DORU CIUCESCU

Av

MANCATOARELEDE RUJDE RTJZF,

DIN CASABLANCA(EDrTrE anAucrrA gr RnvrzurrAl

ffiF$ililHfi?n*

CUPRINS

Coranul I 5

Sdrbdtoarea sacrificiului / 9

Pelerinul de la Mecca I 13Ramadanul I 17Povestirea unui fost pdstor de capre I 2lMinaretul din World Trade Center I 25Jihadul I 29Interviu de angajare I 3lUn "cognaqu6" I 37Rdsdrit de soare in Sahara I 4ICugcug de Casablanca I 46Pagtele pribegilor romdni, din Casablanca IReceptie la Rabat I 54Hagipul I 581 Mai la Casablanca I 62Pescuitul caracatitelor I 66Ydnzdtorii de ap6, din Maroc I 70Chiftele din carne de cdmild / 74Apelul la rugdciune I 79Rapidul de Marrakech I 83Cascada Uzud / 88Un beduin:indrdgostit 193Tdbdcdria din Fez I 98Cinematograful "Salam", din Agadir I I03Strdmtoarea Gibraltar / 108Mausoleul din Rabat I Il3Cilutul de bronz, din Settat / 1 18Plaia din Muhammadia I 123

50

499

Un meci "strategic" / I2gNori de "plumb,, / 133Mdncdtoarele de ruj de buze din Casab lancaIzvorul cu anghil e / 143Curentul Canarelor / l4gVremea este schimbitoare ca... fepeia I 153Sd nu furi! / l5g '

,

"Vaca" / 163Arcul de triumf al lui Traian / 16gPlanta{ia de curmali din Sahar i

-i tlZTurnul din Cairo I l7g

Povestea $eherezadei, din Casablanca / lg3Prdnzul de la miezul nopfii / lggO marocancd emancipati / lg3Vdndtorul de misrreli t tOt" Am vdzut parisul l" I 203Taqalidia se mdritd / 20gPe urmele lui Thor Heyerdahl I 213Cuqcug la prdnzul de irdciun / 2lgAnul nou arab / 223Un accident ciudat / 22gPrizoniera din deqert / 233Nostalgia unui fiu de beduin / 23g_Un mogtenitor nemullumit / 24iDune migcdtoare gi aime / 24g ,Martor la cdsitorie / 253"Aperire terram gentibus, I 25gZiua por[ilor deschise / 263Piramida din Cairo / 26gBazarul din Marrrakech I 273La "hammam" I 27gDiva lumii arabe / 2g3

/ 138

GAnduri ciudate I 288Drumul spre Paradis... I 293Farmecul iepelor purs6nge arab I 297"Aagura" la sunnifi I 302invierea lui Hristo s I 307Un afacerist uimitor I 312Autoflagelatul din Qatif I 317Picturile rupestre, din Sahara I 322Coinciden{d de nume I 327Safari dupd feneci in Sahara I 332Raliul... Dakar-Paris I 337Barbarossa / 342Grota lui Hercule I 347Mirajul I 352Cortul caidesc I 357Conferinfa de la Casablanca I 362Concubina I 367Corabia deqertului I 372Strutul inqeuat I 377Un anti-Freud invergunat / 382Cornetul cu feve I 387Gecko / 392Pescarul prddat de rechini I 397Amintiri de rdzboi I 402Miracolele murabitului din Casablanca I 407Un ghiaur palestinian I 412"Bombardierul" din Casablanca I 417Exodul creierelor I 422Balada "Miori1a", in variantd maghrebiand I 427Pl6cerea de a cumpdra I 432in agteptarea lui... Allahot / 437Povestea Zohrei devenite... Ahmad I 442Cruciada apatra 1447Roze de nisip I 452

500s01

Festivalul artelor folclorice, din Marrakech / 457Confesiunea unei "colaboralio"irt" "uroui.i, t

'[AZ

Pasager pe motoretd / 467Scorpionul galben / 472Sabia de Damas c / 477Pe urmele lui Mihai Tican Rumarlo / 4g2Epilog neinceput / 4g7

l

Nota bene*

Cd,rti de Doru Ciucescu,membru al Uniunii Scriitorilordin RomAnia / 492

502

Aceastd carte se dedicdmamei mele, aurora,tatdlui meu, Ioan,so{iei mele, Ella,fiului meu, Eduard;i nepotului meu, $tefan.

CORANUL

A prezenta Coranul in cadrul limitat al uneirubrici de ziar este o sarcind extrem de dificild,chiar pentru un specialist in Islam sau in istoriareligiilor, a$a cd voi incerca sd relatez comentariulpertinent, atdt cdt il mai tin minte, fdcut de

studentul meu Hakim, al cirui nume se traduce"inteleptul". El iqi merita numele, deoarece era unstudent eminent. Purta barb6, semn cd erafundamentalist, in sensul cd respecta "6 la lettre"preceptele Coranului.

Eram in "Librairie des Sciences", o librdrieaflatd in faJa Consulatului Fran{ei din Casablanca.Nu " anvizajam" sd cumpdr o carte anume, darmdcar o datd pe siptdmdnd mi destresam la aceastdlibririe, prin rdsfoirea diverselor cdrfi aflate inrafturi. Apreciam ricoarea din interior, oferitd de

instalatia de climatizare, deoarece, afard era o

zdpuqeald cu miros de asfalt incins, care imiamintea de marile bulevarde bucuregtene in luna luicuptor.

"Bonjour, monsieur", am auzit pe c'6nd mdstrdduiam. sd citesc titlul de pe cotorul unei cdrti.M-am intors gi l-am recunoscut pe Hakim. Era untdndr de staturd mijlocie, brunet, tuns scurt, cu falaascu{itd qi nas acvilin. itt deschizdtura din pdrulbogat al bdrbii lui, am observat un zAmbet subfire,care a fost preludiul recomanddrii sd cumpbr"Sf6ntul Coran", tradus din arabd in francezd de

Muhammad Hamidullah, profesor la Universitateadin Istanbul.- Aq prefera, pentru inceput, sd_mi spui tu, incdteva cuvinte, ce este coranul, am incercat eu sdcdqtig timp de gAndire.- Coranul vine de la cuvdntul arab ,,al

Curan", care inseamnd "lecturd,,, a incepul ilakimmetodic. Este cartea sfdntd a musulmanilor, in'"u..sunt scrise vorbele lui Allah, a$a cum au fosttransmise profetului Sdu, Muhammad, denumit qi"Al Rassul Allah", adicd trimisul lui Allah. Nueste ofensd mai mare pentru noi, musul;";ii, decdtsd se spund cd Muhammad este autorul Coranului.Muhammad a invd[at doar pe de rost vorbele luiAllah, transmise, pr.in mesageri celegti, i, "rp."i"f

prin _ arhanghelul Jibril, utt"f"t spus, Gabriel . Laauzul numelui

_arhang-helului, care a anunfat_o pe

f,:l1f .Maria cd este insdrcinatd, l_am ir;;;;;pt p.

- Muhammad a avut viziuni cu arhanghelulGabriel?- Viziunile cu aceqti mesageri apdreaucAnd Profetul se retrdgea sd petreacd nop{ileintr-una din numeroasele g-rote de ldngd Mecca. Lainceput, Profetul nu gtia" prea bine," d,acd" u""gtimesageri erau ingeri sau draci. prima I-ui ,o1i.,Khadij a L-a

. edificat printr_un test foarteperspicace. Astfel, ea I_a propu, ca, in momentulcAnd El are o noud viziune cu un mesager, sd_Ifacd un semn. C6nd MuhammJ i_u ,pu, ,,Iatd, iarapare!", Khadija $i_a luat solui in bra,fe,fdcAnd... hm, inlelegeli dum.r"uuoastrd. Apoi, eaL-a ?ntrebat d,acd vizjunea p".rir,a, h care El ardspuns cd mesagerul a aisparut. Stdp6niti de o

nrare emotie, Khadij a I-a spus "fJn drac nu s-ar fiindepdrtat la vdzul intimitdlii noastre conjugale ! ".

Hakim s-a oprit c6t s6-qi tragd. suflarea qi a

continuat expunerea lui.- Coranul are 114 capitole, denumite surate,

czrre au mdrimi foarte diferite. El nu a fost revelatclintr-o datd, ci treptat, pdnd la moartea Profetului,clc pe 8 iunie 632. Muhammad a fost analfabet toatdvierta, motiv pentru care El a dictat Coranul unorscribi . Zaid Ibn Thabit, principalul scrib, a scriscli ferite versete din Coran "pe bucdf i dep icle sau pe omoplati de cdmil6".li ragmentele din Coran nu se regdse sc ino rdinea cronologicd a transmiterii lor, ci inordinea pe care a considerat-o Profetul. DupSmoartea lui Muhammad, s-au fdcut mai multeincercdri de a transcrie intr-un singur volum un textintregit, av6nd la bazd recitSrile miilor de

rnusulmani, care invdJaserd pe de rost Coranul 9ifragmentele de text aduse de divergi contemporani.Abia in 650, in timpul celui de al treilea cahfat, allui Utman Ibn Affan, din perioada 644 - 656, unuldin socrii Profetului, s-a realizat transcrierea, printruda scribilor Zard Ibn Thabit qi Aban Ibn Said IbnAl-Aas, a unui text recunoscut ca oficial pdnd ?n

prezent. Se pare c[, in final, deqi ordinea versetelorin surate a fost fixatd de Muhammad, ordineasuratelor a fost ordonatb de califul Utman IbnAffan.

- Hakim, l-am intrerupt eu admirativ, dar tueqti o adevdratd enciclopedie!

Stimulat de 1aud5, el a continuat neobositprelegerea:

- Mai trebuie sd gtifi cd prima carte scrisd inlimba arabd, a fost Coranul. S-ursele de inspira{iedogmaticd ale coranului sunt ebraice - vechiulTestament qi Talmudul - qi, intr_o mai micd mdsurd,creqtine, mai ales evangheliile apocrife. in Coranse afkmd, cd existd un singur Allah. careare o curte formatd din ingeri _ muritoriinaripa{i, fdrd sex, crea{i din luminl, aceiagi carese gdsesc in religia mozaicd,. pe fiecare umdr aloamenilor std cdte un inger; unul inregistreazdfaptele bune, iar celd,lalt - faptele rele. peniru omulobiqnuit, Coranul este un indreptar de viaJd, carenu predicd ascetismul gi renun{area la bunurilelumeqti, ca in doctrina ciegtind, ci moderalia, ca insurata 7 - "Ljmbul", versetul 31, in care este scris"$i. mdncafi qi be(i; dar fd,rd, exces!,,. Hakim s_aoprit qi s-a uitat la ceasul de la mAnd. Am infelescd era nevoit sd plece. I_am mullumit cu multdcdldurd.

- Dar, "monsieur", o sd cumpdrafi Coranul?Nu eram hotdr6t, dar nici nu puteam sd_lrefuz in mod direct:- Da, o sd-l cumpdr, dar acum n_am la minebanii necesari.Ne-am despdrfit, dupd care in minte mi_avenit o intrebare retoricd: cdrui inger de pe u_"riimei i-am dat de lucru in acel moment, celui careinregistreazd, faptele bune sau celuilalt?

SANNATOAREA SACRIFICIULUI

in cele ce urmeazd' voi prezenta SdrbdtoareaSacrificiului, aga cum mi-a fost descrisi de Jamila,o l'ost6 studentd de a mea din Casablanca, al cdruinume se traduce Frumoasa. Jamila iqi meritanumele. P6rul ei negru, l6sat lung qi pieptdnat cu o

cf,rare pe mijloc, contrasta puternic cu tenul ei alb.Ochii ei erau mari, lascivi, de culoare verde,caracteristici berberilor din muntii Kabiliei dinAlgeria, te priveau direct, exprimAnd o maresinceritate. "FunduleJul" ei era uqor in6l\at, ca alrrcgreselor, iar privit din spate avea un contur de

inim6. Avea un bust bogat qi nigte picioare de

cdprioar6. Deoarece fusese o elev6 eminentS'vorbea perfect franceza, araba $i, bineinteles'darija, care este dialectul limbii atabe vorbit inMaroc, Algeria qi Tunisia. imi fdcea pl5cere sd

cliscut cu ea, mai ales cd pronunfa foarte atractivoonsoana "r", ca o franluzoaicd de pe bulevardulChamps-Ellys6es din Paris.

intr-o pauzd stdteam cu Jamila la o masd din"aafeteria", situatd in incinta Institutului IndustrialSuperior, din Casablanca gi savuram un ceai de

rnentd. Lichidul era atdt de fierbinte cd nu puteams[ {in paharul in mAnS; m5 limitam s6-1 m6ngdi jur-imprejur cu podul palmei. Frunzele cdrnoase de

mentd proaspdtd imi atingeau buzele la fiecaresorbiturS. Dulceata ceaiului imi inspira unele"lucruri dulci" ) tar simpla prezenfd a partenerei

mele de conversa{ie md fdcea sd md gdndesc, fdrd.rroi"-, la imaginea din clasicul "ouoruil_p".i", r"noi in {ard din Turcia, in care un t6ndr cdld're1 ducein brafe o caddnd rd,pitd, din serai.

Jamila a inceput sd_mi explice:- in Coran sunt men{ionate numai doudsdrbdtori: Sdrbdtoarea Sacrificiului,,,alJ uiadha,,,denumitS gi Sdrb5toarea cea Mare,,,Aid,l-K"ii.,,,qi Sdrbdtoarea intreruperii (Aid ul Fitr;, aenumitapi Sdrbdtoarea cea Mica, "Aid as_Sagher,,. ,,Aid alAdha" inseamnd comemorarea gestutui O" credin{din Allah a lui Ibrahim, care a fost gata sd_lsacrifice pe Ishac, fiul sdu, cdnd Cel de Sus i_acerut aceastd jertfd, cu scopul de a vedeu "aiil".rt.de supus. Sdrbdtoarea Sac.lfi"iutui incepe i.nliuu uz.ecea a lunii pelerinajului, ,,d,zu aI hijja,, gi iin"doud sau trei zile. iu."ii mai numesc aceastdsdrbdtoare "baiaram".

Ascult6nd aceastd explicaf ie, mi_am datseama cd superba pildd de credin(d din coran a fostpreluatd din Biblie. in Geneza din VechiulTestament, sub titlul de ,,Jertfirea lui Isaac,,, estescris cd "(...) Dumnezeu l_a pus la incercare peAvraam" qi i-a spus: "Ia pe fiui tdu, (...), pe Isaac;du-t9 in [ara Moria pi adu_l urde." de tot acolo.Apoi Avraam a intins mdna qi a luat cu{itul, "" ,ainjunghie pe fiul sdu. Atunci'inge.ui n"r""f#r-ustrigat din ceruri "Avraame!,, inierul i_a .nui ,puv"Sd nu pui mdna pe bdiat qi sd nu_i faci nimic; cdcigtiu acum cd te temi de Dumn ezev, intrucAt n_aicrufat pe fiul tdu (...) pentru Mine,,. Apoi, Auria^

" a vd,zut inapoia lui un b"rbece, incurcat cucoarnele intr-un tufiq; pi Avraam s_a dus de a

10

lLrat berbecele pi l-a adus ca ardere de tot in locull'iului siu".

"Ritualul tradi{ional al jertfirii berbecului l-ru11 inv6{at de la tatdl meu, Abdarrahim, adicdScrvitorul Milostivului", mi-a spus mai mult qoptit.lamila, ca qi cum mi-ar fi dezvdluit un secret intim.

Ea fdcut o pauzd qi a clbtinat ugor din cap.Am avut impresia cd, pentru o clip6, o guvitrd dinp[rul ei mi-a atins fruntea. Uitasem de ceai qi

urmdream fascinat vorbele ei, spuse in limba luiVoltaire, dar cu un ritm unduitor, asemdndtor cucel al chiparogilor de ldngS Moscheia Albastrd dinIstambul, afla[i in b[taia brizet.

$tiam mai de mult timp, tot de la Jamila, c5tatdl ei a lucrat intr-o turndtorie din Franf a.

Suspectat de silicozd, el a fost pensionat de statulI'rancez. Nu a dorit sd rdmS,nd in Franla qi a

revenit definitiv in Matoc, unde climatul estenumai bun pentru plSmdnii sai. Avea doud sofii pe

oare, din intdmplare, le chemau Khadija. Pentru a

nu crea confuzii, Abdarrahim obignuia sd le chemeAlaula, adicd Prima, qi Attania, adicd Secunda.Mama Jamilei era Attania gi locuia cu Abdarrahimin Casablanca. Alaula, cu zece ani mai in v6rstddec6t Attania, locuia singurd, la o fermd de l6ngiAgadir. Lui Abdarrahim ii pldcea cel mai mult sd

locuiascd la Casablanca, care ii amintea de

Marsilia. El pleca la fermd numai cu ocaziaS drbdtorii Sacrificiului.

Jamila a reluat cursul Povestirii:- Cu o sdptbmAnd inainte de "Aid al Adha",

tata ne lua pe to{i la fermd, adicd pe mine, pe soramea vitre gd, Latefa, adicd Gentila, 9i fratele meuvitreg, Aaziz, adicb Dragul. El intra in farcul cu

11

berbeci al fermei _qi alegea cu mare aten{ie, a$a cumcere tradifia, un berbec frumos, sdndtos, car'e aveacel pu{in un an. Se ingrijea sd hrdneascd p...o"ufberbecul, d6ndu-i furaje pe alese pdnd 'in-,iuu

sacrificiului. in acest" lei. ratdl _", ,p..u' caofranda lui sa-l mu1{umeascd pe Allah. in dimineatrazilei de "Aid al Adha", inconjurat qi "a_i."l O"toatd' familia noastrd, tata repeta gestul rui Ibrahim:de sacrificare a. berbecului, prin tdierea U"r"g;t"i.Dupd aceea, el il jupuia 'gi il td,ia in b-ucd1ipotrivite. De restul opeialiilo, ," o"upa mama meaqi mama vitregd, alutate- de noi, .opiii. e"rrirrrfincepea pe loc.. cu "meqaui',, adicd' frigarui dinbucdfele td,iate din plimdn, ficat gi rinichi. Fiecarebucd{icd de carne trebuia sd fie invelitd cu o feriu{dsublire de grdsime.

Sirena institutului a anun[at cd, pauza a luats.f6rgit. yraja fesut6 de ,roib"l. jurrit"i -r_u

destrdmat. Ea s-a ridicat de la masd qi a plecatgrdbitd la cursuri. Eu am sorbit din ceai qi id iuutnepldcerea sd constat cd, se rdcise. Rimdsesem,totugi, cu unele noi revelafii: aflasem cd Dumnezeuqi Avraam, din Biblie, sunt identici cu Allah,respectiv, Ibrahim din Coran qi ci turcii, cu ocaziaSdrbdtorii Sacrificiului, fac un,,baiaram,,.

l2 t3

PELERINUL DE LA MECCA

Acum 20 de ani eram cu sofia qi bdiatul meuirr aeroportul "Heliopolis", din Cairo, in vedereairrr barcdrii intr-un avion cu destinatia Alger.l'r'ivirea mi-a fost atrasd imediat spre grupurilerrrirri de oameni, care pdreau cd fac figuralie inse lialul de desene animate "Epoca de piatr6". Totibirrbafii erau raqi in cap.Femeile aveau coafurisirnple, cu pdrul tdtat, in general, scurt, acoperit deo basma. Nu aveau voal. Fiecare era imbricat cu unvc;mAnt lipsit de cusdturi, confecJionat din douSlrLrc6{i de pAnzd, albd, fdrd mdneci, care ii acoperearlc la umeri pdnd la genunchi. Nu aveau pantaloni.l,lrau incdlJaJi cu sandale, iar in mdini, spreclcosebire de Fred gi Barney, {ineau'..radiocasetofoane de dimensiunile unor... valize.'l'o{i veneau de la Mecca, unde au fost in pelerinaj.

Fotoliul vecin al aeronavei "Airbus 300" a

cornpaniei "Egyptair" fusese ocupat chiar de unpclerin. Am intrat in vorbd cu el qi am aflat cd eral'unc{ionar la o bancd din Alger. Vorbea franfuzegteI'oarte bine. Il chema Almumin, altfel spus,Cl redincio sul.

- "Cher Monsieur", am inceput eu, ap dorisd-mi explicaJi ce inseamnd pelerinajul de laMecca.

- tn primul rdnd, trebuie sd vd spun cd la"Macca" pot fi fdcute doud pelerinaje: "al omra",numit gi pelerinajul mic, deoarece obligaJiile

rituale sunt mai puJin numeroase, pi ,,al hijja,,,numit qi pelerinajul mare. Eu am fdcut am"belepelerinaje, aga cd pot sd vd vorbesc despre oricaredintre ele. Voi incepe, dacd dori{i, cu pelerinajulmi c.

- VA rog, incepef i a$a cum credef idumneavoastrd cd este mai bine, &ffi conflrmat eunerdbdltor.

- Pelerinajul mic se poate face ?n oriceperioadd a anului. Mai int6i, se ocolegte de gapteori Caaba, altfel spus, Cubul, care este un edificiuaproape cubic din lemn qi piatr|, vulcanicd cuinil{imea de 15 metri qi laturili de 10,6 metri Si 12metri, acoperit in intregime cu brocart negru. Acestedificiu se gdseqte in mijlocul cur{ii cu luigimea de538 metri qi ld{imea de 355 metri a Mosche]i Sacre,in arabd, "Masjid al Haram". Apoi se parcurg degapte ori cele cdteva sute de metri dintie colineleSafa gi Marua. Acest traseu este pavat gi trece pel6,ngd minaretul din collul vestii al MoscheiiSacre. Dupd aceea, bdrba{ii iqi taie pdrul c6tmai scurt sau se rad pe

"up, iu, femeile iqi taie o

guvitra de pdr. Pelerinajul mic poate fi realizat intr-o singurd zi. Atri infeles?

- Da, desigur, continuali.- Pelerinajul mare are loc intre zilele g gi 12

ale lunii pelerinajului, in arabd,',d,zu al Hijja,, ,'"urc^este

a doudsprezecea lund a calendarului "negiriun.In prima zi se face de gapte ori ?nconjurul Cribului.In continuare se parcurg de qapte ori cele cdtevasute de metri intre colinele Safa qi Marua. Apoi seT:rg" cale de patru kilometri pdnd la locul denumitMina, unde se petrece noaptea . Ziua a doua estefoarte obositoare; trebuie ,6 ," parcurgd doudzeci

l4 15

rlt' Iiilometri pdn[ la Muntele Arafat gi sd se ajunghlrr locul denumit Muzdalifa, unde sd rdmdne pdnd inrlirnirrcafa zilei a treia. care coincide cu prima zr a

S:rr'b[torii Sacrificiului. Se ajunge din nou 1a Mina.Aie i se merge trei sute de metri, pdnd.la locul undeAvlaam qi-a dus fiul Ismail pentru a-l sacrifica. Perllrrrr trebuie sd se opreascd la locurile unde Satana;r irrccrcat de trei ori sI schimbe hotdrArea luiAvrurarn de a-l asculta pe Allah. Acolo sunt treirlrilpi. simolizdnd diavolii, care trebuie sd fielrrpicla{i cu qapte pietre. in aceeagi zi, fiecare1re lcrin sacrificd un berbec. In a patra qi a cincea zi:ie rirndne la Mina qi se repetd ritualul lapiddriitlirrvolilor. in dupd-amiaza zrlei a cincea, care este;r lrcia $i, de asemenea, ultima zt a SdrbdtoriiSrrcrificiului, se revine 1a Moscheea Sacrd, unde,rlin nou, se face de papte ori ?nconjurul Cubului.l)rrpI aceea, bdrbaJii iqi tund pdrul cdt mai scurt orisc rad pe cap, iar femeile iqi taie o quvi1d de pdr, call s I'drqitul pelerinajului mic.

- Dumneavoastrd ati reuqit performan[a de a

lovi cu cel pufin o piatrd fiecare dintre cei treis lii lp i?

- Trebuie sd recunosc faptul cd mi-a fostlirarte greu. Pelerinii sunt cu miile in jurul ziduluic ircular $i, datoritd inghesuielii, miqcdrile melecrau mult st6.njenite. Norocul meu a fost cb suntdcstul de inalt gi am vd,zut destul de bine cei treistAlpi peste capetele celorlalfi pelerini. Cred cd amrrruncat mai mult de 20 de pietricele pdnd ce, inl-ine, am atins fintele. Dat, unii pelerini aruncSorbeqte spre st6lpi cdt mai multe pietricele, ca sd

creascd probabilitatea de reugitd.