea fiind dorinţa originarăB Dsufletul

neuritorE apare astfel dintr-un anuit punct de+edere Fn priul rnd ca fiind in+enţia iaginarănecesară H5a6ată pe percepţia iediată arealităţilor specifice +isuluiI pentru a DasiguraEneurirea Fn perioada de de6+oltare pre-te;nică şipre-ştiinţifică a uanităţiiB cnd o5ţinerea ei nu era Fncă posi5ilă Fn od realB concret pentru căştiinţa uană nu era suficient de de6+oltată Fn aceloent Fn această direcţie.

3orin!ă şi fa*te". Aşadar speranţa neuririi şi a Fn+ierii stă de

foarte ult tip Fnaintea noastră ca uanitate.

$@. 3ar o dorinţă fără acţiune reală Fndreptatăspre reali6area eiB urată de re6ultate concreteprin care dorinţa este atinsă cel puţin parţialB estedoar autoaăgire şi auto-ilu6ionareP

$1. 3e aceea pentru Fplinirea acestei dorinţe aneuririi 5eatifice Trans-Religia Fşi Fndreaptă Fnod conştient toate forţele de care dispune pentruca prin cercetare ştiinţifică susţinută să se poată Fnsfrşit ct de curnd să fie reali6ată o apropiere ctai are de acest de6iderat inti al fiecăruiindi+id uanP

$". Vor5i deci de de6ideratul reali6ării Fn

practică al ai ultor ti*uri de neurireindividuală!

$".1.- neurirea fizico-*si2ică căutată a fireali6ată prin prelungirea +ieţii sisteului corp-

1.1@$






psi;ic pe care Fl nui o pe o perioadă ct ai Fndelungată cu putinţă Htin6ndă spre infinitI.

TransReligia Fşi propune Fn acest sens ca unpri o5iecti+ concret iediat de reali6at atingerea Fn cadrul uanităţii a unei +rste edii de $@@ deaniB urnd ca apoi această +rstă să fie extinsăspre infinit.

Jn acest sens ea spriină cu toate forţele de caredispune toate cercetările ştiinţifice Fndreptate Fndirecţia ăririi duratei +ieţii uane.

Tot Fn acest sens TransReligia Fncuraea6ăde6+oltarea şi ipleentarea tuturor acelorte;nologii necesare pentru enţinerea Fn condiţiict ai optie a indi+i6ilor declaraţi decedaţi HprincriogenareB sau alte etodeIB respecti+ a unoreleente parţiale specifice HA3NB etc.I pe 5a6acărora pe +iitor să poată fi de6+oltate etode dereaniare> Fn+iere a lor Htotală sau parţialăI.

$"."- neurire infora!ională căutată a fiatinsă prin găsirea etodelor ştiinţifice şi te;nice

necesare care să perită transferul inforaţieipsi;ice a unui indi+id uan de pe suportul său5iologic pe un suport inforaţional astfel acelindi+id putnd aunge să trăiască teoretic la infinit Fn uni+ersuri inforaţionale +irtuale şi>sau Fntrupuri ro5otice create pentru el4

$".$- neurire socială reali6ată prin copii şiuraşi4

$".%- neurire creatoare atinsă prin creaţiileintelectuale şi>sau ateriale lăsate Fn ură defiecare indi+id creator.

Creatorul DtrăieşteE prin creaţia sa cu ctaceasta este ai dura5ilă şi ai utilă )ocietăţii şiJntreguluiB cu att creatorul ei +a a+ea asiguratăintrarea şi dăinuirea trainică Fn pleiada inefa5ilă araţilor Creatori care au atins Fn conştiinţauanităţii Dneurirea prin creaţieE.

9azele de 3ate 9iologice şi Infora!ionale$$. Jn cadrul Mişcării Lisaniene sunt Fntreţinute

spre funcţionare Ga6e de 3ate Giologice şinforaţionale care să poată fi folosite pentrureali6area la un oent dat din +iitor Hai ultsau ai puţin FndepărtatI a ţelurilor neuririişi>sau Fn+ierii pentru fiecare infinetian Fn parteP

$%. (rin urareB pentru reali6area faptică aposi5ilităţii neuririi Hprelungirii +ieţii spre infinitIşi a Fn+ierii HreaniăriiI su5 o foră sau altaH5iologică> inforatică> ro5otică > 5ioro5otică> detip Dc:5orgEB de tip DclonăEB etc.I Fn Fntregie saudoar parţial a unui Cercetător Trans-Religiosdecedat HDteporar adoritEIB care şi-a expriataceastă dorinţă Fnainte de a uri Hde a intra Fntr-ostare de Daniare suspendatăEIB Fn cadrul Mişcăriinfinetiene s-a creat şi se +a enţine! $%.1- 9aza de 3ate 9iologică care cuprinde sprepăstrareB Fn ct ai 5une condiţiiB Fn funcţie dedorinţele celui dornic de neurire>Fn+iereurătoarele!

- ostre de diferite ţesuturi Hner+oaseBusculareB epitelialeB etc.IB ostre de sngeBsperăB etc.4

- celule ste Hacolo unde este posi5ilI4- orice alte ostre 5iologice care prin cercetare

se do+edesc a fi utile pentru asigurarea unei +ieţict ai Fndelungate pentru el Ha neuririi luiI4

- Fntregul trup 5iologic al celui decedat sau doara unor părţi>organe din el prin criogenare sauprin diferite etode de uificare HplastifiereB

F5ălsăare specialăB turnare Fn etal HoţelB5ron6B etc.IB +idareB etc.I care să poată peritecelei ai ari părţi din trupul decedat să seconser+e ct ai 5ine o perioadă ct ai lungă detipB spre a putea fi folosit pentru posi5ilareaniare 5iologică a infinetianului DteporaradoritE.

$%.1.1 Toată această Ga6ă de 3ate GiologicăTrans-Religioasă are rolul de a auta la indicareaunui nuăr ct ai are de inforaţii 5iologicenecesare pentru enţinerea unei +ieţi Fndreptatespre neurireB respecti+ pentru a perite Fn+ierea>reaniarea celor pentru care se păstrea6ă acesteinforaţii 5iologice Ha persoanelor teporar

decedate> DadoriteE teporar - ATI Fn oentuldescoperirii etodelor ştiinţifice adec+ate derefacere >Fn+iere >reaniare a lor.

$%."- 9aza de 3ate Infora!ională carecuprinde date referitoare la!

- Fnfăţişarea şi fora fi6ică! diensiuniBculoarea pielii4 odalităţi de işcare şi gestică prin reali6area periodică şi apoi păstrarea unor Fnregistrări +ideo şi a unor ăsurători inforaticeprecise4

- +oce Hti5ruB tonalitateB accentB etc.I - prinreali6area unor Fnregistrări audio periodice4

- trăsături de personalitate şi de caracterdeduse pe seaa parcurgerii unor teste psi;ologicespecifice4

- ideiB concepteB proiecte şi acti+ităţi ct aispecificeB grupate pe fiecare din Ra6e reali6ateperiodic pe suport scris HeseuriB urnaleB tratateIBşi>sau pe suport audio-+ideo HconferinţeBexpuneri...I.

- percepţii +i6ualeB auditi+e... specificeprocesate de indi+id Fn cursul +ieţii sale HspaţiiBo5iecteB fenoeneB fiinţe...I4

- alte date care pot fi utile pentru Fn+ierea>recrearea inforatică a unei persoane.

$'. Aceste Fnregistrări se pot face!$'.1- periodic H6ilnicB săptănalB 6etialBlunarB anual...I - de exeplu cu oca6ia D0ilelor )CE- Hultielor trei 6ile din 0etiIB respecti+ anualepls. HD0ilele Neuriri>Jn+ieriiEI - 6ile deautoreflecţie şi editaţie asupra existenţeiBneuririi şi a rosturilor +ieţii proprii existente Fncalendarul de săr5ători al TransReligiei4

$'."- continuu prin Fnsoţirea percepţiei5iologice indi+iduale de o percepţie inforaţionalăconcoitentă Hprin caere de luat +ederi...I.

$,. &dată reali6ate şi stocate pe suportinforatic indi+idual ele pot fi apoi triise sprepăstrare şi Fn Ga6a de 3ate nforaţională aNeuririi>Jn+ierii enţinută Fn cadrul MişcăriiTransReligioase Hcare Fpreună cu cea Giologicăpot fi nuite si5olic şi! )ursa Neuririi>

1.1@%






RenaşteriiB 6+orul Neuririi> Jn+ieriiB etc.I.$/. Toate aceste date inforaţionale folosite Fn

co5inaţie cu diferite prograe de nteligenţăArtificială perit reproducerea> DtransferareaE HcutipulI ct ai fidelă a unei persoane Fn )paţiulVirtual o renaştere a acestuia Fn acest nou spaţiuexistenţial făcut cadou uanităţii de #ra

nforaţională.Beurire şi 5nviere$ fa*te nu vorbeL$2. Aşadar odată cu anifestarea Fnceputurilor

#rei Cosice şi a #rei nforaţionale a +enit iată+reeaB dragi fraţi uaniB ca Neurirea şi Jn+iereasă nu ai rănă doar siple speranţe deşarte ale*anităţiiP

$. A +enit +reea ca &ul să-şi Fplinească Fnod real şi extre de concret şi palpa5il acestedorinţe pe care el le are de ii şi ii de aniP

%@. 3acă pnă Fn ură cu cte+a sute de aniHFnainte de apariţia ştiinţei oderne şi a edicinei

oderneI era oarecu accepta5il ca el să seautoaăgească şi să se autoilu6ione6e că poate săo5ţină neurirea şi>sau Fn+ierea prin tot felul depractici care ai din care ai nai+e HrugăciuniBritualuri agiceB incantaţii şi +or5e DagiceEB sexcu DcontinenţăE sau ai ştiu eu prin ce găselniţe de Dagie autenticăEI acu a +enit +reea să nu seai autoaăgească şi să renunţe la nai+ităţi şicopilăreliB să renunţe la speranţe deşarte şi să seapuce serios de uncă! de cercetare ştiinţificăserioasă pentru a-şi putea +edea Fplinite Hsau dince Fn ce ai apropiateI dorinţele de Neurireşi>sau de Jn+iereB de +iaţă după oartea fi6icăB detrăire a unor +ieţi paralele celei fi6iceB de trăire Fn

(aradisB etc.%1. 3e aceea Trans-Religia prin toate orţele ei

Fşi asuă cu axiă serio6itate susţinereareali6ării tuturor cercetărilor ştiinţifice Fndreptate Fndirecţiile de ai sus fie că acestea presupuncercetării 5iologice HgeneticeB legate de clonareB decelulele steB etc.IB inforatice Hlegate de spaţiile

+irtualeB de conştiinţa artificialăB de ro5oticăB etc.IBfi6ice Hlegate de nanote;nologieB criogenieB etc.Isau de orice altă natură ar fi ele.

%". Vreea aăgirii şi a autoFnşelării specificediferitelor religii Htradiţionale sau Dne= ageEI5a6ate pe tot felul de credinţe Hpo+eşti> po+estiriIdogatice care ai din care ai nai+eB ai ;ilaresau ai delirante a trecut.

%$. Noi ca uanitate tre5uie acu să le lăsăpe acestea Fn ură şi să trece la acţiune.

%%. apte nu +or5eP 3e asta a+e noi acune+oie pentru a ne Fplini dorinţele ilenare.

%'. Acesta este Dcre6ulE fiecărui CercetătorTrans-ReligiosB a fiecărui Cercetător Jnaintat şi a

fiecărui rate CreatorP%,. A sosit fraţilor şi surorilor Fntru deal şi iată

că e aproape +reea Neuririi Ha prelungiriiconsistente a +ieţii uane tin6nd spre infinitI şia Jn+ierii Hreaniării> naşterii din nouB parţial sau Fn FntregieB la ni+el 5iologic şi>sau fi6ic şi>sauinforaţionalI faptice HrealeB palpa5ileI pentru toţioaenii care doresc acest lucru.

%/. Qi negreşit că aceste dorinţe ilenare alenoastre se +or reali6a Fn curnd dacă lăsădeoparte nai+ităţileB copilărelile şi autoFnşelarea şine apucă serios de uncă pentru a le aduce Fnexistenţă spre 5ucuria infinită a noastră şi acopiilor noştriP

(2. 5aradi,urile i in+ernurile

1. (aradisurile şi infernurile sunt fiecare Fn parte Fn od e+ident de două feluri! interne respecti+externe.

". Cele interne HinterioareI sunt pre6ente Fncadrul psi;icurilor aflate Fn Dstare de paradisEHDparadisiacăEI - aronieB organi6areB claritateBcoerenţăB relaxareB +oioşieB etc.4 respecti+ Dde

infernE HDinfernalăEI - di6aronieB de6organi6areBagitaţieB stresB incoerenţăB confu6ieB aărăciuneBetc.

$. Aceste #aradisuri şi infernuri *si2ice le creăfiecare din noi Fn psi;icul nostru Fn funcţie depropria acti+itate fi6ică şi psi;ică! ele sunt răsplataiediată a acestei acti+ităţiP

%. Astfel dacă aceasta este Fndreptată spreAroni6are Hspre respectarea celor % )urse aoreale ericirii! non-FnşelareaB non-furtulB non-+iolenţaşi non-ucidereaI4 spre deal Hspre iu5ireBcunoaştereB forţăB 5ineB ade+ărB fruosB li5ertateBdreptateB unitateB perfecţionareI4 spre susţinerea Fn noi a #ticii Aroniei Ha serenieiB caluluiB

curauluiB 5ucurieiB cupătăriiB ;ărnicieiBsincerităţii4 a refu6ului oricăror preudecăţi şicredinţe dogaticeB etc.I atunci cu siguranţă

răsplata noastră interioară iediată +a fi un D(aradis (si;icEP

'. 3acă Fnsă dipotri+ăB acţiunile şi gndurilenoastre sunt Fndreptate spre de6organi6are şidi6aronie Hprin periterea anifestării prin noi aunor porniri incinoase şi FnşelătoareB a unor ;oţiişi a unor atitudini şi fapte +iolente şi>sau

criinaleI4 spre non-ideal Hspre urăB ignoranţăBslă5iciuneB răutate şi rea+oinţăB inciună şinesinceritateB urţenie şi grosolănieB Fnlănţuire şide65inareB stagnare şi degenerare Hne-căutare aperfecţionării continueI şi spre refu6ul lăsării spreanifestare prin noi a #ticii Aroniei1 Hde exeplula ni+el indi+idual prin lăsarea spre anifestarenesting;erită Fn noi a orgoliuluiB nieiB friciiBtristeţiiB leneiB lăcoie şi desfrului HnesincerităţiiI4respecti+ a tot felul de preudecăţiB fanatise şicredinţe dogaticeI4 etc.4 atunci cu siguranţărăsplata noastră psi;ică iediată dată de)upraconştient este suferinţa psi;ică Hşi apoidurerea fi6icăI! agitaţieB nelinişteB irasci5ilitateB

stresB angoasăB ...

1 A se +edea pentru detalii cartea D#tica AronieiE.

1.1@'






,. 3ar pe lngă aceste paradisuri sau infernuripe care fiecare din noi le purtă Fn psi;iculpropriuB Fn funcţie de propriile gnduri şi acţiuni Hcucare ne 5inecu+ntă sau ne pedepsi singuriIeste e+ident că noi trăi şi Fn (aradisuriB respecti+nfernuri exterioare Hfi6iceB respecti+ socialeI caresunt de o5icei o reflecţie a celor interioare la ni+el

de indi+idB de failieB de naţiuneB respecti+ deuanitate./. Cau6ele care generea6ă apariţia şi

anifestarea paradisurilor sau a infernurilorinterioare sunt Fn are aceleaşi cau6e care legenerea6ă şi pe cele exterioare Hacestea din urăfiind e+ident urarea firească a apariţiei celordintiI.

2. 3acă pri+i cu atenţie Fn interiorul nostru+o putea constata că Fn funcţie de ce +ede căse anifestă aici pute să pre+ede cu destul deare uşurinţă ceea ce o să +ede ulterioranifestndu-se Fn afara noastră Hai de+reesau ai tr6iuI.

. 3acă +ede Fn noi orgolii neăsurateB urăBdorinţă de ră65unareB de de65inareB de asuprireBetc.B Fn curnd +o +edea Fn exterior +iolenţăBdistrugereB ră65oi ...

1@. 3acă Fnsă +ede Fn noi cal şi serenieBiu5ire şi dorinţă de fraternitate uni+ersalăB dorinţăde cunoaştere şi de sta5ilitateB de unitateB de paceşi de linişte atunci negreşit +o +edeaanifestndu-se Fn exterior pace şi societăţiaronioaseP

11. Vor5i apoi de aseenea şi de #aradisuri şi

infernuri fizice :ateriale; locali6ate Fn cadrulsocietăţilor noastreB a+nd rol de răsplătireaterială iediată a acţiunilor 5uneB respecti+ releale e5rilor unei societăţi.

1". #ste e+ident că nfernurile considerate Fnacest sens există dea Fn societate su5 foralocurilor de detenţie HFnc;isoareI şi că deaseenea există şi paradisuri Hde exeplu su5fora unor staţiuni turistice paradisiaceI.

1$. Ceea ce tre5uie adăugat ai pregnantacestor (aradisuri Hai direct şi ai clar conturatIeste accesul gratuit Fn ele ca răsplată pe careTransReligia şi societăţile Fn care ea se anifestăsă o ofere acelor e5rii ai lor Hin+entatoriBino+atoriB artiştiB ediciB Fn+ăţătoriB e5rii ai

forţelor de ordineB etc.I pentru faptele lor 5unee+identeB directe şi Fndelung susţinute.1%. Ca răsplată pentru faptele lor 5uneB oaenii

5uni tre5uie să poată să trăiască Fn aceste(aradisuri Terestre sau Cosice o perioadă directproporţională cu iportanţa faptelor lor făcutepentru enţinerea şi de6+oltarea aronieisocietăţii Fn care se anifestă.

1'. Qi cu sunte 5inecu+ntaţi Fn pre6ent de

anifestările #rei nforaţionaleB iată că pute+or5iB pe lngă (aradisurile şi nfernurile (si;iceBrespecti+ i6ice HTerestre şi CosiceI şi de#aradisuri şi Infernuri (irtuale :Infora!ionale;P

1,. Aşadar Fn funcţie de iportanţa pentrusocietate a uncii lor susţinute consistent Fn

direcţia aroni6ării societăţii uaneB indi+i6i găsiţicu erite suficiente pot o5ţine re6idenţăteporarăB respecti+ definiti+ă Fn aceste (aradisuriTerestre şi Cosice Hşi > sau VirtualeI.

1/. 3ar ce să Fnsene ai precis terenul de

(aradis

12. #aradisul este locul Fn care distanţa dintreapariţia unor ne+oi de aroni6areB respecti+ a unordorinţe de aroni6are realiste şi satisfacerea loroptiă este cea ai redusă cu putinţăP

1. nfernul este in+ers! distanţa aceasta estecea ai lungă şi Fn plus aoritatea ne+oilor şidorinţelor nu sunt satisfăcute la paraetrii optiiBci su5 aceştia şi de ulte ori ulte dintre ele nusunt satisfăcute c;iar deloc.

"@. Această su5-satisfacere Hrespecti+ ne-satisfacereIB această creştere a tipului scurs pnăla satisfacerea optiă a ne+oilor şi dorinţelorrealiste Hde aroni6areI are e+ident un rol depedeapsăB precu şi de stiul pentru transforare

HreeducareI a eleentelor pertur5atoare alearoniei sociale.

"1. (rintre ăsurile care *ot fi luate *entru

resocializarea Hrearoni6area indi+iduală respecti+socială aI eleentelor pertur5atoare suntrecoandate şi urătoarele!

"1.1- ăsuri pre+enti+e! educaţia aronioasăBproo+area Fn societate şi la ni+el de indi+i6i adelurilorB a (orţilor #relorB a Ra6elorB a #ticiiAronieB a )urselor ericiriiB a Trans#conoiei şi aTrans(oliticiiB a aptelor &ului Li5erB a ZelurilorMişcării TransReligioase4 precu şi a tuturorcelorlalte Valori ale TransReligieiP

"1."- ăsuri corecti+e luate Fn cadrul spaţiilorde resociali6are Hdiferitelor fore de nfernuriI!

- separarea răufăcătorilor Fn trei categoriiseparate Hi6olate total una de cealaltăI! ;oţiiBincinoşiiB şarlatanii şi şantaiştii Fntr-un loc45ătăuşii Hcei cu coportaent +iolentI şi +iolatorii Fn alt loc4 respecti+ criinalii Fntr-un loc separat4

- apoi Fn cadrul fiecăreia din aceste trei grupetre5uie separaţi Hpentru traiul Fn aceeaşi Fncăpererespecti+ pentru Fntlnirile de uncăB de educare şide sociali6areI cei sla5i de cei puternici fi6ic4 cei cupro5lee psi;ice Hc;iar şi uşoareI de cei fără astfelde pro5lee4 cei cu educaţie superioară de cei fără

o astfel de educaţie4 ;eterosexualii de ;oosexualiHpentru oti+e de confort psi;ic şi fi6ic pentrufiecare din aceste două categoriiI4

"". )copul infernului HFnc;isoriiI tre5uie să fieeducarea spre resociali6are a eleentelorpertur5atoare! deprinderea coportaentelordealiste şi #ticeB deprinderea dorinţei decunoaştereB a sentientului raternităţii *ane*ni+ersaleB de respectare a 3repturilorundaentale ale &uluiB de respectare adi+ersităţii şi unicităţiiB de counicare sinceră şicouniune frăţească.

"$. Această i6olare pe categorii diferite se facepentru că nfernul - Jnc;isoare nu are scopul de aface din oaenii răi oaeni şi ai răi Hdin ;oţicriinaliB din 5ătuşi ;oţiB etc.I - nu este să facă dininfractori şi ai ari infractoriB ci de a face din

1.1@,






oaeni cu anuite Fnclinaţii releB oaeni carestăpnesc aceste FnclinaţiiB oaeni care şi ledepăşesc pe acestea şi de+in astfel incapa5ili săai repete greşelile care i-au adus Fn nfernHFnc;isoareI.

"%. 3e aceea *rograele de resocializare la

care ei sunt o5ligaţi să participe cuprind printrealtele!- +i6uali6area sisteatică de file artistice şi

docuentare care să-i aute să-şi Fnţeleagă şi să-şidepăşească de6a5ilităţile sociale specifice4

- lucrul Fn grupuri psi;oterapeutice concentratepe pro5leele specifice care i-au dus la i6olareforţată de societate4

- participarea 6ilnică la cursuriB seinarii şiateliere gndite astfel Fnct să-i aute Fn od realsă-şi depăşească de6a5ilităţile sociale şi pentru aputea să deprindă cu uşurinţă calificări şi a5ilităţiHocupaţionale şi de counicareI care să le perităintegrarea uşoară Fn societate după terinarea

participării lor la prograul de resociali6are.

"'. Jn cadrul TransReligiei tre5uie studiat cuatenţie coportaentul antisocial pentru a-i Fnţelege ecanisele şi a putea astfel lua ăsurilecele ai adec+ate de +indecare a celor afectaţi deun astfel de coportaent Ha celor predispuşi dindiferite oti+e anifestării unui coportaentincinosB FnşelătorB +iolentB criinal - cu altecu+inte Fncălcării a diferite legi specifice deorgani6are aronioasă a unei societăţiI.

",. 3e aseenea este necesar a fi create şide6+oltate etode ct ai eficiente de identificarepre+enti+ă a coportaentului anti-socialHnearoniosI Fncă de la priele lui anifestăriBpentru a putea fi astfel tratat Fncă din fa6ele luiincipiente.

"/. Jntr-o societate aronioasă răul tre5uie

Fpiedecat să se anifeste Hprin punereaeleentelor care Fl fac Fn carantină teporară saudefiniti+ă Fn nfernuri Fnc;isoriI respecti+ 5ineletre5uie răsplătit constant prin anifestarea Fnsocietăţile de pretutindeni a unor (aradisuri Fn careindi+i6ii care luptă acti+ pentru 5unăstarea şide6+oltarea acelei societăţi să fie răsplătiţi cu secu+ine pentru faptele lor 5une.

"2. Qi 5ineFnţeles că aceste fapte 5une tre5uierăsplătite şi prin alte ăsuri şi daruri - trăirea Fn(aradis fiind doar Dcireaşa de pe tortEP

". &rice societate tre5uie să Fnţeleagă căGinele tre5uie să fie răsplătit corespun6ător celpuţin la fel de propt şi de consistent precu esterăsplătit răul dacă +re ca 5inele să fie stiulatcu putere să se anifesteP

$@. 3e aceea toate coportaentele dealisteconcreteB specifice #ticii Aroniei tre5uie răsplătiteiediat Fn funcţie de ăriea ipactuluiHcantitati+ şi calitati+I cu care ele contri5uie la5unăstarea şi de6+oltarea societăţii! cu ct acestaeste ai are att cantitati+ Hsunt autaţi ct aiulţi e5rii indi+iduali ai societăţii de deersul5unI ct şi calitati+ Hautorul dat este de su5stanţăB

este consistent nu este superficial şi deoentI.

$1. 3acă cei care produc +ătăări corporaleH5ătăuşiiI sunt pedepsiţi Fn nfernuri sau prinaen6iB cei care Fi prind pe aceştia respecti+ ceicare tratea6ă rănile celor +ătăaţi tre5uie apreciaţicu răsplăţi ateriale şi cu stadii ai lungi sau ai

scurte Fn (aradisuri.$". 3acă ucigaşii sunt Fnc;işi Fn nfernuri> Fnc;isori pentru a fi pedepsiţi şi reeducaţi Fn spiritularonieiB cei care Fi prind pe aceştia şi Fi aduc Fnfaţa ustiţiei tre5uie răsplătiţi corespun6ător pentrufaptele lor 5une.

$$. 3acă incinoşiiB şarlatanii şi Fnşelătoriitre5uie pedepsiţi propt prin aendă şi>sau Fnc;isoareB cei care spun ade+ărulB cei care secoportă cinstitB cei care denunţă FnşelătoriaBinciunaB ipostura şi le dească pe acesteatre5uie răsplătiţi la fel de proptP

$%. GineFnţeles că această răsplătire a 5ineluiBrespecti+ a răuluiB se petrece Fntr-o ăsură ai

ică sau ai are Fn orice societate norală deaceea cu att ai ult se +a petrece ea Fntr-o)ocietate TransReligioasăP

$'. (aradisurile nfinoiene sunt de aceealocuri special construite şi Fntreţinute de MişcareaTransReligioasă pentru a răsplăti 5inele celor care Flfac.

$,. #le sunt locuri ale păciiB aronieiB plăceriiBrelaxării4 locuri din care este eliinată Fn ceea aiare ăsură posi5ilă durerea şi suferinţa su5 oriceforă a eiP

$/. #le sunt locuri Fn care ăcătorii de Gine şi(urtătorii de deal să se poată 5ucura pe deplin pedurata şederii Fn cadrul lorB de +iaţăB de luinăB de5ucurieB Dfără gria 6ilei de ineEB fără stres şifără coplicaţii inutileP

$2. Jn principal (aradisurile fi6ice tre5uie astfel

po6iţionate şi construite Hpe Terra sau Fn cososIastfel 5nc4t să asigure *entru to!i cei care lelocuiesc$

$2.1- confort teric deplin4$2."- locuinţă indi+iduală spaţioasă unicăB

dotată cu toate cele necesare unui trai foarteconforta5il HFn funcţie de iportanţa faptelor 5unefăcute cu ct sunt ai iportante acesteaB cuatt ai are tre5uie să fie confortulI. Locuinţele

pot fi sc;i5ate pe parcursul şederii Fn (aradis cuacceptul locuitorilor.$2.$- satisfacerea optiă a ne+oilor de ;rană şi

F5răcăinte Hcantitati+ şi calitati+ att ca şiconsistenţă ct şi ca di+ersitate fără Fnsă a seface risipăPI4

$2.%- spaţii de relaxare fi6ică şi psi;icăindi+iduale şi counitare coplet dotate cu toatecele necesare! spaţii de distracţieB de oacăB desportB etc.

$2.'- spaţii de interediere a sociali6ăriiB acounicării şi couniunii pentru toţi e5rii(aradisului4

$2.,- locuri de acces neliitat la cunoaştere!5i5lioteciB ediateciB )anctuare TransReligioaseBetc.

$2./- infrastructura aterial energetic -

1.1@/






inforaţională necesară pentru asigurarea accesulindi+idual la G3* şi la 7;idul G3*4

$2.2- iloace optie de counicare şi dedeplasare Fn interiorul (aradisului4

$2.- locaţii naturale irifice Hde exeplu peTerra! Fn apropierea unor unţiB lacuriB a ăriiB peinsule tropicaleB etc.I4

$2.1@- etc. $. ntrarea Fn (aradis este strict indi+iduală

Hrăsplata este indi+idualăI dar Fn ca6uri de fapte5une ăreţe HaoreI se poate perite accesul Fn(aradis şi al failiei 5inefăcătorului Hdacă eldoreşte aceastaI.

%@. Re6identul poate părăsi (aradisul oricnddoreşte şi de aseenea poate fi +i6itat oricnd detoţi cei pe care el +rea să-i priească Fn +i6ită.

%1. ntrarea Fn (aradis este strict controlatăpentru a nu perite unor eleente pertur5atoaresă afecte6e atosfera paradisiacă.

%". &ul (aradisiac este astfel un Ginefăcător şi

un dealist şi nu poate fi altfelP

%$. Infernurile dipotri+ă sunt locuri depri+aţiune şi suferinţă Fndreptată spre pedepsire şireeducare - resociali6are.

%%. Jn cadrul lor se poate folosi ca iloc dereeducare şi aplicarea de pri+aţiuni atentcontrolate! pri+aţiune de sonB de ;ranăB desatisfacerea plăcerilor sexualeB de counicareB dedeplasare>işcareB de confort teric Hredus Fntr-att Fnct să nu le afecte6e Fnsă gra+ sănătateafi6ică şi psi;icăPI.

%'. Toate aceste pri+aţiuni tre5uie Fnsă făcute Fncadrul nfernurilor pe perioade liitate Hde lacte+a 6ile la o lunăI.

%,. )e poate reali6a de aseenea introducereateporară a celor care au greşit Fn nfernuriVirtuale Fn care pe ct posi5il să fie DdăruiţiE cuaceleaşi daruri pe care ei le-au făcut +ictielor lorHsă fie astfel puşi Fn locul +ictielor pentru ca pe+iitor să nu ai fie aşa de dornici să oace rolul de DcălăiEIP

%/. (edeapsa este 5ună doar atta tip cteste cuplată cu un progra de educare şiipleentare Fn cei care au greşit a dorinţei de anu ai repeta răul şi de a face 5ineleP

%2. Aşadar (aradisurile şi nfernurile fi6ice şi+irtuale sunt create şi susţinute Fn cadrul MişcăriiTransReligioase HFn cola5orare directă cu societăţile Fn care ele se anifestăI pentru a răsplăti proptşi consistent faptele 5uneB respecti+ rele alee5rilor eiB respecti+ ale e5rilor societăţii Fncare ele se anifestăB pentru ca aceştia să fieastfel stiulaţi şi Fn+ăţaţi să nu ai facă răulBrespecti+ Fndenaţi şi susţinuţi să facă ct aiulte fapte 5uneP

%. ntrarea Fn nfernuri se poate face şi de5ună +oie Hde cei care se predau singuriautorităţilor socialeI pentru a-şi ispăşi pedepsele5ineeritate şi pentru a fi autaţi astfel să sesc;i5e Fn 5ineB de personalul calificat Fn acestsens.

'@. 3acă cine+a iasă după o perioadăB dintr-un

nfern şi Fntors Fn societate repetă relele pentrucare a auns Fn nfern HFnc;isoareI pute fi sigurică Fn are ăsură sunt +ino+aţi de acest fapt şi ceicare nu s-au ocupat cu tre5uie de reeducarea şistiularea anifestării Ginelui şi dealurilor prin eiHde crearea pentru acel indi+id a condiţiilor şicondiţionărilor aterialeB intelectuale şi eoţionale

necesare pentru ca el să nu ai fie tentat sărepete greşelile Fndreptate spre di6aronie pe carele-a făcut Fn trecutIP

'1. nfernul are deci pe de o parte un rol de

pedepsire a răufăcătoruluiB dar pe de altă parte lafel de iportant ca priul Hdacă nu c;iar aiiportant dect elI este rolul pe care nfernul Fl are5n transforarea reală a unui individ din răufăcător5n binefăcător P

'". &ricare din aceste două aspecte alenfernului anifestate separat una de alta nu potsă dea re6ultatele de care societatea are ne+oiepentru păstrarea şi de6+oltarea Aronie ei.

'$. 3e aceea Fn TransReligie nu există DiertareE!există doar ispăşire faptică dreaptă a greşelilorfăcute prin pedepse corespun6ătoare Hct aiapropiate HsiilareB nu neapărat identiceIsuferinţelor pro+ocate +ictielorI Fnsoţite de unproces consistent şi concret de reeducare pentru Fnlăturarea reală din cel care a greşit a tendinţelorlui răufăcătoare HincinoaseB FnşelătoareB +iolenteBcriinaleB etc.I.

'%. Răsplata Fn TransReligie este după apteB nudupă +or5eP

''. )ă nu ai creadă care+a de acu Fnainte Fnputerea DagicăE a +or5elor! Dte rog ă iartăE.

',. Acestea nu sunt +or5e agiceB sunt doar+or5e prin care răufăcătorii au Fn+ăţat să profite de5ună+oinţa exagerată şi nai+itatea +ictielor lorP

'/. (edepsele şi răsplăţile se dau după apte nudupă +or5e şi sunt proporţionale cu gra+itateafaptei releB respecti+ cu ăriea faptei 5uneP

'2. 3acă nfernurile TransReligioase pot fiorgani6ate doar cu apro5area şi iplicarea directăa societăţilor Fn care se anifestăB (aradisurileTransReligioase pot fi organi6ate şi doar cususţinerea aterialăB financiară şi intelectualăunilaterală a Mişcării nfinoiene Hdar 5ineFnţelescu apro5area autorităţilor societăţii Fn care seorgani6ea6ăI.

'. Jn acest sens a putea identifica trei ti*uride #aradisuri !

'.1- #aradisuri Răs*lată create pentru toţie5rii TransReligiei şi ai societăţii care fac apteGune şi sunt astfel răsplătiţi pentru ele.

(ersonalul ce le deser+eşte pe acestea este alesprioritar din rndul foştilor locuitori ai lor Ha celor acăror perioadă de răsplată sa Fnc;eiatI care +or sărănă Fn continuare Fn aceste (aradisuri.

Coordonarea acti+ităţilor adinistrati+eBeducati+eB de relaxareB etc. desfăşurate Fn(aradisuri se face de către Cercetători Jnaintaţi.

'."- #aradisuri AMod de (ia!ă0 HViparadisuriI -sunt Counităţi TransReligioase care au ca scopdeclarat crearea pentru toţi e5rii lor a unui

1.1@2






Mediu (aradisiac Fn care suferinţele şi durerile suntreduse pentru toţi e5rii la iniB iar (lăcerile şiericirea sunt expansionate spre axiul posi5il.

Jn aceste Vi(aradisuri Cercetătorii TransReligioşipot trăi toată +iaţa lor dacă aşa doresc eiP

La loc de cinste Fn cadrul acestor Vi(aradisurisunt puşi toţi acei Me5rii ondatori ai lor care au

contri5uit senificati+B ai ales din punct de+edere aterial şi financiar la durarea şi susţinereafuncţionării lor.

'.$- #aradisuri Turistice - )eparat de

Viparadisuri şi de (aradisurile Răsplată oricareReţea TransReligioasă poate crea şi organi6a Fnscopuri coerciale Hpentru strngerea printre altelede fonduri pentru funcţionarea (aradisurilorRăsplată şi a Vi(aradisurilorI (aradisuri Turistice Fncare să poată intra toţi cei care doresc şi auiloacele aterial-financiare necesare săplătească pentru seurul lor Fn (aradis.

,@. Jn reali6area acestor trei tipuri de (aradisuritre5uie depus un efort susţinut de către MişcareaTransReligioasăB dar el +a erita pe deplin pentrucă astfel Fn sfrşit cei Guni sunt răsplătiţi aşa cuerită Fn (aradisB acu şi aici şi nu atunci şi acoloprin spaţii care există doar Fn iaginaţia unorindi+i6i care şi-au scăpat-o pe aceasta de su5control ...

,1. C;iar dacă aceste (aradisuri nfinoiene nusunt locuri perfecte de existenţăB cu siguranţă elesunt locuri ale perfecţionării şi de6+oltării continueşi din acest oti+ ele sunt sau tind să fie Cele MaiGune Locuri de #xistenţă din oentul Fn care seanifestăP

,". Jn +ederea aditerii Fn (aradisurile Răsplată

anali6a aptelor Gune se face de către o Coisiede <udecată special constituită de ReţeauaTransReligiosă care coordonea6ă acti+itatea acelui(aradis specificB iar perioadele de şedere Hde 1@6ileB "@ de 6ileB o lunăB un anB ai ulţi aniB etc.Isunt sta5ilite Fn funcţie de ăriea acestor apteGune Hde cantitatea şi calitatea lorI do+edită prin

fapte concrete irefuta5ile şi nu prin +or5e goaleHpledoarii şi aprecieri strict +er5aleI.,$. Această Kudecată a Răsplăţii se iniţia6ă fie

pe 5a6a autosesi6ării Coisiei de KudecatăB fie asesi6ării ei de către oricine este interesatB fie prindepunerea unei cereri directe de către cel careconsideră că este Fndreptăţit pe 5a6a faptelor sale5une să intre Fn (aradis.

,%. (entru intrarea Fn (aradis doar faptelecontea6ăP

,'. Tot ele contea6ă şi pentru alungareapreatură din (aradis Fn ca6ul reali6ării unor fapterele Fn cadrul lui.

,,. Aşadar (aradisurile sunt aici pe (ăntB sauacolo Fn Cosos HFn cerIB sau Fn spaţiulinforaţional - +irtual HDsuprasensi5ilEI doar dacănoi le construi ca atareL

,/. #le sunt de aseenea Fn psi;icul nostrudoar dacă noi le susţine acolo şi sunt Fn spaţiul DsufletelorE HFn +isI dacă faptele şi gndurilenoastre de peste 6i sunt aronioaseP

,2. Nieni altcine+a nu este deci responsa5il decrearea şi susţinerea pentru noi a (aradisurilorBrespecti+ a nfernurilorP

,. Cu ct Fnţelege ai profund acest ade+ăre+identB ele se +or anifesta ai pregnant Fn +iaţanoastră şi ne +o putea astfel 5ucura cu toţii detrăirea 5eatifică concretă şi iediată a &ului(aradisiacP

((. 5rioritţi la Gniere $e6urire i la intrarea n 5aradi,

1. #ste e+ident că Fn anuite oente de tipşi de spaţiu nu +or exista capacităţile aterial-te;nice necesare pentru ca toată luea să poatătrăi Fn (aradis Hacesta fiind o5iecti+ul pe care ni-lpropune spre a-l atinge noi &aeniiMeta(ercepti+iI şi ca toţi cei ce trăiesc Fn deal săai5ă acces la posi5ilitatea şi>sau realitatea Jn+ieriişi a aspiraţiei spre Neurire.

". 3e aceea pe parcursul 3ruului sprereali6area Fn faptă a acestor dealuri ale *anităţiiaccesul tuturor &aenilor *ni+ersali Hşi a celorlalţioaeniI la Fplinirea lor Fn +iaţa proprie +a fi Fnod o5iecti+ liitată.

$. )e ipune prin urare sta5ilirea Fn cadrul)ocietăţilor nfinetiene a unor priorităţi de acces la Fplinirea Fn faptă a acestor dealuri sta5ilite pe5a6a unor criterii clare de selecţie.

%. Criteriile reco6andate de ,ta8ilire a

ace,tor prioritţi sunt Fn are urătoarele!%.1- iniţierea conştientă Hla +rsta aturităţiiI Fn Mişcarea TransReligioasă 1@ puncte H(I4

%."- 5ote6ul Fntru Valorile TransReligiei făcut

după naştere pentru fiecare copil de către părinţiisăi Hprin care ei se angaea6ă să Fl crească Fnspiritul dealurilor şi al Legilor lorB al (orţilor Noilor#re şi al Ra6elor Cunoaşterii *ni+ersaleB al #ticiiAroniei şi al )urselor ericiriiB al Zelurilor şiaptelor &ului Li5erI 1@ (4

%.$- parcurgerea educaţiei priareB generale şiliceale Ha 1" ani de şcoală de introducereincipientă Fn Cunoaşterea *ni+ersalăI '@ (4

%.%- parcurgerea copletă a 0etrianului>R(Hsau a )TI /@ ( H1@ ( pentru parcurgereacopletă a fiecărei Ra6eI4

%.'- parcurgerea unei acultăţi de profil Hdespeciali6are Fntr-un anuit doeniu al Cunoaşterii*ni+ersaleI "' de ( H' ( pentru fiecare an defacultateI4

%.,- participarea ca e5ru acti+ la diferiteleacti+ităţi de cercetare Fntreprinse Fn cadrul C#R-urilor TransReligioase sau Fn alte nstitute de

Cercetare participarea tip de un an - 1@ (4%./- efectuarea unei unci acti+e susţinutepentru reali6area Zelurilor TransReligiei şi pentru Fplinirea aptelor &ului Li5er Hparticiparea

1.1@






acti+ă la construirea şi enţinerea )anctuarelorB aC#R-urilorB a (aradisurilorB a &raşelor CunoaşteriiB aG3*B etc.I - participarea tip de un an pls. 1@ (4

%.2- contri5uirea cu sue de 5ani ec;i+alenteuncii susţinute enţionate ai sus Hde cercetareBrespecti+ construcţie>enţinereI desfăşurată pe odurată de $ ani 1@ (4

%.- crearea unei 5roşuri cu ţinută acadeicăHcu citateB triiteriB note de su5solB 5i5liografieBetc.I de %@-'@ de pagini Hrespecti+ a unui fildocuentar> expuneri acadeice de %@-,@ dein.I pe fiecare din cele "1@@ de su5iecte ale0etrianului1 Fntre $ şi , ( HFn funcţie de calitateaeiI4

%.1@- crearea unor cărţi de de6+oltareacadeică Hcu ţinută ştiinţifică - de "'@ - $@@ depaginiIB respecti+ a unor cursuri> docuentaredetaliate Hcu durata de "2@ - %"@ de in. /x%@>,@ in.I a fiecăruia din su5iectele 6etrianice Fntre$@ şi '@ ( HFn funcţie de calitatea lucrăriiI4

(entru cursurile specifice 0etrianului şi )T se

+or alege cele ai 5une ' astfel de 5roşuri> cărţi>docuentare >expuneri> cursuri. Jn plus autorulcare aunge la un oent dat pe locul 1Hclasificarea este continuă cei care o aprecia6ăsunt toţi e5rii TransReligiei din Reţeauarespecti+ăI prieşte Fncă 1@ ( pentru lucrarea luiBcel de pe " prieşte 2 puncte... cel de pe ' Fncă "( 5onusul acesta se dă o singură dată pentrulocul cel ai are atins Fn clasaentul priilor 'de un autor pe respecti+ul su5iect 6etrianic.

%.11- scrierea unui +olu de poe6iiB a uneinu+eleB a unui roanB a unei colecţii de eseuri Hdeini 1@@ de pag.I 1@ (4

%.1"- scrierea unui tratat personal Hcare săcuprindă de6+oltarea unor idei şi păreri proprii Fnlegătură cu su5iectul a5ordatI de studiu şicercetare pe oricare din su5iectele 6etrianice Hdeini 1@@ de paginiI "@ (4

%.1$- crearea unei in+enţii noi HFntre ' şi 1@@ (pentru fiecare astfel de in+enţie Fn funcţie deiportanţa eiIB a unei ino+aţii H"-'@ (IB respecti+efectuarea unor descoperiri noi iportante Fnoricare din doeniile celor / Ra6e H'-1@@ ( Fnfuncţie de iportanţăI utilă pentru aroni6areasuperioară a uanităţii4

%.1%- crearea şi pre6entarea pu5lică a uneiexpo6iţii cu ini 1' Ta5louri H1@ (IB de ini 1-'

statui> 5asoreliefuri HFn funcţie de ăriea şicoplexitatea lor - 1@ (IB a unor proiectear;itecturale pentru clădiri pu5lice respecti+ pentruclădirile TransReligioase 1@ ( Hpe proiect detaliatapro5at spre reali6areI4

%.1'- crearea unor serii de ;aine H1' odeleI 1@ (4 a unui design nou pentru o5ilierul dintr-ocasă H1@ (IB sau pentru un iloc de transportBrespecti+ counicare H1@ (I4

%.1,- descoperirea de etode de trataent şiedicaente pentru diferite 5oliB respecti+ pentruprelungirea duratei +ieţii uane 1@ - 1@@ (4

%.1/- practicarea edicinei Hca edic - 1@ - $@( pe an HFn funcţie de gradul de calificareI4

%.12- deţinerea unor funcţii de conducere Fnsocietate şi Fn cadrul ReţeleiB onorate cu o folosire

1 A se +edea pentru detalii cartea D0etrianulE.

c;i56uită o a lor pentru aroni6area superioară aacelei societăţi "@ ( pe an4

%.1- efectuarea a diferite eserii utile social 1@ ( pe an4

%."@- etc. - se +or de6+olta pe +iitor de cătrefiecare Reţea pre+ederi şi ai detaliate de acordarea acestor punctae pentru sta5ilirea priorităţilor de

acces Fn (aradisB respecti+ la Jn+iere> Neurire.'. Jntotdeauna Fnsă indiferent de aspectula5ordat ele +or preţui ai Fnti de toate educaţiaBcercetareaB ino+aţiaB creaţia şi unca susţinută Fndreptată Fntru Aronie şi Fntru deal.

,. (unctele acestea se adună pentru fiecareindi+id cei cu cel ai are puncta au prioritatela accesul Fn (aradisuriB la Ga6ele de 3ateGiologiceB respecti+ nforatice constituite Fn+ederea Jn+ieriiB respecti+ la trataentele necesarepentru prelungirea spre neurire a +ieţii.

/. Jn fişa de punere spre adorire Fntru Jn+iereHprin criogenareB etc.I sunt trecute punctaele pecare fiecare o le-a o5ţinut Fn tipul +ieţii.

2. Cu alte cu+inte au acces la 3arurile Cereşti

ale TransReligiei doar cei care Fşi de6+oltă calităţilespecific uane legate de intelect HraţiuneaB logicaBdiscernăntulB udecataB creati+itateaBcapacitatea de in+enţie şi ino+aţieB gradul deindi+iduali6are şi aturi6are psi;icăI respecti+legate de eoţie - copasiuneaB iu5ireaB5unătateaB paceaB cupătareaB curaulBpre+edereaB ;ărniciaB statorniciaB tenacitateaB etc.

. (unctele acestea nu se do+edesc prin +or5eBşi nu se aprecia6ă su5iecti+B ci se do+edesc prinfapte concreteB irefuta5ileB o5iecti+eB e+identepentru toată luea.

1@. Jn ca6ul unor co*ortaente antisociale

e+idenţiate prin sancţiuni penale şi contra+enţiiacordate de organele a5ilitate ale unei societăţi se *ierd *uncte astfel !

[email protected] pentru anifestări de +iolenţă soldate cule6iuni corporale se scad de la 1@ la 1@@ de ( Fnfuncţie de gra+itatea faptei pentru fiecare astfel defaptă4

1@."- pentru inciună şi Fnşelăciune se scad Fntre 1@ şi '@ de puncte pentru fiecare astfel defaptă4

1@.$- pentru furt Fntre 1@ şi 1@@ ( Fn funcţie

de gra+itatea fapteiB pentru fiecare faptă41@.%- pentru ucidere se scad Fntre 1@@ şi 1@@@de ( Fn funcţie de gra+itatea faptei.

11. Aceşti făcători de rele enţionaţi ai sustre5uie purificaţi Fn nfernuri-Jnc;isori de tendinţeleşi deprinderile lor antisociale Hiar Fn ca6urile Fn careacest lucru nu este posi5il ei tre5uie ţinuţi Fni6olare HcarantinăIB pentru a nu tul5ura aroniasocietăţii uane.

1". Zinta pe teren lung este aşa cu a aipreci6at ca toţi oaenii aflaţi Fn Aronie şi Fntrudeal să ai5ă acces la (aradisuri şi la Neurire>Jn+iere.

1$. (unctaele pe care fiecare e5ru alTransReligiei le do5ndeşte sunt făcute pu5lice Fncadrul Reţelei Fn care el acti+ea6ăB crendu-seastfel clasaente de tip Top 1@@B 1@@@B 1@.@@@B

1.11@






etc. - care se reactuali6ea6ă Fn od periodicHanualI.

1%. (ornind de la recoandările de ai susfiecare Reţea Fşi poate deci sta5ili propria grilă depunctareB creată Fn +ederea sta5ilirii priorităţilor la

accesul Fn (aradisurile Hfi6ice respecti+inforaţionaleI pe care ea le coordonea6ăBrespecti+ pentru accesul la facilităţile oferite de eaH5a6e de date 5iologice şi inforaticeB trataenteBetc.I Fn +ederea Neuririi> Jn+ierii.

(). <rganizarea ierarhic a unei Reţele >rateriene

@.1 Mişcarea rateriană este organi6atăadinistrati+ ca o reţea de reţele fiind forată dinai ulte foraţiuni HReţeleI cu specific trans-religios Hde natură asociati+ă nonprofit şi>sau

coercialăI care sunt fiecare Fn parte independenteşi autonoe uridicB financiarB organi6atoricBadinistrati+B etc.

@." Jn cadrul fiecărei astfel de foraţiuni>reţeleexistă o ierar;ie adinistrati+ă aleasă pe 5a6aprincipiilor deocra!iei ierar2ic calificative.

@.".1 Atri5utul de deocraţie Dcalificati+ăE aratăcă pot candida spre a fi aleşi doar acei indi+i6icalificaţi prin parcurgerea unor acti+ităţi educati+-forati+e specifice Fndreptate Fn direcţia forării Fnei a deprinderilor necesare pentru reali6areaoptiă a acti+ităţii de adinistrare şi coordonare Fn

care se +or iplica dacă +or fi aleşi HFn ca6ul Trans-Religiei calificarea necesară este cea de CercetătorTransreligios JnaintatB do5ndită prin a5sol+irea)T sau R(>0etrianuluiI.

@."." Atri5utul de deocraţie Dierar;icăE aratăfaptul că e5rii unei structuri ierar;icesuperioare nu pot aunge acolo dect dacă parcurgtreptatB Fn od deocraticB toată scara ierar;icăinferioară lor Hodată aunşi la un ni+el superior Fşipierd capacitatea de iplicare acti+ă directă HFncalitate de e5ru al lorI Fn acti+ităţile ni+elurilorinferioare ierar;icB a+nd Fnsă posi5ilitatea de

participare neFngrădită pasi+ă Hca o5ser+atorI laaceste acti+ităţiI.

@.$ (entru a da un exeplu de organi6areadinistrati+ă posi5ilă a unei Reţele rateriene+o folosi nuele si5olic de Reţeaua rateriană D(riusE HR(I şi astfel Fn linii ari structuraierar;ică de organi6are a R( ar putea să arate Fnprincipiu astfel!

@.% R( are sta5ilite la ni+el general şi de filialeurătoarele organe de conducere!

@.%.1- Adunările Locale ale e5rilor diferitelorfilialeB Adunările 0onale ale R(B AdunărileNaţionale ale R( şi Adunarea 7enerală a R(4

@.%."- Consiliul 3irector 7eneral al R(BConsiliile 3irectoare NaţionaleB 0onale şi Locale alefilialelor naţionaleB 6onale şi locale ale R(4

@.%.$- (reşedintele şi Cen6orul R(B (reşedinţiişi Cen6orii filialelor naţionaleB 6onale şi locale aleR(.

@.' Aceste organise Fşi desfăşoară acti+itatea

după urătoarele coordonate!1. +dunările ocale ale ebrilor diferitelor

filiale$1.1- sunt alcătuite din totalitatea e5rilor

unei filiale locale a R(41."- se Fntrunesc Fn şedinţe ordinare odată pe

an şi extraordinare ori de cte ori se considerănecesarB la solicitarea Consiliilor 3irectoare Locale4

1.$- apro5ă 5ugetul local de +enituri şic;eltuieli şi 5ilanţul conta5il al filialei locale a R(din care fac parte şi proiectele locale de acti+itatecare le sunt pre6entate spre apro5are de Consiliul3irector Local4

1.%- aleg şi re+ocă Cen6orul filialei locale a R(pe care o conduc4

1.'- aleg şi re+ocă e5rii Consiliilor3irectoare Locale specifice filialei din care facparte.

1.'.1 (ot fi aleşi Fn aceste consilii doar e5riicare do5ndesc calitatea de Cercetători Jnaintaţi.

1.'." Această calitate se do5ndeşte de toţi ceicare a5sol+ă cursurile )T> acultăţilor de )tudiiTrans-Religioase Hinstituţii de Fn+ăţănt superiororgani6ate şi conduse de către R(I sau de cătretoţi cei care parcurg Fn Fntregie acti+ităţileeducati+-forati+e ale 3.(.. H3ruului (erfecţiunii

nfiniteI> 0etrianului desfăşurate Fn cadrul)anctuarelor Trans-Religioase.

. +dunările =onale ale R/# ".1- sunt forate din totalitatea e5rilor

Consiliilor Locale ale diferitelor filiale localecuprinse Fntr-o anuită 6onă4

"."- se Fntrunesc Fn şedinţe ordinare odată pean şi extraordinare ori de cte ori se considerănecesarB la solicitarea Consiliilor 3irectoare 0onale4

".$- aleg şi re+ocă e5rii Consiliilor3irectoare 0onale care coordonea6ă acti+itatea6onală a diferitelor filiale locale ale R( Haceştia potfi aleşi doar dintre e5rii Consiliilor Locale ale

R( care doresc acest lucru care candidea6ă sprea fi aleşiI.

".%- apro5ă 5ugetul 6onal de +enituri şi

1.111






c;eltuieli şi 5ilanţul conta5il al filialei 6onale a R(pe care o conduc şi proiectele 6onale de acti+itatecare le sunt pre6entate spre apro5are de Consiliul3irector 0onal.

". +dunările Ba!ionale ale R/# $.1- sunt forate din totalitatea e5rilor

Consiliilor 0onale ale diferitelor filiale 6onaleexistente Fntr-o anuită ţară4$."- se Fntrunesc Fn şedinţe ordinare odată pe

an şi extraordinare ori de cte ori se considerănecesarB la solicitarea Consiliilor 3irectoareNaţionale4

$.$- aleg şi re+ocă e5rii Consiliilor3irectoare Naţionale care coordonea6ă acti+itateanaţională a diferitelor filiale naţionale ale R(Haceştia pot fi aleşi doar dintre e5rii Consiliilor0onale ale R( care doresc acest lucru carecandidea6ă spre a fi aleşiI.

$.%- apro5ă 5ugetul naţional de +enituri şic;eltuieli şi 5ilanţul conta5il al filialei naţionale a

R( pe care o conduc şi proiectele naţionale deacti+itate care le sunt pre6entate spre apro5are decătre Consiliul 3irector Naţional4

$.'- aleg şi re+ocă Cen6orul filialei naţionale aR( pe care o conduc.

%. +dunarea Generală a R/# %.1- este forată din totalitatea e5rilor

Consiliilor Naţionale ale diferitelor filiale naţionaleale R(4

%."- se Fntruneşte Fn şedinţe ordinare odată pean şi extraordinare ori de cte ori se considerănecesarB la solicitarea Consiliului 3irector 7eneral4

%.$- alege şi re+ocă e5rii Consiliului3irector 7eneral al R( care coordonea6ăacti+itatea generală a R( Haceştia pot fi aleşi doardintre e5rii Consiliilor Naţionale ale R( caredoresc acest lucru care candidea6ă spre a fialeşi I.

%.%- apro5ă 5ugetul general de +enituri şic;eltuieli şi 5ilanţul conta5il general al R( şiproiectele generale de acti+itate care le suntpre6entate spre apro5are de Consiliul 3irector7eneral4

%.'- alege şi re+ocă Cen6orul R(4%.,- apro5ă odificarea actului constituti+ şi a

statutului asociaţiei4

%./- apro5ă di6ol+area şi lic;idarea Asociaţiei şista5ileşte destinaţia 5unurilor răase dupălic;idare4

&. Consiliul 3irector General al R/# '.1- #ste alcătuit din 1@ e5rii aleşi prin +ot

secret Hdin rndul e5rilor Consiliilor 3irectoareNaţionale ale filialelor naţionale ale R(B carecandidea6ă pentru această funcţieI de cătreAdunarea 7enerală a R( Hfiecare filială naţionalăpoate a+ea axi un candidat pentru Consiliul7eneralI.

'.1.1 3intre cei 1@ e5rii doar au drept de+otB al 6ecelea fiind ales periodic prin rotaţieB pe operioadă de 1 anB Fn calitatea de )ecretar şiCoordonator al şedinţelor Consiliului fără drept de+ot4

'.1." Cel care do5ndeşte calitatea de e5rual Consiliului 7eneral Fşi pierde calitatea dee5ru acti+ al +reo unui Consiliu NaţionalB 0onalsau Local.

'.1.$ (e locurile răase astfel +acante seorgani6ea6ă noi alegeri.

'.1.% #l do5ndeşte Fnsă pe toată durata

andatului său calitatea de a putea participaoricnd Hca o5ser+ator fără drept de +otI la oricaredin acti+ităţile desfăşurate de aceste Consiliinferioare erar;ic.

'.1.' Acest principiu al ocupării Fn acelaşi tipa unui singur loc Fn structura ierar;ică şi alposi5ilităţii de participare neFngrădită ca o5ser+atorla acti+ităţile structurilor organi6atorice inferioareierar;ic este +ala5il şi pentru e5rii ConsiliilorNaţionaleB respecti+ Locale locurile răase+acante Fn aceste structuriB prin urcarea Fn ierar;iaorgani6atoricăB urnd a fi ocupate Fn ura unornoi alegeri.

'.1., Me5rii fondatori ai R( au prioritate Fn

a fi realeşi Fn Consiliului 3irector 7eneral pe toatădurata +ieţii lor Hdacă doresc acest lucruI.

'.1./ Cu această excepţie Fn rest un e5rual Consiliului 3irector 7eneral poate fi realesconsecuti+ pentru cel ult două andateconsecuti+e.

'.1.2 Alegerea e5rilor Consiliului 3irector7eneral se face pe o durată de 1@ ani.

'." Consiliul 3irector General al R/# areurătoarele atribu!ii$

'.".1- conduce acti+itatea generală aAsociaţiei4

'."."- adinistrea6ă acti+itatea de la sediulcentral al Asociaţiei4

'.".$- apro5ă organigraa şi politica depersonal a asociaţiei la sediul centralB desenea6ăpersoanele care ocupă diferite funcţii operaţionale Fn cadrul asociaţiei la sediul central4

'.".%- alege (reşedintele R( prin rotaţieB dinrndul e5rilor săiB pe o perioadă de 1 anHpreşedintele nu poate fi Fn acelaşi tip şi )ecretaral Consiliului 7eneral al R(I4

'.".'- apro5ă Fnfiinţarea de filiale naţionale4'.".,- pre6intă Adunării 7enerale a R(

raportul de acti+itate pe perioada anterioară şiodul de executare al 5ugetului de +enituri şi

c;eltuieli4'."./- pre6intă Adunării 7enerale a R( spreapro5are proiecte de acti+itate şi proiecte de 5ugetpe perioada urătoare.

'.".2- asigură punerea Fn aplicare a ;otărrilorAdunării 7enerale a R(.

'. Consiliile 3irectoare Ba!ionale ale R/# ,.1- sunt alcătuite din 1@ e5rii aleşi prin

+ot secret Hdin rndul e5rilor Consiliilor3irectoare 0onale existente Fn cadrul unei filialenaţionale a R(B care candidea6ă pentru aceastăfuncţieI de către Adunarea Naţională a filialei R(constituită pentru acea ţară Hfiecare filială 6onalăpoate a+ea axi un candidat pentru acestconsiliu naţionalI4

,."- dintre cei 1@ e5rii doar au drept de

1.11"






la Consiliul 3irector 7eneral al R(B de la Consiliul3irector Naţional al filialei naţionale din care facparte şi ale Consiliului 0onal al R( de care aparţin.

N. #reşedintele General al R/# .1- asigură punerea Fn aplicare a ;otărrilor

Consiliului 7eneral al R( şi ale Adunării 7enerale a

R(4."- Fnc;eie acte uridice Fn nuele şi peseaa asociaţiei4

."- repre6intă R( Fn raporturile uridice pecare aceasta le iniţia6ă.

1O. #reşedin!ii Ba!ionali ai diferitelor filialena!ionale ale R/#

[email protected] asigură punerea Fn aplicare a ;otărrilorConsiliului Naţional al R( şi al Adunării Naţionale aR( din care fac parte4

1@."- Fnc;eie acte uridice Fn nuele şi peseaa filialei naţionale pe care o repre6intă4

1@.$- repre6intă filiala naţională Fn raporturile

uridice pe care aceasta le iniţia6ă.

11. #reşedin!ii =onali ai diferitelor filiale zonaleale R/#

11.1- asigură punerea Fn aplicare a ;otărrilorConsiliului 0onal al R( şi ale Adunării 0onale dincare face parte4

11."- Fnc;eie acte uridice Fn nuele şi peseaa filialei 6onale din care face parte411.$- repre6intă filiala 6onală Fn raporturile

uridice pe care aceasta le iniţia6ă.

1. #reşedin!ii ocali ai diferitelor filiale localeale R/#

1".1- asigură punerea Fn aplicare a ;otărrilorConsiliului Local al R( şi ale Adunării Locale dincare face parte4

1"."- Fnc;eie acte uridice Fn nuele şi peseaa filialei locale pe care o conduc4

1".$- repre6intă filiala locală Fn raporturile uridice pe care aceasta le iniţia6ă.

(. !xe6plu po,i8il de organizare Buridic a unei Reţele >rateriene ,u8 +or6a unei a,ociaţii nonpro+it

:O.1 )co*urile R/#;

1. :+rt. J1; R/# are ca şi sco* desfăşurareaurătoarelor / tipuri de acţiuni!

1.1 (articiparea la ipleentarea ct aiputernică Fn fiinţa uană a dorinţei de Fncarnare şianifestare prin sine a urătoarelor Idealuri !

- u5irea necondiţionată pentru toate fiinţele4- dorinţa de Cunoaştere neliitată4- capacitatea de a-şi ări necontenit orţa

Hfi6icăB energeticăB eoţionalăB entalăB etc.Inecesară pentru a putea să se Aroni6e6e ct ai5ine pe toate ni+elele fiinţei sale şi de aseenea săpoată participa acti+ la Aroni6area superioară a)ocietăţii *ane4

- dorinţa de a face necondiţionat Ginele attpentru sine ct şi pentru toate fiinţele4

- de a căuta şi de a cunoaşte Ade+ărul Fnlegătură cu di+ersele aspecte ale anifestării cucare intră Fn contact Hfi6iceB energeticeB entaleB

sociale etc.I şi- de a anifesta prin sine fără opreliştiruosul Hprin operele artistice pe care le creea6ăBprin coportaentul său faţă de sine şi faţă deseenii săiB etc.I4

- ărirea Li5ertăţii de anifestare de caredispune4

- prin cunoaşterea şi respectarea Legilor deanifestare ale Realităţii Ha 3reptăţii existente FnanifestareI şi

- prin conştienti6area profundă a *nităţii sale deesenţă cu toate fiinţele şi cu toată #xistenţa4

- dorinţa de Fndreptare continuă spre A5solutH(erfecţionarea Continuă> 3esă+rşirea Fn

anifestarea aronioasă4 sesi6area şi siţireaprofundă a ntegralităţii şi Totalităţii ndi+i6i5ile aRealităţiiI.

1. )usţinerea şi proo+area Fn )ocietatea7lo5ală a unor repere etice fundaentale Hcelespecifice Eticii +roniei şi )urselor /ericirii Iconcreti6ate Fn Fncarnarea de către orice fiinţă adealurilor şi astfel alungarea din ea acoportaentelor di6aronioase din punct de

+edere social şi indi+idual cu sunt cele specifice!- orgoliului HndrieiB +anităţiiB trufieiB

indiferenţeiB etc.I4- niei Hner+o6ităţiiB +iolenţeiB uriiB etc.I4- fricii Hde anifestare li5erăB responsa5ilă şi

creati+ăB de asuare a responsa5ilităţiiB deadaptare la nou şi la sc;i5areB etc.I4

- tristeţii HaărăciuniiB depresieiB apatieiB etc.I4- lenei HplictiseliiB acedieiB oleşeliiB etc.I4- lăcoiei Hcoportaentelor extreiste

neec;ili5rateI4- desfrului Hlipsei de sinceritate cu noi Fnşine

şi cu ceilalţiB a atitudinilor indi+idualiste prost

FnţeleseB a lipsei de responsa5ilitate Fn ceea cepri+eşte 5unul ers al sisteului social din careface parteB etc.I4

- coportaentelor dogaticeB tiraniceBa5solutiste şi fanatice4

- şi coportaentelor Fnşelătoare şiincinoaseB ;oţeştiB +iolente şi criinale4

1.".1 şi Fnlocuirea lor cu anifestăriaronioase specifice!

- sereniei şi iu5irii4- calului şi detaşării4- curaului şi pre+ederii4- +oioşiei şi Fplinirii aceluia care se iplică

acti+ Fn aroni6area superioară a societăţii4- ;ărniciei Hspecifice aceluia care Fşi sta5ileşte

conştient o5iecti+ele de urat şi apoi caută să le

1.11%






atingă cu perse+erenţă şi efort personalI4- cupătării Hanifestării ec;ili5rate care e+ită

să facă ai ult sau ai puţin dect este necesar Fn legătură cu asigurarea 5unului ers al unuifenoen sau a altuiaI4

- sincerităţii a5solute cu noi Fnşine şi cu ceilalţi4- coportaentelor nedogaticeB

deocraticeB li5eraleB ştiinţificeB relati+istec;ili5rate4- coportaentelor specifice! sincerităţii şi

corectitudinii Hproo+ării ade+ărului şi denunţăriiinciunii şi a iposturii non-FnşelăriiI4 cinstei şidăruirii Hnon-furtuluiI4 păcii şi Fpăcării HpacificăriiBnon-+iolenţeiI4 copasiunii şi +indecăriiHrespectării şi proo+ării +ieţii non-ucideriiI.

1." (roo+area Fn societăţile de pretutindeni a5ntregii Cunoaşteri deţinute de societatea uană şifacilitarea accesului la această cunoaştere pentruorice fiinţă uană.

1.% (roo+area Fn societăţile de pretutindeni aatitudinilor, co*ortaentelor şi valorilor Trans-Religioase.

1.& (roo+area cercetării fundaentale şiaplicate pe şapte direcţii principale! ştiinţă şite;nicăB econoieB politicăB psi;ologieB religieBfilo6ofie şi artă4 cu scopul do5ndirii uneicunoaşteri care să aute fiinţa uană să searoni6e6e la un ni+el superior pe toate ni+elelefiinţei sale Hfi6icB energeticB eoţionalB entalanaliticB ental sinteticB intuiţional şi +oliti+I.

1.' Autorarea fiecărei fiinţe uane pentru aputea să atingă stadiul de aturitateinfora!ională şi cognitivă pe fiecare din cele şaptedirecţii fundaentale de cercetare poeniteanterior şi astfel să poată să se aroni6e6e optipe fiecare din cele şapte ni+ele ale fiinţei sale.

1. (roo+area +rtei su5 toate forele eiHliteraturăB poe6ieB picturăB sculpturăB ar;itecturăBcreaţie şi interpretare u6icalăB creaţie şiinterpretare draaticăB etc.I.

1. (roo+area cercetărilor şi acţiunilorconcrete Fndreptate Fn direcţia ăririi neliitate a

duratei +ieţii uane Ha neuririi 5eatificeIrespecti+ a creării posi5ilităţilor te;nice dereFn+iere>recreare a ei HFn ura decesuluiI.

1.N Crearea de spaţii> counităţi paradisiace şiproo+area Trans-#conoiei şi Trans-(oliticii.

:O. 3irec!iile de activitate ale R/#;

. :+rt. J; (entru reali6area scopurilorenţionate la *unctele 1.1 şi 1. ale +rt. J1 R(+a a+ea urătoarele direc!ii de activitate$

".1 Aducerea la cunoştinţa oaenilor depretutindeni a operelor şi +ieţii unor oaeni careau Fncarnat Fn ei dealurile enţionate şi s-auanifestat astfel creati+ HFn ştiinţă şi te;nicăB FneconoieB Fn politicăB Fn religieB Fn psi;ologieB Fn

filo6ofieB Fn artăB etc.I Fn direcţia aroni6ăriisuperioare a societăţii uane - cu scopul de astiula prin puterea exeplului pe fiecare indi+idsă se Fndrepte Fnspre anifestarea prin sine adealurilor.

"." #ditarea de cărţiB re+isteB 5roşuriB plianteB6iare4 producerea de docuentare şi file4

Fnteeierea unor posturi de tele+i6iune şi radiocare să proo+e6e dealurileB care să pre6inteindi+idului diferitele Culturi şi Religii specificediferitelor counităţi locale şi de aseenea săproo+e6e Qtiinţa şi Arta.

".$ &rgani6area de expo6iţiiB concerteBconferinţeB sipo6ioaneB cursuriB seinariiBcapanii ass-ediaB anifestări cultural-artisticeşi ştiinţifice Fn +ederea proo+ării Fn )ocietatea7lo5ală a dealurilor pre+ă6ute la punctul 1.1 Art.1 şi a unor cunoştinţe care să perităaroni6area etică superioară a indi+idului.

".% )priinirea spiritualăB aterială şi financiarădirectă a persoanelor defa+ori6ate social pentru a

le auta Fn re6ol+area pro5leelor cu care seconfruntă! 5oalăB lipsa failieiB ;andicap fi6ic sauentalB dificultăţi financiareB etc.

".' 3esfăşurarea oricăror altor tipuri deacti+ităţi care se Fnscriu Fn scopurile propuse la Art.1B cu respectarea legislaţiei Fn +igoare pe plannaţional şi a pre+ederilor internaţionale Fndoeniu.

". (entru reali6area scopurilor enţionate la *unctele 1." şi 1.' ale +rt. J1 R/# +a a+eaurătoarele direc!ii de activitate$

$.1 3eararea şi susţinerea finali6ării unorproiecte care să perită centrali6area Fntregiicunoaşteri uane Fntr-o 5a6ă unică de date Hcaresă cuprindă toate cărţile scriseB colecţii de iaginiale tuturor operelor de artăB colecţii de fotografii şifile despre diferitele aspecte de anifestareculturală şi religioasă pe care le-au cunoscut sau lecunosc diferite societăţi uane locale de-a lungultipuluiI la care să ai5ă acces Fn od gratuitfiecare fiinţă uană indiferent de societăţile locale Fn care se anifestă.

$." &rgani6area la ni+elul fiecărei ţări dinsocietatea 7lo5ală HFn cadrul filialelor locale dinţara respecti+ăI a unor departaente speciali6ate Fn traducerea şi editarea tuturor arilor opere ale

culturii uni+ersale HreligioaseB filo6oficeB politiceBeconoiceB artisticeB ştiinţificeB etc.I Fn li5arespecti+ei ţări.

$.$ Jnfiinţarea şi susţinerea funcţionării unorinstituţii de Fn+ăţănt HgrădiniţeB şcoli priareBgina6iiB liceeB facultăţiB colegiiB şcoli profesionalesau a altor structuri educaţionaleI Fn care setransite o cunoaştere capa5ilă să aute fiinţauană să se aroni6e6e de o anieră superioarăpe fiecare din ni+elele sale constituti+e Hfi6icBenergeticB eoţional-percepti+-counicati+B entalconcret-analiticB ental cau6alB existenţial-filo6oficBental intuiti+B ental +oliti+B etc.I.

$.% Jnfiinţarea unor sedii locale ale R( Hcu oforă specifică sta5ilită de conducerea R(I Fnfiecare societate coponentă a )ocietăţii 7lo5ale Fncare să fie desfăşurate acţiuni specifice orientate Fn

1.11'






direcţia Fplinirii scopurilor pre+ă6ute la Art. 1 alpre6entului statut.

$.' &rgani6area de sipo6ioaneB conferinţeBcursuriB seinariiB excursii şi ta5ere de instruire şia oricăror alte acţiuni enite să interedie6etransiterea Fn societate a unei cunoaşteri dindoeniile psi;ologieiB filo6ofieiB ştiinţeiB arteiB

religieiB econoieiB politicii Hetc.I enită a-i oferioului o unealtă folositoare pentru reali6area uneicunoaşteri ai profunde de sine şi a uni+ersului FnconurătorB a unei cunoaşteri care să-l aute sădo5ndească )tăpnirea de )ine prin Fntronarea Fninteriorul său a Virtuţilor şi dealurilor şi astfel săse poată integra ct ai 5ine Fn AroniaJntregului.

$., &rgani6area şi susţinerea periodică a unorcapanii de inforare Hprin iloacele ass-ediaI a fiecărui indi+id al )ocietăţii 7lo5aleasupra unor aspecte ale Cunoaşterii *ni+ersale Hdindoeniile psi;ologieiB ştiinţeiB religieiB econoieiBpoliticiiB etc.I capa5ile a aroni6a la un ni+el

superior fiinţa uană şi societăţile Fn care aceastase anifestă.

$./ &rice alte acţiuni culturale sau de altănatură enite a auta fiinţa uană Fn a-şi ăriCunoaşterea pe care o deţine despre sine şiuni+ersul Fnconurător Hşi astfel a se aroni6a la unni+el superiorIB care sunt Fn acord cu statutulAsociaţiei şi cu ;otărrile organelor de conducereale acesteia.

%. (entru reali6area scopurilor enţionate la *unctul 1.% +rt. J1 R/# +a a+ea urătoareledirec!ii de activitate$

%.1 &rgani6area de concerteB expo6iţii Hcu saufără +n6areIB anifestări cultural-artistice şiştiinţifice prin care să se proo+e6e atitudineatrans-culturală şi trans-religioasă precu şidealurile şi Valorile #tice uni+ersal +ala5ile.

%." (roo+area acţiunilor de orice fel care săperită diferitelor culturi locale să intre Fn contactşi să cunoască ct ai 5ine +alorile celorlalteculturi care fac parte din Cultura 7lo5ală a ouluiuni+ersal Ha cetăţeanului TerreiI.

%.$ Crearea unor cadre instituţionale care săpre6inte cu ec;idistanţă şi o5iecti+itate ştiinţificăfiecare cultură şi religie locală pentru a se creapreisele necesare dialogului trans-cultural şi

trans-religios.%.% )usţinerea unor acti+ităţi specifice care săperită Fntărirea şi funcţionarea ai aronioasă a)ocietăţii 7lo5ale cu ar fi!

%.%.1- susţinerea introducerii Fn dreptulinternaţional a recunoaşterii calităţii de cetăţean alTerreiB respecti+ al Cososului Hpe lngă calitateade cetăţean al unei societăţi locale oarecareIpentru orice fiinţă uană doritoare Fn acest sens4

%.%."- susţinerea unor deersuri necesarepentru studierea Fn instituţiile de Fn+ăţănt depretutindeni din lue pe lngă li5a locală şi aunei Li5i *nice nternaţionaleB pentru a facilitaastfel counicarea culturală la ni+el glo5al4

%.%.$- Fntărirea po6iţiei diferitelor organiseinternaţionale existente şi Fnfiinţarea unor noiorganise internaţionale care să facilite6e

aroni6area superioară a tuturor Cetăţenilor Terreişi a )ocietăţii 7lo5ale din care ei fac parte4

%.%.%- uşurarea accesului fiecărei fiinţe uanela Cunoaşterea *ni+ersală4

%.%.'- aducerea Hpe diferite căiI la cunoştinţadiferiţilor indi+i6i foraţi Fn diferite tradiţii culturaleşi religioase locale a celorlalte tradiţii culturale şi

religioase ale uanităţii cu su5linierea +alorilorcoune care le leagă dincolo de diferenţele deanifestare forală Ha faptului că ceea ce neuneşte pe noi oenii tre5uie să fie ai puternicdect ceea ce ne desparteB dacă +re să trăi cutoţii Fn Aronie şi ericire Fn cadrul )ocietăţii7lo5ale ai cărei e5rii sunte +rnd-ne+rndI4

%.%.,- organi6area şi susţinerea unor Fntlniriinternaţionale şi locale a repre6entanţilor diferitelorculturi şi religii uaniste locale cu scopul dialoguluişi al cunoaşterii reciproce4

%.%./- organi6area Fn cadrul diferitelor societăţilocale Hla sediile locale ale R(I a unor anifestăriculturale HconcerteB expo6iţiiB conferinţeB seinariiI

şi a unor esti+aluri Trans-culturale şi Trans-religioase Fntinse pe durata ai ultor săptăni Fn care să se pre6inte file docuentare Hsauconferinţe audio-+i6ualeI despre organi6areaBfuncţionarea şi +alorile proo+ate de diferite religiişi culturi locale cu scopul ăririi cunoaşterii fiecăruiindi+id despre celelalte anifestări culturale şireligioase ale luii Hurate de seinarii deaprofundare a acestei cunoaşteri susţinute decercetători speciali6aţi Fn acest sens din cadrulR(I.

&. (entru reali6area scopurilor enţionate la *unctul 1.& +rt. J1 R( +a a+ea urătoareledirec!ii de activitate$

'.1 &rgani6area şi susţinerea funcţionării unorcounităţi de cercetători Hcu orientare şi atitudinetrans-culturală şi trans-religioasăI Fn cele şaptedoenii fundaentale preci6ate la punctul ' Art.14

'." &rgani6area şi susţinerea acti+ităţii unornstitute de cercetare.

'. (entru reali6area scopurilor enţionate la *unctul 1. +rt. J1 R/# +a a+ea urătoareledirec!ii de activitate$

,.1 (roo+area şi susţinerea anifestării Fn

societate a diferitelor rauri ale artei Ha u6iciiB aartelor plasticeB a artelor eşteşugăreştiB a arteloraudio-+i6ualeB etc.I enite să aute la aroni6areasuperioară pe plan eoţional şi ental a oului şisocietăţii.

,." )tiularea de6+oltării calităţilor artisticeale fiecărui indi+id prin organi6area şi susţinereaacti+ităţii HFn cadrul sediilor R(I a unor cenacluriliterareB a unor ateliere de pictură şi desenB a unorateliere de interpretare u6icală etc. şi prinpunerea lui Fn contact Hprin conferinţe şi seinariiaudio+i6ualeI cu +alorile artistice produse de diferiţiartişti Har;itecţiB sculptoriB pictoriB u6icieniBscriitoriB poeţi etc.I de-a lungul tipului.

. (entru reali6area scopurilor enţionate la *unctele 1. şi 1.N ale +rt. J1 R/# +a a+ea

1.11,






urătoarele direc!ii de activitate$

/.1 susţinerea unor acti+ităţi şi cercetărispecifice Fn doeniile 5iologieiB edicineiB fi6iciiBc;iieiB inforaticiiB ro5oticiiB etc. care caută săgăsească şi să ipleente6e etode concrete deprelungire aronioasă a +ieţii uaneB respecti+ de

reaniare H5iologicăB inforaţionalăB ro5oticăI a ei Fn ura decesului./." #fectuarea unor acţiuni concrete de creare

a unor counităţi paradisiace./.$ )usţinerea adinistrati+ăB financiară şi

aterială a unor prograe sociale organi6ate peprincipiile Trans#conoieiB respecti+ aleTrans(oliticii.

:O." Calitatea de ebru al R/#;

.O +rt. J ".1. Calitatea de ebru al R/# sedob4ndeşte cu apro5area Consiliilor Locale ceconduc acti+itatea diferitelor filiale ale R(

Horgani6ate la ni+el de localitateI de către cei care+or să participe Fn od acti+ la reali6area celorşapte scopuri ale R( pre+ă6ute de pre6entulstatut.

/.1 Jn acest sens doritorii +or tre5ui săparticipe ai Fnti la o serie de seinarii Fn care săli se explice ai pe larg scopurile şi acţiunile R(Bla sfrşitul cărora +or participa la o discuţie cuConsiliul Local sau cu trei e5rii ai acestuia Fncare ei să se edifice Fn legătură cu caracterul şioti+aţiile care Fl Fndeană pe doritor să de+inăe5ru al R(.

/." [otărrea acordării calităţii de e5ru o+a lua Consiliul Local Fn şedinţele sale ordinare.

.O +rt. J ".. Calitatea de ebru al R/# se *ierde de către persoana care!

- nu Fşi Fndeplineşte Fndatoririle de e5ru4- doreşte aceasta4- anifestă o atitudine contrară sau

neconforă spiritului de acţiune al R(.2.1 (ierderea calităţii de e5ru este ;otărtă

de Consiliul Local al filialei din care el face parte şipoate fi contestată Fn faţa Adunării Locale ae5rilor filialei a cărei ;otărre rănedefiniti+ă.

2." (ierderea calităţii de e5ru a unei filiale

nu Fnseană că persoana respecti+ă nu poatede+enii ulterior e5ră a unei alte filiale sau aaceleiaşi filiale cu condiţia să fie acceptată din noude către Consiliul Local.

2.$ (ierderea calităţii de e5ru poate fi decista5ilită şi doar pentru o perioadă liitată de tip.

:O.% 6ndatoriri şi dre*turi ale ebrilor R/#;9. +rt. J %. Me5rii R( au urătoarele

5ndatoriri$- de a anifesta prin ei dealurile &ului

*ni+ersalB #tica AronieiB )ursele ericirii şi (orţileNoilor #re4

- de a se eancipa necontenit prin CunoaştereBeducaţieB cercetare şi creaţie continuă pe fiecaredin cele / Ra6e ale Cunoaşterii *ni+ersale4

- de a se aroni6a prin Virtute şi prin aptele&ului Li5er4

- de a proo+a o atitudine de respect şi u5irepentru toate fiinţele4

- de a proo+a Fn societate atitudinea trans-culturalăB Valorile Trans-Religioase şi ZelurileMişcării TransReligioase4

- de a contri5ui intelectualB aterial şi financiarpe ăsura posi5ilităţilor reale ale fiecăruia lareali6area scopurilor pe care şi le-a propus spre a fiatinse R(.

1@. Me5rii R( 5eneficia6ă de urătoarele

dre*turi$- dreptul de a participa Fn od gratuit la

conferinţeleB cursurileB seinariileB sipo6ioanele şifesti+alurile Hla toate acti+ităţile educati+ - forati+- creati+eI organi6ate de R(4

- dreptul de a a+ea acces Fn od gratuit la5i5liotecileB sălile de calculatoareB sălile deeditaţiiB etc. organi6ate Fn cadrul sediilor R( depretutindeni4

- dreptul de a cupăra produse fără adaoscoercial din cadrul aga6inelorB li5răriilorB etc.organi6ate Fn cadrul sediilor R( de pretutindeni4

- dreptul de a alege e5rii Consiliului Local alfilialei R( din care ei fac parte4

- dreptul de a apro5a 5ugetul local de +enituri şic;eltuieli şi proiectele de acţiune locală care le suntpre6entate spre apro5are de către Consiliile Locale.

1.11/






(;. 5rincipii generale de +uncţionare ale Reţelelor Tran,-Religioa,e

1. oraţiunile Trans-ReligioaseB care serecunosc ca atareB pot să se organi6e6e Fn oduri

siilare cu exeplul de organi6are ierar;ică şi uridică dat ai Fnainte sau pot găsi noi odalităţide organi6are adinistrati+ă Fn interiorul lor.

". & oraţiune> Reţea Trans-Religioasă este oreţea de ndi+i6i MaturiB de &aeni Li5eri care alegsă cola5ore6e şi să uncească Fpreună pentruatingerea unor scopuri coune specific trans-religioase.

$. La fel fiecare foraţiune din cadrul ReţeleiNxaniene c;iar dacă este independentă şiautonoă Fn acţiunile sale caută ca pe ct Fi stă Fnputinţă să cola5ore6e ct ai strns cu celelalteforaţiuni ale Reţelei Lisaniene pentru atingereaacelor o5iecti+e sta5ilite de coun acord.

%. *n indi+id trans-religios este pe ct posi5ilautono şi independent Fn toate acti+ităţile pe carele iniţia6ă dar cola5orea6ă cu ceilalţi Cercetători dinpropria Reţea nfinoiană şi din celelalte reţelenfinoiene pentru a se perfecţiona continuu şi aauta la perfecţionarea şi aroni6area superioară asocietăţilor Fn care se anifestă.

'. Toate reţelele şi foraţiunile ;olo-gnostice

Fndeplinesc un nuăr de caracteristici counenuite şi *rinci*ii de ac!iune trans-religioasă.

,. Aceste principii sunt!

'.1- #rinci*iul !elurilor coune - scopurilegenerale urărite de toate Reţelele ReligieiCosice Hnuite generic şi Pelurile : o5iecti+ele>ţintele> scopurileB etc.I Trans-Religiei I sunt!

,.1.1- Idealizarea - *roo+area anifestării Fnndi+id şi Fn )ocietate a fiecăreia din cele 1@dealuri ale &ului *ni+ersal4

,.1."- 3ezvoltarea )ocio-Individuală -stiularea indi+i6ilor pentru a trece prin fiecare dincele 1" (orţi ale #relor4

,.1.$- +ronizarea Etică - proo+areaanifestării Fn ndi+id şi Fn )ocietate a #ticiiAronie cu cele % )urse Maore ale ei4

,.1.%- 3ezvoltarea Cunoaşterii - susţinereaacti+ă Hprin prograe specifice educati+ - forati+ creatoareI a păstrării şi de6+oltării cunoaşteriiuane pe fiecare din cele / Ra6e ale Cunoaşterii*ni+ersale şi proo+area ei Fn rndul ct aiultor indi+i6i4

,.1.'- 3atificarea - reali6area şi enţinereaG3 şi a 7;idului G3 precu şi a G3*4

,.1.,- )anctificarea - construirea şi enţinereafuncţionării unor )anctuare Trans-Religioase Hcucele , )paţii undaentale ale lor şi cu acti+ităţileeducati+-forati+e specificeI Fn societăţile depretutindeni4

,.1./- CER-ificarea - susţinerea acti+ităţiiCounităţilor de Cercetători Trans-Religioşi HC#R-urilorI şi a (aradisurilor Lisaniene4

,.1.2- E?isten!a aronioasă şi Beurirea

9eatifică - luarea unor ăsuri fere HeconoiceBpoliticeB te;nice...I de pre+enire şi>sau de

diinuareB respecti+ de depăşire Hprin adaptare>aroni6are şi transforareI a efectelor pe caresc;i5ările Hai lente sau ai 5ruşteB ai arisau ai iciB po6iti+e sau distructi+e> catastroficeInaturale Hterestre sau cosiceIB uane şi>sauculturale Hposi5ile şi>sau anifesteI le-ar a+ea Hsau Fl auI asupra existenţei şi e+oluţiei aronioase aindi+idului şi a speciei uane ăsuri Fndreptatespre crearea tuturor condiţiilor necesare reali6ăriipractice a tendinţei spre neurire 5eatificărespecti+ Fn+iere> refacere pe care o au aoritateafiinţelor uane4

,.1.- I*leentarea Civiliza!iei Boilor Ere -susţinerea procesului de transforare a Ci+ili6aţieiTerestre Fntr-o Ci+ili6aţie Cosico - nforaţionalăB7lo5al - ndi+iduală.

'.- #rinci*iul res*ectării şi *roovării (alorilor/undaentale ale Trans-Religiei$ cele 1@ dealuriale &ului *ni+ersal4 cele / Ra6e ale Cunoaşterii*ni+ersale4 cele 1" (orţi ale Noilor #re4 Cele %)urse Maore ale ericirii4 #tica Aroniei4 Cele Zeluri ale Mişcării Trans-Religioase4 Cele 1@ apteale &ului Li5erB şad.I.

'."- #rinci*iul fraternită!ii aceste Reţelerateriene se aută aterialB financiar şi

inforaţional ori de cte ori este necesar HReţeleleai puternice le +or susţine spre de6+oltareB Fnăsura posi5ilităţilor pe care le auB pe cele aisla5 de6+oltateI4

'.%- #rinci*iul organizării deocratice s*ecificdeocra!iei calificative, res*ectiv ierar2ice careconstă Fn faptul că Reţelele nfinetiene şi fiecaredin su5di+i6iunile lor specifice sunt conduse de unconsiliu de ini $ HtreiIB respecti+ axi 1"Hrecoanda5il 1@I e5rii cu drepturi egaleBcalificaţi Fn od special pentru această acti+itateHprin parcurgerea unor acti+ităţi educati+-forati+especifice .).T. respecti+ 3.(.>0etrianului sausiilare acestoraI şi aleşi Fn od deocratic Hprin+ot secretB Fn od periodicB pe perioade de tipstrict deliitate şi pe axi două andateconsecuti+eI de toţi e5rii foraţiunii respecti+ecu drept de +ot Hcu +rsta de ini 12 aniI şi Fnfaptul că a+ansarea Fn structura ierar;icăorgani6atorică integriană se face treptatB trecndprin toate gradele adinistrati+e inferioare fără aexista posi5ilitatea de a sări peste ele He5riiunei structuri ierar;ice superioare sunt aleşi Fn oddeocratic din rndurile tuturor e5rilor calificaţiai ni+elului ierar;ic iediat inferiorB de cătree5rii acelui ni+el ierar;ic iediat inferiorI.

,.%." (rin urare pot candida şi pot fi aleşi Fncadrul structurilor de conducere a Reţelelorrateriene doar acei e5rii ai lor Hdoar aceiCercetători Trans-ReligioşiI care au do5ndit prin

1.112






,.- 3e*artaentul Medita!ie-Rela?are cu rol Fncentrali6area şi crearea de te;nici şi etode deeditaţie şi de relaxareB de arte trans-arţialeB dedansB de arta po6iţiilor corpuluiB etc.B precu şi cusupra+eg;erea desfăşurării acestora Fn cadrul)anctuarelor şi a altor spaţii4

/.- 3e*artaentul 3istrac!ie-Rela?are cu rol

Fn organi6area şi adinistrarea e+enientelorsociale trans-religioase! 5anc;eteB săr5ătoriB seridansanteB etc.

2.- 3e*artaentul )ănătate-(indecare- +ronizare /izică şi #si2ică care +eg;ea6ă prinăsuri şi acţiuni specifice la enţinerea Fn condiţiioptie pe o perioadă ct ai lungă Htin6nd spreneurireI a +ieţii şi sănătăţii infinoienilor şi deaseenea spriină şi coordonea6ă cercetărileedicale efectuate Fn direcţia descoperii de etodede trataent ct ai eficiente pentru 5olile Hfi6iceşi psi;iceI cu care se confruntă uanitatea la unoent dat.

2.1 Jn cadrul acestui departaent se cercetea6ă

de aseenea etodele de prelungire a +ieţiiuane HFntr-o priă fa6ă pnă la +rsta ţintă de$@@ de aniI şi etodele de reaniare HFn+iereIparţială sau totală Hsu5 foră 5iologicăBinforaticăB ro5oticăB etc.I a persoanelor decedateBcare Fn +iaţă fiind şi-au expriat dorinţa de a fi Fn+iate ulterior orţii.

.- 3e*artaentul Trans-Econoic - carecoordonea6ă acti+ităţile econoice HcoercialeBproducti+eB de prestări ser+iciiB etc.I ale Reţeleirespecti+e şi de aseenea +eg;ea6ă şicoordonea6ă toate acele acti+ităţi specifice careurăresc satisfacerea la un ni+el ediu opti ane+oilor fundaentale Fntr-o priă fa6ă aCercetătorilor Trans-Religioşi e5rii ai aceleiReţeleB Fntr-o a doua fa6ă a tuturor CercetătorilorTrans-Religioşi existenţi şi ulterior a tuturoroaenilor.

[email protected] 3e*artaentul +r2itectură > Construc!ii -care coordonea6ă acti+itatea de proiectare şiconstrucţie a )anctuarelor Trans-ReligioaseB a C#R-urilorB (aradisurilorB &raşelor Cunoaşterii şi a altoro5iecti+e sacre care aparţin de adinistraţia aceleiReţele.

11.- 3e*artaentul Trans-#olitic care seiplică acti+ Fn re6ol+area pro5leelor socialeHpoliticeI cu care se confruntă societăţile Fn care se

anifestă Reţeaua respecti+ă şi spriină prinăsuri concrete de6+oltarea Ci+ili6aţiei ndi+idual-7lo5ale.

1".- 3e*artaentul Cosic-Infora!ional - carese iplică acti+ Fn desfăşurarea şi spriinireatuturor acelor ăsuri şi acti+ităţi specifice careperit de6+oltarea Ci+ili6aţiei *ane Cosico-nforaţionale şi extinderea speciei uane la

infinit Fn spaţiul cosic şi inforaţional.1$.- 3e*artaentul #elerina7e > Trans*orturi -

Counicare care organi6ea6ă şi coordonea6ăacti+ităţile de (elerina şi Fntlnirile periodice alee5rilor Reţelei şi ale structurilor de conducerelocalăB 6onalăB naţională şi ondială ale acesteiaB şiparticipă la organi6area Fntlnirilor anuale ale

e5rilor tuturor Reţelelor Trans-Religioase şi astructurilor lor de conducere.1%.- 3e*artaentul de Iagine şi Rela!ii cu

#ublicul - care coordonea6ă capaniile deproo+are a Valorilor Trans-Religioase Fn societate.

1'.- 3e*artaentul de rdine Internă şi <usti!ie care supra+eg;ea6ă 5una funcţionare a reţeleiprin soluţionarea ca6urilor de corupţie internă şi aaltor pro5lee interne de o natură sau alta apărute Fntre e5rii Reţelei respecti+e.

1,- 3e*artaentul de +*ărare care apărăReţeaua şi Valorile proo+ate de ea Fn faţaatacurilor de orice natură Fndreptate Fpotri+a lor.

1,.1 Vor5i Fn priul rnd de o apărare prin

luptă psi;ică Heoţional - conceptual - ideaticăIdusă la ni+el indi+idual şi ediatic cu atacatoriiBfără a exclude Fnsă lupta fi6ică HaratăI care Fnsătre5uie să rănă ultia opţiuneB adoptată doarcnd orice altă etodă dă greş şi +iaţa şi li5ertateaCercetătorilor Trans-Religioşi este pusă Fn pericolde către atacatori.

1/. Tre5uie să preci6ă că doar cei care au

calitatea de Cercetători Jnaintaţi pot face parte dinaceste 3epartaente.

12. Jn ca6ul inexistenţei teporare a unuinuăr suficient de Cercetători Jnaintaţi Fn cadrulunei Reţele pot face parte din aceste structuriHdepartaenteI şi Cercetători Jnaintaţi Fn orareHaflaţi Fn cursul parcurgerii )T sau a 0etrianuluiI.

1. Nuărul de Cercetători Jnaintaţi reparti6aţia acţiona Fn cadrul fiecărui 3epartaent şistructură ierar;ic - adinistrati+ă a acestuiaBprecu şi o5iecti+ele prioritare de reali6at Fn cadrullor +or fi sta5ilite de către Conducereaadinistrati+ organi6atorică aleasă a acelei Reţele.

"@. Aceasta +a supra+eg;ea şi interacţiunea şicoordonarea dintre acţiunile acestor 3epartaente.

"1. &dată sta5ilit nuărul de locuri pentrufiecare 3epartaentB acestea se +or ocupa printr-un concurs care să +erifice a5ilităţile specifice

necesare pentru a acţiona Fn fiecare din aceste3epartaente."". erar;ia Fn 3epartaent se +a putea sta5ili

fie prin alegere directă a ei de către e5rii acelui3epartaentB fie prin nuire de către conducereaaleasă a Reţelei respecti+eB sau printr-o co5inaţiedintre aceste două etode Haceasta fiind etodacea ai recoandatăI.

1.1"@






Zelurilor Trans-Religiei şi a aptelor &ului Li5er şila anifestarea lor ucăuş-5eatifică Fn JntregP

1,. (rin urare Mişcarea Trans-#conoicăiniţiată şi susţinută Fn cadrul MişcăriiTransReligioase este aceea care urăreşte caprintr-un ini de efort să asigure satisfacerea laun ni+el ediu opti a tuturor ne+oilor 5a6iceB ale

fiinţelor uaneB specifice acelui oent de tipHanuite ne+oi crescB altele stagnea6ăB altele sediinuea6ă Fn tipI şi Fn acelaşi tip asigurăexistenţa şi posi5ilitatea anifestării Fn cadrul lor aacelor prg;ii şi ecanise care să perită acelorindi+i6i care nu se ulţuesc cu acest ni+el ediu-opti garantat de societatea frateriană să poatăsă-l depăşească prin efort indi+idual susţinut.

1/. Trans-#conoia proo+ea6ă deci unec;ili5ru dinaic Fntre econoia indi+idualistă Hdetip capitalistI şi cea counitară Hde tip socialistI.

12. Jntr-o societate ec;ili5rată fiecare dinaceste tipuri de econoii tre5uie să se poatăanifesta Fn fore specifice şi să se Fncurae6e

reciproc spre anifestareB deoarece ele nu seexclud reciprocB ci doar se copletea6ă.

1. Jn cadrul sisteelor econoice de piaţăexistente se pot organi6a deci Asociaţii şiCounităţi Trans-#conoice de diferite diensiuniergnd de la counităţi ici cu cte+a 6eci dee5riiB la counităţi de diensiunea unor sateB

a unor oraşe sau c;iar a unor udeţe Hai ultegrupări de sate şi oraşe infinetiene alăturateIB etc."@. #conoia counitară Hde statI nu tre5uie

niciodată lăsată să o Fnă5uşe pe cea indi+idualăH5a6ată pe iniţiati+a pri+atăI dar nici in+ers nu eperis să se lase a anifesta +or5i deci de ocounicare şi de o couniune dinaică a acestordouă tipuri de orientări econoice copleentare.

"1. Jn plusB oricare ar fi odalitateapreponderentă de organi6are econoică a uneisocietăţi principiile deocraţieiB ale separaţieiputerilor Fn statB ale drepturilor şi li5ertăţilorfundaentale ale ouluiB nu tre5uie peris su5nici un c;ip a fi Fncălcate.

(9. *icarea Tran,-5olitic i <6ul Tran,-5olitic

1. Jn interiorul Mişcării Trans-ReligioaseB Fncadrul anifestărilor aronioase ale Ra6ei (oliticiiB Fşi găseşte plenar sensul existenţei şi acea realitatepe care o pute nui si5olic )pirit Trans-politic.

". Acesta Fşi găseşte negreşit spaţiu dedesfăşurare Fn cadrul )anctuarelor Trans-ReligioaseB putnd astfel să genere6e şi să susţină Fn societatea uană un nou tip de işcare politică!

Mişcarea Trans-(olitică> )ocio(olitică> Meta(olitică.

$. Aceasta Fşi propune spre reali6are trei !eluria7ore$

".1- Educarea *olitică şi civică a e5rilor ei şia e5rilor Fntregii societăţiB indiferent căruipartid sau işcări politice aparţin aceştia.

)e +or a+ea Fn acest sens Fn +ederedesfăşurarea de conferinţeB seinariiB capaniiediatice prin care orice e5ru al societăţii săaungă să cunoască ct ai 5ine!

- pre+ederile 3eclaraţiei 3repturilorundaentale ale &ului4

- pre+ederile Constituţiei ţării Fn care trăieşteprecu şi ale altor ţări4

- odul de organi6are şi funcţionare ainstituţiilor statului HpreşedinţieB parlaentBgu+ernB curte constituţionalăB a diferitelor inisteredin cadrul gu+ernuluiB etc.I4

- legile de organi6are şi funcţionare a partidelorpolitice şi a procesului politic Hodul de organi6area alegerilorB de luare a ;otărrilor de cătrediferitele organe ale statuluiB etc.I4

- situaţia politică internă! cte partide suntBcare le sunt platforele prograB care le esteodul de organi6areB care le este istoria lor

politicăB etc.4- situaţia politică internaţională anali6eBpre+i6iuniB trend-uriB etc.4

- noţiuni fundaentale de teorie politică4

- odalităţi de organi6are politicăexperientate de uanitate pnă Fn pre6ent cua+antaele şi de6a+antaele fiecăruiaB precu şiodalităţi de organi6are politică propuse de diferiţignditori politici neexperientate Fncă Fn practică4

- etc.1

".- Educarea s*iritului counitar al tuturor

e5rilor societăţii Fn spiritul dealurilorB al (orţilor#relorB al )urselor ericirii şi al #ticii Aroniei pentru ca astfel forat el să anifeste de la sineB Fn od natural şi spontan Aronia )ocială att denecesară anifestării Fn lue a raternităţii*ni+ersale.

$.".1 (ornind de la conştienti6area faptului că Fnsocietatea uană nu există diferenţe care să nedespartă Hele dipotri+ă sunt cele care ne incită lacounicareB la interacţiuneB la cunoaşterereciprocăB la trăirea fruuseţii di+ersităţii şiunicităţii fiecărei fiinţeI &ul Transpolitic ştie căceea ce de fapt ne desparte sunt aseănăriledintre noi! orgoliile şi +anităţileB nia şi +iolenţaBtristeţea şi disperareaB frica şi panicaB lenea şilăcoiaB desfrul şi lipsa de sinceritate4preudecăţileB gndirea dogaticăB a5solutistăBcredinţele fanaticeB etc.

$."." Aceste trăsături negati+eB acesteraţionaente greşite sunt pre6ente Fncă Fn foarteulţi oaeni aparţinnd diferitelor culturiB religiiBcounităţi etnice şi politiceB etc.

Aceste aseănări negati+e sunt cele care defapt ne despart şi Fpotri+a lor Mişcarea)ocio(olitică Fşi propune să lupte cu Fndrire şitenacitate pnă ce ele +or fi alungate de la cra

1 Toate aceste inforaţii +or putea fi accesate de oricineB Fn cadrul unor spaţii speciale din cadrul )anctuarelorTrans-ReligioaseB făcnd o5iectul unei Ga6e de 3atespecifice Fntreţinută şi actuali6ată continuu de MişcareaTrans-Religioasă.

1.1""






destinelor )ocietăţii uane.

"."- Găsirea de solu!ii concrete la *robleeconcrete.

Mişcarea Meta(olitică +i5rea6ă la ni+elulconcretului şi nu al poleicului.

3e aceea ea se regăseşteB prin interediul

e5rilor eiB Haparţinnd Fntregului spectru politicdintr-o societateI Fntr-un continuu proces deeducaţieB cercetare şi creaţie a+nd urătoruldeers!

- se identifică ai Fnti Fn od punctualpro5leele cu care se confruntă societatea uanăla un oent dat pe diferitele ei paliere HlocalBnaţionalB planetarB cosicI4

- se caută şi se găsesc soluţii concrete Hpe ctposi5il ultipleI la aceste pro5lee care suntpu5licate periodic Fn DKurnalul &ului TranspoliticEBpentru a putea fi cunoscute de către toţi ceiinteresaţi4

- cele ai 5une din aceste soluţii sunt aduse la

cunoştinţa opiniei pu5lice Hprin interediuliloacelor de inforare Fn asăI şi a factorilor dedeci6ie iediată HpoliticăB adinistrati+ăBgu+ernaentalăB etc.I care le pot pune Fn aplicare4

- se spriină Fn od acti+ ipleentarea acestorsoluţii Fn practică Fn ca6ul Fn care opinia pu5licăHsocietateaI şi > sau organele de conducere alesocietăţii ;otărăsc să aplice aceste soluţiipro5leelor existente.

%. Mişcarea Transpolitică are deci Fn inia ei)*iritul Trans*olitic.

'. Acesta se 5a6ea6ă pe oaeniB nu pe partideBpe indi+i6iB nu pe aseB pe soluţii concrete lapro5lee concreteB nu pe soluţii superficiale lapro5lee insuficient definite şi astfel el incitănecontenit la conlucrarea aronioasă a tuturorforţelor unei societăţi pentru aroni6areasuperioară a acesteia.

'. ul Trans#olitic@ Meta#olitic@ )ocio#olitic$,.1- este un indi+id cu discernănt propriuB nu

un siplu e5ru al unei ulţii4,."- nu urăreşte neapărat să conducă Fn od

explicit pe scena politicăB ct urăreşte ca oricarear fi cei care conduc explicit o societateB să-i autepe aceştia să găsească şi să ipleente6e cele ai

5une soluţii la pro5leele cu care aceasta seconfruntă4,.$- nu se plnge neputincios de situaţia

nearonioasă a counităţii dintr-un oent dat şinu dă +ina cu exasperare pentru aceasta pe ceicare o conducB deoarece el ştie că aceştia se află laputere deoarece counitatea Fn area eiaoritate HFn od iplicit sau explicitI le periteaceasta el ştie că situaţia societăţii este aşa cueste pentru că el Fn priul rnd nu ia ăsurile carese ipun pentru a o reedia de aceea el nuaşteaptă ca +eciniiB sau rudeleB sau partidulB sau+reo ierar;ie religioasă oarecareB sau B sau <conducător al +reo unei grupări politiceB saureligioaseB sau e6oterice să-i re6ol+e Fntr-un odai ult sau ai puţin iraculos pro5leele saleşi ale counităţii din care face parte ci se

iplică Fn od direct şi iediat Fn re6ol+areadiferitelor pro5lee ale acesteia.

Counitatea Fn ansa5lul eiB prin fiecare indi+ide5ruB Hnu doar prin conducătorii eiI tre5uie săfie ereu atentă la propria situaţie Hde aroniesau di6aronie pe diferitele ei ni+eleI şi astfel să iaatitudine feră şi proptă Fn ca6ul Fn care se

sesi6ea6ă şi cea ai ică di6aronie.,.%- este un o de acţiuneB un Actor al Vieţii şinu un )pectator al #i el acţionea6ă prin sine şi nuaşteaptă soluţii de la alţii c;iar dacă Fi spriină acti+pe cei care găsesc soluţii +ia5ile la pro5leeleuane - capul său este pe uerii săi şi nu Fncapitala politicăB econoicăB religioasăB etc. acounităţii4

,.'- de +ede di6aronie Fn sine sau Fn societate Fşi pune iediat inile şi picioarele Fn işcare casă o alunge neFntr6iat pe aceasta din el şi din urulsău şi nu lasă pleoapele să cadă peste oc;ii săiBsau gtul să-i Fndrepte Fn altă parte dacă Fncă nu aalungat din psi;ic suferinţaB agitaţia şi neliniştea ce

Fi senalea6ă pre6enţa di6aroniei Fn )iste4,.,- nu este un o de stngaB sau de dreaptaB

sau de centru el este un o centrat şi integralHcentrul său este Fn sine şi nu Fn afara saIB un o+ertical şi integru pentru care 5inele aproapelui şili5ertatea acestuia pot coexista fără conflicte4

,./- nu u6ea6ă Fn +iaţa politică de atacul lapersoană şi de discursul deagogic şi populistB ciare un discurs raţional 5a6at pe aprecieri punctualeşi o5iecti+e a unor pro5lee clar deliitate4

,.2- nu are duşani Fn exteriorul său ci doarraţi pe care e dispus să-i aute Fntotdeauna cudiscernăntB Fn od necondiţionatB Fn ăsuraorţei şi Cunoaşterii de care dispune.

,.- este un dealistB un ndi+id prin care seanifestă! u5irea raternăB 3esc;idereaneliitată spre CunoaştereB Creşterea necontenităa propriei orţe de aroni6are4 acţiuneanecondiţionată Fndreptată Fnspre Gine şi Aronie)ocialăB Fnspre Ade+ăr şi )inceritateB Fnspre ruosşi Gucuria creaţiei continue4 Li5ertatea deconştiinţăB de gndireB de expriare4 spiritul de3reptate şi de *nitate cu toate iinţele4

,.1@- este un susţinător Fnfocat al aplicării Fnsocietăţile uane de pretutindeni a 3repturilorundaentale ale &ului4

,.11- este un o trans-religios şi trans-culturalB

un o care se regăseşte cu 5ucurie Fn oculdi+ersităţii şi creaţiei continue.

/. Aşadar &ul Transpolitic c;iar dacă faceparte dintr-un partid sau altul acţionea6ă Fn cadrullor ca un indi+id cu discernănt şi anali6ea6ăcritic şi o5iecti+ fiecare deci6ie a conduceriipartidului său sau a altor partide.

2. (entru el nu există D+otul la grăadăEBpentru el nu există Daşa s-a ;otărt de susE nieni nu ;otărăşte Fn locul &ului Trans-politicHpentru el există doar +otul indi+idual 5ine c;i56uitpentru fiecare pro5leă Fn legătură cu care seexpriăI.

. #l consideră că ai presus de intereselepartidului sau ale grupului din care face parte stauinteresele Fntregii societăţiB de aceea el nu

1.1"$






acţionea6ă Fn spirit de sectă politică ci cu axiădesc;idere spre toţi ceilalţi oaeni transpolitici dintoate celelalte işcări politice.

1@. dealurile &ului Trans-Religios sunt+ala5ile şi pentru &ul Trans-(olitic iar cele 1"(orţi ale #relor sunt puncte +itale de orientare şipentru el.

11. 3e fapt &ul Transpolitic şi cel Transreligiossunt unul şi acelaşi!- a5ii au Fn priul rnd calitatea de &B

Fnainte de a fi e5rii Fn +reo ulţie de indi+i6ioarecare4

- a5ii au calitatea de ndi+i6i Fnainte de a fie5rii +reunui partid sau +reo unei işcărireligioase4

- a5ii au calitatea de Creatori de oaenicare găsesc soluţii concrete la pro5lee concrete Fnainte de a o a+ea pe aceea de executanţi aisoluţiilor găsite de alţii.

1". &ul Transpolitic adoptă deci o politică a

concretului Ho TranspoliticăI prin care găseşte şiipleentea6ă soluţii concrete la pro5leeconcrete şi nu o politică a poleicului Hsusţinereadeagogică teoretică a unor soluţii superficiale lanişte pro5lee neidentificate foarte clarI.

1$. (rin el Mişcarea Transpolitică se a+ntănecontenit Fn aroni6area superioară a societăţiloruane de pretutindeni.

1%. 3istinct de Mişcarea Trans(olitică Hdar Fn

strnsă relaţie cu eaIB Fn cadrul MişcăriiTransReligioase este Fnfiinţat şi funcţionea6ăHpentru fiecare societate Fn care aceasta seanifestăB precu şi la ni+el glo5alB respecti+cosicI 5artidul Tran,5olitic > )ocio(oliticH(T( >()(I.

1'. &5iecti+ele acestui (artid sunt punerea Fnpractică Hprin interediul unor legi specificelegiferate de parlaent sau de alte structurilegiferati+e li5ere şi deocratice specifice uneicounităţiI a Valorilor Mişcării TransReligioase.

1,. Astfel (T( urăreşte adoptarea!1,.1- legilor specifice care proo+ea6ă şi

incuraea6ă preţuirea şi practicarea Fn societate adealurilorB )urselorB #ticii AronieiB (orţilorBRa6elorB Zelurilor şi aptelorB precu şi a altorValori proo+ate de Mişcarea TransReligioasă.

1,."- legilor specifice enite să facă posi5ilăfuncţionarea la paraetri optii a MişcăriiTransReligioase Hconstruirea şi Fntreţinereafuncţionării optie a )anctuarelorB C#R-urilorB(aradisurilorB &raşelor CunoaşteriiB ş.a..d.I4

1,.$- legilor specifice care să aloce iloaceleuaneB ateriale şi financiare necesare pentrureali6area şi Fntreţinerea funcţionării Ga6ei de 3ate*ni+ersale şi a 7;idului ei Hcare cuprinde operele şireali6ările cele ai iportante de pe fiecare dincele / Ra6eIB la care să ai5ă acces inforaticgratuit şi neliitat a5solut orice o4

1,.%- legilor specifice care proo+ea6ăB Fncuraea6ă şi ipleentea6ă acele structuriondiale HeconoiceB politiceB adinistrati+eB

inforaţionaleB ling+isticeB culturale sau de altănaturăI Fndreptate Fn direcţia reali6ării de facto araternităţii *ane *ni+ersale Ha anifestăriidarurilor infinite ale #rei 7lo5ali6ăriiI4

1,.'- legilor specifice care să perită şi să Fncurae6e cercetarea ştiinţifică şi te;nologicănecesară pentru identificarea soluţiilor concrete

pentru ărirea +ieţii uane Fn pria fa6ă la $@@de ani Hşi astfel parcurgerea de paşi concreţi pedruul Neuririi GeatificeIB respecti+ pentruresuscitarea ei după o perioadă de DadorireteporarăE Hde păstrare ct ai fidelă a corpuluiprin criogenare sau prin alte etodeI4

1,.,- legilor specifice care să perităanifestarea Valorilor Mişcării Trans#conoiceHasigurarea de către counitate a tuturor ne+oilorşi dorinţelor oului Hde locuinţăB confort tericB;ranăB counicareB transportB etc.I la un ni+elediu opti pentru toţi e5rii ei Fn sc;i5ulunui efort de uncă din ce Fn ce ai redus Hcapri o5iecti+ acest teren tre5uie să aungă la 1"

ani de uncă de la $@ - %@ de ani ct este Fnpre6entI4

1,./- legii de regleentare a acti+ităţii sociale a D6eilorEB a Doaenilor-6eiE şi a Drepre6entanţiloroficialiE ai acestoraB precu şi a Agenţiilor de(rotecţie a Consuatorului Religios4

1,.2- legilor care să inter6ică orice foră descla+ie psi;ică Fn societate Hdirectă sau ascatăsu5 diferite fore religioaseB politiceB saueconoiceIB care să proo+e6e denitatea şili5ertatea uană precu şi ndi+iduali6area şiMaturi6area (si;ică pentru fiecare indi+id alsocietăţii4

1,.- legilor care să perită extindereaacultăţilor de )tudii TransReligioaseB ca etapăeducati+ă interediară o5ligatorie şi gratuităpentru toţi cetăţeniiB plasată Fntre Liceu şi urareaunei acultăţi )peciali6ate strict pe un anuitdoeniu4

1,.1@- legilor care să stiule6e eforturile decucerire şi extindere a uanităţii Fn spaţiul cosic de Fnteeiere a Ci+ili6aţiei Cosice4

1,.11- oricăror altor legi care sunt utile şinecesare pentru proo+area progresului şide6+oltării oului şi uanităţii.

1/. 3in (T( pot face parte toţi cei care aderă laValorile pe care el le proo+ea6ăB dar pot candida

pentru ocuparea structurilor sale de conducere şipentru o5ţinerea posi5ilităţii candidării din partea(artidului pentru (arlaent Hsau pentru altestructuri adinistrati+eI doar aceia >acelea care audo5ndit calitatea de Cercetători TransReligioşiJnaintaţi Hfie prin a5sol+irea acultăţilor de )tudiiTransReligioaseB fie prin parcurgerea integrală aciclului educati+-forati+-creator specific0etrianuluiI.

12. ntrarea Fn aceste structuri educati+e esteli5eră pentru oricine HFn ca6ul 0etrianuluiI şicondiţionată de trecerea unui test de departaare Fnca6ul existenţei unor locuri liitate pentruacultăţile de )tudii TransReligioase.

1.1"%






)0. /@u6anii1 <6ului Tran,Religio,

1. &ul Trans-Religios nu are duşani elu5eşte şi caută să aute cu discernăntB şi Fnăsura orţei şi Cunoaşterii de care dispuneB toatefiinţele pentru a se aroni6a de o anierăsuperioară.

". Totuşi sunt aspecte Fpotri+a cărora el seridică cu feritateB cu care el luptă cu detaşare şidiscernănt acestea sunt eleentelepertur5atoare ale aroniei sale proprii H5olileBraţionaentele sale greşiteB eoţiile şisentientele negati+eB non-idealurileB etc.I sau alearoniei sociale HcriinaliiB ;oţiiB incinoşiiBşarlataniiB 5ătăuşiiB etc.I.

$. (e aceste eleente pertur5atoare el caută caiediat ce le percepe existenţa Fn sine sau Fn afara

sa să le Fnlăture din sisteul propriu Hindi+idual şisocialI şi>sau să le transfore Fn aspecte fa+ora5ileexistenţei aronioase a acestuia.

%. Astfel aspectele Fpotri+a cărora el se ridicăcu feritateB cu 5ună+oinţă şi discernăntB Fn)piritul 3reptăţii sunt!

- ignoranţa şi ignoranţii4- ura şi purtătorii de ură4- slă5iciunea şi purtătorii ei4- răul Hacţiunile Fndreptate Fpotri+a Aroniei

JntreguluiI şi purtătorii de rău Hrea+oinţăB urăBignoranţăB etc.I4

- inciuna HnesinceritateaI şi incinoşiiHFnşelătoriiB şarlataniiI4

- urtul şi coportaentul urt4- Fnlănţuirea şi oaenii care se coplac Fn ea4- nedreptatea şi oaenii nedrepţi4- de65inarea şi oaenii de65inători şi

Fn+ră5itori.

'. #l luptă Fpotri+a acestora nu pentru a ledistrugeB pentru că acest lucru nu se poate - FnJntreg niic nu se distrugeB ci totul se transforă deci el +rea să le transfore Hsă le sc;i5eIastfel!

- ignoranţa sa proprie şi a celor din urul său FnCunoaştere aprofundată a diferitelor fenoene cu

care intră Fn contact4- ignoranţii Fn Cunoscători pentru aceasta +atre5ui să lupte nu cu ignoranţiiB ci cu ignoranţa dinei şi să o i6gonească de acolo prin oti+aţiipo6iti+e şi negati+e Hfăcndu-i conştienţi de ceeace au de cştigat dacă Fşi ăresc cunoaşterea şi deceea ce au de pierdut dacă răn Fn ignoranţăI4

- ura sa proprie şi a celor din ur Fn u5ire şiJnţelegere Fn autor discriinati+ necondiţionatacordat sieşi şi tuturor fiinţelor spre a se aroni6anecontenit la un ni+el superior4

- purtătorii de ură Fn purtători de u5ireB)erenieB )inceritateB Gună+oinţă şi (ace4

- slă5iciunea sa proprie şi a celor din ur Fn orţă

de a se sc;i5a şi adapta necontenit Fn odopti şi eficient +eşnicei sc;i5ări a fenoenelorexistenţei.

,. (rin urare oriunde +ede oaeni ignoranţiB

oaeni care se coplac Fn slă5iciune Hfi6icăBenergeticăB eoţionalăB entală etc.IB sau care selasă cuprinşi de ură HinteretnicăB rasialăB religioasăetc.I se Fndreaptă asupra lor cu toate arele care Fistau la dispo6iţie Hu5ireB CunoaştereB (utereB etc.Işi caută să Fi con+ertească ct ai gra5nic laAronie.

/. &riunde +ede anifestndu-se acesteaspecte nefa+ora5ile Fntăririi Aroniei #xistenţei şioricnd le constată acţiunea Fn interiorul şi Fnexteriorul săuB &ul TransReligios acţionea6ă cuproptitudine Fnarat cu ocul dealurilor pentru ale Fnlătura propt din sine şi din societăţile Fn care

se anifestă. 2. &ul [olo-7nostic luptă ereu Fpotri+a

ignoranţei sale şi a seenilor săi Fn legătură cuecanisele şi forele de anifestare alefenoenelor religioase şi e6otericeB aleecaniselor de anifestare şi de control adiferitelor aspecte ale psi;icului Hde naturăpsi;ologică sau filo6oficăIB sau ale fenoeneloreconoiceB politiceB ştiinţifice sau artistice specificerealităţilor Fn cadrul cărora se anifestă.

. Jpotri+a acestei ignoranţe el acţionea6ăpropt prin #ducaţieB Cercetare şi Creaţie continuăşi prin educarea continuă a seenilor săiB prin

Fndenarea şi stiularea lor Fnspre lărgireacontinuă a sferei lor de cunoştinţe şi Fnspreanifestarea aronioasă a Fntregului lor potenţialcreati+.

1@. Jn ce pri+eşte DduşaniiE interiori ai &ului

*ni+ersalB printre aceştia se nuără negreşit!- orgoliul HndriaB FngfareaB +anitateaB

reaua-+oinţăB etc.I4- nia HagitaţiaB nelinişteaB +iolenţaB uraI4- frica Hde sc;i5areB de a lua atitudine

Fpotri+a di6aronieiB etc.I4- tristeţea Hauto-copătiireaB plngerea de

ilăI4- leneaB- lăcoia H6grcenia şi risipaI4- desfrul HnesinceritateaI1.

11. (e toţi aceşti DduşaniE el Fi alungă din sinede Fndată ce le constată pre6enţa şi de aseeneacaută ca pe ct Fi stă Fn putinţă să Fi alunge şi dinseenii săiB căutnd să-i stiule6e pe aceştia sălupte Fpotri+a acestor raţionaente greşite Hprinputerea Jnţelegerii )enine a caracterului lordistructi+ al propriei lor existenţeI şi să-i facă ctai conştienţi de faptul că lăsndu-le să seanifeste prin eiB se lasă negreşit pradă şi

suferinţeiB neliniştii şi aărăciunii sufleteşti.

1 (entru o a5ordare detaliată a fiecăruia din aceşti şapte DduşaniE interiori a se +edea cartea D#tica AronieiE.

1.1"'






1". D3uşaniiE &ului Trans-Religios sunt decitoţi factorii interni şi externi care Fi pertur5ăAronia sa nterioară şi #xterioară Ha societăţilor Fn care se anifestăI Fpotri+a acestora el se

ridică cu proptitudineB Fnarat cu toate Areledealurilor - ori de cte ori e ne+oie - de fiecaredată cnd le constată existenţaB su5 o foră saualtaB Fn interiorul sau Fn exteriorul său.

)4. Religia <6ului Li8er i rz8oiul1. #ste e+ident că pe ct posi5il ră65oiul fi6ic

tre5uie e+itat prin ăsuri pre+enti+e ct aiconcrete şi ai eficiente pentru a e+ita astfelconsecinţele lui negati+e nedorite de nieni!oarteB distrugereB sărăcieB +iolenţăB 5oalăB etc.

". 3e acea noi &aenii TransReligioşi depretutindeni alături de toţi Militanţii pentru (ace dinorice societate uană tre5uie să face tot ce nestă Fn putinţă pentru a eliina cu tipul Fn Fntregie acest flagel al ră65oiului din relaţiiledintre diferitele counităţi de oaeni HstateB etniiB

tri5uriB etc.I.$. & ăsură e+identă Fn acest sens este creareaunei ederaţii )tatale Mondiale H5a6ată peprincipiile 3eocraţieiB ale )tatului de dreptB aseparaţiei puterilor Fn statB a 3repturilor &uluiBetc.I din care să facă parte toate statele luii şicare doar ea să ai ai5ă Fn su5ordine un corp dearată HFnaratI Hcoun pentru toate statele depe glo5I care să ai fie folosit doar pentrupăstrarea ordinii şi a păcii la ni+el glo5al Hun fel depoliţie ondială forată din indi+i6i din toatenaţiile şi etniile păntului care doresc să facăparte din eaI.

%. 3e aceea toate ăsurile legislati+eB politiceB

econoiceB religioaseB etc. care erg Fn direcţiaai sus aintită tre5uie spriinite cu feritateBc;iar dacă cu atenţie sporită şi discernănt ăritpentru a nu fi denaturate de la scopurile lor5enefice e+idente.

'. 3ar e la fel de e+ident că Fn ăsura Fn careastfel de ăsuri pre+enti+e nu sunt Fncă luate la unoent dat şi astfel un ră65oi nedrept HdeasuprireB exploatareB exterinareB etc.I s-adeclanşat Fpotri+a noastră şi> sau a societăţilordin care face parteB tre5uie să ne apără cutenacitate Fpotri+a tuturor acelora care Fl poartă

Fpotri+a noastră.,. Ră65oiul nostru Fn acest ca6 este unul dreptşi Fndreptăţit este un ră65oi etic Hdacă sedesfăşoară de o anieră care să iniali6e6e laaxiul posi5il +ictieleB directe şi colateraleprecu şi alte efecte negati+e ale ră65oiuluiI.

/. Ră65oiul etic e Fn principal de trei feluri! depre+enţie Hpre+edere care Fn principal e de tipatac declanşat atunci cnd e e+ident căduşanul se pregăteşte intens să ne atace nicinu ai ascunde intenţiile sale 5eligeranteasupritoare şi exploatatoare faţă de noi sau faţă dealţiiIB de apărare Hcnd sunte dea atacaţiI şirespecti+ de eli5erare Hde su5 opresiuneI.

2. # clar că e ai 5ine să pre+e6i un atac +iitorH+ă6nd răul cnd Fncă nu este puternic şi astfeldistrugndu-l cu uşurinţăI dect să te lupţi cu el

după ce s-a aturi6at şi te atacă cu toată puterealui.

. # ai uşor a pre+eni o D5oalăEB dect a te+indeca de ea odată apărutăP

1@. (e lngă ră65oiul exterior fi6ic Hindi+idual

sau socialI +or5i e+ident de aseenea şi de unrăzboi interior :*si2ic; dus de fiecare din noi Fnpriul rnd Fn interiorul nostru cu acele aspectenegati+e Hraţionaente greşiteB aşteptări falseBcredinţe dogaticeB preudecăţiB speranţe deşarteB

coportaente non-idealisteB etc.I existente Fnnoi.11. Apoi pute participaB Fn al doilea rnd Hdoar

după ce ră65oiul interior enţionat ai Fnainteeste ct de ct cştigat şi astfel Fn interiorul nostrudoneşte Fn od e+ident paceaB relaxareaBordineaB coerenţaB cunoaştereaB discernăntulBfericireaB etc.I la războiul *si2ic e?terior caretre5uie dus Fn societate cu psi;icele acelor seeniai noştri care l-au pornit Fpotri+a noastră prinacţiunile şi gndurile lor negati+e Hdi6aronioaseBdistructi+eB +iolenteB etc.I - ră65oi psi;ic exteriorconcreti6at Fn discuţiiB de65ateriB expuneriB protestepaşniceB denunţuri pu5liceB atitudine şi acţiune

critică constructi+ăB conferinţeB ateliereB şedinţe degrupB cărţiiB 5roşuriB pafleteB etc.

1". Vor5i astfel de un ră65oi social intern Hduspe plan psi;ic şi Fn unele ca6uri extree c;iar fi6icIdus cu acele eleente interne din acea societatesau din alte societăţi care acţionea6ă indi+idualpentru distrugerea aroniei existenţei ei Hatuncicnd ea există! şarlataniB escrociB ;oţiB tl;ariBincinoşiB ipostoriB 5ătăuşiB criinaliiB etc.I sauadunate Fn grupuri Dde criă organi6atăE HafiotăBtri5alăB failialăB sectarăB politicăB religioasăBetnicăB etc.I infectate Fn Fntregie cu astfel detendinţe distructi+e HFnşelătoareB şantaisteB

efuitoareB ;oţeştiB criinaleB etc.I.1$. Vor5i astfel de războaie interne şi

e?terne, individuale şi sociale, *si2ice şi fizice carepot fi pre+enti+eB de apărare şi respecti+ deeli5erare de su5 opresiune Hinclude aici şire+oluţiile de răsturnare ale unor gu+erne tiraniceBopresi+eIP

1%. &rice tip de ră65oi dus de &ul Li5ertre5uie Fnsă astfel gndit şi executat Fnct să sedesfăşoare doar pentru apărareaB refacereaBrespecti+ Fntărirea anifestării Fn noiB Fn seeniinoştri şi Fn societăţile de pretutindeniB a dealurilor&ului *ni+ersal Hu5ireB CunoaştereB (utere4

GineB Ade+ărB ruos4 Li5ertateB 3reptateB *nitateB(erfecţionareI a (orţilor Noilor #reB a celor % )urseale ericirii Hnon-+iolenţaB non-FnşelareaB non-furtul

1.1",






şi non-ucidereaI şi a #ticii Aroniei Hpentruspriinirea sereniei şi iu5iriiB a calului şi păciiB acuraului şi pre+ederiiB a 5ucuriei şi realisuluiB a

;ărnicieiB a cupătării şi sincerităţii precu şipentru alungarea din noi a oricăror aşteptări falseBpreudecăţiB fanatise şi credinţe dogaticeI.

)2. Cu6 te poţi raporta +aţ de *icarea Tran,-Religioa,I

1. aţă de Mişcarea Trans-ReligioasăB iu5itefrate> soră Fntru fiinţăB te poţi raporta Fn principalprin adoptarea uneia din urătoarele , ATT*3N!

1.1- " active$- să fi Fpotri+a ei pe de-a Fntregul4- să fi Fpotri+a unor aspecte dar să fi de acord

cu altele4- să o siţi aproape de tine şi astfel să te

iplici acti+ Fn spriinirea ei41.- " *asive$- să adopţi faţă de ea o re6istenţă pasi+ă Hsă

spriini ideatic şi>sau faptic acţiunea acelora care

au faţă de ea o Fpotri+ire acti+ăI4- să adopţi faţă de ea o atitudine de indiferenţă4- să o susţii pasi+ Hsă spriini ideatic şi>sau

faptic acţiunile celor care o susţin Fn od acti+I.

O.1 Ce 5nseană a fi 5*otriva Mişcării Trans-ReligioaseQ

". JnseanăB drag frate al nostruB că tu doreştisă suferiB că eşti Fpotri+a progresului uanităţiiBcă nu doreşti aroni6area superioară a acesteiaB căeşti Fpotri+a păcii şi toleranţeiB că nu doreşti caoaenii să-şi de6+olte Fn od indi+idualcunoaşterea şi capacitatea de discernăntB etc.

Fnseană drag frate al nostru că tu eşti un DAdeptal Jntunericului şi gnoranţeiB al )uferinţei şi al3istrugeriiE.

$. Adică ai concret aceasta Fnseană ai Fnti

că eşti un non-idealist$

$.1 că tu susţii Fn tine şi Fn afara ta uraHinteretnicăB inter-religioasăB inter-rasialăB etc.IB

$."- şi ignoran!a Hsusţii că oaenii nu tre5uiesă cunoască dect foarte puţin e+entual doarpărerea ta proprie Hin+entată sau copiată de la FnaintaşiI doar ce+a liitat şi unilateral dinCunoaşterea infinită care existăI4

$.$- că susţii slăbiciunea ca oaenii caindi+i6i să rănă ct ai sla5i Hfi6icB intelectualBaterialB spiritualB etc.I pro5a5il pentru ca tu saualţii ca tine să-i poată stăpnii şi na Fncoace şi Fncolo ca pe o tură fără inteB şi să-i puteţi astfelfolosi pentru reali6area scopurilor +oastreesc;ine4

$.%- că susţii Fn tine şi faţă de ceilalţi oaeninesinceritatea şi inciuna, deoarece ţi-e frică căpoate dacă te-ai lepăda de ele ai putea să de+ii şitu o iinţă )enină4

$.'- că laşi să se anifeste Fn tine şi Fn afara tarăul - Fn tine laşi să se anifeste orgoliulB niaB

tristeţeaB fricaB leneaB lăcoiaB desfrulB credinţeleoar5e> dogaticeB fanatisele şi a5solutiseleBetc.4 iar Fn afara ta Fi spriini pe incinoşi şi peşarlatani HreligioşiB politiciB econoici...IB pe ;oţi şi

pe tl;ariB pe 5ătăuşi şi pe criinaliB pe tirani şi peafioţiB etc.I - pro5a5il din ignorarea faptuluie+ident că răul Fntotdeauna se Fntoarce Fpotri+acelui care Fl anifestă şi Fl de+orea6ă şi Fl distrugefi6ic şi sufleteşte4

$.'.1 (entru că tu te laşi consuat de răul aisus enuerat nu e de irare că iată acu tutrăieşti Fntr-un iad Ddi+inE terestruB Fntr-un gulag deconcentrare condus de un tiran D6euE oarecare şide clica lui de coplici Ddi+iniE.

Jţi spun Fnsă ţie drag frate Fntru fiinţă! renunţăla răutatea taB F5răţişea6ă cu toată inia şi

intea ta Etica +roniei şi )ursele /ericirii şinegreşit apoi fiinţa ţi se +a regăsii ereu Fn pace şi5eatitudine existenţială.

$.,- că spriini anifestarea ur4tului Ha acelor

creaţii care incită la distrugerea Aroniei proprii şia JntreguluiIB deoarece sufletul tău se află pe caleaauto-distrugerii şi suferă Fn agonia proprieiignoranţe HFn ceea ce pri+eşte ecanisele deanifestare ale creaţiilor sisteiceI4

$./- că intea ta spriină 5nlăn!uirea şi5ngrădirea libertă!ii de gndire şi conştiinţă acelorlalţi fraţi ai tăi ai ult ca sigur deoarece ea Fnsăşi e Fnlănţuită şi Fngrădită Fn expriare de

propria-i ignoranţăB de propriile ei preudecăţi şi depropriile ei condiţionări tradiţionale4

$.2- că oc;ii tăi ignoră nedre*tatea şi 4iniletale o 5nfă*tuiesc fără să ştie că Jntregul se +a Fntoarce Fn cele din ură şi asupra lor şi le +a daroadele faptelor pe care le-au plantat HsuferinţaBagitaţiaB nelinişteaB agoniaB etc.I4

$.- că gndurile tale spriină dezbinarea şisepararea Fn snul unui Jntreg care este denede65inat şi de neseparat aceste gnduri aletale Fşi priesc ereu răsplata pentru că nicicndnu sunt Fn pace şi ereu sunt c;inuite de or5irealor Fn ceea ce pri+eşte *nitatea de esenţă aJntregului...

%. 3ragă frate al nostru care te-ai recunoscut Fn

descrierea făcută ai sus află de la noiB &aeniiLi5eri că acest coportaent al tău este copilărescşi iresponsa5il tu nu poţi fi fericit şi Fn pace Hceeace negreşit Fţi doreşti recunoaştePI susţinnd Fntine non-idealurileP

'. Tu nu Fţi poţi atinge liniştea sufletească dacănu acţione6i direct pentru 5inele Fntregii uanităţiHa tuturor oaenilor indiferent de rasaB religiaBnaţionalitateaB sexulB +rsta lorB etc.I şi a tuturorfiinţelor de pretutindeniP

,. Te rugă aşadar frăţeşteB pentru 5inele tău -

conştienti6ea6ă unitatea ta de esenţă cu Jntregul şicu toate iinţele şi anifestă-te astfel şi tu FnAronieP

1.1"/






/. ratele nostru Dadept al suferinţei şiignoranţeiEB atitudinea ta de Fpotri+ire acti+ă Fnfaţa Mişcării Trans-Religioase ai Fnseană că tunu vrei să treci *rin cele 1 #or!i ale Boilor Ereadică$

/.1- că nu +rei să te Maturi6e6i (si;ic pe fiecaredin cele / Ra6e ale Cunoaşterii *ni+ersale şi astfel

să-ţi iei destinul creator-existenţial Fn propriileini şi să te anifeşti ca un & Matur4/."- că nu +rei să de+ii Responsa5il de ersul

propriului destin şi al societăţilor din care faciparte4

/.$- că nu doreşti să Fţi ndi+iduali6e6i gndireaşi siţirea şi că te ulţueşti ca alţii să-ţi spunăce să gndeşti şi ce să faciB ce e 5ine şi ce e răuB Fnce să cre6i şi Fn ce nu cu alte cu+inte deşi eştiatur fi6icB te Fndărătniceşti să răi Fn continuarecopil la ni+el ental4

/.%- că nu +rei să te adapte6i sc;i5ăriiperpetue prin susţinerea necondiţionată şineostoită Fn tine a pornirii spre educa!ie continuă,

cercetare continuă şi crea!ie continuă Hşi astfel prinnegarea acestei porniri periţi suferinţei să aparăşi să se anifeste nesting;erită Fn tine Fncalitatea ei de senal care Fţi arată că eşti pe calesă distrugi aronia şi existenţa propriului siste şia sisteelor FnconurătoareI4

/.'- că nu +rei să accepţi realitatea e+identă aRelati+ităţii Cunoaşterii uane află dar oB tu dragcopil frate al nostru că uni+ersul este infinit iar tufaţă de el eşti doar un Dfir de praf existenţialEP

Renunţă deci a ai considera copilăreşte căluea se terină la graniţele satului tăuB aleoraşului tăuB ale arealului tău culturalB ale naţieitaleB ale rasei tale aşa cu şti şi tuB ea nu seterină acoloB pentru că este cu ade+ărat infinităP

/.,- că eşti Fpotri+a CounicăriiB a desc;ideriispre cunoaşterea celorlalţi seeni ai tăi Fntruraţiune află Fnsă de la noi că doar princunoaşterea reciprocă a +alorilor coune şirespectarea celor diferite se poate aunge la Fnţelegere şi pace4

/./- că nu doreşti să te desc;i6i Fncă cu toatăfiinţa ta Cunoaşterii Neliitate existente Fn Jntreg4

/.2- că nu Fţi accepţi *nicitatea faptul că tueşti o fiinţă unică Hşi nu un produs de serieB capa5ildoar de răspunsuri Fn+ăţate pe de rost din gndirea DtureiE Fn care ai crescutI cu un destin propriuB

nuai al tăuB pe care nuai tu poţi să-l aduci Fnexistenţă4 şi că de aseenea nu accepţi un lucrue+ident! existenţa unei di+ersităţi infinite a fiinţeloruane Hdeoarece fiecare e la fel ca tine adicăunicăI pentru a putea astfel să Fn+eţi a o aprecia şia te 5ucura de darurile ei4

/. - că eşti Fpotri+a proo+ării şi respectăriipretutindeni a 3repturilor undaentale aleiinţelor *ane că de exeplu nu consideri căoaenii au dreptul de a a+ea li5erate de conştiinţăBde gndire şi de credinţă Hpro5a5il pentru că +reisă-i stăpneşti şi să-i foloseşti la ce te-aş putea Fntre5a acest tip de atitudine nu poate dectsă-ţi ărească aărăciunea sufleteascăPI4

/..1 ii sincer cu tine Fnsuţi şi renunţă laaărăciuneB la suferinţăB la nelinişte şi recunoaştedreptul la +iaţă şi la fericire tuturor seenilor tăi şi

tuturor fiinţelor./.1@ - că nu doreşti ca toţi oaenii să se sită

şi să se coporte Fntre ei ca raţii şi astfel sătrăiască Fpreună Fn pace şi aronie Fn spiritulunei raternităţi *ni+ersale autentice.

2. ratele nostru Dadept al suferinţei şi

ignoranţeiE atitudinea ta de Fpotri+ire acti+ă Fnfaţa Mişcării Meta(ercepti+e Fnseană că tu eşti5*otriva e?tinderii cunoaşterii proprii şi a celeiuane Fn general Hprin susţinerea unui procesindi+idual şi colecti+ continuu de educaţieBcercetare şi creaţie pe fiecare din cele / Ra6e aleCunoaşterii *ni+ersaleI adică!

.1- că tu nu +rei ca uanitatea să descoperenoi fore de organi6are politico-econoică asocietăţii Hai aronioase dect cele existente laun oent datI şi HsauI să le perfecţione6e pe celeexistente pro5a5il deoarece te afli Fn societate Fntr-o po6iţie Fn care di6aroniile actuale deorgani6are ale ei Fţi con+in pentru propriile tale

interese esc;inePAflă Fnsă de la noi frate al nostru că tu poţi fi cu

ade+ărat fericit doar şi cnd ceilalţi fraţi ai tăi suntfericiţiB doar cnd faci tot ce Fţi stă Fn putinţăpentru ca toţi oaenii să trăiască Fn pace şiaronie.

.- că nu doreşti ca oaenii să aungă să-şicunoască şi să-şi stăpnească din ce Fn ce ai 5inepropriile ecanise psi;ice de anifestare pro5a5il deoarece oentan ai Fn societate opo6iţie Fn care c;ipurile tu Fi sfătuieşti pe alţii ce săgndească şi ce să creadă HFn od punctual şi nu Fn od generalI şi ai ipresia că tu poţi organi6auni+ersul psi;ic interior al cui+a He ca şi cu aicrede că tu poţi nca Fn locul altcui+aIP

2.".1 Conştienti6ea6ă dragă fiinţă căde6+oltarea indi+iduală psi;ică a fiecărui indi+id ecea ai iportantă condiţie pentru aroni6area luişi a societăţii din care face parte - şi nu crearea+reo unei dependenţe sau a alteia de +reopersoană sau alta care să-i in;i5e acest proces dede6+oltare prin a-i spune Fn od punctual ce săcreadă şi ce să gndească despre diferitele aspecteale anifestării.

2."." Astfel doar se diinuea6ă capacitatea deadaptare optiă şi spontană a acelei persoane la

sc;i5area FnconurătoareB ărindu-i fără rostperioadele de suferinţă şi agonie sufleteascăP

."- că nu doreşti ca oaenii să se aturi6e6ereligios şi filo6ofic şi astfel să găsească singurirăspunsuri la pro5leele religioase şi filo6ofice cucare se confruntăB că nu doreşti ca ei să studie6e şisă Fnţeleagă ct ai profund coportaentulreligios al oaenilor din diferite societăţiB pro5a5ilpentru că astfel ar +edea punctele coune aletuturor işcărilor religioase uaniste şi arconştienti6a că acestea HidealurileB etica aronieiBcouniunea counitară cereonialăB etc.I suntult ai iportante şi ai senificati+e dectorice diferenţe Hdin punct de +edere al reali6ăriiunei Aronii a JntreguluiIB deoarece pe 5a6a lor sepoate reali6a counicarea inter-personală Hde la

1.1"2






& la &I şi Fnţelegerea Fntre culturiB iar pe 5a6aacesteia (acea şi raternitatea *ni+ersală.

2.$.1 Tu ai această dorinţă deoarece pro5a5il pede o parte te afli tu Fnsuţi Fn ignoranţă Fn legăturăcu aspectele enţionateB iar pe de altă parte te aflipro5a5il pe po6iţia de a fi un repre6entant al +reounei culturi sau religii locale şi astfel pe de o parte

ţi-e frică că odată cunoscute de Dcredincioşii tăiE şicelelalte religiiB aceştia nu +or ai +eni la tine şi te+or lăsa fără Dser+iciuE iar pe de altă parte ţi-e lenesă Dunceşti Fn plusE pentru a te perfecţionacontinuu pe tine Hspre a fi un exeplu autentic ace ar tre5ui să fie un &I şi pentru a-ţi autaseenii să se aroni6e6e la un ni+el superior.

2.$." 3rag frate al nostru conştienti6ea6ă că DconcurenţaE nu poate fi dect stiulati+ă pentrude6+oltarea ta personală şi a seenilor tăiB şi aiconştienti6ea6ă că 5ogăţia de fore religioaseuaniste particulare de anifestare ale Jntreguluinu este dect un oti+ de Gucurie şi de )ăr5ătoareperpetuă pentru cei care le cunoscB le respectă şi le

practică pe fiecare Fn parte.

.%- că nu doreşti ca fiecare indi+id să-şiexprie creati+ ultiplele lui potenţialităţicreatoare artistice şi ştiinţifico-te;nice Fndreptate Fnspre ărirea Aroniei personale şi a JntreguluiP

Conştienti6e6i tu oare că o astfel de dorinţă esteşi Fpotri+a ăririi aroniei proprii

N. ratele nostru Dadept al suferinţei şi

ignoranţeiEB atitudinea ta de Fpotri+ire acti+ă Fnfaţa Mişcării nfinetiene ai Fnseană că tu eşti5*otriva realizării Pelurilor Mişcării Trans-Religioase, adică!

.1- că tu doreşti să nu se răspndească şi săse anifeste )piritul dealist Hcele 1@ dealuri ale&ului *ni+ersalI Fn rndul unor ase ct ailargi de oaeni4

."- că doreşti ca oaenii să nu de+ină aturipsi;ic şi responsa5ili pentru propriul lor destin sper că conştienti6e6i dragă frate copil al nostru cătu doreşti un lucru iposi5ilB anue să se Fnc;idăcele 1" (orţi ale Noilor #re desc;ise de )piritulactual al Jntregului4

.$- că nu doreşti caB din ce Fn ce ai ulţioaeni să aungă să deţină şi să practice o #tică

superioară Fndreptată Fnspre ărirea AronieiJntregului Hastfel Fnct din ce Fn ce ai ulţiseeni de ai noştri să fie seriţi şi iu5itoriB cali şiliniştiţiB curaoşi şi pre+ă6ătoriB 5ucuroşi şi 5inedispuşiB ;arnici şi cupătaţiB sinceri şi lipsiţi depreudecăţi şi credinţe dogaticeI concreti6ată Fnrecunoaşterea şi lăsarea spre anifestare prin ei anon-FnşelăriiB non-furtuluiB non-+iolenţei şi non-uciderii4

.%- că tu nu doreşti ca oaenii de orice +rstăBdin orice categorie şi din orice counitate locală săai5ă unde să se Fntlnească!

- pentru a putea să-şi ărească cunoaşterea pecare o au despre diferitele aspecte Hfilo6oficeBpsi;ologiceB econoiceB politiceB religioaseB etc.Iale existenţei4

- pentru a fi stiulaţi să-şi de6+olte )piritul

dealist şi să-şi anifeste )piritul Creator de noi+alori Fndreptate Fnspre Aronia Jntregului4

- pentru a intra Fn couniune strnsă prininterediul acti+ităţilor făcute Fn coun4

- pentru a-şi putea cerceta nteriorul şi#xteriorul şi a se 5ucura de toate inunile pe carele +or descoperii4

- şi nu Fn ultiul rnd pentru a conştienti6a dince Fn ce ai profund *nitatea lor de esenţă cufiinţele uane de pretutindeni Hprin cunoaştereaanifestărilor culturale şi religioase specificediferitelor tradiţii locale Fn care acestea seanifestăIB prin asuarea +oită şi conştientă Fn eişi prin proo+area Fn societate a atitudinii trans-culturale şi trans-religioase4

.'- că nu doreşti ca oaenii să ai5ă acces li5erşi gratuit la toată Cunoaşterea specifică celor /Ra6e do5ndită de uanitate pnă Fn pre6ent - laoperele HştiinţificeB te;niceB literareB poeticeB etc.IModelelor Relati+e ale &ului *ni+ersal pentru cape 5a6a acestora şi prin cercetare indi+iduală şi

colecti+ă Hdesfăşurată independent sau Fn cadrulCounităţilor de Cercetători TransReligioşiI să sereali6e6e noi creaţii adaptate pre6entului şi Fndreptate Fnspre aroni6area superioară a &uluiHşi a atingerii faptice a Neuririi Geatifice şi aTraiului (aradisiacI şi spre susţinerea procesuluiactual de transforare a ci+ili6aţiei terestre Fntr-oci+ili6aţie cosico-inforaţionalăB glo5al-indi+iduală.

1@. 3ragul nostru frate care te Fpotri+eşti

Mişcării Trans-ReligioaseB Fn ura enuerărilor deai susB speră că ai conştienti6at ai Fnprofun6ie dorinţele pe care le ai şi că susţinndu-le Fn continuare pe acestea Fn tine nu faci dect să-ţi prelungeşti suferinţa şi agonia şi ai speră caJntregul să te aute şi pe tine să do5ndeşti Fn celedin ură Jnţelepciunea Lui.

11. 3acă Fn ura enuerărilor de ai suscontinui să te Fpotri+eşti Mişcării Trans-Religioasenoi fraţii tăiB &aenii Li5eri Fţi respectă alegereaBdar nu pute să nu ne face datoria de frate şi săte a+erti6ă de un lucru pe care tu cu siguranţă Flşti ai 5ine dect noi - anue că druul pe caretu păşeşti nu duce dect la suferinţăB FntunericBignoranţăB nelinişte şi aărăciune sufleteascăP

1". Aşadar eşti li5er să alegiP

1$. 3ar ai gndeşte-te! c;iar Fţi doreşti sărăi Fn Jntuneric şi gnoranţăC;iar Fţi doreşti să )uferiC;iar Fţi doreşti să-ţi laşi sufletul Fn Aărăciune1%. 3acă Fntr-ade+ăr aceasta e alegerea taB noi

nu pute dect să Fţi ai spune că pe druul cepăşeşti noi nu dori să păşiB aşa că nu Fncerca săne faci să păşi alături de tine.

1'. Qi ai dori să Fţi spune că dacă +ei dori+reodată să te Fntorci de pe druul (ier6anieiB al)uferinţei şi Aărăciunii )ufleteştiB +ei fi oricnd5ine+enit să păşeşti alături de noi pe druul#xistenţeiB al ericirii şi Liniştii )ufleteşti.

1,. Jţi dori deci toate cele 5unePH3eşi şti că dacă continui să ergi pe calea ce

ai ales nu o să ai parte de aşa ce+a şi deşi ai Fnconcordanţă cu ceea ce tu susţii că Fţi doreşti ar fi

1.1"






să Fţi ură DToate cele relePEI.1/. &ricu să ştii că indiferent de ce alegiB noi

te siţi şi ne +o coporta faţă de tine ca faţăde un rate>)oră Fntru iinţare fraternă la snulAToateCuprin6ător al Jntregului.

O. Ce 5nseană că ado*!i o rezisten!ă *asivă

fa!ă de Mişcarea Trans-ReligioasăQ 12. Jnseană dragul nostru frate că tu eşti un

adept al celor care adoră din ignoranţă Fntunericulşi suferinţaB că tu eşti o +ictiă Hnu tocaine+ino+atăI a necunoaşterii şi inconştienţei lor.

1. Qi tuB ca şi eiB eşti prins Fn aceleaşi capcaneale existenţei tale locale şi tradiţionale.

Qi tuB ca şi eiB nici nu şti şi nici nu te interesea6ăcu ade+ărat esaul Mişcării Trans-ReligioaseP

"@. )ă ne scu6i că ţi-o spune directB darade+ărul este că ţi-e ca lene să gndeşti Hca sănu ai +or5i de fricăI deşi cei pe care Fi ure6isunt oarecu con+inşi că eşti incapa5il de aşa

ce+a."1. )ă şti Fnsă că noi nu sunte de acord cu ei

dacă eşti o fiinţă uană să şti că autoat eştidotat şi cu Raţiune şi cu 7ndire şi cu3iscernănt tu tre5uie doar să ţi le ai de6+olţipe acestea! să renunţi la lene şi la frică şi să Fţiextin6i cu cura sfera de cuprindere a conştiinţei şicapacitatea de gndire şi de discernănt.

"". 3ragul nostru frate a putea spune căoarecu tu eşti o +ictiă a circustanţelor - te-ainăscut Fntr-un areal controlat de adepţii gnoranţeişi ai )uferinţei şi ai că6ut şi tu Fn cercul lor +icios!nu ai a+ut curaul să te ridici Fpotri+a lorB deşi aisiţit că nu fac 5ine Fn diferite acţiuni pe care le-au Fntreprins astfel ei +ă6nd că nieni nu iaatitudine Fpotri+a acţiunilor lor negati+eB dinignoranţă şi din nesinceritate cu ei FnşişiB se auto-păcălesc că ceea ce fac este 5ine.

"$. (rin atitudinea ta pasi+ă tu susţii acţiunilelor Fndreptate spre gnoranţă şi )uferinţă şi aiult iei parte la ele Hai ult pentru a nu fi altfeldect ceilalţi dect din con+ingere personalăI aşacă şi tu drag frate>soră al>a nostru>ă Fţi eriţioarecu soarta! suferinţaB agitaţiaB nelinişteaBignoranţaB durerea şi angoasa.

Tu te laşi pasi+ trt H>ăI Fnspre toate acestea."%. Aşadar iată ce pute noi infinetienii să-ţi

spune! tre6eşte-te fratele nostru şi nu ai asistapasi+ la suferinţa şi nedreptatea din luePJndreaptă-te cu ;otărre Fnspre Cunoaştere şi

u5ireB Fnspre Luină şi AronieB Fndreaptă-te spredealuri şi treci prin (orţile Noilor #reP

"'. Acţionea6ă cu detaşare şi 5ucurie pentru5inele Fntregii creaţiiB integrea6ă-te Fn raternitatea*ni+ersală alături de noi şi 5ucură-te inocent de ocul irific al &ceanului iinţăriiP

O." Ce 5nseană că ai o atitudine de indiferen!ăfa!ă de Mişcarea Trans-ReligioasăQ

",. Jnseană că tu frate dragă eşti un tip tareciudat! tu cre6i că prin faptul de a căuta să-ţiurăreşti doar 5inele personal şi uneori şi alfailiei tale tu poţi şi să-l atingi.

"/. 3ragă frate>sorăB tu faci parte dintr-un)iste )ocialB dintr-un Jntreg )ocial Fn care eştine+oit să te iplici dacă doreşti ca şi el şi tu săexistaţi Fn Aronie Hla snul GineluiI.

"2. Atitudinea ta de indiferenţă faţă de 5unulers al )isteuluiB al JntreguluiB nu face dect săperită ca cei care acţionea6ă Fpotri+a aroniei

acestuia şi deci iplicit şi a ta Hca parte intrinsecăa luiI să-şi poată Fnfăptui nesting;eriţi nelegiuirileP". Nu face dect să pregătească locul pentru

suferinţa şi aărăciunea sufletească care +a +eniulterior şi Fn sufletul tău.

$@. Qi +ei 6ice atunci! DVaiB dar de ce nu a luatatitudine la tip pentru a-i Fpiedica pe rău+oitorisă-i distrugă aroniaE

$1. C;iar de ce$". Jţi spune noi! din lene şi din fricăP$$. ar acu nu faci dect să suporţi

consecinţele norale pentru faptul că le-ai lăsat peacestea să se anifeste Fn psi;icul tău.

$%. ratele nostru şti de altfel şi tu prea 5ine că

Fntr-un )iste nu este dect o atitudine 5ună!aceea de iplicare acti+ă iediată Fn ai 5una luiaroni6areB Fn refacerea şi enţinerea aroniei luiafectată ereu de contactul cu sc;i5area.

$'. &rice altă atitudine şti şi tu prea 5ine că nupoate să ducă dect la enţinerea neustificat de Fndelungată a senalului de suferinţă Fn )iste.

$,. u5ite frate tuB prin atitudinea ta deindiferenţăB periţi ca cei care sunt acti+i Fpotri+aaroniei şi cei care Fi spriină pasi+ pe aceştia să-şidesfăşoare acţiunile distructi+e care ai de+reesau ai tr6iu +ei +edea că te +or lo+i şi pe tine.

$/. Tu acu refu6i să +e6i realitatea! o D5oalăEodată pornităB ori lupţi iediat Fpotri+a ei cutoată feritatea pentru a o eliina din tine HFnaintesă facă stricăciuni ireedia5ileIB ori o laşi să seanifeste nesting;erită pnă nu o ai poţi opri dinacţiunea ei distructi+ă care Fnseană şi pier6aniata.

$2. Qti şi tu că dacă nu iei atitudine feră şi latip Fpotri+a D5oliiE după aceea ţi-e tr6iu să aifaci ce+a - 5oala nu o poţi Dţine de po+eştiE cu eaori lupţi şi o Fn+ingi ori te distrugeP

$. Aşadar lasă indiferenţa de-o parte şi luptăacti+ Fpotri+a eleentelor pertur5atoare aleAroniei )isteului HJntreguluiI dacă +rei să-ţipăstre6i la rndu-ţi aronia şi existenţa.

%@. 3acă nu faci aceastaB degea5a +ei regretaei tr6iu! Fţi +ei erita soarta deoarece fiinda+erti6at nu ai luat ainteP

%1. 3ragă Dfrate indiferentE dacă continui să-ţipăstre6i această atitudine te lăsă să-ţi suporţi)ingurătatea şi Aărăciune ta )ufleteascăB dar terugă un singur lucru! nu ai da +ina pe alţiipentru starea taP

%". Aceasta Fţi re+ine Fn ceea ai are parte şitu o ştii.

%$. 3acă +reodată +ei dori să te lepe6i dendiferenţa faţă de 5unul ers al Jntregului şi al)isteului propriuB cu tot cea ce presupune eaHsuferinţăB ne;otărreB nelinişte şi aărăciunesufleteascăIB te rog să ne cauţi.

%%. )ufletul nostru +a fi ereu desc;is pentrutine.

1.1$@






O.% Ce 5nseană că eşti *ar!ial 5*otrivă, *ar!ial *entru Mişcarea Trans-ReligioasăQ

%'. Jnseană că tuB cu unele aspecte aleacestei Mişcări> Qcoli> Căi... eşti de acord cu altelenuB Fnseană că Fn unele acţiuni ale infinetienilor teiplici şi tuB Fn altele deocadată nu te iplici.

%,. )usţine te rugă acele aspecte cu care eştide acord şi spriină reali6area lor Fn od acti+ şicritică cu 5ună+oinţă şi Fn od constructi+ aceleaspecte cu care nu eşti de acord şi Fpotri+eşte-tereali6ării lor.

%/. Vo fi ereu desc;işi la sugestiile şio5ser+aţiile tale raţionaleB Fnteeiate peexperienţăB pe care le +ei aduce Fn legătură cudiferitele noastre acţiuniB deoarece noi &aenii*ni+ersali nu consideră că a deţine +reunAde+ăr A5solut ndiscuta5il sunte şi noi ca şitine conştienţi de relati+itatea cunoaşterii noastreBindiferent ct de are ar fi ea.

%2. 3ar nici nu căde Fn extrea relati+i6ării

oricărei +alori deoarece sunte de aseeneaconştienţi de +aloarea practică iediată HFn ceea cepri+eşte refacerea şi păstrarea aroniei şiexistenţei propriiI a Fncarnării şi anifestării prinnoi a dealurilorB a )urselor ericiriiB a #ticiiAronieiB a trecerii prin (orţile Noilor #reB a ăriricontinue a Cunoaşterii pe care o deţine pe cele /Ra6eB a susţinerii punerii Fn practică a ZelurilorMişcării Trans-Religioase şi a aptelor &ului Li5er.

%. raţilor dragi +ă aşteptă deci cu iniadesc;isă propunerile şi sugestiile +oastre Fnlegătură cu 5unul ers al Mişcării Trans-Religioase.

'@. Qti că pro5a5il nu a+eţi tip să +ăiplicaţi ai acti+ Fn ersul Mişcării Lisanienedeoarece la rndul +ostru susţineţi existenţa unoraltor işcări siilare Fndreptate Fnsprearoni6area superioară a societăţii uane şi deaceea +ă dori succes Fn acţiunile +oastre şi +ăproite că tot spriinul şi critica constructi+ă pecare +-o pute faceB o +eţi prii la rndul +ostrude la noi.

'1. Vă aşteptă deci la discuţii desc;ise pentrua +ă lăuri Fn legătură cu aspectele Mişcăriiilo7nostice care Fncă nu +ă sunt clare şi pentru asta5ili Fpreună desfăşurarea unor acţiuni coune Fndreptate Fnspre Aroni6area superioară a*anităţii şi tuturor iinţelor.

O.& Ce 5nseană că s*ri7ini 5n od *asivMişcarea Trans-ReligioasăQ

'". Jnseană că ai luat cunoştinţă cu aspecteleproo+ate de Mişcarea TransReligioasă şi siţi căsufletul tău nu este indiferent faţă de ea dar nicifoarte ;otărt Fncă pentru a se iplica ai acti+ Fnersul ei.

'$. Ai această atitudine de oarecare ne;otărredeoarece nu ţi-ai făcut Fncă tip să ne cunoşti ai5ine şi să siţi ai Fn profun6ie Valorile pe carenoi le proo+ă - cu care de altfel tu eştioentan de acord dar Fncă nu le-ai lăsat să+i5re6e suficient de puternic Fn tine.

'%. ă-ţi deciB te rugă tip pentru aaprofunda Valorile &ului *ni+ersal şi pentru a

intra astfel Fn legătură directă cu ele pentru a-ţiscoate Fn acest fel sufletul din pasi+itate şine;otărre şi a-l integra +oios Fn Kocul Geatific alJntregului.

''. Noi te siţi pe tine aproapeB tu ne siţipe noi aproape noi a făcut pasul de apropriereşi de Fntlnire fă-l şi tu şi negreşit astfel ne +o

regăsi curnd dipreună Fn Couniune.

',. Nu te ulţui să ne cunoşti şi să ne spriinide la distanţăB deoarece 5ucuria pe care tu o aifăcnd acesta Fţi +a fi de 1@ ori ai are dacă +eifi alături de noiB iar 5ucuria noastră de a ni te ştialături Fn od acti+ +a fi şi ea neţărurită.

'/. Vin-o deci să ne regăsi sufletele Fn aceeaşi+i5raţie Fn Vi5raţia NoastrăP

'2. Vin-o Fn sufletul nostru şi Fn inia noastrăP'. #le sunt deapururi desc;ise pentru tineP

O.' Ce 5nseană că s*ri7ini 5n od activMişcarea Trans-ReligioasăQ

,@. Jnseană că tuB nespus de drag H>ăI

frate>soră al>a nostru H>ăIB ai priit Fn tineB la felca noiB )piritul Trans-ReligieiB ţi-ai Fnsuşit cuferitate Hspre anifestare prin sufletul tăuIdealurile &ului *ni+ersalB #tica Aroniei şi)ursele Maore ale ericiriiB te-ai a+ntat cu elennăprasnic Fn ărirea cunoaşterii pe care o deţii pecele / Ra6e ale Cunoaşterii *ni+ersaleB ţi-ai asuatcu ;otărre trecerea prin cele 1" (orţi ale Noilor#re şi ai pus uărul alături de noi la FplinireaZelurilor Mişcării Trans-Religioase şi a aptelor&ului Li5er.

,1. (e tine te-a +ă6ut deci contri5uindintelectualB aterial şi financiar la ridicarea

)anctuarelor Trans-ReligioaseB te-a +ă6ut lucrndla fundaţia şi 6idurile lorB te-a +ă6ut aenandu-le şi Fntreţinndu-le Fn spiritul ruosuluiB te-a+ă6ut studiind Fn 5i5liotecile lorB te-a +ă6ut Fpărtăşindu-ţi cu 5ucurie cunoaşterea pe care odeţii la conferinţele şi seinariile ţinute Fn)anctuarB te-a +ă6ut uncind Fn Ateliere pentrupropăşirea artei şi ştiinţeiB te-a +ă6ut editnd şirugndu-te alături de noiB te-a +ă6ut dansnd şi ucndu-te alături de noi.

,". Tu eşti cel Fn care ne recunoaşteB tu eşticel care +i5rea6ă la unison cu noiB tu eşti ndi+idulcare şi-a recunoscut *nicitatea şi şi-o anifestăB tueşti cel care a recunoscut Fn noi 3i+ersitatea şi ne-

o respectăB tu eşti cel care ţi-ai asuat indi+idualşi alături de noi responsa5ilitatea pentruAroni6area ndi+iduală şi )ocială.

1.1$1






,$. iinţa ta este alături de noi cnd duce Fnsocietate Vi5raţia dealurilorB sufletul tău estealături de toţi cei care +or să treacă prin (orţile#relor pentru a-i stiula şi a-i spriini cnd pasul lede+ine şo+ăielnicB intea ta este ipregnată de#tica AronieiB acţiunea ta se Fndreaptă sprereali6area G3B inia ta este a5sor5ită de spiritul

Cercetării şi Creaţiei continue Fntru AronieBNeurire Geatifică şi Trăire (aradisiacă.,%. 3rag rate şi )oră a noastrăB pe +oi +ă

recunoaşte ca Cercetători Trans-Religioşiautentici şi +ă săr5ători 6ilnic existenţa Fnsufletele noastre.

,'. Voi sunteţi cei care luptă continuu pentrudesă+rşirea +oastră spiritualăB +oi sunteţi cei careluptă continuu pentru perfecţionarea )ocietăţii şi atuturor iinţelor de pretutindeni.

,,. Voi sunteţi alături de noi Fntru Misiunea pecare ne-a asuat-o Fpreună şi nu a+e cu+intesă +ă ulţui pentru aceasta.

,/. Cu toţii Fpreună +o face din Ci+ili6aţiaTerestră o Ci+ili6aţie Cosico - nforaţionalăBndi+idual 7lo5alăB anifestată plenar Fntru Fplinirea faptică concretă a tuturor nă6uinţelor şiţelurilor ilenare ale &ului *ni+ersal.

,2. atăB +oi sunteţi din generaţia acelora carescriu istoriaB din tipul acelora care sc;i5ă şi +or

sc;i5a ereu lueaB din tipul acelora care ducşi +or duce ereu uanitatea pe noi culi deanifestare existenţialăP

,. ar Jntregul după cu ştiţi cu toţii +-a datdea 5inecu+ntarea lui şi sălăşluieşte ereu Fninţile şi iniile +oastre şi +a fi de-a pururi alăturide +oi dacă nu +eţi uita de #l.

/@. Vă salută deci pe +oi toţi Fn care )pirituldealurilor a co5ort spre anifestare şi +ă dorica sufletul să +ă rănă +eşnic seninB intea+eşnic ageră şi inia ereu plină de căldura u5iriiNeliitateP

)(. Atitudinea *icrii %ocioReligioa,e +aţ de religiile exi,tente

1. Trans-Religia recunoaşte dreptul la existenţăşi anifestare tuturor religiilor uaniste HuaneIBnedogaticeB idealisteB ştiinţificeB deocraticeBli5ere şi uni+ersal fraternale existente sau care +orexistaB 5a ai ultB +a căuta să cola5ore6e cutoate acestea Fn od direct şi desc;is pentrureali6area unei aroni6ări superioare a fiecăreifiinţe uane.

". #a le in+ită pe toate acestea la un dialog

fratern desc;is şi 5ine+oitor prin care să secunoască reciproc ai 5ine şi astfel să se respecteşi să se spriine reciproc ult ai acti+ dect aufăcut-o pnă acu.

$. 7no6a Meta-(ercepti+ă nu doreşte să seafire faţă de celelalte religii ca o religiedeţinătoare a +reo unui ade+ăr unic şi a5solut caretre5uie ipus ai de+ree sau ai tr6iu tuturor ea consideră că o astfel de atitudine Hspecifică Fncă din păcate unor fracţiuni apărute Fn cadrul adiferite işcări religioaseI este una infantilă şiignorantă faţă de nfinitatea RealităţiiB şi un afrontdirect adus spiritului de Respect al Li5ertăţii de

Conştiinţă şi spiritului de raternitate *ni+ersală pecare ea le proo+ea6ă fără reţinere.%. (e de altă parte Fnsă este e+ident că ea

proo+ea6ă cu putere Fn societate Valorile saleHdealurileB (orţileB )urseleB #tica Aroniei...I fiindprofund conştientă de +aloarea reală a acestora Fnaroni6area superioară a indi+i6ilor şi a societăţiloruane de pretutindeni.

'. Mişcarea Nxaniană nu Fşi pune pro5lea caredintre religii deţine Dade+ărulEB deoarece fiecaredintre ele are cel puţin cte+a Valori şi Ade+ăruricare nu pot dect să-l F5ogăţească spiritual pe celcare i le află dar nu uită nici că ulte dintre eleHFn special religiile 5a6ate pe credinţă dogaticăI

au proo+at şi>sau Fncă ai proo+ea6ă +alori şiatitudini negati+eB distructi+e ale aronieiindi+i6ilor şi ale societăţii uane.

,. 3e aceea Cercetătorul Trans-Religios este Fndenat să studie6e cu atenţie şi prudenţă DcărţilesfinteE şi Fn+ăţăturile diferitelor religii şi să participe Fn od direct la ritualurile şi Fntlnirile lor doardupă un preala5il foarte Fnteeiat studiu alanifestărilor lor trecute şi pre6ente.

/. (re+ederea Fn acest ca6 este un are sende Fnţelepciune deoarece nu puţine sunt pericolelepsi;ice şi fi6ice pentru cei care se gră5esc să

F5răţişe6e necondiţionat HdogaticI +reo una saualta din religiile şi işcările spirituale cuanifestări Fnşelătoare şi incinoaseB a5solutisteBdogaticeB tiranice c;iarB care se anifestă la unoent dat din tip.

2. 3upă acest studiu atent şi pre+ă6ătorB Fnăsura Fn care descoperă Fn unele din eleanifestări preponderent HaoritarI aronioaseHnedogaticeB ştiinţificeB uanisteB raţionaleBuni+ersalisteB relati+isteB idealisteB etc.IB el poate şi Dsă se con+erteascăE Hsă participe ai intens ladiferitele lor acti+ităţiIB pentru o perioadă aiscurtă sau ai lungă de tipB pentru a le putea

studia şi cunoaşte anifestările ai Fndeaproape şipentru a interacţiona epatic-constructi+ cue5rii lor.

. )anctuarele Trans-Religioase +or fi +eşnicdesc;ise tuturor e5rilor oricărei religii uanistenedogatice şi se +or a fi un cadru Fn care aceştiasă se cunoască reciproc ct ai 5ine şi astfel să serespecte ca nişte raţi ce sunt.

1@. Cine+a nu tre5uie neapărat să Fşipărăsească +ec;ea sa religie pentru a fi priit laacti+ităţile desfăşurate Fn cadrul Mişcării Trans-Religioase - dar nici nu +a fi lăsat ca Fn )anctuareleLi5ertăţii să Fncerce să-şi ipunăB ai ult sauai puţin forţatB celorlalţi credinţele sale iraţionaleB

dogatice şi a5solutisteB oricare ar fi aceleaP11. *şile )anctuarelor Li5ertăţii +or fi +eşnic

desc;ise dialogului sincer de la ndi+id la ndi+idB

1.1$"






de la & la & şi acelora care doresc să sendi+iduali6e6e şi să se Maturi6e6e (si;ic pe fiecaredin cele / Ra6eB dar se +or Fnc;ide ereu Fn faţaacelora care +or dori să le păşească pragul cuintenţii neidealiste şi anialice! cu intenţiinedene de un & Li5erP

1". Nici o religie uanistă din cele existente sau

care +or fi nu +a fi susţinută ai puternic HFn daunacelorlalteI Fn cadrul )anctuarelor )trălucirii Ra6elorBdeşi toate +or fi pre6entateB studiate şi practicate Fn diferitele aspecte aronioase ale lor de cătreCercetătorul Transreligios.

1$. Trans-Religia recunoaşte deci dreptul deexistenţă al tuturor religiilor uaniste nedogaticeHraţionaleB ştiinţificeB deocraticeB li5ereB idealisteşi uni+ersal fraternaleI caracteri6ate deanifestări indi+iduale şi sociale aronioase.

1%. Aceste religii sunt Fn od e+ident reflectăriinunate ale 3i+ersităţii şi *nicităţii indi+i6ilor care

au contri5uit la apariţia şi anifestarea lor Fn tip anifestări care e 5ine să fie cunoscute şirespectate de cei ce doresc reali6area tot aiputernică a *nităţii *anităţii.

)). !ti6ologia cu3ntului /religie1

1. Terenul acesta de religie se pare că arpro+eni din latinul DreligareE a+nd sensul de re-legareB de reunire cu ce+a sau cu cine+a sau de

reunire Fntre cine+a şi altcine+a sau Fntre ce+a şialtce+a.". & altă posi5ilă origine ar fi din terenul latin

DrelegereE - Fnsennd recitire Hcitire din nouI.$. Considerat etiologicB acest teren se poate

deci aplica Fn od Fnteeiat oricărei organi6aţiiBinstituţiiB işcări de idei care ar a+ea ca şi scopdeclarat să reunească ce+a HoriceI cu altce+a Horicealtce+aI sau pe cine+a Horicine ar fiI cu altcine+aHcu oricine altcine+a se consideră necesar şi util decătre acea işcare>organi6aţieIB sau>şi să DreciteascăEB să reinterprete6e o stareB un faptBrealitateaB luea din unul sau ai ulte puncte de+edere pe care ea le consideră ca atare.

%. (e de altă parte Fn era postodernă Fn caretrăiB şti că sensurile nici unui cu+nt nu sunt5ătute Fn cuie şi că astfel oricărui cu+nt i se potadăuga noi sensuriB sau c;iar sc;i5a totalsensurile a+ute Fnainte sensul unui cu+nt Hşic;iar cu+ntul FnsuşiI se ştieB fiind doar o siplă

con+enţie de li5a adoptată de un grup uanoarecare pentru a Fnlesni counicarea Fntree5rii săi.

'. 3in acest punct de +edere a putea spunede exeplu că constituie o religie orice organi6aţie>instituţie uană şi> sau orice işcare de idei carealege să-şi atri5uie printre altele şi calificati+ul dereligie.

,. *nii caută Fn 6adarB să restrngă artificiallarg;eţea etiologică a reunirii posi5ile a oricui cuoricineB la o reunire a să 6ice doar a oului cu oanuită Ddi+initateE pretinsă a Dfi disperatăE săracadupă o astfel de reunire.

/. Această Fncercare de a restrnge terenul dereligie doar la acele acti+ităţi Fn care ar fi iplicat+reun presupus D6eu>6eiţăE nu este deloc Fn acordcu realitatea specifică fenoenul religios şi nici cu

tendinţele e+oluti+e pe care le F5racă Fn ansa5luacest fenoen Fn pre6entB tendinţe care cusiguranţă se +or aplifica foarte ult pe +iitor1.

1 (entru o a5ordare ai detaliată a terenului de DreligieE a se +edea cartea DNoua &rdine ReligioasăEBcapitolele DilosofieB Qtiinţă şi ReligieE şi DReligiologiaE.

1.1$$






). Cla,i+icri ale religiilor exi,tente

@. Considernd diensiunea actuală afenoenului religiosB pentru a putea să-l studie şisă-l Fnţelege ai Fn profun6ie şi cu ai areclaritateB e necesar să luă Fn continuare Fnconsiderare cel puţin urătoarele criterii declasificare ale religiilor Hşi sectelor unei religiispecificeI existente!

4. @up tipul de ,cop pe care l propun ,preatingere ae6 a,t+el=

1.1- religii uane :uaniste; - cu sco* uan urărind scopuri ct se poate de uane Hiu5ireaBcunoaştereaB counicareaB paceaB aroniaB+indecareaB de6+oltarea şi perfecţionarea naturii

uaneB etc.I şi punnd Fn faţa oricăror altoroti+aţii de acţiune interesul indi+idului uan şi aluanităţii Fn genere.

#le urăresc atingerea unor stări şi forţenatural-uane potenţiale Hdeonstrate ştiinţific cafiind existente sau posi5il a existaI Fncăneactuali6ate4 couniunea şi counicarea sincerăşi frăţească cu celelalte fiinţe uane şi respecti+alte tipuri de fiinţe inteligente sau ai puţininteligente deonstrate ştiinţific a exista Fnuni+ers.

1.1.1 Aceste religii cu scopuri uaneHuanisteI urăresc deci perfecţionarea oralăBeoţională şi intelectuală a oului Hexclusi+ prin

forţe proprii şi prin autorul dat de ceilalţi oaeni şie+entual de celelalte fiinţe care +or să se iplice -iplicarea lor fiind Fnsă liitată şi strict controlatăde societatea uanăI şi a societăţii din care el faceparte.

1."- religii neuane - cu sco* *resu*usneuan HDdi+inEB extraterestruB anialicB etc.I care Fşi propun să ser+ească Hsau să contracare6e cuorice preţB după ca6I Fn principal sau Fnexclusi+itate nişte presupuse scopuri pe care le-arurării +reun D6euEB +reun extraterestru sau +reoaltă fiinţă neuană HDdeonEB anial DagicEB

etc.I - sacrificnd oricndB sau fiind oricnd gata săsacrificeB pe altarul acestor presupuse intereseneuaneB sau Fn lupta fanatică Fpotri+a lorinteresele uanităţii şi ale indi+idului uan.

1.".1 #le se recunosc după faptul că urărescatingerea unor presupuse stări şi>sau forţe DnenaturaleEB DsupranaturaleEB DparanoraleE -presupuse Hfără nici cel ai ic suport ştiinţificsolidI a fi potenţiale Hposi5il de actuali6atI de cătrefiinţa uană4 respecti+ counicarea şi couniuneacu presupuse fiinţe neuane HD6eiE> D6eiEBextratereştrii Dre+elatoriE Hascunşi pe după LunăIBaniale DagiceEB fiare Ddi+ineEB etc.I saudipotri+ă lupta acer5ă Fpotri+a presupuselor

interese ale acestor fiinţe iaginare.1.".". Acestea sunt Fntrade+ăr nişte religii

periculoase pentru 5una funcţionare a societăţii

uane şi ar tre5ui tratate ca atare.1.$- religii neuane - uane - cu scop declarat

neuano-uan sau uano-neuan Fncercnd săser+ească deopotri+ă la doi stăpni Huanului şiunui DpresupusE neuanI şi prin urare ne-ser+indu-i cu ade+ărat nici unuia.

1.$.1 Astfel de religii există doar teoretic şi Fndiscursurile deagogilor care le proo+ea6ăBfiindcă practic fie ser+esc preponderent scopuripresupus DneuaneE şi ori de cte ori acestea intră Fn conflict cu cele uane le sacrifică pe acestea dinurăB fie in+ers.

1.$." Maoritatea co+rşitoare a acestor religiicu scopuri declarate ca ser+ind Fn acelaşi tip DneuanuluiE şi uanului deopotri+ă şi Fn proporţii

egaleB au ca ade+ărat scop ser+irea exclusi+ă aunor presupuse interese DneuaneEB dar pentru aadori +igilenţa oaenilor sla5i de trup şi de intecare le cad Fn plasăB le explică acestora că leser+esc şi lor deopotri+ă.

Vor afla ei ai tr6iu că lor le folosesc doar Fnăsura Fn care interesele şi dorinţele lor corespundcu cele DneuaneE declarateB iar Fn ca6 contrarsunt in+itaţi să-şi Fplinească interesele personaleuane Fn altă parte.

2. @up 6etodele +olo,ite cu

preponderenţ pentru atingerea ,copurilorpropu,e ae6=

".1- religii refle?o-editative - care se 5a6ea6ă Fn principal pe edita!ie şi reflec!ie personală şiindi+iduală Hraţională şi ştiinţificăI Fplinireascopurilor se face Fn principal prin efort intelectualBintuiţional şi +oliti+ indi+idual susţinutB 5a6ndu-seai puţinB dar ne-exclu6nd eforturile colecti+e deatingere a scopurilor propuse.

Acestea sunt religii pentru oaenii aturiBindi+iduali6aţi psi;ic sau care s-au angaatire+oca5il Fn acest proces de aturi6are şi deindi+iduali6are psi;ică.

"."- religii sibolico-rituale 5a6ate peparcurgerea unor ritualuri sibolice Fn Fncercareade a Fnţelege şi a-şi Fnsuşi ade+ărurile şi Fnţelepciunea pe care fiecare si5ol ritualic li-ltransite participanţilor la aceste ritualurisi5olice4

".$ religii distractive 5a6ate pe coedieBparodieB uorB anifestări ;a6lii care 5inedispun şidistrea6ă pe practicantul lor4

".%- religii rugătoare se 5a6ea6ă aproapeexclusi+ pe rugăciune :cerşeală; şi devo!iuneco*ilărească este rugat fruos altcine+a să le Fndeplinească scopurile acestea sunt religii Fn

principal de leneşi şi de oaeni sla5i fi6ic şi psi;icBaflaţi doar Fn stadiul de de6+oltare al copilărieipsi;ice.

1.1$%






".%.1 Me5rii lor Fncă neaturi6aţi şineindi+iduali6aţi psi;ic dar aturi6aţi fi6icB cautădin instinct protecţia psi;ică a unor Dsuper-taţiE aunor Dsuper-aeE sau a unor Dsuper-dădaceEcare să le spună direct sau prin Dscrieri sfinteE ce şicu să gndeascăB ce şi cu să +or5eascăB ce şicu să facăB etc.

".%." Qi iediat se oferă D+oluntariEHautodeclaraţi Dtaţi di+iniEB Dae di+ineE şi totfelul de Ddădace di+ineEI care le oferă toateacestea la un preţ care la Fnceput li se poate păreaicB dar pe care un & Li5er nu l-ar acceptaniciodată - preţul rănerii pentru toată +iaţa lor Fn stadiul copilăriei psi;ice şi al neindi+iduali6ăriipropriei fiinţeB cu consecinţele specifice dependenţa crescută şi sluirea Hpe postul de scla+i DentaliEI pe +iaţă a D+oluntarilor di+iniE.

".'- religii agico-rituale > a căror instruenteprincipale sunt riturile şi ritualurile DagiceEHnedeonstrate cu etodologie ştiinţifică adec+ată

a a+ea +reo eficienţă realăI prin care e in+ocatăpre6enţa agică a unor presupuse forţe sau stări DsupranaturaleE Hnedeonstrate ştiinţific a a+eaexistenţăIB c;eate pentru a-i slui HautaI pe ceice fac ritualul agic Hde o natură sau altaB făcut deo5icei Fn od repetatI şi astfel a atinge prin elescopurile pe care ei le urăresc4

".,- religii 7oc care consideră oriceanifestare ca un oc cu reguli de oc specifice Fncadrul căruia există Fn+ingători şi Fn+inşiB ucători5uni şi ucători sla5iB scopuri ale ocului şi ulte ocuri su5sidiare DMarelui KocE pe care ei Flconsideră ca atare.

"./- religii războinice, anialice sunt religiiinstinctuale HanialiceIB priiti+eB care nu ştiudect de legea forţei şi Fşi Fpart Fncoace şi Fncolo Dade+ărurileE şi Ddarurile di+ineE cu sa5ia şi cuitraliera uneltele HetodeleI lor principale fiindaenin!area, teroarea, violen!a anialică şi criape care le aplică att asupra propriilor e5riicare +or să se uani6e6eB ct şi asupra duşanilorpercepuţi ca atare HFn principal oaenii şisocietăţile care au depăşit stadiul anialic dede6+oltare dar şi alte societăţi anialice cu careintră Fn contactI.

"./.1 Aceste religii sunt reiniscenţe alestadiului anialic al de6+oltării ouluiB iar

societatea uană ci+ili6ată pe ansa5lul ei tre5uiesă depună un efort susţinut pentru a le eradica ctai curnd din sine dacă nu +rea să se Fntoarcă Fnrndurile ei ororile stadiului anial de de6+oltare aluanităţii.

".2- etc.

(. @up gradul n care ncuraBeaz i,priBin 6ani+e,tarea i dezoltarea n6e68rii lor i n ,ocietate a g3ndirii criticere,pecti autocritice i prin acea,ta ag3ndirii creatoare a inoaţiei inenţiei iprogre,ului ae6=

$.1- religii vii - religii desc;ise spre infinitBpre6ent-trăitoare şi +iitor-constructi+e care Fncuraea6ă cu putere gndirea critică constructi+ă

şi prin urare gndirea creati+ăB in+enţiaB ino+aţiaşi progresul Fn orice doeniu al societăţii uane acestea sunt religii *er*etuu creatoareP

$."- religii Azobii0 - parţial +ii darpreponderent oarteB religii parţial-desc;iseB care Fncuraea6ă gndirea critică doar parţialB doar Fncadrul unor liite de o5icei foarte restrnse şi

foarte Fnguste sunt religii Fn care progresul eposi5il şi se reali6ea6ăB dar cu +ite6a DelculuiE.Acestea sunt religii cu un picior Fn groapă şi cu

unul afară! ele +eşnic au un picior prins Fn trecutuldepăşit de ult de e+enientele pre6ente dar decare se agaţă cu DeroisulE aceluia care Fncă nu esigur dacă +rea să oară acu sau ai FncoloBdacă +rea să se sinucidă acu sau ai tr6iu.

$.$- religii oarte religii Fnc;istateB Fncreenite Fn diferite spaţii şi tipuri oarte deult care nu Fncuraea6ă deloc gndirea criticăBin+enţiaB ino+aţia aproape Fn nici un doeniu alsocietăţii Hce să ai +or5i de cel religiosIB 5a

dipotri+ă o persecută cu asprie pe oriunde ogăseşteB susţinnd precu un xerox stricat doarcopierea continuăB pnă la plictisul de oarteB aaceloraşi tipare antice şi Fncercnd cu disperare săipună DcreatorilorE lor lipsa de originalitate şi DclonareaE la nesfrşit a unor şa5loane dinaterial putred de atta tip ct a trecut pesteele.

Acestea sunt religii-statuiB relic+e Hca să nu 6icoaşte puturoaseI ale trecutului Hai Fndepărtatsau ai apropiatI care Fn cel ai 5un ca6 Fşi aulocul doar prin u6ee dar Fn nici un ca6 Fnsocietăţile uane care +or să progrese6e şi să sede6+olte.

$.$.1 Me5rii acestor religii nu trăiesc Fnpre6ent ei sunt doar nişte fantoe triste nespusBpentru că au ratat să-şi trăiască +iaţa aşa cu au+rutB din oti+e care ţin Fn principal doar degrăada de DtărţeE Hsau DceaţăEI pe careB dinpăcate pentru eiB o poartă Fn loc de creier.

#i 5ntuie prin societatea uană ca nişte strigoi Fn i6ene Fncercnd să sperie pe cei ai sla5i deiniă şi de 5i5ilică cu str5ături şi griase deult expirateB cu strigăte disperate şi gro;oteli de5olna+i entaliB fiind +ag conştienţi de faptul că eiau urit de ultB dar fiind Fncă incapa5ili săaccepte acest ade+ăr şi astfel să renască şi ei la

+iaţă. ). @up atitudinea pe care o au +aţ de

celelalte ,i,te6e de g3ndire Ereligioa,e+ilozo+ice ezoterice politice etc.F n a+ar decel propriu pute6 or8ii de=

%.1- religii desc2ise, nedogaticeB relati+ist-deocratice acestea sunt religii desc;iseBprogresisteB declarate ca fiind perfecti5ile su5oricare din aspectele lor HdoctrinareB ideaticeBritualiceB organi6atoriceB etc.I ele susţin că Fn+ăţăturile şi ade+ărurile cu care +ine fiecaresiste de gndire existent HreligiosB filo6oficBpoliticB etc.I trecut sau +iitor Hinclusi+ cele pe careele le susţin Fn anifestareI sunt ade+ărurirelati+eB ereu perfecti5ileB a+nd fiecare dintre

1.1$'






ele aspecte po6iti+e şi aspecte negati+e din punctde +edere a reali6ării aroniei sociale şiindi+iduale.

%.1.1 Aceste aspecte tre5uie cercetate cuatenţie sporită şi discernănt ărit de fiecareindi+id Fn parteB urnd ca astfel el să-şi Fnsuşească ceea ce consideră că Fi foloseşte şi să

respingă cu feritate ceea ce +ede că nu Fi esteutil.

%."- religii dogaticeB a5solutisto-tiranice sunt religii solipsiste care nu ai +ăd niic Fn afarapropriului uni+ers concentraţionarB iar atunci cnddin diferite cau6e sunt o5ligate să se ai uite şialtunde+a dect Fn g;iocul propriei paleB o caiau ra6na.

)ăracele de ele suferă rău de narcisis şi cusiguranţă +or sfrşi ai de+ree sau ai tr6iuprin a se Fneca Fn apa tul5ure Fn care se tot adirăBauto-lăudndu-se ce neaseuit de fruoase suntBcnd Fn ade+ărB ele nu sunt dect nişte cotoroanţe

5ătrne aflate Fn pragul orţiiB prag pe care Fl +ortrece negreşit prin sinucidere cnd apa se +alipe6ii şi +or +edea ce urte şi putrede le suntfeţele şi trupurile lor de 6gripţuroaice.

%.".1 Aceste religii dogatice consideră toatecelelalte sistee de gndire religioaseB filo6oficeBpsi;ologiceB etc. ca fiind dacă nu Fn totalitategreşiteB atunci cel puţin Fn punctele lor esenţiale.

Jnsă se +ede de la o poştă de către oricecercetător atent că auto-declaratele lor ade+ăruri Da5soluteE şi Dincontesta5ileE anifestate doar+er5al şi>sau Fn scris Hşi apoi etern rănnd laacest ni+el al +or5elor goale de conţinutB alforelor ling+istice ilu6orii fără nici o acoperire FnrealitateI despre realităţi siilare 5aselor şipo+eştilor cu care Fşi ador DclienţiiE Hcopiii psi;icicare le cad Fn plasăI DFnainte de culcareE HFnaintede a-i stoarce de 5aniB de daruriB de pofta de +iaţăsănătoasăB etc.I +alorea6ă pentru ştiinţă şi pentru&ul Matur (si;ic nu ai ult dect o ceapădegerată.

%.$ religii *ar!ial desc2ise, *ar!ial dogatice-care perit sc;i5area şi e+oluţia unora dintreforele lor de anifestareB refu6nd Fnsă su5 oricec;ip sc;i5area unora pe care ele le considerăesenţiale şi Diua5ile pentru eternitateE.

%.$.1 Aceste anifestări religioase de o5iceiHai de+ree sau ai tr6iuI degenerea6ă Fnreligii Fn Fntregie dogatice Hatunci cnds5urele de dogatis tolerat existent Fn eleprinde condiţii prielnice care Fi perit să acapare6etoate celelalte aspecte ale acelei religii şi să lecon+ertească la DdogatisulE săuI.

Mare atenţie deci la aceste religii de tip Dlup F5răcat Fn piele de oaieEP

. @up rolul pe care l acord n doctrina

lor a,i6ilrii de ctre +iecare indiid a c3t6ai 6ult din Cunoaterea ?nier,al au6anitţii adunat pe +iecare din cele 7 Razep3n la acel 6o6ent Eexpan,iunii cogniti-in+or6aţionale a indiidului D creteriicantitatie i calitatie a cunoaterii pe care

ace,ta o deţineF i a 68untţirii ace,teia cunoi de,coperiri i inoaţii tiinţi+ice i operede art pute6 or8ii de=

'.1- religii infinit-e?*ansive cognitiv-infora!ional care consideră ca fiind foarteiportant pentru fiecare oB dornic a se

ndi+iduali6a şi Maturi6a (si;icB să-şi Fnsuşească ctai ulte din diferitele aspecte de anifestareHştiinţificeB filo6oficeB psi;ologiceB religioaseBe6otericeB politiceB econoiceB artisticeB etc.I aleCunoaşterii *ni+ersale şi astfel spriină foarte acti+Hprin constituirea şi Fntreţinerea unor Ga6e de 3atespecificeB prin pu5licaţiiB conferinţeB seinariiBfesti+aluriB etc.I diseinarea acesteia Fn rndulunui pu5lic ct ai larg Hacesta fiind unul dino5iecti+ele aore pentru care ele s-au constituitorgani6aţional şi ideaticI4

'."- religii A5n!ărcate0 cognitiv şi infora!ional >care nu acordă nici un rol acestei Cunoaşteri

*ni+ersale Hsau Fi acordă doar unul extre dearginal şi nesenificati+I - considernd-o a5solutneesenţială pentru Dde6+oltareaE Hai 5ine 6isstagnarea şi in+oluţia a5ruptăI pe care ele opropun copiilor psi;ici care le cad Fn capcanele lor+iclene.

)ingura DcunoaştereE pe care i-o perit D+ictieiE lor Hasta Fn ca6ul fericit că Fi perit+reunaI este doar una drastic liitată DculturiiE lorspecifice o parodie de prost gust a ceea ce Fnseană cu ade+ărat CunoaştereB Qtiinţă şi Artă.

;. @up 6odul de con,iderare a

conceptului de Ader i a 6odului n care ,eraporteaz la Jtiinţa *odern ae6=

,.1- religii ştiin!ifice pentru care Ade+ărul fieeste ce+a e+ident pentru toată luea şi atuncitre5uie doar constatat ca atare Hprin percepţieindi+iduală directă sau interediată de aparateştiinţifice care ne ăresc capacităţile de percepţieIfie Fncă nu este e+ident pentru nieni şi atunci eltre5uie cercetat şi descoperită astfel e+idenţa luiHprin etode şi etodologii ştiinţifice 5ine puse lapunctI.

,.1.1 ndiferent Fnsă cu ar fiB el nu esteniciodată un Dade+ăr a5solutE - care să nu ai

poată fi supus Fn continuare criticii constructi+e şi5ine Fnteeiate şi cercetării atente pentru a puteafi astfel descoperite noi şi noi aspecte ale lui.

Ade+ărul ştiinţific este un ade+ăr care poate fideci oricnd şi de către oricine contestat cucondiţia să aducă pro5e ştiinţifice solide care să-ispriine +or5ele.

,.1." 3oar +or5ele goale şi aeninţările Ddi+ineE nu aung pentru a contesta un ade+ărştiinţific ele sunt 5une doar pentru a-i au6acu se cu+ine pe ade+ăraţii oaeni de ştiinţăB Fnoentele Fn care ai iau şi ei o pau6ă de launca susţinută pe care tre5uie să o depunăpentru a face să progrese6e ştiinţa şi te;nologia.

&rict s-ar autoaăgi uniiB ea nu a progresatniciodată prin descoperiri făcute Fn +or5ele goale deconţinut ale auto-declaraţilor DprofeţiE sau D6eiE sau

1.1$,






Fn scrierile DsfinteE ale acestoraP,."- religii *seudo-ştiin!ifice sunt acele religii

foarte per+erse care Fşi aeţesc Fnti +ictiele cuade+ăruri ştiinţifice e+idente pentru a le cştiga Fncrederea şi apoi le intoxică cu tot felul de de5itărişi de născociri care ai de care ai gogonate şiai fantasticeB pentru a le 5ăga de tot Fn confu6ie

şi astfel profitnd de această stare de slă5iciuneentală pe care le-au indus-o să poată să profitede pe ura lor Fn cele ai +ariate feluri4

,.$- religii Aduse rău cu sorcova0 - pentru ele Dade+ărulE este ce+a Drele+atEB datB pronunţat+er5al sau Fn scris de către cine+a Hde o5icei de+reun autodeclarat D6euE sau de +reun autodeclarat Drepre6entant oficialE al +reunui D6euE sau de +reun DerouE uan care ar fi făcut cine ştie ce Ddescoperiri fundaentaleEI şi Fn +irtutea acesteisiple +er5ali6ări a sale capătă aşa dintr-o dată Fnod iraculos +aloare de ade+ăr astfel DsărăcuţulE de el nu ai tre5uie să fie e+ident Hde

ulte ori fiind c;iar Fn od grosolan anti-e+identIşi nu ai tre5uie deonstrat prin uncă serioasăde cercetare ştiinţifică.

,.$.1 Jn plusB ca DtpeniaE aceasta H5inegndită de şarlatanii care Fşi cunosc 5ine eseria -pentru care ea e ai ult o Dştiinţă a aăgiriiEdect o tpenieI să fie copletăB se aiautodeclară şi a5solut inter6icnd oricui să-lcontesteB c;iar cu pro5e serioase.

Jn fond au dreptate! de ce să-şi 5ată capuloaenii de ştiinţă serioşi cu toate tpeniile şişec;eriile tuturor şarlatanilorB escrocilor şi5olna+ilor entali - aceasta este trea5a legii şi aorganelor de ordineB nu a lorP

7. @up gradul de con,iderare a idealului>raternitţii EaButorrii reciproceF ?nier,aleae6=

/.1- Religii ale /raternită!ii niversale Fncadrul cărora e5rii lor consideră toate fiinţeleHuane şi neuaneI cu respect fratern Fntrufiinţare Fncercnd pe ct posi5il să nu producăsuferinţe inutile nici unei specii aniale sau+egetaleB terestre sau extraterestre posi5ile aexista.

/.1.1 [rănirea +egetariană sau lacto-

+egetarianăB acţiunile ecologiceB acţiunile deediere a păcii şi de Fpiedecare a ră65oaielorBpreţuirea şi proo+area di+ersităţii culturale şifiinţialeB counicarea desc;isă trans-culturalăB suntprintre acti+ităţile 6ilnice ale acestor cu ade+ăratraţi *ni+ersaliP

/."- Religii ale /raternită!ii ane - Fn cadrulcărora e5rii lor acti+i şi pasi+i Fi consideră petoţi ceilalţi oaeni Hindiferent de faptul că fac saunu parte din religia lor şi indiferent de rasăB sexB+rstăB li5ăB etnicitateB opţiuni politiceB etc.I cafiind fraţi şi surori ai ari sau ai ici ai lor şiastfel se coportă faţă de ei ca atareB căutnd să-iaute la ne+oie HaterialB financiarB sufleteşteI pect le stă Fn putinţăB counicnd desc;is cu fiecaredintre ei şi căutnd să se spriine reciproc pentru

reali6area unei ai ari aronii Fn interiorul lor şial counităţilor Fn care se anifestă.

/.".1 raternitatea aceasta uană HstrictuanăI nu presupune Fnsă ne-adonestarea şi ne-pedepsirea acelor fraţi şi surori care Fncearcă sădistrugă aronia societăţii prin faptele lorantisociale ciB c;iar dipotri+ă! aceşti fraţi cu

coportaent antisocial tre5uie să fie ai Fntiadonestaţi frăţeşte şi apoiB dacă recidi+ea6ăB saufac fapte de o gra+itate aoră HfurturiB FnşelătoriiB+iolenţeB +ioluriB crieB etc.I să fie c;iar i6olaţi Fncentre speciale Fn care să fie autaţi cu ră5dare decadre speciali6ate spre a se putea şi ei integraaronios Fn societate atunci cnd +or fi eli5eraţi.

/.$- religii tribale, Ade 2aită0 - care consideră cafraţi egali Fn drepturi cu ei doar pe e5rii propriei D;aiteE HDtri5EI religioaseB politiceB etc.B tratndu-icu dispreţ şi răutate pe toţi ceilalţiB considerndu-ide ulte ori pe aceştia ca duşani Ddin naştereEHDnaturaliEI sau ai 5ine 6is ca +ictie şi pră6i

DnaturaleE ale lor.3in păcate Fncă ulte din religiile actuale sunt

doar astfel de anifestări tri5ale aflate la liitadintre anialic şi uan.

/.%- religii individualist-anar2iste - potri+itcărora e5rii lor sunt fiecare pe cont propriuBnieni nu datorea6ă niic niănui c;iar dacătrăieşte Fn societateB nieni nu tre5uie consideratca fiindu-ţi frate Huneori nici c;iar cei naturaliI şipotri+it cărora fiecare tre5uie să profite la axide prostia şi slă5iciunile tuturor celorlalte fiinţeBtratndu-le deci pe acestea doar ca posi5ile +ictieale propriilor pofte şi instincte anialice sauuane.

Ce să ai 6ic despre astfel de religii aflate laliita cea ai de os a anialităţii şi săl5ăticiei doar că e5rii lor cu siguranţăB au aflatB află şi+or afla Fn continuare toate neaunsurile şisuferinţele existenţei lor asoc;iste H+ai şi aarde capul lorPI.

'. @up 6odul de con,iderare a

conceptului de &ine i a celui de @reptateae6=

2.1- religii deocratice care consideră că este

5ine ceea ce aoritatea e5rilor acelei societăţiconsideră ca atareB a+nd ca autoritate anifestădoar sua li5er expriată şi li5er consiţită aacestoraB la un oent dat şi Fn anuitecircustanţe specifice.

2.1.1 Ginele acesta este unul relati+ Hşi nici nupoate fi altfelI care poate fi supus cercetării atenteşi criticii constructi+e de către oricine doreşteacesta şi Fşi poate susţine Fn od con+ingătorcriticile urnd astfel ca prin +otarea noiloraspecte propuseB de către aoritatea e5rilorcu drept de +ot a acelei societăţi Hsau arepre6entanţilor aleşi ai acestoraI să poată fiodificat.

2.1." (entru aceste religii Fn cadrul cărorafuncţionea6ă principiile deocraţieiB dreptatea esteaceea prin care Fn societate este răsplătit 5inele şi

1.1$/






pedepsit răul considerat ca atare de aceeasocietate şi sta5ilit prin +ot deocraticB Fn oddirect sau prin repre6entanţii aleşi Fn parlaenteleşi forurile legislati+e ale acelor counităţi.

2.1.$ Legile după care se Fparte dreptatea Fnacea societate pot fi oricnd odificate şi tre5uieodificate de instituţiile legislati+e copetente ori

de cte ori se do+edesc depăşite de e+oluţiasocietăţii şi a uanităţii pe ansa5lul ei Hsaugreşite Fn anuite pre+ederi sau Fn totalitatea lorI pentru a se putea astfel adapta opti noilorcircustanţe şi realităţi.

2."- religii tiranice, onar2ist-absolutiste acăror doctrină HdogăI consideră că este 5ine doarceea ce autoritatea lor HD6euEB DprofetEB carte DsfntăEB rege Ddi+inEB etc.I de o5iceiautoproclaată şi ipusă prin şantaB persecuţiiBaeninţăriB ră65oiB FnşelăciuneB etc. susţine că e5ine şi ca fiind rău tot ceea ce această autoritatetiranică consideră după 5unul său plac sau tot ceea

ce nu se Fncadrea6ă Fn ceea ce autoritatea tiranicăa declarat ca fiind 5ine.

2.".1 DGineleE acestor religii tiranice nu sesupune criticii şi nu se discută +aliditatea luiB ci eltre5uie doar ipus cu forţa tuturor.

(entru aceste religii 5leste care s-au a5ătutasupra uanităţiiB +oinţa tiranului H+reunautodeclarat D6euE sau Drepre6entant pe păntEal lui sau ai 5ine 6is a +reo unui ipostor şişarlatan aflat Fn +reo po6iţie de putere de care aprofitat la axiI este lege a5solutăB iar DdreptateaE este ce+a ce tiranul Fparte Fn stngaşi Fn dreapta cu are el c;efB fără să dea niănuisocotealăB pe 5a6a unor criterii ar5itrar sta5ilite şidoar de el ştiute sau +ag şi foarte confu6 anunţate DsupuşilorEB DslugilorE şi +iitoarelor +ictie ale sale.

9. @up gradul de Li8ertate acordat

6e68rilor unei religii de ctre in,tanţele lorde conducere ae6=

.1- religii libere Fn cadrul cărora e5rii lorau li5ertate deplină de conştiinţăB de expriareB degndireB de cunoaştereB de anifestare creati+ăoriginală.

#i pot oricnd să se exprie critic la adresaoricăror aspecte HdoctrinareB ideaticeB ritualeB

organi6atoriceB etc.I ale respecti+ei religii Hşi aoricăror altor aspecte consideră ei necesarI şipropunerile lor de F5unătăţire sau de odificare aacelor aspecte pot aunge să fie adoptate ca ataredacă aoritatea e5rilor instituţiilor lor delegiferare Haleşi Fn od deocraticI +otea6ă aceaodificare propusă de ei.

."- religii gulag :lagăr de concentrare; suntreligii ale suferinţei şi disperării Fn care g;inioniştiilor e5rii Hprinşi Fn capcanele perfide ale celorcare conduc acele lagăre de concentrareI suntpăcăliţi sau forţaţi HşantaaţiB aeninţaţiB etc.I săaccepte tacit sau iplicit să renunţe la li5ertăţilelor naturale de li5eră expriareB de li5eră gndireBde expriare creati+ăB de expriare critică laadresa oricăror aspecte a acelor religii.

.".1 Aceste religii sunt capcane ortale pentru+iaţa psi;ică a celor care din neatenţieB prinnaştere sau prin forţă 5rută aung să cadă Fn ele -de aceea se ipune eliinarea ct ai gra5nicăBprin pre+ederi legale specificeB a acestoranifestări anialice din +iaţa societăţii uaneactuale şi +iitoare.

Altfel ele +or răne un loc extre de propicepentru DprosperitateaE tuturor ipostorilorBşarlatanilor şi escrocilor care +or să profite de peura celor sla5i de inte şi de trupB prin creareaacestor religii gulag - a acestor religii Dpn6ă depăianenEP

10. În virtutea clasificărilor de mai susTrans-Religia, considerată din punct devedere religios, este o religie:

[email protected] uană@ uanistă Hcu scopuri uaneB dede6+oltare şi perfecţionare a indi+idului şi societăţiioeneşti e+entual putndu-se extinde prin

adaptare şi la perfecţionarea unor posi5ile fiinţe şisocietăţi extraterestre cu care a putea intra Fn+iitor Fn contactI4

1@."- refle?o-editativă Fn principalB urărindaturi6area şi indi+iduali6area psi;ică a e5rilorei4

1@.$- *er*etuu creatoare H+ieI - desc;isă spreinfinitB pre6ent-trăitoare şi +iitor-constructi+ăB care Fncuraea6ă cu putere gndirea critică constructi+ăşi prin urare gndirea creati+ăB in+enţia şiino+aţia4

1@.%- desc2isă, nedogatică declarndu-secu sinceritate ca fiind ereu perfecti5ilă Hsu5 oriceaspect al eiI şi adnc progresistă4

1@.'- infinit - e?*ansivă cognitiv - infora!ional proo+nd şi susţinnd de6+oltarea continuă acunoaşterii uane su5 toate forele ei4

1@.,- ştiin!ifică adoptnd pentru sine şiproo+nd cu putere aplicarea principiilor ştiinţeioderne şi a etodologiei acesteia de cercetare Fntoate doeniile +ieţii uane4

1@./- universal şi uan fraternală considernd cu respect fratern toate fiinţeleHuane şi neuane deopotri+ăI aflate Fntrufiinţare4

[email protected] deocratică respectnd şi proo+ndprincipiile deocraţieiB ale statului de drept şi a

drepturilor fundaentale ale ouluiB Fn cadrul săuşi Fn societăţile Fn care se anifestă[email protected] şi liberă e5rii ei a+nd li5ertate

deplină de conştiinţăB de expriareB de gndireB decunoaştere şi de anifestare creati+ă originală.

11. (entru Fnţelegerea 5a6ică ai profundă şi

ai clară a aspectelor po6iti+eB respecti+ negati+eHdin punct de +edere uanI a oricăreia din religiileexistente Hşi oricăreia din sectele lor specificeI esuficient să le aplică fiecăreia din ele cele criterii de clasificare.

1". Astfel +o descoperii unele religii profundnegati+e din punct de +edere al intereseloruanităţiiB care după cele criterii de clasificare şistudiu se do+edesc a fi! neuane Hcu scopuripresupuse a fi neuaneI4 rugătoare H5a6ate

1.1$2






aproape exclusi+ pe rugăciune şi de+oţiunecopilăreascăI şi>sau ră65oinice> anialice4 oarteHFncreenite Fn spaţii şi tipuri DexpirateE deultI4 dogaticeB a5solutisto-tiranice4 DFnţărcateEcogniti+ şi inforaţional4 Dduse rău cu sorco+aE Hcaraportare la ştiinţăI4 tri5aleB Dde ;aităE Hcucoportaent specific Fn condiţii prielnice unei

;aite de aniale de pradă sau unei Dture deaniale fără inteE nate oriunde +rea DpăstorulE lorI4 tiraniceB onar;ist-a5solutiste4 detip gulag Hlagăr de concentrareI Fn cadrul cărorasunt Fnă5uşite li5ertatea de expriareB de gndireBde conştiinţăB de alegere li5eră a unei religii.

1$. Aceste religiiB care Fplinesc caracteristicileenuerate ai sus H5a6ate aoritatea pe diferitefore de credinţă dogaticăIB sunt ade+ărate 5olisocialeB ade+ăraţi D+iruşi psi;ici şi socialiE care enecesar a fi contracaraţi cu putere şi distruşiiediat ce li se sesi6ea6ă existenţaB deoarece Fn

ca6 contrar se răspndesc cu repe6iciune infestndsocietăţile uane şi producndu-le apoi arisuferinţe şi tul5urări.

1%. Jntre religiile li5ere-uaniste Hprintre carese nuără şi Trans-ReligiaI şi religiile 5a6ate pe Dcredinţă dogaticăE HneuaneB de tip lagăr deconcentrareB ş.a..d.I există un Fntreg spectru de

anifestări religioase care Fşi Fnsuşesc fiecare aiulte sau ai puţine din caracteristicile po6iti+eBrespecti+ negati+e iplicate de cele criterii destudiu.

1'. iecare din aceste anifestări religioasetre5uie studiate cu atenţie şi căutate apoiiloacele cele ai eficiente necesare pentrueliinarea din ele a caracteristicilor lor negati+eHdin punct de +edere a enţinerii aronieisocietăţii uaneIB sau dacă acest lucru nu esteposi5ilB pentru Fpiedecarea anifestării lor noci+e Fn societatea uană Hprin diferite ăsuri specificeI.

);. Caracteri,ticile unei religii li8ere

1. Trans-Religia este o Religie Li5eră.". & religie li5eră este una care se pune Fn

slu5a &ului Li5er şi nu una care Fncearcă să punăoul Fn slu5a unor pretinse interese DneuaneEHD6eieştiEB DanialiceEB DextraterestreEB Ddi+ineEBetc.I.

$. Religia Li5eră este religia căreia &ul Li5er Fieste stăpn a5solut Ha+nd drept de udecatăcriticăB discriinati+-constructi+ă Fn pri+inţa

oricăror aspecte ale eiI nu aceea căruia el Fi estescla+ Hcare Fi dictea6ă ce şi cu să gndească şi săse anifeste fără ca el să ai5ă nici cel ai iccu+nt de spus Fn aceste pri+inţeI.

%. &ul Li5er tre5uie să-şi aleagă şi să-şicree6e religia şi nu tre5uie să se lase DalesE şi DcreatE de nici o religieB orict de Ddi+inăE s-arpretinde Hsau ar păreaI ea că este.

'. #l tre5uie să-şi aleagă religia ca şi cu şi-aralege sluitorii şi nu ca şi cu şi-ar alege stăpnii.

,. #l tre5uie să şi-o cree6e Fn od li5er dupăc;ipul şi aseănarea saB astfel Fnct să-i satisfacădorinţele şi tre5uinţele proprii şi nu a nu ştiu cărei

alte fiinţeB fie ea şi Ddi+inăE./. Religia Li5eră este un instruent de eli5erare

şi de ărire a li5ertăţii de conştiinţăB gndire şiacţiune a celui care şi-o asuă şi nu de Fngrădire aacestor li5ertăţi.

2. )copul Religiei Li5ere este să-l facă pe &ulLi5er şi ai li5er şi nu să-l Fncătuşe6e Fn una saualta din +i6iunile cultural-localeB liitate şiunilaterale existente despre diferite aspecte alerealităţii şi existenţei.

. 3e aceea printre caracteristicile unei ReligiiLi5ere sunt şi urătoarele!

9.4- Li8ertatea Cunoaterii - constnd dinurătoarele aspecte cuulate!

.1.1- religia respecti+ă nu are Fn+ăţăturiascunseB secreteB DiniţiaticeE - Fn+ăţături pe care sănu le poţi cunoaşte Fncă de la Fnceputul intrării Fnrndurile ei sau dacă nu eşti e5ru al ei.

Asta Fnseană că toate Fn+ăţăturileB practicileBritualurile eiB etc. sunt desc;ise oricnd tuturorcelor care doresc să le studie6e Hindiferent dacăsunt sau nu acceptaţi ca e5rii ai religieirespecti+eI.

Această li5ertate a accesului neFngrădit la tot

corpusul de Fn+ăţătură şi cunoaştere proo+ată deo religie apără Fpotri+a unor posi5ile Fncercări deinducere Fn eroare a societăţii şi noilor +eniţi Fnrndul acelei religii Fn ceea ce pri+eşte ade+ărateleei scopuriB o5iecti+e şi Fn+ăţături proo+ate şi a Fncercării de anipulare prin condiţionareaB Fndiferite oduriB a accesului la inforaţie şi dăposi5ilitatea organelor de ordineB a5ilitate Fn acestscop Fntr-o societateB de a accesa şi controlacaracterul inforaţiei +e;iculate Fn cadrul uneireligii sau a alteia.

.1."- cunoaşterea pe care o proo+ea6ă Fn

lăcaşele sale de cult este toată cunoaşterea pe careuanitatea a adunat-o Fn decursul istoriei saleB iartipul de desc;idere proo+at faţă de aceastăcunoaştere este una totală şi neliitată c;iar dacăa5ordarea faţă de ea este de natură adncdiscriinati+ă şi puternic F5i5ată de spiritul criticşi de ipulsul de F5unătăţire a acestei cunoaştericu noi ade+ăruri şi de eliinare din ea a unor eroride raţionaent şi de percepţie deonstrate caatare.

.1.$.- recunoaşte că toată cunoaşterea uanăHde orice natură ar fi eaI este una relati+ă perpetuu desc;isă spre infinit spre F5unătăţireprin critică constructi+ăB spre de6+oltare şi

perfecţionare prin F5unătăţire cantitati+ă şicalitati+ă şi prin ino+aţie şi creaţie continuă.

1.1$






9.2- Li8ertatea #u8irii - constnd dinurătoarele aspecte cuulate!

.".1- toate cunoştinţeleB practicile şi Fn+ăţăturile acelei religii li5ere pot fi FpărtăşiteHcopiateB FnulţiteB dăruiteI de oricine oricuidoreşte să le ai5ă.

3e aseenea cunoştinţeleB practicileB

Fn+ăţăturile care arată greşeli şi erori e+idente Hsauai puţin e+identeI ale acelei religii4."."- raporturile Fntre e5rii săi şi raporturile

dintre aceştia şi restul oaenilor sunt Fncuraate afi raporturi sincere de fraternitateB de iu5ire şipreţuire reciprocă4

.".$- Fn cadrul ei counicarea este Fncuraatăa fi ct ai sinceră şi ai desc;isă şi la fel e Fncuraată a fi şi cu cei din afara grupului religieirespecti+e.

9.(- Li8ertatea 5uterii - li5ertatea de asc;i5a - constnd din urătoarele aspectecuulate!

.$.1- Fn desfăşurarea acti+ităţilor unei religiili5ere toată puterea este Fn na practicanţilor

He5rilorI acelei religii care Fn od deocraticBprin +otB pot sc;i5a total sau parţial orice aspectHlegat de Fn+ăţături susţinuteB de ritualuriB depracticiB de DdoctrinăEB etc.I al acelei religii4

.$."- Fn+ăţăturile ei pot fi folosite de fiecaredupă cu crede de cu+iinţă şi de aseenea oricinee li5er şi Fncuraat să le folosească doar pe acelea

dintre ele pe care le consideră pe oent ca+i5rnd cu inia şi intea sa4.$.$- proo+ea6ă şi susţine cu putere

ndi+iduali6area şi Maturi6area (si;ică a tuturore5rilor săi şi a tuturor oaenilor.

)7. Cea 6ai 8un dintre religiile po,i8ile

1. 3acă pri+i religiile existente din punct de+edere al +alorilor general acceptate ale uanităţiioare care este cea ai 5ună dintre ele

". 3acă +re să sta5ili aceasta tre5uie ai Fnti să sta5ili nişte criterii de coparaţie areligiilor existente prin prisa cărora apoi să

aprecie ăsura Fn care fiecare din aceste religiisatisface dorinţele şi necesităţile cele ai intieale fiecărui o Fn parte Hpri+it ca indi+idIB alesocietăţilor din care el face parte precu şi aleuanităţii pri+ită Fn ansa5lul ei.

$. Astfel caracteristicile celei ai 5une dintrereligiile existente ne +or fi date de Fnsuareagradelor axie de satisfacere reală Hpre6entăI afiecăruia din criteriile sta5ilite pentru apreciere.

%. 3e aseenea Fnsund gradele axie desatisfacere posi5ilă Hiagina5ilăB concepti5ilă ...I Fn+iitor HudecateB cu a ai preci6atB din punct de+edere al intereselor reale ale indi+idului şiuanităţiiI a acestor criteriiB o5ţine cea ai 5unădintre religiile posi5ile.

'. Toate religiile care satisfac la un ni+el axireal Hla un oent dat din tipI respecti+ posi5ilaceste criterii de coparaţie pot priii deci titlul de DCea ai Gună dintre Religiile #xistenteEB respecti+(osi5ile.

,. 3eocadată Fnsă singura care satisface laaxi din punct de +edere uan Hal Valoriloruane general acceptate Fn pre6entI toate acestecriterii este doar Trans-ReligiaP

/. Aceste titulaturi odată acordate Fnsă nu esteo5ligatoriu să fie enţinute pe +ecie de işcarea

religioasă care le-a căpătat prin apreciere pu5lică!astfel Fn ăsura Fn care ulteriorB din diferite oti+eBea Fncetea6ă să ai satisfacă la axi criteriile decoparaţie Hfie că degenerea6ăB fie că este

Fntrecută de o alta Fn satisfacerea lorI ea Fşi pierdeaceastă calitate Hpe care Fnsă şi-o poate recştigaulterior prin regenerare şi adaptare> de6+oltareI.

2. Cea ai 5ună religie din punct de +edereuanB Cea Mai Gună Religie a *anităţii H*anăIeste astfel deopotri+ă o realitate specifică fiecărui

tip istoric Fn parte ct şi un dealB o ţintă sprecare tre5uie să tindă toate religiile uanităţii sprea o atinge Fn pre6ent sau Fn +iitor prin procesespecifice de AdaptareB Creaţie autentică şi(erfecţionare Hde6+oltareI continuă.

. Cele care refu6ă să parcurgă aceste procesesunt condanate ca ai de+ree sau ai tr6iusă dispară de pe scena socială a uanităţii Hne aicorespun6nd noilor ei standarde de anifestarereligioasăI.

1@. 3in punctul de +edere al +alorilor uane

general acceptate Fn pre6ent Hal dealuriloruanităţiiI Trans-Religia este fără doar şi poatecea ai 5ună anifestare religioasă pe care ocunoaşte uanitatea Fn pre6entP

11. Qi a+nd Fn +edere a+ansul aor pe care ea Fl are Fn pre6ent faţă de celelalte religii existenteBea şi-l poate păstra relati+ neliitat pe acestaB celpuţin atta tip ct odurile ei concrete deanifestare răn ereu consec+ente cu Valorileproo+ate iniţial şi astfel se transforă şi seadaptea6ă ereu Hse auto-regenerea6ă constantIpentru a cuprinde Fn sine toate eleentelenecesare satisfacerii la un ni+el axi real şiposi5il Hpentru fiecare tip şi spaţiu specific Fn carese anifestăI a de6ideratelor celor ai intie şi a

+alorilor uane general acceptate cele aide6ira5ile ale acelui oent de tip.

1". Vo enuera Fn continuare cte+a dintre

1.1%@






criteriile de co*ara!ie a religiilor e?istente: rele+ante din perspecti+a intereselor indi+idului şiale uanităţii şi a +alorilor aore susţinute desocietăţile actualeI enţionnd gradul Fn care lesatisface pe fiecare dintre ele Fn pre6ent Trans-Religia Hgradul Fn care celelalte religii ai alescele dogatice satisfac sau ai 5ine 6is nu

satisfac aceste criterii este Fn general 5inecunoscutaşa că enţionarea lui nici nu Fşi are rostulI!

1".1- anisul TransReligia pune intereseleindi+idului şi ale societăţii uane ai presus deorice alte interese reale sau presupuse ale oricăroraltor instanţeB fie că ele sunt de natură Ddi+inăEHale +reo unui D6euE sau altulI de natură DextraterestrăE Hale +reo unui indi+id sau ci+ili6aţiiextraterestreIB de natură DsupranaturalăE Ha totfelul de fiinţeB o5iecteB stări şi fenoene personaleşi DsupranaturaleE I sau de orice altă natură.

3e aceea Fn fiecare ca6 Fn care intereseleuanităţii intră Fn conflict cu aceste presupuse

interese neuane HDdi+ineEB DextraterestreEB DsupranaturaleEB DtranscendenteEB etc.I TransReligiaia Fn od necondiţionat apărarea intereseloruanităţii şi uanisuluiP

1"."- ibertatea - Trans-Religia acordă tuturor

e5rilor ei li5ertate axiă ritualică şidoctrinarăB indi+iduală şi colecti+ă Horice ReţeaTrans-Religioasă şi le poate sta5ili şi sc;i5a li5erpe acestea prin +otul aorităţii e5rilor eiI.

1".".1 Toate Valorile Trans-Religiei Hdealurile&ului *ni+ersalB Ra6ele Cunoaşterii *ni+ersaleB(orţile celor (atru #reB )ursele ericiriiB #ticaAronieiB Zelurile Trans-ReligieiB aptele &uluiLi5erB etc.I enţionate Fn pre6entul Manifest suntrecoandate tuturor spre a fi supuse reflecţieicritice constructi+e şi astfel desc;ise ereu F5unătăţirii HcopletăriiB reforulăriiI dacă Fn elese +or descoperii erori sau alte aspecte negati+edin punct de +edere al intereselor indi+idului şiuanităţii.

1"."." Trans-Religia acordă de aseeneae5rilor ei posi5ilitatea o5ţinerii de către fiecaredin ei a unei li5ertăţi psi;iceB financiareB filosoficeBreligioaseB etc. prin parcurgerea Fn cadrul ei a unorprocese specifice de indi+iduali6are şi aturi6arepsi;ică pe oricare din cele Qapte Ra6e Hprin

interediul procesului educati+ forati+ -constructi+ specific R(>0etrianuluiI.1".".$ Cu alte cu+inte Fn cadrul ei li5ertatea de

conştiinţăB de gndireB de cercetareB deanifestare ritualicăB de practică spiritualăaronioasăB de expriare creati+ăB deinteracţiune aronioasă directăB intiă şi sincerăcu JntregulB cu )ineleB şi cu celelalte iinţeB sunt Fncuraate Fn od acti+ a se anifesta la axiP

1".$- 3eocra!ia Trans-Religia susţine

deocraţia ca fiind cea ai 5ună foră deorgani6are actuală a societăţii oeneşti şi ai alessusţine şi practică Fn cadrul ei deocraţia ierar;iccalificati+ă care perite alegerea conducătorilor eila diferite ni+eleB fără Fnsă a perite alegerea Fnfuncţii de conducere a unor oaeni incapa5ili să

satisfacă Fn od opti şi eficient cerinţele specificefiecăreia din aceste funcţii de conducere.

3e aseenea cu a ai enţionat oricaredin aspectele sale organi6atorice şi doctrinare pot fisc;i5ate prin +otul deocratic al aorităţiie5rilor eiP

1".%- Cunoaşterea şi 8tiin!a 3esc;idereaTrans-Religiei spre cunoaştere este axiă şineliitată şi ai ales este practică Hipleentatăprin interediul 0etrianului şi a Ga6elor de 3ate aleCunoaşterii *ni+ersale pe care ea le susţine şi lepune la dispo6iţia tuturor celor ce doresc să leparcurgăI.

1".%.1 Cunoaşterea pe care ea o proo+ea6ănu este una liitată la creaţiile culturaleBreligioaseB filosoficeB artisticeB etc. ale unui arealculturalB teporal sau spaţial oarecare ci unaneliitatăB infinită c;iarB care cuprinde Fn sinea5solut toată cunoaşterea uană Hdin oriceculturăB spaţiu şi tipI existentă şi +iitoare.

#a spriină cu toate forţele sale de6+oltareaştiinţei şi te;nicii şi aplicarea etodelor şiprincipiilor lor specifice de acţiune Fn sfere din ce Fnce ai largi ale +ieţii uane Fn +ederea aroni6ăriilor superioare.

1".'- Iubirea, nitatea, /raternitateaniversală fiecare din aceste idealuri aleuanităţii sunt susţinute a se Fplinii Fn cadrulTrans-Religiei Fn fora lor axiă prin susţinereaanifestării raternităţii *ni+ersale Hfără deose5irede rasăB sexB naţionalitateB li5ăB etc.I prin ăsuriconcrete care +i6ea6ă spriinirea desc;iderii sprecunoaştereB Fnţelegere şi iu5ire a tuturor oaenilorBnu doar a e5rilor Trans-Religiei Fntre ei.

1".,- Co*ortaentul Etic şi Idealist )anctuarul )trălucirii Ra6elor proo+ea6ă #ticaAroniei sociale şi indi+idualeB cele % )urse aoreale ericirii şi dealurile &ului *ni+ersaldesfăşurate su5 influenţa 5enefică a (orţilor Noilor#re iar că aceste +alori etice şi ideatice sunt+rful conştiinţei etice pe care a atins-o uanitatea Fn pre6ent cu greu se poate Fndoi cine+a.

1"./- G4ndirea critic - constructivăFcreativitatea Hin+enţiaB ino+aţiaB creaţia artisticăB

etc.I desc;iderea &ului Li5er spre fiecare dintreacestea este axiă.

1".2- Ra!iune, logică, refle?ie, g4ndire şi *ractică ştiin!ifică şi te2nică Fn toate doeniile+ieţii acestea sunt F5răţişate la axi de &ul*ni+ersal pentru că el recunoaşte că tot ceea ce areali6at uanitatea spre 5inele ei pnă acu a+enit doar din folosirea acestor daruri cu care afost Fn6estrată de către Jntreg.

1".- #erfec!ionarea > continuăB ereu tin6ndspre ai ult Fn orice doeniu al existenţei uaneindi+iduale şi colecti+e nu există Fn Trans-Religieliite auto-ipuse şi presta5ilite HpreudecateIcare să liite6e această de6+oltare pe +iitor.

1.1%1






1".1@- /or!a de +c!iune şi G4ndire este Fndenată a fi Fncarnată la axi de către &ulTrans-ReligiosB 5ineFnţeles Fnsoţită de o anifestareaxiă corespun6ătoare concoitentă prin el deaseenea şi a u5irii şi Cunoaşterii.

A +rea să facă 5inele Ha iu5iIB a şti să-l facă HacunoaşteI şi a putea să-l facă Ha a+ea puterea de

a-l FnfăptuiI este Fn orice Fpreurare ţelul supreal nfinetianului.

1".11- 3esc2iderea s*re nou, s*re dezvoltare şiada*tare este axiăB pentru că se ştie căsingura constantă a *ni+ersului HJntreguluiI este)c;i5area şi astfel singura posi5ilitate deo5ţinere şi păstrare a fericirii pentru o fiinţă esteadaptarea aronioasă continuă la aceastăsc;i5are.

Jn cadrul Trans-Religiei se Fnţelege Fnprofun6ie relati+itatea oricărei cunoaşteriexistente HFnţelegndu-se de aseenea şirelati+itatea acestei relati+ităţi adică că

relati+itatea cuprinde Fn sine infinite grade deanifestare şi Fplinire specifică a oricăruifenoenB fiinţă sau stareI.

1".1"- Etc. - acest etc. arată că Fn TransReligieexistă ereu o realitate specifică şi odisponi5ilitate axiă de anifestare prin sine su5fore concrete a tuturor Ma?ielor (alorice#ozitive s*ecifice fiecărui Ideal de anifestare alanită!iiL

1$. Teoretic Hşi Fn unele ca6uri c;iar şi practicI

oricare din religiile existente poate aunge ca pe+iitor să satisfacă Hsu5 fora unor anifestăriproprii specificeI la ni+el axi real fiecare dinaceste criterii de apreciere enunţate ai sus şiastfel poate de+eni la un oent dat DCea MaiGună din Religiile #xistenteE.

1%. Jn pre6ent Fnsă nici una dintre ele nu poateridica pretenţii ai ari de satisfacere axiăreală a acestor criteriiB dect Mişcarea Trans-Religioasă.

1'. 3acă Fnsă pe +iitor se +or găsi Fn cadruluanităţii şi alte işcări religioase care să

Fplinească aceste criteriiB cel puţin Fntr-att pe cto face TransReligia Fn pre6ent H5ineFnţeles su5fore specifice de anifestareB ai ult sau aipuţin siilare celor Trans-ReligioaseIB cu att ai5ine! uanitatea are ne+oie de ct ai ulteastfel de religii idealist-uaniste.

1,. Trans-Religia are Fnsă a5iţia de a se păstra

pe priul loc ct ai ult tip posi5il iar odulei de funcţionare şi organi6are fundaentală 5a6atpe anifestarea axiă prin sine a fiecăruia dincriteriile ai sus enţionate Fi perite să păstre6epriul rang Fntre religii pe tip neliitat Hcel puţinatta tip ct răne credincioasă +alorilor eifundaentaleI.

1/. 3in această perspecti+ă ea caută să Fncorpore6e ereu Fn sine su5 fore specificeBorice alte aspecte şi descoperiri pe care QtiinţaReligiei HReligiologiaI1 le +a face pe +iitorB care sedo+edesc esenţiale şi utile pentru păstrarea ei Fn+rful ierar;iei religioase.

12. TransReligia se coportă Fn acest sens

precu Qtiinţa! la fel cu aceasta cuprinde Fn sinenoile descoperiri ştiinţifice şi Fşi adaptea6ă ereuteoria şi practica Fn funcţie de acesteaB rănnd Fn acelaşi tip ereu desc;isă la orice altedescoperiri ştiinţifice +iitoare şi TransReligia face lafel.

1. Qi la fel cu c;iar supusă ereu sc;i5ăriişi adaptării Qtiinţa răne ereu QtiinţăB la fel şiTransReligia c;iar dacă se sc;i5ă şi se adaptea6ăereuB ea răne Fnsă Fntotdeauna TransReligieHforele se sc;i5ăB esenţele rănPI.

"@. TransReligia este din această perspecti+ăQtiinţa Religiei şi se coportă ca atareP

"1. (ornind de la această constatare putespune cu o certitudine destul de ridicată că Trans-Religia este Fndreptăţită să priească pentru sineHcel puţin Fn pre6entB din prisa datelor actuale alepro5leeiIB pe lngă titlul de DCea Mai Gună 3intreReligiile #xistenteE Hdin punct de +edere uanI şipe acela de DCea Mai Gună 3intre Religiile (osi5ileEpe care o pute concepe Fn pre6ent Hdin acelaşipunct de +edereI.

1 A se +edea pentru detalii cartea DNoua &rdineReligioasăE.

1.1%"






)'. !oluţia religioa,

1. TransReligia> )ocioReligia fiind cea ai 5unădintre religiile existente şi posi5ile ea este prinurareB Fn pre6entB ţelul e+oluţiei oricăreia dincelelalte religii existente.

". Acelea dintre acestea care +or eşua Fn a sedeplasa Fn direcţia e+oluţiei spre #senţele Trans-Religioase +or fi condanate uitării şi a5andonăriide către societateB ai de+ree sau ai tr6iu.

$. La +reuri noi tre5uie fore noi deanifestare a unor esenţe religioase ar;etipale.

%. Cine nu Fnţelege acest principiu al e+oluţiei şiadaptării religioase este condanat dispariţieiHextincţieiI.

'. (rintre religiile actuale unele sunt aie+oluate dect altele Fn pri+inţa apropierii de Trans-

Religie şi nu ai au de făcut dect un ic pas sprea se apropia de aceasta H+or5i aici de toatereligiile uaniste şi raţionale care existăI.

,. Alte religii Fnsă HFn special cele 5a6ate pecredinţă dogaticăI +or a+ea ne+oie dacă +or +reasă o apuce pe druul e+oluţiei Hspre a scăpa deextincţieIB să se refore6e radical prin adoptareateporară a unor fore interediare Hde tran6iţieIcătre dealul Trans-ReligiosB iar apoi Fn final derenunţarea şi la aceste fore tran6itorii pentru a F5răţişa pe deplin anifestarea la axiB prinfore specifice propriiB a tuturor dealurilor şiAspiraţiilor &ului *ni+ersal.

/. )ocioReligia susţine procesul de e+oluţie

religioasă att pentru sine ct şi pentru oricare dinreligiile existente.

2. Această e+oluţie religioasă se poate faceprin!

- salturi e+oluti+e religioase de la o foră laalta4

- prin fore interediare de e+oluţie religioasă.. ore iediat inferioare TransReligiei Hprin

a5ordarea lor unilaterală şi neintegratăI sunt celespecifice uanisului ateistB uanisuluiuni+ersalistB uanisului si5olicBagnosticisuluiB scepticisuluiB panteisuluiBidealisului şi epirisuluiB pragatisuluiButilitarisuluiB po6iti+isuluiB etc.

1@. Jn ca6ul acestora adoptarea unor fore şistări TransReligioase nu este o negare ci doar ocopletare a fiecăruia Fn parte cu celelalte şi cualte aspecte ale TransReligiei.

11. (entru forele religioase care Fncorporea6ă

Fnsă Fn ele fore ai puţin e+oluate dect celeenţionate anterior Hcu sunt cele specificediferitelor dogatise şi credinţe dogaticeBdiferitelor fanatise şi a5solutise Hcertitudini Da5soluteEIB etc.IB e+oluţia lor religioasă presupuneo confruntare dureroasă cu realitatea şi auto-asuarea astfel a caracterului distructi+ şi negati+din punct de +edere uan pe care ele Fl auactualente pentru indi+i6i şi societateB pentru arenunţa astfel la el şi a-l depăşi prin de6+oltare -adaptare la standardele de calitate religioasă dinpre6ent Hla noul stadiu de e+oluţie al uanităţiiI.

1". 3irecţia generală de #+oluţie Religioasă esteaceea dinspre religiile dogatice spre Trans-Religie

prin stadiul interediar al religiilor uanisto-si5olisteB uanisto-ateisteB uanisto-uni+ersaliste sau de altă natură uanistă.

1$. 3irecţii ale #+oluţiei Religioase!

1$.1 3e la scopuri DanialiceE> D6eieştiE> DextraterestreE> Ddi+ineEB

la scopuri uane şi uaniste.

1$." 3e la teroare Danialic-di+inăE prin DagieEritualic de+oţionalăB

la ritualuri si5olice li5ere şi uaniste.

1$.$ 3e la gndire necritică dogaticăHanc;ilo6atăI

la gndire critică şi autocriticăB desc;isăHnedogaticăI şi ştiinţifică.

1$.% 3e la gndire nai+ă >infantilăB la gndire realistă > atură.

1$.' 3e la dogatis şi a5solutis la desc;idere neliitată şi relati+is relati+constructi+.

1$., 3e la religii Fnţărcate cogniti+ şi inforaţional la religii infinit expansi+e cogniti+ şi inforaţional.

1$./ 3e la religii neştiinţifice HiraţionaleB Dduse cusorco+aEIB pseudo - ştiinţifice şi> sau antiştiinţifice

la religii ştiinţifice att Fn forele ct şi Fn etodelede anifestare.

1$.2 3e la religii 5a6ate pe +or5e goale deconţinutB pe proisiuni deşarte şi pe alte Fnşelăciuni specifice credinţei dogatice

la religii 5a6ate pe fapte concreteB pe proisiunirealiste şi o5iecti+e şi pe deascarea o5iecti+ă aoricăror fore de ipostură şi Fnşelăciunereligioasă şi DspiritualăE.

1$. 3e la religii tri5ale Hde D;aităEB de tip DturăE!etniceB naţionaleB etc.I

la religii ale raternităţii *ane *ni+ersale.

1.1%$






1$.1@ 3e la fenoene religioase tiraniceHonar;ist a5solutisteI

la religii deocratice ca organi6are şi adinistrare.

1$.11 3e la religii de tip DgulagE Hlagăr deconcentrareI

la religii li5ere pe toate ni+elele lor HdoctrinarBritualicB organi6atoricB etc.I.

1$.1"- ş.a..d.

1%. Culea procesului e+oluti+ religios esteconstituită Fn pre6ent de )ocioReligieB de aceeadoar cine atinge şi trăieşte prin sine această culereligioasă poate cunoaşte cu ade+ărat ce Fnseanăa te anifesta Fn cadrul celei ai 5une din religiileexistente.

1'. Me5rii religiilor 5a6ate pe credinţădogatică suferăB suferă şi iar suferă şi cică nu ştiude ce suferă.

1,. 3e Fncăpăţnaţi ce suntB Dde aiaEP1/. #i suferă pentru că se Fncăpăţnea6ă să

enţină Fn +iaţă religii oarte deultB religii Fnc;ilite Fn tipuri care nu ai au nici o legătură cu

pre6entul.12. (entru că ei se coplac Fn stagnare şiin+oluţie Fşi priesc iediat răsplata 5ineeritată!suferinţa.

1. (entru că ei din lene şi frică +or să rănăla stadiul anialic de e+oluţie al religiei sau pentrucă c;iar ai rău +or să in+olue6e spre stadiul5estialic al ei Hspre stadiul de 5rute şi 5estiireligioaseIB ei sunt propt DdăruiţiE cu ceea cecaută! cu suferinţăB c;inuriB sărăcieB angoasăBuilinţăB confu6ieB etc.

"@. VoiB aceşti fraţi nefericiţiB care +ă coplaceţi Fn stadii 5estialice şi anialice de anifestare alefenoenului religiosB cnd +reţi şi +oi să aflaţi cu

ade+ărat ce e aceea paceB linişteB aronieBli5ertateB iu5ireB cunoaştereB putereB ori6ont infinitBde6+oltare neliitată... căutaţi Luina)anctuarelor Trans-Religioase şi lăsaţi-o să +ăpătrundă iniile şi inţileP

"1. Nu +ă ai coplaceţi Fn anialitate sau5estialitate şi redescoperiţi uanitatea din +oiP

"". Jn +oi sălăşluieşte o sănţă ult ai 5unădect cea a anialităţii.

"$. #a e re6ultatul unui proces e+oluti+ de lastadiul de 5rută şi anialB la stadiul de & şi*anitate.

"%. (uteţi alege acu dacă o de6+oltaţi şi otrăiţi pe aceasta sau dacă dipotri+ă Fi in;i5aţi Fn+oi de6+oltarea şi astfel +ă auto-condanaţi săagoni6aţi Fn continuare fără speranţă Fn infernulurletelorB ţipetelorB răgetelorB riturilorBugiturilor şi gro;otelilor anialice şi 5estialice DreligioaseE şi DspiritualeE.

"'. 3oar de +oi depindeP",. Calea #+oluţiei Religioase este desc;isă

Fnaintea +oastră şi la capătul ei +ă aşteaptă Luina*anităţiiB (acea *anisului şi nfinitul ntegrăriiAronioase Fn Jntreg.

"/. 3epinde Fnsă Fn are ăsură doar de +oidacă +eţi păşi sau nu pe această cale a #+oluţieiReligioase sau dacă dipotri+ă +ă +eţi coplace Fn

continuare Hdin inerţieB fricăB tradiţionaliseinfantileB etc.I Fn stagnare la ni+elele anialiceşi>sau infantile ale fenoenului religios şi c;iar Fnin+oluţie spre ni+ele infra-5estialice religioase.

"2. Trans-Religia este religia prin care #+oluţiaReligioasă este nu doar pretinsă ci şi Fncuraatăacti+ a se anifesta att Fn interiorulB ct şi Fnafara ei.

". 3e aceea tot ce este ai 5un Fn doeniulreligios şi cultural al uanităţii se regăseşte şi Fninteriorul ei.

$@. 3e acea tot ce apare 5un şi util Fn religie şicultură este asiilat iediat su5 o foră specificăde către Mişcarea Trans-Religioasă.

$1. iind astfel un fenoen religios care seadaptea6ă continuu la sc;i5areB ea este destinatădin naştere să fie fără de oarteP

$". 3acă Fşi +a Fplini sau nu acest 3estin +adepinde Fnsă Fn priul rnd de e5rii ei dinfiecare oent de tipB care tre5uie astfel săconştienti6e6e ereu iportanţa proceselor deadaptare creati+ă şi de de6+oltare continuănecesare pentru supra+ieţuirea oricărei existenţeHşi deci prin urare şi a fenoenului religios dincare ei sunt parteI.

$$. )ocioReligia fiind perpetuu creatoareBino+atoare şi creati+ă este +rful acestui proces de#+oluţie Religioasă Heste Dpe creasta +aluluiEI.

$%. Jn ăsura Fn care inia şi intea fiecărui

indi+id +rea să se desc;idă neliitat Hfără oprelişti

artificiale auto-ipuseI Fn faţa oricăror aspecte alefenoenului religios HdoctrinăB ritualB editaţieBsi5olisB etc.I el o poate face cel ai 5ine Fncadrul Religiei Cosice Ha *ni+ersului> JntreguluiI.

$'. 3e aceea aceasta e cea ai 5ună dinreligiile existenteP

$,. 3e aceea ea +a răne pentru ult tip deacu Fnainte pe această po6iţie fiind astfel Fndreptăţită şi la titlul de cea ai 5ună din religiileposi5ile a fi concepute Fn acest oent.

$/. iindcă nu se poate concepe o Dcarte sacrăEai cuprin6ătoare dect Cartea TransReligieiB carecuprinde Fn sine toată cunoaşterea care a existatBexistă şi +a existaB această Carte a Ra6elor estecea ai 5ună Hcuprin6ătoareI Dcarte sacrăE care aexistat sau care +a exista +reodată.

$2. Qi asta c;iar şi doar pentru siplul oti+ căea le cuprinde Fn sine pe oricare alte Dcărţi sacreEcare au existatB există sau +or exista Hfăcnd astfelposi5ilă studierea şi Fnţelegerea cu ade+ărat decătre cel care le parcurge pe ct ai ulte dintreacesteaB a esenţelor fenoenului religios pri+it Fnidentitatea sa ar;etipală şi nu doar unilateral dinprisa +reo unei anifestări locale oarecare a saI.

$. iindcă nu se poate concepe o foră aiinfinită dect infinitul şi ai eternă decteternitatea şi pentru că TransReligia are ca g;i6i

fundaentali pentru işcarea sa nfinitul şi#ternitateaB ea este şi +a răne Fntotdeauna ceaai 5ună dintre religiile posi5ile.

%@. iindcă Fntotdeauna atunci cnd indi+idului

1.1%%






şi societăţii uane nu Fi ai place un aspect saualtul al TransReligiei Hcnd acesta nu Fi aisatisface eficient ne+oile şi dorinţeleI acesta poatefi sc;i5at Hşi c;iar este recoandat să fiesc;i5atI de către indi+id doar prin prisa udecăţii propriei conştiinţe şi de către societateprin prisa +otului aorităţii e5rilor ei4

TransReligia se pre6intă detaşat Fn faţa noastră cafiind cea ai 5ună dintre religiile posi5ileB şi nupoate fi concepută una ai 5ună din perspecti+aaderenţei ei necondiţionate la spriinirea totală ali5ertăţilor indi+iduale şi a +alorilor deocraţiei.

%1. (entru că Trans-Religia nu are o forăspecifică dogaticăB HfixăI de anifestareB ciinfinite fore siilare Hdar nu identiceI deanifestare Hatt Fn tip ct şi Fn spaţiuI aValorilor undaentale spriinite dintotdeauna de*anitate Hdealurile &ului *ni+ersalB (orţileCelor patru #reB #tica AronieiB )ursele ericiriiBetc.I ea este şi +a răne ereu cea ai 5ună dinreligiile existente şi posi5ile.

%". Cei care Fncearcă să deonstre6e că oricare

din religiile existente Fn pre6entB Fn afară de Qcoala[olo7nostică satisface Fntr-o ăsură ai aredect ea toate dealurile şi Aspiraţiile pe care le are Fn pre6ent ndi+idul şi )ocietatea *anăB aceia Fncearcă să deonstre6e iposi5ilul şi e clar că eise iau la trntă cu e+idenţa clară şi neilocită.

%$. #i pot DreuşiE Fn deersul lor doar dacă nuţin cont de Realitatea #xistentă şi astfel Fşi peritHFn od aator sau DacadeicEI Dsă o ia pearăturăE şi Dsă 5ată cpiiE cu tot felul deelucu5raţiiB +icleşuguriB ;alucinaţii şi gi5uşliucuri DintelectualeEB care ai din care ai capa5ile săfacă Dţa să stea Fn coadăE! Dporcii să se ridice lacerEB partea să de+ină FntregB sua unor cifre să fieuna din cifrele adunate Hex 1v1v1w1IB şad.

%%. Vai de aceşti rătăciţiB căci iatăB ei nu ştiu săfacă distincţia siplă şi e+identă Fntre dorinţa de+iaţă trăită Fn aronie şi oarte HdistrugereBextincţieIB Fntre rugăciuni şi edicaenteB Fntreconcentrări pe 5uric şi pe lunări şi accesul realla cunoaşterea uni+ersală şi la legile de organi6areale uni+ersuluiB etc.

%'. Vai lorP Vai lorP Căci iată! astfel de oaeni Fşi trăiesc +iaţa Fn confu6ie şi aărăciuneB Fnnesinceritate cu sineB Fn rea+oinţă cu ceilalţi şi de

ulte ori c;iar Fn ne5unie şi delir total.%,. Jn acest ca6 +ai de cei care Fi urea6ă şi leaduc osanaleB pentru că astfel ei do+edesc că nuştiu să facă diferenţa Fntre ne5uni şi oaeninoraliB Fntre ;alucinaţii entale şi e+idenţefaptice incontesta5ileB Fntre +or5e şi fapteP

%/. Atunci cnd astfel de eleente uanerătăcite Fn confu6ie şi delir +or Fnceta să ai ducăaceastă luptă sisifică cu (rocesul #+oluţieiReligioase nfinite Hanifestat acu Fn existenţăprin interediul Trans-ReligieiB iar Fn +iitorul Fndepărtat prin ulte alte fore siilare eiI +a fi Fnsă poate prea tr6iu pentru ele ca să se aipoată 5ucura de +iaţă aronioasă Fn JntregB căciiatăB pnă atunci aceste sărane fiinţe +or aungesă fie sleite de puteriB secătuite de pofta de +iaţăsănătoasăB golite de se+a 5unului siţ şi a 5unei

+oinţeB de către eforturile lor prosteştiB nai+eBinfantileB ;alucinante... de ignorare +oită a Ceea ce#steB Aşa Cu #steB Acolo *nde #steB Atunci Cnd#ste.

%2. Vai lorP Vai lorP Ji deplnge de pe acuBcăci şti că astfel de oaeni sunt şi +or fii eisunt eşecuri e+oluti+eB exeplare ratate generate

de realitate Fn procesul ei continuu de sc;i5areprin adaptare şi de6+oltare.%. 3e aceea pentru a le copensa sacrificarea

lor de către realitateB pentru 5inele nostru alcelorlalţiB ei tre5uie consolaţi şi proteaţi frăţeşte canişte fraţi ce ne sunt Fn anifestareB ştiind că eisuferă de 5olile enţionate ai sus Hde ulte oridatorită faptului că le-au contactat in+oluntar Fncopilărie din failiile şi din societăţile Fn care aucrescutB sau din a5ordarea unilateralăB nai+ă şineglientă a unor Coduri )ursă ale unor +irusurispecifice diferitelor credinţe dogatice ascunse Fnpaginile unor Dcărţi sfinteEI şi astfel au ne+oie deautor susţinut pentru a fi +indecaţi de delirurile

DreligioaseE de care suferă Hşi care Fi fac astfelincapa5ili să +adă realitatea aşa cu e eaI.

'@. Jnsă nu +or fi tolerate niciuna dinanifestările lor +iolenteB distructi+eB anialice şi5estialice generate de infectarea cu fore aigra+e sau ai puţin gra+e ale +irusului credinţeidogatice HVC3I.

'1. Aceste anifestări tre5uie controlate desocietate prin introducerea Fn DcarantinăE a unorastfel de eleenteB pentru a nu ai fi capa5ile sătransită conştient sau inconştient +irusul VC3 şisă poate fi astfel tratate de 5oala religioasă de caresuferăP

'". 3acă aceşti nefericiţi se +or do+edi Fnsă căau şi apucături specifice unor anialeB respecti+ D;aite de pradăEB este e+ident că ei tre5uieeliinaţi din societate prin i6olare Fn locuri potri+ite Fn care să poată fi +indecaţi de astfel de apucături Ddi+ineE.

'$. Vai de eiP Vai de cei pierduţi Fn iraţional şia5surdB Fn anialitate şi 5estialitateP

'%. Vai de cei pierduţi Fn nai+itate şipreudecatăB Fn tpire şi idioţenie entalăP

''. Vai lorP Căci are le e agonia şi suferinţaP)ăracii de eiB doar ei şi-o cunoscP...

',. Aşadar pentru că prin nai+ităţi Hsperanţe

deşarte şi aşteptări falseI şi preudecăţiHdogatiseIB prin a5surdităţi şi iraţionaliseHprin renunţarea la g;idarea oferită de raţiuneBlogică şi ştiinţăIB prin anifestări tpe şi idioatede-a dreptul nu se +a putea niciodată deonstra că+reo religie existentă este ai 5ună dect Trans-ReligiaB este ca6ul ca acestea Hşi ai ales cele5a6ate pe credinţă dogaticăI să renunţe la agonieşi ne5unie şi să intre prin Reforă pe calea#+oluţiei ReligioaseB apropiindu-se de )ocioReligieHcare Fn pre6ent poate uca cu cel ai are succesrolul de punct solid de orientare pentru această#+oluţieI.

'/. (e de altă parteB pentru că prin raţiune şipercepţie clară şi coerentăB prin pri+ire o5iecti+ă şilipsă de preudecatăB prin a5ordare ştiinţifică arealităţii şi a fenoenului religios se +or crea de

1.1%'






către indi+i6i şi societăţi doar fore noi Hai utileşi ai adaptate oentelor şi spaţiilor Fn care seanifestăI de anifestare ale Trans-Religiei saufoarte siilare eiB aceasta +a răne pentru ulttip de acu Fnainte printre cele ai 5une dintrereligiile existente Hşi c;iar foarte pro5a5il cea ai5ună dintre eleI.

'2. (entru că TransReligia poate F5răca oriceforă specifică doreşte Hea nu-şi ipune nici opiedică Fn calea sc;i5ării şi transforării salecontinueIB cel puţin atta tip ct aceasta este Fndreptată Fn od e+ident Fn direcţia Aroni6ăriisuperioare a indi+idului şi societăţiiB ea nu doar căeste cea ai 5ună din religiile existenteB ci +arăne pentru ult tip Hteoretic neliitatI şi ceaai 5ună dintre religiile posi5ile Ha fi concepute dinpunct de +edere uanI.

'. Qi nu tre5uie să credeţi pe nieni pe cu+ntpentru a accepta afiraţia de ai susP

,@. Noi &enii Li5eri ne pro+ocă reciproc şi+ă pro+ocă şi pe +oi ceilalţi să creaţi o religie ai

5ună dect Trans-Religia Hcare să nu ai5ă Fn arefora ei adică să fie tot o foră de TransReligieşi>sau ale cărei fore specifice care se do+edescnoi şi utile e+oluţiei indi+idului şi societăţii să nupoată fi a5sor5ite instantaneu su5 fore specificede către Trans-ReligieI.

,1. aceţi deci +ă rugă această creaţiereligioasă şi arătaţi superioritatea cel puţin a unoraspecte ele ei faţă de fore specifice Trans-Religioase Hceea ce +a fi foarte greu deoarece Fninfinit nu există grade de coparaţieIB sau lipsa dinea a unor aspecte care se do+edesc utile şi +eridiceşi +eţi prii iediat preţuirea şi ulţuirilenoastreP

,". (rin +oiB dragi raţi Creatori şi cu autorul+ostru iată TransReligia poate să urce Hprin foreproprii specifice de anifestare adaptate noilor+oastre descoperiri religioaseI pe noi trepte deperfecţionare şi de6+oltare şi astfel să-şi păstre6epriul loc al scării religioaseP

,$. Cu a ai preci6at TransReligia secoportă Fn această pri+inţă la fel ca Qtiinţa Heaeste de fapt printre altele şi Qtiinţa ReligieiI! totceea ce se descoperă la un oent dat ca fiind dinpunct de +edere ştiinţific şi te;nic util şi +eridiceste iediat Fnglo5at Fn sfera ei glo5ală deanifestare Hatt a QtiinţeiB ct şi iplicit a

TransReligiei aceasta din ură a+nd o sferă ailargă de cuprindere dect cea dinti! Religia şiQtiinţa sunt doar două din cele / Ra6e deanifestare ale TransReligieiPI.

,%. &rice işcare şi prin urare şi oricefenoen religios tre5uie să se adapte6e ereusc;i5ării prin procese specifice de adaptare şide6+oltareB iar Fn ăsura Fn care nu o face Fşierită suferinţele la care este astfel supusă şi Fncele din ură extincţia Hprin incapacitate deadaptareI.

,'. TransReligia la fel ca QtiinţaB pentru că +reasă se adapte6e şi să se perfecţione6e continuuBrăne ereu desc;isă spre asiilarea Fn sineHsu5 fore specificeI a tuturor esenţelor noudescoperite care se do+edesc a fi +eridice HFn acordcu realitateaI şi utile Hcapa5ile de a putea fi folosite

Fn procesul de Aroni6areI.,,. &ul Trans-Religios asiilea6ă pentru sine

toate lucrurile 5une Hcreate de el sau de alţiseeni de ai luiI pentru că aceasta este una dinnaturile lui cele ai intie! aceea de a căutaereu (erfecţiunea şi 3e6+oltarea Fntru GineBAde+ăr şi ruosP

,/. Astfel el nu adite Fn calea acesteiperfecţionări nici un o5stacol de nici o natură şi aiales nu adite o5stacole pe care să şi le punăsingur din oti+e ai ult sau ai puţin puerile.

,2. 3e aceea priii care +or genera aceastăsc;i5are de adaptare şi de6+oltare a orelorTransReligieiB prin crearea de noi fore specifice deanifestare pentru eaB +or fi c;iar e5rii şiconducătorii ei.

,. #i nu +or aştepta să fie Fpinşi de la spateHforţaţi c;iarI Fn direcţia #+oluţiei ReligioaseB aşacu fac de exeplu e5rii şi conducătoriireligiilor 5a6ate pe credinţă dogatică HDre+elatăE -a se citi! care a Dcă6ut din cerE la propriuB nu

si5olic din +reun Do6nEB sau de su5 aripile +reounei Dnăluciri di+ineEB etc. - şi ia lo+it Fn cap att detare că le-a pro+ocat fore serioase de parali6ieHtotală sau parţialăI de gndire şi acţiune tot lapropriuPI.

/@. Această de6+oltare continuă e iniţiată şisusţinută Fn cadrul TransReligie pentru căCercetători şi Creatorii care Fi sunt e5rii auadnc ipleentate Fn iniile lor spiritul idealisticde (erfecţionare şi 3e6+oltare Continuă Fn JntregB Fntru A5solutP

/1. 3acă Fnsă Fntr-un fel sau altul diferite

Manifestări nfinetiene specifice +or fi atinse+reodată de inerţie şi incapacitate de adaptareintrnd astfel pe calea stagnării şi poate c;iar adegenerăriiB Fn acele oente ele Fşi pierdcalitatea de fore specifice de anifestare aTransReligieiB Fşi pierd calităţile esenţiale care le-auperis pnă atunci să Fşi asue dentitateaTransReligioasă şi astfel prin urare ele nu aisunt Fndreptăţite oral să şi-o afire pnă cnd nuse iau Fn cadrul lor ăsurile necesare punerii Fnacord faptic HrealI cu această dentitate.

/". TransReligia este #+oluţia infinită a Religieişi *anităţiiP

/$. 3e aceeaB dacă cine+a poate susţine şi

do+edi cu arguente şi pro5e solide că +reo forăoarecare specifică de anifestare a )ocioReligieieste depăşită e+oluti+ Hsau ne+eridicăB respecti+neutilăI să ştiţi că acea foră este o fostă forăde anifestare Noua oră a Fnceput să ocorecte6eB respecti+ să o coplete6e pe precedenta Fncă de la apariţia prielor do+e6i serioase Fpotri+a eiP

/%. Aceasta deoarece TransReligia tre5uie săconducă procesul e+oluti+ religios uan şi nu să fienată de la spate de acestaP

/'. Aşa că prietene!- Dugi şi prinde-l din ură pe cel ai rapidP- 3ar unde este- (ăi a trecut dea linia de sosirePE

1.1%,






"@. Aseenea degenerări şi per+ertiri aleRealităţii TransReligioase tre5uie Fpiedecate cuorice c;ip să se anifeste Fn societate şi astfel săper+ertească Valorile )ocioReligiei prin intercalarea

Fn ele a inciuniiB a FnşelăciuniiB a ne5uniei şi atuturor aspectelor cu ade+ărat contrare lor Ha non-idealurilorB a ignoranţeiB FnlănţuiriiB lipsirii deli5ertateB a tiranieiB etc.I.

0. Reelaţia #dentitţii i Che6area *e,aBului

Reelaţia #dentitţii1. 3rag frate> soră Fntru fiinţăB acu după ce ţi-

au fost arătate trăsăturile idealiste definitorii aleTransReligieiB după ce ţi-a fost arătat odulspecific general de a fiB de a gndi şi de a acţionaal &ului TransReligiosB cu siguranţă eşti pregătit

Fn acest oent să prieşti Fn tine pentru trăireintiă Re+elaţia Maoră a acestei Clipe.". Această Re+elaţie pe care o prieşti acuB

constă Fn a conştienti6a că Tu eşti un TransReligiosL

$. rate> soră drag H>ăI dacă pnă acu nucunoşteai această Re+elaţieB iată că acu ai fostpus Fn contact direct şi iediat cu Realitatea tadentitară.

%. (ro5a5ilitatea de a fi parcurs cu interes şieoţie tot Manifestul de la Fnceput şi pnă aiciBfără să fi Fn sinea ta un & TransReligios esteapropiată de 6ero.

'. a-ţi te rugăB un oent de introspecţie şi

reflectea6ă acu la această Re+elaţie dentitară!+ei +edea astfel cu +ei reali6a şi tu Hc;iar dacă cuo oarecare surprindereI că Fntrade+ăr tu eşti un

& TransReligiosB un & Li5erB un & *ni+ersal.,. Ga ai ult! iată că tu acu conştienti6e6i

că dintotdeauna ai fost aşa - c;iar dacă pnă acunu ai ştiut foarte precis cu să-ţi nueşti felulspecific de a fi.

/. Acu Fnsă iată că conştienti6e6i şi tu că un

nue foarte potri+it pentru aceasta Hde fapt aipotri+it dect oricare altul care există Fn pre6entIeste acela de & Trans-ReligiosB de & Li5erB de& *ni+ersalP

2. ată că aceste nue şi oricare alteleproo+ate de Mişcarea nfinoiană pentru a-idenui pe cei care regăsesc Nesteatele şiValorile ei şi Fn iniile şi inţile lorB ţi le poţi acuasua indi+idual pentru a te defini astfel ca ceeace tu eşti dintotdeaunaP...

. ată că acuB dacă ai stat să reflecte6i puţin

la această Mare Re+elaţie a Clipei (re6enteB aiputut să constaţiB că tu nu ai cre6ut niciodată Fn

od serios Fn Dpo+eştile de adorit copiiE alediferitelor credinţe dogatice cu care ai luatcontact uneori c;iar din copilărieB doar că din

1.1%2






tradiţionalis şi inerţie ai acceptat să-ţi fie ipuseai ult sau ai puţin forţat ca parte a uneipseudo-identităţiB pe care Fn fapt tu nu ai a+ut-oniciodată şi nu o ai nici Fn pre6ent.

1@. 3e cnd te şti s-a anifestat prin tine Fnod spontan Hcu ai ică sau ai are forţăI! Fnclinaţia Fnnăscută spre u5ire Hdorinţa de a-ţi

auta seenulI4 dorinţa de desc;idere neliitatăspre Cunoaştere4 dorinţa de creştere neliitată Fnorţă şi (utere Hfi6icăB intelectualăB financiarăBaterialăB etc.I4 ipulsul nati+ de recunoaştere şide facere a Ginelui4 de căutare şi ărturisire aAde+ărului4 de anifestare şi creare a ruosului4spiritul şi dorinţa adncă de Li5ertate Hct aiareIB de 3reptate şi de *nitate Hde raternitate*ni+ersalăI şi ai ales dorinţa lăuntrică extre deintiă de Fndreptare spre A5solut Hde perfecţionarecontinuă şi de integrare aronioasă Fn JntregI.

11. Qi acestea s-au anifestat ca atare pentrucă ele sunt puse Fn tine de Jntreg şi )pecie Hde Fnaintaşii tăiB prin #+oluţie prin selecţie naturalăI

pentru a te auta astfel să poţi acţiona corect Fndirecţia unei aroni6ări ct ai ari a tale şi asocietăţilor din care faci parte.

1". 3intotdeauna sufletul tău a fost astfeldesc;is asiilării Cunoaşterii de pe oricare din cele/ Ra6e ale Cunoaşterii *ni+ersale şi iată că acuele strălucesc prin tine! fiinţa care iu5eştecunoaşterea fără de liiteP

1$. 3e cnd te şti +i5rea6ă iată Fn tine dorinţade ndi+iduali6are şi Maturi6are (si;ică4 deraternitate *ni+ersală4 de Counicare şiCouniune cu toţi seenii şi cu toate iinţele4 de#ducaţieB Cercetare şi ai ales de ManifestareCreati+ă Aronioasă.

1%. Acestea repre6intă cte+a din (orţile celeai iportante ale celor (atru Noi #re Handi+iduali6ării respecti+ a 7lo5ali6ării4nforaţională respecti+ CosicăI care de ult şi-au găsit sălaş Fn sufletul tău şi iată care acu Fşigăsesc Fplinire axiă prin asuarea conştientăa identităţii tale TransReligioase.

1'. Jn toată +iaţa ta de pnă acu ai intuit şi aipracticat Hc;iar dacă uneori cu e6itareI #ticaAroniei şi ai făcut aceasta pentru că ea este Fnscrisă Fn tineB la fel cu este Fnscrisă Fn oriceseen al tău.

1,. 3intotdeauna te-ai ţinut departe de

inciună şi FnşelăciuneB de furt şi ;oţieB deanifestările +iolente şi criinale.1/. Astfel dintotdeauna s-au anifestat şi se

anifestă Fn continuare prin tine )ursele Maoreale ericirii> Aroniei! sinceritatea şicorectitudineaB cinstea şi dăruireaB pacea şi Fpăcarea Hnon-+iolenţaIB copasiunea şi+indecarea Hnon-ucidereaI.

12. Reflectea6ă apoi şi +ei +edea că dacă nutoateB cel puţin area aoritate a Zelurilor Trans-Religiei sunt şi Zelurile TaleP

1. Reflectea6ă şi +ei +edea negreşit că aptele&ului Li5er sunt şi aptele TaleB că gndurile luisunt şi ale taleB că iniile noastre 5at la unisonP

"@. Reflectea6ă te rugă acu la fiecare din

cele % Aspecte 3octrinare undaentale ale

Mişcării rateriene1 Hla DNesteateleTransReligieiEI!

- la (alorile TransReligiei ! dealurile &ului*ni+ersalB Legile dealurilorB (orţile celor (atru #reBC;eile (orţilorB )ursele Maore ale ericiriiB #ticaAroniei"B Ra6ele Cunoaşterii *ni+ersaleB ZelurileMişcării TransReligioase şi aptele &ului Li5er4

- la )*a!iile )acre H)anctuareB (aradisuriBşad.I4- la +c!iunile )acralizante$ la #racticile

)*irituale ale ului niversal Hritualurile li5ereBetaeditaţiaB te;noagiaB etc.$I şi la #racticilesocial religioase ale oaenilor aturi Hproo+areaNoii &rdini Religioase%B denunţarea ituluicredinţei'B proo+area socială a ReligiologieiBşad.I.

- şi la #ortalurile /or!ei TransReligioaseHJntregulB Cartea )acră a TransReligieiB )i5olurileorţă ale *anităţii,B dentitatea integratoareBJndruarul Ritual LisanianB 7;idul Călătoriei prinConştiinţă/B ş.a..d.I.

"1. Reflectea6ă şi site Fn tine Fn profun6iefiecare din aceste Aspecte 3esc;ise spre nfinit aleTransReligiei şi +ei +edea că ele Fţi sunt la fel deintie ca şi propria fiinţareB ca şi propria suflare ...

"". (rin urare iată deci fratele> sora nostru

H>ăI! aceasta este Marea Re+elaţie a AcestuiMoent! Tu eşti o iinţă Trans-ReligioasăB care Fnsfrşit şi-a regăsit Fn od conştient dentitateaP

Mare ţi-e acu pro5a5il tresărirea Fn faţaacestor +or5e care poate te-au luat uşor prinsurprindereB dar tre5uie să recunoşti şi tu! ele suntpurtătoarele unui ade+ăr e+ident...

"$. (ro5a5il conştienti6e6i aceasta Fncă cu ouşoară e6itareB dar +ei +edea că Fn curnd aceastăMare Re+elaţie Fţi +a de+eni din ce Fn ce ai clarăşi orice ură de e6itare +a dispare din tine.

"%. Cnd &ul Fşi descoperă conştientdentitatea deatică potri+ită lui Huneori doar după Fndelungi şi c;inuitoare căutăriIB atunci iinţa Fn elsare Fn sus de 5ucurie! iată Fn sfrşit #a s-a regăsitpe )ineP

"'. Ne 5ucură iată pentru 5ucuria ta!

identitatea ta ideatică şi fiinţială este şi a noastrăP",. rate> soră Fntru fiinţare tu eşti unul HunaI

din sutele de ilioane de oaeni Fn care +ieţuieşte Fn pre6ent )piritul Trans-ReligiosB c;iar dacă ulţidintre ei nu o ştiu Fncă.

"/. Asuă-ţi dentitatea Trans-Religioasă şiproo+ea6-o desc;is Fn societateP

1 A se +edea cap. DCele % (uncte Cardinale ale &uluiTransReligiosE." 3escrisă Fn detaliu Fn cartea D#tica AronieiE.$ A se +edea pentru o pre6entare detaliată a lor cartea

D(racticile )pirituale ale &ului *ni+ersalE.% A se +edea pentru o pre6entare detaliată a acesteiacartea DNoua &rdine ReligioasăE.' A se +edea cartea DMitul credinţeiE., (entru o pre6entare detaliată a lor a se +edea cartea

D(racticile )pirituale ale &ului *ni+ersalE./ de.

1.1%






influenţa celor / Ra6e4 spre acţiunea 5inefăcătoarea Triadei de orţă forată din u5ireB Cunoaştere şiorţăP

%. )ocioReligia oferă cadrul organi6atoric şiadinistrati+ Fn care +ieţile tuturor celor cudentitate deatică şi iinţială Trans-Religioasă săpoată intra Fn couniune şi astfel să genere6e Fn ei

şi Fn societate toate sc;i5ările Fntru Aronie decare este ne+oie Fn pre6ent şi pe +iitor.

'@. (rin urare iată +ă spune +ouă tuturorcelor care +-aţi asuat acu pentru +oi şiidentitatea de Cercetători TransReligioşi şi de&aeni Li5eri!

- ie u5ireP ie CunoaştereP ie orţăPQi +ă aşteptă să săr5ători Fpreună Fn

)anctuarele TransReligioase 5ucuria +ieţii 5eatifice

trăite Fn dealB (ace şi Aronie la snul infinit şietern al Jntregului AToateCuprin6ătorP

*



Manifestul Miscarii Trans-Religioase - Radu Lucian Alexandru

Documents

Transcript of Manifestul Miscarii Trans-Religioase - Radu Lucian Alexandru