Descrietea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomenieiPRATCHETT, TERRY

Stradi surale / Terry Pratchett ; had.: CezarOctavian Tabsrcea. - Bucurc$ti: Rr{O IntematiorElISBN 978-973- 103-457-7

L Tabarcea, Cezar Octaviao (had,)

821.11l-3r:135.1

RAO Intemational Publishing CompatyGrupul Editorial RAO

Sh. Turda nr. ll7-119, Bucureqti, Romeniawww.raobooks.com

www.iao.no

TERRY PRATCHETTWyrd sisters

@ Terry and LF hchett 1988Prima edilie a fost publicati de Victor collonez Ltd, London

Toat€ drepturile rczeft ate

Ilustratia copertei@ Josh Kirby

Traducer€ din limba englezd

Cezar Octavian Tabarce{

@ RAO Intemational Publishing Conp,Ity, 2007penhr versiuea in limba romdni

decemtde 2007

ISBN 978-973-103-457-7

Vdntul mugea. Trisnetul strdpungea pim6nfirl ici 9i colo,ucigag nepriceput. Tunehrl se rostogolaa inahte qi-napoi,

curmezigul dealurilor intunecate, bdtute de ploaie.

Em o noapte neagrd ca m6runtaiele unei pisici. O noapte

card ili venea u$or s6-li inchipui cum zeii ii migcau pe

ca pe nigte pioni in tahul so4ii. $i drept in mijloculdezlinFite, printre tufigurile ude de grozamd

un foc, precum sclipirea nbbuni din ochiul de nevis-La lumina fldcirilor se zireau trei siluete ghernuite. in

ce ceaunul clocote4 o voce asculiti" venind parcn, de pe

lume, zbier[:

- C6nd ne-om mai vedea noi trei?Citeva clipe de t6cere.

ln cele din urmd, rm alt glas, mult mai fresc, ii rispunse:

- Pii, eu ag putea ma4ea viitoare.

hin hiurile firn fund ale spa{iului inoati Marele A'Tuin,stelad, ducandu-i ln spate pe cei patru elefanli uriagi

umerii cirora sti a$eza6 llmea Disc. Prin jurul lor se

un soare qi o luni minucule, a ceror orbitd intorto-cli na5tere anotimpurilor. Ala ci" din cind in cend, cate

elefant tebuie si indoaie piciorul, pentru ca soarele sE.

trece - ceea ce probabil ci nu se mai intimpld nicfierimultivers.

6 TERRY PRATCHETT

De ce a fost nevoie de un loc ca rcesta, nimeni nu gtie

prccis. Poate ci marele Creator al universului s-a plictisit de

chestiile banale precum axele inclinate, coeficienfii de reflexiesau vitezele de rotalie Si s-a hotaret ca, o datd in viald, si se

distreze i;i el pulin.Pare destul de firesc ca zeii unei astfel de lumi sd nujoace

gah - 9i chiar aga gi e. De fapt, zeii nu joacd gah nicdieri. Nuau atata irnaginafie. Zeii preferi jocurile simple gi crude, incare Nu Dobdndegti Transcendenta, ci Te Duci Drept inUitare; daci vreli sA infelegeti religia, gdndili-vd cd distracliaprefemtd a unui zeu este unjoc de Sus-Jos in care toate balus-tradele sunt unse cu grisime.

llmea Disc este lipiti pe la colluri cu magie - magieniscutd din insiqi rotirea lumii gi lesutd ca mitasea din addn-cudle fiinfei pentru a inahide ranile realitelii. O mare parte dinaceasta ajunge pe crestele munlilor Varfu Berbecului carq se

intind din linuturile inghefate care imptejmuiesc Mijlocul,printHrn larg arhipelag, p6ni la mdrile calde care se pribugescvegnic in Abis, scurg6ndu-se pest€ Centura.

Magia in stare purd fierbe nevizuti din creastd in creastegi sc descarci in mun1i. De-acolo, din mun{ii Vdrfu Berbecu-lui, se trag cei mai rnulli vrdjitori 9i vrijitoare care bintuieprin lume. Acolo, frunzele copacilor freamdti chiar qi firdweo adiere. Seara, stAncile pleaci la plimbare.

PAnd 9i pdm6ntul pare, din cAnd in c6nd, si prindd via1d...

Din cdnd in cdnd, 9i cerul.FirA discufie, furtuna se strdduia din toate puterile. Era o

mare oci\zie pentru ea. Vreme de mai mulli ani se tot mfaiseprin provincie, mai ddduse gi c6te o mini de ajutor, foartebineveniti, in calitate de micd rafal6, adunand experienfi,IEc6ndu-5i relafii, nipuslindu-se uneori asupra cdte unuipdstor luat pe nepregdtite sau scofand din rdddcini vreunstejar, dar numai dinfe cei mici. Acum insi, se eliberase un locin schema meteorologicS, ceea ce-i diduse prilejul si arate cepoate, a$a cd se dezldnluise, sperdnd s-o observe gi pe ea

weuna dintre marile arii climaterice

STMNII SUMTE 7

$i era chiar bund! $tia cum si-gi dozeze cfectelc, era

ririmasi, iar criticii cdzused de acord cd' odatd ce invdta si-si

bpi.neasca lunetele. avea si devind. in ciJiva ani. o funund

&mnd de atentie.

Pddurile se cutrernumu de aplauze, umplAndu-se de fuioare

& ceali qi de vdrtejuri de frunze.

Dupd cum s-a mai iirdtat, in nopti ca aceasta zeii sejoaci -&r nu gah cu soarta mudtorilor 9i cu puterea regilor'

E important de finut minte cd ttr;eazd intotdeauna de la

irceput pdnd la sfhqit .

Asa ie pe cdrarea impiedicatd, din pidure, venea legd-

naidu-se o trisuri care se clitina putemic atunci c6nd ro{ile

neceau peste rddicinile weunui copac. Vizitiul biciuia caii, iar

plesnetele dezniddjduite ale harapnicului se armonizau destul

& bine cu mugetul furtunii de deasupra.

in urmi - din ce in ce mai aproape - se aflau trei cilirEicu glu'gile trase Pe ochi.

-in nopli ca aceasta se sdvdrgesc ticiloqii. $i fapte bune,

fuette. Dar, una peste alta, mai mult ticilogii.

in nopfi ca aceasta, vrijitoarele-gi incalci hotarele'

Md rog, nu ci ar ple cainlt-ade',lir peste holarc'M rrcatea

nu le place, apa n-o poli bea, ci cine $tic cu ce te mai

molips;Sti, ca si nu mai punem la socoteald qamanii care

ocupe toate gezlongurile. Dar luna plini stripungea norii

zdrentuiti, iar rafalele de v6nt se umpluseri de goapte in care

magia igi lisase urmele foarte adanci. Iatd cum vorbeau vra-

jitoarele, in luminigul lor de deasupra pddurii:

- Ma4i stau cu copilul, spuse cea {dri pilirie, dar cu o

claie de bucle albe atat de dese incat s-ar fi zis cd purta coif'

Pruncul lui Jason al meu. A$ putea vineri. Scumpo, hai mai

repede cu ceaiul. M-am uscat de tot.

Cea mai tinird dintre ele oft6 9i nrmi cu polonicul apa clo-

cotitd, din ceaun in ceainic. A tleia o bdhr, cu blandele' pe mdn6'

Te-ai descurcat foarte bine, ii zise. Mai ai numai putin

de lucru la ton... Poate ar trebui sd fie nilelug mai ascutit'

N-am dreptate, Nanny Ogg?

8 TERRY PMTCHETT

- Dupd capul meu, asculigul a rdsunat de minune, se gr6bisd rispundd Nanny Ogg. $i se vede ci Goodie Whemper,odihneascisenpace, te-a ajutat mult cu privirea crucigd.

- E tare, tare crucigE, zise Granny Weatherwax.Cea mai tdndri dintre vrdjitoare, pe nume Magrat Garlick,

se linigti vizibil. Pentru ea, Granny Weatherwax era un idol.Toati lumea din mun{ii V6rfu Berbecului $tia ci JupaneasaWeatherwax nu era u$or de multumit. Daci pdnd 9i ei ii pldcrseprivirea cruciqd, insemna, pesenne, ci Magrat igi diduse ochiipeste cap p6nd ce ajunsese si-qi vadi interiorul nlrilor

Spre deosebire de wdjitori, care indrigesc, mai presus deodce, societAlile bine ierarhizate, vr4itoarele igi abordeazicariera infi-un mod mult mai pufin rigid. Fiecare dintre ele sesimte in&eptelitd sd-$i aleag6 o fati cireia si-i dea finutul ingrijd, dupd ce moare. Prin firea lor, vrdjitoarele nu sunt foartesociabile - cel pulin cAnd vine vorba de alte vdjitoare $i nuau nici un fel de gefi.

Grarury Weatherwax era cea mai respectatd dintre acegti

$efi inexistenti.Magrat IEcu ceaiul. Miinile ii tremurau ugor Sigur ci era

nemaipomenit sd-ti incepi viala de vrdjitoare a linutului undevaintre Granny gi Nanny Ogg, care locuia de cealaltd parte apidurii nemaipornenit, dar $i destul de stanjenitor Acest micsobor fusese ideea ei. I se pdruse ceva nitel mai... cum saspunem... abscons. Spre marea ei uimire, celelalte doud incu-viinlaserd sau, cel pu{in, nu se impotiviseri cine qtie ce.

- La obor? intrebase Nanny Ogg. Ce treabd avem noila obor?

* Nu, G)'tha, e vorba de un ,,sobor", ii explicase GrannyWeathcrwax. $tii tu, ca pe wemuri. O intrunire.

Ceva zbenguiali? spusese insufle,titd Nanny Ogg.- Firi dansuri, o prevenise Granny. N-am si ingddui aqa

ceva. Nici centece, nici cine gtie ce timbdldu, nici vreo treabdcu uleiuri sau alte cele.

- Las' ci-i bine sd mai iegim din casd, slhrqise fericitdNanny.

STMNII SURATE 9

Magrat se simlise dezamdgitd, auzind ci dansurile erau

aterzise, qi u5uratd ci nu diduse glas gi celorlalte idei pe careie mai avea. Acum, scotoci in bagajul pe care-l adusese su ea.

Era primul sdu sabat gi era hotirdtd sd facd totul sd iasi bine.

- Vrea cineva turtite? intrebi.Granny lud una gi o privi lung inainte sd muSte. Magrat le

cqeese in formi de lilieci. Aveau gi ochi$ori lacui din stafide.

Caleagca venea poticnit printre copaci, la marginea pidurii.Lo|ind o piatr6, rneNe o bucatd de drum pe doua ro!i, se

qireptd, in ciuda tuturor legilor naturii gi-;i continud greoaie&umul - insd ceva mai incet, din pricina pantei.

Mzitiul, ridicdndu-se in picioare, ca la curse, i$i didu pirulh o parte din ochi qi se holbA inainte, prin neguri. Aioi sts,;fiiar la poalele munfilor Vdrfu Berbecului, nu locuia nimcni.$i roru9i se vedea o lumini. Slavd tuturor cerudlor, era lumindrolo. In spatele lui, in lemnul caleqtii se infipse o sdgeati.

intre timp, Regele Verence, monarhul din Lancre, tocmaiGcoperea ceva.

Precum cei mai mulli oarneni sau micar cei mai rnulliaere nu trecuseri d€ gaizeci de ani nici el nu-qi prea bituseieul intrebdndu-se ce se int6mpla cdnd mori. Precum cei mainulti oameni care au p59it vreodatd pe pimint, de la incepu-mi 5i pdnd acum, 9i e1 presupunea ci lucrurile aveau si se

czolve, intr-un fel sau altul. $i, precum cei mai mul1i oameniiere-au pA$it vreodatd pe pimant, iatd cd murise gi el.

Vai precis, tocmai zdcea la picioarele unor scdri din Caste-

hI Lancre, proprietate personal6, cu un pumnal infipt in spate.Se ridic6 9i constatd cu uimire doud lucruri: mai intdi,

;ueva pe care se obignuise siJ considere ca fiind,,el insugi"rirea in picioare, dar, in acelagi timp, ceva care aducea tareuft cu trupul seu remdsese intins pe podea.

Un trup - ci veni vorba de-a dreptul arbtos, mai alesrum cil vedea, pentru prima datd, din afare. Dintotdeaunafuese foarte legat de el, cu toate cd, trebuia si recunoasce,brurile plreau si se fi schimbat.

10 TERRY PRATc H ETT

Era zdravdn Ei mwculos. Avusese griji de el. ii ingiduiseo mustali $i plete caxe-i curgeau pe umeri. ii prescrisesle multimigcare in aer liber, buni pentru sinitate, 9i multi carnemacri. Iar acum, tocmai cand un astfel de trup s_ar fi pututdovedi util, iatd cd-l ldsase balti. Sau... pe dinafard.

Colac peste pupizi, trebuia sd facd intr-nn fel pentru ainlelege ce era cu silueta inalti 5i sublire care se vedea alrturi.Era invdluiti intr-o robi neagrd, cu glugd, insi bralul careieqea dintre falduri, str6ng6nd m6nerul unei coase uriage, erafrcut din os.

STRANII SUMTE 11

& oameni; de fapt, mulli se foiau de-a dreptul prin ei, catiSI€ fantome.

- A, deci chiar Felmet a fost, adiugi regele, cu glasul*ns, uitindu-se la silueta care se agita, cu o insuflelireobsceni, undeva in vdrful scdrilor. Mi-a spus mie tata

- am grijd sd nu-i intorc vreodatA spatele. Cum de nu md

rimt matrios?

- GLANDELE, ii respunse sec Moaxtea. ADRENALINA5I RESTUL. $i EMOTIILE. NU LE MAI A\,'ETI. DE.ACI]M,\A V-AU MAI RAMAS DECAT GANDIJRI.

.Siluetd deqiratd pdru sd se hotdrascd.

- ASA CEVA E I\4POTRM TL|TLROR REC|.IL|LOR.iootinui ea, ca pentru sine. DAR, MA ROG, POT EU SA\fA, IMPOTRIVESC?

- Chiar aqa._ POFTIM?

- li.m spus: Chiar aga.. _ TACETI DIN GURA.Moartea igi ldsd capul pe o parte, ca gi cum asculta un

das care-i venea din interior Cand gluga ii cdzu pe umeri,r,iposatul rege observd ca ea semana foarte bine cu un schelet

lsuuit. Exista o singurd deosebire: in gdvanele ochilor siirclipeau scentei albastre precum cerul. Cu toate acestea,\-erence nu se inllicoge; $i nu doar pentru ci ar h lbst destul& greu s-o facd, in condiliile in care toat€ micile organe de

;are este nevoie pentru a te inspeimanta ziceau undeva, la

dva pa5i, ci, mai de$abd, penfiu ci nu-i fusese niciodatdikd de ceva $i nu avea de g6nd si inceapd tocmai acum. $ir$a, intr-o oarecare misurd, pentru ce nu avea imaginaliasesard, dar qi pentru ci era unul dintre pulinii oameni pe

hlin ancorali in limp.Asta nu se int6mpli prea des. Cei mai mulfi oameni i9i

dr vietile ca intnrn soi de ceafi temporald, care inconjoaxdlrul in care se gdseSte trupul lor - anticipdnd viitorul sau

rgifudu-se de trecut. in general, ei sunt atat de preocupa,ti

gindindu-se la ce urmeaze sA se intample incat nu izbutesc sid€ ce se intampE cu adevdrat in prezent decet atunci cand

Dupi ce mori, existd arumite lucruri pe care le recunoqtidin instinct.

. SALUTARE.Verence se sumeli, cat era de inalt, sau cat ar fi fost de

inalt dac6 acea parte a lui cireia i se putea aplica un criteriuprecum ,,inilfirnea" nu ar fi zdcut infepenitd la pim6nt, coh_fruntindu-se cu un viitor in care numai ,,ad6ncimea,. maiputea fi relevanti.

- Sunt totugi rege, te rog nu uita, spuse el._ ATI FOSI Ntr{IESTATE.

Poftim? se rdsti Verence-ATI FOST, AM SPUS. SE NUME$TE PERFECTUL

COMPUS. O SA VA OBI$NUITI CU EL. DESTUI-DE REPEDE,

Silueta degirati bltu cu degetele sale calcaroase in coadacoasei. Pdrea supdrati, din cine gtie ce pricind.

,,La urma urmei, se g6ndi Verence, $i eu sunt.,. Numai cdtoate indiciile care-i stdteau la dispozitie, cu privire la situagia incare se gdsea, reuqiserd si-gi croiasci drum, se strdpungi pandgi aura de indrizreald prosteascd qi nebuna

"ure .epr"r"itu

"t u-

tul principal al firii sale, a5a c6 igi cam ddduse seama cd in rega-tul in care se afla, oricare ar fi fost acesta, nu era el regele.

- Omule, n-oi fi Moartea? se hazardd el.. AM MTILTE NTIT4E.

- $i, pe moment, pe careJ foloseqti? intrebi Verence,cu ceva mai mult respect. in jurul lor se foiau o grimadi

12 TERRY PRATCHETT

prive-sc.indErdt gi recapituleazi. A$a_s cei mai mulli, careinva,ti si se teami pentru c6-9i dau seama, in subcongtient, deceea ce urmeazd sd se intdmple. penfu ei, acala este prezentul.

Verence insd triise mereu clipa. Cel puln pdnd acum.Moartea ofti.. iNDRAZNESC SA CRED CA NIMENI NU V-A

POMENIT MMIC DESpRE ASTA, zise.- Poftim?

. -^N-ATI A\/IJT PREMONITII? V]SE CIUDATE? N-ATIINTALNIT PE STRADA GHICIIOARE BATRANE iiNEBTINE CARE SA ZBIER-E TOT FELIJ-I- DE LUCRURi'

- In legdturi cu ce? Cu rnoartea?_ MDA. EI, PESEMNE CA NU. CER $I EU PREA

MULT, s^puse Moartea cu amdrdciune. TOT MIE_MI LASATOTUL iN CARCA.

- Cine? intrebd Verence, uluit.- SOARTA. DESTINUL. AIA TOTI. gi Moartea i9i tasi

m6na pe umirul regelui. UNA pESTE AUIA, MI_E TE'AMACA V-A FOST MENIT SE DE\TMTI STRIGOI.

- Oh, ing6im6 celnlalt, ldsandu-;i ochii injos c6he... tupulsdu. care pirea destul de solid. Apoi, cineva rrecu prin

"L

-'-'- INCERCATI SA NU PI'NETI LA INIMA.

.Verence igi. privi le$ul inlepenit, care tocmai era scos, cu

mult respect, din sald.

- Am sd incerc, zise.ASA VA \R.EAU,

- Totuqi, nu cred cd am sd fac fatd la toate treburile alea cuceargafuri albe $i lanturi. addugi regele. Chiar trebuie sa maptrmb pesre tot gemdnd 9i urldnd?

- DORIII? inhebd Moartea, ridicdnd din umeri.- Nu.

- ATUNCT CE VA MAI BATETT CAPIIL?

. Moartea scoase o clepsidrd din faldurile robei sale negregi o privi cu aten{ie.

- $I.ACUM CHIAR TREBUIE SA PLEC, zise, se in-toarse pe cdlc6ie, igi lui coasa pe umeri gi dddu sn iasd dinsali prin perete.

JTMNII SURATE 13

- Hei, hei! Ia mai stai! strigi Verence, alergAnd dupi el.Moartea nici nu intoarse capul. Verence il urmi, trecdnd

;fu zid. I se pdru cd shibate un val de ceald.

- Asta-i tot? intebA el. Adicd, ia spune: cdt am sd rdmAn

rigoi? $i de ce-am ajuns aga? Doar n-o sd md lagi ca prostul,

3i rosti el, oprindu-se gi ridicand un deget poruncitor gi uqor

rsparent. Opregte-tel i1i ordon!Moartea scuturd posomorat din cap $i pdgi prin urmitorul

lE€te. Regele se gdbi pe urmele ei, adunandu-si toat6 demni-*a de care inci mai dispunea, 9i o gisi ocupandu-se de

Qiele uriui cal mare gi alb, care il aStepta pe parapet, cu o

&sagd plinA cu ovaz atdmati de urechi.

- Doar n-o sb md laqi ca prostul! repeti regele, in ciuda a

c€a ce vedea.

Moartea se intoarse citre el._PA DA. UITE CUM STAU LUCRIJRILE _ DE-ACUM

g-NTETI UN MORT Vru. STRIGOII LOCUIESC INTR-OLLA4E AILATA INTRE CEI VII $I CEI MORTI. NU MAIE TREABA MEA. Si-l bdru pe rege pe umar. NU VA FIEIEAMA. N-O SA TINA O VE$NICIE.

- Tot e bine.S-AR PUTEA SA VA PARA O VESNICIE.

$i cit o si fini. de fap? -_ PESEMNE CA PANA CE O SA VA IMPLINITI DES-

NNI-,'L.

- $i cum am sd gtiu care mi-e destinul? intrebi, deznd-

-jduit, regele.AICI NU VA POT AruTA. SCUZE.

- Mi rog, dar cum pot sd aflu?

. _DIN CATE INTELEG,- LUCRURIT,E DE SOIUL-{STA IES LA MALA, PANA LA URMA, spuse Moartea,rcindu-se in ga.

- $i p6ni atunci va trebui si bdntui pe aici, ingiimdlegele Verence, privind in jur pe parapetul bitut de venturi.De unul singur, probabil. $i n-o si md poati vedea nimeni?

_ BA DA... CEI iNCLINATI CATRE PARANORMAL.TUDELE APROPIATE. $I PISICILE, FIRE$TE.