Managementul Unei Afaceri Electronice

8/12/2019 Managementul Unei Afaceri Electronice

http://slidepdf.com/reader/full/managementul-unei-afaceri-electronice 1/30

Cuprins

Capitolul 1

1.1 Definirea afacerii electronice

1.2 Etapele realizarii unei afaceri electronice

Capitolul 2

2.1 Produsule oferite de catre magazinele online

2.2 Managementul bazelor de date

2.3 Plata si procesarea tranzactiilor

2.4 Managementul produselor si al comenzilor

2.5 Departamentul de relaţii cu clienţii

2.6 Promoarea afacerii

Capitolul 3

3.1 Publicitatea pe !nternet "n #om$nia

Capitolul 4

4.1 Principale strategii folosite la proiectarea continutului site%ului unei firme de

imbracaminte

4.2 &e'nici care pot fi folosite pentru atragerea izitatorilor site%ului de 'aine

4.3 (pinie personala)sonda*e)statistica

Bibliografie

3

4

+

1

5

1

6

1

,

1

+

1

-

2

21

2

2

2

3



1.2 Etapele realizarii unei afaceri electronice

Etapele realizarii afacerilor electronice sunt similare celor realizarii afacerilortraditionale si anume;

• /naliza afacerii electronice<

• /rgumente pentru o afacere electronica<

• !dentificarea riscurilor<

• Proiectarea<

• #ealizarea<

• Promoarea<

• /dministrarea afacerii.

1.Analiza afacerii are ca principale etape;

= !dentificarea tipului de afacere si incadrarea ei intr%una din categoriile de afaceri electronice<

= >tabilirea obiectielor si performantelor afacerii<

=>tabilirea canalului0canalelor ce or fi utilizate pentru anzarea si distributia

produselor0sericiilor<

= /legerea unui furnizor de sericii internet !>P) care a oferi si sericii de gazduire a site%

ului<

= >tabilirea imaginii si continutului site%ului< acesta trebuie sa fie scalabil si sa aiba

implementate elemente de securitate<

= /legerea strategiei de promoare a produselor si a site%ului<

3



= /legerea mi*loacelor si a modalitatilor ce or fi folosite pentru plata produselor0 sericiilor;

cecuri) carti de credit etc.

2. ?ele mai importante mi*loace pentru argumentarea oportunitatii ariantei

electronice a afacerii sunt;

= Eplicarea aanta*elor afacerilor electronice pentru beneficiarii sau clientii firmei)

= Eplicarea implicatiilor te'nologiei folosite pentru desfasurarea afacerii electronice) in

desfasurarea afacerii)

= #ealizarea unui proiect pilot)

= Estimarea costurilor cu instruirea personalului) intretinerea afacerii si suportul te'nic necesar

desfasurarii afacerii)

= ?alculul productiitatii afacerii si compararea acesteia cu productiitatea afacerii in arianta

traditionala a acesteia.

3. Este necesara i!entificarea riscurilor care pot sa apara in realizarea unei afaceri

electronice. Eista o serie de riscuri suplimentare ale afacerilor electronice fata de riscurile

afacerilor traditionale care trebuie aute in edere si anume;

= Daca in cazul afacerilor traditionale competitia era locala sau nationala) acest lucru

depinzand de aria de intindere a afacerii) in cazul afacerilor electronice competitia este

mondiala deoarece localizarea companiei nu mai are) in ma*oritatea cazurilor) nici o

importanta<

= 7n factor c'eie in desfasurarea afacerilor electronice il reprezinta securizarea site%ului<

@spargereaA site%ului ducand la imposibilitatea desfasurarii afacerii<

4



= Biabilitatea C eista anumite tipuri de actiitati0 domenii pentru care nu este oportuna

construirea unei afaceri electronice<

= Eista catea prime*dii care ar putea pune afacerea in pericol si anume;

o Pierderea increderii clientilor in situatia in care afacerea ar aea un punct ulnerabil

sau daca acestia ar constata ca produsele sau sericiile nu corespund descrierii

acestora)

o luul irusilor este o prime*die deosebita pentru site si acestia pot pune in pericol

afacerea) daca site%ul nu este securizat suficient)

o Posibilitatea fraudei C eista o serie de cazuri in care diferite persoane au folosit

informatii insusite fraudulos sau au intrat pe site%uri prin punctele sale ulnerabile

si au beneficiat de produse0sericii prin frauda.

4."ealizarea site-ului presupune separarea datelor continutului de forma de

prezentare de forma. #ealizarea site%ului consta in parcurgerea unei serii de etape) pentru

fiecare etapa putandu%se folosi una sau mai multe) dintr%o serie de te'nologii de programare.

Etapele si te'nologiile corespunzatoare sunt urmatoarele;

Etapa #e$nologiile folosite

enerarea documentului la nielulclientului

Faa>cript) applet%uri Faa) DG&MH) D(M

enerarea documentului la nielulsererului

?!) PGP) />P) />P.IE&) !>/P!

&ransformarea datelor JMH in paginiG&MH

J>H) ?>>

>tocarea si interogarea datelor JMH) JKH) >KH) ?!) />P) PGP

%. &romoarea afacerii electronice reprezinta urmatorul pas in derularea unei afaceri

electronice. Etapele promoarii unei afaceri electronice sunt; publicarea site-ului si

anuntarea aparitiei pe 'eb.

Pentru publicarea site-ului este necesara alegerea furnizorului pentru gazduire web

hosting . Principalele elemente de care trebuie sa se tina cont la alegerea furnizorului sunt;

= costul lunar al sericiului eista furnizori care ofera acest sericiu gratuit)

5



= caracteristicile te'nice ale suportului oferit; platforma pe care a fi stocat site%ul sistemul de

operare) te'nologiile ce or putea fi folosite pentru accesarea datelor) sistemul de gestiune a

bazelor de date disponibil pentru stocarea informatiilor) elementele de securitate pe care le

pune la dispozitie sistemul)

= largimea de banda disponibila utilizatorilor pentru accesarea site%ului.

De asemenea trebuie ales un nume de domeniu si ac'izitionarea acestuia. 7nele firme

includ gratuit aceasta optiune in pac'etele de sericii. Domeniile pot fi ac'izitionate direct de

la organizatia eistenta in fiecare tara) organizatie care gestioneaza numele de domenii. !n

#omania) ac'izitionarea numelor de domenii se poate face apeland la #eteaua Iationala de

?alculatoare pentru ?ercetare si Dezoltare

6

Desfurarea comerţului electronic



Capitolul 2

2.1 &ro!usele oferite !e catre magazinele online

7na dintre cele mai importante aspecte pe care "l presupune "nfiinţarea unei afaceri on%

line este produsul sau sericiul e urmeaz a fii desfcut. /cesta decizie nu reprezint o

problema pentru firmele care au un domeniul de actiitate si care doar doresc sa "i etind

propria afacere tradiţionala si in domeniul on%line. ?osturile mici de "ncepere a unei faceri)

accesul imediat la piaţa mondiala) fac ca numrul celor care "i pornesc o facere direct in

domeniul comerţului electronic sa depeasc numrul celor care or sa etind propria facere

si in cadrul !nternetului.

/stfel ma*oritatea succeselor reputate in domeniul comerţului on%line proin din

partea agenţiilor economici care au ocolit comerţul tradiţional si au trecut direct la cel

electronic. Mulţi eperţi in domeniul economic au pus reuita acestor succese pe seama

faptului ca noii "ntreprinztori in domeniul electronic au fost scutiţi de balastul g$ndirii

comerciantului tradiţional) fiind astfel mult mai capabili sa se adapteze la cerinţele impuse de

comerţul electronic.

Principalul aanta* care pe care "l ofer !nternetul in materie de alegere a produsului sisericiului ce se dorete a fii oferit este mrimea pieţei pe care se a face desfacerea acestui

produs. >pre eemplu $nzarea unui produs se poate doedi ca fiind nerentabil pe piaţa

locala datorita preţului de producţie mare si a numrului mic de clienţi. B$nzarea aceluia

produs se poate doedi aductoare de profit odat ce ea este fcuta prin intermediul

!nternetului) deoarece $nzarea se face practic pe piaţa mondiala iar numrul de clienţi este

mult mai mare.

,



Magazinul on%line are aceeai importanta pentru o afacere electronica pe care o are un

sediu sau un punct de desfacere pentru o afacere tradiţionala. De cele mai multe ori interfaţa

magazinului on%line este singurul contact dintre $nztor si cumprtor) fapt pentru care

deţine o pondere importanta in decizia de a cumpra un produs sau un sericiu pe care un

client trebuie sa o ia.

!n mod asemntor comerţului tradiţional) bugetul alocat "nfiinţrii unui astfel de site

de comerţ are o importanta foarte mare in iitorul afacerii. Dup a fost stabilit ce resurse sunt

disponibile si care ar fi arianta proprie de comerţ electronic adoptata) urmeaz sa decizia

asupra derulri proiectului. #ealizarea si lansarea unei pagini de !nternet pentru afaceriimplica c'eltuieli) care se pot identifica mai corect daca au fost stabilite) in prealabil)

obiectiele ce urmeaz a fi realizate prin aplicarea ariantei proprii. Bariantele de comerţ

electronic reprezint o te'nologie noua) ce ofer numeroase opţiuni. Decizia comerciantului

asupra strategiei e dezoltare a sitului de comerţ electronic depinde de rezolarea

urmtoarelor probleme ma*ore ce se impun la demararea unei astfel de acţiuni;

Dac a fi utilizat un serer propriu pentru gzduirea sitului sau unul "nc'iriat.

?are a fi ariant aleas pentru conectarea la !nternet a sererului.

?rearea design%ului paginii se a face de ctre o firm specializat) sau eist

specialiti "n cadrul firmei care s poat realiza o asemenea prezentare

/dministrarea site%ului se a face intern sau de ctre o firma specializata

(pţiunile 0 facilitţile de comanda acceptate

Modalitţile de plata ce se or utiliza de ctre clienţii.

+



1.Alegerea numelui de domeniu

Denumirile date domeniilor trebuie sa fie uor de reţinut ca adrese de !nternet.

/semenea mrcii pentru un produs) numele dat domeniului de !nternet) este unul dintre cele

mai importante aspecte legate de pagina de !nternet care %a gzdui situl de comerţ) fapt

pentru care trebuie sa "ndeplineasc anumite condiţii;

>a fie sugesti pentru cei care%l utilizeaz pentru prima data e999.originals.ro

>a fie distinct si uor de pronunţat

>a fie scurt) pentru a fi uor de tastat.

De obicei) pentru a denumi domeniul de !nternet se folosete numele firmei) al

produsului sau al categoriei de produse. Iumele dat paginii dumneaoastr de !nternet a fi

inserat ulterior pe toate crţile de izita si documentele de firma) precum si in reclamele

publicitare.

Eemple de magazine online pe diferite domenii

%/rticole estimentare 999.originals.ro)999.minipri.ro

%?osmetice si ingri*irea personala 999.aon.com

%Electronice si electrocasnice 999.emag.ro

-

http://www.avon.com/


http://www.emag.ro/

http://www.emag.ro/


http://www.emag.ro/



2 . Designul şi conceptul magazinului on-line

Eista o regul simpl pentru design%ul paginilor de !nternet i care se aplic i "n

comerţul electronic; 8mai puţin este uneori mai mult8. &entaţia de a supra"ncrca design%ul;

informaţie abundent) grafica "ncrcat) animaţie i muzic este mereu prezent datorita

neoii de a oferi o imagine c$t mai interesant i o transparenţ mai mare a produsului i

firmei in ederea mriri "ncrederii consumatorului. Lns datorita restricţiilor de natur te'nic

cu care unii dintre posibili clienţi se confrunt aceste bune intenţii pot "nclina balanţa "n

defaoarea comerciantului. /stfel este neoie de un compromis "ntre un site de foarte bun

calitate dar timp mare de ateptare a consumatorului i un site de calitate mai slab dar cu o

perioad mic de ateptare) "mpreun cu aanta*ele i dezaanta*ele pe care aceste etreme le

aduc.

Prea multe pagini de !nternet sunt sufocate de informaţii. iind preocupaţi in

permanenta de problema amortizrii c'eltuielilor aferente comerţului electronic) comercianţii

au elaborat pagini de !nternet supra%"ncrcate cu prea multe opţiuni si cai de naigare.

#ezultatul obţinut este) in fapt) un labirint comercial ce a duce ineitabil la pierderea

clienţilor.

!maginea produselor prezentate trebuie sa fie de calitate. ( calitate necorespunztoare

a acestor imagini a reduce sau c'iar a desfiinţa $nzrile. 7n eemplu in acest sens poate fi

1



identificat in orice magazin alimentar unde suntem atrai) in general) de produsele cu

ambala*e de calitate. Prin etrapolare) imaginea pe !nternet a produsului trebuie sa fie clara si

atractia. Multe firme in domeniu considera at$t de importanta imaginea unui produs care

trebuie prezentata in cadrul unui site de comerţ electronic) "nc$t apeleaz la fotografi

eperimentaţi in acest domeniu.

De asemenea importanta este si opţiunea de msurare a impactului asupra

utilizatorilor. ?omerţul electronic ofer soluţii noi si inteligente pentru o cuantificare de

calitate si realista a impactului asupra clienţilor si a clienţilor potenţiali; opţiuni multiple de

rspuns on%line) opţiuni legate de participarea la concursuri sau "nscrieri de membri pot

declana mult mai uor decizia clienţilor de a comunica informaţii despre ei "nii) pstr$ndu%

si insa statutul anonim ceea ce nu este posibil prin magazinele clasice. ?ele mai multe

pagini comerciale de !nternet au inserat si modalitţi interactie de msurare a impactului

asupra clienţilor. Profilul clienţilor importanţi) obţinut interacti pe aceste cai) poate fi utilizat

ulterior in actiitţi de mareting cum ar fi; informri periodice) studii de piaţa) maretingul

produsului) amplasarea de banere etc.

Este absolut necesar sa studierea in detaliu caracteristicile produsului pe care urmeaz

sa fie pus in $nzare. Ha fel ca si in comerţul tradiţional) natura produsului $ndut a

determina alegerea mi*loacelor. !n spaţiul irtual) furnizorul de sericii si aplicaţiile

informatice si de comerţ sunt primele alegeri pe care trebuie fcute si a cror impact a fii

semnificati in iitorul afacerii.

11



>ursa 999.underclic.ro

!n acest studiu se obsera intocmai ponderea mare a magazinelor online din

ucuresti)fiind urmat de alte - *udete caracterizate de un numar foarte mic al magazinelor.

3.Tehnologia shopping cart

&e'nologia 8s'opping cart8 st la baza oricrui proces de comerţ electronic. >istemul

de s'opping cart este cel care permite s fie epuse imagini ale produselor) descrieri si preturi.

urnizeaz) de asemenea) mecanismele prin care consumatorul sa alege cantitatea de produse

pe care dorete sa o cumpere) face erificarea si "nregistrarea datelor) calculeaz si afieaz

aloarea totala a cumprturilor) incluz$nd si taele de transport daca este cazul. Pentru ca tot

acest proces sa funcţioneze corect este necesar ca intre toate informaţiile introduse in bazelede date) at$t de ctre cel care inde cit si de ctre cel care cumpra sa eiste o concordanta

12



perfecta. ?omponentele incluse in aplicaţie determina funcţionarea la unison. /ceste

componente pot fi cumprate de la furnizorul de 9eb 'osting odat cu pac'etul de sericii

selectat iar unele pot fi adugate si pe parcurs. 7n dezaanta* este prezentat de faptul ca nu se

pot aduga articole sau funcţiuni care nu eista in pac'etele de sericii ale furnizorului

respecti.

Iatura produsului ce urmeaz a fii $ndut prin !nternet influenţeaz puternic decizia

de implementare a unui tip sau altul de sistem de s'opping cart) deoarece acesta trebuie sa fie

adaptat la produs. /stfel la unele produse cum ar fii de eemplu tricourile sunt de luat in

considerare ariaţii de mrime si culoare. !n aceasta situaţie trebuie implementat un sistem de

s'opping cart care ofer posibilitatea de a epune acelai produs cu dierse ariabile. Daca

insa se dorete inderea unor produse mai complee cum ar fii de eemplu mainile) ariaţiile

pot fi mult mai multe; model) an de fabricaţie) productor) etc.) preturile fiind si ele diferite.

Este astfel necesar un sistem de s'opping cart mai sofisticat.

4.Securitatea aacerilor on-line

7n aspect ma*or si odat cu dezoltarea comerţului electronic din ce in ce mai

important li reprezint protecţia informaţilor aparţin$nd clienţilor dar si sitului in sine. (dat

ce informaţiile transmise ctre situl de comerţ electronic) au prsit calculatorul personal al

clientului si "i "ncep cltoria in cadrul !nternet) ele aparţin domeniului public. 7n

intermediar priceput ar putea sa le intercepteze si sa le foloseasc aa cum crede de cuiinţa.

Iu este deloc uor) este puţin probabil) dar este posibil.

13



Ln cea ce%l priete pe consumator) el a fi foarte interesat de garanţiile de securitate

pe care situl de comerţ electronic le ofer. ?um or fi transmise prin !nternet informaţiile

asupra plţii de cele mai multe ori este orba de datele crţii sale de credit sau alte date cu

caracter confidenţial) eista riscul ca acestea s fie interceptate)iar faptul c locul unde sunt

stocate aceste informaţii ar putea fi la "ndem$na terţilor reprezint principala "ngri*orare a

consumatorului.

>ecuritatea datelor0tranzacţiilor este foarte importanta "n orice sistem financiar)

indiferent c se bazeaz pe tranzacţii clasice sau electronice. Pentru a asigura un niel

acceptabil de securitate se utilizeaz diferite te'nici de criptare pentru a furniza trei tipuri de

sericii; autentificare si autorizare) non%repudierea) confidenţialitatea si integritatea datelor.

Prin autentificare cele doua prţi care comunica se asigura ca fiecare comunica eact

cu cel cu care dorete sa efectueze diferite tranzacţii. /utentificarea se face in mod uzual prin

semnturi digitale si alte metode. Ion%repudierea asigura ca nici o parte nu a putea nega

participarea intr%o tranzacţie dup ce aceasta s%a efectuat.

Prin confidenţialitate se "nţelege ca toate comunicaţiile intre prţi sunt restr$nse strict

la prţile care participa la efectuarea tranzacţiei. !ntegritatea datelor "nseamn ca datele nu

sunt modificate in procesul de transfer sau atunci c$nd sunt memorate pe diferite suporturi de

pstrare a datelor. ?onfidenţialitatea este in general asigurata prin criptare. /utentificarea)

non%repudierea si integritatea datelor sunt asigurate prin semnturi digitale si certificate cu

c'ei publice.

2.2 anagementul bazelor !e !ate

Produsele i sericiile pe care situl de comerţ electronic le ofer spre $nzare

clienţilor) indiferent de modul "n care or fi lirate prin pot sau direct prin !nternet) or fi

stocate "n cadrul sitului "n baze de date. &ot "n baze de date dar nu "n cadrul acelorai baze de

date ca i produsele or fi stocate i comenzile pe care clienţii le adreseaz ctre site. /ceste

comenzi pot fi pstrate c'iar i dup onorarea lor) pentru a oferi clienţilor un istoric al

produselor pe care le%au comandat sau pentru studii de piaţ efectuate c'iar de ctre compania

14



ce deţine situl.>oluţii de baze de date cerute de te'nologiile din prezent) care s poat asigura

stocarea informaţiilor i tranzacţii complee

Este foarte important alegerea >D%ului >istemului de estiune al azelor de

Date) cel puţin din urmtoarele motie; pe msur ce afacerea a crete) crete i numrul de

produse oferite spre $nzare) i) implicit) dimensiunea sitului a bazelor de date care

corespund domeniilor din care este alctuit situl< rezult deci necesitatea stringent ca bazele

de date s fie scalabile s poat fi posibil creterea dimensiunii lor pentru baze de date de

dimensiuni foarte mari) este important problema itezei de acces la informaţiile stocate "n

aceste baze de date. Dac motorul de cutare "n cadrul bazelor de date nu este foarte

performant)atunci) c'iar i pentru cel mai simplu acces la informaţiile din baz) timpul de

cutare poate deein pro'ibiti.

2.3 &lata si procesarea tranzactiilor

/utorizrile sigure de crţi de credit i procesarea comenzilor prin !nternet sunt

elemente de baz. Pentru a realiza "n deplin siguranţ un transfer care implic numere de

crţi de credit prin !nternet) este neoie s se ia msuri de securitate referitoare la autorizarea

plţilor.

!nformaţiile referitoare la crţile de credit numrul crţii) nume deţintor) telefon)

etc.) care sunt transmise "n momentul efecturii plţii trebuie alidate de ctre un organism

15



de

autorizare. De aceea) companiile care doresc s accepte efectuarea plţilor prin !nternet prin

crţi de credit trebuie s ia legtura cu un astfel de organism. /ceasta) la r$ndul lui) se afl

"n legtur cu instituţia financiar care a eliberat cartea de credit i dup un sc'imb de mesa*e

criptate cu respectia institutie a aiza sau nu trasferul de fonduri.Daca primeste acceptul din

partea organismului)anzatorul a efectua lirarea produselor catre client si a inregistra

comanda ca fiind onorata.>uma platita de catre client pentru aceste produse a fi adaugata la

contul anzatorului.

2.4.anagementul pro!uselor si al comenzilor

Transportul produselor

Ln cazul "n care situl de comerţ electronic al companiei

ofer spre $nzare clienţilor produse care se lireaz prin

pot)compania trebuie s ia "n considerare necesitatea de

a stabili o colaborare cu un sericiu de distribuţie prin

16



pot. Ln funcţie de sericiul de pot ales) compania poate s pun la dispoziţia clienţilor

sericii suplimentare) cum ar fi urmrirea on%line a traseului pe care "l parcurg produsele din

momentul plecrii de la $nztor i p$n "n momentul sosirii la client.

De cele mai multe ori agenţii economici ce practica comerţ electronic au contracte cu

diferite firme de curierat cum ar fi de eemplu /I ?7#!E#. !n cazul #om$niei cea mai

folosita metoda de lirare a produselor este reprezentata de trimiterea prin sericiul de colet

cu plata ramburs oferit de Posta #omana) care in acelai timp se prezint si ca o soluţie pentru

efectuarea plaţii.

!rm"rirea comenzilor şi a st"rii acestora

Ln cadrul sitului de comerţ electronic) eist persoane care se ocup cu monitorizarea

comenzilor) "n cazul "n care compania care deţine situl a 'otr$t astfel. ( comanda se poate

gsi "n trei stri;

capturat; comanda a fost preluat de ctre sistemul $nztorului) "ns metoda de plat

aleas de ctre client nu a fost "nc alidat

reglat; autoritatea care se ocup de autorizarea plţilor a dat $nztorului un rspuns

poziti referitor la certificarea metodei de plat a clientului

respins; comanda este respins) "ntruc$t nu a fost autorizat metoda de plat a

clientului

2.% Departamentul !e relatii cu clientii

Pe msura creterii si diersificrii neoilor consumatorului deine o componenta din

ce in ce mai necesara) daca nu c'iar esenţiala in cadrul oricrei afaceri) iar clientul se ateapt

ca aceste sericii ce "nsoţesc produsul cumprat sa fie oferite de ctre o firma de comerţ

electronic in aceeai msura cu o firma de comerţ tradiţional. Datorita lipsei de siguranţ care

"nc este simţit in domeniul afacerilor on%line) precum si a slabei legiferri in domeniul

protecţiei consumatorului in cea ce priete comerţul condus in cadrul !nternetului)

1,



consumatorul este mult mai atent la sericiile ce "nsoţesc un anumit produs cumprat on%line)

dec$t acelai produs cumprat in cadrul unui magazin tradiţional.

7n alt aspect important al sistemului de relaţii cu clienţii "l reprezint oferirea de

sericii "nainte si in tipul $nzrii. /cest fapt se datoreaz in mare msura lipsei $nztorului

efecti in cazul tranzacţiilor electronice) fapt ce face mult mai necesar eistenta unui sistem

de relaţii cu clienţii in cadrul unui magazin electroni dec$t intr%un magazin tradiţional. /stfel

acest sistem de relaţii cu clienţii trebuie sa preia sarcinile de "ndrumare si sftuire a

cumprtorului astfel "nc$t acesta sa gseasc produsul sau sericiul care se adapteze cel mai

bine neoilor sale.

2. &romoarea afacerii

Ioţiunea de afacere on%line a deenit foarte comun i mulţi consider c a aea o

astfel afacere "nseamn) ineitabil) succesul asigurat. /ceasta ipotez a fost alabila numai

pentru perioada de "nceput a !nternetului) c$nd eistau doar c$tea afacerii pe !nternet< astzi

insa) c$nd eista milioane de afaceri pe !nternet) a aea o pagina 9eb nu "nseamn nimic in

sine) c'iar daca concepţia de baza a acesteia este strlucita. Pentru a obţine rezultate eficiente)

proprietarul afacerii trebuie sa%si stabileasc obiectie tangibile si realiste si sa elaboreze un

plan de promoare eficient pentru a le "ndeplini si c'iar pentru a depi preiziunile fcute.

1+



Promoarea in contetul comerţului electronic implica doua sarcini; atragerea

clienţilor ctre situl de comerţ si determinarea acestora sa cumpere produsele sau sericiile pe

care situl in cauza le ofer spre $nzare.

Metodele de promoare folosite in afacerile electronice sunt in mare msura cele

folosite in comerţul tradiţional) la care se adaug mi*loacele de promoare specifice

!nternetului. De asemenea) datorita imposibilitţii legiferrii comerţului electronic mulţi

comercianţii folosesc metode de promoare ce nu pot fii folosite in cadrul comerţului

tradiţional datorita caracterului lor ilegal.

Capitolul 3

3.1 &ublicitatatea online

1-



?ei mai mari consumatori de publicitate in #omania pe acest suport sunt firmele de

calculatoare) bncile) companii de telefonie mobil) de asigurri) trusturile de pres) firmele

de e%commerce si) nu "n ultimul r$nd) proiderii de !nternet. Principalele firme care "i fac publicitate pe !nternet se "mpart "n dou categorii; ?ompaniile cu profil strict de !&N?

?ompaO) GP #om$nia) rate.ro) emania.ro i companii de alt profil care i%au transferat o

parte din actiitate pe !nternet Ioia) Jero) HM.

Principalele forme de publicitate pe !nternet utilizate "n #om$nia sunt; bannerele)

lins) buletinele de tiri.

Ln tabelul urmtor este prezentat piaţa de publicitate on%line) pentru perioada 1---%

23.

Piata de publicitate pe internet "n perioada 1---%23 7>D1--- 2 21 22 23

anners +. 2. 3. 5-. 66.Hins 5. 15. 2. 2. 3

Ie9sletters 1. 25. 5. ,. 16.(t'er 5. 1. 3. ,. 15.&(&/H 1. 25. 4. ,5. 1..

2



Capitolul 4

4.1 &rincipalele strategii folosite la proiectarea continutului site-ului unei

firme !e imbracaminte

= @?ontinutul este regeleA content is t'e ing C aceasta strategie pune accent pe continut)

consistenta si densitatea informatiilor prezentate) design si pe olumul informatiilor

disponibile prin intermediul site%ului)

= ?ontactul cu utilizatorii C continutul site%ului este modificat in urma mesa*elor primite de

utilizatori si in functie de raspunsurile date de acestia la c'estionarele publicate pe site)

= ?ele mai frecent adresate intrebari /K reOuentlQ /sed Kuestions este o rubricaconsacrata in multe site%uri pentru actualizarea continutului in functie de dorintele

utilizatorilor frecenti ai site%ului)

= ?onsistenta naigarii C este important ca naigarea in site sa fie unitara) usurand astfel

utilizarea acestuia de toate categoriile de utilizatori)

= ?onsistenta cromatica C este bine ca utilizatorii site%ului sa nu fie obositi cu o paleta prea

mare de culori ci culorile folosite la realizarea site%ului sa fie armonioase si sa fie aceleasi cu

cele folosite la realizarea materialelor de promoare ale firmei)

= Biteza de incarcare a informatiilor trebuie sa fie cat mai mica< in acest sens dimensiunea

imaginilor continute in site trebuie sa fie cat mai mica.

21



4.2 #e$nici care pot fi folosite pentru atragerea izitatorilor

site-ului !e imbracaminte

= (ferirea de informatii gratuite sub forma de g'iduri) raspunsuri la intrebarile izitatorilordespre toate produsele

= Personalizarea continutului site%ului din punctul de edere al informatiilor si a prezentarii)

conform optiunii utilizatorilor)

= >uport on%line0off%line pentru derularea afacerii electronice)

= /nticiparea dorintelor clientilor)

= &raducerea informatiilor in limba materna

= #ealizarea unei interfete atractie.

22



4.3 *pinie personala

/nalizand cu atentie etapele si strategiile care pot fi folosite in demersul contruirii unei

afaceri online putem mentiona faptul ca cele mai importante principii sunt orientarea spre

client si calitatea pe primul plan.

>copul afacerii trebuie sa fie intocmai satisfacerea cerintelor clientilor prin produse

mai eact articole estimentare de cea mai buna calitate totusi in conditile unor costuri

aanta*oase adresate tuturor categoriilor de arsta.Pentru a oferi clientilor o calitate superioara

a articolele estimentare conducerea trebuie sa se implice si nu numai)toate compartimentele

si fiecare lucrator trebuie sa asigure calitatea.>copul unei afaceri bune in domeniul estimentar este ecelenta) prin realizarea unor produse

de calitate superioara care sa fie oferite clientilor intr%un timp foarte scurt)de obicei

produselor a*ung la client in termen de 2%3 zile in functie de locatia de unde s%a facut

comanda.

&otusi punctul de plecare al fiecarei afaceri o reprezinta orientarea spre client si anume

identificarea cerintelor clientilor.Elementele de legatura ale clientului cu organizatia sunt

urmatoarele;termenul de lirare)pretul)factura)intructiunile de utilizare)conorbiritelefonice)prezentarea produsului online in acest caz.

Dupa parerea mea merita inestit intr%o firma online de articole estimentare deoarece

conform unui sonda*)acestea sunt pe primul loc in preferintele consumatorilor.

Pentru o imbunatatire permanenta a calitatii compania poate decide sa ofere suport te'nic

clientilor pentru produsele pe care acestia le%au cumparat de pe site)sau poate eista un

domeniu separat dedicat intrebarilor si raspunsurilor)sau al reclamatilor daca este

cazul.&otodata dupa parerea mea poate eista un forum de discutii online cu un moderator saunu in cadrul caruia clientii sa isi poate eprima eperienta acumulata in folosirea produselor

respectice.De eemplu isi poate eprima opinia in priinta unui articol estimentar

cumparat)legat de material)culoare)sau eentual de unele nereguli.

!n concluzie consider ca merita inestit intr%un magazin online)deoarece comertul electronic

este intr%o permanenta eolutie)atat timp cat calitatea a fi pe primul plan si comunicarea cu

clientul a eista profitul a fi maim.

23



Cati romani si-au facut cumparaturile online in 2011?

?onform unui sonda* un procent de 2+R dintre romanii din mediul urban care folosesc

!nternetul fac cumparaturi online) cu o frecenta de cel putin o data pe luna) potriit unuistudiu al publicat marti.

Printre cumparatorii cu cea mai mare predilectie pentru online raman tinerii) astfel ca

ac'izitiile online sunt realizate in principal de catre cei cu arste cuprinse intre 1+%24 ani

3,R) se arata in studiul remis.

Pe de alta parte) numarul celor care cumpara de pe !nternet scade pe masura ce arsta creste;

internautii de la orase cu arsta intre 25 si 34 de ani folosesc !nternetul pentru cumparaturi in

proportie de 31R) in timp ce oamenii intre 34 si 44 de ani fac cumparaturi online intr%un

numar mai mic % 26R.

Hocuitorii din ucuresti cu educatie superioara au facut cumparaturi online intr%o proportie

semnificati mai mare) de 36 respecti 4R. Proportia dintre femei si barbati este aproimati

egala.

#e cumpara romanii de pe $nternet%

Ha mare cautare printre internautii din mediul urban sunt) in special) electronicele)

electrocasnicele si telefoanele % 44R) imbracamintea si accesoriile estimentare % 2+R)

produsele de ingri*ire personala % 22R) dar si cartile) ?D%urile si DBD%urile % 22R.

Modalitatea de plata de departe cel mai des folosita este in numerar cu plata ramburs) la

primirea produsului % in proportie de +3R. !ncep sa fie populare si platile online prin card

bancar) acestea fiind pe locul al doilea ca metoda de plata utilizata in ultimele 12 luni de 2+R

dintre utilizatorii de !nternet din mediul urban.

8!n mod cert) cumparaturile pe !nternet dein din ce in ce mai populare. &otusi) rolul

!nternetului pentru cumpararea de produse merge dincolo de comanda online. De eemplu)

foarte multi consumatori se informeaza de pe !nternet in legatura cu anumite cumparaturi pe

24

http://www.ziare.com/internet-si-tehnologie/servicii-internet/cati-romani-si-au-facut-cumparaturile-online-in-2011-1138040

http://www.ziare.com/internet-si-tehnologie/servicii-internet/cati-romani-si-au-facut-cumparaturile-online-in-2011-1138040



care intentioneaza sa le faca) apoi) o parte dintre acestia aleg in continuare sa cumpere

produsele din magazinele traditionale offline8) potriit pro*ect managerului pe online al f

#omania) &raian Iastase.

Potriit datelor ePaQment) principalul procesator de plati online din #omania) in primele zece

luni ale anului 211) romanii au cumparat online cu card bancar cu 14R mai mult fata de

aceeasi perioada a anului trecut. Ma*oritatea comenzilor au fost plasate in timpul saptamanii %

+1R) intre orele 1. % 1+.) in *ur de 54R) +R dintre comenzi proenind din ucuresti.

!n industria platilor online prin card bancar predomina anzarile de produse si sericii din

sectorul turismului) telecomunicatiilor si sericiilor. ?u toate acestea) in acest an) cresteri

semnificatie fata de anul anterior s%au inregistrat pe segmentul anzarilor online de flori %

,5R) carti % ,6R si cadouri % 64R.

8!n ultimul an am remarcat o diersificare a produselor ac'izitionate de cumparatorii online

si platite prin card bancar. /cest lucru) precum si scaderea alorii medii de tranzactionare fata

de acum 3%4 ani) de eemplu) concomitent cu cresterea numarului de tranzactii) arata ca

oamenii se deprind cu plata online si incep sa foloseasca aceasta metoda de plata tot mai des

si pentru cumparaturile uzuale8) a subliniat sales manager al ePaQment) PaQ7 roup) Mi'ai

Manoliu.

&omanii nu prea cumpara online

>tudiul f a fost realizat pe un esantion de 6,1 de persoane) este reprezentati pentru

utilizatorii de !nternet din mediul urban si are o mar*a de eroare de S0% 3),R. Datele

ePaQment) PaQ7 roup proin din statisticile platilor online prin card bancar procesate prinsistemul propriu

sursa 999.ziare.com

25

http://www.ziare.com/





26



Comertul electronic - crestere globala semnificativa pana in

2015

?omertul electronic a creste semnficati) pana in anul 215) in ciuda crizei generale

persistente la niel international) apreciaza specialistii.

!ncrederea in curba ascendenta a olumului tranzactiilor comerciale online izoraste din

coningerea specialistilor ca ritmul alert al dezoltarii te'nologice contribuie in mod

determinant la diersificarea si specializarea sectorului e%commerce) relateaza :ebne9s.

7n raport intocmit de orrester #esearc' >7/ preconizeaza o crestere de 1R a anzarilor

online) pana in anul 215) datorita faptului ca tot mai multe persoane or prefera sa%si

petreaca timpul liber in fata calculatorului) beneficiand de aanta*ele tranzactiilor sigure si

rapide) care%i a*uta pe de alta parte sa economiseasca timp si bani.

Potriit sursei citate) increderea in comertul electronic a inregistra o remarcabila

transformare pozitia) iar Europa a urma eemplul >tatelor 7nite) din acest punct de edere)

asteptarile specialistilor situand nielul cresterii pe batranul continent la aloarea de 13R pentru anul 211.

>ursa 999.ziare.com

2,

http://www.webnews.it/2011/03/01/cresce-le-commerce-10-fino-al-2015/

http://www.webnews.it/2011/03/01/cresce-le-commerce-10-fino-al-2015/



Romanii folosesc tot mai mult platile online

Bolumul platilor online a a*uns la +)5 milioane de euro) in primele sase luni ale anului) in

crestere cu 1+R fata de aceeasi perioada a anului trecut) potriit statisticilor #omcard.

Iumarul tranzactiilor a cunoscut o crestere usoara) de +R) inregistrandu%se aproape 1)3

milioane de tranzactii) in prima *umatate a anului.

Platforma furnizorului de solutii e?ommerce integrate % ePaQment a procesat in perioada

mentionata peste un milion de tranzactii cu un olum de ,1)2 milioane de euro) numarul

persoanelor care au ales sa plateasca online prin ePaQment fiind de asemenea in crestere cu1R fata de aceeasi perioada a anului trecut.

Platile online sunt dominate in continuare de comenzile pentru ac'izitionarea de pac'ete

turistice si bilete de aion) plata facturilor la utilitati) sericii si telecomunicatii.

>pre deosebire de media de crestere a intregii piete) in primele 6 luni) au eistat domenii care

au eoluat cu peste 3R. /stfel) sectorul sericiilor acces la continut) 'osting) asigurari etc ainregistrat o crestere de 63R a numarului de tranzactii fata de aceeasi perioada a anului trecut)

anzarile pentru produse !&N? au crescut cu 3,R) segmentul anzarii de flori a crescut cu

2+R) iar cel de carti cu 26R.

>e remarca de asemenea sectorul (I) tot mai multe organizatii neguernamentale

introducand optiunea de donatii online) ceea ce a adus o crestere de 2,R a numarului

acestora.

8Daca pana acum orbeam de cresteri in special in domeniile TedetaT ale industriei) eolutia

inregistrata de segmente precum cel social) de flori) carti) cadouri arata ca utilizatorii apeleaza

la plata online pentru cumparaturi uzuale) de zi cu zi. Este un semn bun pe care ni%l transmite

piata) iar aceasta directie trebuie sustinuta si incura*ata de toti *ucatorii din industrie8) a declarat

Daniel Iicolescu) ?E( ePaQment PaQ7 roup.

!n ceea ce prieste distributia tranzactiilor) lunile in care s%au inregistrat cele mai multe

2+

http://www.ziare.com/bani/euro/

http://www.ziare.com/bani/tranzactii/

http://www.ziare.com/bani/plata/

http://www.ziare.com/bani/asigurari/


http://www.ziare.com/bani/piata/

http://www.ziare.com/bani/euro/

http://www.ziare.com/bani/tranzactii/

http://www.ziare.com/bani/plata/


http://www.ziare.com/bani/piata/



tranzactii au fost in luna mai % cu 1+6. de tranzactii si) surprinzator) ianuarie) traditional

luna cea mai slaba % cu 1+3. de tranzactii) ambele fiind luni in care ePaQment) in

parteneriat cu Master?ard) au derulat campanii de incura*are a platilor online si de fidelizare a

utilizatorilor.

8Daca in urma cu 2%3 ani asistam la eolutii spectaculoase ale pietei) de minimum 5R) ne

dam seama) dupa ritmul de crestere mai redus) ca) si in #omania) industria comertului

electronic a intrat in etapa de maturizare. Piata a mai creste cu siguranta) insa ritmul este

dictat acum de diersitatea produselor) a metodelor de plata si de sericiile pe care *ucatorii

din industrie le dezolta pentru a atrage si a retine utilizatori8) a declarat directorul general

#omcard) Marin Mitroi.Pentru a doua *umatate a anului) compania isi mentine estimarile de la

inceputul anului) piata comertului electronic cu plata online urmand sa depaseasca aloarea de

16 milioane de euro.

>ursa 999.ziare.com

2-



Bibliografie

o 999.eurostat.ro

o 999.ziare.com

o 999.underclic.ro

o 999.tocilar.ro

o 999.ziarulfinanciar.ro

o 999.economist.com

o 999.profituri.ro

o ?urs Managementul calitatii produselor si sericilor o 999.biblioteca.ase.ro

http://www.eurostat.ro/


http://www.underclick.ro/

http://www.tocilar.ro/

http://www.ziarulfinanciar.ro/

http://www.economist.com/

http://www.profituri.ro/

http://www.biblioteca.ase.ro/

http://www.eurostat.ro/


http://www.underclick.ro/

http://www.tocilar.ro/

http://www.ziarulfinanciar.ro/

http://www.economist.com/

http://www.profituri.ro/

http://www.biblioteca.ase.ro/

Managementul Unei Afaceri Electronice

Documents

Transcript of Managementul Unei Afaceri Electronice