Managementul Resurselor Umane Problemar DS

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

Facultatea Inginerie Economică şi Business

Catedra Economie şi Management în Industrie

MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE

Problemar

Chişinău U.T.M. 2009

Problemarul este destinat studenţilor cu forma de învăţământ la zi şi cu frecvenţa redusă, cu specializările „Business şi Administrare” şi „Marketing şi logistică”.

Autori: conf.univ., dr. în economie Ina Creţu lector-asistent Ala Oberşt Redactor responsabil: conf.univ., dr. în economie Vasile Mamaliga Recenzent: conf.univ., dr. în economie Demian Uşanlî

©U.T.M., 2009

3

1. Sarcinile problemarului Sarcinile problemarului sunt următoarele: − a consolida şi aprofunda cunoştinţele teoretice ale

studenţilor, obţinute la lecţii şi în rezultatul studiului individual al literaturii de specialitate;

− a învăţa de a aplica aceste cunoştinţe în activitatea practică de dirijare a personalului din întreprinderile industriale, în organizarea locurilor de muncă, în normarea muncii, în planificarea şi organizarea a remunerării muncii;

− a căpăta deprinderi de lucru de sine stătător cu literatura de specialitate, indicaţii normative, standarde etc.

2. Teste De rezolvat următoarele teste.

1.Schimbarea terminologiei ce ţine de trecerea de la managementul personalului la managementul resurselor umane este:

a) Filozofia care recunoaşte importanţa oamenilor la fel ca şi a resurselor fără de care firma nu poate exista b) Doar o simplă schimbare a denumirii c) Delimitarea personalului productiv de cel administrativ d) Elucidarea importanţei recrutării personalului.

2.Dezvoltarea funcţiei de personal presupune: a) Schimbarea locului, rolului şi importanţei acesteia în organizaţie b) Lărgirea sferei metodelor şi instrumentelor utilizate c) Atârnarea faţă de personal ca şi faţă de capitalul investit pentru dezvoltarea continuă a organizaţiei

4

3.În companiile mari specialiştii pe resurse umane: a) Au importanţă mai mică decât în întreprinderile mici b) Zilnic îndeplinesc toate funcţiile de personal c) Sunt mai specializaţi decât în întreprinderile mici d) Deseori sunt implicaţi în procesul planificării strategice a personalului.

4. Administrarea personalului, ca o etapă de dezvoltare a MRU, are următoarele caracteristici:

a) Apar noi cerinţe în domeniul resurselor umane datorită creşterii mărimii întreprinderii şi complexităţii activităţii acesteia b) Apar mişcări greviste şi se elaborează o politică de dirijare a personalului mai raţională c) Se studiază costul capitalului uman d) Funcţia de personal capătă o importanţă mare şi devine mai diversificată e) Încep să apară primele secţii de cadre sau alte servicii (departamente) speciale pentru dezvoltarea funcţiei de personal f) Apare legislaţia muncii g) Influenţa sindicatelor devine tot mai mare.

5.Managementul personalului – etapa matură, ca o etapă de dezvoltare a MRU, are următoarele caracteristici: a) Activitatea de dirijare a personalului are mai întâi de toate caracter tactic şi mai puţin cel strategic b) Funcţiei de personal i se atribuie acelaşi statut ca şi celorlalte funcţii ale întreprinderii c) Are loc tot mai mare implicare a managerilor de personal în elaborarea strategiei în domeniul resurselor umane d) Implementarea programelor speciale de îmbunătăţire a condiţiilor de muncă şi a funcţiilor de post e) Existenţa deficitului forţei de muncă care întăreşte poziţia lucrătorilor şi sindicatelor.

5

6. Principalele caracteristici ale primei etape a MRU sunt: a) Apare necesitatea înaintării avantajelor muncii în echipă b) Are loc o nouă restructurare a funcţiei de personal prin intermediul apariţiei a noilor tipuri de activitate aşa ca: managementul carierei, remunerarea muncii în dependenţă de reuşită etc. c) Mai multă atenţie se acordă costului capitalului uman d) Intensificarea studierii factorilor de mediu şi organizarea regimului de lucru şi odihnă 7.Caracteristicile etapei de bunăstare şi prosperitate, ca o etapă de dezvoltare a MRU, sunt următoarele: a) Este prima etapă de dezvoltare a managementului resurselor umane b) Intensificarea activităţii de dirijare a personalului prin intermediul utilizării metodelor şi tehnicilor speciale c) Activităţile organizatorice rămân pe seama proprietarilor, care sunt preocupaţi tot mai mult de îmbunătăţirea condiţiilor de muncă d) Proprietarii recunosc tot mai mult importanţa dirijării personalului prin intermediul utilizării principiilor de dezvoltare şi instruire e) Se bazează pe intuiţie, tradiţie şi practică

8. Alegeţi cerinţele care se înaintează pentru politica în domeniul resurselor umane: a) Reflectarea metodei prin care organizaţia îşi îndeplineşte obligaţiunile ce ţin de personal b) Acoperirea tuturor domeniilor de activitate ale funcţiei de personal c) Descrierea comportamentului organizaţiei faţă de angajaţii săi d) Compatibilitatea cu legislaţia muncii e) Corespunderea obiectivelor generale ale firmei

6

f) Reflectarea intenţiilor organizaţiei în ceea ce priveşte garantarea posibilităţilor egale tuturor angajaţilor

9.Strategia în domeniul resurselor umane trebuie să fie orientată spre: a) Planificarea personalului pe durată scurtă de timp b) Dezvoltarea personalului pentru ridicarea calificării acestuia c) Planificarea personalului pe termen lung pentru asigurarea cu resurse umane în viitor d) Limitarea activităţii de promovare a personalului

10.Alegeţi strategiile în domeniul resurselor umane: a) Strategii generale b) Strategii orientate spre reducerea costului c) Strategii de dezvoltare d) Strategii orientate spre resurse e) Strategii orientate spre investiţii 11.Planificarea resurselor umane este: a) Planificarea necesităţilor organizaţiei în resurse tehnico-materiale b) Determinarea numărului angajaţilor pentru anul viitor c) Elaborarea planului de recrutare a personalului d) Elaborarea fişelor de post. 12.Planificarea resurselor umane are următoarele avantaje: a) Permite scoaterea la iveală a problemelor ce ţin de dirijarea personalului b) Permite întreprinderii să prognozeze viitoarea necesitate în resurse umane c) Permite o mai bună înţelegere a influenţei strategiei generale a întreprinderii asupra resurselor umane d) Recrutarea personalului devine mai eficientă

7

e) Permite de a efectua o analiză permanentă a necesităţii întreprinderii în resurse umane f) Contribuie la o utilizare mai eficientă a resurselor umane. 13.Sunt corecte sau incorecte afirmaţiile de mai jos: a) Planificarea resurselor umane reiesă din planificarea strategică la întreprindere b) Pentru planificarea resurselor umane sunt necesare doar datele interne ale întreprinderii c) Planificarea resurselor umane este o activitate formală a managerului pe resurse umane d) În baza planificării resurselor umane se elaborează planul de recrutare a personalului.

14. Numiţi cerinţele care se înaintează pentru etapa de analiză a postului: a) Trebuie să aibă obiective clare şi să utilizeze metode şi tehnici corespunzătoare b) Este necesar de a identifica cerinţele postului şi nu de evaluat deţinătorii postului respectiv c) Trebuie de prezentat postul aşa cum este la momentul analizei d) Analiza trebuie să corespundă viziunii generale a proceselor de muncă. 15.Numiţi riscurile care pot să existe în elaborarea fişelor de post: a) Exagerarea în descrierea specificaţiei postului b) Introducerea criteriilor prea restrictive c) Tendinţa de a se baza pe descrierea calităţilor personale ale persoanei ce ocupă postul respectiv. 16. Numiţi caracteristicile unui post bine definit: a) Prezintă în sine un tot întreg b) Acordă posibilităţi de dezvoltare pentru un angajat

8

c) Conţine responsabilităţi şi obligaţiuni d) Permite de a recruta eficient personalul. 17. Numiţi metodele şi tehnicile de analiză a postului: a) Convorbirea b) Opinia de expert a managerilor c) Metoda grafică d) Metode economico-matematice e) Tehnica incidentelor critice f) Sondaj pentru analiza postului g) Metoda Delpfi h) Tabelul de bord.

18. Numiţi factorii ce influenţează asupra politicii de recrutare a personalului: a) Nivelul dezvoltării resurselor umane b) Evaluarea competenţei personalului c) Programele de pregătire profesională, care dau posibilitatea dezvoltării corespunzătoare a lucrătorului d) Cultura organizaţiei e) Solicitările candidaţilor potenţiali.

19. Numiţi avantajele recrutării interne: a) Permite de a identifica şi a atrage un număr mare de candidaţi potenţiali b) Timpul necesar pentru pregătirea angajaţilor noi este mic c) Atragerea candidaţilor este mai uşoară, dar selectarea e mai rapidă şi eficientă d) Permite evitarea discriminării la recrutare e) Sunt cunoscute mai bine părţile tari şi slabe ale candidaţilor.

9

20. Numiţi neajunsurile recrutării interne: a) Costul recrutării personalului este mai mare b) Nu dă posibilitate înaintării şi promovării ideilor noi în organizaţie c) Duce la apariţia posturilor vacante d) Contribuie la reducerea cheltuielilor pentru pregătirea personalului. 21. Numiţi avantajele recrutării externe: a) Permite identificarea şi atragerea unui număr mare de candidaţi potenţiali b) Recrutarea personalului decurge mai repede şi este mai ieftină c) Probabilitatea că lucrătorii vor fi dezamăgiţi de organizaţie este minimă d) Contribuie la apariţia unei noi gândiri în organizaţie e) Motivarea creşte, iar climatul moral în colectiv se îmbunătăţeşte 22. Aranjaţi etapele selecţiei personalului în ordine logică: a) Invitarea candidaţilor la convorbire b) Decizia finală de angajare la serviciu c) Expedierea scrisorii despre refuz de angajare d) Selectarea candidaţilor pe baza de CV e) Testarea psihologică şi profesională a candidatului f) Publicarea anunţului în presă

23.Motivele din care unii manageri nu doresc să se ocupe de evaluarea competenţei personalului sunt: a) Tradiţia sau climatul în organizaţie care nu permite o evaluare obiectivă a personalului b) Managerilor le este dificil să recunoască succesele subalternilor c) Dorinţa managerilor de a câştiga recunoştinţa subalternilor d) Frica e) Lipsa interesului faţă de succesele subalternilor

10

24. Evaluarea competenţei resurselor umane include aşa tipuri de activităţi ca: a) Evaluarea comportamentului b) Evaluarea potenţialului şi posibilităţilor de dezvoltare a lucrătorului c) Evaluarea succesului în muncă d) Evaluarea stării de sănătate e) Evaluarea deprinderilor de lucru.

11

3. Probleme În capitolul dat sunt prezentate problemele pentru rezolvare la

disciplina „Managementul resurselor umane”. În primul rând, sunt reflectate exemple de rezolvare a problemelor de bază, mai apoi sunt prezentate probleme pentru rezolvarea de sine stătătoare de către studenţi pe parcursul lecţiilor practice.

3.1 Metodele de studiere a timpului de muncă 3.1.1 Fotografia timpului de muncă

Problema 1. De analizat rezultatele fotografierii individuale a timpului de

muncă pentru muncitorul, ce efectuează aranjarea sticlelor în lăzi.

Tabelul 1. Fişa de observare, date iniţiale

Activitatea Timpul curent 1. Începutul observărilor 1500

2. Pregătirea locului de muncă 1512

3. Aranjarea sticlelor în lăzi 1721

4. Staţionare 1732


6. Transportarea lăzilor la depozit 1900

7. Discuţii particulare 1906


9. Staţionare 1946


11. Odihnă 2046


13. Staţionare 2146


15. Curăţenia la locul de muncă 2300

Normativele de timp: Timpul de pregătire-încheiere (Тpi)– 10 minute

12

Timpul de servire (Тs) – 10 minute Timpul pentru odihnă şi necesităţi fiziologice (Тon)– 20 minute. Rezolvare:

Tabelul 2. Analiza fotografierii timpului de muncă

Activitatea Timpul curent

Durata, min Simbolul Notă

1. Începutul observărilor 1500 − − −

2. Pregătirea locului de muncă 1512 12 Тpi −

3. Aranjarea sticlelor în lăzi 1721 129 Тop −

4. Staţionare 1732 11 Тii Lipsa de lăzi 5. Aranjarea sticlelor în lăzi 1845 73 Тop −

6. Transportarea lăzilor la depozit 1900 15 Тs −

7. Discuţii particulare 1906 6 Тid −


9. Staţionare 1946 8 Тii

Deconectarea energiei electrice


11. Odihnă 2046 15 Тon − 12. Aranjarea sticlelor în lăzi 2138 52 Тop −

13

Continuarea tabelului 2 13. Staţionare 2146 8 Тii Lipsa de lăzi 14. Aranjarea sticlelor în lăzi 2253 67 Тop −

15. Curăţenia la locul de muncă 2300 7 Тpi −

Total − 480 − −

Notă: Тop – timpul operativ Тid – timpul întreruperilor nereglementate dependente de executor Тii − timpul întreruperilor nereglementate independente de

executor.

Tabelul 3. Tabelul de generalizare a fotografiei timpului de muncă

Nr. Categoria

timpului de lucru

Durata efectivă,

min

Durata normativă,

min

Abatere absolută

1 2 3 4 5=3-4 1 Тpi 19 10 9 2 Тop 398 440 -42 3 Тs 15 10 5 4 Тii 27 0 27 5 Тid 6 0 6 6 Тon 15 20 -5 Total 480 480 х

Vom calcula următorii indicatori: 1. Coeficientul de utilizare productivă a timpului de muncă –

ponderea categoriilor de timp reglementate, dar care nu depăşesc valorile admisibile, în durata totală a schimbului. (Тpi, Тs, Тon,Тir).

14

−=×+++

= %2,90%100480

151039810upК ponderea

timpului utilizat după destinaţie. 2. Coeficientul de utilizare neproductivă a timpului de muncă

– ponderea categoriilor nereglementate şi a depăşirilor la categoriile reglementate în durata totală a schimbului:

−=×+++

= %8,9%100480

59627unК caracterizează pierderile

timpului de muncă. 3. Indicatorul creşterii productivităţii muncii se stabileşte prin

relaţia:

( ) %,100100

×−−

−=

ed

edpm РР

РРK

unde: Pd – ponderea depăşirilor la categoriile de timp; Pe – ponderea economiilor la categoriile de timp. Acest indicator ne arată cu câte procente va creşte productivitatea

muncii, dacă se vor înlătura pierderile de timp pe parcursul schimbului.

%8,9%100480

62759=×

+++=dP

Abaterea absolută de la Тop (42 minute) nu se consideră economia timpului de muncă. Aceasta este rezerva pentru îmbunătăţirea utilizării timpului de muncă.

( ) %6,904,18,9100

04,18,9

%,04,1%1004805

=−−

−=

=×=

pm

e

K

Р

Concluzia: rezultatele analizei fotografierii timpului de muncă au arătat că productivitatea muncii va creşte cu 9,6 % în baza înlăturării pierderilor timpului de muncă de 9,8 %.

15


muncă. Datele iniţiale sunt prezentate pentru secţia de ambalare a îngheţatei.

Tabelul 1. Fişa de observare nr.1 pentru muncitorul ce aranjează

îngheţata în lăzi

Tipul de activitate Timpul curent 1. Începutul observărilor 8.00 2. Pregătirea locului de muncă 8.15 3. Aranjarea îngheţatei în lăzi 10.25 4. Staţionare din cauza lipsei de lăzi 10.33 5. Aranjarea îngheţatei în lăzi 11.47 6. Curăţenia la locul de muncă 12.00 Pauza de masă 12.00-13.00 7. Aranjarea îngheţatei în lăzi 13.47 8. Discuţii particulare 14.00 9. Aranjarea îngheţatei în lăzi 15.10 10. Staţionare din cauza lipsei de lăzi 15.15 11. Aranjarea îngheţatei în lăzi 15.30 12. Odihnă 15.45 13. Aranjarea îngheţatei în lăzi 16.47 14. Curăţenia la locul de muncă 17.00


îngheţata în lăzi Tipul de activitate Timpul curent

1. Începutul observărilor 8.00 2. Pregătirea locului de muncă 8.13 3. Aranjarea îngheţatei în lăzi 11.10 4. Discuţii particulare 11.13 5. Aranjarea îngheţatei în lăzi 12.00

16

Continuarea tabelului 2 Pauza de masă 12.00-13.00 6. Curăţenia la locul de muncă 13.07 7. Staţionare din cauza lipsei de lăzi 13.10 8. Aranjarea îngheţatei în lăzi 15.10 9. Staţionare din cauza lipsei de lăzi 16.20 10. Odihna 16.35 11. Aranjarea îngheţatei în lăzi 16.45 12. Curăţenia la locul de muncă 17.00


îngheţata în lăzi Tipul de activitate Timpul curent

1. Începutul observărilor 8.00 2. Pregătirea locului de muncă 8.15 3. Aranjarea îngheţatei în lăzi 10.45 4. Staţionarea din cauza lipsei de lăzi 10.50 5. Aranjarea îngheţatei în lăzi 11.35 6. Discuţii particulare 11.40 7. Aranjarea îngheţatei în lăzi 12.00 Pauza de masă 12.00-13.00 8. Discuţii particulare 13.15 9. Aranjarea îngheţatei în lăzi 14.45 10. Staţionare din cauza lipsei de lăzi 14.50 11. Aranjarea îngheţatei în lăzi 15.40 12. Odihna 15.55 13. Aranjarea îngheţatei în lăzi 16.47 14. Curăţenia la locul de muncă 17.00

Normativele de timp: • Timpul de pregătire-încheiere – 10 min • Timpul de servire – 10 min • Timpul pentru odihnă şi necesităţi fiziologice – 20 min.

17


muncă. Datele iniţiale sunt prezentate pentru secţia de îmbuteliere a vinurilor (sectorul de ambalare).


sticlele cu vin în cutii

Tipul activităţii Timpul curent 1. Începutul observărilor 8.30

2. Îmbrăcarea hainelor de lucru 8.40 2. Pregătirea locului de muncă 9.10 3. Discuţii particulare 9.15 4. Aranjarea sticlelor cu vin în cutii 12.00 Pauza de masă 12.00-13.00 5. Discuţii particulare 13.07 6. Aranjarea sticlelor cu vin în cutii 14.25 7. Transportarea cutiilor la depozit 14.37

8. Aranjarea sticlelor cu vin în cutii 16.30 9. Staţionare din cauza deconectării energiei electrice

16.45

10. Dezbrăcarea hainelor de lucru 17.00

18

Tabelul 2. Fişa de observare nr.2 pentru muncitorul ce aranjează sticlele cu vin în cutii

Tipul activităţii Timpul curent

1. Începutul observărilor 8.30 2. Îmbrăcarea hainelor de lucru 8.43 3. Aranjarea sticlelor cu vin în cutii 9.00 4. Staţionare din cauza lipsei cutiilor 9.15 5. Aranjarea sticlelor cu vin în cutii 12.00 Pauza de masă 12.00-13.00 6. Staţionare din cauza lipsei cutiilor 13.09 7. Aranjarea sticlelor cu vin în cutii 13.57 8. Discuţii particulare 14.08 9. Aranjarea sticlelor cu vin în cutii 14.20

10. Transportarea cutiilor la depozit 14.38 11. Aranjarea sticlelor cu vin în cutii 16.54 12. Dezbrăcarea hainelor de lucru 17.00


sticlele cu vin în cutii

Tipul de activitate Timpul curent

1. Începutul observărilor 8.30 2. Îmbrăcarea hainelor de lucru 8.39 3 Aranjarea sticlelor cu vin în cutii 11.42 4. Transportarea lăzilor la depozit 12.00 Pauza de masă 12.00-13.00 5. Aranjarea sticlelor cu vin în cutii 13.55

19

Continuarea tabelului 3 6. Discuţii particulare 14.04 7. Aranjarea sticlelor cu vin în cutii 15.33 8. Staţionare din cauza lipsei de cutii 15.48 9. Discuţii particulare 15.50 10. Aranjarea sticlelor cu vin în cutii 16.32

11. Transportarea cutiilor la depozit 16.45 12. Dezbrăcarea hainelor de lucru 17.00

Normativele de timp:

• Timpul de pregătire-încheiere – 10 min • Timpul de servire – 10 min • Timpul pentru odihnă şi necesităţi fiziologice – 20 min.


muncă. Datele iniţiale sunt prezentate pentru secţia de prelucrare a cărnii.

Tabelul 1. Fişa de observare nr.1 pentru muncitorul

ce separă carnea de oase

Tipul activităţii Timpul curent 1. Începutul observărilor 8.00

2. Îmbrăcarea hainelor de lucru 8.15 3. Ascuţirea cuţitului 8.30 4. Separarea cărnii de oase 9.45 5. Staţionare din cauza lipsei de energie electrică

10.05

20

Continuarea tabelului 1 6.Separarea cărnii de oase 10.47

7.Discuţii particulare 10.55 8.Curăţenia la locul de muncă 11.10

9.Separarea cărnii de oase 11.57 10.Discuţii particulare 12.00

Pauza de masă 12.00-13.00 11. Separarea cărnii de oase 14.20

12. Odihnă 14.35

13 Separarea cărnii de oase 15.17 14.Discuţii particulare 15.26

15.Separarea cărnii de oase 16.12

16.Staţionare din cauza lipsei de carne

16.17

17.Separarea cărnii de oase 16.50 18.Dezbrăcarea hainelor de lucru 17.00



Tipul activităţii Timpul curent

1. Începutul observărilor 8.00 2. Îmbrăcarea hainelor de lucru 8.10 3. Pregătirea instrumentelor 8.26 4. Separarea cărnii de oase 9.55 5. Discuţii particulare 10.05

21

Continuarea tabelului 2 6. Separarea cărnii de oase 10.52 7. Odihna 11.00 8.Curăţenia la locul de muncă 11.07 9. Separarea cărnii de oase 12.00 Pauza de masă 12.00-13.00 10. Separarea cărnii de oase 14.15 11. Staţionare din cauza lipsei de materie primă

14.38

12.Separarea cărnii de oase 15.55 13.Discuţii particulare 16.00 14.Separarea cărnii de oase 16.47 15.Dezbrăcarea hainelor de lucru

17.00



Tipul de activitate Timpul curent

1. Începutul observărilor 8.00

2. Îmbrăcarea hainelor de lucru 8.16

3. Pregătirea locului de muncă 8.27

4. Separarea cărnii de oase 10.15

5. Curăţenia la locul de muncă 10.28

6. Separarea cărnii de oase 12.00 Pauza de masă 12.00-13.00 7. Separarea cărnii de oase 15.00

22

Continuarea tabelului 3 8. Discuţii particulare 15.10 9. Staţionare din cauza lipsei de materie primă

15.48

10. Separarea cărnii de oase 16.45 11. Dezbrăcarea hainelor de lucru 17.00

Normativele de timp: • Timpul de pregătire şi încheiere – 15 min • Timpul de servire – 12 min • Timpul pentru odihnă şi necesităţi fiziologice – 10 min.

Problema 5. De analizat rezultatele fotografierii timpului de muncă, utilizând

următoarele date iniţiale. Durata efectivă a categoriilor timpului de muncă:

Tpi = 25 min Тop = 380 minТs = 10 min Тii = 35 min Тon = 30 min

Durata normativă a categoriilor timpului de lucru: Тpi = 10 minТs = 10 minТon = 20 min

Problema 6. În baza rezultatelor fotografierii timpului de muncă a fost

obţinută următoarea informaţie:

23

Categoria timpului de

muncă

Ponderea în durata totală a timpului de lucru, %

Durata normativă, min

Тpi 10 10 Тop 56 440 Тs 14 10 Тon 10 20 Тii 10 0

Total 100 480 De analizat rezultatele fotografierii timpului de muncă.

3.1.2 Cronometrarea timpului de muncă Problema 1.

De calculat timpul operativ pentru operaţia tehnologică „Aranjarea îngheţatei în cutii”.

Tabelul 1. Fişa de cronometrare

Elementele operaţiei

Durata, s

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Muncitorul pune mâna pe îngheţată

4 7 5 7 7 10 10 9 6 8 9 9 9 7 7

Muncitorul ia îngheţata 8 6 9 15 6 7 9 7 7 7 8 6 9 7 8

Muncitorul aranjează îngheţata în cutie

16 22 21 18 14 24 17 17 18 16 28 19 17 22 22

Rezolvare: Etapele cronometrării: 1) Pregătire – divizarea operaţiei în elemente şi determinarea numărului de observări;

24

2) Cronometrare – se completează fişa cronometrării. 3) Determinarea top – timpului operativ: 3.1) durata elementului operaţiei la observări diferite formează

şirul cronometric. Se calculează coeficientul de stabilitate a şirului cronometric, ca raportul dintre valoarea maximală şi minimală a elementului.

3.2) se compară coeficientul stabilităţii obţinut cu valoarea normativă.

Tabelul 2. Valorile normative ale coeficientului de stabilitate

pentru cronometrare

Nivelul de mecanizare

Tipul de organizare al producţiei Producţia în

serie mare şi în masă

Producţia în serie mijlocie

Producţia în serie mică şi

unicate Manual-

mecanizat 1,2 1,3 1,4

Manual 1,3 1,4 1,5 3.3) dacă coeficientul de stabilitate este mai mare decât cel

admisibil, va trebui să se excludă din şir maximum 2/3 din numărul iniţial de valori. Dacă după eliminarea a 2/3 din cifre coeficientul este mai mic, şirul cronometric este considerat corespunzător. În caz contrar, şirul devine nul.

3.4) se determină durata medie pentru fiecare element al operaţiei ca media aritmetică a tuturor măsurărilor şirului de observări considerat corespunzător.

3.5) se calculează timpul operativ ca suma duratelor medii aritmetice ale fiecărui element al operaţiei.

25

I şir cronometric:

3,15,1,5,169

3,12,25

10

3,15,25,24

10

3

2

1

⟩==

⟩==

⟩==

K

K

K

)(3,79

89375

3,128,1,28,179

4

sMedia

K

=+×+×

=

⟨==

II şir cronometric:

( )sMedia

К

К

К

К

56,79

95738

3,129,179

3,15,169

3,15,169

3,15,26

15

4

3

2

1

=+×+×

=

⟨==

⟩==

⟩==

⟩==

III şir cronometric:

26

( )sMedia

К

К

К

К

2,199

173

3,129,11722

3,138,11622

3,138,11622

3,121428

4

3

2

1

==

⟨==

⟩==

⟩==

⟩==

t op = 7,3 + 7,56 + 19,2 = 34,06 (s) Concluzia: durata operaţiei „Ambalarea îngheţatei în lăzi” trebuie

să constituie 34,06 secunde. Problema 2.

De determinat durata operativă pentru operaţia „Aranjarea cutiilor cu bomboane în cutii” cu ajutorul cronometrării (operaţia manuală, în serie mică).

Fişa de cronometrare

Elementele operaţiei Durata, s

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Muncitorul pune mâna pe cutia cu bomboane 4 5 4 4 5 4 5 3 4 10

Muncitorul ia cutia cu bomboane 5 7 6 4 5 7 5 4 4 7

Muncitorul aranjează cutia cu bomboane în ladă 20 21 22 23 24 20 22 21 23 40

Problema 3.

De determinat durata operaţiei tehnologice „Aranjarea sticlelor cu vin în lăzi” (operaţia manuală, în serie mijlocie).

27


Problema 4.

De determinat durata operaţiei tehnologice „Separarea cărnii de oase” (operaţia manuală, în serie mijlocie).


Problema 5. De determinat durata operaţiei tehnologice „Aranjarea

îngheţatei în cutii” (operaţie manuală, serie mijlocie).

Elementul operaţiei

Durata, s 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Muncitorul ia sticla în mână

2 4 3 3 2 3 5 3 4 3

Muncitorul aranjează sticla în cutie

3 4 3 2 3 3 4 4 5 3

Elementul operaţiei

Durata, s 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Muncitorul ia bucata de carne

20 25 15 30 12 18 20 30 17 16

Muncitorul separă carnea de oase

900 1020 780 1200 1320 960 1080 780 1260 1080

Muncitorul aruncă deşeurile

4 5 3 6 4 3 3 2 3 4

28


Elementul opera-

ţiei

Durata, s 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

Muncitorul pune mâna pe înghe-ţată

4 5 7 7 6 10 9 10 6 9 9 9 8 9 8

Muncitorul ia înghe-ţata

6 8 6 5 7 7 8 6 7 9 7 8 7 9 8

Muncitorul aran-jează îngheţata în ladă

18 16 16 21 17 14 19 24 22 17 23 21 28 18 17

Problema 6. De determinat durata operaţiei tehnologice „Adăugarea SO3 în

vin brut” (operaţia manuală, serie mijlocie).



1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Muncitorul cântăreşte SO3 10 11 9 10 18 10 9 8 9 16 Muncitorul adaugă SO3 în vin brut 5 7 6 5 10 4 5 5 6 9

3.1.3 Metoda observărilor instantanee Problema 1. Pe parcursul a două zile în secţia de îmbuteliere pentru

măsurarea şi analiza timpului de lucru a fost utilizată metoda

29

observărilor instantanee. În rezultat au fost obţinute următoarele date iniţiale:

Tabelul 1. Tabelul simbolurilor

Numărul de observări 1 2 3 4 5 6 7 8 Simboluri a b c d e f g h

Observările s-au efectuat câte 4 ore pe zi.

Tabelul 2. Fişa observărilor instantanee nr.1 Numele Тop Тpi Тst Тso Тon Тii Тid

1. Ivanov a, c, e, f, h - b d - g - 2. Petrov a, c, e, g b f - d - h 3. Ciobanu b, c, d, f a e - h - g 4. Petrescu a, b, e, f - c d g - h 5. Nicolaescu a, c, d, g, h - - b e f -

Tabelul 3. Fişa observărilor instantanee nr.2 Numele Тop Тpi Тst Тso Тon Тii Тid

1. Ivanov a, c, e, f, h a b - f g - 2. Petrov a, c, d, e, g b - d d g h 3. Ciobanu b, c, d, f, g a e c h g g 4. Petrescu a, b, c, e, f b c d g g h 5. Nicolaescu a, c, d, g, h - f b e f -

De analizat rezultatele metodei observărilor instantanee.

30

3.2 Normarea muncii Problema 1. Durata schimbului de lucru constituie 420 de minute, timpul

de pregătire-încheiere – 10 minute, timpul de servire – 20 de minute, iar întreruperile reglementate, legate de odihnă şi necesităţi fiziologice -15 minute.

Conform rezultatelor cronometrării operaţia durează 5 minute. Cantitatea de producţie obţinută într-o operaţie - 100 kg. Pierderile admisibile constituie 2%.

De calculat norma de producţie pe schimb. Rezolvare:

21 kkqt

ТТТТN

op

irspischp ×××

−−−=

unde: Np - norma de producţie; Тsch – durata schimbului de lucru; q - cantitatea de producţie obţinută într-o operaţie

tehnologică; к1 – coeficientul pierderilor admisibile; к2– coeficientul deşeurilor admisibile;

100100

100100

2

1

β

α

−=

−=

k

k

α – procentul pierderilor admisibile; β – procentul deşeurilor admisibile.

kgN p 735098,01005

152010420=××

−−−=

Concluzie: muncitorul trebuie să producă 7350 kg de producţie pe schimb.

31

Problema 2. De calculat norma de timp la o unitate de producţie, dacă

timpul de pregătire-încheiere constituie 20 minute, numărul de operaţii tehnologice – 100, conform rezultatelor cronometrării operaţia durează 3 minute. Normativul de servire alcătuieşte 8% din timpul operativ, normativul întreruperilor reglementate – 9% din timpul operativ.

Rezolvare:

( )irsoppi

t ккtnТ

N ++×+= 1 ,

unde: Nt - norma de timp; n – numărul de operaţii tehnologice; top – durata operaţiei conform rezultatelor cronometrării; Кs – normativul de servire; Кir – normativul întreruperilor reglementate

( ) 71,309,008,01310020

=++×+=tN (minute)

Concluzia: pentru a fabrica o unitate de producţie muncitorul are nevoie de 3,71 minute.

Problema 3. De calculat norma de producţie pentru o echipă, ce

deserveşte utilajul cu acţiune continuă, dacă productivitatea utilajului este de 6000 sticle/oră, durata schimbului de lucru - 7 ore.

Timpul întreruperilor reglementate legate de odihnă şi necesităţi fiziologice au constituit 30 de minute, coeficientul utilizării capacităţilor de producţie – 0,8. Pierderile admisibile constituie 2%.

Rezolvare:

( ) 21 kkCТТРN îrschprod ×××−×= ,

32

unde: N prod - norma de producţie;

Р – productivitatea utilajului; Т sch – durata schimbului; Тîr – timpul întreruperilor reglementate;

C - coeficientul de utilizare a capacităţilor de producţie.

100100

98,0100

2100100

100

2

1

β

α

−=

=−

=−

=

k

k

k1 – coeficientul pierderilor admisibile; k2 – coeficientul deşeurilor admisibile;

( ) 3057698,08,05,076000 =××−×=prodN sticle/schimb Concluzia: norma de producţie pentru echipa, ce deserveşte

utilajul cu acţiune continuă este de 30576 de sticle, adică într-un schimb de lucru de către muncitorii echipei vor trebui îmbuteliate şi ambalate 30576 de sticle.

Problema 4. De calculat norma de timp, dacă timpul de pregătire-

încheiere constituie 20 de minute, timpul de funcţionare utilă a utilajului – 380 de minute, timpul întreruperilor reglementate, ce nu se suprapun în timp cu funcţionarea utilă a utilajului – 25 de minute, timpul de servire, ce nu se suprapune în timp cu funcţionarea utilă a utilajului – 20 de minute, numărul de operaţii tehnologice pe schimb – 42.

Rezolvare:

sîrfupî

t tttnТ

N `` +++= ,

33

unde: Nt – norma de timp; Tpi – timpul de pregătire şi încheiere; n – numărul de operaţii sau produse pentru fabricare într-un

schimb (n=Top/top); tfu – timpul de funcţionare utilă a utilajului care revine la o

unitate de producţie/operaţie; t`ir – timpul întreruperilor reglementate pentru executant

nesuprapuse cu timpul de funcţionare a utilajului; t`s – timpul servirii locului de muncă nesuprapus cu timpul de

funcţionare utilă a utilajului.

min6,104220

4225

42380

4220

=+++=tN

Concluzia: pentru a fabrica o unitate de producţie muncitorul are nevoie de 10,6 minute.

Problema 5. De calculat norma de personal, dacă sunt date normele de

timp pe operaţii: Nr.operaţiei Ntimp la o operaţie, min

1 3 2 3,5 3 6 4 8,5

Fondul de timp de muncă anual al unui muncitor constituie

1860 ore, volumul de producţie planificat 33000 unităţi, nivelul îndeplinirii normelor 115%.

34

Rezolvare:

int

totalpersonal КF

MN

×= ,

unde: Npersonal – norma de personal; Ft – fondul timpului de lucru al unui muncitor; Кin – coeficientul îndeplinirii normelor de muncă.

M total=Q × mun.,

unde: Q – volumul producţiei fabricate; mun – manopera unitară.

mn= ∑Nt, Nt - norma de timp necesară pentru realizarea unei operaţii

tehnologice.

Nt = 3 + 3,5 + 6 + 8,5 = 21 min

Mtotal = 33000×21=693000 om-min

615.1601860

693000=

××=personalN muncitori.

Concluzia: pentru fabricarea volumului de producţie planificat în valoare de 33000 unităţi întreprinderea va avea nevoie de 6 muncitori principali.

Problema 6. De calculat norma de producţie, dacă economistul pe muncă

a planificat să mărească timpul operativ cu 10%, Тop ef=380 minute. Conform rezultatelor cronometrării durata operaţiei tehnologice constituie 70 secunde. Cantitatea de producţie obţinută într-o operaţie 38 kg. Pierderile admisibile constituie 2%, deşeurile admisibile – 2,5%.

35

Problema 7. De calculat norma de producţie, dacă durata schimbului

constituie 7 ore, timpul de pregătire-încheiere 18 min. Conform rezultatelor cronometrării operaţia durează 5 minute. Cantitatea de producţie obţinută într-o operaţie 80 kg. Pierderile admisibile constituie 1,6%. Normativul de servire constituie 8% din timpul operativ, normativul întreruperilor reglementate – 8% din timpul operativ.

Problema 8. De calculat norma de producţie pentru o echipă ce

deserveşte un flux cu acţiune continuă, dacă productivitatea utilajului este 3,2 tone/oră, durata schimbului de lucru 8 ore.

Întreruperile reglementate legate de odihnă şi necesităţi fiziologice au constituit 20 minute, coeficientul de utilizare al capacităţii de producţie – 0,9. Pierderile admisibile - 1%, deşeuri admisibile – 2%.

Problema 9. De calculat norma de producţie, dacă ciclul cinematic

constituie 15 minute, întreruperile reglementate legate de tehnologia de producţie – 2 minute, volum – 150 l, densitatea constituie 1,6 kg/l, coeficientul de utilizare al capacităţii de producţie – 0,8. Întreruperi reglementate legate de odihnă şi necesităţi fiziologice a constituit 28 de minute, durata schimbului de lucru 7 ore. Pierderile admisibile constituie 2,5%.

Problema 10. De calculat norma de producţie dacă durata schimbului este

7 ore. Timpul de pregătire-încheiere - 10 min. Conform rezultatelor cronometrării operaţia durează 45 secunde. Cantitatea de producţie obţinută într-o operaţie 85 kg. Pierderile admisibile - 1%, deşeurile admisibile – 2%. Normativul de servire constituie 5% din timpul operativ, normativul întreruperilor reglementate – 7% din timpul operativ.

36

Problema 11. De calculat norma de producţie pentru o echipă, ce

deserveşte utilaj cu acţiune continuă, dacă productivitatea utilajului este 800 kg/oră, durata schimbului de lucru - 8 ore, numărul de schimburi - 2.

Întreruperi reglementate legate de odihnă şi necesităţi fiziologice constituie 35 minute/schimb, coeficientul de utilizare al capacităţii de producţie – 0,85. Pierderi admisibile - 3%.

Problema 12. De calculat norma de producţie, dacă ciclul cinematic

constituie 20 minute, întreruperi reglementate legate de tehnologie – 2 minute, volumul de producţie - 120 kg, coeficientul de utilizare al capacităţii de producţie – 0,9. Întreruperi reglementate legate de odihnă şi necesităţi fiziologice constituie 25 minute, durata schimbului de lucru 8 ore. Pierderi admisibile - 2%.

Problema 13. De calculat norma de producţie. Productivitatea utilajului

constituie 3,8 kg/minut, durata schimbului de lucru – 8 ore, timpul întreruperilor reglementate – 0,28 ore/schimb. Pierderile şi deşeurile admisibile constituie, respectiv 2,45% şi 1,76% pe schimb. Întreprinderea utilizează potenţialul său tehnic la 78%.

Problema 14. Durata schimbului de lucru constituie 8 ore, timpul

întreruperilor reglementate – 25 minute pe schimb, gradul de utilizare al capacităţii de producţie – 85%, pierderile constituie 2%, durata ciclului total de funcţionare al utilajului – 16 minute. Cantitatea de producţie obţinută într-o operaţie – 120 kg.

De calculat norma de producţie. Problema 15. De calculat norma de producţie dacă timpul pentru

îndeplinirea obligaţiunilor funcţionale constituie 380 minute pe

37

schimb, durata operaţiei tehnologice conform rezultatelor cronometrării constituie 70 secunde, cantitatea de producţie obţinută într-o operaţie – 3 unităţi, pierderile constituie – 2%, iar deşeurile - 3,45%.

Problema 16. De calculat norma de timp, dacă sunt date următoarele

rezultate ale cronometrării.


Elementele operaţiei

Durata, s 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1 4 5 4 4 5 4 5 3 4 9 2 20 21 22 23 24 20 22 21 23 35 3 5 7 6 4 5 8 5 4 4 7

Proces manual, producţia în serie mică. Timpul de pregătire-încheiere - 20 min., numărul de operaţii

tehnologice – 25. Normativul de servire constituie 7% din timpul operativ, normativul întreruperilor reglementate – 5% din timpul operativ.

Problema 17. De calculat norma de timp dacă timpul de pregătire-

încheiere constituie 10 minute, timpul de funcţionare utilă a utilajului la o unitate de producţie – 12 minute, normativul întreruperilor reglementate – 3% din timpul operativ, normativul de servire al locului de muncă – 5% din timpul operativ, numărul de operaţii tehnologice realizate într-un schimb – 95.

38


încheiere constituie 10 min, normativul de servire - 10% din timpul operativ, normativul întreruperilor reglementate – 7% din timpul operativ. Durata schimbului constituie 8 ore.

Nr. operaţiei Ntimp pentru operaţie, min

1 1,4 2 3


încheiere constituie 20 minute/schimb, din rezultatele fotografierii timpului de muncă timpul operativ constituie 365 minute/schimb, durata operaţiei tehnologice – 3 minute, normativul de servire constituie 8% din timpul operativ, iar normativul întreruperilor reglementate – 9% din timpul operativ.


încheiere constituie 25 minute/schimb, durata schimbului de lucru - 7 ore, normativul de servire - 15% din timpul operativ, iar normativul întreruperilor reglementate – 6% din timpul operativ. Conform rezultatelor cronometrării operaţia tehnologică durează 7,5 minute.

Problema 21. De calculat norma de personal, dacă nivelul de îndeplinire

al normelor este 115%. Fondul anual al timpului de muncă al unui muncitor

constituie 1860 ore, volumul de producţie planificat 3400 tone, manopera la 1 tonă de producţie finită constituie 6,8 om-ore.

39

Problema 22. De calculat norma de deservire pentru un muncitor, care

deserveşte câteva unităţi de utilaj, dacă durata ciclului de producţie constituie 17,5 minute, iar timpul ocupat – 4 minute.

Problema 23. De calculat norma de producţie pentru lucrări de

manipulare, dacă durata încărcării este de 5 minute, durata transportării – 2 minute, durata descărcării – 4 minute.

Timpul de îndeplinire a obligaţiunilor de serviciu al muncitorului constituie 420 minute/schimb. Cantitatea de producţie transportată pe o rută este 45 kg.

Problema 24. În rezultatul cronometrării a fost obţinută următoarea

informaţie. Fişa de cronometrare


1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1 10 11 9 10 18 10 9 8 9 16

2 5 7 6 5 10 4 5 5 6 9 Coeficientul stabilităţii normativ – 1,3 Pierderi – 2% Volumul de producţie fabricat într-o operaţie – 50 kg Conform rezultatelor fotografierii timpului de muncă a fost

obţinută următoarea informaţie: Тpi=15 min Тop=425 min Тs=20 min Тîr=20 min De calculat norma de producţie şi norma de timp.

40

Problema 25. Normele timpului de bază şi auxiliar pentru îndeplinirea

operaţiei au constituit 95 şi 108 s. Normativul de servire constituie 0,8% din timpul operativ, normativul întreruperilor reglementate – 5% din timpul operativ.

De calculat norma de timp pentru realizarea operaţiei şi norma de producţie a muncitorului.

41

3.3 Planificarea şi organizarea remunerării muncii Problema 1. De calculat salariul lunar al muncitorului de categoria a III,

dacă pe parcursul lunii acesta a fabricat 170 unităţi de producţie finită, manopera la o unitate de producţie finită constituie 3,5 om-ore, salariul tarifar pe oră pentru I categorie tarifară - 5,33 lei.

Rezolvare: Sistemul de remunerare al muncii – tarifar Forma de remunerare a muncii – în acord Varianta de remunerare a muncii – acord direct

Sl = St, unde: Sl – salariul lunar;

St - salariul tarifar. S t= ∑ T i × Q i ,

unde: Ti - tariful unitar în acord;

Qi – cantitatea de producţie de tipul „i”.

T i = Storă × N t ,

unde: Storă – salariul tarifar pe oră; Nt – norma de timp;

Storă (III) = Storă (I) × К (III),

unde:

Storă (III) – salariul tarifar pe oră pentru categoria III; Storă (I)– salariul tarifar pe oră pentru categoria I; К (III) – coeficientul tarifar pentru categoria III.

Storă (III) = 5,33 × 1,59 = 8,47 (lei/ora)

42

T i = 8,47 × 3,5 = 29,65 (lei) – remunerarea muncii pentru o unitate de produs finit

S t=29,65 × 170 = 5040,50 (lei) S l = S t = 5040,50 (lei)

Concluzii: salariu lunar al muncitorului pentru o lună constituie 5040,50 lei.

Problema 2. În luna iunie au fost fabricate 1000 de unităţi de producţie

cu tariful la o unitate – 2 lei. Nivelul de îndeplinire al normelor 115%. Coeficientul de

sporire al salariului 1,8. De calculat salariul lunar brut. Rezolvare: Sistemul de remunerare al muncii – tarifar Forma de remunerare a muncii – în acord Varianta de remunerare a muncii – acord progresiv

Sl = St + S unde: Sl – salariul lunar; St – salariul tarifar; S – spor la salariu

St = T × Q,

unde: T– tariful pentru o unitate de producţie; Q – volumul total de producţie fabricată.

St = 2 × 1000 = 2000 (lei)

KppSS sn

in

t ××= ,

unde: pin. - coeficientul îndeplinirii normelor de muncă; psn. – coeficientul supraîndeplinirii normelor de muncă.

43

К – coeficientul de sporire a salariului

4708,1151152000

=××=S (lei)

Sl = 2000 + 470 = 2470 (lei) Concluzie: salariul lunar brut al muncitorului constituie

2470 lei. Problema 3. Muncitorul auxiliar deserveşte două fluxuri: Productivitatea I-lui flux - 3000 sticle/oră Productivitatea la al II-lea flux - 3500 sticle/oră.

Timpul întreruperilor reglementate legate de odihnă şi necesităţi fiziologice constituie 30 de minute, Storă=7,8 lei, durata schimbului - 8 ore, numărul de schimburi – 20, nivelul de îndeplinire al normelor:

La I-ul flux - 110% La al II-lea flux - 115%

De calculat salariul brut al muncitorului. Rezolvare:

Sistemul de remunerare al muncii – tarifar Forma de remunerare a muncii – în acord

Varianta remunerării muncii – acord indirect.

i

n

il QTS ×= ∑

=1ii

,

unde: Sl – salariul lunar; Ti – tariful indirect Qi – cantitatea de producţie de tipul „i”.

mT tora

i ××

=p

ore

NnS

,

unde: Storă – salariul tarifar pe oră;

44

nore – numărul de ore pe schimb; N p - norma de producţie; m – numărul de unităţi de utilaje deservite;

( ) 21 kkCТТРN îrschp ×××−×= , unde: N p - norma de producţie;

Р – productivitatea utilajului; Т sch – durata schimbului; Тîr – timpul întreruperilor reglementate;

C - coeficientul de utilizare a capacităţilor de producţie.

100100

100100

2

1

β

α

−=

−=

k

k

k1 – coeficientul pierderilor admisibile; k2 – coeficientul deşeurilor admisibile;

Np 1= 3000 × (8 - 0,5) × 0,9 × 1 × 1 = 20,25 mii sticle/schimb Np 2=3500 × (8 - 0,5) × 0,9 × 1 × 1 = 23,63 mii sticle/schimb

( )

( ) 32.1263.23

88.7

54.1225.20

88.7

=××

=

=××

=

i

iн

TII

TIlei/1 mie sticle

Q = Np × Nschimb × Kin.,

unde: N p - norma de producţie; Nschimb – numărul de schimburi; Кin. - coeficientul îndeplinirii normelor de muncă.

45

Q1=20,25 × 20 × 1,1=445,5 mii sticle/ lună Q2=23,63 × 20 × 1,15=543 mii sticle/lună

Sl = 1,54 × 445,5 + 1,32 × 543,5 = 1403,49 (lei) Concluzii: salariul lunar brut al muncitorului auxiliar

constituie 1403,49 lei. Problema 4. De calculat salariul tarifar pe oră mediu ponderat pentru o

echipă de 12 persoane, inclusiv: 3 muncitori de categoria a IV, coeficientul tarifar – 1,81 4 muncitori de categoria a V, coeficientul tarifar – 2,07 5 muncitori de categoria a VI, coeficientul tarifar – 2,36 Salariul tarifar pe oră pentru I categorie constituie 9,4 lei. Rezolvare:

)(ISKS toratora ×=−

,

unde: toraS - salariu tarifar pe oră mediu ponderat; К - coeficientul tarifar mediu ponderat; Stora (I) – salariu tarifar pe oră pentru I categorie.

leiS

K

tora 02,204,913.2

13.212

36.2507.2481.13

=×=

=×+×+×

=

Concluzie: salariul tarifar pe oră mediu ponderat pe echipă constituie 20,02 lei.

Problema 5. De calculat salariul muncitorului de categoria a V, dacă St

oră a muncitorului de categoria III a constituit 10,25 lei, prime - 35%, din 22 de zile lucrătoare au fost lucrate 2 zile de sărbătoare şi 1 schimb de noapte.

46

Rezolvare: Sistemul de remunerare al muncii – tarifar Forma de remunerare a muncii – în regie Varianta de remunerare a muncii – regia cu prime

S l = S t + Prime,

unde:

Sl – salariul lunar; St - salariul tarifar

S t = Stora × Ft, unde:

Storă – salariul tarifar pe oră; Ft – fondul efectiv de timp pentru un muncitor.

Coeficienţii tarifari (K) pentru categoria tarifară corespunzătoare:

I – 1 II – 1.26 III – 1.59 IV – 1.81 V – 2.07 VI – 2.36

Stora (V) = Stora (I) × К (V) Stora (Ш) = Stora (I) × К (Ш) Stora (I) = Stora (Ш) / К (Ш)

Stora (I) = 10,25 / 1,59 = 6,45 (lei) Stora (V) =6,45 × 2,07 = 13,35 (lei) Ft regim normal = (22-2-1) × 8 = 152 (ore)

S tarifar= 13,35 × 152 + 13,35 × 16 × 2 + 13,35 × 8 × 1,5 =

а b = 2029,2 + 427,2 + 160,2 = 2616,6 (lei) а – lucru în zile de sărbătoare

47

b – lucru în schimb de noapte S l =2616,6 ×1,35 = 3532,41 (lei) Concluzia: salariul brut al muncitorului constituie 3532,41

lei. Problema 6. De calculat câştigul echipei din 5 persoane, inclusiv: 2 muncitori К (coeficientul tarifar) – 1,5 2 muncitori К – 1,8 1 muncitor К – 1,3

Nr.operaţiei Nt la o operaţie, min 1 3,2 2 3,5 3 3,5 4 3,5

Volumul de producţie a constituit 2500 unităţi. Stora (I) =10,2 lei.

Rezolvare: QTC ×= ,

unde: C - câştigul echipei; T - tariful complex; Q –cantitatea lunară de producţie fabricată de echipa

muncitorilor

untora tST ×= ,

где: T - tariful complex;

toraS - salariu tarifar pe oră mediu ponderat; tun – manopera unitară.

48

)(ISKS toratora ×=−

,

unde: toraS - salariu tarifar pe oră mediu ponderat; К - coeficientul tarifar mediu ponderat; Stora (I) – salariu tarifar pe oră pentru I categorie.

58,15

3,118,125,12=

×+×+×=K

( )leiS tora 12,162,1058,1 =×= 607,1323,0min7.1335.32.3 ÷==×+= oretun

( )unitateleiT /71,323,012,16 =×=

leiC 7,9266250071,3 =×= Concluzia: cîştigul echipei pentru producerea a 2500 de

unităţi de producţie finită va constitui 9266,7 lei. Problema 7. De calculat salariul net al tehnologului întreprinderii, dacă

salariul calculat constituie 4200 lei. Acesta are dreptul la scutirile personală, suplimentară şi 1 persoană întreţinută.

Rezolvare:

Sn= Sb – Reţineri, unde: Sn – salariu net; Sb – salariu brut: Reţineri – efectuate de angajator din salariul angajatului

conform legislaţiei în vigoare. 1) Pentru calcularea impozitului pe venit din salariul

angajatului este nevoie de a calcula venitul impozabil (VenImp), care se determină în modul următor:

49

VenImp persoane fizice = Sb – Scutirile-AS-AM

VenImp – venitul impozabil; Scutirile – este partea neimpozabilă a venitului brut la care

au dreptul persoanele fizice-rezidenţii RM; AS – asigurarea socială; AM – asigurarea medicală.

1) VenImp pentru anul 2008= 4200 - 525(6300/12) – 525suplimentară - 130(1560/12) persoana întreţinută -126asigurarea medicală –210asigurarea socială =2684 (lei) VenImp pentru anul 2009 = 4200 - 600(7200/12) – 600 suplimentară - 140

(1680/12) persoana întreţinută - 147 asigurarea medicală – 252 asigurarea socială = 2461 (lei)

2) Calculăm impozitul pe venit:

Venitul impozabil lunar, lei

Cotele impozitului pe venit

Valoarea impozitului pe

venit, lei 2008 2009 2008 2009 2008 2009

până la 2100 până la 2100 7% 7% 147 147

>2100 >2100 18% 18% 105,12 64,98

Total - - 252,12 211,98 Asigurarea medicală 3% 3,5% 126 147 Asigurarea socială 5% 6% 210 252

Total reţineri - - 588,12 610,98 3) Calculăm salariul net:

Sn 2008 = 4200 – 588,12 = 3611,88 (lei)

50

Sn 2009 = 4200 – 610,98 = 3589,02 (lei) Concluzia: salariul net al tehnologului întreprinderii va

constitui: − după cotele anului 2008 – 3611,88 lei; − după cotele anului 2009 – 3589,02 lei.

Problema 8. De calculat reţeaua salariilor tarifare pe oră pentru

întreprinderea «Х», dacă salariul lunar minimal constituie 1200 lei, iar fondul lunar al timpului de muncă - 169 ore.

Problema 9. De calculat salariul brut al specialistului cu salariul de

funcţie de 1500 lei, dacă din 22 de zile lucrătoare au fost lucrate 19. Premiile constituie 50% din salariu.

Problema 10. Pe parcursul lunii au fost fabricate 230 unităţi de producţie,

salariul tarifar pe oră pentru muncitorul de categoria a IV constituie 9,91 lei. Norma de timp pentru fabricarea unei unităţii de producţie alcătuieşte 106 secunde.

De calculat salariul brut al muncitorului. Problema 11. În luna februarie volumul de producţie al muncitorului de

bază a constituit 100 tone de produse de panificaţie, manopera la 1 tonă de produse de panificaţie a fost în mediu de 2,75 om-ore. Salariul tarifar pe oră - 8,75 lei.

În perioada dată angajatul a supraîndeplinit norma de producţie cu 20%, iar coeficientul de sporire al salariului a constituit 1,5.

De calculat salariul brut al muncitorului.

51

Problema 12. De calculat salariul brut lunar al muncitorului de categoria a

V, care deserveşte 3 fluxuri: Productivitatea primului flux - 100 kg/oră Productivitatea la al doilea flux - 120 kg/oră Productivitatea la al treilea flux - 100 kg/oră.

Întreruperi reglementate legate de odihnă şi necesităţi fiziologice au constituit 20 minute, Storă=10,63 lei, durata schimbului 8 ore, 22 de zile lucrătoare pe lună, nivelul de îndeplinire al normelor la toate fluxurile - 120%.

Problema 13. De calculat salariul brut al lucrătorilor echipei, utilizând

următoarele date iniţiale. Date iniţiale

Numele Categoria Storă, lei Fondul de timp, ore Prima, %

Ivanov IV 9,75 152 30 Petrov V 10,50 144 40 Ceban IV 9,75 160 30 Petrescu III 8,68 144 25

De distribuit între lucrătorii echipei o primă suplimentară în valoare de 6500 lei proporţional salariului fiecărui lucrător.

Problema 14. De calculat salariul tarifar pe oră mediu ponderat pentru o

echipă din 10 persoane: 5 muncitori К (coeficientul tarifar) – 2,07 2 muncitori К – 1,59 2 muncitori К – 1,81 1 muncitor К – 2,36 Storă (I) = 8,75 lei.

52

Problema 15. De calculat fondul lunar al salariului întreprinderii, în care

lucrează două echipe: una din ele fiind remunerată în acord şi alta – în regie.

În administraţia întreprinderii intră: • Director – 4500 lei; • Contabil-şef – 0,8 din salariul directorului; • Manager de producere – 0,75 din salariul

directorului; • Directorul comercial – 0,75 din salariul directorului; • Şofer – 1700 lei; • Paznic – 1500 lei

Manopera la 1 tonă de producţie finită constituie 0,5 om-ore. Volumul de producţie planificat – 3500 tone. Coeficientul tarifar mediu ponderat constituie 1,7, fondul de timp – 20 de zile lucrătoare câte 8 ore.

În echipa remunerată în regie lucrează 4 persoane de categoria a IV, Storă(I)=6,85 lei. Prime pentru muncitori – 30%, pentru administraţie - 40%.

Problema 16. De calculat fondul de salarii pentru ambele secţii, dacă

Storă(I)=6,65 lei, iar adaosurile – 15% la salariu.

Date iniţiale Indicatori 1 secţie 2 secţie

1. Manopera1 t, om-ore 2 8 2. Coeficientul tarifar mediu ponderat 1,8 2,1 3. Volumul de producţie fabricat, tone 1500 500

53

Problema 17. De calculat câştigul echipei, ce deserveşte un flux, dacă

productivitatea fluxului este de 1,5 tone/oră, durata schimbului – 8 ore, timpul întreruperilor reglementate – 35 minute, categoria tarifară medie ponderată – 2,1, numărul de zile lucrătoare – 20, Storă(I)=8 lei, prime – 30%.

Problema 18. De calculat câştigul echipei, care constă din 4 muncitori,

dacă coeficientul tarifar mediu ponderat constituie 2,52, iar salariul tarifa pe oră pentru I categorie - 7,75 lei. În luna raportată au fost fabricate 80,8 tone de producţie finită, manopera la 1 tonă este de 4,6 om-ore.

Problema 19. De planificat fondul de salarii al întreprinderii, dacă

numărul mediu scriptic al personalului constituie 120 persoane, salariul mediu lunar în perioada de bază – 2350 lei, ritmul de creştere al vânzărilor va alcătui 15%, ritmul de creştere al profitului – 6%, ritmul de creştere al productivităţii muncii – 20%.

În calitate de indicator de mărire a nivelului salariului trebuie luată mărimea medie aritmetică a ritmurilor de creştere.

Problema 20. De planificat fondul de salarii al întreprinderii, dacă fondul

de salarii în perioada de bază a constituit 10 mii lei, vânzările în perioada de bază – 150 mii lei, iar în anul planificat vor constitui – 167 mii lei. Normativul ramural - 0,9.

Problema 21. Managerul secţiei de aprovizionare are un salariu de funcţie

în mărime de 4000 lei. Efectiv pe lună au fost lucrate 20 de zile din cele 22 lucrătoare. Angajatul are dreptul la scutirea personală, scutirea suplimentară, scutire pentru 2 persoane întreţinute şi

54

plăteşte pensia alimentară pentru 1 copil. Premiile la salariu constituie 25%.

De calculat salariul net al managerului secţiei de aprovizionare.

Problema 22. De calculat salariul net al muncitorului de categoria a III

utilizând următoarele date iniţiale: fondul efectiv al timpului de lucru – 170 ore, inclusiv 2 schimburi de noapte şi 1 zi de odihnă. Storă (I)=5,33 lei.

Problema 23. În luna septembrie muncitorul a fabricat 75 de unităţi de

produs finit, manopera unitară constituia 4,6 om-ore, salariul tarifar pe oră a acestui muncitor constituie 6,6 lei. Nivelul de îndeplinire a normelor de producţie – 110%. Coeficientul de sporire a salariului – 1,2.

De calculat: salariul brut; salariul net (muncitorul a depus cererea pentru

scutirea personală şi suplimentară). Problema 24. De calculat salariul net al muncitorilor întreprinderii,

utilizând următoarele date iniţiale.

Date iniţiale

Numele Stora, lei

Fondul efectiv de timp, ore

Prime, %

Ambros 9,25 165 30 Ionuţ 8,80 144 20 Valuţa 10,07 160 25

55

Problema 25. De calculat salariul net al muncitorului, care a fabricat 1200

de unităţi de producţie cu tariful de 3,5 lei/unitate. Prima la salariu pentru calitatea înaltă a producţiei constituie 15%. Muncitorul plăteşte pensia alimentară pentru 1 copil.

Problema 26. De calculat salariul net al contabilului cu salariu de funcţie de

3400 lei, prima la salariu constituie 25%. Contabilul are dreptul la scutire pentru 1 persoană întreţinută.

Problema 27. De calculat salariul lunar al angajaţilor, dacă la întreprindere

se utilizează sistemul de remunerare prin rating. Fondul de salarii fix = 3000 lei, fondul de salarii variabil =

1000 lei. Date iniţiale

Numele Coef. studii

Coef. vechime

Coef. rezultat

Coef. realizării

VP

Coef. nivelului calităţii

Ivanov 0,8 2 1,81 1,3 1,5 Petrov 2 4,5 2,36 1,3 1,5 Ceban 1,6 3 2,07 1,2 0,7

56

3.4 Indicatorii resurselor umane

Problema 1. Numărul mediu scriptic al personalului firmei – 32 de

persoane, pe parcursul anului au fost concediate 8 persoane din următoarele motive:

2 – ieşirea la pensie; 3 – absenţe nemotivate; 1 – boală; 2 – din dorinţă proprie. De calculat coeficienţii de fluctuaţie a personalului,

coeficienţii de ieşire şi stabilitate a personalului. Rezolvare:

К ieşirii = 8 / 3 2= 0,25 К stabilităţii = 1 - 0,25 = 0,75

К fluctuaţie i= (2 + 3) / 32 = 0,156 Concluzia: coeficientul ieşirii constituie 0,25, adică pe

parcursul perioadei curente de la întreprindere au fost concediaţi 25% de angajaţi. În mod corespunzător coeficientul stabilităţii calculat constituie 0,75, care ne arată că 75% din numărul scriptic al personalului întreprinderii a lucrat toată perioada analizată.

Coeficientul fluctuaţiei personalului atinge nivelul de 0,156, adică 15,6% din angajaţii întreprinderii au fost concediaţi din propria dorinţă sau din iniţiativa administraţiei.

Problema 2. Manopera tehnologică a produsului „А” constituie 10 om-

ore, pentru produsul „В” - 5 om-ore. Manopera totală de servire – 3 om-ore. Manopera totală de dirijare – 5 om-ore.

De calculat manopera totală pentru produsele „А” şi „В”.

57

Rezolvare: 1 . Vom calcula manopera de servire pentru ambele produse: Mservire = Mtehnologică × К

К= 2,0153

log

==icatehno

servire

MM

M(А) = 10 × 0,2 = 2 om-ore M(В )= 5 × 0,2 = 1 om-ore

2 . Vom calcula manopera de producţie: Mde producţie= Mservire + Mtehnologica Mproductie(А) = 10 + 2 = 12 om-ore Mproductie(В)= 5 + 1 = 6 om-ore 3 . Vom calcula manopera de dirijare:

28,0612

5=

+==

productie

dirijare

MM

K

Mdirijare = Mproductie × К Mdirijare(А) = 12 × 0,28 = 3,36 om-ore Mdirijare(В) = 6 × 0,28 = 1,68 om-ore

4 . Vom calcula manopera totală: Mtotala(А) = 12 + 3,36 = 15,36 om-ore Mtotală(В) = 6 + 1,68 = 7,68 om-ore.

Concluzia: manopera totală pentru produsul A constituie 15,36 om-ore, iar manopera totală pentru produsul B constituie 7,69 om-ore.

Problema 3. De calculat productivitatea muncii, utilizând toate metodele

posibile de calculaţie, dacă numărul mediu scriptic al personalului constituie 100 persoane.

58

Date iniţiale

Tipul produsului

Volumul de

producţie, tone

Manopera 1 tonă de produs finit,

om-ore

Preţul unei tone

produs finit, lei

Coeficientul în unităţi natural- convenţionale * se calculează

suplimentar

А 4000 25 800 2,9 В 1500 10 650 1,2 С 900 8,5 1050 1

Rezolvare:

1. Calculăm productivitatea muncii în unităţi naturale (tone):

s

n

ii

N

Qq

∑== 1 ,

unde: q – productivitatea muncii; Qi – volumul producţiei fabricate de tipul „i”;

sN - numărul mediu scriptic al personalului.

q tone64100

90015004000=

++= /persoană

2. Calculăm productivitatea muncii în unităţi natural- convenţionale:

s

n

ii

N

KQq

i∑=

×= 1 ,

unde:

59

Кi – coeficientul în unităţi natural-convenţionale, care se calculează conform manoperei. Pentru tipul de producţie cu manopera cea mai mică Кi =1.

persoanătoneq

BKAK

/143100

19002.115009.24000

2.15.8

10)(9.25.8

25)(

=×+×+×

=

====

3. Calculăm productivitatea muncii după manopera producţiei fabricate:

s

n

iii

N

tQq

i∑=

×= 1 ,

unde: ti – manopera produsului de tip „i”;

persoanăoreomq /1126100

5.8900101500254000−=

×+×+×=

4. Calculăm productivitatea muncii în unităţi valorice:

s

n

iii

N

PQq

i∑=

×= 1 ,

unde: Pi – preţul unitar al produsului de tip „i”;

2,51100

105090065015008004000=

×+×+×=q mii lei/

persoană Concluzia: în problemă au fost utilizate 4 metode de calcul

ale productivităţii muncii: a. conform metodei în unităţi naturale – 64 tone, adică pe

parcursul perioadei curente un muncitor în mediu a fabricat 64 tone de produs finit;

60

b. conform metodei în unităţi natural-convenţionale – 143 tone, adică pe parcursul perioadei analizate de către un muncitor în mediu au fost fabricate 143 tone de producţie;

c. conform metodei după manoperă – 1126 om-ore, adică în mediu în perioada curentă de către un muncitor au fost lucrate 1126 ore;

d. conform metodei în unităţi valorice – 51,2 mii lei, adică fiecare angajat în perioada curentă în mediu a fabricat producţie în valoare 51,2 mii lei.

Problema 4. În perioada curentă întreprinderea a fabricat 200 mii tone

de producţie. Numărul angajaţilor a constituit 400 persoane, dar fondul efectiv de lucru al unui muncitor – 1920 ore.

De calculat manopera unitară, precum şi productivitatea muncii anuală şi orară a unui muncitor.

Problema 5. Numărul mediu scriptic al angajaţilor întreprinderii este de

32 persoane, din care 3 – conducători, 6 – specialişti şi 2 – funcţionari. Volumul de producţie a întreprinderii în anul raportat a constituit 11392 mii lei. Pentru perioada planificată se preconizează majorarea volumului de producţie cu 12% şi numărului muncitorilor cu 8%. Numărul celorlalte categorii de personal va rămâne neschimbat.

De determinat modificarea productivităţii muncii în perioada planificată faţă de cea de bază.

Problema 6. Firma planifica prestarea serviciilor în valoare de 25000

lei, având 24 angajaţi. În realitate volumul serviciilor prestate a atins nivelul de 27000 lei, iar numărul mediu scriptic al personalului – 28 persoane.

De determinat modificarea efectivă a productivităţii muncii în comparaţie cu cea planificată.

61

Problema 7. De calculat nivelul reducerii manoperei unitare a producţiei

finite şi creşterii productivităţii muncii, utilizând următoarele date iniţiale.

Date iniţiale

Indicatorii Anul

de bază curent

1. Volumul producţiei fabricate, mii tone 4786 4964 2. Efectivul de personal, persoane 574 536 3. Fondul efectiv de timp al unui muncitor, ore 2080 2086

Problema 8. De calculat ritmul de creştere a productivităţii muncii, dacă

se ştie că în anul precedent a fost fabricată producţie în valoare de 2100 mii lei. Conform planului curent pe anul viitor, volumul producţiei va spori cu 7%.

Numărul mediu scriptic al angajaţilor în anul precedent a constituit 230 persoane, iar în anul planificat se preconizează reducerea numărului personalului cu 5 persoane.

Problema 9. De calculat productivitatea muncii şi modificarea acesteia,

utilizând următoarele date iniţiale.

Date iniţiale

Indicatorii Anul de bază curent

1. Volumul producţiei marfă în preţuri comparabile, mii lei 10300 >17%

2. Numărul mediu scriptic al personalului, persoane

reducerea cu 4 persoane 130

62

Bibliografie

1. Creţu I. Managementul Resurselor Umane. Note de curs. Chişinău, UTM, 2007;

2. Baieşu M. Managementul Resurselor Umane. Chişinău, ASEM, 2004;

3. Bîrcă A. Salarizarea personalului. Chişinău, ASEM, 2001; 4. Bîrcă A. Managementul Resurselor Umane. Chişinău,

ASEM, 2005; 5. Jalencu M. Managementul Resurselor Umane. Chişinău,

UCCM, 2003; 6. Lefter V., Manolescu A. Managementul Resurselor Umane.

Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1995; 7. Lefter V., Manolescu A, etc. Managementul Resurselor

Umane: Studii de caz, probleme, teste. Bucureşti, Editura Economică, 1999;

8. Manolescu A. Managementul Resurselor Umane. Bucureşti, Editura Economică, 2001;

9. Moldovan-Scholz M. Managementul Resurselor Umane. Bucureşti, Editura Economică, 2000;

10. Remizov V, Poleakov A. Călăuza economistului în problemele muncii. Chişinău, 1992;

11. Веснин В.Р. Практический менеджмент персонала. Москва, Юристь, 2003;

12. Legea Salarizării a Republicii Moldova nr.847 din 14.02.2002;

13. Actele normative în domeniul salarizării; 14. www.venividi.org/cretu.

63

CUPRINS

1. Sarcinile problemarului........................................................3

2. Teste.....................................................................................3

3. Probleme.............................................................................11

Bibliografie.........................................................................62

64

Managementul resurselor umane

Problemar

Autori: Ina Creţu Ala Oberşt

Redactor: I.Enachi

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––– Bun de tipar 22.04.09. Formatul hârtiei 60x84 1/16.

Hârtie ofset. Tipar RISO Tirajul 50 ex. Coli de tipar 4,0 Comanda nr.35 ––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

– U.T.M., 2004, Chişinău, bd. Ştefan cel Mare, 168.

Secţia Redactare şi Editare a U.T.M. 2068,Chişinău, str. Studenţilor, 9/9

65

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

INA CREŢU ALA OBERŞT

MANAGEMENTUL RESURSELOR

UMANE

Problemar

Chişinău 2009

Managementul Resurselor Umane Problemar DS

Documents

Transcript of Managementul Resurselor Umane Problemar DS