Managementul Proiectelor Cu Finantare Internationala

Proiecte cu finanţare internaţională

MANAGEMENTUL PROIECTELOR CU FINANTARE INTERNATIONALA

Introducere

I. Contextul iniţierii proiectelor nationale si internationaleI.1. Cooperarea şi parteneriatul internaţionalI.2. Importanţa proiectelor internaţionale în cadrul sistemului economic concurenţial globalizatI.3. Angrenarea în proiecte naţionale şi internaţionale

1.3.1. Condiţionarea proiectelor1.3.2. Necesitatea previziunilor şi supoziţiilor în cadrul proiectelor1.3.3. Importanţa managementului ciclului de proiect

II. Principalele instituţii care oferă asistenţă financiară pentru dezvoltareII.1. Privire de ansambluII.2. Uniunea Europeană

II.2.1. Politica de Coeziune şi de dezvoltare regională a U.E.II.2.2. Fondurile structurale ale U.E.II.2.3. Politica Agricolă ComunăII.2.4. Politica Comună în domeniul Pescuitului

III.3. Banca MondialăIII.4. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Banca Europeană de InvestiţiiIII.5. Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare

III. Programe de finanţare a dezvoltării oferite de Uniunea Europeană pentru RomâniaIII.1. Planul Naţional de Dezvoltare (PND)III.2. Cadrul Strategic Naţional de Referinţă (CNSR)III.3. Programele Operaţionale Sectoriale

III.3.1. Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice”III.3.2. Programul Operaţional Sectorial în domeniul TransporturilorIII.3.3. Programul Operaţional Sectorial în domeniul Protecţiei MediuluiIII.3.4. Programul Operaţional RegionalIII.3.5. Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor

UmaneIII.3.6. Programul Operaţional pentru Dezvoltarea Capacităţii

Administrative III.3.7. Programul Operaţional de Asistenţă Tehnică

III.3.8. Programele Operaţionale care contribuie la atingerea Obiectivului „Cooperare economică transfrontalieră”

III.4. Instrumente complementare pentru finanţarea agriculturii şi dezvoltării ruraleIII.4.1. Programul naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală

1


III.4.2. Programul naţional pentru pescuit

IV. Managementul Ciclului de Proiect (PCM) în finanţările INTERNATIONALE

IV.1. Definiţii şi principii cheie ale PCMIV.2. Abordarea prin cadrul LogicIV.3. Cele patru etape de analizăIV.4. Etapa de PlanificareIV.5. Verificarea finală calitativă a cadrului logicIV.6. Folosirea cadrului logic pentru dezvoltarea planului de activităţi şi

resurseIV.7. Folosirea cadrului logic pentru planificarea intervenţiilor complexe

CONCLUZII

2


CAPITOLUL ICONTEXTUL INIŢIERII PROIECTELOR NATIONALE SI INTERNATIONALE

1.1. Cooperarea şi parteneriatul internaţional

O caracteristică de bază a economiei mondiale contemporane o reprezintămultilateralizarea relaţiilor economice internaţionale, proces ce decurge pe de o parte, din creşterea numărului actorilor participanţi la circuitul economic mondial şi, pe de altă parte din necesitatea rezolvării problemelor globale cu care se confruntă omenirea. Probleme precum subdezvoltarea, alimentaţia, dezvoltarea agricolă şi industrială durabilă, creşterea populaţiei, urbanizarea şi consecinţele asociate acestora, impun acţiuni concertate şi coordonate la scară globală, între toate statele membre, organizaţiile internaţionale şi companiile naţionale şi transnaţionale.

Fundamentul procesului de multilateralizare din relaţiile economice internaţionale îl reprezintă cooperarea economică internaţională, adică colaborarea între diferiţii actori participanţi la viaţa economică a globului cu respectarea independenţei de acţiune şi voinţei fiecăruia şi găsirea unor soluţii creative, care să ducă fiecăruia un câştig superior celui rezultat prin acţiune individuală.

O astfel de formă de cooperarea se poate realiza prin crearea unui parteneriat autentic, bazat pe respect, încredere reciprocă şi egalitate de tratament între parteneri şi pe oferirea unor şanse egale de câştig.

Specialiştii1 sunt unanimi în a enunţa o serie de principii de bază ale cooperării şi parteneriatului internaţional:

1. complementaritatea colaborării internaţionale cu programele naţionale (principiul complementarităţii sau adiţionalităţii);

2. abordarea colaborării internaţionale în domeniile cu cel mai mare impact asupra economiei naţionale (principiul concentrării resurselor);

3. existenţa unui avantaj ştiinţific, tehnologic, economic sau comercial reciproc şi comensurabil (principiul valorii adăugate);

4. integrarea în reţele performante naţionale, pe plan european şi internaţional (principiul parteneriatului);

5. atragerea unor resurse de cercetare+dezvoltare externe şi valorificarea externă a rezultatelor naţionale, inclusiv în ţări în curs de dezvoltare (principiul inovării).

În virtutea celor afirmate până în prezent şi în dorinţa de a beneficia de avantajele oferite de aderarea la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, devine evidentă necesitatea dezvoltării în România a acestor acţiuni de cooperare şi parteneriat internaţional. Aceste acţiuni, ca şi măsurile de sprijin trebuie să aibă ca obiectiv principal integrarea eficientă a economiei şi societăţii româneşti în comunitatea internaţională şi în primul rând europeană, prin stimularea excelenţei, armonizarea reglementărilor şi practicilor naţionale cu cele existente pe plan internaţional, creşterea eficienţei şi eficacităţii activităţilor de cercetare –dezvoltare şi inovare a produselor şi

1 Constantin Opran (coord.) – Managementul proiectelor, Editura comunicare.ro, Bucuresti, 2002

3


serviciilor şi prin implementarea unor tehnici moderne de management al proiectelor internaţionale.

Dintre obiectivele specifice pe care cooperarea şi parteneriatul internaţional le urmăresc putem aminti:

1. întărirea capacităţii naţionale de cercetare-dezvoltare producţie şi servicii şi creşterea eficienţei utilizării potenţialului ştiinţific şi tehnologic şi a aplicabilităţii rezultatelor obţinute;

2. obţinerea excelenţei ştiinţifice şi tehnologice pe plan naţional în contextul globalizării;

3. stimularea participării specialiştilor străini în programele naţionale de cercetare-dezvoltare – inovare şi a specialiştilor români în programe internaţionale;

4. creşterea nivelului educaţional şi a nivelului de trai naţional;5. promovarea cooperării între întreprinderi şi organizaţii în cadrul unor reţele

transeuropene şi euro-atlantice;6. facilitatea accesului la centre de cercetare de prestigiu şi la centre de cercetare din

întreprinderi cu realizări ştiinţifice şi tehnologice de prestigiu şi aplicarea competenţelor şi expertizei însuşite în cadrul programelor prioritare naţionale2.

I.2. Importanţa proiectelor internaţionale în cadrul sistemului economic concurenţial globalizat

Globalizarea economică, caracterizată ca fiind procesul de creştere a interdependenţilor dintre economiile lumii până în punctul în care diferenţa între naţional şi internaţional dispare, graniţele statelor devenind inutile şi barierele vamale fiind complet eliminate, reprezintă deopotrivă o oportunitate şi o ameninţare. Indiferent din ce optică o privim, globalizarea reprezintă un proces care nu poate fi oprit, ci doar modelat şi îmbunătăţit.

În aceste condiţii devine evidentă nevoia agenţilor economici din toate sectoarele de a se asocia în cadrul unor acţiuni comune, pentru a valorifica superior capacităţile de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică, capacităţile de producţie sau desfacere şi servicii. Apare deci colaborarea acestor societăţi din acelaşi sector sau sectoare adiacente sub forma unor consorţii de cercetare, producţie, servicii pentru realizarea unor proiecte majore care să rezolve problematici caracteristice de interes comun, a căror rezolvare nu poate fi găsită individual.

Creşterea interdependenţelor de la nivel macroeconomic, apariţia marilor blocuri regionale integraţioniste – Uniunea Europeană, APEC, MERCOSUR, NAFTA – stimulează apariţia de cooperări la nivel microeconomic, prin proiecte care să ducă la dezvoltări de noi tehnologii, produse şi servicii, pornind de la necesitatea obţinerii de beneficii maximale în condiţiile respectării normelor şi legilor naţionale şi internaţionale. Apare deci o specializare a managementului foarte bine definită şi de o importanţă din ce în ce mai mare: „Managementul proiectelor internaţionale”. Figura 1.1, descrie relaţiile

2 Kieron Conway - Software project management; From concept to development, CORIOLIS Technology Press, USA, 2001

4


existente între micromediul de piaţă al unui proiect şi principalele componente ale macromediului.3

În condiţiile globalizării, succesul economic este influenţat de creşterea valorii adăugate, prin cercetare- dezvoltare- inovare şi prin adaptarea la noua paradigmă a managementului organizaţiei : managementul prin proiecte. Viitorul va aparţine organizaţiilor centrate pe proiecte, care nu mai au departamente ce lucrează pe diferite segmente ale unui proiect, ci ăşi structurează organizarea în funcţie de însăşi logica proiectului.

Dezvoltarea producţiei şi susţinerea produselor industriale, economice, bancare, sociale, se face printr-un grup de companii în cadrul consorţiului unui proiect, fiecare dintre aceste companii aducând propriile competenţe, expertize şi idei. Devine deci necesară comunicarea eficientă în cadrul acestor echipe transnaţionale de proiect, precum şi adaptarea lor rapidă la oportunităţile şi schimbările impuse de economia globalizată.

Figura 1.1.

Prin urmare, pentru a fi competitivă în cadrul economiei globalizate, o ţară trebuie să fie capabilă să dezvolte, adapteze şi implementeze proiecte naţionale în cadrul programelor internaţionale, cu încadrarea în tematicile de interes la nivel internaţional dar având mereu în vedere rezolvarea unor probleme naţionale.

La elaborarea şi desfăşurarea proiectelor naţionale şi internaţionale trebuie să se ţină cont de mediul strategic al proiectelor naţionale şi internaţionale, conform Figurii 1.2.

Figura 1.2.

1.3. Angrenarea în proiecte naţionale şi internaţionale

1.3.1. Condiţionarea proiectelor

Toate proiectele naţionale sunt influenţate de mediul strategic internaţional datorită sistemului economic globalizat. Într-o lume în continuă mişcare şi marcată de numeroase incertitudini, singura şansă de supravieţuire şi dezvoltare este să te schimbi, adaptându-te în permanenţă la condiţiile pieţei. Aceste schimbări permanente generează nevoia de proiecte, de asociere continuă, în cadrul unor echipe variate, de cunoştinţe, practici, expertize care să contribuie la crearea mai eficientă a unor produse/servicii/tehnologii noi, competitive în lupta cu concurenţii.

Accentul va cădea, din ce în ce mai mult, pe specialişti (purtători de cunoştinţe, abilităţi şi competenţe) care să fie capabili să înţeleagă scopurile consorţiului de proiect şi să le poată împlini prin abilităţi caracterizate de o serie de procese profesionale şi

3 Denis Lock – Project Management (sixth edition), A Gover, University Press, Cambridge, 1997

5


personale. Angajaţii de tip vechi, care aşteaptă mereu să li se spună ce şi cum să facă, vor fi nevoiţi fie să îşi schimbe paradigma, fie să părăsească organizaţia.

Organizarea prin proiecte devine, din ce în ce mai mult, soluţia pentru a face faţă schimbărilor imprevizibile în mediul economic actual, perimării rapide a cunoştinţelor şi tehnologiilor. Managementul proiectelor va deveni deci un fapt pentru majoritatea organizaţiilor care vor supravieţui în Era Informaţională.

Specialiştii4 afirmă că managerilor de proiecte şi altor specialişti le sunt cerute patru elemente :

1. ştiinţa, înţelegerea teoriei de management de proiecte, a conceptelor şi a practicilor ;

2. iscusinţa, capacitatea de a utiliza tehnicile şi metodele acestei profesiuni pentru a obţine rezultatele scontate ;

3. abilitatea, capacitatea de a integra şi folosi ştiinţa şi iscusinţa în diferite maniere4. motivaţia, capacitatea de menţine la nivelele dorite valorile, atitudinile şi

aspiraţiile care ajută toţi participanţii la proiect să lucreze împreună pentru finalizarea proiectului.

Un proiect naţional sau internaţional reprezintă voinţa de a realiza o lucrare comună între toţi factorii interesaţi (organizaţie, parteneri, beneficiari, colectivitate, etc) pornind de la identificarea unor probleme/constrângeri/nevoi şi fiind orientat către rezolvarea acelor probleme şi/sau satisfacerea acelei nevoi.

Principalele elemente cuantificabile ale unui proiect sunt :- obiectivele ;- rezultatele ;- activităţile întreprinse în cadrul proiectului, inclusiv cele de conducere a

proiectului ;- mijloacele (umane, tehnice, financiare, informaţionale, ect) necesare;- riscurile asumate de echipa proiectului;

Identificarea corectă a problemelor şi nevoilor a căror rezolvare se doreşte a fi obţinută prin proiect, stabilirea judicioasă a obiectivelor, scopurilor şi rezultatelor de atins constituie punctul de plecare în demararea oricărui proiect naţional şi internaţional.

1.3.2. Necesitatea previziunilor şi a supoziţiilor în cadrul proiectelor

Înaintea demarării oricărei activităţi a proiectului, este indispensabilă evaluarea riscurilor legate de spaţiu (utilizare şi mediu înconjurător) şi de timp.

Previziunea este acţiunea de a considera ca fiind probabil, de a anticipa un eveniment viitor, luând în considerare toate alternativele, organizând dinainte, luând decizii pentru viitor. A prevedea, înseamnă a decide ceea ce se va putea întâmpla într-un moment viitor, deci o ierarhizare a unor soluţii posibile în funcţie de evaluarea unor evenimente care scapă de sub controlul nostru imediat.

4 Mariana Mocanu; Carmen Schuster - Managementul proiectelor; Cale spre cunoasterea competitivitatii; Editura All Beck, Bucureşti, 2001

6


Prin urmare, pentru a realiza o previziune corectă a evenimentelor viitoare, este nevoie de utilizarea atât a metodelor şi uneltelor de ordin ştiinţific, cât şi a abilităţilor şi experienţei empirice a celor care realizează previziunea.5

Experienţa arată că, uneori, nici cele mai corect realizate previziuni nu scapă de factorul aleatoriu. De aceea, la fel de importantă ca şi previziunea este emiterea şi analizarea supoziţiilor.

Supoziţiile sunt factorii total sau parţial imprevizibili, care scapă de multe ori logicii raţionale a previziunii. Ele ţin de intuiţie, spirit critic şi deschidere faţă de legile neraţionale ale naturii.

Atunci când demarăm un proiect nu trebuie niciodată să fim categorici, bazându-ne doar pe previziuni, ci, din contră, să fim capabili să intuim imprevizibilul, care poate genera catastrofe. Previziunile şi supoziţiile sunt deci de neseparat în cadrul unui proiect.

Atunci când riscurile, cuantificabile sau nu, sunt readuse în conformitate cu obiectivul, intervine prevenirea activă, al cărei obiect îl reprezintă anticiparea deviaţiilor sau a variaţiilor periculoase, în raport cu obiectivul stabilit. Prevenirea activă priveşte derularea proiectului în toate fazele implementării sale.

1.3.3. Importanţa managementului ciclului de proiect

Managementul Ciclului de Proiect (PCM) este un set de instrumente de proiectare şi management al proiectelor, având ca obiectiv principal îmbunătăţirea managementului acţiunilor de cooperare externă – proiecte şi programe de orice fel, inclusiv ajutor umanitar – prin luarea în considerare a tuturor factorilor esenţiali şi a cadrului propice iniţierii, finanţării şi implementării proiectelor:

1. Obiective clare şi realiste pentru operaţiuni şi programe- diferenţierea clară între obiective şi mijloace de realizare;- definirea clară şi realistă a scopului operaţiunii care trebuie întotdeauna să aducă

beneficii grupurilor ţintă;- luarea în considerare a riscurilor şi supoziţiilor: factori externi majori care pot

afecta succesul proiectului.

2. Factori „calitativi”, care să asigure durabilitatea beneficiilor- relevanţa intervenţiei: măsura în care proiectul răspunde unor nevoi şi probleme

reale ale grupului ţintă;- gradul de proprietate asupra rezultatelor proiectului, a beneficiarilor şi altor

factori interesaţi;- nevoia de a alege tehnologii potrivite, de exemplu energia alternativă ;- respectul pentru valorile socio-culturale ale oamenilor întărit ;- cooperarea şi coordonarea dintre diferiţii actori implicaţi în proiect;- alţi factori calitativi relevanţi pentru proiect: (ex. egalitatea de şanse,

nediscriminarea, protecţia categoriilor defavorizate, etc) .

5 Ovidiu Nicolescu.; Ion Verboncu - Managementul pe baza centrelor de profit; Ed.Tribuna Economica; Bucuresti., 1998

7


CAPITOLUL IIPRINCIPALELE INSTITUŢII CARE OFERĂ ASISTENŢĂ FINANCIARĂ

PENTRU DEZVOLTARE

II.1. Privire de ansamblu

Ajutorul pentru dezvoltare (numit de asemenea asistenţă pentru dezvoltare, ajutor internaţional, ajutor extern pentru dezvoltare) este un sprijin oferit de către agenţiile economice şi guvernamentale pentru dezvoltarea economică, socială şi politică a ţărilor în curs de dezvoltare. Ajutorul pentru dezvoltare poate proveni de la guvernele ţărilor dezvoltate sau în curs de dezvoltare sau de la instituţiile internaţionale: Uniunea Europeană, Banca Mondială, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare.

Există o diferenţiere clară între ajutorul pentru dezvoltare – orientat către combaterea sărăciei şi dezvoltarea economică, socială şi politică pe termen lung – şi ajutorul umanitar – care are ca obiectiv combaterea imediată a efectelor unor calamităţi naturale, politice sau sociale dintr-o anumită ţară. De asemenea, pentru acordarea de ajutoare umanitare, o contribuţie însemnată o au, alături de organizaţiile şi agenţiile publice, şi organizaţiile nonguvernamentale private (ex. Crucea Roşie, Global AIDS Alliance, CAFOD, Peace Corps, Oxfam, ActionAid, etc)

Deşi în practică există atât ajutor pentru dezvoltare acordat sub formă bilaterală cât şi sub formă multilaterală, ultimul este considerat a fi mult mai potrivit, servind mai bine intereselor umanităţii în ansamblu.

De asemenea, o altă clasificare tradiţională a ajutorului pentru dezvoltare este cea după elementul de concesie acordat receptorului, în acest caz având:

- asistenţă financiară externă oferită în condiţii de favoare (cel puţin 25% grant şi o rată a dobânzii preferenţială);

- asistenţă financiară externă oferită în condiţii de piaţă (când aceste două elemente de favoare nu există).

Pentru a realiza mai eficient obiectivul eradicării subdezvoltării şi eliminăriiproblemelor adiacente acesteia, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) a lansat iniţiativa alocării a cel puţin 0,7% din PNB al ţărilor dezvoltate către ţările cu nivel de dezvoltare scăzut, sub forma asistenţei oficiale pentru dezvoltare oferită în condiţii de favoare.

Cu toate acestea, în afara câtorva state nordice, acest obiectiv este departe de a fi realizat. Astfel, deşi în termeni absoluţi, SUA, Japonia, Franţa, Marea Britanie şi Germania oferă asistenţă consistentă prin intermediul prin intermediul organizaţiilor internaţionale, agenţiilor guvernamentale sau organizaţiilor nonguvernamentale, în termeni procentuali, acest ajutor reprezintă 0,2-0,3%. Figurile 2.1 şi 2.2. prezintă situaţia oferirii de asistenţă financiară externă pentru dezvoltare de către principalele ţări donatoare în termeni absoluţi şi în termeni procentuali.

8


Figura 2.1. Asistenţa financiară externă pentru dezvoltare în 2004 (milioane USD)

Sursa: OCDE

Figura următoare arată clar că Norvegia este ţara cu cel mai mare procentaj al PNB alocat asistenţei financiare externe pentru dezvoltare (0,9%) urmată de Danemarca, Luxemburg, Suedia şi Olanda, toate depăşind procentajul recomandat de 0,7%. Din PNB.

Figura 2.2. Asistenţa financiară externă pentru dezvoltare în 2004 (%PNB)

Sursa OCDE. Linia gri indică efortul mediu realizat de state (0,42% din PNB)

9

http://en.wikipedia.org/wiki/Image:ODA_current.png

http://en.wikipedia.org/wiki/Image:ODA_GNP.png


Interpretarea celor două tabele, ne arată de asemenea că, Uniunea Europeană veche (UE15), împreună cu cele două state membre ale SEE (Norvegia şi Elveţia) reprezintă cel mai mare donator la nivel mondial, atât în termeni absoluţi cât şi în termeni procentuali.

De aceea, o mare parte a analizei programelor de finanţare internaţională se va referi la programele Uniunii Europene, fără a scăpa însă din vedere şi ceilalţi donatori importanţi din economia mondială.

II.2. Uniunea Europeană

Uniunea Europeană acordă asistenţă financiară pentru dezvoltare prin intermediul a cinci mari politici concepute special în acest scop: Politica de Coeziune şi Dezvoltare Regională, Politica Agricolă Comună, Politica Comună în domeniul Pescuitului, Politica Externă de Vecinătate Comună şi Parteneriatele Strategice încheiate cu diferitele ţări şi organizaţii din economia mondială.

În plus, prin intermediul ECHO (Directoratul General pentru Asistenţă Umanitară), Uniunea oferă suport ţărilor şi zonelor aflate în dificultate datorită unor catastrofe naturale, politice, sociale sau militare.

Totuşi, această lucrare se va axa cu precădere asupra asistenţei pentru dezvoltare oferită de UE, considerând că aceasta va avea impactul cel mai semnificativ în rezolvarea problemelor globale ale economiei mondiale.

II.2.1. Politica de Coeziune şi de dezvoltare regională a U.E.

Politica de coeziune şi dezvoltare regională este una din politicile cele mai importante şi cele mai complexe ale Uniunii Europene, obiectivul său: reducerea a disparităţilor existente între diversele regiuni ale Europei şi creşterea coeziunii economice şi sociale, acţionând direct asupra unor domenii semnificative pentru dezvoltare, precum creşterea economică şi sectorul IMM, transporturile, agricultura, dezvoltarea urbană, protecţia mediului, ocuparea şi formarea profesională, educaţia, egalitatea de gen etc. Concepută ca o politică a solidarităţii la nivel european, politica de coeziune şi dezvoltare regională se bazează în principal pe solidaritate financiară şi parteneriat, adică pe redistribuirea unei părţi din bugetul comunitar realizat prin contribuţia Statelor Membre către regiunile şi grupurile sociale mai puţin prospere, completând astfel resursele proprii mobilizate de regiuni sau de actorii economici şi sociali.

Baza legală a Politicii de Coeziune se găseşte în Textul Tratatului UE (Titlul XVII “Coeziunea Economică şi Socială” şi Art. 148 referitor la Fondul Social European, dar în istoria UE au existat câteva momente cheie care au definit evoluţia conceptelor de dezvoltare regională şi coeziune economică şi socială (1957 – Tratatul de la Roma, 1958 – crearea Fondului Social European, 1962 – crearea Fondului European pentru orientare şi Garantare Agricolă, 1975 – apariţia Fondului European pentru Dezvoltare Regională, 1986 – Actul Unic European care introduce pentru prima dată conceptul de coeziune economică, 1988 – introducerea titulaturii de Fonduri Structurale, 1990 – crearea PHARE, 1993 – crearea Fondului de Coeziune, 1994 – apariţia unui nou fond structural: Instrumentul de Orientare în domeniul Pescuitului, 1999 – introducerea a două noi

10


instrumente de pre-aderare: ISPA şi SAPARD, 2002 – crearea Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene* )

Obiectivul de a intari coeziunea economica si sociala este stipulat explicit in Articolul 2 al Tratatului de la Amsterdam, fiind un obiectiv de prim rang al Uniunii Europene. De asemenea, Articolul 158 mentioneaza coeziunea ca pe o preconditie pentru dezvoltarea armonioasa a UE, precizand vointa de "a reduce disparitatile intre nivelurile de dezvoltare ale diverselor regiuni si ramanerea in urma a celor mai defavorizate regiuni sau insule, inclusiv zone rurale"6.

Se poate deci uşor deduce un principiu de bază al Politicii de Coeziune – Solidaritatea, care implică asistarea celor mai dezavantajate zone şi regiuni ale Uniunii în depăşirea handicapurilor pe are le au. În perioada programatică 2000-2006, o treime din bugetul blocului comunitar – care este realizat din contribuţiile statelor membre – adică 213 miliarde de EURO au fost redistribuţi, prin intermediul acestei politici, către regiunile care aveau nevoie pentru a se dezvolta.7

Un al doilea principiu de bază este Parteneriatul – care implică acţiunea comună a regiunii interesate, a statului membru şi a Uniunii Europene pentru reducerea decalajelor, alături de punerea în comun de resurse financiare în această direcţie.

Prin aceste acţiuni conjugate, rezultatele politicii de dezvoltare regională şi de coeziune sunt uşor observate de către cetăţenii europeni, care beneficiază de instruire, asistenţă şi sprijin pentru adaptarea în permanenţă la condiţiile unei pieţe în permanentă schimbare. Nivelul vieţii în regiunile sprijinite este ameliorat prin punerea la dispoziţia autorităţilor publice a unor fonduri suplimentare pentru crearea şi dezvoltarea infrastructurii şi prin sprijinirea companiilor în efortul de a deveni din ce în ce mai competitive.

În urma ultimelor două Rapoarte asupra Coeziunii Economice şi Sociale* au fost evidenţiate o serie de provocări cu care se confruntă Politica de Dezvoltare Regională a Uniunii Europene:

Globalizarea, care duce la o competiţie din ce în ce mai acerbă a ţărilor şi teritoriilor. Întreprinderile se localizează acolo unde găsesc condiţii propice pentru a le creşte nivelul de competitivitate. Regiunile trebuie deci să fie atractive din punct de vedere al infrastructurii, fiscalităţii, serviciilor de sprijin pentru afaceri şi forţei de muncă, pentru a putea atrage cât mai multe investiţii private.

Societatea informaţională şi revoluţia tehnologică, care face din tehnologie şi informaţie principalele resurse în lupta cu alte zone ale globului. Pentru a fi competitive, regiunile trebuie să stimuleze inovarea, crearea de noi tehnologii şi accesul persoanelor şi întreprinderilor la know-how, inovare şi instruire de calitate.

Încălzirea globală, care afectează şi va afecta din ce în ce mai mult numeroase regiuni ale Europei, cu efecte dezastruoase asupra agriculturii, pescuitului, turismului şi capacităţii populaţiei (în special a celei mai sărace) de a se adapta acestor fenomene. De aceea, accentul va fi pus pe stimularea tehnologiilor

* toate aceste insrumente financiare vor fi detaliate în subcapitolele următoare6 Tratatul de la Amsterdam al Uniunii Europene, art. 1587 Al patrulea Raport asupra Coeziunii Economice şi Sociale din mai 2007* Este vorba de al treilea Raport asupra Coeziunii Economice si Sociale din 2004 si de al patrulea Raport asupra Coeziunii Economice si Sociale din mai 2007

11


prietenoase cu mediul, pe reducerea emisiilor de dioxid de carbon şi a altor gaze cu efecte nocive.

Preţuri crescute ale energiei, care vor afecta regiunile în moduri diferite, în funcţie de structura economică, mixul energetic şi eficienţa energetică a companiilor. Dezvoltarea şi expansiunea energiilor regenerabile şi investiţiile în eficienţa energetică reprezintă mari oportunităţi pentru regiuni, în special în privinţa creării de noi locuri de muncă.

Apariţia dezechilibrelor demografice şi a tensiunilor sociale, ştiut fiind faptul ca două treimi dintre regiunile Uniunii Europene s-au confruntat cu declin demografic între 2000-2004. Evoluţia demografică va afecta direct negativ piaţa muncii, începând cu anul 2017 punând o presiune suplimentară asupra bugetelor regionale şi locale şi putând crea tensiuni în interiorul şi între regiuni.

Extinderea, care reprezintă deopotrivă o oportunitate şi o provocare pentru U.E.

A devenit deci necesară, în aceste condiţii, reformarea politicii regionale comunitare şi punerea ei de acord cu obiectivele Agendei Lisabona*, proces început în exerciţiul programatic 2000-2007 şi continuat în actualul exerciţiu, 2007-2013.

Astfel, vechile obiective (1 – sprijinirea dezvoltării în zonele mai puţin prospere, 2 – reconversia economică şi socială a regiunilor cu dificultăţi structurale şi 3 – dezvoltarea resurselor umane) şi cele patru iniţiative comunitare (INTERREG III, LEADER+, EQUAL şi URBAN II) sunt reorganizate începând cu 2007 în doar trei obiective:

1. Convergenţa, care are în vedere sprijinirea dezvoltării regiunilor rămase în urmă din punct de vedere economic, prin îmbunătăţirea condiţiilor de creştere economică şi asigurarea factorilor care să contribuie la o reală convergenţă pentru statele membre şi regiunile cel mai puţin dezvoltate. Acest obiectiv vizează 84 de regiuni din 17 state membre,concentrând o populaţied e 154 milioane de locuitori şi având un PIB/locuitor sub 75% din media comunitară şi 16 regiuni care numără 16,4 milioane locuitori şi care dispun de un PIB care depăşeşte cu puţin pragul. Trebuie menţionat că, pe măsură ce regiunile trec de pragul de 75% din media comunitară, finanţarea pentru acest obiectiv se suspendă progresiv (sistemul phasing-out). Pentru perioada 2007-2013, sumele alocate acestui obiectiv sunt de 282,8 miliarde EURO (81,5% din suma totală repartizată pentru intervenţii structurale), după cum urmează: - 199,3 miliarde pentru regiunile aflate sub incidenţa obiectivului Convergenţă;- 14 miliarde pentru regiunile care se află în etapa de suspendare progresivă a ajutorului;- 69,5 miliarde pentru Fondul de Coeziune

2. Competitivitate Regională şi Ocupare, care are în vedere sprijinirea altor regiuni decât cele rămase în urmă, axându-se pe atingerea ţintelor din Agenda Lisabona. Acest obiectiv este destinat să consolideze competitivitatea şi să crească atractivitatea regiunilor şi capacitatea de ocupare a forţei de muncă acţionând în două direcţii:- creşterea proactivităţii regiunilor prin introducerea de programe care stimulează inovarea, societatea bazată pe cunoaştere, spiritul antreprenorial şi protecţia mediului;- creşterea numărului şi calităţii locurilor de muncă prin adaptarea forţei de muncă la schimbările pieţei şi prin investiţii în resurse umane şi educaţie.

* Agenda Lisabona, stabileşte ca obiective prioritare pentru Uniunea Europeană transformarea în cea mai cometitivă economie a lumii şi crearea de locuri de muncă mai bine plătite, la intervalul anului 2020.

12


De alocările obiectivului 2, în sumă totală de 55 miliarde de EURO (16% din totalul alocat instrumentelor structurale), beneficiază 68 de regiuni, din 19 state membre, cu o populaţie de 314 milioane locuitori. 13 dintre aceste regiuni (19 milioane de locuitori) fac obiectul unor alocări speciale datorită fostului statut de regiuni sub incidenţa “Obiectivului 1”, fiindu-le alocate 11,4 miliarde EURO.

3. Cooperare Teritorială Europeană, care are în vedere promovarea unei dezvoltări echilibrate a întregului teritoriu comunitar, prin încurajarea cooperării şi schimbului de bune practici între toate regiunile UE. Obiectivul este destinat să consolideze cooperarea transfrontalieră prin iniţiative locale şi regionale comune, să dezvolte cooperarea transfrontalieră prin proiecte menite să favorizeze dezvoltarea teritorială integrată şi să stimuleze cooperarea interregională şi schimbul de experienţă.

Aproximativ 37,5% din populaţia totală a Uniunii Europene (181 milioane de persoane) trăiesc în zone transfrontaliere în timp ce toate regiunile fac parte din una dintre cele 13 zone de cooperare transnaţională. Pentru acest obiectiv, bugetul total alocat este de 8,7 miliarde EURO (2,5% din totalul bugetului alocat instrumentelor structurale), repartizaţi după cum urmează:

- 6,44 miliarde pentru cooperare transfrontalieră;- 1,58 miliarde pentru cooperare transnaţională;- 445 milioane pentru cooperare interregională.

Sursa: Comisia Europeană, DG REGIO

România este eligibilă pentru perioada 2007-2013 sub obiectivul 1 şi obiectivul 3. În paralel cu reforma Politicii de Coeziune şi Dezvoltare Regională, s-a procedat

şi la o reformare a instrumentelor de asistenţă structurală şi de coeziune. Astfel, cele cinci

13


fonduri cu această vocaţie descrise anterior au fost reduse la trei : Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER), Fondul Social European (FSE) şi Fondul de Coeziune (FC), prin transferarea fondurilor pentru agricultură şi pescuit către politicile aferente.

În plus, în urma reformei întreprinse, Fondului de Coeziune îi vor fi aplicate aceleaşi reguli ca şi Fondurilor Structurale (programare multianuală, aprobarea proiectelor, etc). De asemenea, a fost introdus un nou principiu – un program = un fond – ceea ce face ca FEDER şi FSE pot finanţa doar complementar şi limitat (în limita a 10% din sumele alocate de Uniune fiecărei axe prioritare a unui program) acţiunile care ţin de aria de intervenţia a celuilalt fond. Excepţie de la această regulă o fac programele în materie de infrastructura şi mediu, în care cele două fonduri pot interveni împreună.

II.2.2. Fondurile structurale ale Uniunii Europene

Aşa după cum am văzut, Fondurile Structurale sunt instrumente financiare prin care Uniunea Europeană acţionează pentru eliminarea disparităţilor economice şi sociale dintre regiuni şi din interiorul acestora, în scopul realizării coeziunii economice şi sociale.

În urma reformei întreprinse în perioada 2000-2006, există în prezent trei instrumente financiare cunoscute ca Fonduri Structurale şi anume:

- Fondul European de Dezvoltare Regională- Fondul Social European- Fondul de Coeziune

La acestea, se adaugă două acţiuni complementare menite să finanţeze sectoarele agricol, piscicol şi dezvoltarea rurală:

- Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală- Fondul European pentru Pescuit

Fondurile Structurale nu acoperă întreaga arie a activităţilor finanţate de Uniunea Europeană, ele acoperind doar zona lor tematică specifică. Finanţarea nu se realizează pe baza de proiecte individuale separate ci pe baza unor programe multianuale, propuse de regiuni şi statele membre şi negociate cu Comisia Europeană.

Întrucât ajutorul structural este gândit să reprezinte o valoare adăugată pentru teritoriile eligibile, statele membre sunt obligate să menţină angajamentele financiare la nivelul stabilit la începutul perioadei de programare.

Odată cu reforma întreprinsă în cadrul Politicii de Coeziune şi Dezvoltare Regională, principiile care stau la baza alocării şi accesării acestor fonduri au fost completate, numărul lor ridicându-se din 2007 la 98. Acestea sunt:

1. Complementaritatea, coerenta, coordonarea şi conformitatea. Fondurile vor asigura o asistenţa complementară acţiunilor naţionale, regionale şi

locale, punându-le în acord cu priorităţile Uniunii.

8 DG Regio – documente de lucru referitoare la reforma privind instrumentele structurale, disponibile pe www.europa.eu.int

14

http://www.europa.eu.int/


Pentru a fi coerente, aceste acţiuni vor fi integrate în cadrul unor programe operaţionale, ce reies în urma trasării unui Cadru Strategic National de Referinta care decurge din Planul Naţional de Dezvoltare al fiecărui stat.

Comisia şi statele membre vor asigura, fiecare la nivelul său de intervenţie, coordonarea dintre asistenţa oferită prin intermediul Politicii de Coeziune, Politicii Agricole Comune, Băncii Europene pentru Investiţii şi altor instrumente financiare.

Operaţiunile finanţate prin intermediul fondurilor vor trebui să fie în conformitate cu previziunile Tratatului şi a altor acte normative adoptate pentru aplicarea lui.

2. ProgramareaObiectivele urmărite prin alocarea fondurilor vor fi atinse prin intermediul unui

proces de programare multianuală realizat la toate nivelurile de decizie (local, regional, naţional şi comunitar), proces ce include identificarea problemelor, stabilirea obiectivelor şi priorităţilor, finanţarea, implementarea şi controlul fiecărui program.

3. ParteneriatulAcest principiu recunoaşte importanţa unor acţiuni concertate şi coordonate între

Comisie, fiecare stat membru şi orice partener instituţional, public sau privat interesat de atingerea obiectivelor programului şi de respectarea drepturilor şi egalităţilor cetăţeneşti, mediului, transparenţei, echităţii sociale, etc. Parteneriatul va trebui să fie operaţional în toate fazele ciclului programelor: pregătirea, implementare, monitorizare şi control.

4. Nivel teritorial de implementareOdată adoptate, implementarea Programelor Operaţionale cade în

responsabilitatea statelor membre şi trebuie realizată la cel mai potrivit nivel teritorial, în conformitate cu sistemul instituţional specific acestora.

5. Intervenţia proporţională Resursele financiare şi administrative utilizate de Comisie şi statele membre

pentru aplicarea Fondurilor în ceea ce priveşte:a. alegerea indicatorilor prevăzuţi la articolul 37, alineatul (1), litera (c);*

b. evaluarea menţionată la articolele 47 şi 48;c. principiile generale ale sistemelor de gestiune şi control;d. întocmirea de rapoarte; sunt proporţionale cu suma totală a cheltuielilor aferente unui program operaţional.

6. Gestiunea împărţităAtât Comisa Europeană, cât şi fiecare stat membru îşi asumă responsabilitatea

execuţiei bugetului alocat Fondurilor structurale. Comisia îşi asumă responsabilitatea de execuţie a bugetului general al Uniunii Europene în conformitate cu următoarele dispoziţii: a. se asigură de existenţa şi buna funcţionare a sistemelor de gestiune şi de control în statele membre;* Obiectivele axelor prioritare ale programelor operaţionale se cuantifică cu ajutorul unui număr limitat de indicatori ai realizării şi ai rezultatelor, ţinând seama de principiul proporţionalităţii. Indicatorii respectivi permit măsurarea progreselor în comparaţie cu situaţia iniţială şi realizarea obiectivelor care aplică axele prioritare.

15


b. întrerupe sau suspendă total sau parţial plăţile, în cazul unor nereguli în cadrul sistemelor naţionale de gestiune şi control, aplicând eventuale alte corecţii financiare necesare;c. se asigură cu privire la rambursarea aconturilor şi procedează la degajarea din oficiu, a angajamentelor bugetare.

7. AdiţionalitateaAjutorul comunitar nu se substituie cheltuielilor structurale publice, el fiind doar o

valoare adăugată acestuia. Statele membre, autorităţile locale şi beneficiarii contribuie, în diferite proporţii la finanţarea Programelor Operaţionale. Valoarea maximă a cofinanţării comunitare diferă de la obiectiv la obiectiv astfel:- pentru obiectivul Convergenţă, între 75% şi 85%;- pentru obiectivul Competitivitate şi ocuparea forţei de muncă între 50% şi 85%- pentru obiectivul Cooperare Teritorială Europeană între 75% şi 85%- pentru Fondul de Coeziune 85%.

Cofinantarea naţională este cel puţin egală cu suma cheltuielilor medii anuale în termene reale atinsă pe parcursul perioadei precedente de programare, ajustată în funcţie de condiţiile macroeconomice generale şi o serie de factori excepţionali.

8. Egalitatea de gen şi nediscriminareaStatele Membre şi Comisia asigură promovarea egalităţii dintre bărbaţi şi femei şi

egalitatea de şanse în fiecare domeniu şi în fiecare etapă a aplicării Fondurilor. Orice discriminare bazată pe sex, rasă sau origine etnică , religie sau convingere, handicap, vârstă sau orientare sexuală va fi prevenită în fiecare dintre diferitele etape ale aplicării instrumentelor structurale şi, în special în privinţa accesului la fonduri.

9. Dezvoltarea durabilăObiectivele Programelor Operaţionale sprijinite prin Fondurile Structurale sunt

urmărite în contextul dezvoltării durabile, a protejării şi îmbunătăţirii mediului înconjurător, în conformitate cu articolul 6 din Tratat.

O altă modificare importantă adusă de reforma Politicii de Coeziune vizează domeniul programării şi implementării instrumentelor structurale. Astfel, se imprimă o abordare mult mai strategică a procesului de programare şi o aliniere a acestuia cu priorităţile Strategiei Lisabona, renunţându-se la un palier din procesul programării. În acest sens, se menţine obligativitatea programării multianuale (pe o perioadă de 7 ani), sintetizată însă sub forma a două tipuri de documente programatice: Cadrul Naţional Strategic de Referinţă (CNSR) – documente strategic ce armonizează atât priorităţile naţionale cât şi pe cele comunitare, incluse în Orientările Strategice Comunitare - şi Programele Operaţionale – documente operaţionale ce detaliază fiecare câte o prioritate din Cadru.*

* Dispare astfel necesitatea elaborării Planului Naţional de Dezvoltare – primul nivel programatic anterior, care sintetiza priorităţile de dezvoltare ale întregii economii naţionale , a Cadrului de Sprijin Comunitar – document ce descria priorităţile de finanţat prin Instrumente Structurale şi Programelor Complement – documente detaliate de implementare a Programelor Operaţionale.

16


În domeniul managementului Programelor Operaţionale, reforma vizează, sub obiectivul Convergenţă, crearea unei Autorităţi de Audit (organism independent însărcinat cu verificarea bunei funcţionări a sistemelor de management şi control) şi a unei Autorităţi de Certificare (organ ce înlocuieşte fosta Autoritate de Plată, fiind responsabilă pentru certificarea declaraţiilor de cheltuieli şi a cererilor de plată înaintea transmiterii lor către Comisie).

Sub obiectivul Cooperare Teritorială Europeană, principalele modificări constau în crearea unei Autorităţi de Certificare şi a unei Autorităţi Unice de Control, care să înlocuiască Autoritatea de Plată, precum şi crearea unui grup de controlori financiari (format din câte un controlor numit de fiecare stat membru participant, cu rol în sprijinirea Autorităţii de Control).9

Prezentăm mai jos, în detaliu, rolul şi obiectivele principalelor instrumente structurale prin care Uniunea Europeană finanţează Politica de Coeziune şi Dezvoltare Regională.

1. Fondul European de Dezvoltare Regională (F.E.D.R.)

FEDR. a fost înfiinţat în 1975, cu scopul de a contribui la reducerea disparităţilor dintre regiunile U.E.. El are ponderea cea mai mare în bugetul alocat fondurilor structurale, fiind orientat către ajutorarea zonelor rurale şi urbane slab dezvoltate, zonelor industriale în declin, regiunilor afectate de handicapuri geografice sau naturale, precum şi regiunilor insulare, zonelor muntoase, zonelor cu densitate mica a populaţiei şi a celor de frontieră.

Regulamentul (CE) Nr. 1080/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului, prin care se abrogă Regulamentul (CE) nr. 1783/1999, stipulează ca investiţii eligibile ce urmează a fi finanţate prin FEDR următoarele:

1. Investiţii productive ce contribuie la crearea şi salvgardarea locurilor de muncă durabile, prin intermedul ajutoarelor directe acordate în special IMM-urilor;

2. Investiţii în infrastructuri, care pot conduce la creşterea atractivităţii unei regiuni şi la competitivitatea înreprinderilor care acţionează în acele regiuni;

3. Dezvoltarea potenţialului endogen prin măsuri de susţinere a dezvoltării regionale şi locale, cum ar fi: asistenţa şi serviciile pentru întreprinderi, crearea şi dezvoltarea instrumentelor de finanţare inovative (fonduri de capital-risc, fonduri de împrumut şi garanare, fonduri de dezvoltare locală, subvenţii la dobândă), conectarea la reţea, cooperarea şi schimbul de experienţă între regiuni, oraşe şi factoriii sociali, ecoomici şi de mediu relevanţi;

4. Asistenţa tehnică

În privinţa atingerii obiectivelor Politicii de Coeziune, FEDR contribuie după cum urmează:

a. Pentru obiectivul „Convergenţă”, FEDR va acţiona în sprijinul susţinerii dezvoltării economice durabile integrate la nivel regional şi local şi a ocupării forţei de

9 DG Regio – documente de lucru rivind reforma în domeniul instrumentelor structurale, www.europa.eu.int

17


muncă, antrenând resursele endogene prin intermedul unor programe operaţionale care au următoarele priorităţi:

1. Cercetarea şi dezvoltarea tehnologică (CDT), inovaţia şi spiritul de întreprindere, inclusiv consolidarea capacităţilor de cercetare şi de dezvoltare tehnologică şi integrarea lor în Spaţiul European de Cercetare. Se au în vedere ca direcţii de finanţare: infrastructurile de CDT, sprijin acordat IMM-urilor pentru accesul la CDT şi transferul de tehnologie, îmbunătăţirea relaţiilor dintre IMM-uri şi instituţiile generatoare de CDT (universităţi, institute de cercetare şi centre de inovare şi transfer tehnologic), dezvoltarea reţelelor de întreprinderi, parteneriatele public-privat, asistenţa în furnizarea de servicii comerciale şi tehnologice grupurilor de IMM-uri precum şi stimularea spiritului antreprenorial şi finanţarea inovaţiei pentru IMM-uri;

2. Societatea informaţională, inclusiv a infrastructurii de e-content, de servicii şi aplicaţii, îmbunătăţirea accesului la serviciile publice on-line şi dezvoltarea lor, precum şi ajutorul acordat IMM-urilor pentru adoptarea şi utilizarea eficientă a tehnologiilor informaţiei şi ale comunicaţiei (TIC) sau exploatarea de idei noi;

3. Iniţiativele locale în materie de dezvoltare şi ajutorul pentru structurile care furnizează servicii de proximitate pentru a crea noi locuri de muncă (cu excepţia celor care intră în sfera de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006.);. 4. Investiţiile privind protecţia mediului, inclusiv investiţiile legate de aprovizionarea cu apă. Gestionarea deşeurilor şi a apei, tratarea apelor uzate, calitatea aerului, prevenirea şi combaterea desertificării, prevenirea şi controlul integrat al poluării, atenuarea efectelor schimbărilor climatice, refacerea zonelor contaminate şi a celor atinse de fenomene extreme, promovarea biodiversităţii şi protecţia naturii, sprijinirea IMM-urilor pentru introducerea tehnologiilor şi tehnicilor prietenoase cu mediul înconjurător ;

5. Prevenirea riscurilor, inclusiv elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor care urmăresc prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice;

6. Turismul, în special prin promovarea resurselor naturale, protecţia şi valorificarea patrimoniului natural în sprijinul dezvoltării socio-economice, ajutorul care urmăreşte îmbunătăţirea ofertei de servicii turistice prin intermediul a noi servicii cu valoare adăugată superioară, precum şi iniţiativelor inovative în domeniul turismului;

7. Investiţiile culturale, în special protecţia, promovarea şi păstrarea patrimoniului cultural, dezvoltarea infrastructurii culturale în vederea creşterii atractivităţii regiunilor şi promovării tursimului durabil, dezvoltarea de noi servicii culturale cu valoare adăugată sporită;

8. Investiţiile în transporturi, inclusiv interconectarea cu reţelele transeuropene de transport, strategiile integrate de promovare a transporturilor proprii cu impact asupra accesibilităţii persoanelor şi mărfurilor şi asupra calităţii lor ;

9. Investiţiile în infrastructura energetică, cu prioritate cele care conduc la îmbunătătţirea reţelelor transeuropene care contribuie la consolidarea securităţii aprovizionării, integrarea preocupărilor legate de mediu, îmbunătăţirea eficienţei energetice şi apariţia de soluţii energetice alternative ;

10. Investiţiile în favoarea educaţiei, în special a formării profesionale, care contrbuie la creşterea atracţiei şi a calităţii vieţii ;

11. Învestiţiile în infrastructura sanitară şi socială, care contribuie la creşterea calităţii vieţii în cadrul regiunilor şi la atractivitatea regională ţi locală.

18


b. Pentru obiectivul „Competitivitate regională şi ocupaea forţei de muncă”, FEDR acţionează în direcţia promovării ocupării forţei de muncă, axându-se cu precădere pe următoarele priorităţi:

1. Inovaţia şi economia cunoaşterii – crearea şi consolidarea unor economii regionale eficiente, bazate pe inovaţie, pe un parteneriat autentic între sectoarele public şi privat, pornind de la identificarea necesităţilor locale ;

2. Îmbunătăţirea capacităţilor regionale de CDT şi inovaţie – susţinerea centrelor de excelenţă industriale, promovarea de centre CDT industriale în special în cadrul IMM-urilor, dezvoltarea previziunii tehnologice şi a evaluării comparative la nivel internaţional a politicilor de promovare a inovaţiei, susţinerea colaborării între între întreprinderile şi politicile comune în materie de CDT şi de inovaţie.

3. Stimularea inovaţiei şi a spiritului de înreprindere în toate sectoarele economiei regionale şi locale – susţinerea comercializării de produse, procese şi servicii noi sau îmbunătăţite de către IMM-uri, susţinerea reţelelor şi grupurilor de întreprinderi, îmbunătăţirea accesului IMM-urilor la finanţări, promovarea reţelelor de cooperare între întreprinderi şi instituţiile de învăţământ superior şi cercetare, susţinerea integrării tehnologiilor inovatoare în IMM-uri ;

4. Promovarea spiritului antreprenorial – încurajarea exploatării economice a noilor idei şi sprijinirea creării de noi întreprinderi.

5. Crearea de instrumente de inginerie financiară şi de pepiniere propice capacităţii de dezvoltare tehnologică şi de cercetare a IMM-urilor,

6 Investiţii în protecţia mediului, prevenirea riscurilorşi refacerea zonelor afectate

7. Promovarea biodiversităţii, în vederea dezvoltării economice durabile şi a dezvoltării zonelor rurale;

8. Stimularea eficienţei energeticeşi a producţiei de energii regenerabil;9. Promovarea transporturilor publice adecvate şi durabile, cu precădere a celor

din zonele urbane; 10. Elaborarea de planuri şi măsuri de prevenire şi gestiune a riscurilor naturale;11. Protecţia şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural, în vederea

dezvoltării turismului durabil şi a unei dezvoltări socioeconomice echilibrate;12. Accesul la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic

general, în special a resurselor secundare de transport (infrastructura de legătură cu reţelele transeuropene de transport, cu centrele feroviare, aeroporturi şi porturi regionale sau platforme multimodale) şi încurajarea utilizării căilor de navigaţie interne, regionale şi locale şi a ransportului maritim pe distanţe scurte;

13. Încurajarea accesului la TIC a IMM-urilor, adoptarea acestor tehnologii şi utilizarea lor eficientă, prin susţineea accesului la reţele, stabilirea de puncte de acces publice la Internet, echipaea şi dezvoltarea de servicii şi de aplicaţii software speciale, destinate înreprinderilor foarte mici şi celor artizanale;

c. Pentru obiectivul „Cooperare teritoriala europeană”, FEDR acţionează cu precădere în direcţia dezvoltării de activităţi economice, sociale şi de mediu transfrontaliere prin intermediul strategiilor comune de dezvoltare teritorială durabilă, având ca priorităţi:

19


1. Încurajarea spiritului antreprenorial, în special sprijinirea IMM-urilor din domeniul turismului şi comerţului;

2. Încurajarea şi îmbunătăţirea protecţiei şi gestionării comune a resurselor naturale şi culturale, prenenirea riscurilor de mediu şi tehnologice;

3. Susţinerea legăturilor între zonele urbane şi zonele rurale;4. Creşterea accesului la reţelele şi serviciile de ransport, informaţii şi

comunicaţii şi la reţelele transfrontaliere de distribuţie a apei, de gestionare a deşeurilor şi de aprovizionare cu energie;

5. Dezvoltarea colaborării în crearea şi utilizarea comună a infrastructurilor în special în sectoare precum sănătatea, cultura, tueismul şi educaţia.

O altă direcţie de acţiune a FEDR sub acest obiectiv este încurajarea cooperării administrative şi juridice, a integrării pieţelor de muncă transfrontaliere, a iniţiativelor sociale pentru ocuparea forţelor de muncă, egalităţii de şanse între bărbaţi şi femei şi egalităţii formării, a inserţiei sociale şi partajarea resurselor umane şi a infrastructurii de CDT.

De asemenea, FEDR sprijină dezvoltarea cooperării transnaţionale între regiunile maritime, prin finanţarea cu precădere a următoarelor domenii : inovaţia, medul şi gestiunea resurselor, dezvoltarea urbană durabilă, accesibilitatea la căile de transport. Asistenţa pentru cooperarea bilaterală are în vedere consolidarea eficienţei politicii regionale prin cooperarea interregională axată pe inovaţie şi economia informaţiei, schimburi de experienţă şi de bune practici, reţele telematice şi de benchmarkeing.

În ceea ce priveşte eligibilitatea cheltuielilor, FEDR nu contribuie la : a. plata dobânzilor debitoare ;b. achiziţionarea de terenuri a căror valloare depăşeşte 10% din cheltuielile

totale eligibile ale proiectului finanţat ;.*

c. dezmembrarea centralelor nucleare ;d. taxa pe valoarea adăugată recuperabilă ;e. cheltuielile cu locuinţele private, cu excepţia: celor din state care au aderat

la UE la 1 mai 2004 sau după, sunt programate în cadrul unui proiect integrat de dezvoltare urbană şi sunt destinate locuinţelor multifamiliale sau clădirilor aparţinând autorităţilor publice/organizaţiilor nonprofit locuite de familii cu venituri mici sau de persoane cu nevoi speciale.

Fondul Social European (FSE)

FSE a fost înfiinţat în 1958, fiind încă de la început principalul instrument al Politicii Sociale Comunitare. FSE pune accent pe îmbunătăţirea modului în care funcţionează piaţa muncii în diferite ţări şi pe reintegrarea şomerilor în piaţa muncii prin finanţarea unor acţiuni cum ar fi : consolidarea coeziunii sociale, creşterea productivităţii şi competitivităţii, încurajarea creşterii economice şi a dezvoltării durabile.

În acest sens, FSE ţine seama de priorităţile şi obiectivele pertinente ale Comunităţii din domeniul educaţiei şi formării profesionale, al creşterii participării

* În anumite cazuri excepţionale, pentru proiectele ce vizează protecţia mediului, autoritatea de gestiune poate să facă derogări, dar numai în condiţiile unor justificări fundamentate.

20


persoanelor incative din punct de vedere economic la piaţa muncii, al promovării incluziunii sociale – în special a persoanelor cu handicap, al promovării egalităţii între bărbaţi şi femei şi al nediscriminării pe nici un criteriu.

Pentru obiectivele „Convergenţă” şi „Competitivitate regională şi ocupare a forţei de muncă”, FSE sprijină acţiunile statelor membre, având ca priorităţi :1. Creşterea capacităţii de adaptare a lucrătorilor, a întreprinderilor şi şefilor de întreprinderi în scopul de a îmbunătăţi previzunea şi gestiunea pozitivă a shimbărilor economice, prin :

a. educaţia şi formarea profesională pe parcursul vieţii şi creşterea investiţiilor în resursele umane efectuate de către întreprinderi, în special IMM, şi lucrători, prin - elaborarea şi punerea în aplicare a sistemelor şi strategiilor care asigură un acces îmbunătăţit la formarea profesională, îndeosebi pentru categoriile defavorizate ;- dezvoltarea calificărilor şi competenţelor- diseminarea tehnologiilor informaţiei şi comunicării a învăţământului on-line, a tehnologiilor prietenoase cu mediul ; - promovarea spiritului de întreprindere, a inovaţiei şi a întreprinderilor tinere.

b. conceperea şi diseminarea unor forme inovatoare şi productive de organizare a muncii, în special în domeniul sănătăţii şi securităţii la locul de muncă, identificarea cerinţelor viitoare de competenţe şi abilităţi profesionale şi dezvoltarea serviciilor de sprijin, formare şi angajare a lucrătorilor, în special a celor din sectoare supuse restructurărilor economice ;2. Îmbunătăţiea accesului la un loc de muncă şi inserţia durabilă pe piaţa muncii a şomerilor şi persoanelor inactive, prevenirea şomajului (în special cel de lungă durată şi cel din rândul tinerilor), încurajarea îmbătrânirii active şi prelungirea vieţii active prin :

a. modernizarea şi consolidarea instituţiilor de pe piaţa muncii ; b. punerea în aplicare a unor măsuri active şi preventive care să permită

preîntâmpine efectele sociale negative ale restructurărilor economice (ex. formarea continuă, căutarea locului de muncă, mobilitatea, munca independentă şi crearea de întreprinderi), a unor măsuri flexibile destinate să menţină lucrătorii în vârstă mai mult timp pe piaţa muncii şi a unor măsuri care vizează concilierea vieţii profesionale şi a vieţii private (de ex. facilitarea accesului la serviciile de îngrijire a copiilor şi de ajutor pentru persoanele dependente);

c. integrarea şi acţiuni de îmbunătăţirea accesului la un loc de muncă şi creşterea participării durabile, creşterea numărului de femei la angajare şi promovaea unor măsuri de evitare a segregării pe piaţa muncii ;

d. acţiuni specifice pentru eliminarea segregărilor pe criterii etnice, de rasă, limbă sau religie;3. Intensificarea asimilării sociale a persoanelor defavorizate şi combaterea tuturor formelor de discriminare pe piaţa muncii, punând un accent deosebit pe:

a. inserţia sau revenirea pe piaţa muncii a persoanelor defavorizate, a celor excluse social sau cu abandon şcolar precoce, a minorităţilor şi persoanelor cu dizabilităţi;

b. acceptarea diversităţii la locul de muncă şi combaterea discriminărilor în intrarea şi creşterea pe piaţa muncii, în special cu ajutorul campaniilor de sensibilizare, a participării colectivităţilor locale şi a întreprinderilor şi promovarea iniţiativelor locale în domeniul ocupării forţei de muncă;

21


4. Consolidarea capitalului uman, prin acţiuni vizând: a. reformarea sistemelor de educaţie şi formare profesională, în scopul crşterii

potenţialului forţei de muncă şi adaptării acestora la cerinţele pieţei muncii ;b. activităţi de conectare în reţea a universităţilor, centrelor de cercetare şi

tehnologice şi întreprinderilor ;c. promovarea parteneriatelor, pactelor şi iniţiativelor prin intermediul

sistemului de reţea dintre părţile beneficiare în cauză şi partenerii sociali publici sau privaţi naţionali, regionali, locali şi transnaţional.

În cadrul obiectivului „Cooperare teritorială europeană ” , FSE acţionează în următoarele direcţii : 1. Dezvoltarea capacităţilor pentru coordonarea politicilor naţionale în domeniul formării continue şi încadrării personalului, prin abordări complementare şi acţiuni coordonate sau conexe ;2. Sprijinirea schimbului interregional şi transnaţional de informaţii, experienţe şi rezultate şi bune practici în domeniu.

Fondul de Coeziune (FC)

Gândit iniţial pentru a sprijini patru state comunitare rămase mult în urmă din punct de vedere al dezvoltării economice (Spania, Portugalia, Irlanda şi Grecia), FC a devenit instrument structural în urma recentei reforme întreprinse la nivelul Politicii de Coeziune.

Scopul acestui Fond este să crească coeziunea economnică şi socială în cadrul UE promovând în acelaşi timp dezvoltarea durabilă.

Pornind de la necesităţile de investiţie şi infrastructură necesare fiecărui stat membru, fondul intervine pentru acţiuni din următoarele domenii :1. Reţele transeuropene de transport, în special proiectele prioritare de interes comunitar, stabilite prin Decizia nr. 1692/96/CE.. În afara acestora, sunt sprijinite transportul feroviar, transportul pe căile navigabile interne, transportul maritim, sistemele de transport intermodal şi interoperabilitatea lor, gestiunea traficului rutier, maritim şi aerian, transporturile urbane specifice şi transporturile publice ;2. Protecţia mediului (definită ca prioritară la nivel comunitar) în special în acţiunile legate de dezvoltarea durabilă care prezintă avantaje clare pentru mediu, precum : eficacitatea energetică şi energiile regenrabile.

Prin FC nu se sprijină următoarele cheltuieli :a. dobânzile debitoare ;b. achiziţionarea de terenuri a căror valoare depăşeşte 10% din acţiunea

finanţată ;c. locuinţe;d. dezafactarea centralelor nucleare;e. taxa pe valoare adăugată recuperabilă.

.

22


Fondul de Coeziune sprijină de asemenea proiecte majore din statele membre (proiecte a căror valoare depăşeşte 25 milioane EURO în domeniul mediului şi 50 milioane EURO în alte domenii, şi care include un ansamblu de lucrări, activităţi sau servicii destinate să îndeplinească o funcţie indivizibilă, cu caracter economic sau tehnic clar) în acest sens Statul Membru sau Aurtoritatea de Management trebuind să furnizeze Comisiei următoarele informaţii

informaţii privind organismul care va fi responsabil pentru aplicare ; informaţii privind descrirea investiţiilor şi natura lor, inclusiv pachetul financiar şi

localizarea sa ; rezultatele studiilor de fezabilitate ; un calendar de execuţie şi, dacă perioada de implementare depăşeşte perioada de

programare (2007-2013) enumerarea tranşelor ce urmează a fi cofinanţate în acest interval ;

o analiză cost-beneficiu ; o analiză a impactului de mediu ; justificarea participării publice ; Planul financiar al proiectului, cu indicaea tuturor surselor de finanţare folosite.

Decizia privind finanţarea unui proiect major este luată de Comisie, după consultări cu experţi externi, pe baza unor criterii cum ar fi : coerenţa proioectului cu priorităţile programului operaţional, contribuţia la realizarea obiectivelor acestor priorităţi şi coerenţa cu celelalte politici comunitare, răspunsul rebuind să fie comunicat Statului Membru în maximum trei luni de la prezentarea documentaţiei de proiect

II.2.3. Politica Agricolă Comună (PAC)

Încă de la începutul înfiinţării sale, Comunitatea Europeană a încercat să asigure securitatea alimentară a statelor membre, greu încercate din acest punct de vedere în timpul celui de al doilea război mondial.

Acest lucru a dus la coordonarea eforturilor pentru crearea unei Politici Agricole Comune, prin instituirea unor măsuri care să conducă, pe de o parte, la crearea necesarului de hrană pentru populaţia din statele membre, şi, pe de altă parte, să stabilizeze piaţa internă a produselor agricole.

PAC este deci cea mai veche dintre politicile comunitare şi, din punct de vedere al alocărilor bugetare, reprezintă cea mai importantă parte din bugetul Uniunii. Reformată de mai multe ori în decursul existenţei sale, Politica Agricolă Comună reprezintă principalul instrument prin care fermierii, lucrătorii din mediul rural şi comunităţile rurale să ajungă la prosperitate, eliminându-se astfel decalajele de dezvoltare dintre sat şi oraş.

PAC şi PC sunt complementare, ele sprijinindu-se reciproc şi interesectându-se pe anumite direcţii.

În urma ultimei reforme întreprinse la nivelul PAC, s-a decis renunţarea la fondul care iniţial finanţa această politică – Fondul European pentru Orientare şi Garantare Agricolă (FEOGA) şi crearea a două fonduri complementare:

- Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA)- Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR).

23


FEGA a preluat partea de garantare din fostul FEOGA, finanţând, în sistem parteneriat Stat Membru – Comunitate următoarele cheltuieli: Restituirile la export pentru produsele agricole către ţările terţe; Măsurile de intervenţie pentru reglarea pieţelor agricole; Plăţile directe către fermieri stabilite prin PAC; Contribuţia UE la măsurile de marketing al produselor agricole pe piaţa internă şi pe pieţele terţe;

În plus, următoarele cheltuieli sunt finanţate în mod cenralizat şi în conformitate cu legislaţia comunitară: Contribuţia financiară a Comunităţii la măsuri veterinare specifice (inspecţie veterinară, inspecţie pentru alimente şi hrana animalelor, prevenirea şi eradicarea bolilor la animale, măsuri fitosanitare; Promovarea şi marketingul produselor agricole, direct de către Comisia Europeană sau prin intermediul organizaţiilor internaţionale; Măsurile pentru asigurarea conservării, caracterizării, colectării şi utilizării resurselor genetice; Înfiinţarea şi susţinerea sistemelor informatice de contabilitate pentru agricultură; Sistemele de supraveghere agricolă şi de control a exploataţiilor agricole; Susţinerea pieţei produselor piscicole;

FEADR are sarcina de a sprijini dezvoltarea rurală durabilă în întreaga Uniune Europeană, finanţând programele de dezvoltare rurală elaborate de statele membre în conformitate cu legislaţia comunitară şi completând astfel măsurile de stabilizare şi securizare a pieţei agroalimnetare şi de susţinere a veniturilor practicate în cadrul PAC;

FEADR urmăresşte deci următoarele obiective: Ameliorarea competitivităţii agriculturii şi silviculturii prin sprijinirea restructurării,

dezvoltării şi inovaţiei; Ameliorarea mediului şi a spaţiului rural, prin sprijinirea gestionării terenurilor; Ameliorarea calităţii vieţii în mediul rural şi promovarea diversificării activităţilor

economice.

Baza legală de funcţionare ai FEADR este Regulamentul Comisiei Europene nr. 1698/2005, care stabileşte, printre altele şi următoarele principii majore de alocare şi gestionare a fondurilor pentru agricultură:

1. Complementaritate, coerenţă şi conformitateFEADR cofinanţează acţiunile naţionale, regionale şi locale care contribuie la

realizarea priorităţilor UE. Comisia şi statele membre asigură coerenţa ajutorului FEADR şi al fondurilor alocate de statele membre cu acţiunile, politicile şi priorităţile comunităţii, în special cu obiectivele de coeziune economică şi socială şi cu cele ale Fondului European pentru Pescuit (FEP). Fondurile de alocă pe baza programelor de dezvoltare rurală ale statelor membre, care trebuie să fie coerente cu planurile strategice naţionale şi cu orientările strategice comunitare..

Coordonarea dintre FEADR, FEGA, FEP şi intervenţiiile BEI este realizată de Comisie şi statele membre, în conformitate cu competenţele respective ale acestora. DE

24


asemenea, coerenta este asigurată şi în raport cu măsurile finanţate prin Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), în sensul în care finanţarea dintr-un fond, exclude finanţarea din celălalt fond.

Conformitatea operaţiunilor finanţate prin FEADR cu dispoziţiile tratatului şi actelor adoptate în temeiul acestora este asigurată de statele membre.

2. ParteneriatAjutorul FEADR este pus în aplicare în cadrul unei strânse colaborări între

Comisie, statul membru în cauză şi autorităţile şi organismele desemnate de acesta (autorităţi regionale şi locale competente, alte autorităţi publice competente, parteneri economici şi sociali, alte organizaţii reprezentative ale societăţii civile). . Statul membru trebuie să creeze condiţiile necesare pentru participarea largă şi eficientă a tuturor organismleor şi autorităţilor desemnate, în conformitate cu normele şi practicile naţiionale şi cu criteriile orizontale stabilite de legislaţia comunitară (egalitatea de şanse, dezvoltarea durabilă, protecţia mediului).

Parteneriatul respectă competenţele instituţionale, juridice şi financiare ale fiecărei categorii de parteneri şi are în vedere elaborarea şi monitorizarea planului strategic naţional, precum şi întocmirea şi punerea în aplicare, monitorizarea şi evaluarea programelor de dezvoltare rurală.

3. SubsidiaritateStatele membre sunt responsabile cu punerea în aplicare a programelor de

dezvoltare rurală la nivelul teritorial adecvat, conform sistemului instituţional specific fiecărui stat membru, în conformitate cu prezentul regulament.

4. Egalitate între bărbaţi şi femei şi nediscriminareStatele membre şi Comisia asigură, în diversele faze ale punerii în aplicare a

programelor, promovarea egalităţii între bărbaţi şi femei şi preveniea oricări forme de discriminare pe baza de sex, rasa, origine etnică, religie sau cnvingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală. Acest principiu trebuie respectat în toate fazele managementului ciclului de program.

Obiectivele menţionate mai sus se ating prin implementarea unor Axe, adică a unui grup coerent de măsuri cu obiective şi rezultater specifice, atinse nemijlocit prin aplicarea acestora. Cele patru axe finanţate prin FEADR sunt :

a. Axa 1: Ameliorarea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestierb. Axa 2: Ameliorarea mediului şi a spaţiului ruralc. Axa 3: Calitatea vieţii în mediul rural şi diversificarea economieid. Axa 4: Leader

25


II.2.4. Politica Comună în domeniul Pescuitului

Până la ultima reformă a instrumentelor structurale, finanţarea Politcii Comune în domeniul Pescuitului (PCP) se realiza prin intermediul Instrumentului Financiar pentru Orientarea Pescuitului (IFOP), gestionat direct de către Comisia Europeană. În urma reformei întreprinse, s-a decis crearea Fondului European pentru Pescuit (FEP) care defineşte obiectivele şi principiile pentru dezvoltarea durabilă a sectorului piscicol, a zonelor de pescuit şi a pescuitului în apele interioare.

Asistenţa în cadrul FEP vizează următoarele obiective10:1. Sprijinirea politicii comune în domeniul pescuitului pentru a asigura exploatarea resurselor acvative vii şi pentru a sprijini acvacultura, în vederea sigurării durabilităţii din punct de vedere economic, social şi de mediu; 2. Promovarea unui echilibru durabil între rsurse şi capacitatea de pescuit a flotei comunitare de pescuit;3. Promovarea dezvoltării durabile a pescuitului în apele interioare;4. Consolidarea competitivităţii structurilor de exploatare piscicolă şi dezvoltarea unor înreprinderi viabile din punct de vedere economic în sectorul pescuitului;5. Favorizarea protecţiei şi valorificării mediului şi resurselor naturale atunci când sunt legate de sectorul pescuitului;6. încurajarea dezvoltării durabile şi a îmbunătăţirii calităţii vieţii în zone cu activităţi în sectorul pescuitului,7. promovarea egalităţii între bărbaţi şi femei în dezvoltarea sectorului pescuitului şi zonelor de pescuit.

Finanţările FEP respectă următoarele principii de acordare:a. complementaritate, consecvenţă şi conformitate

Asistenţa FEP este complementară acţiunilor naţionale, regionale şi locale, punând aceste acţiuni în acord cu priorităţile Uniunii Europene. Comisia şi statele membre asigură consecvenţa asistenţei FEP cu politicile, priorităţile şi activităţile Comunităţii, prin integrarea lor într-un program operaţional.

Operaţiunile finanţate sunt conforme cu dispoziţiile tratatului şi ale legislaţiei comuni9tare derivate din acesta.

Comisia şi statele membre asigură coordonarea între finanţarea FEP şi cea oferită de FEADR, FEDR, FSE, FC şi alte instrumente comunitare. b. ajutorul de stat

Regula ajutorului de stat de aplica ajutorului acordat de statele membre înreprinderilor din sectorul pescuitului dar nu şi contribuţiilor financiare ale statelor membre prevazute în cadrul unui program operaţional şi destinate cofinanţării FEP. c. parteneriat

Obiectivele FEP sunt atinse prin intermediul unui parteneriat strâns între Comisie, statele membre şi actorii desemnaţi de acesta pentru a promova principiile transparenţei, egalităţii de şanse şi dezvoltării durabile în toate etapele de pregătire şi implementare a programului operaţional. Fiecare stat membru organizează o consultare

10 Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 al Consiliului Uniunii Europene

26


privind planul strategic naţional, în conformitate cu modalităţile pe care le consideră cele mai adecvate.

d. proporţionalitateImplementarea programului operaţional este responsabilitatea statului membru.

Această responsabilitate se exercită la nivelul teritorial corespunzător, folosind mijloacele adecvate fiecărei faze de implementare a programului, conform valorii totale a cheltuielilor publice alocate programului operaţional.

e. gestiune partajată Bugetul comunitar alocat FEP se executa în cadrul gestiunii partajate între statele

membre şi Comisie. Aceasta din urmă are următoarele competenţe în raport cu execuţia bugetului:

verifică existenţa şi buna funcţionare a sistemelor de management şi control din statele membre;

întrerupe termenul de plată sau suspendă o parte sau toate plăţile în conformitate cu articolele 88 şi 89 în cazul descoperirii de nereguli majore ale sistemelor naţionale de management şi control şi aplică orice corecţie financiară necesară;

verifică rambursarea prefinanţării şi efectuează automat dezangajări bugetare în în conformitate cu articolul 81 alineatul (2) şi articolele 90-94.11

f. egalitatea între bărbaţi şi femeiStatele membre şi Comisia asigură promovarea egalităţii între bărbaţi şi femei şi a

principiului egalităţii şanselor în toate fazele programării, implementării şi evaluării FEP. Statele membre se îngrijesc de creşterea rolului femeilor în sectorul pescuitului. .

Axele finanţate prin FEP sunt : a. Axa1 : .Măsuri de adaptare a flotei comunitare de pescuitb. Axa 2: Acvacultura, pescuitul în apele interioare, prelucrarea şi comercializarea

produselor pescăreşti şi de acvaculturăc. Axa 3: Măsuri de interes comund. Axa 4: Dezvoltarea durabilă a zonelor de pescuit

III.3. Banca Mondială12

Grupul Băncii Mondiale, reprezintă o sursă importantă de asistenţă tehnică şi financiară pentru ţările în cursd edezvoltare din întreaga lume. Înfiinţat în 1944, cu ocazia Conferinţei Financiar-Monetare de la Bretton-Woods, la care a fost creat şi Fondul Monetar Internaţional, Grupul Băncii Mondiale este format din trei instituţii unice în lume, deţinute de 185 de state membre: Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), Asociaţia de Dezvoltare Internaţională (IDA) şi Agenţia pentru Garanţii Internaţionale (AGI).

11 Asistentei de la FEP i se aplica dispozitiile titlului II din partea a doua a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002.12 Informaţii furnizate de site+ul oficial al Băncii Mondiale, www.wb.org

27

http://www.wb.org/


Fiecare instituţie contribuie în mod diferit la îndeplinirea misiunii Băncii Mondiale de reducere a sărăcei şi îmbunătăţire a standardelor de viaţă. BIRD se axează pe susţinerea proiectelor din ţările cu venituri mijlocii şi a ţărilor sărace cu bonitate financiară în timp ce IDA ajută ţările cu cel mai scăzut nivel de dezvoltare. Împreună, cele două instituţii oferă credite cu dobândă scăzută, credite fărp dobândă sau granturi ţărilor în curs de dezvoltare, pentru proiecte din domeniile: educaţiei,. sănătăţii, infrastructurii, comunicaţiilor, etc.

După cum am menţionat, BIRD are ca scop reducerea sărăciei în ţările cu venituri medii şi bonitate financiară, promovând dezvoltarea durabilă prin: împrumuturi, garanţii (oferite prin intermediul AGI), produse de risk-management precum şi prin servicii de consiliere şi analiză.

Banca Mondială îşi obţine sursele de finanţare de pe piaţa financiară internaţională şi a devenit unul dintre cei mai stabili creditori de la emiterea primelor obligaţiuni în 1947. Veniturile generate de-a lungul anilor de BIRD i-au permis să finanţeze activităţi de dezvoltare şi să asigure clienţilor săi costuri de creditare mici şi condiţii avantajoase.

În urma analizei realizată de conducerea băncii în Septembrie 2006, s-a decis extinderea produselor de management financiar şi al riscului, a serviciilor de asistenţă tehnică şi uşurarea accesului beneficiarialor la serviciile băncii.

Înfiinţată în 1960 ca parte a Grupului Băncii Mondiale, IDA are ca scop să reducă sărăcia din statele cu cel mai scăzut nivel de dezvoltare prin oferirea de împrumuturi fără dobândă şi finanţări nerambursabile (granturi) pentru programe şi proiecte care duc la creştere economică, reducerea inegalităţilor şi îmbunătăţirea condiţiilor de trai. IDA are o activitate complemetară BIRD, împărţind acelaşi personal şi birouri cu aceasta şi evaluând proiectele după aceleaşi standarde riguroase.

IDA este una dintre cele mai importante surse de asistenţă financiară pentru cele mai sărace 80 de state din lume, din care 39 sunt în Africa. Ea este singurul donator major de fonduri pentrz servicii sociale de bază în ţările cele mai sărace.

IDA împrumută bani în condiţii de favoare, în general fără dobândă şi cu perioade de rambursare de 35-40 de ani, incluzând şi o perioadă de graţie de 10 ani. IDA oferă de asemenea finanţare nerambursabilă ţărilor cu grad de îndatorare foarte mare.

De la înfiinţarea sa, IDA a oferit asistenţă financiară totalizând 182 miliarde USD, cu o medie de 10 miliarde pe ani în ultimul deceniu; dintre aceştia, aproximativ 50% s-au îndreptat către ţările africane. Ca şi Uniunea Europeană, instituţiile Băncii Mondiale oferă sprijin financiar pe baza principiilor cofinanţării (asistenţa oferită este doar completare a efortului naţional propriu) şi parteneriatului (conlucrarea strânsă între responsabilii guvernelor şi experţii băncii pentru ealizarea unor programe de dezvoltare viabile). Atât Banca Mondială cât şi Uniunea Europeană lucrează pe programe de dezvoltare, proiectele şi programele supuse evaluării parcurgând un ciclu.*

* Despre ciclul programelor şi proiectelor atât în finanţările UE cât şi în cele ale Băncii Mondiale vom vorbi în capitolul IV.

28


III.4. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Banca Europeană de Investiţii13

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a fost creată în 1991, când sistemele comuniste din Europa Centrală şi de Est se prăbuşiseră iar fostele state socialiste aveau nevoie de sprijin în dezvoltarea şi consolidarea instituţiilor democratice şi a economiei de piaţă. Astăzi, BERD investeşte în proiecte de dezvoltare a sectorului privat şi a instituţiilor democratice pe un teritoriu delimitat de Europa Centrală şi Asia Centrală.

BERD este cel mai mare investitor individual din regiune şi mobilizează investiţii străine directe semnificative ca urmare a finanţărilor acordate. Banca este deţinută de 61 de state şi două instituţii interguvernamentale ; deşi acţionarii săi sunt instituţii publice, BERD investeşte cu precădere în întreprinderi private, de obicei împreună cu parteneri comerciali.

Banca acordă finanţare proiectelor băncilor, întreprinderilor industriale şi de servicii, atât existente cât şi nou înfiinţate. Ea ajută de asemenea întreprinderile de stat în procesul restructurării şi/sau privatizării precum şi îmbunătăţirea serviciilor municipale. Bnaca ăşi foloseşte relaţiile strânse cu guvernele din regiune pentru a promova politici care să stimuleze mediul de afaceri.

BERD acţionează doar în statele angajate profund pe calea democraţiei şi care respectă principiile dezvoltării durabile. Fiecare investiţie BERD trebuie :

Să ajute o ţară în procesul tranziţiei către o economie de piaţă funcţională ; Să sprijine investitorii privaţi ;

Să aplice principii bancare solide.

Prin investiţiile sale BERD promovează:

Reformele structurale şi sectoriale; Competiţia, privatizarea şi antreprenoriatul;

Instituţii financiare şi sisteme legale mai puternice;

Dezvoltarea infrastructurii necesare pentru susţinerea sectorului privat ;

Adoptarea guvernanţei corporatiste, inclusiv a senzitivităţii la aspectele de mediu.

Investiţiile directe ale BERD, variind între 5 milioane EURO şi 230 milioane EURO, sunt în general acordate în mod direct sau prin intermediari (instituţii de microcreditare, bănci, societăţi de leasing, fonduri de garantare). Finanţarea BERD este

13 Informaţii preluate de pe site-urile oficiale ale BERD şi BEI ( www.ebrd.org şi www.eib.eu)

29

http://www.eib.eu/

http://www.ebrd.org/


complementară finanţării private şi este orientată către creşterea valorii adăugate a investiţiei respective.

BERD a susţinut prin fondurile sale, (sub formă de împrumuturi, investiţii de capital, garanţii bancare, facilităţi de leasing, finanţarea comerţului, programe de asistenţă tehnică şi dezvoltare profesională), peste 1 million de proiecte din ţările în care operează

Banca Europeană de Investiţii (BEI) are drept misiune dezvoltarea obiectivelor Uniunii Europene prin oferirea de investiţii pe termen lung proiectelor majore. Creată prin Tratatul de la Roma, BEI are ca acţionari statele membre ale Uniunii Europene şi ca organ de conducere Consiliul Guvernatorilor (format din Miniştrii de Finanţe ai Statelor Membre).

Grupul BEI este format din Banca Europeană pentru Investiţii (deţinută aşa după cum am amintit de cele 27 state membre) şi Fondul European de Investiţii (FEI) care are ca acţionari: BEI – 62%, Comisia Europeană – 30%, alte instituţii financiare europene – 8%.

Principalul domeniu de cooperare între BEI şi FEI este sprijinirea IMM-urilor, prin răspândirea unei expertize valoroase în rândul acestora. BEI furnizează împrumuturi marilor proiecte de investiţii şi ajută IMM-urile prin: linii de credit pe termen mediu şi lung acordate băncilor cu destinaţie pentru IMM-uri, investiţii directe de capital în anumite state cu care UE are încheiate parteneriate privilegiate.

La rândul lui, FEI se concentrează pe: investiţii directe de capital în IMM-uri innovative din UE şi ţările candidate şi garantarea operaţiunilor IMM-urilor prin resurse proprii sau atrase de la bugetul Uniunii.

BEI are şase obiective care ghidează politica de împrumuturi în spaţiul Comunitar şi patru obiective care ghidează implicarea sa în acţiuni de cooperare externă şi dezvoltare în afara spaţiului comunitar. Direcţiile prioritare finanţate în cadrul Uniunii sunt :

Coeziunea şi convergenţa ; Sprijinirea IMM-urilor ; Dezvoltarea durabilă ; Implementarea Iniţiativei Inovaţia 2010 ; Dezvoltarea reţelelor de transport şi energie trans-europene ; Securitatea energetică şi dezvoltarea de energii alternative.

În afara UE, BEI finanţează dezvoltarea sectorului privat, dezvoltarea infrastructurii, securitatea aprovizionării cu energie şi dezvoltarea durabilă în zonele cu care Uniunea are parteneriate privilegiate : ţările candidate, ţările din vecinătate (ţările Mediteraneene, Rusia şi ţările din spaţiul ex-sovietic, ţările APC (Africa , Pacific, Caraibe) şi ţările ALA (Asia şi America Latină).

30


În funcţie de natura proiectelor şi de tipul solicitantului, BEI oferă trei mari categorii de produse şi servicii :

Împrumuturi acordate programelor sau proiectelor viabile de dezvoltare atât ale instituţiilor publice cât şi ale sectorului privat. Clienţii pot fi mari corporaţii, municipalităţi sau IMM-uri, care promovează operaţiuni incluse în domeniile pe care banca le finanţează şi care sunt solide din punct de vedere economic, financiar, tehnic şi în raport cu mediul înconjurător. Banca finanţează până la 50% din costurile de investiţie ale proiectului prin intermediul a două facilităţi de finanţare :

o Imprumuturi individuale, acordate proiectelor viabile şi solide a căror valoare depăşeşte 25 milioane EURO (10 milioane în cazul ţărilor ACP) şi care fac parte din domeniile de interes ale BEI. Promotorii proiectelor pot fi atât publici cât şi privaţi. Rata dobânzii poate fi fixă, fixă revizuibilă sau convertibilă (cu posibilitatea de a se schimba formula de calcul a dobânzii la anumite intervalle de timp). Garanţiile solicitate variază în funcţie de tipul investiţiei şi natura promotorului. Creditele se acordă de obicei în EURO dar la cerere se pot folosi şi alte 5 valute, rambursarea urmând a se face semestrial sau anual, după terminarea perioadei de graţie acordate.

o Împrumuturi intermediate, adică linii de credit sau credite indirecte destinate finanţării proiectelor cu o valoare mai mică de 25 milioane EURO (10 milioane pentru ţările ACP). Linia de credit poate finanţa maxim 50% din valoarea totală a proiectului. Liniile de credit sunt acordate unor bănci sau instituţii financiare intermediare din ţara ăn care proiectul este localizat. Aceste instituţii oferă mai departe fondurile BEI promotorilor, în special IMM-uri şi autorităţi locale. Condiţiile de finanţare sunt agreate cu banca parteneră, aceasta fiind responsabilă de evaluarea proiectelor prezentate de aplicanţi.

o Instrumentede împrumut speciale : Facilitatea de Finanţare Structurată (FFS)- pentru finanţarea proiectelor cu mare grad de risc şi pentru acordarea de finanţări de capital şi garanţii marilor proiecte de infrastructură ; Facilitatea de Finanţare pentru Impărţirea Riscului /FFIR)- creată împreună cu Comisia Europeană pentru a finanţa proiecte inovative cu risc mare din domeniul cercetării-dezvoltării şi platformelor tehnologice ; şi Fondul de Creditare a Carbonului (FCC) – creat în colboare cu instituţii precum BERD şi Banca Mondială pentru a dezvolta piaţa carbonului în ţările în tranziţie şi pentru a încuraja participarea sectorului privat.

Asistenţa Tehnică, acordată de o echipă de experţi economişti, ingineri şi specialişti din diverse sectoare în completarea facilităţilor financiare ale BEI. În cadrul UE, BEI evaluează detaliat poiectul înainte de a fi finanţat; toate proiectele trebuie să urmeze directivele UE referitoare la protecţia mediului şi achiziţiile publice. Pentru cele douăsprezece noi state membre, BEI, BERD şi Comisia Europeană au lansat o iniţiativă comună (JASPERS) care să furnizeze asistenţă tehnică pentru pregătirea marilor proiecte de infrastructură finanţate prin Instrumentele Structurale şi de Coeziune. În ţările din Bazinul Mediteranei şi din

31


Africa, Pacific şi Caraibe BEI furnizează asistenţă tehnică în întocmirea de proiecte, care poate îmbrăca următoarele forme : studii referitoare la legislaţie, reforme şi acordarea de concesii ; studii de fezabilitate ; unităţide management de proiect pentru a evita întârzierile şi depăşirile bugetare.

Garanţii, disponibile unei game largi de beneficiari: bănci, companii de leasing, instituţii de garantare, fonduri mutuale de garantare, etc. Garanţiile pot fi acordate pentru creditele de bază sau cele subsidiare şi pot fi uneori mai atractive decât creditele în sine. Pentru marile poiecte de infrastructură (TEN Transport) ca şi pentru investiţiile în ţările ACP, BEI are instrumente de garantare specifice. .

Capital direct investit, în cazul unor proiecte din aria de interes a băncii. Acordarea acestora se face prin intermediul instituţiilor financiare partenere din ţara în cauză.

III.5. Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare14

Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) este reţeaua globală de dezvoltare a ONU, având misiunea să promoveze dezvoltarea ţărilor în curs de dezvoltare prin conectarea lor la cunoaştere, experienţă şi resurse Programul este prezent în peste 166 de ţări din întreaga lume, lucrând cu guvernele centrale şi alţi parteneri la întărirea capacităţilor locale de generare a dezvoltării, prosperităţii şi ridicării standardului de viaţă.

PNUD coordonează eforturile naţionale şi globale de realizere a Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului*, acţionând în ariile majore identificate ca ducând la eradicarea sărăciei extreme până în 2015.

În fiecare ţară în care este prezent, Reprezentantul PNUD acţionează de regulă ca şi Coordonator al tuturor activităţilor de dezvoltare ale Sistemului Naţiunilor Unite. PNUD susţine dezvoltarea prin intermediul a două fonduri: Fondul Naţiunilor Unite de Dezvoltare a Capitalului (UNCDF) şi Fondul Naţiunilor Unite de Creştere a Rolului Femeii în Societate (UNIFEM).

Fondul Naţiunilor Unite de Dezvoltare a Capitalului (UNCDF) oferă o combinaţie unică de capital de investit şi servicii de asistenţă tehnică şi creşterea capacităţii în direcţia promovării microfinanţării şi dezvoltării locale în ţăriole cu cel mai scăzut nivel de dezvoltare.

14 Informaţii preluate de pe site-ul oficial al PNUD, www.undp.org * Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului sunt opt obiective care trebuiesc atinse până în 2015, definind de fapt cele opt provocări majore ale dezvoltării cu care se confruntă omenirea. Ele au fost stabilite prin Declaraţia Mileniului, adoptată de 189 de naţiuni şi semnată de 147 de şefi de state şi de guverne cu ocazia Summitului Mileniului din Septembrie 2000. Cele opt Obiective de Dezvoltare ale Mileniului sunt: eradicarea sărăciei şi foametei extreme, generalizarea educaţiei primare (eradicarea analfabetismului); promovarea egalităţii de şanse a sexelor şi creşterea rolului femeii în societate; reducerea mortalităţii infantile; îmbunătăţirea asistenţei maternale; combaterea HIV/SIDA, malariei şi a altor boli; asigurarea unei creşteri economice durabile; crearea Parteneriatului Global pentru Dezvoltare.

32

http://www.undp.org/


Programele de microfinanţare ale UNCDF oferă gospodăriilor sărace şi întreprinderilor un acces sporit la numeroase servicii financiare prin promovarea sectoarelor financiare inclusive* şi furnizarea de capital de investiţii pentru instituţiile de microcreditare nou înfiinţate şi alţi furnizori de servicii financiare din ţările cu cel mai scăzut nivel de dezvoltare.

Programele de dezvoltare locală a le UNCDF sprijină strategiile naţionale de descentralizare din ţările cu cel mai scăzut nivel de dezvoltare şi caută să îmbunătăţească serviciile sociale, guvernanţa şi infrastructura în folosul categoriilor sărace de la nivel local, prin furnizarea de asistenţă tehnică şi investiţii de capital direct autorităţilor locale.

Investiţiile de capital ale UNCDF sunt flexibile, inovative şi incumbă un mare grad de risc. Ele sunt direcţionate cu precădere caătre zonele rurale ale ţărilor cu cel mai scăzut nivel de dezvoltare, unde reduceea sărăciei, provocăriole legate de guvernanţă şi capacitate de administrare sunt primordiale. UNCDF a investit în 28 de state sărace, cu un portofoliu total de 125 milioane USD. Prin programele sale UNCDF ţinteşte să contribuie la atingerea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, şi la implemenarea Programului de Acţiune de la Buxelles pentru ţările cu cel mai scăzut nivel de dezvoltare, într-un mod direct, concret şi măsurabil.

UNCDF a lansat recent programe pilot bazate pe o abordare inovativă a dezvoltării economice locale în beneficiul categoriilor sărace. Această abordare accentueazp importanţa şi lidership-ul autorităţilor locale în încurajarea şi sprijinirea întreprinderilor locale şi a creării de noi întreprinderi. Abordarea ajută autorităţile locale să dezvolte economiile locale prin crearea unui mediu încurajator pentru generarea de venituri la bugetele locale, crearea de locuri de muncă, şi sprijinirea dezvoltării durabile a întreprinderilor. În acelaşi cadru, UNCDF explorează modalităţi prin care sectorul privat să contribuie mai eficient la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi la stimularea creşterii economice la nivel local.

Fondul Naţiunilor Unite de Creştere a Rolului Femeii în Societate (UNIFEM), furnizează asistenţă tehnică şi financiară programelor i strategiilor inovative care duc la creşterea rolului femeii în societate şi la promovarea egalităţii de gen. Având ca valoare cheie îmbunătăţirea drepturilor femeilor, UNIFEM ăşi axează activitatea pe următoarele patru domenii strategice:

Reducerea sărăciei în rândul femeilor; Stoparea violenţei împotriva femeilor; Oprirea răspândirii HIV/SIDA în rândul femeilor şi al fetelor; Asigurarea egalităţii de gen (tratament egal, şanse egale) în guvernanţă

democratică atât pe timp de pace cât şi pe timp de război.

* Instituţiile financiare inclusive sunt definite ca fiind cele care oferă o gamă largă de servicii financiare întregii populaţii active a unei ţări. Un sector financiar inclusiv este caracterizat prin concurenţă între furnizorii de servicii financiare, o gamă diversificată de furnizori de servicii financiare, sustenabilitate – oferirea accesului permanent la serviciile financiare şi un cadru legal care să garanteze acest lucru.

33


CAPITOLUL IIIPROGRAME DE FINANTARE A DEZVOLTARII OFERITE DE UNIUNEA

EUROPEANA PENTRU ROMANIA

În cadrul negocierilor pentru Capitolul 21 „Dezvoltare regională şi coordonarea instrumentelor structurale” discuţiile tehnice cu Comisia Europeană privind constituirea cadrului instituţional pentru Fondurile Structurale şi de Coeziune, au relevat necesitatea stabilirii atribuţiilor de gestionare a asistenţei financiare nerambursabile în cadrul Ministerului Finanţelor Publice. Acesta este organismul care asigură coordonarea procesului de programare la nivel naţional şi negocierii alocărilor financiare pentru România în cadrul programării multianuale care are loc la Bruxelles. În Anexa 1, sunt prezentate etapele procesului de programare şi documentele care rezultă în urma fiecărei etape.

III.1. Planul Naţional de Dezvoltare (PND)

În contextul aderării României la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, politica naţională de dezvoltare a României se va racorda din ce în ce mai strâns la politicile, obiectivele, principiile şi reglementările comunitare în domeniu, pentru a asigura o dezvoltare socio+economică de tip „european” şi reducerea cât mai rapidă a disparităţilor semnificative faţă de Uniunea Europeană.

Cu toate că în ultimii ani România a înregistrat o îmbunătăţire notabilă a convergenţei reale în termen de PIB/locuitor exprimat la paritatea puterii de cumpărare – fapt demonstrat de ultimele statistici publicate de Comisia Europeană – ţara noastră se plasează pe penultimul loc între statele membre, trebuind să recupereze un decalaj semnificativ.

În acest context, Planul Naţional de Dezvoltare (PND) este instrumentul fundamental prin care România va încerca să recupereze cât mai rapid disparităţile de dezvoltare socio-economică faţă de UE. PND este un concept specific politicii europene de coeziune economică şi socială, reprezentând documentul de planificare strategică şi programare financiară multianuală, elaborat într-un larg parteneriat, care orientează şi stimulează dezvoltarea economică şi socială a României în conformitate cu Politica de Coeziune a Uniunii Europene.

Pentru perioada 2007-2013, PND este elaborat în baza principiilor specifice stabilite în Regulamentul Consiliului nr. 1260/1999 privind dispoziţiile generale pentru fondurile structurale.

PND nu reprezintă o Strategie Naţională de Dezvoltare Economică în sine, ci o componentă esenţială a acesteia, un instrument de prioritizare a investiţiilor publice pentru dezvoltare. Raţiunea elaborării PND este aceea de a stabili direcţiile de alocare a fondurilor publice pentru investiţii cu impact semnificativ asupra dezvoltării economice şi sociale, din surse interne (buget de stat, bugete locale, etc) sau externe (fonduri

34


structurale şi de coeziune, fonduri pentru dezvoltare rurală şi pescuit, credite externe, etc), în scopul reducerii decalajelor interne (intra şi interregionale) şi a celor faţă de Uniunea Europeană.

PND este structurat în şapte părţi, după cum urmează15: - Partea I şi II realizează o sinteză a stării economico-sociale a României, a constrângerilor şi provocărilor cu care se confruntă ţara noastră, inclusiv o analiză de tip SWOT (puncte tari, puncte slabe, oportunităţi, ameninţări);- Partea a III-a prezintă priorităţile de dezvoltare a României în perioada 2007-2013;- Partea a IV-a oferă informaţii despre sursele de finanţare multianuale ale priorităţilor descrise mai sus;- Partea a V-a prezintă modalităţile de implementare a PND;- Partea a VI-a descrie cadrul parteneriatului format penru elaborarea, implementarea şi monitorizarea PND;- Partea a VII-a arată concluziile evaluării ex-ante, efectuate înainte de începerea implementării propriu-zise a planului.

Conform PND, obiectivul global al României pentru perioada 2007-2013 este: reducerea cât mai rapidă a disparităţilor de dezvoltare socio-economică între România şi statele-membre ale Uniunii Europene.

Pentru atingerea acestui obiectiv global, PND a stabilit trei obiective specifice:

1. Competitivitate crescută pe termen lung a economiei româneşti;2. Infrastructura de bază dezvoltată la standarde europene;3. Capitalul uman autohton perfecţionat şi utilizat mai eficient.

Planul a stabilit, de asemenea, şase priorităţi naţionale de dezvoltare cu ajutorul cărora vor fi îndeplinite obiectivele specifice şi obiectivul general:

1. Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere;2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport;3. Protejarea şi îmbunătăţirea mediului;4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi incluziunii sociale şi întărirea

capacităţii administrative5. Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol;6. Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării.

Strategia PND 2007-2013 este structurată pe cele şase priorităţi prezentate, limitarea la acestea fiind de natură să asigure concentrarea resurselor disponibile pe realizarea acestor obiective, considerate a avea impact maxim asupra reducerii disparităţilor de dezvoltare. Trebuie totuşi precizat că, în interiorul acestor priorităţi, sunt abordate domenii diverse (sectoare de intervenţie specifice) cum ar fi: educaţia, cercetarea-dezvoltarea-inovarea, sănătatea, energia, sectorul comunicaţii şi IT, prevenirea riscurilor naturale, etc)

Finanţarea PND se realizează din surse multiple, atât interne (bugetele locale, bugetul de stat, surse private) cât şi externe (instrumentele structurale şi de coeziune ale UE, fondurile pentru agricultură şi pescuit, credite externe). Programarea financiară a PND,

15 Planul Naţional de Dezvoltare pe perioada 2007-2013, www.gov.ro

35

http://www.gov.ro/


care a urmărit realizarea unui tablou realist al surselor de finanţare a dezvoltării care ar trebui folosite în perioada de programare, a condus la o sumă estimativă globală de aproximativ 58,7 miliarde Euro, din cre circa 43% reprezintă aportul Uniunii Europene.

Din punct de vedere al alocării pe priorităţi, dezvoltarea şi modenizarea infrastructurii de transport şi respectiv, dezvoltarea economiei rurale, vor primi cele mai multe fonduri (câte ¼ pentru fiecare prioritate), urmate de dezvoltarea regională, dezvoltarea resurselor umane, protecţia mediului şi creşterea competitivităţii.

Din punct de vedere al structurii pe surse de finanţare a PND, situaţia se prezintă ca în tabelul de mai jos:

Tabelul 3.1. Structura pe surse de finanţare a PND 2007-2013

Fonduri UE Surse publicenaţionale

Surse private TOTAL

Volum finanţare (mil. EURO)

25 287,23 28 276,03 5 109,85 58 673,11

Pondere în totalul PND (%)

43 48 9

Sursa: Ministerul Finanţelor publice

Fondurile UE reprezentate de Instrumentele Structurale (care servesc la îndeplinirea obiectivelor Politicii de Coeziune), Fondurile pentru agricultură (care finanţează obiective ale PAC) şi Fondurile pentru pescuit (care finanţează obiective incluse în cadrul Politicii Comunitare de Pescuit), reprezintă 43% din resursele pentru finanţarea PND. Ele vor fi gestionate prin intermediul Cadrului Strategic Naţional de Referinţă, despre care o să vorbim mai jos şi a Planurilor Naţionale Strategice pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit.

Sursele publice naţionale sunt destinate, în proporţii relativ egale, cofinanţării fondurilor UE şi finanţării din surse autohtone a unor programe de investiţii similare. Aceste surse sunt cu precădere prevăzute în bugetul naţional şi, în anumite cazuri, prin finanţări externe. Contribuţia bugetelor locale va fi relativ redusă în condiţiile unei capacităţi financiare limitate a autorităţilor locale.

Sursele private, reprezentând 9% din totalul resurselor pentru PND, sunt destinate exclusiv cofinanţării fondurilor UE

În ceea ce priveşte implementarea, PND va fi operaţionalizat prin intermediul unor programe operaţionale (coordonate de Cadrul Strategic Naţional de Referinţă) şi a unor programe speciale pentru agricultură, dezvoltare rurală şi pescuit.

36


Figura 3.2. Schema de implementare a PND 2007-2013

Sursa: Ministerul Finanţelor Publice

III.2. Cadrul Strategic Naţional de Referinţă (CSNR)

Cadrul Strategic Naţional de Referinţă (CSNR) reprezintă documentul strategic naţional prin care se stabilesc priorităţile de intervenţie ale Instrumentelor Structurale şi de Coeziune. CSNR face legătura între priorităţile naţionale de dezvoltare, stabilite de PND 2007-2013 şi priorităţile la nivel european – Orientările Strategice Comunitare privind Coeziunea 2007-2013 şi Strategia lisabona Revizuită.

CSNR îşi propune ca, pornind de la situaţia soci0-economică actuală şi utilizând în mod eficient Instrumentele Structurale alocate României, să genereze o creştere suplimentară a PIB cu 15-20% până în 2015 în vedrea reducerii întârzierilor de dezvoltare în raport cu statele membre UE. .

În acest sens, au fost identificate patru priorităţi tematice şi o prioritate teritorială16:1. Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene, respectiv îmbunătăţirea calităţii reţelelor rutiere şi feroviare precum şi a navigaţiei pe Dunăre; creşterea accesibilităţii şi interconectivităţii dintre drumurile naţionale, judeţene şi locale, căi ferate, aeroporturi şi servicii navale; îmbunătăţirea accesului la pieţe mai extinse şi reducerea duratei călătoriilor şi a costurilor de transport. În domeniul protecţiei mediului, se pune accent pe îmbunătăţirea sistemelor de management al apei potabile şi a deşeurilor menajere, creşterea eficienţei energetice de-a lungul întregului lanţ, utilizarea durabilă a resurselor naturale şi îmbunătăţirea managementului mediului natural. 2. Creşterea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti, respectiv construirea unei baze de producţie şi antreprenoriale dinamice; crearea şi dezvoltarea de noi afaceri; stimularea inovării şi a transferului de rezultate din activitatea de cercetare-dezvoltare; creşterea accesului la tehnologiile informaţiei şi comunicării; dezvoltarea serviciilor de sprijin a întreprinderilor precum şi sprijiniea activităţilor turistice.16 Cadrul Strategic Naţioal de Referinţă, adoptat de Comisia Europenaă la 25 iunie 2007, www.mfinanţe.ro

37


3. Dezvoltarea şi folosirea mai eficientă a capitalului uman din România, cu accent pe sprijinirea sistemului de învăţământ şi formare profesională în scopul îmbunătăţirii calităţii educaţiei şi calificărilor indivizilor; creşterea accesului şi participării la educaţie; creşterea adaptabilităţii indivizilor şi companiilor la cerinţele pieţei muncii; dezvoltarea spiritului anreprenorial; modernizarea infrastructurii de formare; combaterea excluziunii sociale etc.4. Consolidarea unei capacităţi administrative eficiente, vizând îmbunătăţirea managementului în sectorul public; îmbunătăţiea procesului de elaborare a politicilor şi proceselor decizionale în domeniul managementului public; îmbunătăţirea standardelor de calitate şi eficienţă în furnizarea serviciilor publice. 5. Promovarea dezvoltării teritoriale echilibrate, în scopul stopării şi eventual inversării tendinţei de accentuare a disparităţilor regionale prin sprijinirea şi promovarea unei dezvoltări economice şi sociale echilibrate a regiunilor; crearea condiţiilor necesare stimulării creşterii economice a regiunilor rămase în urmă precum şi restructurarea zonelor urbane şi rurale; consolidarea infrastructurii şi stabilirea legăturilor locale cu reţelele naţionale, europene şi inter-continentale; creşterea coeziunii teritoriale.

Implementarea acţiunilor strategice prevăzute în CSNR şi accesarea efectivă a Fondurilor Structurale şi de Coeziune se realizează de către Autoritatea de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar (AMCSC) prin Programe Operaţionale, care acţionează sub cele două obiective ale Politicii de Coeziune a UE pentru care România este eligibilă în perioada 2007-2013: „Convergenţă” şi “Cooperare Teritorială Europeană”.

Figura de mai jos prezintă repartizarea Programelor Operaţionale sub cele două obiective incluse în Strategia CSNR.*.

Figura 3.3. Structura Cadrului Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013


* Pentru intervalul 2007-2013, România nu este eligibilă sub Obiectivul „Competitivitate regională şi ocupare” acesta fiind destinat ţărilor care au ajuns deja la nivelul de convergenţă impus de Uniunea Europeană.

38


În urma negocierilor cu Comisia Europeană a fost stabilită o sumă totală de aproximativ 19,67 miliarde Euro alocată României în perioada 2007-2013, pentru susţinerea viziunii strategice a CSNR. Din totalul acestor fonduri, 12,661 mld Euro sunt fonduri structurale alocate Programelor Operaţionale aflate sub Obiectivul „Convergenţă”, 6,552 miliarde Euro reprezintă alocări ale Fondului de Coeziune şi 0,46 miliarde Euro pentru Programele Operaţionale aflate sub Obiectivul “Cooperare territorială europeană”. La fondurile UE pentru Obiectivul „Convergenţă” se adaugă o cofinanţare naţională de 5,53 miliarde Euro, constituită atât din surse publice (73%) cât şi private (27%).

Figura următoare prezintă alocarea financiară a CSNR pe Programe Operaţionale pentru perioada 2007-2013.

Figura 3.4. Alocarea CSNR pe Programe Operaţionale*


III.3. Programele Operaţionale

Programele Operaţionale (PO) sunt documente aprobate de Comisia Europeană, care decurg din CSNR, având ca scop implementarea priorităţilor sectoriale şi/sauregionale asumate de statele membre prin CSNR. POS are un obiectiv general (OG), care de obicei răspunde unei priorităţi din CSNR, două sau mai multe obiective specifice (OS) şi câteva axe (seturi coordonate de măsuri) care să ducă la îndeplinirea acestor obiective. De asemenea, în interiorul axelor se identifică o serie de domenii prioritare de intervenţie (DMI) care corelează operaţiunile finanţate în cadrul respectivului program.

După cum am văzut mai sus, pentru perioada 2007-2013, România a prezentat şapte Programe Operaţionaale sub Obiectivul „Convergenţă” şi opt Programe Operaţionale sub Obiectivul „Cooperare Teritorială Europeană”.

* La data scrierii prezentei cărţi nu earu încă aprobate Programele Operaţionale de sub Obiectivul „Cooperare teritoriala europeana”, aşa încât nu putem spune încă alocarea finală pe fiecare program aferent acestui obiectiv.

39


Fiecare PO este gestionat de câte o Autoritate de Management (AM), instituţie responsabilă de implementarea acestuia, care trebuie să asigure cadrul şi documentele necesare pentru punerea în practică a axelor programului.

Autoritţile de Management pot delega o arte din sarcinile ce le revin unor Organisme Intermediare (OI), a căror statut şi rol va fi definit de fiecare Autoritate de Management. Organismele Intermediare vor acţiona pe baza unor contracte se servicii încheiate cu Autorităţile de Management, responsabilitatea globală pentru execuţia corectă a sarcinilor delegate revenind acestora din urmă

Monitorizarea implementării PO va fi realizată de către Comitetele de Monitorizare a Programelor (CMP), înfiinţate de statul membru de comun acord cu Autorităţile de Management şi duă consultarea partenerilor, în termen de trei luni de la hotărârea de aprobare a Programelor Operaţionale.17

CMP vor avea responsabilitatea de a superviza întreaga coodonare, eficacitate şi calitate a implementării şi procesului de luare a deciziei în cadrul Programelor Operaţionale.

Pentru evaluarea proiectelor depuse în cadrul fiecărui PO, la nivelul Autorităţilor de Management se vor crea Unităţi de Evaluare, coordonate de Unitatea Centrală de Evaluare din cadrul Autorităţii Naţionale de Coordonare a Instrumentelor Structurale (ANCIS).

Ministerul Finanţelor Publice a fost desemnat să îndeplineacă rolul de Autoritate de Certificare entru toate PO, fiind responsabil cu certificarea declaraţiilor de cheltuieli şi a cererilor de plată înainte de transmiterea acestora la Comisie.18

De asemenea, au fost create o Autoritate de Plată (AP) pentru toate Programele Operaţionale şi o Autoritate de Audit (AA), la nivelul Curţii de Conturi, independentă de celelalte autorităţi menţionate.

Fiecare AM este responsabilă pentru managementul şi implemenarea eficientă, eficace şi corectă a Programului Operaţional, în conformitate cu prevederioe articolului 60 din Regulamentul Consiliului nr. 1083/2006.

Schema relaţiilor inter-instituţionale între autorităţile menţionate mai sus este prezentată în Anexa 2.

III.3.1. Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice”

Rogramul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice” (POS CCE) reprezntă principalul instrument pentru realizaea primei riorităţi a PND 2007-2013 – „Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere” contribuind în acelaşi timp la implementarea celor cinci priorităţi ale CSNR.

În condiţiile în care aderarea la UE impune ca dezvoltarea economică a României să urmărească convergenţa cu politicile comunitare atât în ermeni reali cât şi absoluţi, este nevoie de păstrarea unor ritmuri de creştere susţinute în următorii ani, resectându-se în acelaşi timp ţintele macroeconomice stabilite. Acest lucru se poate realiza doar în

17 Conform art. 63 din Regulamentul CE nr 1083/200618 Conform art. 61 din Regulamentul nr. 1083/2006 privind prevederile generale referitoare la FEDR, FSE şi FC

40


condiţiile în care economia românească devine mai competitivă. De altfel, creşterea competitivităţii este un obiectiv permanent impus şi de provocările globalizării*.

Creşterea competitivităţii trebuie văzut ca un proces pe termen lung, de creare a unei structuri economice bazate pe investiţii de capital şi pe activităţi de cercetare-dezvoltare-inovare capabile să răspundă eficient şi în termeni reali schimbărilor impuse de globalizarea economiei mondiale.

Provocările României în această direcţie sunt legate de accesul firmelor la capital, utilizarea unor tehnologii şi echipamente care să permită creşterea productivităţii muncii, participarea IMM-urilor la crearea valorii adăugate în industrie, introducerea roceselor inovative în înreprinderi. Analiza acestor factori a condus la constatarea că economia românească se află mult sub media UE-25 în privinţa competitivităţii şi creării economiei bazate pe cunoaştere.

Pentru a răspunde acestor provocări, obiectivul general al POS CCE este:”Productivitatea întreprinderilor româneşti crescută pentru reducerea decalajelor faţă de productivitatea medie a UE.” Ţinta stabilită este o creştere medie anuală de 5,5% a productivităţii, care să permită situarea la 55% din media Ue în 2015.

Obiectivele specifice ale programului sunt:1. Sectorul productiv consolidat şi dezvoltat, în acord cu principiile dezvoltării durabile; 2. Mediu favorabil dezvoltării întreprinderilor constituit**;3. Capacitatea de cercetare-dezvoltare şi stimularea cooperării între instituţii de CDI şi sectorul productiv crescute***

4. Potenţialul TIC valorificat şi aplicat în sectorul public şi cel privat în vederea stimulării inovării****;5. Eeficienţa energetică şi dezvoltarea durabilă a sectorului energetic crescute*****;

Pentru îndeplinirea obiectivelor şi atingerea ţintelor menţionate, au fost create cinci Axe Prioritare:

- Axa Prioritară 1: Un sistem de producţie inovativ şi ecoeficient- Axa Prioritară 2: Cercetarea, dezvoltarea tehnologică şi inovarea pentru

competitivitate;- Axa Prioritară 3: Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor pentru sectoarele

privat şi public;- Axa Prioritară 4: Creşterea eficienţei energetice şi dezvoltarea durabilă a

sectorului energetic;- Axa Prioritară 5: Asistenţă Tehnică.

.Axa Prioritară 1 : Un sistem inovativ de producţie şi ecoeficient

* Competitivitatea se defineşte ca acel set de instituţii, politici şi factori care determină nivelul rezent de productivitate ale unei ţări. Roductivitatea determină atât nivelul de bunăstare al unei economii la un moment dat cât şi potenţialul acesteia de crştere în viitor. ** Realizarea acestor două obiective poate fi cuantificată prin “creşterea contribuţiei IMM la PIB cu 20% în 2015”*** Realizarea acestui obiectiv va contribui la creşterea valorii cheltuielilor totale de CD (GERD)până la 3% din PIB în 2015.**** Ţinta ropusă este creşterea penetrării serviciilor de Internet de la 52% în 2003 la 70% în 2015.***** Rezultatul prous este reducerea intensităţii energetice primare cu 40% până în anul 2015, comparative cu 2001, creşterea ponderii energiei neconvenţionale până la 33% din consumul naţional brut până în 2010 şi reducerea emisiilor de noxe din sectorul energetic.

41


Obiective: Sectorul productiv consolidat şi dezvoltat sustenabil; Mediu de afaceri favorabil pentru dezvoltarea întreprinderilor constituit

Domenii de Intervenţie:1. Investiţii în domeniul productiv, în acord cu principiile dezvoltării durabile a mediului

Operaţiuni eligibile:a. Sprijin pentru consolidarea şi modernizarea sectorului productiv prin investiţii

tangibile şi intangibile; - investiţii în instalaţii, echipamente, maşini, aparatură, construcţii noi şi modernizări;- investiţii intangibile în tehnologii, brevete, mărci, licenţe şi know-how.

Pentru operaţiunea a se vor folosi două scheme diferite de ajutor de stat*, una pentru IMM-uri şi una pentru întreprinderi mari

b. . Sprijin pentru implementarea standardelor internaţionale- susţinerea implementării şi certificării sistemelor de management al

calităţii;- susţinerea implementării şi certificării sistemelor de management de

mediu sau a înregistrării EMAS;- susţinerea certificării voluntare a produselor şi etichetarea eco;- susţinerea dezvoltării şi acreditării laboratoarelor de încercări/analize,

etalonare metrologică.

c.Sprijin pentru accesul pe noi pieţe şi internaţionalizare- servicii de consultanţă furnizată IMM-urilor pentru îmbunătăţirea

sistemelor de management (servicii logistice pentru internaţionalizare şi identificarea furnizorilor/clienţilor externi, website+uri, acces la reţele de afaceri);

- susţinerea participării la târguri şi expoziţii internaţionale şi sprijinirea misiunilor economice;

Pentru operaţiunile 2 şi 3 întreprinderile mari nu sunt eligibile.

2. Acces la finanţare pentru IMM-uri

* Schema de ajutor de stat (de minimis) – act în baza căruia, în condiţiile îndeplinirii anumitor criterii, pot fi acordate ajutoare individuale unor întreprinderi definite în cadrul actului, în mod general şi abstract în limita de minimis. Ajutorul acordat unei întreprinderi, pe o perioadă de până la trei ani fiscali, în valoare totală de până în 200 000 EURO (echivalent în lei), este considerat a fi autorizat în conformitate cu prevederile comunitare privind concurenţa şi ajuotul de stat, nefiind necesară notificarea Comisiei Europene în legătură cu schema de ajutor de minimis.

42


Operaţiuni eligibilea. Crearea de diferite tipuri de surse de finanţareb. Implementarea programului Jeremiec. Campanii de promovare şi conştientizare privind oportunităţile IMM-urilor de a

accesa diferite surse de finanţare

3. Dezvoltarea sustenabilă a antreprenoriatului

Operaţiuni eligibilea. Dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor de dimensiuni naţionale şi

internaţionale- sprijinirea activităţilor de tip hard (consolidarea sau construirea,

reabilitarea sau modernizarea de noi infrastructuri de afacerim achiziţii de echipamnete);

- sprijinirea activităţilor de tip soft (servicii în scopul dezvoltării culturii antreprenoriale, schimb de bune practici, mentoring, coaching, etc).

b. Consultanţa pentru IMM-uri- elaborarea proiectelor/planurilor de afaceri, activităţi de diseminare şi

informare;- dezvoltarea produselor/serviciilor şi strategiilor de firmă, asistenţă

managerială;- consultanţă generală pentru cooperare şi investiţii comune;- marketing şi promovare;- consultanţă investiţională şi financiară;- managementul resurselor umane;- tehnologii moderne, TI şi e.business;- drepturi de proprietate intelectuală şi inovare.-

c. Sprijin pentru integrarea întreprinderilor în cadrul lanţurilor de furnizori şi clusterelor

- încurajarea procesului de concentrare pe orizontală şi verticală;- sprijinirea creării de clustere, incubatoare şi centre de afaceri.

. Axa Prioritară 2: Cercetarea, dezvoltarea tehnologică şi inovarea pentru competitivitate

Obiectiv: Capacitatea de cercetare-dezvoltare (CD), stimularea cooperării între instituţiile

de CDI şi sectorul productiv şi accesul întreprinderilor la CDI îmbunătăţite.

Domenii de intervenţie

43


1. CD în parteneriat între universităţi/institute de cercetare-dezvoltare şi întreprinderi în vederea obţinerii de rezultate aplicabile în economie

Operaţiuni eligibilea. Proiecte de CDI în parteneriate înre universiăţi/institute de cercetare şi

înreprinderi- activităţi de cercetare industrială şi precompetitivă care conduc la

obţinerea rezultatelor de interes economic şi la obşinerea de noi produse, tehnologii sau procese;

- întărirea relaţiilor între firme şi instituţiile de CD;- stimularea transferului de cunoştinţe de la instituţiile de CDI la

personalul din întreprinderile ce aplică rezultatele cercetării.

b. Proiecte complexe de cercetare urmărind participarea specialiştilor internaţionali de înalt nivel

- întărirea colaborării între instituţii de CDI din România şi specialişti/ instituţii similare din ţările UE care derulează activităţi de înaltă tehnologie.

2. Investiţii în infrastructura e CDI şi în capacitatea admuinistrativă corelată

Operaţiuni eligibile

a. Dezvoltarea infrastructurii CDI existente şi crearea de noi infrastructuri- sprijin pentru dezvoltarea de infrastructurii de CD a universităţilor şi

instituţiilor de cercetare finanţate public;- dotarea/moderniyarea laboratoarelor existente- acreditarealaboratoarelor de măsurări/încercări;- crearea de noi infrastructure.de CDI.

b. Dezvoltarea de poli de excelenţă- investiţii pentru crearea legăturilor între universităţi şi institute

publice de CD şi IMM-uri pentru dezvoltarea tehnologică a domeniilor cu potenţial economic;

- dezvoltarea de poli de excelenţă prin parteneriate între institute de cerceare, centre educaţionale în scopul unor strategii comune şi de afaceri.

c. Dezvoltarea unor reţele de centre CD, coordonate la nivel naţional şi

racordate la reţele europene şi internaţionale de profil- conectarea centrelor CDI la reţele internaţionale de tip GRID sau

GEANT

d. Întărirea capacităţii administrative şi de management a instituţiilor CD3. Accesul întreprinderilor la activităţi de CDI

44



a. Sprijin pentru noi întreprinderi şi spin-off –uri de înaltă tehnologie - sprijiniea activităţilor de inovare a microîntreprinderilor şi spin-off-

urilor high-tech pentru asigurarea transferului de cunoştinţe;- asistenţa întreprinderilor respective pentru comercializarea

produselor rezultate din cercetare.

b. Dezvoltarea infrastructurii de CD a întreorinderilor şi crearea de noi locuri de muncă în CD

- dezvoltarea capacităţii de cercetare a întreprinderilor în scopul creşterii nivelului lor de inovare, competitivităţii şi creării de noi locuri de muncă;

- achiziţionarea de instrumente, echipamente, calculatoare, software necesare activităţii CD.

c. Promovarea inovării în cadrul firmelor- susţinerea inovării şi CD entru introducerea de noi produse,

tehnologii sau servicii noi sau perfecţionate;- achiziţia de servicii de CD şi a drepturilor de aplicare a acesteia;- stimularea atragerii de resurse private în sectorul CDI.

Axa Prioritară 3: Tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor pentru sectoarele public şi privat

Obiectiv Competitivitatea economică sprijinită şi interacţiunile dintre sectorul public şi

înreprinderi/cetăţeni promovate prin valorificarea potenţialului TIC şi al alicaţiilor sale.

Domenii majore de intervenţie

1. Susţinerea utilizării tehnologiei informaţiei


a.Susţinerea accesului IMM la Internet şi serviciile conexeb. Suport pentru autorităţile locale pentru construirea reţelelor broadband şi

punctelor ublice de acces la Internet în zonele de eşec ale pieţeic. Sprijinirea IMM-urilor pentru crearea de reţele broadband şi puncte publice

de acces la Internet în zonele de eşec ale pieţei (zone rurale sub-dezvoltate şi comunităţi urbane mici)

d. Sprijin pentru crearea comunităţilor broadband în şcoli2. Dezvoltarea şi eficientizarea serviciilor publice electronice moderne


45


a. Sprijin pentru crearea de soluţii e-guvernare, inclusiv conectivitatea broadband necesară;

b. Sprijinirea dezvoltării de soluţii TIC în vederea creşterii interoperabilităţii sistemelor informaţionale;

c. Sprijinirea de soluţii e-învăţare;d. Sprijin penru crearea de soluţii e-sănătate, inclusiv conectivitatea broadband

necesară;

3. Dezvoltarea economiei


a. Sprijin pentru sisteme integrate de afaceri TIC şi pentru alte aplicaţii informatice de afaceri;

b. Susţinerea dezvoltării sistemelor e-commerce şi a altor soluţii informatice pentru afaceri.

Axa Prioritară 4 : Creşterea eficienţei energetice şi nivelului de securitate al alimentării cu energie, în contextul combaterii schimbărilor climaterice

Obiectiv Intensitatea energetică primară redusă pentru atingerea ţintei naţionale (reducere cu 40% faţă de 2015) şi gradul de poluare a sectorului energetic redus.


1. Energie eficientă şi sustenabilă


a. Sprijinirea investiţiilor în instalaţii şi echipamente pentru operatori industriali, în vederea îmbunătăţirii eficienţei energetice ce conduce la economii de energie;

b. Sprijinirea investiţiilor în extinderea şi modernizarea reţelelor de distribuţie a energiei electrice, în scopul reducerfii pierderilor în reţea ţi realizarea în condiţii de siguranţă şi continuitate a serviciului de distribuţie;

c. Investiţii în de-sulfurizarea instalaţiilor de gaz, incineratoare emisii reduse de NO2 şi filtre ale grupurilor de instalaţii mari de combustie reaabilitate

2. Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea de energie verde

46



a.realizarea de investiţii în noi capacităţi de producere a energiei electrice şi termice prin valorificarea resurselor energetice eoliene, hidroenergetice, solare, a biomasei, a biocombustibililor şi a resurselor regenerabile.

3. Diversificarea reţelelor de interconectare în vederea creşterii securităţii alimentării cu energie electrică


a. sprijinirea investiţiilor entru interconectarea reţelelor naţionale de transport a electricităţii şi gazului cu cele europene.

Axa Prioritară 5: Asistenţă Tehnică

Obiectiv Sprijin pentru procesul de coordonare şi implementare şi pentru optimizarea finanţării comunitare şi cofinanţării asigurat prin - asigurarea calităţii şi coerenţei operaţiunilor pentru implementarea programului;- realizarea compatibilităţii dintre proiectele realizate şi legislaţia şi politicile comunitare;- organizarea unui sistem de informare şi romovare a obiectivelor şi acţiunilor programului;

În cadrul acestei AP se finanţează operaţiuni de asistenţă şi îndrumare pentru Autoritatea de Management şi Organismele Intermediare în vederea implementării eficiente a POS CCE. Asistenţa include activităţi de consultanţă, îndrumare, infromare, training, etc dar şi sprijin pentru doarea AM şi a OI-urilor cu echipamentele necesare bunei desfăşurări a procesului de implementare.

Finanţarea programului (în valoare totală de 3011,1 milioane EURO) se face prin FEDR care contribuie cu 2,554 milioane EURO (65,19% din bugetul total) şi din surse naţionale (456,8 milioane EURO).

Autorităţile responsabile cu implementarea POS CCE sunt:

- Autoritatea de Management – Ministerul Economiei şi Finanţelor- Organisme Intermediare

- pentru AP 1: Ministerul pentru IMM, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale- pentru AP 2: Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului- pentru AP 3: Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei- pentru AP 4: Ministerul Economiei şi Finanţelor – Direcţia Generală pentru Politica Energetică

- Autoriate de Certificare Organismul Competent de Plati – M.E.F.

III.3.2. Programul Operaţional Sectorial în domeniul Transporturilor

47


Programul Operaţional Sectorial pentru Transport (POS-T) este unul din programele prin care se urmăreşte accelerarea convergenţei României cu ţările UE, prin îmbunătăţirea calitativă a investiţiilor în capitalul fizic şi a condiţiilor favorabile creşterii şi ocupării forţei de muncă.

POS-T dezvoltă obiectivele şi priorităţile CNSR referitoare la sectorul transporturilor la nivel naţional, fiind complementar cu Programul Operaţional Regional (POR), care îşi propune şi el anumite măsuri de îmbunătăţire a infrastructurii de transport la nivelul regiunilor de dezvolare.

Principala provocare a României în sectorul transporturilor este crearea unei infrastructuri moderne, dezvoltată în mod corespunzător şi durabilă, întreţinută conform cerinţelor care să faciliteze deplasarea persoanelor şi bunurilor în condiţii de siguranţă şi eficienţă atât în România cât şi în Uniunea Europeană. Această provocare se încadrează în strategiile de la Lisabona şi Goteborg privind creşterea competitivităţii economiei europene, stimularea creşterii economice durabile şi crearea de noi locuri de muncă.

Obiectivul global al POS-T este deci un sistem de transport sustenabil promovat în România, care sa faciliteze transportul în siguranţă, rapid şi eficient al persoanelor şi bunurilor, la un nivel adecvat al serviciilor la standarde europene, atât pe teritoriul naţional cât şi în spaţiul european şi internaţional.

Obiectivele specifice ale programului sunt:1. Circulaţia internaţională şi de tranzit a persoanelor şi bunurilor în România promovată prin asigurarea de conexiuni eficiente pentru ortul Constanţa, precum şi pentru tranzitul de persoane dinspre UE către Suud, prin modernizarea şi dezvoltarea reţelelor TEN-T relevante, aplicând principiile de protecţie a mediului european;2. Circulaţia eficientă a persoanelor şi bunurilor între regiunile României promovată şi transferul acestora din interiorul ţării către reţelele transeuropene prin modernizarea şi dezvoltarea reţelelor naţionale şi TEN-T, în acord cu rincipiile dezvoltării sustenabile;3. Ssistem de transport modal dezvoltat echilibrat, bazat pe respectarea avantajului competitiv al fiecărui tip de transport, rin încurajarea dezvoltării tgransportului feroviar, al celui naval şi al celui inter-modal;4. Dezvoltarea durabilă promovată, cu precădere prin minimizarea efectelor adverse ale transportului asupra mediului şi îmbunătăţirea siguranţei acestuia. .

În vederea atingerii obiectivelor specifice şi a obiectivului general al POS-T se propune alocarea fondurilor de la Bugetul de Stat şi din surse UE pentru imlementarea următoarelor Axe Prioritare:- Axa Prioritară 1: Modernizarea şi dezvoltarea coridoarelor prioritare TEN-T, în scopul dezvoltării sustenabile a sistemului de transport, integrat în cadrul reţelelor europene de transport;- Axa Prioritară 2: Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii naţionale de transport în afara coridoarelor prioritare TEN-T, în scopul dezvoltării sustenabile a sistemului naţional de transport;- Axa Prioritară 3: Dezvoltarea durabilă a sectorului de transport, la un nivel mai înalt de rotecţie a mediului, a sănătăţii oamenilor şi a siguranţei pasagerilor;- Axa Prioritară 4: Asistenţa Tehnică pentru POS-T.

48


Fiecare .Axă Prioritară finanţează o serie de operaţiuni specifice.în cadrul cărora se pot depune unul sau mai multe roiecte.

Axa Prioritară 1: Modernizarea şi dezvoltarea coridoarelor prioritare TEN-T, în scopul dezvoltării sustenabile a sistemului de transport, integrat în cadrul reţelelor europene de transport;


1.1. Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere de-a lungul coridorului TEN-T nr. 7;1.2. Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de cale ferată de-a lungul coridorului TEN-T nr. 22;1.3. Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii navale de-a lungul coridorului TEN-T nr. 22.

Finanţarea acestei axe prioritare se va realiza prin intermediul FC şi a fondurilor publice naţionale.

Axa Prioritară 2: Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii naţionale de transport în afara coridoarelor prioritare TEN-T, în scopul dezvoltării sustenabile a sistemului naţional de transport


2.1. Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii naţionale rutiere;2.2. Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii naţionale feroviare şi a serviciilor oferite

pasagerilor;2.3. Modernizarea şi dezvoltarea porturilor maritime şi fluviale;2.4. Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport aerian.

Finanţarea acestei axe priritare se va realiza prin intermediul FEDR şi a fondurilor publice naţionale.

Axa Prioritară 3: Dezvoltarea durabilă a sectorului de transport, la un nivel mai înalt de rotecţie a mediului, a sănătăţii oamenilor şi a siguranţei pasagerilor


3.1. Promovarea transportului inter-modal;3.2. Îmbunătăţirea siguranţei raficului pentru toate modurile de transort;3.3. Minimizarea efectelor adverse ale trasnporturilor asupra mediului.

Finanţarea acestei axe prioritare se va realiza prin intermediul FEDR şi a findurilor publice naţionale.

49


Axa Prioritară 4: Asistenţa Tehnică pentru POS-T.


4.1. Sprijinirea managementului eficient, implementării monitorizării şi controlului POS - T;4.2. Sprijinirea activităţilor de informare şi publicitate privind POS-T.

Finanţarea acestei axe se va face prin intermediul FEDR şi a fondurilor publice naţionale.

POS-T acioperă numai proiectele de transport finanţate de Guvernul României împreună cu FC şi FEDR, neincluzând proiecte cofinanţate de terţi. Proiectele finanţate trebuie implementate în perioada 2007-2013, finanţarea acoperind şi pregătirea proiectelor care urmează a fi implementate în perioada 2014-2020.

Finanţarea POS-T, care totalizează 5697,6 milioane EURO în erioada 2007-2013 va fi asigurată din FC – 3276,6 milioane EURO, FEDR – 1289,3 milioane EURO şi finanţare naţională – 1131,7 milioane EURO.

Implementarea programului va fi asigurată de următoarele instituţii:

- Autoritatea de Management (AM) – Ministerul Transporturilor, Direcţia Afaceri Financiare Externe,- Autoritate de Certificare Organismul Competent de Plăţi – Ministerul Economiei şi Finanţelor, Autoritatae de Audit.

III.3.3. Programul Operaţional Sectorial în domeniul Protecţiei Mediului

Programul Operaţional Sectorial de Mediu (POSMEDIU) continuă programele de dezvoltare a infrastructurii de mediu iniţiate în perioada de preaderare, bazându-se pe principiile şi practicile Uniunii Europene şi vizează crearea unei economii mai competitive, unui mediu mai bun şi unei dezvoltări regionale mai echilibrate.

POSMEDIU dezvoltă prioritatea 3 din PND 2007-2013, „Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului”, corelând măsurile interne ce se impun a fi luate în domeniu, cu cele care decurg din obligaţiile europene şi inernaţionale asumate de România (Strategia Europeană de Dezvoltare Durabilă şi al 6-lea Program de Acţiune pentru Mediu).

Provocarea care se ridică în acest sector constă în reducerea decalajului existent între Uniunea Europeană şi România cu privire la infrastructura de mediu, atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ şi crearea unor servicii publice eficiente în domeniu.

Obiectivul Global al POSMEDIU este: Calitatea mediului şi standardelor de viaţă în România protejate şi îmbunătăţite, prin crearea unor servicii publice eficiente şi aplicarea principiilor dezvoltării durabile, în vederea reducerii decalajelor contitative şi calitative existente între România şi Uniunea Europeană.

Obiectivele specifice ale programului sunt:1. Calitatea şi a accesul la infrastructura de apă şi apă uzată îmbunătăţite, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor urbane până în 2015 şi stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apă/apă uzată;

50


2. Sistemele durabile de management al deşeurilor dezvoltate prin îmbunătăţirea managementului deşeurilor şi reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de judeţe până în 2015; 3. Impactul negativ asupra mediului redus şi schimbările climatice, cauzate de sistemele de încălzire urbană în cele mai poluate localităţi, diminuate până în 2015;4. Biodiversitatea şi patrimoniul natural protejate şi îmbunătăţite prin srijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea reţelei Natura 2000;5. Riscul de producere a catastrofelor naturale cu efect asupra populaţiei redus, prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până în 2015.

Pentru a atinge obiectivele şi ţintele stabilite, POSMEDIU a fost structurat pe 6 axe prioritare:- Axa Prioritară 1: Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată;- Axa Prioritară 2: Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate istoric;- Axa Prioritară 3: Reducerea poluării şi diminuarea efectelor schimbărilor climatice, prin restructurarea şi reabilitarea sistemelor de încălzire urbană;- Axa Prioritară 4: Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii;- Axa Prioritară 5: Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc;- Axa Prioritară 6: Asistenţa Tehnică

Axa Prioritară 1: Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată

Obiective

Servicii de apa şi canalizare, la tarife accesibile asigurate; Apă potabilă la calitate corespunzătoare asigurată în toate aglomerările urbane; Calitatea cursurilor de apă îmbunătăţită; Gradul de gospodărire a nămolurilor provenite de la staţiile de epurare a apelor uzate

îmbunătăţit; Structuri inovatoare de management al apei create.

Domeniu major de intervenţie

1. Extinderea/modernizarea sistemelor de apă/apă uzată


a. construcţia/modernizarea surselor de apă în vederea potabilizării;b. construcţia/reabilitarea staţiilor de tratare a aei potabile;c. extinderea/reabilitarea reţelelor de distribuţie a apei potabile şi a sistemelor

de canalizare;d. construcţia/reabilitarea staţiilor de epurare a apelor uzate;e. construcţia/reabilitarea facilităţilor de epurare a nămolurilor;f. contorizare, echipament de laborator, echipamente de detecatre a peirderilor

51


g. asistenţa tehnică pentru pregătirea proiectelor şi publicitate.

Operaţiunile acestei axe prioritare vor fi finanţate prin FC şi din fonduri naţionale.

Axa Prioritară 2; Dezvoltarea sistemelor de managementul integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate istolric

Obiective Grad de acoperire crescut a populaţiei care beneficiază de colectarea deşeurilor municipale şi de serviciile de management de calitate corespunzătoare şi la tarife acceptabile; Cantitatea de deşeuri deozitate redusă; Cantitatea de deşeuri reciclate şi valorificate crescută; Structuri eficiente de management al deşeurilor înfiinţate; Numărul de site-uri contaminate istoric redus.


1. Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deşeurilor şi extinderea infrastructurii de management al deşeurilor


a. achiziţionarea şi colectarea sistemelor de colectare selectivă;b. construcţia facilităţilor de sortare, compostare şi reciclare;c. achiziţionarea vehiculelor de transport a deşeurilor;d. construcţia staţiilor de transfer şi a facilităţilor de eliminare a deşeurilor

municipale;e. recuperarea gazului provenit din deozite, acolo unde este cazul;f. construiea unor facilităţi adecvate pentru deşeurile periculoase (deşeuri

medicale, deşeuri provenite din echipamente electrice şi electronice, etc) şi alte tipuri specifice de deşeuri (deşeuri provenite din construcţii şi demolări, etc);

g. închiderea depozitelor neconforme;h. asistenţă tehnică pentru pregătire proiecte, management de proiect,

publicitate şi campanii de conştientizare, îmbunătăţirea guvernării instituţionale, licitarea şi contractarea operatorilor de servicii de salubritate.

2. Reabilitarea zonelor poluate istoric


a. reabilitarea şi ecologizarea terenurilor prin utilizarea măsurilor adecvate pentru categorii specifice de situri contaminate;

b. asistenţa tehnică pentru pregătirea de proiecte, studii de opţiune, management de proiect şi publicitate

52


Această axă prioritară va fi finanţată din FEDR şi din fonduri publice naţionale.

Axa Prioritară 3: Reducerea poluării şi diminuarea efectelor schimbării climatice prin restructurarea şi reabilitarea sistemelor de încălzire urbană

Obiective Efectele schimbărilor climatice reduse şi emisiile de poluanţi proveniţi de la sistemele de încălzire urbană în localităţile cele mai afectate de poluare reduse; Nivelul minim de concentraţie a poluanţilor în localităţile vizate ameliorat; Sănătatea populaţiei în localităţile afectate îmbunătăţită.


1. Reabilitarea sistemelor urbane de încălzire în zonele fierbinţi (hot-spot)


a. introducerea BAT (cele mai bune tehnici diponibile) pentru reducerea emisiilor de SO2, NOX şi pulberi ;

b. reabilitarea boilerelor şi a turbinelor ;c. introducerea unui system îmbunătăţit de contorizare;d. reabilitarea depozitelor de zgură şi cenuşă neconforme;e. reabilitarea reţelelor de distribuţie a apei calde şi a căldurii (inclusiv

reproiectarea reţelelor, dacă acest lucru este justificat din motive cost-eficienţă) ;

f. asistenţă tehnică pentru pregătirea proiectelor, management, publicitate, campanii de conştientizare a publicului.

Această axă prioritară va fi finanţată din FEDR şi din fonduri publice naţionale

Axa 4 : Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protecţia Naturii

Obiective Diversitatea biologică, a habitatelor naturale, a speciilor de floră şi faună sălbatică conservată ; Utilizarea durabile a ariior protejate, inclusiv Natura 2000, asigurată.


1. Dezvoltarea infrastructurii şi a planurilor de management în vederea protejării biodiversităţii şi Natura 2000

53



a. asistenţa pentru pregătirea de planuri de management, studii ştiinţifice, inventariere, cartografiere ;

b. instruire şi întărirea capacităţii instituţiomale a organismelor de management ale siturilor Natura 2000 şi ale ariilor protejate ;

c. Proiecte de restaurare ecologică a habitatelor şi speciilor ;d. Construirea şi îmbunătăţirea infrastructurii ariilor protejate naţionale şi a

siturilor Natura 2000 (consruirea de centre de informare şi anouri de informare, managementul riscului, prevenirea şi controlul incendiilor, etc) ;

e. Sprijinirea biodiversităţii, reducerea impactului infrastructurii asupra speciilor afectate de fragmentarea peisajului ;

f. Stabilirea de sisteme de monitorizare pentru siturile Natura 2000 şi ariile protejate, inclusiv infrastructura şi echipamentul pentru monitorizarea stadiului de conservare a habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună ;

g. Pregătirea materialelor de informare şi publicitate şi de conştinetizare pentru ariile protejate şi siturile Natura 2000 ;

h. Achiziţionarea de teren cu o valoare semnificativă din punct de vedere al biodiversităţii cu scopul ca acesta să devină proprietate publică a statului.

Această axă prioritară va fi finanţată din FEDR şi din fonduri publice naţionale

Axa Prioritară 5 : Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc

Obiective Contribuţia la un management durabil al inundaţiilor în zonele cele mai expuse la risc ; Litoralul Mării Negre rotejat şi reabilitat.


1. Protecţia împotriva inundaţiilor


a. infrastructura pentru prevenirea inundaţiilor şi reducerea consecinţelor dictructive ale inundaţiilor ;

b. elaborarea unor hărţi de pericol şi risc al inundaţiilor, planuri şi măsuri, inclusiv informare publică şi instruire în domeniul reducerii riscurilor ;

c. asistenţa tehnică pentru pregătire proiecte, management şi publicitate.

54


2. Reducerea eroziunii costiere


a. reabilitarea zonei costiere a Mării Negre afectate de eroziune;b. asistenţa tehnică pentru pregătire proiecte, management şi publicitate.

Această axă prioritară va fi finanţată din FC şi din fonduri publice naţionale

Axa Prioritară 6: Asistenţa tehnică

Obiective Sistemul de management, monitorizare, control şi evaluare a implementării POSMEDIU consolidat; Informarea corespunzătoare potenţialilor solicitanţi despre oportunităţile de finanţare ale POSMEDIU asigurată ; Transparenţa asistenţei financiare acordate din Fonduri în cadrul POSMEDIU asigurată.

Aceste obiective vor fi atinse rin implementarea a două domenii de intervenţie, care vor viza operaţiuni privind sprijinirea pentru managementul şi evaluarea POSMEDIU şi sprijinirea campaniilor de informare şi publicitate.

Datorită importanţei şi valorii sale considerabile, alocarea financiară pentru POSMEDIU combină două abordări :

abordarea de sus în jos, rezultată din evaluarea obiectivelor naţionale de mediu conform Tratatului de Aderare, evaluare realizată de MMDD cu sprijin extern ;

abordarea de jos în sus, rezultată din propunerile de proiecte fezabile primite de Autoritatea de Management pentru POSMEDIU de la nivel regiona şi local precum şi a proiectelor care au fost pregătite cu fonduri de preadeare.

Din totalul programului de 5610,8 milioane Euro, Uniunea Europeană participă cu

4512,4 milioane Euro (din care FEDR – 1236 milioane Euro şi FC – 3275 milioane Euro) la care se adaugă o contribuţie naţională de 1098,4 milioane Euro.

Autorităţile responsabile pentru implementarea POSMEDIU sunt :

- Autoritatea de Management (AM) – Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile - Organisme Intermediare (OI) – Agenţiile Regionale pentru Protecţia Mediului (ARPM), înfiinţate la nivelul celor 8 regiuni de dezvoltare ale României ;- Autoritatea de Certificare şi Plată – Ministerul Economiei şi Finanţelor- Autoritatea de Audit -. Curtea de Conturi a României.III.3.4. Programul Operaţional Regional

Programul Operaţional Regional (POR) se deosebeşte de celelalte PO printr-o serie de caracteristic:

55


dimensiunea locală: abordarea aspectelor socio-economice (necesităţi, oportunităţi, potenţial) din perspectivă locală;

echilibrare teritorială: ajutorarea cu prioritate a regiunilor relativ rămase în urmă şi mai puţin dezvoltate, pentru a le asigura un set minim de precondiţii de creştere, fără a avea, în sine, un scop redistributiv;

complementaritate: domeniile de intervenţie ale POR sunt complementare cu domeniile de intervenţie ale celorlalte PO aşteptându-se să opereze în sinergie cu acestea;

abordare de jos în sus a dezvoltării economice: planificarea dezvoltării economice se face la nivel local;

abordare unitară a planificării şi programării: POR ia în considerare gradul scăzut al capacităţii de planificare şi programare şi prevede axe prioritare tematice la nivel naţional.

POR contribuie deopotrivă la atingerea obiectivului global al Strategiei Naţionale de Dezvoltare Regională, al PND şi al CSNR. Pentru o planificare corectă şi coerentă în cadrul POR s-a realizat în prealabil o analiză de potenţial care a relevat o serie de puncte slabe şi de puncte tari la nivel naţional şi al celor opt regiuni. De asemenea, au fost scanate oportunităţile şi ameninţările ridicate de situaţia prezentă a dezvoltării regionale.

Strategia aleasă se axează pe valorificarea punctele tari şi a oportunităţilor identificate şi anume: 1. Zone urbane de crestere cu un numar din ce in ce mai mare de intreprinderi mici simijlocii si cresterea investitiilor private, inclusiv investitii straine;2. Accesul la retelele trans-europene si coridoarele nationale;3. Centre universitare cu potential de crestere pentru activitati de cercetare -dezvoltare;4. Potential mare pentru dezvoltarea turismului national si international, in toateregiunile;5. Forta de munca bine pregatita, relativ ieftina, flexibila, in curs de dezvoltare.

Obiectivul strategic al POR constă în : Dezvoltarea economică, socială, echilibrată teritorial şi durabilă a regiunilor României, corespunzător nevoilor lor şi resurselor specifice sprijinită, prin concentrarea asura polilor urbani de creştere, prin îmbunătăţirea condiţiilor infrastructurale şi ale mediului de afaceri pentru a face din regiunile Românei, în special cele rămase în urmă, locuri mai atractive pentru a locui, a le vizita a investi şi a muncii.*

Obiectivele specifice urmărite prin program sunt:1. Rolul economic si social al centrelor urbane crescut, prin adoptarea unei abordari policentrice, in vederea stimularii unei dezvoltari mai echilibrate a Regiunilor;2. Accesibilitatea Regiunilor si in particular accesibilitatea centrelorurbane si a legaturilor cu zonele inconjuratoare asigurată;3. Calitate crescută a infrastructurii sociale a Regiunilor;4. Competitivitate crescută a Regiunilor ca locatii pentru afaceri;

* Ţintele propuse pentru atingerea acestui obiectiv sunt: crearea a 15 000 noi locuri de muncă până la sfârşitul anului 2015 şi prevenirea creşterii disparităţilor interregionale în termeni de PIB/locuitor, în perioada 2007-2013.

56


5. Contributie crescută a turismului la dezvoltarea Regiunilor.

O serie de axe prioritare tematice au fost gândite la nivel naţional pentru a atinge obiectivele şi ţintele POR: - Axa Prioritară 1 : Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – potenţiali poli de crştere ;- Axa Prioritară 2 : Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transport ;- Axa Prioritară 3 : Îmbunătăţirea infrastructurii sociale ;- Axa Prioritară 4 : Consolidarea mediului de afaceri regional şi local ;- Axa Prioritară 5 ; Dezvoltarea durabilă şi promovarea tursimului- Axa Prioritară 6 : Asistenţa tehnică

Axa Prioritară 1 : Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – potenţiali poli de creştere

Obiectiv

Calitatea vieţii crescută si noi locuri de munca create prin reabilitarea infrastructurii urbane, imbunatatirea serviciilor urbane, inclusiv a serviciilor sociale, precum si prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor si a antreprenoriatului.


1. Planuri integrate de dezvoltare urbană2. Reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban ;3. Dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri ;4. Reabilitarea infrastructurii sociale, inclusiv a locuinţelor sociale şi îmbunătăţirea serviciilor sociale.

Din experienţele europene anterioare (URBAN I şi II) a reieşit faptul că metoda de success pentru rezolvarea problemelor din mediul urban şi obţinerea unei crşteri durabile o reprezintă abordarea integrată – sprijinirea simultană a activităţilor de renovare fizică a mediului urban cu cele de reabilitare a infrastructurii de bază, precum şi cu acţiuni pentru dezvoltarea economică, creşterea competitivităţii şi ocupării, integrearea grupurilor etnice în condiţiile protejării mediului.

.

Axa Prioritara 2 : Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transport

Obiectiv

57


Grad crescut de accesibilitate a regiunilor, al mobilităţii populaţiei, bunurilor şi serviciilor în vederea stimulării economice durabile.


1. Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, srăzi urbane – inclusiv construcţia/reabilitarea şoselelor de centură

Operatiuni eligibile

a. Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene;b. Reabilitarea si modernizarea retelei de strazi urbane;c. Constructia / reabilitarea / modernizarea soselelor de centura (cu statut

de drumjudetean) pentru eliminarea blocajelor rutiere si traversarea, in conditii de siguranta, a localitatilor.

Activităţi eligibile:- reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene;- reabilitarea si modernizarea retelei de strazi din mediul urban şi din

staţiunile turistice;- constructia / reabilitarea / modernizarea soselelor de centura (cu statut de

drum judetean) ;- construirea/ modernizarea/ reabilitarea de poduri si podete;- construirea/ modernizarea/ reabilitarea de pasaje rutiere si pasarele;- eliberarea si amenajarea terenului;- devierea retelelor de apa, electricitate, gaze si canal, telefonie;- amenajari pentru protectia mediului;- modernizarea si extinderea retelelor de utilitati existente in corpul

drumului (apa, canalizare, electricitate, gaze, telefonie);

Axa Prioritară 3 : Îmbunătăţirea infrastructurii sociale

Obiectiv

Premise necesare pentru asigurarea populaţiei cu servicii esenţiale create, prin îmbunătăţirea infrastructurii serviciilor de sănătate, educaţie, sociale şi pentru siguranţă publică în situaţii de urgenţă.

Domenii majore de interventie:

1. Reabilitarea/ modernizarea/ echiparea infrastructurii serviciilor de sanatate;


58


a. reabilitarea, modernizarea şi echiparea spitalelor judeţene ;b. reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea ambulatoriilor (din

spitale şi de specialitate).

Activităţi eligibile- reabilitare, modernizare clădiri;- reabilitare, modernizare a utilităţilor generale şi secifice;- facilităţi de acces pentru personae cu dizabilităţi fizice;- achiziţionare echipamente.

2. Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea si echiparea infrastructurii serviciilorsociale;


a. reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea clădirilor cu destinaţie de centre sociale;b. reabilitarea, modernizarea şi echiparea clădirilor în care funcţionează centre rezidenţiale ;

Activităţi eligibile- reabilitarea/modernizarea clădirilor centrelor;- modernizarea utilităţilor generale şi specifice ale centrelor sociale şi

rezidenţiale- facilităţi de acces pentru persoane cu dizabilităţi;- dotare cu echipamente adaptate situaţiei beneficiarilor de servicii

3. Imbunatatirea dotarii cu echipamente a bazelor operationale pentru interventii insituatii de urgenta;


a. îmbunătăţirea dotării cu echipamente a bazelor operaţionale pentru intervenţii în situaţii de urgenţă.

. Activităţi eligibile- achiziţionarea de vehicule şi alte echipamente specifice pentru

bazele operaţionale regionale şi judeţene, de intervenţii în situaţii de urgenţă.

.3. Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale,

preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională continuă


59


a. reabilitarea/modernizarea/dotarea infrastructurii şcolare din învăţământul obligatoriu ;

b. reabilitarea/modernizarea/dotarea campusurilor pentru învăţământul professional şi tehnic (CIPT);

c. reabilitarea/modernizarea/dotarea campusurilor universitare;d. reabilitarea/modernizarea/dotarea instituţiilor de formare profesională

continuă.

Activităţi eligibile- reconstrucţia, extinderea, consolidarea de clădiri aparţinând unităţilor de

învăţământ obligatoriu (cu excepţia CIPT);- construcţia, consolidarea, reabilitarea, modernizarea, extinderea clădirilor

localizate în cadrul CIPT;- dotări cu echipamente didactice, echipamente pentru pregătire rofesională,

echipamente IT şi echipamente specifice spaţiilor de rezidenţă ;- reabilitarea, consolidarea, modernizarea şi dotarea clădirilor şi terenurilor

din campusurile universitare;- reabilitarea, consolidarea clădirilor instituţiilor de formare profesională

continuă;- modernizarea utilităţilor, inclusiv crearea de facilităţi speciale pentru

persoanele cu dizabilităţi.

.Axa Prioritară 4 : Consolidarea mediului de afaceri regional şi local

Obiective

Structuri de afaceri de importanţă regională şi locală înfiinţate şi dezvoltate, situri industriale reabilitate şi iniţiativele antreprenoriale regionale şi locale sprijinite, pentru a facilita crearea de noi locuri de muncă şi creşterea economică durabilă.

Domenii majore de interventie

1. Dezvoltarea durabila a structurilor de sprijinire a afacerilor* cu importanta regionalasi locala;


a. crearea şi dezvoltarea diferitelor tipuri de structuri regionale de sprijinire a afacerilor;

* Structurile de sprijinire a afacerilor reprezintă structuri clar delimitate, care asigură o serie de facilităţi şi/sau spaţii pentru desfăşurarea activităţilor economice de producţie şi de prestări servicii. În această categorie pot intra parcurile industriale, incubatoarele de afaceri, parcurile tehnologice, clusterele, ect

60


b. construirea/reabilitarea/extinderea de clădiri, exclusiv pentru activităţi de producţie şi servicii;

c. reabilitarea/extinderea sistemului de străzi din interiorul structurii de afaceri şi a drumurilor de acces;

d. crearea/modernizarea/reabilitarea/extinderea utilităţilor de bază (staţii de tratare a apei, unităţile de furnizare a energiei şi a gazului, sistemul de canalizare);

e. cablare reţele de internet broadband, etc;f. demolare clădiri;g. activităţi de promovare;h. extinderea structurilor de sprijinire a afacerilor (îndepărtarea deşeurilor,

curăţare);i. alte activităţi necesare creării/dezvoltării structurilor de afaceri.

2. Reabilitarea siturilor industriale poluate si neutilizate si pregatirea pentru noiactivitati;


a. reabilitarea site-urilor industriale poluate şi neutilizate şi pregătirea pentru noi activităţi ;

b. curăţarea surafeţelor site-urilor industriale poluate şi neutilizate şi îmbunătăţirea terenurilor ;

c. demolarea clădirilor şi planarea terenului;d. reabilitarea/extinderea clădirilor pentru activităţi de producţie şi prestări

servicii;e. Crearea/ reabilitarea/ modernizarea/ extinderea infrastructurii de utilitati

publice(retele de alimentare cu apa, gaze naturale, electricitate, retele de canalizare);

f. Cablare, retele internet broadband;g. Alte activitati adiacente necesare pentru reabilitarea siturilor industriale si

pregatirea pentru noi activitati economice.

3. Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor


a. sprijinirea dezvoltarii microintreprinderilor;b. achizitionarea de echipamente si tehnologii productive moderne, servicii,

construcţii; c. achizitionarea sistemelor IT (software si echipamente);

d. utilizarea de noi tehnologii in activitatile curente ale microintreprinderii;e. relocalizarea microintreprinderilor in structurile de afaceri;f. constructia/ extinderea/ reabilitarea/ modernizarea spatiilor de productie ; g. activitati specifice de dezvoltare.

61


Axa Prioritară 5 : Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului

Obiective : Patrimoniul cultural şi a resursele naturale cu potenţial turistic valorificate şi promovate durabil ; Calitatea infrastructurii turistice de cazare şi agrement îmbunătăţită, în vederea creşterii atractivităţii regiunilor, dezvoltării economiei locale şi creării de noi locuri de muncă.


1. Restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural si crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe;


a. restaurarea, protecţia şi conservarea patrimoniului cultural mondial şi modernizarea infrastructurii conexe;

b. Restaurarea, protectia si conservarea patrimoniului cultural national si modernizarea infrastructurii conexe, cu potential turistic important (restaurarea cladirilor cu elemente arhitectonice traditionale, reteaua de strazi, centre culturale, muzee, parcari, drumuri, etc.) in vederea introducerii lor in circuite turistice.

c. Restaurarea, protectia si conservarea patrimoniului cultural din mediul urban.

2. Crearea/ dezvoltarea/ modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabila a resurselor naturale si pentru cresterea calitatii serviciilor turistice


a. Amenajarea obiectivelor turistice naturale cu potential turistic (canioane, chei, pesteri, lacuri glaciare, etc);

b. Valorificarea potentialului turistic montan prin constructia infrastructurii necesare ;

c. Dezvoltarea turismului balnear - imbunatatirea, modernizarea si dotarea bazelor de tratament, inclusiv a salinelor terapeutice, dezvoltarea retelelor de captare si transport a izvoarelor minerale si saline etc ;

d. Reabilitarea, modernizarea si extinderea structurilor de cazare* precum si a utilităţilor aferente ;

* Sunt considerate eligibile, următoarele structuri de cazare: hoteluri, moteluri si campinguri, pensiuni, cabane si hoteluri pentru tineret, structuri de cazare pe vapoare / pontoane)

62


e. Crearea, reabilitarea si extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilitatilor aferente (ex. piscine, terenuri de mini-golf, tenis, paint-ball, turism feroviar pe linie ferataingusta, in zonele de deal si de munte etc.)

4. Promovarea potentialului turistic si crearea infrastructurii necesare in scopul cresterii atractivitatii Romaniei ca destinatie turistica.


a. crearea unei imagini positive a României ca destinaţie turistică prin definirea şi promovarea brandului turistic naţional, atragerea investitorilor şi a altor parteneri strategici;

b. dezvoltarea şi consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovării turistice a roduselor turistice secifice şi a activităţilor de marketing specifice;

c. investiţii pentru înfiinţarea Centrelor Naţionale de Informare şi Promovare Turistică (CNIPT);

d. implementarea unei baze de date naţionale cu informaţii turistice;e. realizarea unui sistem naţional integrat, cu acces on-line, pentru colectarea

şi distribuirea de informaţii turistice.

Axa Prioritară 6 : Asistenţa Tehnică

Obiectiv

Implementarea transparentă şi eficientă a POR asigurată prin :- sprijinirea implementării, managementului şi evaluării POR ;- sprijinirea activităţilor de publicitate şi informare privind POR.

Finanţarea Programului Operaţional Regional este asigurată în proporţie de 85% de către FEDR, care contribuie cu 3726 milioane Euro şi în proporţie de 15% de către autorităţile centrale şi locale din România (657,5 milioane Euro). Pentru domeniile de intervenţie şi operaţiunile care vizează mediul de afaceri, acesta va contribui de asemenea la cofinanţarea activităţilor proiectelor cu o sumă totală de 184,76 milioane Euro.

Implementarea POR va cădea în sarcina următoarelor Autorităţi :

- Autoritatea de Management (AM) – Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţei ;- Organisme Intermediare (OI) - 8 Agenţii pentru Dezvoltare Regională (ADR) constituite la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare şi Autoritatea Naţională pentru Turism (pentru Axa Prioritară 5) ;- Autoritatea de Certificare şi Plată - Ministerul Economiei şi Finanţelor- Unitatea de Plată POR : - Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţei ;- Autoritatea de Audit – Curtea de Conturi a României

63


III.3.5. Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane

Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) susţine promovarea şi dezvoltarea capitalului uman, finanţată prin Fondul Social European, în vederea atingerii ţintelor de sub Obiectivul „Convergenţă” şi pentru consolidarea creşterii sustenabile a productivităţii. Competitivitatea şi dinamismul economiei româneşti depind de existenţa unei forţe de muncă înalt calificate, cu un nivel de educaţie ridicat, cu capacitate de adatare la noile tehnologii şi la cerinţele schimbătoare ale pieţei.

Obiectivul general al POS DRU este: Capitalul uman dezvoltat şi competitivitate crescuti, prin conectarea educaţiei şi învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii şi asigurarea de oportunitati sporite pentru participarea viitoare a 1.650.000 de persoane pe o piata a muncii moderna, flexibila si inclusiva.

Obiectivele specifice ale programului sunt: 1. Calitatea sistemului de educatie si formare profesionala initiala si continua promovată, inclusiv a invatamantului superior si a cercetarii;2. Cultura antreprenorială promovată si calitatea si productivitatea muncii îmbunătăţite;3. Inserţia tinerilor si a somerilor de lunga durata pe piata munci facilitatăi;4. Piată a muncii moderne, flexibile, inclusive dezvoltată;5. (Re)inserţia pe piata muncii a persoanelor inactive, inclusiv in zonele rurale promovată;6. Serviciile publice de ocupare îmbunătăţite;7. Accesul la educatie si pe piata muncii a grupurilor vulnerabile facilitat.

Finanţarea FSE pentru atingerea obiectivelor POS DRU va fi obţinută prin implementarea următoarelor axe prioritare :- Axa Prioritară 1 : Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere ;- Axa Prioritară 2 : Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii :- Axa Prioritară 3 : Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor- Axa Prioritară 4 : Modernizarea serviciului public de ocupare- Axa Prioritară 5 : Promovarea măsurilor active de ocuare- Axa Prioritară 6 : Promovarea incluziunii sociale- Axa Prioritară 7 : Asistenţa Tehnică

Axa Prioritară 1: Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere

Obiectiv general

64


Rute flexibile de invatare pe tot parcursul vietii dezvolate si acces crescut la educatie si formare prin furnizarea unei educatii initiale si continue moderne si de calitate, incluzand invatamantul superior si cercetarea.

Obiective specifice

Sistemul de asigurare a calitatii in invatamantul preuniversitar si formarea profesionala initiala îmbunătăţit, prin sustinerea unitatilor de invatamant in vederea imbunatatirii managementului si a capacitatii de furnizare a calificarilor relevante pentru piata muncii; Sistem îmbunătăţit de asigurare a calitatii in invatamantul superior, prin sustinerea universitatilor in vederea imbunatatirii managementului si a capacitatii de furnizare a calificarilor relevante; Calificari îmbunătăţite ale profesorilor, formatorilor si a altor categorii de personal din educatie si formare, prin sprijin pentru formare initiala si continua; Calitate in FPC asigurată, prin sprijinirea furnizorilor de FPC in vederea dezvoltarii sistemelor de asigurare si management al calitatii; Obtinerea de cunostinte si competente mai bune de catre tinerii cercetatori sprijinită, prin studii doctorale si postdoctorale.


1. Acces la educatie si formare profesionala initiala de calitate;


a. dezvoltarea si implementarea de instrumente si mecanisme de imbunatatire a invatamantului preuniversitar, inclusiv actiuni inovative si transnationale, sprijin pentru furnizorii de educatie si pentru dezvoltarea personalului;

b. dezvoltarea si implementarea sistemului de asigurare a calitatii in invatamantul preuniversitar, inclusiv dezvoltarea personalului si actiuni inovative;

c. sprijin pentru dezvoltarea serviciilor de orientare si consiliere in scopul cresterii performantelor scolare si a ratelor de tranzitie catre nivele superioare de educatie;

d. sprijin pentru dezvoltarea si diversificarea ofertelor educationale si de formare profesionala initiala;

e. sprijin pentru inovare si pentru dezvoltarea de instrumente si mecanisme pentru imbunatatirea accesului la educatie si formare profesionala initiala pentru toti;

f. sprijin pentru dezvoltarea educatiei antreprenoriale si a cetateniei active.

2. Invatamant superior de calitate

65



a. dezvoltarea si implementarea de instrumente si mecanisme pentru imbunatatirea invatamantului superior, inclusiv sprijin pentru dezvoltarea sistemului national al calificarilor in invatamantul superior, actiuni inovative si sprijin pentru furnizori;

b. dezvoltarea si implementarea sistemului de asigurare a calitatii in universitati, inclusiv dezvoltarea personalului;

c. cresterea accesului in invatamantul superior;d. dezvoltarea invatamantului superior bazat pe competente (programe de

licenta si masterat);e. sprijin pentru dezvoltarea de retele intre universitati, institute de

cercetare si companii pentru dezvoltarea invatamantului superior, promovarea antreprenoriatului, formarea continua a cercetatorilor, stimularea dezvoltarii carierei in cercetare.

3. Dezvoltarea resurselor umane din educatie si formare


a. formare initiala si continua a cadrelor didactice si a resurselor umane din educatie si formare profesionala initiala, inclusiv formare in parteneriat cu companii;

b. formarea si perfectionarea profesorilor instructori si formatorilor in Formare Profesională Continuă (FPC);

c. sprijin pentru programe integrate de mobilitate si reconversie a profesorilor catre activitati nedidactice;

d. sprijin pentru debut si dezvoltarea carierei didactice.

4. Calitate in FPC


a. dezvoltarea si implementarea Cadrului National al Calificarilor, inclusiv sprijin pentru Comitetele Sectoriale;

b. implementarea sistemului de asigurare si management al calitatii in FPC, la nivel de sistem si de furnizor in concordanta cu Cadrul European de Asigurare a Calitatii;

c. dezvoltarea capacitatii institutionale a structurilor implicate in validarea invatarii anterioare;

d. elaborarea de studii, analize, cercetari, care sa furnizeze informatii de calitate si date relevante si suficiente pentru dezvoltarea FPC si schimb de bune practici;

e. dezvoltarea de retele si parteneriate pentru promovarea unor medii de lucru care stimuleaza invatarea si "regiunile de invatare".

66


5. Programe doctorale şi postdoctorale în sprijinul cercetării


a. consolidarea sistemului naţional de studii doctorale şi postdorctorale, inclusiv sprijin pentru reţele dintre universităţi, centre de cercetare şi întreprinderi ;

b. sprijinirea programelor doctorale si postdoctorale prin dezvoltarea continuturilor inovative, inclusiv prin dezvoltarea abilitatilor manageriale ale cercetatorilor in vederea promovarii valorificarii rezultatelor cercetarii in activitati economice;

c. sprijin pentru doctoranzi si cercetatori in vederea participarii la programe doctorale si la activitati de cercetare postdoctorala, inclusiv prin dezvoltarea cooperarii transnationale si a mobilitatii.

Axa Prioritară 2: Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii

Obiectiv general

Accesul la educaţie facilitat, nivelul ocupabilităţii şi a nivelului educaţional al resurselor umane îmbunătăţite, într-o abordare de tip pe tot parcursul vieţii, în contextul societăţii bazate pe cunoaştere ;

Obiective specifice

1. Tranziţie îmbunătăţită de la şcoală la viaţa activă ;2. Participare la programme de educaţie de tip «a doua şansă» sporită şi părăsirea timpurie a şcolii de către grupurile vulnerabile prevenită ;3. Capacitatea întreprinderilor de a sprijini creşterea nivelului de calificare a angajaţilor întărită ;4. Gradul de calificare al angajaţilor crescut.


1. Tranzitia de la scoala la viata activa

Operaţiuni eligibile.

a. programe/scheme de invatare prin munca pentru elevi si studenti;b. sprijinirea initiativelor de parteneriat între şcoli/universitati/

întreprinderi ;c. orientare, consiliere şi indrumare în sprijinul tranziţiei de la scoala la; viaţa activă ;d. monitorizarea inserţiei tinerilor absolvenţi pe piaţa muncii ;

67


e. acţiuni innovative în vederea îmbunătăţirii tranziţiei de la şcoală la viaşa activă.

2. Prevenirea si corectarea parasirii timpurii a scolii


a. sprijinirea şi dezvoltarea de programe pentru menţinerea elevilor în educaţie şi prevenirea părăsirii timpurii a şcolii ;

b. dezvoltarea de programme integrate pentru creşterea accesului şi participării în învăţământul primar şi secundar pentru persoanele aparţinând grupurilor vulnerabile, inclusiv sprijin financiar pentru familiile acestora ;

c. promovarea unor servicii integrate şi soluţii alternative pentru învăţământul preşcolar ;

d. implementarea programelor de tip „şcoala de după şcoală”, educaţie remedială şi învăţare asistată;

e. reintegrarea în educaţie a celor care au părăsit timpuriu şcoala (inclusive programe de educaţie de “a doua şansă”;

f. furnizarea serviciilor integrate de orientare şi consiliere pentru persoanele expuse riscului de părăsire prematură a şcolii.

3. Accesul si participarea la formare profesionala continua


a. furnizare de cursuri de calificare şi recalificare a angajaţilor ;b. acordare de sprijin şi stimulente angajaţilor în vederea participării la

FPC ;c. sprijinirea angajaţilor pentru validarea cunoştinţelor dobândite

anterior ;d. sprijinirea FPC la nivelul furnizorilor de formare şi pentru dezvoltarea

şi diversificarea ofertelor de FPC ;e. acordarea de facilităţi pentru adulţii necalificaţi sau cu nivel scăzut de

calificare (indivizii “hard to reach”) ;f. sprijinirea angajaţilor în vederea încurajării participării la FPC,

inclusiv prin subvenţii ;g. sprijinirea campaniilor de conştientizare şi informare precum şi

consiliere în carieră ;h. sprijinirea activităţilor inovative privind accesul şi participarea la FPC

şi dobândirea cometenţelor.

Axa prioritară 3 : Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor

Obiectiv general

68


Cultura antreprenorială, flexibilitatea şi adaptabilitatea promovate, prin sprijinirea forţei de muncă şi a întreprinderilor competente, pregătite şi adaptabile.

Obiective specifice

1. Antreprenoriatul dezvoltat, prin sprijinirea indivizilor entru iniţierea afacerilor ;2. Nivelul de calificare al specialiştilor din managementul şi organizarea muncii îmbunătăţit ;3. Nivelul de specializare al anagajaţilor crescut, prin actualizarea şi îmbunătăţirea calificărilor ;4. Nivelul de participare crescut a partenerilor sociali şi ONG-urilor în furnizarea de servicii comunităţii.


1. Promovarea culturii antreprenoriale


a. creşterea conştientizării şi promovarea atitudinii ozitive faţă de cultura antreprenorială ;

b. implementarea de programme şi servicii inovative pentru încurajarea antreprenoriatului şi dezvoltarea culturii antreprenoriale ;

c. formarea abilităţilor manageriale, în special pentru microîntreprinderi şi IMM-uri ;

d. încurajarea antreprenoriatului prin servicii de sprijin pentru iniţierea unei afaceri.

2. Formare profesională şi sprijin pentru întrerinderi şi angajaţi pentru promovarea adatabilităţii


a. sprijinirea metodelor inovative de organizare flexibilă a muncii, inclusiv noi practici şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ;

b. furnizarea de formare profesională pentru dezvoltarea competenţelor angajaţilor în scpoul creşterii calităţii şi productivităţii muncii ;

c. sprijinirea activităţilor şi măsurilor de prevenire a bolilor profesionale, de promovare a sănătăţii şi securităţii în muncă, cât şi pentru asigurarea unui mediu de lucru prietenos şi încurajarea reconcilierii vieţii profesionale cu viaţa de familie ;

d. promovarea şi sprijinirea formării în domeniul managementului sănătăţii şi personalului medical ;

69


e. campanii de informare şi conştientizare pentru schimbarea atitudinilor sociale şi stereotipurilor faţă de grupurile vulnerabile în mediile de lucru ;

f. promovarea formării profesionale în domeniul noilor tehnologii, inclusiv TIC, protecţiei mediului şi controlului poluării ;

g. promovarea schimburilor de experienţă transnaţionale în ceea ce priveşte creşterea adaptabilităţii ;

h. acordarea de certificate de calitate/premii întreprinderilor care promovează organizarea flexibilă a muncii şi servicii entru facilitarea reconcilierii vieţii de familie a propriilor angajaţi cu activitatea profesională.

3. Dezvoltarea parteneriatelor şi încurajarea iniţiativelor pentru partenerii sociali şi societatea civilă


a. asistenţa şi sprijin pentru elaborarea planurilor de acţiune pentru încurajarea şi dezvoltarea parteneriatelor ;

b. identificarea şi implementarea modalităţilor de accentuare a interesului angajatorilor şi al altor actori relevanţi pentru creşterea investiţiilor în resursele umane şi creşterea responsabilităţii sociale a companiilor ;

c. dezvoltarea capacităţii interne a partenerilor sociali de a promova dezvoltarea resurselor umane, cu accent pe standarde şi certificare ;

d. Consolidarea capacităţii ONG-urilor de cooperare cu autorităţile publice centrale şi locale, în vederea promovării iniţiativelor comune pentru incluziunea socială, inclusiv dezvoltarea serviciilor de voluntarit şi caritate ;

e. Imbunătăţirea capacităţii de sprijinire a iniţiativelor de dezvoltare a responsabilităţii civice, prin particiarea la dezbateri publice şi facilitarea accesului la informaţii publice ;

f. Dezvoltarea iniţiativelor de încurajare a reţelelor la nivel naţional şi al UE ;

g. Dezvoltarea serviciilor de consultanţă pentru ONG-uri şi pentru iniţiativele care promovează ocuparea şi incluziunea socială, inclusiv pentru partenerii sociali activi pe piaţa muncii ;

h. Campanii de conştientizare şi sprijin pentru parteneriatele sociale şi locale în vederea transformării muncii nedeclarate în ocupare formală.

Axa Prioritară 4 : Modernizarea serviciului public de ocupare

70


Obiectiv general

Calitatea, eficienţa şi transparenţa serviciilor de ocupare furnizate de Serviciul Public de Ocupare crescute

Obiective specifice

Nivel crescut al serviciilor de tip « self-service » promovate de agenţiile de ocupare ; Calitate crescută a managementului în Serviciul Public de Ocupare (SPO); Competenţe îmbunătăţite ale angajaţilor SPO pentru furnizarera serviciilor către clienţi : Măsuri active de ocupare sporite, în special programele de formare profesională pentru şomeri. Domenii majore de interventie:

1. Intarirea capacitatii SPO de furnizare a serviciilor de ocupare;


a. dezvoltarea şi imlementarea acţiunilor innovative şi transnaţionale în sprijinul modernizării SPO;

b. dezvoltarea serviciilor de asistenţă personalizată şi abordare individuală pentru şomerii cu dificultăţi de integrare/reintegrare pe piaţa muncii;

c. dezvoltarea serviciilor de tip „self-service”;d. dezvoltarea soluţiilor pentru abordarea şomajului neînregistrat, în

special în mediul rural şi pentru grupurile vulnerabile;e. dezvoltarea bazei de date privind serviciile furnizate, locurile de

muncă vacante şi angajatori;f. elaborarea de analize, studii, cercetări şi prognoze privind piaţa

muncii, incluzând statutul general al muncii nedeclarate sau al ocupării informale ;

g. extinderea sistemului de management al calităţii ;h. îmbunătăţirea sistemului de furnizare a serviciilor de formare

profesională pentru forţa de muncă (de ex. Centre de Formare Profesională a Adulţilor) ;

i. elaborarea şi imlementarea instrumentelor adecvate pentru monitorizarea şi evaluarea impactului real almăsurilor active pe piaţa muncii ;

j. dezvoltarea de acţiuni pentru o mai bună vizibilitate a SPO şi a serviciilor pe care acesta le oferă.

.2. Formarea personalului SPO

71



a. îmbunătăţirea sistemului de formare profesională a personalului SPO, inclusiv modele de programme de formare ;

b. formarea personalului SPO pentru furnizarea serviciilor de ocupare şi asistenţă, inclusiv servicii pentru persoane cu nevoi speciale (populaţia rromă, persoane cu dizabilităţi, persoane peste 18 ani care părăsesc sistemul de stat pentru protecţia copilului, alte categorii aflate în situţie de risc) ;

c. formarea personalului SPO pentru promovarea culturii abordării integratoare privind egalitatea de gen şi nevoile specifice ale grupurilor vulnerabile ;

d. formare pentru utilizarea intensivă a tehnologiilor moderne de informare şi comunicare ;

e. formare şi acţiuni inovative şi trans-naţionale pentru sprijinirea noilor forme de organizare şi management ;

f. dezvoltarea competenţelor profesionale ale personalului pentru realizarea analizelor şi prognozelor pe piaţa muncii, planificărilor, activităţilor cu grupuri speciale.

Axa Prioritară 5 : Promovarea măsurilor active de ocupare

Obiectiv general

Integrarea pe piaţa muncii a şomerilor, tineri şi a şomerilor de lungă durată facilitată, un număr mai mare de persoane atrase şi menţinute e piaţa muncii, inclusive în zonele rurală şi ocuparea formală sprijintă

Obiective specifice

Participare crescută a şomerilor de lungă durată la programe integrate de măsuri active de ocupare ; Participare crescută la programme integrate de ocupare a persoanelor din agricultura de subzistenţă ; Ocuparea participanţilor din zonele rurale îmbunătăţită.


1. Dezvoltarea si implementarea masurilor active de ocupare


72


a. sprijinirea tuturor activităţilor privind măsurile active de ocupare ;b. elaborarea şi implementarea de planuri de acţiune individualizate,

furnizarea de asistenţă pentru căutarea unui loc de muncă, servicii de orientare şi formare pentru şomerii tineri şi şomeri de lungă durată, muncitori vârstnici, persoane aflate în căutarea unui loc de muncă revenite pe piaţa muncii după o perioadă de absenţă ;

c. elaborarea şi implementarea de măsuri şi acţiuni trans-naţionale pentru promovarea mobilităţii ocupaţionale şi geografice ;

d. măsuri pentru o mai bună corelare între aptitudinile individuale, educaţie şi potenţial de muncă şi oportunităţile de pe piaţa muncii (echilibru şi diagnoza muncii) ;

e. elaborarea şi implementarea metodelor inovative pentru promovarea ocupării în rândul şomerilor tineri şi de lungă durată ;

f. promovarea sistemelor duale de finanţare pentru ocuparea tinerilor prin combinarea formării în şcolile profesionale şi practica în întreprinderi.

2. Promovarea sustenabilităţii pe termen lung a zonelor rurale în ceea ce priveşte dezvoltarea resurselor umane şi ocuparea forţei de muncă


a. dezvoltarea programelor integrate pentru formare, ocupare şi alte măsuri de sprijin pentru populaţia din zonele rurale, care urmăresc reducerea agriculturii de subzistenţă;

b. măsuri pentru promovarea mobilităţii ocupaţionale şi geografice a forţei de muncă din mediul rural, pentru a beneficia de toate oportunităţile de ocuare existente şi pentru creşterea coeziunii regionale ;

c. măsuri pentru îmbunătăţirea mediului înconjurător în zonele rurale şi a stării de sănătate a populaţiei din mediul rural, cu scopul de a-i creşte motivaţia, disponibilitatea şi oportunităţile de participare pe piaţa muncii ;

d. sprijin pentru membrii familiilor dependente, servicii de asistenţă şi alte activităţi asociate pentru a permite indivizilor să participe pe piaţa muncii ;

e. promovarea programelor care sprijină şi încurajează demararea afacerilor în activităţi non-agricole.

Axa Prioritară 6 : Promovarea incluziunii sociale

Obiectiv general

73


Accesul pe piaţa muncii a grupurilor vulnerabile facilitat, societate incluzivă şi coezivă promovată, în scopul asigurării bunăstării tuturor cetăţenilor.

Obiective specifice

Crearea de noi locuri de muncă în structurile economiei sociale promovată şi sprijinită ; Nivel de calificare crescut pentru persoanele aparţinând gruurilor vulnerabile ; Nivel de competenţe îmbunătăţit pentru specialiştii din domeniul incluziunii sociale.


1. Dezvoltarea economiei sociale


a. dezvoltarea mecanismelor şi instrumentelor necesare pentru implementarea pe deplin a conceptului de economie socială;

b. promovarea ocupabilităţii şi adaptabilităţii persoanelor slab calificate, persoanelor cu dizabilităţi şi persoanelor supuse riscului de excluziune socială, în entităţile economiei sociale ;

c. sprijinirea parteneriatelor între toţi actorii relevanţi implicaţi în dezvoltarea comunităţii (sindicate, instituţii publice, asociaţii patronale, persoane ocupate, sectoare nonguvernamentale, întreprinderi, mediul de afaceri şi alte asociaţii, etc) ;

d. creşterea conştientizării, promovarea serviciilor de consiliere şi informare şi schimbul de experienţă în domeniul economiei sociale ;

e. dezvoltarea instrumentelor şi metodelor adecvate pentru furnizarea serviciilor sociale ;

f. furnizarea, dezvoltarea şi stabilirea serviciilor flexibile şi alternative pentru îngrijirea copiilor şi/sau a altor membri de familie dependenţi e parcursul zilei;

g. dezvoltarea de rograme de formare pentru specialiştii implicaţi în sistemul serviciilor sociale.

2. Imbunatatirea accesului si participarii grupurilor vulnerabile pe piata muncii


74


a. dezvoltarea programelor specifice, inclusiv stimulente pentru angajatori, pentru (re)integrarea pe piaţa muncii a grupurilor vulnerabile ;

b. programme de formare entru dezvoltarea competenţelor şi calificărilor de bază pentru grupurile vulnerabile ;

c. măsuri de acompaniere şi menţinere a ocupării (sprijin pentru membrii de familie dependenţi, servicii de asistenţă şi alte activităţi asociate care permit individului să participe pe piaţa muncii) ;

d. sprijin special pentru dezvoltarea unor noi locuri de muncă protejate în întreprinderi

.3. Promovarea egalitatii de sanse pe piata muncii


a. programe de calificare şi recalificare pentru creşterea abilităţilor şi calificărilor femeilor ;

b. programe specifice adresate femeilor interesate în avansarea în carieră, inclusiv sprijin pentru iniţierea unei afaceri ;

c. campanii de creştere a conştientizării şi schimb de bune practici în şcoli şi întreprinderi cu privire la rolul abordării non stereotipe a genului (inclusiv campanii de informare pentru grupurile de femei defavorizate) ;

d. programe de srijin concentrate pe eliminarea ideilor stereotipe privind genul în societate, în special prin mass-media;

e. furnizarea de sprijin şi campanii de conştientizare privind promovarea culturii sănătăţii, combaterea traficului de fiinţe umane, violenţei domestice, etc.

4. Initiativele transnationale pe piata incluziva a muncii


a. sprijinirea iniţiativelor transnaţionale şi a parteneriatelor la nivel european, urmărindu-se dezvoltarea resurselor umane şi crearea unei pieţe a muncii inclusive ;

b. dezvoltarea programelor comune pentru promovarea ocupării ;c. dezvoltarea de noi metode pentru combaterea discriminării şi a

inegalităţilor pe piaţa muncii ;d. înfiinţarea de parteneriate pentru schimbul de experienţă în ceea ce

priveşte adaptarea formării profesionale la noile tehnologii ;e. promovarea transferului de expertiză privind incluziunea şi ocuparea

şomerilor de lungă durată ;f. schimburi de experienţă şi bune practici transnaţionale pentru

Autoritatea de Management şi Organismele Intermediare ;g. dezvoltarea studiilor transnaţionale comparative.

75


Axa Prioritară 7 : Asistenţa tehnică

Obiectiv strategic

Procesul de implementare a programului şi utilizare efectivă a aportului sprijinit

Obiective operaţionale

Unitatea AM performanta si calificata si un Organism Intermediar; Evaluare strategică utilizată; Coerenţa între acţiuni, compatibilitatea proiectelor realizate cu acqui-ul şi politicile UE ; Obiectivele şi operaţiile POSDRU promovate.

Domenii de interventie

1. Sprijin pentru implementarea, managementul general si evaluarea POSDRU;2. Sprijin pentru comunicare si promovarea POSDRU.

Finanţarea POS DRU va fi asigurată în proporţie de 85% (3 476 milioane Euro) din fonduri FSE. Restul de 15% (613 milioane Euro) va fi asigurată din contribuţia naţională. Importanţa acordată fiecăruia dintre cele trei domenii de intervenţie ale FSE în POS DRU reiese din alocarea echilibrată a fondurilor între acestea :

1. Promovarea învăţării pe tot parcursul vieţii şi adaptabilitatea forţei de muncă şi a întreprinderilor (AP 2 şi AP 3) – 38,37% din total fonduri ;2. Promovarea măsurilor active de ocupare pentru populaţia inactivă, în special pentru persoanele care trăiesc din agricultura de subzistenţă, tinerii şomeri şi şomerii de lungă durată, precum şi integrarea pe piaţa muncii şi incluziunea socială a grupurilor vulnerabile (AP4, AP5 şi AP6) – 34,21% din total fonduri3. Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere, având ca obiectiv modernizarea sistemului educaţional şi de formare rofesională iniţială şi continuă, inclusiv sprijinirea educaţiei universitare şi cercetării (AP1) – 23,55% din total fonduri.

Implementarea POS DRU cade in sarcina următoarelor autorităţi :

- Autoritatea de Management (AM) - Ministerul Muncii, Familiei si Egalităţii de Şanse- Organismele Intermediare (OI) :

- 8 OI regionale în subordinea MMFES ;- Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă ;- Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului ;- Centrul Naţional entru Dezvoltarea învăţământului Profesional şi Tehnic ;- 2 Organisme Intermediare care vor fi desemnate prin licitaţie publică, cu respectarea legislaţiei naţionale şi a reglementărilor comunitare.

76


III.3.6. Programul Operaţional pentru Dezvoltarea Capacităţii Administrative

Programul Operaţional pentru Creşterea Capacităţii Administrative (PO DCA), îşi aduce contribuţia la implementarea celei de a patra priorităţi de dezvoltare a PND 2007-2013 „Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi incluziunii sociale şi întărirea capacităţii administrative”, prin sprijinirea rolului administraţiei în stimularea dezvoltării economice.

PO DCA a fost conceput pornindu-se de la următoarele premise: Productivitatea economică este influenţată de eficienţa serviciilor publice (ex. proceduri mai rapide, servicii îmbunătăţite pentru clienţi, valoarea banilor utilizaţi); Formularea şi implementarea cerentă şi eficientă a politicilor, dezvoltarea socio-economică şi crearea de noi locuri de muncă au ca precondiţie buna funcţionalitate a instituţiilor publice; Capacitatea instituţională şi administraţia eficientă sunt factori cheie pentru buna guvernare, conform Strategiei de la Lisabona*.

Ţinând seama de aceste premise, obiectivul general al PO DCA este creşterea eficienţei administraţiei publice în beneficiul socio-economic al societăţii româneşti.

Obiectivele specifice ale programului sunt:1. Îmbunătăţirea managementului ciclului de politici publice;2. Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor;

Atingerea acestor obiective va fi posibilă prin implementarea a trei axe prioritare:

- Axa Prioritară : Îmbunătăţiri de structura şi proces ale managementului ciclului de politici publice;- Axa Prioritară 2: Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice, cu accentul pus pe descentralizare- Axa Prioritară 3: Asistenţa tehnică

Axa Prioritară 1: Îmbunătăţiri de structură şi proces ale managementului ciclului de politici publice

Obiectiv

Dezvoltarea sustenabilă a capacităţii administrative publice din România sprijinită, prin intermediul îmbunătăţirilor structurale şi de proces ale ciclului de management de politici publice


* În acest context merită definit termenul de capacitate administrativă , respectiv ansamblul resurselor materiale, instituţionale şi umane de care dispune o unitate administrativ-teritorială, precum şi acţiunile pe care le desfăşoară aceasta pentru exercitarea competenţelor stabilite prin lege. (conform Legii 195/2006)

77


1. Îmbunătăţirea procesului de luare a deciziei la nivel politico-administrativ


a. elaborarea metodelor şi a cadrului instituţional (inclusiv planificare strategică şi bugetare) specifice unei abordări orientate pe politici sectoriale, conducând la îmbunătăţirea regulamentelor în administraţia publică;

b. training pentru specialiştii implicaţi în procesul de elaborare a politicilor publice, în administraţia centrală şi locala;

c. trening pentru procesul de planificare strategică (inclusiv bugetarea programelor) pentru personalul de la nivel managerial din administraţiile publice locale şi centrale;

d. dezvoltarea mecanismelor de promovare şi implementare a iniţiativelor de parteneriat la toate nivelele.

2. Creşterea responsabilizării administraţiei publice


a. asistenţa tehnică pentru îmbunătăţirea sistemelor şi procedurilor de măsurare a performanţei, inclusiv a mecanismelor de feed-back pentru performanţa administraţiei publice, luând în considerare societatea civilă;

b. training pentru dezvoltarea managementului performanţei şi creşterea calităţii serviciilor oferite de administraţia publică locală şi centrală către cetăţeni;

c. training pentru măsurarea performanţei şi a tehnicilor de raportare, inclusiv indicatori de performanţa, monitorizare şi evaluare

d. dezvoltarea unei baze de date naţionale pentru colectarea, raortarea, analizarea şi publicarea statisticilor relevante cu privire la performanţele administraţiilor locale;

e. elaborarea metodologiei şi cadrului instituţional necesare extinderii programelor/politicilor de evaluare la nivelul administraţiei centrale şi locale.

3. Îmbunătăţirea eficacităţii organizaţionale


a. strategii structurale, implementarea instrumentelor moderne, înfiinţarea şi operaţionalizarea de noi structuri (ex. centrul public de management al reformei, asociaţii de dezvoltare intercomunitară, corpul înalţilor funcţionari publici din administraţia locală);

b. întroducerea reformelor în managementul calităţii;c. implementarea sistemului performant de management al resurselor

umane;

78


d. dezvoltarea managementului de trening în administraţia publică;e. prevederi pentru înalţii funcţionari publici, absolvenţi ai programelor

speciale de dezvoltare managerială;f. module de training pe domenii cum ar fi: achiziţiile publice, ECDL,

limbi străine, dezvoltarea şi managementul proiectelor..

Axa Prioritară 2 : Îmbunătăţirea calităţii, eficacităţii şi eficienţei furnizării serviciilor ublice, cu accentul pus pe descentralizare

Obiectiv

Calitatea şi eficienţa serviciilor publice la nivel central şi local îmbunătăţite ;


1. Sprijinirea procesului de descentralizare a serviciilor sectoriale


a. training şi asistenţa tehnică pentru structurile implicate în planificarea şi coordonarea procesului de descentralizare

b. dezvoltarea procedurilor pentru întrirea cooperării între administraţiile publice locale şi centrale şi între autorităţile locale şi şcoli/spitale/servicii descentralizate

c. training pentru funcţionarii publici în domeniul educaţional şi în sectorul de sănătate ;

d. training pentru personalul managerial al spitalelor şi altor instituţii medicale ;

e. support în evaluarea fazei pilot a procesului de descentralizare în educaţia preuniversitaă şi implementarea recomandărilor în urma evaluărilor;

f. optimizarea structurilor de servicii nou descentralizate în cele trei sectoare prioritare.

2. Imbunatatirea calitatii si eficientei furnizarii serviciilor


a. dezvoltarea, testarea şi centralizarea costurilor pentru servicii şi a standardelor de calitate;

b. elaborarea unor mecanisme/proceduri pentru îmbunătăţirea procesului de colectare a taxelor, inclusiv interfaţa bazei de date existente;

c. implementarea iniţiativelor ce vizează reducerea timpului de furnizare a serviciilor;

d. analize ale problemelor specifice în furnizarea serviciilor în vederea reducerii birocratiei administrative

79


e. sprijinirea procesului de descentralizare a serviciilor sectoariale

Axa Prioritară 3: Asistenţa Tehnică

Obiectiv

Procesul de implementare al PO DCA şi de pregătire a următoarei perioade de programare sprijinite, în scopul utilizării eficiente şi transparente a fondurilor structurale şi a cofinanţării naţionale

Acest lucru va fi realizat prin :- Asigurarea unei calităţi ridicate şi a coerenţei măsurilor privind implementarea ;- Mentenanţa unor sisteme eficiente de management şi control pentru aceste fonduri.

Finanţarea PO DCA va fi realizată din FSE şi din surse naţionale după cum urmează : - FSE contribuie cu 208 milioane Euro- bugetul naţional contribuie cu 38 milioane Euro

Implementarea PO DCA va fi realizată de Ministerul Administraţiei şi Internelor, în calitate de AM, prin Direcţia Generală pentru Dezvoltarea Capacităţii Administrative.

III.3.7. Programul Operaţional de Asistenţă Tehnică

Programul Operaţional de Asistenţă Tehnică (POAT) îşi propune să asigure conformitatea procesului de implementare a instrumentelor structurale alocate României în conformitate cu principiile şi regulile de parteneriat, programare, evaluare, management, monitorizare şi control partajate între Statele Membre şi Comisia Europeană, în baza revederilor stipulate de diferitele Regulamente referitoare la gestionarea fondurilor structurale. În plus, PO AT sprijină crearea unui sistem fiabil de management şi monitorizare a acestor instrumente şi comunicarea corespunzătoare către publicul larg a intervenţiilor finanţate prin fondurile europene nerambursabile.

Obiectiv global

Procesul de coordonare şi implementare corectă, eficientă, eficace şi transparentă a instrumentelor structurale în România sprijint

Obiective specifice

Sprijinul necesar şi instrumentele corespunzătoare asigurate, pentru implementarea şi absorbţia eficientă şi eficace a instrumentelor structurale pentru perioada 2007-2013 şi pregătirea următoarelor intervenţii;

80


Cunoaşterea la nivelul publicului larg a rolului sprijinului comunitar şi înţelegerea intervenţiilor instrumentelor structurale asigurate

Pentru îndeplinirea obiectivelor sus menţionate au fost stabilite trei axe prioritare :- Axa Prioritară 1 : Srijin pentru implementarea instrumentelor structurale şi coordonarea programelor ;- Axa Prioritară 2 : Dezvoltări viitoare şi sprijin pentru funcţionarea Sistemului Informatic Unic de management- Axa Prioritară 3 : Diseminarea informaţiei şi promovarea instrumentelor structurale

Finanţarea PO AT va fi asigurată din Fondul European de Dezvoltare Regională (80% din total fonduri, aproximativ 170,24 milioane Euro) şi din fonduri naţionale (20% din total fonduri, aproximativ 42,56 milioane Euro).

III.3.8. Programele Operaţionale Sectoriale care contribuie la atingerea Obiectivului „Cooperare teritorială europeană”

Sub obiectivul „Cooperare Teritorială Europeană”, România este implicată în 11 Programe de Cooperare, împărţite pe cele trei subobiective supă cum urmează:

Cooperare teritorială transnaţională- Programul de Cooperare Transnaţională Europa de Sud-Est

Cooperare teritorială transfrontalieră- Programul Operaţional de Cooperare transfrontalieră România-Bulgaria- Programul Operaţional de Cooperare transfrontalieră Ungaroa-România- Programul Operaţional de Cooperare România-Ucraina-Republica Moldova- Programul Operaţional de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-

România-Ucraina- Programul Operaţional de Cooperare transfrontalieră România-Serbia- Programul Operaţional de Cooperare Transfrontalieră în Bazinul Mării

Negre Cooperare teritorială interregională

- Programul de Cooperare teritorială INTERREG IVC- Programul de Cooperare interregională ESPON 2013- Programul de Cooperare teritorială INTERACT II- Rogramul de Cooperare interregională URBACT II

Suma totală alocată de la bugetul Uniunii Europenepentru aceste programe în România este de 0,455 miliarde Euro, la care se adaugă contribuţia României şi a statelor partenere în cadrul programelor.

A. Programul de Cooperare Transnaţională Europa de Sud-Est

Programul de Cooperare Transnaţională Europa de Sud-Est (PCTESE) acoperă 16 state din Europa Centrală şi de Sud-Est, după cum urmează:

81


trei state membre vechi: Austria, Grecia şi Italia*

cinci state membre noi: Bulgaria, România, Slovenia, Slovacia, Ungaria un stat candidat: Croaţia un stat cu statut de candidat cu care nu au fost demarate negocierile: FRI Macedonia patru state potenţial candidate: Albania, Bosnia, Muntenegru şi Serbia două state cu care UE are relaţii speciale: Republica Moldova şi Ucraina**

Obiectivul strategic general al programului este: Parteneriate transnaţionale create în domenii de importanţă strategică în scopul

îmbunătăţirii procesului de integrare teritorială, economică şi socială şi al sprijinirii coeziunii, stabilităţii şi competitivităţii.

Axele prioritare ale programului, stabilite în vederea atingerii obiectivului şi scopului sunt:

Axa Prioritară 1: Sprijinirea inovării şi antreprenoriatuluiDomenii majore de intervenţie

- dezvoltarea reţelelor tehnologice şi de inovare în domenii specifice;- dezvoltarea unui mediu propice antreprenoriatului inovativ;- îmbunătăţirea condiţiilor cadru şi deschiderea drumului către inovare.

Axa Prioritară 2: Protecţia şi îmbunătăţirea mediului înconjurătorDomenii majore de intervenţie

- îmbunătăţirea managementului integrat al apelor şi prevenirea riscurilor de inundaţii;

- îmbunătăţirea prevenirii riscurilor naturale;- promovarea cooperării în domeniul managementului resurselor naturale şi

al ariilor protejate;- promovarea energiei regenerabile şi eficientizarea resurselor.

Axa Prioritară 3: Îmbunătăţirea accesibilităţiiDomenii majore de intervenţie

- îmbunătăţirea coordonării în promovarea, planificarea şi intervenţia în domeniu reţelelor primare şi secundare de transport;

- dezvoltarea strategiilor de diminuare a „diviziunii digitale”- îmbunătăţirea condiţiilor cadru entru platformele multimodale.

Axa Prioiritară 4: Dezvoltarea sinergiilor transnaţionale ale zonelor cu potenţialDomenii majore de intervenţie

- abordarea problemelor ce afectează zonele metropolitane şi sistemele regionale de aşezări ;

* Italia participă în cadrul programului doar cu următoarele regiuni: Lombardia, Bolzano/Bozen, Trento, Veneto, Friuli-Venezia-Giulia, Emilia Romagna, Umbria, Marche, Abruzzo, Molise, Puglia, Basilicata)** Ucraina participă în cadrul rogramului doar cu următoarele regiuni: Cjermovestka, Ivano- Frankiviska, Zakarpat-ska, Odessa).

82


- promovarea unui tiar echilibrat al zonelor cu potenţial în ceea ce proveşte accesibilitatea şi atractivitatea acestora ;

- promovarea utilizării parimoniului cultural pentru dezvoltare.

Axa Prioritară 5 :Asistenţa tehnică

În cadrul acestor axe vor fi sprijinite proiecte pilot, studii de oportunitate, analize tematice, studii de prognoză şi de tendinţe ş.a., propuse de structuri private, publice sau publice echivalente din cel puţin două state, din care unul este stat membru UE.

Bugetul total pentru finanţarea PCTESE este de 245 111, 97 milioane Euro din care FEDR contribuie cu 206 691,64 milioane Euro iar statele naţionale cu 38 420,33 milioane Euro. România contribuie la program cu 13 011,76 milioane Euro.

Implementarea PCTESE este asigurată de autorităţi din toate statele membre implicate, definite în cadrul Programului prezentat spre aprobare Comisiei.

B. Programul Operaţional de Cooperare Transfrontalieră România – Bulgaria

Programul Operaţional de Cooperare Transfrontalieră România – Bulgaria (POCT România – Bulgaria) acoperă 7 judeţene din România (Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Calaraşi şi Constanţa) şi 9 districte din Bulgaria (Vidiun, Vratsa, Montana, Veliko Tarnovo, Pleven, Ruse, Dobrich, Silistra şi Razgrad), situate la graniţa dintre cele două ţări.

Obiectivul strategic general al programului este: Oamenii, comunităţile şi economiile din zona frontierei româno-bulgare reuniţi în vederea particiării la dezvoltarea în comun a ariei de cooperare transfrontalieră, prim utilizarea durabilă, în comun, a resurselor şi avantajelor umane, naturale şi de mediu.

Intervenţiile sunt structurate pe patru axe prioritare, după cum urmează:

Axa Prioriară 1: Accesibilitatea Domenii majore de intervenţie

- îmbunătăţirea facilităţilor de transport transfrontalier terestru şi fluvial;- dezvoltarea reţelelor şi a serviciilor de informare şi comunicaţii în zona

transfrontalieră.

Axa Prioritară 2: MediulDomenii majore de intervenţie

- dezvoltarea sistemelor comune de management pentru protecţia mediului;- dezvoltarea infrastructurii şi a serviciilor comune de prevenire a dezastrelor

naturale sau a celor tehnologice, inclusiv a serviciilor comune de intervenţie în caz de urgenţă.

Axa Prioritară 3: Dezvoltarea economică şi socială

83


Domenii majore de interveţie- sprijinirea cooperării transfrontaliere în mediul de afaceri şi promovarea unei

identităţi regionale;- cooperarea în domeniul dezvoltării resurselor umane – dezvoltarea în comun a

aptitudinilor şi a cunoştinţelor;- managementul deşeurilor- cooperarea „people to people”


În cadrul acestor axe vor fi finanţate proiecte care vizează infrastructura de transport (rutier şi fluvial), infrastructura de informaţii şi comunicaţii, infrastructura de mediu ; servicii comune de protecţie şi gestiune a resurselor naturale, de prevenire a riscurilor naturale şi tehnologice, inclusiv îmotriva inundaţiilor ; activităţi comune de monitorizare a calităţii medului, de informare privind factorii de risc şi de intervenţie în cazuri de urgenţă ; infrastructura comună de afaceri/utilităţi folosite în comun în domeniul schimburilor economice transfrontaliere, turismului, cercetării şi dezvoltării tehnologice, educaţiei şi culturii, şi reţele de cooperare în aceste domenii ; activităţi comune de integrare transfrontalieră a ieţei muncii, de pregătire profesională şi educaţie bilingvă, de asigurare a coerenţei sociale şi culturale între comunităţi ; strategii şi planuri comune de dezvoltare, studii de identificare a tendinţelor şi de fundamentare a intervenţiilor transfrontaliere, baze de date comune, seminarii, conferinţe, schimburi de bune practici şi instruiri comune în domenii de interes pentru comunităţile de ambele părţi ale frontierei.

Proiectele trebuie să aibă un caracter transfrontalier, să fie propuse de organisme publice sau private din oricare din cele două ţări care să acţioneze în parteneriat cu organisme din ţara vecină.

Bugetul total pentru finanţarea POCT România-Bulgaria este de 226 003 541 Euro din care FEDER contribuie cu 217 823 757 Euro iar statele cu 44 179 784 Euro.

Implementarea POCT România-Bulgaria este asigurată de autorităţi din ambele state, definite în cadrul Programului prezentat spre aprobare Comisiei.

C. Programul Operaţional de Cooperare transfrontalieră Ungaroa-România

Programul Operaţional de Cooperare transfrontalieră Ungaroa-România POCT Ungaria-România) acoperă judeţele aflate la graniţa dintre cele două ţări şi anume: 4 judeţe din România (Timiş, Arad, Bihor, Satu Mare) şi 4 judeţe din Ungaria (Csongrad, Bekes, Hajdu-Bihar, Syabolcs-Szatmar-Bereg)

Obiectivul strategic general al programului este: Contacte întărite între comunităţile, factorii economici, persoanele din zona de graniţa aparţinând celor două state vecine, în scopul facilitării dezvoltării corelate (joint) a ariei de frontieră, valorificând avantajele comarative ale zonei în folosul ambelor ţări.

Axele prioritare ale programului sunt:

Axa Prioritară 1: Îmbunătăţirea condiţiilor cheie privind dezvoltarea comună şi durabilă a zonei de cooperare


84


- îmbunătăţirea transportului transfrontalier;- îmbunătăţirea comunicaţiilor trasnfrontaliere;- protecţia mediului.

Axa Prioritară 2: Întărirea coeziunii economice şi sociale a ariei de frontierăDomenii majore de intervenţie

- sprijin pentru cooperarea transfrontalieră în afaceri;- promovarea cooperării în domeniul cercetării, dezvoltării şi inovării;- cooperarea în domeniul muncii şi educaţiei, dezvoltare comună a

abilităţilor şi cunoştinţelor;- cooperare în furnizarea de servicii medicale şi reacţii comune în situaţii de

urgenţă;- cooperarea între comunităţi locale.


.În cadrul acestor axe vor fi finanţate proiecte vizând: infrastructura rutieră şi de afaceri; reţele de cooperare pentru sprijinirea afacerilor; lucrări de protecţia mediului; studii tehnice pentru regătirea viitoarelor investiţii trasnfrontaliere, studii de oportunitate a proiectelor comune, seminarii, traininguri, conferinţe, baze de date, etc.

Proiectele ot fi depuse de persoane juridice de la nivel naţional, regional sau local care implementează politici în domenii relevante ale programului, autorităţi publice locale şi unităţile subordonate acestora, asociaţii sau agenţii de dezvoltare regională, instituţii de cercetare şi universităţi, Camere de Comerţ, ONG-uri în domeniile prioritare ale programului, euroregiuni.

Valoarea totală a fondurilor alocate programului în perioada 2007-2013 este de 275 179 861 Euro din care FEDR contribuie cu 224 474 935 Euro iar bugetele naţionale cu 50 704 926 Euro.

Implementarea POCT Ungaria – România este asigurată de autorităţi din ambele state, definite în cadrul Programului prezentat spre aprobare Comisiei.

D. Programul Operaţional de Cooperare România-Ucraina-Republica Moldova

Programul Operaţional de Cooperare România-Ucraina-Republica Moldova (POCT România-Ucraina-Republica Moldova) acoperă 6 judeţe din România (Suceava, Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Tulcea), două raioane ucrainiene (Cernivetska şi Odessa) şi întreg teritoriul Republicii Moldova.

Obiectivul general programului este: Oamenii, comunităţile şi economiile din zona frontierelor comune reuniţi în vederea particiării la dezvoltarea ariei de cooperare transfrontalieră, prin utilizarea durabilă, în comun, a resurselor şi avantajelor umane, naturale şi de mediu.

Pentru atingerea acestui obiectiv, au fost concepute următoarele axe prioritare:

Axa Prioritară 1: Către o economie mai competitivă a zonei de frontierăDomennii majore de intervenţie

85


- Creşterea productivităţii şi competitivităţii regiunilor din zonele urbane şi rurale aflate de ambele părţi ale graniţelor;

- Iniţiative de cooperare în domeniul transportului şi reţelelor de energie.

Axa Prioritară 2: Mediu şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă.Domenii majore de intervenţie

- Rezolvarea în comun a unor aspecte de mediu, inclusiv pregătirea pentru situaţii de urgenţă ;

- Managementul resurselor de apă şi al deşeurilor

Aria Prioritară 3 : Promovarea activităţilor people-to-peopleDomenii majore de intervenţie

- Sprijin pentru adminitraţia locală şi regională, pentru societatea civilăşi comunităţi locale;

- schimburi culturale, sociale şi în domeniul educaţiei.

Aria Prioritară 4 : Asistenţă tehnică

În cadrul axelor prioritare ale programului vor fi sprijinite acţiuni vizând : crearea de reţele de afaceri, cursuri de pregătire pentru personalul IMM-uri, activităţi de cooperare legate de infrastructură, cursuri pentru calificarea şi perfecţionarea forţei de muncă, cooperarea instituţiilor de învăţământ în vederea oferirii unor programe specializate de cursuri cerute de piaţa muncii ; crearea de reţele de dezvoltare şi promovare a inovării şi cercetării, transferul de tehnici şi tehnologii moderne în agricultură, îmbunătăţirea şi dezvoltarea facilităţilor în turism (de ex: muzee şi centre culturale care pot contribui la creşterea atractivităţii zonei), schimbul de informaţii şi reţele în turism ; stoparea decalajelor în cadrul sistemelor energetice, crearea de scheme de energie neconvenţională (biomasa, energie solara, bioenergie), studii de fezabilitate pentru îmbunătăţirea reţelelor de energie şi utilizarea la o scară mai largă a energiei regenerabile, transferul de bune practici, îmbunătăţirea infrastructurii drumurilor şi căilor ferate de mică anvergură, elaborarea studiilor de fezabilitate, proiecte tehnice, evaluarea impactului de mediu ; strategii comune sau proiecte strategice legate deprobleme comune de mediu, proiecte ce se referă la managementul resurselor de apă. îmbunătăţirea managementului forestier, managementul biodiversităţii, ameliorarea ariilor protejate la nivel regional şi elaborarea studiilor de fezabilitate, proiectelor tehnice, evaluarea impactului de mediu, analiza cost-beneficiu, realizarea în comun a planurilor pentru situaţii de urgenţă ; dezvoltarea în comun a strategiilor şi iniţiativelor, sisteme de avertizare rapidă pentru evenimente care ameninţă viaţa populaţiei proiecte la nivel local pentru furnizarea apei potabile şi / sau epurare a apei şi dezvoltarea sistemelor de canalizare la nivel local, proiecte de managementul apelor uzate, dispozitive de neutralizare, sisteme de canalizare şi de folosire a apei reziduală şi pregătirea resurselor umane. strategii de reducere a deşeurilor; iniţiative comune de reciclare.

Bugetul programului pentru perioada 2007-2010 este de 80 milioane Euro din care 66,5 milioane Euro reprezintă contribuţia UE.

Implementarea POCT România-Ucraina-Republica Moldova este asigurată de autorităţi din cele trei state, definite în cadrul Programului prezentat spre aprobare Comisiei.

86


E. Programul Operaţional de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-România-Ucraina

Programul Operaţional de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia România-Ucraina (POCT Ungaria-Slovacia-România-Ucraina) acoperă următoarele regiuni din cele patru state: Ungaria (Syabolcs-Szatmar-Bereg şi Borsod-Abauj-Zemplen), Slovacia (Presovsky şi Kosicky), România(judeţele Maramureş, Satu Mare, Suceava) şi Ucraina (Zakarpatska şi Ivano-Franvivska)

Obiectivul general al programului este: Cooperarea şi contactele dintre comunităţile, factorii economici şi persoanele din zonele de frontieră intensificate, în vederea facilitării dezvoltării corelate a ariei de frontieră rin valorificarea resurselor şi a avantajelor existente.

Axele prioritare stabilite pentru atingerea obiectivelor programului sunt:

Axa Prioritară 1: Dezvoltare economică şi socialăDomenii majore de intervenţie

- sprijin pentru dezvoltarea armonizată a turismului;- crearea unor condiţii mai bune pentru IMM-uri şi dezvoltarea afacerilor.

Axa Prioritară 2: Îmbunătăţirea calităţii mediului Domenii majore de intervenţie

- protecţia mediului;- utilizarea durabilă şi managementul resurselor naturale;- pregătirea pentru situaţii de urgenţă.

Axa Prioritară 3: Creşterea eficienţei managementului graniţeiDomeniu major de intervenţie

- îmbunătăţirea infrastructurii de transport transfrontalier şi a echipamentelor de control la graniţă;

Axa Prioritară 4: Sprijin pentru cooperarea tip „people to people”Domeniu major de intervenţie

- cooperarea instituţională- cooperarea la scară mică tip „people to people”


Proiectele depuse în cadrul acestor axe vor viza: infrastructura economico-socială, reţele de cooperare pentru sprijinirea afacerilor, lucrări pentru protecţia mediului, promovarea turismului, studii de oportunitate a proiectelor comune, securizarea frontierelor, traininguri. Toate proiectele depuse în cadrul acestui program au ca beneficiari finali autorităţile publice

Bugetul total al programului pentru perioada 2007-2013 este de 74, 817 milioane Euro din care 68, 640 milioane Euro alocaţi de Uniunea Europeană şi 6, 177 milioane alocaţi de statele membre.

87


Implementarea POCT Ungaria-Slovacia-România-Ucraina este asigurată de autorităţi din toate statele participante, definite în cadrul Programului prezentat spre aprobare Comisiei.

F. Programul Operaţional de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia

Programul Operaţional de Cooperare Transfrontalieră România – Serbia (POCT România-Serbia) are ca arie de acţiune 3 judeţe din România (Timiş, Caraş-Severin şi Mehedinţi) şi 5 districte din Serbia (Severno.Banatski, Srednje-Banatski, Juzno-Banatski, Branicevski şi Borki).

Obiectivul strategic general al programului este: Dezvoltarea socio-economică echilibrată şi durabilă a regiunii de graniţă România-Serbia realizată, prin proiecte trasnfrontaliere comune şi acţiuni comune ale partenerilor români şi sârbi


Axa Prioritară 1: Dezvoltare economică Domenii majore de intervenţie

- sprijin pentru infrastructura economică şi socială, regională şi locală;- dezvoltarea turismului, inclusiv întărirea identităţii regionale a regiunii de

graniţă ca atracţie turistică;- promovarea dezvoltării IMM-urilor;- sprijin pentru creşterea nivelului de inovare, cercetare şi dezvoltare în

regiunea de graniţă.

Axa Prioritară 2: Mediu şi pregătirea pentru situaţii de urgenţăDomenii majore de intervenţie

- îmbunătăţirea sistemelor şi abordărilor referitoare la provocările, protecţia şi managementul mediului în context transfrontalier;

- dezvoltarea şi imlementarea unor strategii eficiente pentru managementul deşeurilor şi al apelor reziduale;

- dezvoltarea unor abordări şi sisteme mai eficiente pentru pregătirea pentru situaţii de urgenţă (incluzând controlul şi prevenirea inundaţiilor, siguranţa alimentară, probleme de sănătate);

Axa Prioritară 3: Promovarea activităţilor „people to people”Domenii majore de intervenţie

- sprijinirea dezvoltării societăţii civile şi a comunităţilor locale;- îmbunătăţirea guvernării locale cu privire la furnizarea de servicii locale către

comunităţile din zona de graniţă;- creşterea schimburilor educaţionale, culturale şi sportive;- intensificarea integrării sociale şi culturale a regiunilor de graniţă.


88


Proiectele depuse în cadrul programului vor viza infrastructura economică/socială, crearea de reţele de cooperare, realizarea de studii, strategii, lucrări de protecţia mediului, trening-uri, conferinţe, romovarea turismului, etc. Proiectele vor putea fi depuse de către autorităţi regionale şi locale, ONG-uri, universităţi, institute de cercetare, organizaţii educaţionale/de instruire.

Bugetul total al programului aferent perioadei 2007-2009 este de 18 958 405 Euro.

Implementarea POCT România-Serbia este asigurată de autorităţi din ambele state, definite în cadrul Programului prezentat spre aprobare Comisiei.

G. Programul Operaţional de Cooperare Transfrontalieră în Bazinul Mării Negre

Programul Operaţional de Cooperare Transfrontalieră în Bazinul Mării Negre (POCT MN) include în aria sa de cooperare regiuni din trei ţări membre ale Uniunii Europene (Regiunea SE – România; Regiunile Severoiztochen şi Yugoiztochen – Bulgaria, Regiunile Kentriki Makedonia şi Anatoliki Makedonia Thraki – Grecia), o ţară candidată (Regiunile Istanbul, Tekirdağ, Kocaeli, Zonguldak, Kastamonu, Samsun, şi Trabzon – Turcia) şi şase state din fostul spaţiu sovietic (anumite regiuni din Rusia şi Ucraina, Armenia, Azerbaidjan, Georgia şi Republica Moldova).

Obiectivul strategic al programului este: Dezvoltare economică şi socială mai puternică în regiunile din bazinul Mării Negre spijinită, bazată pe parteneriate regionale solide şi strânsă cooperare.

O serie de obiective specifice au fost asociate programului:

Dezvoltarea economică şi socială în zonele de frontieră promovată; Cooperarea pentru rezolvarea provocărilor comune întărită; Acţiunile locale de tip inter-presonal promovate.


Axa Prioritară 1: Sprijin transfrontalier pentru parteneriatele destinate dezvoltării economice şi sociale bazate pe resurse comune

Domenii majore de intervenţie- întărirea accesibilităţii şi conectivităţii între noile relaţii de informare,

comunicare, transport şi comerţ intraregionale;- crearea unor reţele de turism pentru promovarea iniţiativelor comune de

dezvoltare a turismului şi a produselor tradiţionale;- crearea capacităţii administrative pentru crearea şi implementarea unor

politicii de dezvoltare locală;

Axa Prioritară 2: Punerea în comun de resurse competente pentru valorificarea şi protecţia mediului


89


- întărirea bazei comune de cunoştinţe şi informaţii necesară pentru a veni în întâmpinarea provocărilor comune în domeniul protecţiei mediului, sistemelor riverane şi maritime;

- promovarea cercetării şi inovaţiei în domeniul valorizării şi protecţiei mediului în ariile protejate natural;

- promovarea iniţiativelor de cooperare care au ca scop inovaţia tehnologiilor şi managementul deşeurilor solide şi a sistemelor de management a apelor reziuduale.

Axa Prioritară 3: Iniţiative culturale şi educaţionale pentru crearea unui climat cultural comun în zonă

Domenii majore de intervenţie- promovarea reţelelor culturale şi schimburilor între comunităţile din

bazinul Mării Negre;- promovarea educaţiei, reţelelor interinstituţionale şi dezvoltare.

Axa Prioritaă 4: Asistenţa tehnică

Proiectele care pot fi depuse în cadrul acestui program vizează: crearea de reţele pentru promovarea dezvoltării economice şi sociale, a turismului; activităţi desfăşurate în domeniul protecţiei nediului, seminarii, cursuri de formare, conferinţe, work-shopuri, schimburi de bune practici şi cunoştinţe în vederea întăririi capacităţii instituţionale, a promovării iniţiativelor comune de dezvoltare locală în regiune, parteneriate între diverse instituţii educaţionale şi culturale, cu interese comune în zonă, etc. Beneficiarii pot fi autorităţi publice regionale şi locale, ONGuri, universităţi, institute de cercetare, institute culturale, agenţii publice.

Bugetul total al programului este de 21,862 milioane Euro, din care 20 milioane fonduri comunitare, restul fiind contribuţie naţională a statelor particiante.

Implementarea POCT MN este asigurată de autorităţi din toate statele participante, definite în cadrul Programului prezentat spre aprobare Comisiei

H. Programul de Cooperare Interregională INTERREG IVC

Programul de Cooperare Interregională INTERREG IVC, curpinde ca şi arie de acţiune teritoriul celor 27 de state membre şi două state partenere cu statut special: Norvegia şi Elveţia.

Obiectivul strategic general al programului este: Eficacitatea politicilor de dezvoltare regională şi contribuţia acestora la modernizarae economică şi întărirea competitivităţii sporite, în domeniile inovării, economei cunoaşterii, mediului şi a prevenirii riscului prin mijloace de cooperare interregională.

În cadrul INTEREG IVC au fost stabilite următoarele axe prioritare şi sub-teme aferente:

Axa Prioritară 1: Inovare şi economia cunoaşteriiDomenii majore de intervenţie

90


- inovare, cercetare şi dezvoltare tehnologică;- antreprenoriatul şi IMM-urile;- societatea informaţională;- ocuparea forţei de muncă, capitalul uman şi educaţie.

Axa Prioritară 2: Mediu şi prevenirea risculuiDomenii majore de intervenţie

- riscuri naturale şi tehnologice;- managementul apei;- managementul deşeurilor;- biodiversitatea şi conservarea patrimoniului natural;- energia şi transportul public durabil;- patrimoniul cultural şi peisajul

În cadrul programului vor putea fi depuse proiecte vizând : vizite de studii, sesiuni de instruire comune, studii şi rapoarte, analiza de date, studii de caz comparative, întâlniri şi evenimente (întâlniri interregionale, seminarii, conferinţe), acţiuni de informare şi publiciatte (comunicate de presă, broşuri, website, transmisii radio şi TV), elaborarea şi experimentarea pilot a noilor instrumente şi abordări., dezvoltarea de planuri de acţiune comune. Beneficiarii acestor operaţiuni sunt autorităţile publice şi organismele de drept public.

Bugetul total al programului este de 405,095 milioane Euro*, din care FEDER contribuie cu 321,322 milioane Euro şi statele membre cu 83,773 milioane Euro.

Implementarea INTEREG IVC este asigurată de autorităţi din toate statele participante, definite în cadrul Programului prezentat spre aprobare Comisiei

I. Programul de Cooperare Interregională ESPON** 2013

Programul de Cooperare Interregională ESPON 2013 este un program de cooperare europeană, în domeniul cercetării, care furnizează informaţii şi statistici privind dezvoltarea şi ceoziunea teritorială a spaţiului european şi care se realizează în cadrul unei reţele europene a organismelor de cercetare şi a factorilor implicaţi în dezvoltarea teritorială.

Aria de cooperare a programului cuprinde cele 27 de state membre UE, cele patru state membre AELS (Norvegia, Elveţia, Islanda şi Liechtenstein), state candidate şi state vecine UE care şi-au manfestat interesul.

Obiectivul strategic general al programului este

Politicile referitoare la coeziunea teritorială, la creşterea competitivităţii spaţiului european îmbunătăţite, prin asigurarea necesarului de informaţii statistici, studii şi alte instrumente, solicitate de sfera politică în procesul de eficientizare a politicilor regionale şi de coeziune.

Axele prioritare aferente programului sunt:

* La aceşti bani se adaugă contribuţia celor două state partenere cu statut special, câte 3 milioane Euro. ** European Spatial Planning Observation Network

91


Axa Prioritară 1 : Cercetare aplicată în doemniul dezvoltării teritoriale, competitivităţii şi coeziunii (furnizarea de dovezi privind tendinţele teritoriale, perspectivele şi impactul politicilor sectoriale) ;

Axa Prioritară 2 : Analize focalizate spaţial, realizate la cererea utilizatorilor (realizarea de modele de dezvoltare a diferitelor tipuri de teritorii ţinând cont de situarea acestora în context european ;

Axa Prioritară 3 : Platforme şi instrumente ştiinţifice (producerea de indicatori teritoriali comparabili şi de instrumente analitice) ;

Axa Prioritară 4 : Valorificarea reuzultatelor cercetărilor, consolidarea spiritului de proprietate asupra rezultatelorcreşterea particiării la procesul luării deciziilor.

Axa Prioritară 5 : Asistenţa Tehnică

Proiectele, care pot fi depuse de Grupuri Transnaţionale de universităţi, institute de cercetare din domeniul dezvoltării regionale şi teritoriale,se referă la cercetări, studii integrate, analize tematice şi scenarii despre condiţiile-cadru ale dezvoltării regiunilor şi teritoriilor mai largi, studii de prognoză şi de tendinţe, elaborarea şi urmărirea indicatorilor, elaborarea de statistici şi informaţii comparabile la nivel european, construirea baze de date la nivel european, legarea în reţea şi instrumente ştiinţifice destinate utilizării de către factorii de decizie în politica de dezvoltare regională.

Bugetul ESPON este 45,4 milioane Euro din care 34 milioane asiguraţi de FEDER şi restul de 11,4 milioane din contribuţiile statelor membre. Statele nemembre partenere în cadrul programului furnizează o contribuţie proprie suplimentară de 1,6 milioane Euro.

Implementarea ESPON este asigurată de autorităţi din toate statele participante, definite în cadrul Programului prezentat spre aprobare Comisiei

J. Programul de Cooperare Teritorială INTERACT II

Programul de Cooperare Teritorială INTERACT II cuprinde ca arie de acţiune întreg teritoriul UE şi două state cu statut de partener special (Elveţia şi Norvegia).

Obiectivul strategic global al programului este: Eficienţă şi eficacitate crescute ale programelor şi proiectelor de cooperare teritorială în perioada de programare 2007-2013.

Programul este structurat pe următoarele axe prioritare

Axa Prioritară 1: Dezvoltarea şi livrarea serviciilorDomenii majore de intervenţie

92


- Resurse- Cooperare- Diseminare şi publicitate- Manangementul calităţii

Proiectele ale căror grupuri ţintă vor fi structurile implicate în managementul şi implementarea PO aferente cooperării teritoriale europene, vor viza organizarea de conferinţe, seminarii, studii, baze de date destinate structurilor menţionate.

Bugetul INTERACT II este de 40 milioane Euro din care FEDER contribuie cu 34 milioane Euro.

Implementarea programului este asigurată de autorităţi din toate statele participante, definite în cadrul Programului prezentat spre aprobare Comisiei

K. Programul de Cooperare Interregională URBACT II

Programul de Cooperare Interregională URBACT II are ca teritoriu de aplicare statele membre UE, cele două state cu statut de partener privilegiat Norvegia şi Elveţia, ţările candidate şi ţările vecine UE care şi-au exprimat oficial interesul.

Obiectivul strategic general al programului este: Necesarul de informaţii în procesul de eficientizare a politicilor de dezvoltare urbană durabilă satisfăcut, în scopul ajutării regiunilor să se adapteze viitoarelor circumstanţe de dezvoltare.

Axele prioritare necesare implementării programului sunt:

Axa Prioritară 1: Oraşe, romotoare ale creşterii economice şi ocupării forţei de muncăDomenii majore de intervenţie

- promovarea antreprenoriatului- îmbunătăţirea Inovării şi Economiei Cunoaşterii- ocuparea forţei de muncă şi capitalul uman

Axa Prioritară 2: Oraşe atractive şi unite- dezvoltarea integrată a zonelor degradate sau în curs de degradare;- integrarea socială;- aspectele legate de mediu;- guvernanţa şi planificarea urbană


Proiectele - care vor avea în vedere crearea de planuri de acţiune (cu angajamentul beneficiarilor de a aplica ulterior pentru proiecte finanţate din Obiectivul Convergenţă, elaborarea de studii şi rapoartetematice, editarea de pagini INTERNET, broşuri, publicaţii în limbile naţionale ale partenerilor implicaţi, organizarea de conferinţe – vor putea fi depuse de oraşe (municipalităţi şi conglomerate urbane), regiuni, universităţi şi institute de cercetare relevante în domeniul urban.

93


Bugetul URBACT II este de 67,82 milioane Euro* din care 53,32 milioane Euro sunt suportaţi de FEDER şi 14,50 milioane reprezintă cofinanţarea naţională.

Implementarea programului este asigurată de autorităţi din toate statele participante, definite în cadrul Programului prezentat spre aprobare Comisiei

III.4. Instrumente complementare pentru finanţarea agriculturii şi dezvoltării rurale

În afara fondurilor structurale, România primeşte în perioada 2007-2013 fonduri pentru agricultură, dezvoltare rurală şi pescuit de aproximativ 13,3 miliarde Euro. Din aceştia, aproximativ 13 miliarde vor fi distribuiţi prin intermediul Agenţiei Pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) pentru investiţiile în domeniul agriculturii, silviculturii, industriei alimentare şi dezvoltării rurale şi aproximativ 263 milioane Euro vor fi distribuiţi pentru sprijinirea activităţilor din domeniul pescuitului.

III.4.1. Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală**

Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală (PNDR) este principalul instrument programatic pentru implementarea PAC în România. Pornind de la analiza punctelor tari, punctelor slabe, a oportunităţilor şi ameninţărilor spaţiului rural românesc a fost elaborat Planul Naţional Strrategic pentru Dezvoltare Rurală prin intermediul căruia sunt stabilite obiectivele generale, obiectivele strategice, obiectivele specifice şi măsurile ce trebuiesc întreprinse de România în perioada 2007-2013 pentru creşterea competitivităţii agriculturii. Acest plan urmează a fi implementat cu ajutorul PNDR.

Schema de ansamblu a obiectivelor şi măsurilor ce uremază a fi implementte prin PNDR se prezintă astfel*** :

Obiective generale1. Competitivitatea sectoarelor agro-alimentar şi forestier îmbunătăţită

Obiective strategice1.a. Competenţele fermierilor şi persoanelor care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele agro-alimentar şi forestier îmbunătăţite, pentru un management mai bun al exploataţiilor agricole şi forestiere;1.b. Competitivitatea fermelor comerciale şi de semisubzistenţă îmbunătăţită, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile;1.c. Sectoarele de procesare şi comercializare a produselor agricole şi silvice restructurate şi modernizate, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile.

* La acest buget se adaugă şi contribuţia celor două state membre cu statut special Elveţia şi Norvegia. ** Informaţiile din acest subcapitol sunt reluate din PNDR – versiunea oficială transmisă Comisiei Europene în iunie 2007*** Pentru a face o corelaţie cu celelalte programe de finanţare prezentate trebuie avut în vedere că Obiectivele generale ale PNDR sunt de fapt Axele Prioritare ale programului, Obiectivele strategice reprezintă obiectivele generale ale fiecărei axe prioritare, Obiectivele specifice reprezintă obiectivele specifice ale fiecărei axe, în timp ce Măsurile pot fi echivalate cu domeniile majore de intervenţie.

94


Obiective specifice1.a.1. Fermierii şi persoanele care ăşi desfăşoară activitatea în sectoarele agroalimentar şi forestier sprijiniţi pentru adaptarea la noul context ;1.b.1. Adaptarea structurală a agriculturii şi încurajarea fermelor de semisubzistenţă să pătrundă pe piaţă accelerate ;1.b.2. Exploataţiile agricole şi forestiere modernizate ;1.b.3. Adaptare îmbunătăţită a fermelor din punct de vedere economic şi de mediu1.c.1. Industria agroalimentară sprijinită ;1.c.2. Modul de gospodărire a pădurilor şi dezvoltarea roduselor pădurii îmbunătăţite.

Măsuri specifice aferente obiectivului 1.a.1. Formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe ; Furnizare de servicii de consiliere şi consultanţă pentru fermieri ;

Măsuri specifice obiectivelor 1.b.1., 1.b.2., 1.b.3. Instalarea tinerilor fermieri; Pensionarea timpurie a fermierilor şi muncitorilor agricoli; Modernizarea exploataţiilor agricole; Sprijinirea fermelor agricole de semisubzistenţă; Imbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi

adaptarea agriculturii şi silviculturii.

Măsuri specifice obiectivelor 1.c.1., 1.c.2. Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere; Înfiinţarea grupurilor de producători Îmbunătăţirea valorii economice a pădurii.

2. Mediul şi spaţiul rural îmbunătăţite

Obiective strategice2.a. Terenurile agricole din zonele defavorizate utilizate continuu ;2.b. Resursele naturale şi habitatele conservate şi îmbunătăţite ; 2.c. Managementul durabil al terenurilor forestiere promovat ;

Obiective specifice2.a.1. Terenurile agricole din zona montană continuu utilizate pentru menţinerea viabilităţii spaţiului rural şi susţinerea activităţilor agricole durabile ;2.a.2. Terenurile agricole din zonele defavorizate – altele decât cea montană- utilizate continuu pentru menţinerea viabilităţii spaţiului rural şi susţinerea activităţilor agricole durabile ;2.b.1. Dezvoltarea rurală durabilă sprijinită prin încurajarea utilizatorilor de terenuri să introducă metode de producţie agricolă compatibile cu îmbunătăţirea mediului ;

95


2.b.2. Fermierii sprijiniţi prin compensarea dezavantajelor specifice rezultate din implementarea reţelei Natura 2000, pe baza obligaţiilor ce revin din directivele privind protecţia păsărilor şi conservarea habitatelor naturale şi a speciilor sălbatice ;2.c.1. Suprafeţe forestiere extinse pe terenurile agricole pentru a contribui la reducerea eroziunii solului, la prevenirea inundaţiilor şi pentru sprijinirea luptei împotriva schimbărilor climatice ;2.c.2. Suprafeţe forestiere extinse pe terenurile non-agricole pentru a contribui la reducerea eroziunii solului, la prevenirea inundaţiilor şi pentru sprijinirea luptei împotriva schimbărilor climatice ;2.c.3. Proprietarii de terenuri forestiere sprijiniţi prin compensarea dezavantajelor specifice rezultate din implementarea reţelei Natura 2000, pe baza obligaţiilor ce revin din directivele privind protecţia păsărilor şi conservarea habitatelor naturale şi a speciilor sălbatice ;

Măsuri specifice aferente obiectivelor 2.a.1. şi 2.a.2 Sprijin pentru zona montană defavorizată ; Sprijin pentru zone defavorizate, altele decât zona montană ;

Măsuri specifice obiectivelor 2.b.1. şi 2.b.2. Plăţi pentru agromediu; Plăţi Natura 2000 pentru terenuri agricole;

Măsuri specifice obiectivelor 2.c.1., 2.c.2. şi 2.c.3 Prima împădurire a terenurilor agricole; Prima împădurire a terenurilor non-agricole ; Plăţi Natura 2000 pentru terenuri forestiere.

3. Calitatea vieţii în mediul rural îmbunătăţită şi economia rurală diversificată

Obiective strategice3.a. Activităţile economice care vizează creşterea numărului de locuri de muncă menţinute şi dezvoltate durabil ;3.b. Abilităţile actorilor locali cu privire la importanţa guvernării locale dezvoltate şi nivelul de conştientizare ridicat ; 3.c. Atractivitatea zonelor rurale îmbunătăţită ;

Obiective specifice3.a.1. Activităţile economice non-agricole din cadrul gospodăriilor agricole diversificate şi micii întrprinzători din spaţiul rural sprijiniţi ; 3.b.1. Competenţele actorilor locali pentru stimularea organizării teritorului dezvoltate ; 3.c.1. Facilităţile şi atracţiile turistice create, îmbunătăţite şi diversificate ;3.c.2. Infrastructura rurală creată şi modernizată ;

96


3.c.3. Calitatea mediului social, natural şi economic din zonele rurale îmbunătăţită;3.c.4. Patrimoniul cultural rural protejat.

Măsuri specifice aferente obiectivului 3.a.1. Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea microîntreprinderilor ; Încurajarea activităţilor turistice ;

Măsuri specifice obiectivelor 3.b.1. Dobândire de competenţe, animare şi implementarea strategiilor de

dezvoltare locală;

Măsuri specifice obiectivelor 3.c.1., 3.c.2, 3.c.3 şi 3.c.4. Renovarea, dezvoltarea satelor;îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru

economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale; Încurajarea activităţilor turistice.

4. Iniţiativele de dezvoltare locală demarate şi funcţionale

Obiective strategice4.a. Potenţialul endogen al teritoriilor promovat ;4.b.Guvernanţa locală îmbunătăţită;

Obiective specifice4.a.1.Participarea membrilor comunităţilor rurale la procesul dezvoltării locale; 4.a.2. Actorii la nivel local încurajaţi să lucreze ămpreună cu reprezentanţii altor comunităţi din interiorul sau exteriorul ţării ; 4.b.1. Formarea de parteneriate stimulată în vederea pregătirii şi implementării strategiilor de dezvoltare locală;.

Măsuri specifice aferente obiectivelor 4.a.1. şi 4.a.2. Implementarea strategiilor de dezvoltare locală; Implementarea proiectelor de cooperare ;

Măsuri specifice obiectivelor 4.b.1. Construcţie parteneriate public-private; Funcţionarea Grupurilor de Acţiune Locală, dobândirea de competenţe

şi animare.

În cadrul acestor măsuri sunt prezentate operaţiuni indicative eligibile care pot fi prezentate de beneficiarii agreaţi pentru fiecare măsură. Operaţiunile sunt finanţate nerambursabil cu procente cuprinse între 35% şi 100% în funcţie de tipul activităţilor, beneficiar şi domeniile în care el îşi desfăşoară activitatea.

Implementarea PNDR necesită un buget de 12 948 609 162 Euro din care contribuţia FEADR se ridică la puţin peste 8 miliarde Euro iar contribuţia naţională se ridică

97


la 1,948 miliarde Euro. Restul de aproximativ 2 miliarde Euro provine din surse private care vor cofinanţa proiectele implementate în cadrul programului.

III.4.2. Programul Operaţional pentru Pescuit*

Politica Uniunii Europene Pescuitului este pusă în aplicare în România rin intermediul Planului Strategic Naţional pentru Pescuit (PSNP), implementat prin Programul Operaţional pentru Pescuit 2007-2013.

Viziunea strategică a PSNP este : ”Un sector de piscicol dinamic, modern şi competitiv, bazat pe activităţile piscicule şi de acvacultură care iau în considerare aspectele legate de protecţia mediului, dezvoltarea socială şi bunăstarea economică”

Pornind de la această viziune, Programul Operaţional pentru Pescuit (POP) urmăreşte patru obiective generale :

Competitivitatea şi sustenabilitatea sectorului primar de pescuit îmbunătăţite; Piaţa pentru produsele sectorului de pescuit dezvoltată: Zonele de pescuit dezvoltate sustenabil şi calitatea vieţii în aceste regiuni

îmbunătăţită; Implementarea adecvată a POP în cadrul Politicii Comunitare pentru Pescuit.

Obiectivul 1: Competitivitatea şi sustenabilitatea sectorului primar de pescuit îmbunătăţite;

În acest context sectorul piscicol primar cuprinde activitatea de escuit ropriu-zisă şi, în unele cazuri, prima procesare a peştelui. Procesarea ulterioară intră sub incidenţa următorului obiectiv, întrucât ţinteşte adaptarea produselor piscicole la aşteptările pieţei.

Pentru atingerea acestui prim obiectiv se au în vedere următaorele obiective specifice şi măsuri de implementat :

1. Flota de pescuit la Marea Neagră (vapoare şi vase de pescuit) modernizată şi adusă la un nivel sustenabil.

Măsuri de implementat în această direcţie :

- Măsura 1.1. Ajutor public pentru încetarea permanentă a activităţilor - Măsura 1.2. Ajutor public pentru încetarea temporară a activităţilor- Măsura 1.3. Investiţii la bordul vaselor de pescuit şi selectivitate- Măsura 1.4. Modernizarea flotei de pescuit de mici dimensiuni- Măsura 1.5. Compensaţii socio-economice penru managementul flotei comunitare- Măsura 3.1. Acţiuni colective- Măsura 3.3. Porturi de pescuit, locurid e acostare şi adăposturi

Rezultate aşteptate : Flota de pescuit ajustată şi modernizată Flotei de pescuit de mici dimensiuni modernizată

* Informaţii prelucrate după site-urile www.anpa.ro şi www.mapam.ro

98

http://www.anpa.ro/


Igiena, securitatea şi condiţiile de muncă îmbunătăţite Abilităţile pescarilor îmbunătăţite

2. Un sector de acvacultura dezvoltat în mod durabilMăsuri de implementat în această direcţie

- Măsura 2.1. Investiţii productive în acvacultură- Măsura 2.2. Măsuri de acva-mediu- Măsura 2.3. Măsuri de sănătate publică- Măsura 2.4. Măsuri de sănătatea animalelor- Măsura 2.5. Pescuit în apele interioare- Măsura 2.6. Investiţii în procesare şi marketing

Rezultate aşteptate: Heleştee rehabilitate; Noi activităţi dezvoltate (noi specii, hrănirea organică, etc); Unităţi de procesare de mici dimensiuni dezvoltate la faţa locului.

3. Activităţi de pescuit în apele interioare menţinute la nivel durabilMăsuri de implementat în această direcţie :

- Măsura 2.5. Pescuitul în apele interioare- Măsura 3.3. Porturi de pescuit, acostamente şi adăposturi

Rezultate aşteptate : Securitatea şi condiţiile de muncă îmbunătăţite pentru lucrătorii din sectorul

pescuitului ; Vasele de pescuit fluvial îmbunătăţite.

Objectivul 2: Piaţa pentru produsele sectorului de pescuit îmbunătăţită

Dezvoltarea pieţei pentru produsele sectorului piscicol reclamă intervenţii concentrate pe procesarea şi marketingul acestor produse. Pentru recâştigarea pieţelor, calitatea produselor trebuie îmbunătăţită şi trebuiesc întreprinse eforturi de promovare.

Următoarele obiective specifice şi măsuri de implementat au fost prevăzute în această direcţie :

1. Procesarea produselor piscicole reorganizată şi modernizatăMăsuri de implementat:

- Măsura 2.6. Investiţii în procesare şi marketing- Măsura 3.1. Acţiuni collective

Rezultate aşteptate Facilităţi de procesare modernizate şi adaptate

99


Organizaţii representative ale producătorilor create prin restructurarea sau fuziunea organizaţiilor existente

2. Distribuţia şi marketingul produselor din sectorul pescuitului sprijiniteMăsuri de implementat

- Măsura 2.6. Investiţii în procesare şi marketing- Măsura 3.4. Dezvoltarea de noi pieţe şi campanii promoţionale

Rezultate aşteptate Licitaţii electronice şi pieţe de gros create ; Trasabilitate şi calitatea produselor îmbunătăţite Observatorul pieţei produselor de peşte din România creat

3. Piaţa internă a peştelui şi produselor din peşte dezvoltatăMăsuri de implementat

- Măsura 3.4. Dezvoltarea de noi pieţe şi campanii promoţionale

Rezultate aşteptate Consumul de produse de peşte crescut Comportamentul consumatorilor orientat către produsele biologice şi noile specii

Objectivul 3: Zonele de pescuit dezvoltate sustenabil şi calitatea vieţii în aceste regiuni îmbunătăţită;

Zonele de pescuit din România au fost în declin în ultimii 15 ani, comunităţile locale din zonele cu tradiţie în domeniul pescuitului au nevoie de sprijin pentru modernizarea infrastructurii de pescuit, pentru diversificarea activităţilor economice şi pentru îmbunătăţirea vieţii în acele zone.

Au fost astfel stabilite patru obiective specifice pentru atingerea acestui deziderat:

1. Crearea grupurilor de acţiune locală sprijinităMăsuri de implementat

- Măsura 4.1. Selecţia grupurilor de pescari

Rezultate aşteptate Actorii locali au abilităţile necesare pentru a crea şi conduce gruuri de acţiune

locală; Parteneriatele public-privat sunt stabilite pentru a dezvolta şi implementa

strategiile locale; Strategii integrate de dezvoltare locală sunt elaborate în zonele de pescuit

2. Strategii de dezvoltare locală implementate în zonele de pescuit

100


Măsuri de implementat

- Măsura 4.1. Selecţia şi implementarea strategiilor locale integrate

Rezultate aşteptate Calitatea vieţii în micile comunităţi pescăreşti este îmbunătăţită; Economia locală este mai diversificată şi mai multă valoare adăugată este creată

local; Resursele locale sunt mai bine folosite şi protejate ; O nouă formă de guvernanţă este aplicată pentru dezvoltarea economică locală

durabilă.

3. Proiecte de cooperare derulateMăsuri de implementat

- Măsura 4.2. Cooperare

Rezultate aşteptate Proiecte de cooperare naţională sau transnaţională sunt derulate când o masă

critică este deja creată

4. Rreţeaua grupurilor locale de acţiune creatăMăsuri de implementat

- Măsura 4.3. Crearea de reţele:

Rezultate aşteptate Schimbul de idei stimulat prin activarea reţelelor; Acţiunile inovative sunt identificate, capitalizate şi promovate

Objectivul 4: Implementarea adecvată a POP în cadrul Programului Comunitar pentru Pescuit

Implementarea POP va necesita întărirea capacităţii administrative pentru organismele publice imlicate în derularea rogramului. Asistenţa tehnică va fi disponibilă pentru susţinerea acestui proces.

Măsuri de implementat

- Măsura 5.1. Asistenţa tehnică

Rezultate aşteptate Documentaţia completă asupra tuturor procedurilor şi organismelor implicate în

imlementarea programului este disponibilă; Capacitatea administrativă a fost sporită în concordanţă cu necesităţile impuse de

implementarea FEP şi PCP

101


Finanţarea POP implică alocarea a 307 585 609 Euro pentru perioada 2007-2013, din care 230 714 207 Euro provin de la FEP şi 76 871 402 Euro provin din surse naţionale.

CAPITOLUL IVMANAGEMENTUL CICLULUI DE PROIECT (PCM) IN FINANTARILE

INTERNATIONALE

IV.1. Definiţii şi principii cheie ale Project Cycle Management (PCM)

Conceptul de Project Cycle Management (PCM) a fost introdus de către Comisia Europeană la începutul anilor 1990*, pentru a îmbunătăţi calitatea propunerilor de proiecte şi a managementului acestora şi implicit, pentru a îmbunătăţi eficienţa alocării asistenţei financiare comunitare. PCM a fost dezvoltat în urma derulării unei analize a eficienţei acordării asistenţei pentru dezvoltre de către ţările OCDE. Rezultatele analizei întreprinse de ţările donatoare la sfârşitul anilor 1980 au relevat faptul că un număr însemnat de proiecte de dezvoltre nu şi-au atins obiectivele, acest lucru datorându-se următoarelor cauze19 :

Planificarea şi pregătirea insuficientă a proiectelor ;* Deşi PCM ca şi concept a fost introdus de Comisia Europeană, în prezent majoritatea organizaţiilor care furnizează asistenţă financiară externă îl folosesc ca instrument de creştere a eficienţei proiectelor. Pentru uşurinţă, vom folosi termeni referitori la relaţia cu Uniunea Europeană, dar nu trebuie scăpat din vedere faptul că şi celelalte organisme donatoare folosesc acelaşi concept. 19 Studiu realizat de OECD Development Asssitance Committee în intervalul 1987-1989

102


Lipsa de relevanţă a proiectelor pentru beneficiari ; Insuficienta luare în considerare a riscurilor ; Ignorarea factorilor care ar asigura sustenabilitatea beneficiilor proiectului ; Slaba utilizare a experienţei trecute în dezvoltarea de noi politici, practice şi

proiecte.

În noua viziune imprimată de Comisia Europeană, proiectele** de realizează într-o succesiune de etape, pornind de la un document strategic de dezvoltare din care se desprinde ideea de proiect într-un anumit domeniu (ex. infrastructură, resurse umane, mediu, turism, etc), care aoi este formulat, implementat şi în final evaluat cu scopul de a crea condiţiile necesare pentru realizarea unor acţiuni viitoare de dezvoltare.

Pentru a putea înţelege succesiunea şi legătura logică creată înre diferitele faze ale unui proiect şi/sau program este necesară definirea prealabilă a unor termeni specifici

ProgramareaProgramarea este prima fază a PCM, constând în stabilirea

cadrului general de cooperare al UE cu o anumită ţăară sau regiune a unri ţări. Programarea este un process de consultare şi negociere ce impune implicarea tuturor factorilor interesaţi (stakeholders) în analizarea problemelor cu care se confruntă o ţară sau regiune, a oportunităţilor de dezvoltare pe care aceasta le are şi de corelare a acestora cu priorităţile Uniunii Europene, ale ţării beneficiare şi cu acţiunile altor organizaţii finanţatoare. Programarea trebuie să ţină în acelaşi timp seama de capacitatea financiară a Uniunii Europene şi a ţării sau regiunii receptoare, acordându-se atenţie priorităţilor de dezvoltare din respective ţară sau regiune.

Faza de Programare se finalizează cu conceperea unui Document Strategic de Ţară sau Regional (ex. Planul Naţional de Dezvoltare şi Cadrul Strategic Naţional de Referinţă) în care sunt identificate şi rezentate domeniile de activitate care să fie sprijinite de UE la nivel naţional sau regional.

IdentificareaÎn această fază se analizează situaţiile dificile (problemele) care

se doresc a fi rezolvate, nevoile şi interesele posibililor factori interesaţi, prin prisma constatărilor din Documentul Strategic de Ţară sau Regional. Acestea urmează a fi abordate prin proiecte concrete ce vor fi dezvoltate.

Finalitatea acestei faze constă în elaborarea unor studii de pre-fezabilitate, care ajută la identificarea, selectarea şi analiza comparativă a unor opţiuni specifice şi recomandă studiile ulterioare necesare pentru formularea proiectului. Rezultatul studiului dă indicaţii ** În cadrul lucrării “proiect” reprezintă un grup de activităţi pentru realizarea unui scop într-un cadru de timp stabilit, iar cel de “program” – o serie de proiecte ale căror obiective contribuie împreună la îndeplinirea unui obiectiv general comun, la nivel de sector, ţară sau la nivel multi-naţional.

103


şi asupra oportunităţii de a continua studiul pentru ideea de proiect aleasă.

Exemple de studii de prefezabilitate (înfiinţarea unui parc industrial, construcţia unei staţii de epurare a aelor uzate, construcţia unei autostrăzi, etc)

FormulareaÎn această fază se analizează aspectele importante ale ideii de proiect, ţinând cont

de obiectivele generale şi priorităţile Documentului Strategic de Ţară sau Regional, de indicatorii cheie de calitate şi de opiniile principalilor factori interesaţi. Beneficiarii direcţi ai proiectului şi altţi factori interesaţi în realizarea acestuia (autorităţile locale, furnizorii de servicii, publice sau private, alţi agenţi economici, ONG-uri, asociaţii rofesionale, etc) trebuie să participe activ la detalierea ideii, constituindu-se în acest sens o echipă de proiect.

În această fază echipa proiectului lucrează la detalierea implementării activităţilor proiectului (realizând Matricea Cadru Logic, cu indicatori privind rezultatele aşteptate şi impactul proiectului, planul de resurse şi implementare), consultându-se cu beneficiarii direcţi în privinţa aspectelor cheie (de ex. relevanţa problemelor şi fezabilitatea).

Finalitatea acestei faze constă în semnarea unui memorandum între toate părţile implicate în susţinerea proiectului şi propunerea acestuia spre finanţare.

FinanţareaPropunerea de finanţare se elaborează sub forma unei cereri de

finanţare care se completează într-un formular standardizat (aplicaţie), care diferă pentru fiecare tip de program de finanţare. Alături de aplicaţie, o serie de anexe definite de fiecare Autoritate de Management în parte fac parte integrantă din propunerea de finanţare.

Aplicaţia şi anexele se depun la Organismele Intermediare sau la structurile Autorităţii de Management responsabile cu implementarea programului resectiv (ADR, OTIMMC, oficiile regionale ale APDRP, etc)

În urma analizării propunerii de finanţare de către un grup de experţi, pe baza unor criterii unitar stabilite, se ia decizia de finanţare sau nu a proiectului. În cazul unei decizii favorabile, se semnează Contractul de Finanţare între Autoritatea Contractantă şi aplicant. În cazul programelor, contractul de finanţare se încheie între instituţia specializată a donatorului (Comisia Europeană în cazul UE) şi ţara receptoare.

ImplementareaResursele materiale şi umane alocate implementării proiectului

sunt utilizate pentru îndeplinirea scopului propus pin proiect, care contribuie la îndeplinirea obiectivelor generale ale proiectului. Pentru implementarea activităţilor proiectului este necesară încheierea unor contracte pentru achiziţionarea de bunuri, servicii şi/sau lucrări, achiziţii care trebuie să respecte legislaţia în vigore şi normele finanţatorului.

104


Pentru a răspunde rapid eventualelor schimbări ale situaţiei iniţiale, evoluţia activităţilor proiectului este riguros monitorizată, aducându-se după caz, ajustările necesare. La finalul perioadei de implementare, se poate propune un nou proiect care să continue sau să extindă activităţile proiectului iniţial.

EvaluareaConform unei definiţii a OCDE, evaluarea reprezintă estimarea,

cât mai sistematică şi obiectivă cu putinţă, a unui proiect, program sau politici în derulare sau finaşizate, în fazele de concepţie şi implementare, precum şi a rezultatelor sale. Scopul evaluării este de a compara coerenţa rezultatelor proiectului cu obiectivele propuse, determinând astfel eficienţa, eficacitatea, impactul şi durabilitatea proiectului şi de a furniza informaţii credibile şi utile, care să permită încorporarea de lecţii învăţate şi bune-practici în procesul de decizie, atât din perspectiva beneficiarilor de sprijin financiar (recipienţi) cât şi a organiuzaţiilor finanţatoare (donatori)20

Există mai multe tipuri de evaluare : evlaurea situaţiei iniţiale – ex ante, evaluarea în perioada de implementare a proiectului (intermediară), evaluarea la sfârşitul perioadei de implementare a proiectului (finală) sau după perioada de implementare (ex-post).

Obiectivul ultim al evaluării este decizia de continuare, revizuire sau stopare a proiectului/programului şi încorporarea concluziilor/recomandarilor în procesul elaborării/implementării proiectelor şi programelor viitoare.

Figura 4.1. Fazele Ciclului proiectului : Principalele documente şi decizii

Sursa : Manual PCM, traducere IER 2003În economia proiectului, durata şi importanţa fiecărei faze a PCM

ot fi diferite, dar procesul de bază este acelaşi pentru toate proiectele şi programele, indifferent de domeniu (infrastructura, Resurse umane, agricultura, medu, turism, dezvoltare IMM-uri, etc) 20 OCDE/DAC, 1991

105


Principiile cheie ale PCM sunt:

1. Folosirea Cadrului Logic (Matricii Logice) în elaborarea proiectului sau programului ;2. Elaborarea, în fiecare fază, a documentelor cheie de bună calitate, pentru a asigura un proces de luare a deciziilor structurat şi bine fundamentat ;3. Consultarea şi implicarea factorilor cheie interesaţi, cât de mult posibil ;4. Formularea clară a scopului proiectului ;5. Încorporarea, încă din faza de formulare, a aspectelor cheie ale calităţii.

Prin principiile şi instrumentele folosite, PCM încearca sa se asigura că : Proiectele şi/sau programele respectă şi contribuie la realizarea obiectivelor politicilor UE în cadrul cărora sunt concepute, precum şi a temelor transversale (egalitatea de şanse, nediscriminarea, protecţia mediului, etc) ; Proiectele şi/sau programele sunt relevante pentru strategia agreată şi pentru problemele reale ale grupurilor ţintă şi beneficiarilor finali; Proiectele şi/sau programele sunt feyabile, adică obiectivele propuse sunt realiste (posibil de îndeplinit), având în vedere constrângerile mediului de lucru şi capabilitatea agenţiilor de implementare ; Beneficiile programelor/proiectelor sunt durabile, acestea putându-se multiplica şi autosusţine după finalizarea proiectului.

IV.2. Abordarea prin Cadrul Logic

Cadrul Logic, ca instrument de abordare a unui proiect sau program, a fost creat în anii 1970, ajungând să fie folosit în prezent de aproape toate instituţiile şi organizaţiile donatoare de la nivel european şi mondial.

Cadrul logic reprezintă o imagine sintetică şi cuprinzătoare a rezultatelor analizei unor “situaţii problematice“, organizate sub forma unei matrici care prezintă activităţile, rezultatele şi scopul unei operaţiuni menite să conducă la atingerea unui anumit obiectiv, modul în care se verifică realizarea acestor elemente precum şi situaţiile care pot să influenţeze succesul proiectului sau programului (vezi Figura 4.2.)

Între Matricea Cadu Logic şi cererea de finanţare există o srânsă legătură în special în ceea ce priveşte titlurile secţiunilor, obiectivele generale, scopul proiectului sau programului, rezultate, activităţi, mijloace, costuri, indicatori de verificare, supoziţii.

Cadrul Logic nu este utilizat numai în fazele de concepţie (programare, identificare şi formulare) ci şi în faza de implementare şi la evaluarea proiectului/programului.

106


Figura 4.2. Structura Matricii Cadru Logic

Sursa : Manual PCM, traducere IER 2003

Cu toate că abordarea prin Cadru Logic şi-a dovedit utilitatea pentru cei care elaborează şi implementează proiecte şi programe, ajutând la structurarea logică a obiectivelor, scopului, rezultatelor, activităţilor, precum şi la monitorizarea implementării proiectului, aplicarea singulară a acestui instrument nu poate garanta pe deplin succesul proiectului. Acesta din urmă depinde, printre altele, şi de alţi factori, după cum reiese din figura de mai jos:

Figura 4.3. Factori de succes ai unui proiect.


De aceea, Cadrul Logic nu trebuie realizat doar pentru că finanţatorul o cere, ci trebuie să fie rezultatul realist al unei analize care să ţină cont de următoarele elemente:

Informaţia disponibilă; Capacitatea de prelucrare a informaţiei;

107


Consultarea tuturor factorilor interesaţi, adică evaluarea tuturor aşteptărilor, intereselor şi opţiunilor diferitelor grupuri sau persoane interesate într-un fel sau altul în derularea/stoparea proiectului;

Evaluarea metodică a lecţiilor învăţate din experienţa anterioară a propriei organizaţii sau a altor organizaţii care au realizat roiecte similare ;

Reevaluarea, revizuirea, ajustarea a Matricii Cadru Logic însăşi, ţinându-se cont de schimbarea condiţiilor pe parcursul implementării proiectului.

Realizarea Matricei Cadru Logic se face în două faze, în cadrul etapelor de Identificare şi Formulare ale Ciclului de Proiect..

1. Faza de Analiză, în care se analizează situaţia problematică existentă înainte de proiect, ierarhizându-se concluziile sub forma unui Arbore al Problemelor (diagrama cauză-efect). De asemenea, se analizează modul în care toţi factorii interesaţi pot contribui la rezolvarea situaţiei problematice în cauză, se construieşte situaţia dorită şi se analizează strategiile care trebuiesc urmate prin proiect pentru a atinge rezultatele dorite.

Prin urmare, părţile componente ale Fazei de Analiză sunt :- Analiza Factorilor interesaţi (stakeholders)- Analiza Problemelor - Analiza Obiectivelor- Analiza Strategiilor

2. Faza de Elaborare/Planificare este aceea în care idea proiectului este elaborată practic, operaţional, pentru a permite implementarea sa. În această fază se definitivează Cadrul Logic, se formulează şi se planifică activităţile şi resursele.

IV.3. Cele patru etape de analiză

IV.3.1. Analiza factorilor interesaţi

Factorii interesaţi (stakeholders) sunt definiţi ca persoane, grupuri de interese, instituţii, organizaţii profesionale, companii, etc, care pot avea o legătură directă sau indirectă cu proiectul sau programul respectiv. Pentru a maximiza beneficiile sociale şi instituţionale ale proiectului sau programului şi minimiza imactul negativ, în cadrul analizei factorilor interesaţi se identifică toţi acei factori care pot influenţa pozitiv sau negativ derularea proiectului. Aceasta analiză se face în fazele incipiente ale pregătirii operţiunii, respectiv în fazele de identificare şi formulare ale proiectului sau programului.

Această fază are rolul, pe de o parte, de a clarifica echipei de proiect diferitele aşteptări, motivaţii, interese, strategii şi mijloace ale diverşilor factori interesaţi într-un proiect şi, pe de altă parte, de a găsi cele mai bune modalitaăţi de relaţionare şi de imlicare a acestor factori în cadrul proiectului, pentru a crea efecte sinergice constructive şi a minimaliza riscurile ce decurg din acţiunile îndreptate împotriva proiectului.

Ideal este ca acest lucru, ca de altfel şi celelalte faze de analiză, să se realizaze în cadrul unui seminar interactiv, cu participarea tuturor factorilior interesaţi (administraţia publică locală sau centrală, sectorul ONG, mediul de afaceri/sectorul IMM, organizaţiile sindicale şi patronale, cetăşenii, etc) şi cu participarea echilibrată a ambelor sexe, categorii sociale şi minorităţi.

108


Această analiză trebuie repetată ori de câte ori se aduc modificări Matricei Cadru Logic a proiectului, fiind strâns legată de celelalte analize : a problemelor, obiectivelor şi a strategiilor. IV.3.2. Analiza problemelor

Analiza problemelor stabileşte elementele unei situaţii problematice actuale şi prezintă relaţia cauză-efect care le guvernează, structurate într-un Arbore al Problemelor. Procedeul implică trei părţi :1. Definirea şi delimitarea clară a cadrului analizei (situaţia problematică actuală);2. Identificarea problemelor majore definite ca stări, dificultăţi, aspecte negative cu care se confruntă grupurile dintre beneficiarii şi factorii interesaţi (răspunsul la întrebarea care este/sunt problema/problemele?);3. Vizualizarea problemelor în formă grafică numită “arborele roblemelor” sau “ierarhia problemelor”, pentru a stabili relaţiile cauză-efect.

Rezultatele analizei se prezintă sub forma unei scheme grafice, având în partea superioară efectele problemei şi cauzele ei dedesubt. Analiza are ca ţintă identificarea blocajelor reale cărora factorii interesaţi le acordă prioritate şi pe care caută să le înlăture.

Figura 4.4. Arborele problemelor pentru un proiect de infrastructura

Odată completat, Arborele problemelor prezintă imaginea completă a unei situaţii negative existente, pe care dorim să o îmbunătăţim prin implementarea proiectului. Impactul acestui tip de schemă logică poate fi maxim dacă este elaborat în cadrul unui seminar cu cei vizaţi şi care cunosc situaţia, condus de o ersoană care înţelege dinamica grupului şi are experienţă în utilizarea metodei. În completare pot fi de asemenea folosite diferite studii tehnice, economice, sociale care să aprofundeze analiza făcută în cadrul acestui seminar.

IV.3.3 Analiza obiectivelor

Această metodă îşi propune să: Descrie situaţia îmbunătăţită (stadiul viitor dorit) ca urmare a

implementării proiectului; Verifice ierarhizarea obiectivelor; Ilustreze grafic relaţiile ”mijloace-final”

“Situaţia negativă” ilustrată de Arborele problemelor este transpusă într-o “situaţie îmbunătăţită” prin reformularea pozitivă a problemelor formulate. De exemplu, “infrastructură rutieră precară”, situaţie negativă este reformulată în “infrastructură rutieră îmbunătăţită”, ca situaţie pozitivă. Aceste reformulări pozitive devin astfel obiective, înlănţuite logic de la bază către vârf sub forma unui Arbore al obiectivelor, care redă relaţia dintre ele (astfel, îndeplinirea unuia sau mai multor obiective de pe

109


nivelurile inferioare, duce la îndeplinirea obiectiv(ului)elor de pe nivelurile superioare (relaţia mijloace – final)

Figura 4.5. Arborele obiectivelor pentru un proiect de infrastructura

Această metodă implică şi revizuirea Arborelui obiectivelor la finalul elaborării lui, pentru a verifica succesiunea logică a elementelor, precum şi pentru a asigura realismul şi specificitatea obiectivelor formulate. Obiectivele nerealiste sau prea generale trebuiesc abandonate, reformulate sau integrate în proiecte de mai mare anvergură.*

IV.3.4. Analiza strategiilor

Pasul final al Fazei de Analiză constă în alegerea strategiei care va fi aplicată pentru a îndeplini obiectivele propuse prin proiect. În acest sens, se aleg din arborele obiectivelor acele obiective care vor fi incluse în proiect (îndeplinite sau parţial îndeplinite în urma implementării proiectului), obiectivele care vor rămâne în afara proiectului (urmând a fi îndeplinite prin alte operaţiuni), precum şi obiectivul central-scopul proiectului şi obiectivele generale.

Această etapă presupune : Stabilirea unor criterii clare pentru alegerea strategiei; Identificarea diferitelor strategii posibile pentru îndeplinirea totală sau parţială a

obiectivelor selectate entru proiect; Alegerea strategiei roiectului.

În raport de capacitatea materială, financiară şi umană, experienţa şi interesul organizaţiei promotoare şi al partenerilor, relevanţa pentru grupul ţintă, bugetul necesar, timul de realizare, etc, obiectivele vor fi grupate e verticală în „arborele obiectivelor” în grupuri de obiective (strategii)

Unul sau mai multe dintre aceste grupuri de obiective vor fi selectate ca strategie a proiectului propus. Dacă obiectivul specific (scopul) şi strategia aleasă o impun, se poate opta pentru mai multe intervenţii, adică un program compus din mai multe proiecte, de mai mică amloare, care vizează acelaşi obiectiv general.

Figura 4.6. Alegerea strategiei proiectului

IV.4. Etapa de Planificare

* De remarcat că, atât problemele identificate cât şi obiectivele avute în vedere se formulează la participiul trecut şi diateza pasivă, fapt ce vrea să scoată în evidenţă faptul că acţiunile care au dus la situaţia problematică dar şi la rezolvarea ei s-au încheiat.

110


IV.4.1. Construirea Matricei Logice

Principalul rezultat al Abordării prin Cadru Logic este crearea Matricei Logice a proiectului, care reprezintă un instrument eficient de urmărire a logicii proiectului şi de luare în considerare a riscurilor şi supoziţiilor care susţin această logică. Ea furnizează baza de evaluare a fezabilităţii proiectului, paşii ce trebuie realizaţi pentru buna implementare a acestuia, resursele implicate precum şi indicatorii pe baza căruia se va realiza monitorizarea şi evaluarea progreselor înregistrate.

Concret, Matricea Logică este un instrument de lucru alcătuit din patru coloane şi patru linii, cu ajutorul cărora verificăm două aspecte:

Logica verticală, care evidentiează ceea ce urmează să se realizeze prin proiect, clarifică relaţiile cauză-efect şi subliniază supoziţiile – aspecte exterioare proiectului care nu pot fi controlate de echipa de implementare;

Logica orizontală, care urmăreşte măsurarea efectelor proiectului şi a resurselor utilizate în perioada de implementare, prin precizarea unor indicatori de verificare a obiectivelor şi a surselor care permit identificarea acestor indicatori.

Figura 4.7. Logica verticală şi orizontală


Prima coloană : logica intervenţiei

Orice proiect este considerat o «intervenţie», şi de aceea, prima coloană a Matricii Logice este numită ”Logica Interventiei” şi stabileşte strategia de bază ce fundamentează proiectul, astfel :

Activităţile (al patrulea rând, prima coloană) se implementează cu ajutorul mijloacelor materiale şi umane mobilizate e erioada de implementare;

Rezultatele (al treilea rând, prima coloană) sunt obţinute în urma desfăşurării integrale a Activităţilor;

Rezultatele îndeplinite corespunzător, duc la îndeplinirea Scopului (al doilea rând, prima coloană);

Scopul contribuie la îndeplinirea parţială a Obiectivelor Generale ale proiectului (primul rând, prima coloană)

111


Deşi în parctica curentă, Rezultatele, Scopul şi Obiectivele Generale sunt adesea denumite generic “Obiective”, următoarele precizări trebuiesc făcute:

1. Obiectivele Generale, ale proiectului/programului sunt obiective de amploare (ex. Nivel ridicat de dezvolare socio-economică, Şomaj scăzut, Număr de accidente rutiere redus, etc), vizând beneficii importante şi pe termen lung pentru comunitate. Obiectivele generale fac legătura între proiect/program şi politicile naţionale şi regionale sau sectoriale de dezvoltare ale guvernului şi ale donatorului, evidenţiind contribuţia acestora la îndeplinirea obiectivelor politicii UE. Obiectivele generale se îndeplinesc prin implementarea mai multor proiecte, fiecare contribuind parţial la atingerea lor.

2. Scopul proiectului (ex. Capacitate managerială sporită, Infrastructură de transport îmbunătăţită, etc) este obiectivul central care trebuie îndeplinit prin implementarea proiectului. El produce efecte după încheierea proiectului, trebuie să se adreseze problemei centrale identificate în Arborele Problemelor şi să fie definit în termeni de termeni de beneficii durabile pentru grupul (grupurile) de beneficiari. Scopul unui proiect este unic, pentru a evita eventualele conflicte, neclarităţi şi dificultăţi de management. Formularea clară şi concisă a Scopului unui proiect sau program poate contribui decisiv la succesul acestuia. Scopul se află în relaţie cauză-efect cu Obiectivul General.

3. Rezultatele roiectului (ex. Centru de afaceri funcţional, Centură ocolitoare reabilitată, etc) sunt “produsele“ activităţilor desfăşurate în perioada de implementare a proiectului iar realizarea lor conduce la îndeplinirea Scopului proiectului şi la apariţia beneficiilor durabile pentru grupurile ţintă şi beneficiari, ele fiind în relaţie cauză-efect cu scopul proiectului.

4. Activităţile (Reabilitare spaţiu, dotare şi punere în funcţiune tehnică de calcul, construirea centurii ocolitoare a oraşului, etc) sunt acţiuni care trebuiesc întreprinse, cu ajutorul mijloacelor materiale şi umane, pentru a produce rezultatele propuse prin proiect sau program. Ele sunt într-o relaţie cauză-efect cu rezultatele.

Figura 4.8. Nivelul obiectivelor

112



Coloana a doua: indicatori de verificare a obiectivelor (IVO)

IVO descriu, din punct de vedere cantitativ şi calitativ, măsura în care obiectivele generale, scopul şi rezultatele proiectului au fost îndeplinite*. Trebuie menţionat că în cazul proiectelor cu finanţare internaţională, acestor indicatori trebuie să li se acorde o importanţă maximă, inexistenţa sau tratarea cu superficialitate a acestei rubrici, depunctând foarte mult proiectul.

Pe coloana aferentă IVO, în dreptul Activităţilor, avem enumerate mijloacele materiale şi umane, care reprezintă resursele necesare desfăşurării activităţilor planificate în proiect, resurse ce îşi vor găsi cuantificarea financiară în bugetul proiectului.

Coloana a treia : surse de verificare

Sursele de verificare (ex. Raportul anual al Camerei de Comerţ şi Industrie, Rapoartele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă, etc), indică unde şi sub ce formă pot fi găsite informaţiile despre indeplinirea obiectivelor generale, scopului şi rezultatelor. Uneori, este nevoie de crearea surselor de verificare chiar prin activităţile proiectului (de ex. baze de date, rapoarte ale proiectului) ; în aceste cazuri, costurile implicate de crearea surselor de verificare se includ în bugetul proiectului.

Costurile şi sursele de finanţare (Comisia europeană, Banca Mondială, USAID, BERD, etc), conform bugetului proiectului, sunt plasate în rândul de la baza coloanei a treia a Matricii Logice.

Coloana a patra : supoziţii şi precondiţii

După cum am văzut, implementarea unui singur proiect nu poate conduce la îndeplinirea tuturor obiectivelor identificate în Arborele obiectivelor, o arte dintre acestea rămânând în afara strategiei de

* IVO descriu îndeplinirea obiectivelor proiectului în termeni de cantitate, calitate, grup(uri) ţintă,/beneficiari, timp, loc. Un bun IVO trebuie să fie SMART, respectiv Specific, defineşte clar ce este presupus să se măsoare, Măsurabil, Accesibil - la un cost acceptabil, Relevant cu privire la obiectivul privit şi încadrat într-un Timp adecvat

113


proiect aleasă. Ele pot totuşi influenţa implementarea proiectului şi durabilitatea rezultatelor ce vor fi produse, dar se află în afara controlului echipei de proiect. Prin urmare, aceste obiective şi altele asemenea, ot fi luate în considerare drept condiţii externe sau factori externi proiectului şi trebuiesc avute în vedere ca Supoziţii pentru ca propunerea de proiect să aibă succes, ele trebuiesc plasate în a patra coloană a Matricii Logice.

Supoziţiile răspund la întrebarea “Ce factori externi nu sunt influenţaţi de implementarea proiectului, dar ar putea influenţa implementarea şi durabilitatea acestuia?“

Figura 4.9. Identificarea supoziţiilor

În Matricea Logică, la nivelul Obiectivelor Generale, nu există supoziţii. Absenţa lor este justificată de faptul că identificarea acestora se face în fazele de Programare şi Identificare, când este avută în vedere o viziune mult mai cuprinzătoare asupra comunităţii, a cărei construcţie depinde de realizarea unui număr mai mare de programe sau proiecte decât cel în discuţie.

Pre-condiţiile, poziţionate la baza Matricei Cadru Logic dar în afara ei, reprezintă condiţiile iniţiale, independente de proiect, care trebuie îndeplinite înainte de începerea activităţilor proiectului şi fără de care derularea proiectului nu ar fi posibilă. Ele reprezintă răspunsul la întrebarea: ”Ce trebuie să existe astfel încât proiectul să poată începe?”

De exemplu, în cazul unui proiect de infrastructură locală (Extinderea reţelei de canalizare), pre-condiţiile ar putea fi:

Existenţa unei Hotârâri a Consiliului Local prin care se aprobă realizarea investiţiei;

Existenţa resurselor financiare locale pentru cofinanţarea proiectului;

Logica verticală din Maricea Logică se poate descrie în felul următor: dacă pre-condiţiile sunt îndeplinite, atunci activităţile pot începe; dacă activităţile au fost desfăşurate integral şi dacă supoziţiile de la acest nivel

sunt îndeplinite, atunci s-au obţinut rezultatele propuse; dacă rezultatele propuse au fost obţinute integral şi supoziţiile de la acest nivel

se confirmă, atunci scopul proiectului este îndeplinit; dacă scopul proiectului este îndeplinit şi supoziţiile de la acest nivel sunt

realizate, atunci proiectul contribuie la atingerea obiectivelor generale.

Figura 4.10. Logica verticală

114


.Sursa : Manual PCM, traducere IER 2003

Identificarea Logicii Intervenţiei

După ce Factorii Interesaţi au ajuns la un acord privind ideea de proiect şi au conveint asupra formulării Scopului proiectului, Obiectivelor Generale, Rezultatelor şi Activităţilor, aceste formulări se transpun în Matricea Logică pe prima coloană a acesteia, numită Logica Intervenţiei, plasarea lor la nivel corespunzător verificându-se cu ajutorul relaţiei logice cauză-efect.

Algoritmul de identificare a celor patru elemente este următorul :

1. Identificarea Scopului (obiectivul central sau obiectivul specific)Se selectează din Arborele obiectivelor acel obiectiv care produce beneficii

durabile pentru grupul beneficiarilor, incluzând deopotrivă femeile şi bărbaţii. Se porneşte de la baza arborelui către vârf, identificându-se obiectivele care reflectă beneficii durabile şi dintre acestea se va selecta, printr-un acord al factorilor interesaţi, obiectivul central care devine Scopul proiectului (Ex. Infrastructură de transort îmbunătăţită).

2. Identificarea Obiectivelor GeneraleSe selectează din arborele obiectivelor unul sau mai multe

obiective de la vârf, obiective globale, a căror îndeplinire va genera beneficii pe termen lung pentru comunitatea locală sau pentru sectorul în care proiectul se implementează. Obiectivele generale identificate vor fi efecte directe ale îndeplinirii Scopului.

3. Identificarea Rezultatelor

115


Se selectează din arborele obiectivelor, acelea care – în relaţia logică “cauză-efect“- dacă sunt îndeplinite, conduc la îndeplinirea Scopului identificat, fiind deci rezultate. Pot fi adăugate şi rezultate care contribuie la îndeplinirea Scopului şi ne se regăsesc în arboreal obiectivelor dar reies din analize suplimentare ale oportunităţilor şi riscurilor situaţiei în discuţie.

4. Identificarea activităţilorSe selectează de la baza Arborelui obiectivelor, acelea care, în

relaţia cauză-efect, produc rezultatele prezentate şi aceste obiective sunt formulate c Activităţi. Se pot adăuga şi alte activităţi identificate după analiza suplimentară a oportunităţilor şi riscurilor situaţiei în discuţie, analiză realizată rin studii adiţionale, întâlniri suplimentare cu factorii interesaţi.

În Matricea Logică se includ numai activităţile principale. Activităţile sunt numerotate corespunzător rezultatelor la îndeplinirea cărora contribuie, atribuind numere fiecărei activităţi. (Ex. Activitatea 1.1, Activitatea 1.2. şi Activitatea 1.3. sunt în reşaţie cu Rezultatul 1 ; Activitatea 2.1, Activitatea 2.2 şi Activitatea 2.3. sunt în relaţie cu Rezultatul 2, etc)

Identificarea supoziţiilor

Pentru succesul deplin al şroiectului, este necesară o analiză a probabilităţii de îndeplinire a condiţiilor externe ale proiectului, numite supoziţii, acestea având o legătură directă cu succesul proiectului. Unele condiţii externe pot influenţa în mod semnificativ succesul roiectului în timp ce altele vor avea doar o importanţă marginală.

Supoziţiile se identifică, aşa cum am mai afirmat, dintre acele obiective care au rămas în afara strategiei alese, conform schemei de mai jos. Ele se formulează în termeni pozitivi şi apoi se traspun în coloana a patra a matricii Logice la nivelul corespunzător intervenţiei logice.

Pentru proiectele complexe, se poate realiza şi Analiza riscului.

Figura 4.11. Algoritmul identificării supoziţiilor

116



IV.4.2. Calitatea* în PCM

Un proiect este durabil dacă rezultatele pe care le-a produs sunt, e termen lung, la îndemâna beneficiarilor, adică dacă beneficiile pentru grupurile ţintă şi beneficiarii direcţi continuă să se manifeste pe o perioadă îndelungată de timp, după încheierea perioadei de implementare a proiectului. Multe proiecte au eşuat în oferirea de beneficii pe termen lung grupurilor ţintă, datorită ignorării factorilor critici de succes. Asigurarea calităţii este un proces continuu, care trebuie desfăşurat pe întreaga perioadă de implementare a unui proiect, şi nu doar punctual

Din experienţa proiectelor de succes putem desprinde următorii factorii care asigură un nivel optim a durabilităţii beneficiilor : 1. Sentimentul de «Proprietate» al beneficiarilor asupra proiectului – măsura în care grupurile ţintă şi beneficiarii unui roiect sau program participă la conceperea acstuia încă din primele faze ale ciclului de proiect. Apare astfel un sentiment de identificare cu proiectul, care duce la creşterea motivării, oferirea sprijinului pe durata implementării şi asumarea responsabilităţilor ce decurg din proprietatea ulterioară, pe termen lung, asupra beneficiilor obţinute prin îndeplinirea rezultatelor proiectului ; 2. Sprijinul politicilor – calitatea politicii de dezvoltare la nivel naţional sau sectorial şi măsura în care guvernul, partener al domatorului, sprijină continuarea activităţilor rezultate din proiect, după terminarea sprijinului financiar acordat de organizaţiile finanţatoare (donatori) ;

* Aici, “Calitate” înlocuieşte termenul DAC “Durabilitate”, pentru a sublinia diferenţa dintre calitate - unsubiect ce operează de la începutul concepţiei unui proiect/program, şi durabilitate - care se manifestă după încheierea duratei de viaţă a unui proiect/program.

117


3. Tehnologie corespunzătoare – măsura în care tehnologiile utilizate în proiect pot continua să opereze e termen lung ; 4. Aspecte socio-culturale – cum ţine cont proiectul de normele şi obiceiurile socio-culturale locale, şi ce măsuri au fost luate pentru asigurarea accesului tuturor grupurilor beneficiare la serviciile şi beneficiile roiectului, în timpul acestuia şi după finalizarea lui ;5. Egalitatea şanselor dintre bărbaţi şi femei – cum asigură proiectul respectarea principiului egalităţii de şanse şi de tratament dintre bărbaţi şi femei, cum va contribui proiectul la reducerea inegalităţii de şanse pe termen lung ;6. Protecţia mediului – gradul în care proiectul urmăreşte să protejeze şi să nu deterioreze mediul ambiant şi prin aceasta, să sprijine dezvoltarea durabilă ;7. Capacitatea instituţională şi de management – abilitatea şi capacitatea Contractantului de a imlementa cu succes proiectul sau programul ;8. Viabilitatea economică şi financiară – dacă beneficiile proiectului sau programului, cântăresc în termeni socio-economici mai mult decât costurile şi dacă proiectul reprezintă o investiţie profitabilă pe termen lung21.

Trecerea proiectului/programului prin filtrul acestor factori ai calităţii, poate duce la apariţia unor modificări importante în faza de concepţie

IV.4.3. Completarea Matricei Logice

Identificarea indicatorilor de verificare a obiectivelor (IVO) şi a surselor de verificare (SV)

IVO reprezintă instrumentele de măsura cu ajutorul cărora se poate cuantifica, în termeni <SMART>,nivelul atins de rezultatele, scopul şi obiectivele proiectului sau programului în urma implementării acestuia. IVO reprezintă baza sistemului de monitorizare a proiectuluji, permiţând controlul viabilităţii obiectivelor.

Pentru a satisface pe deplin exigenţele impuse de monitorizarea rezultatelor proiectului, IVO trebuie definiţi în termeni <SMART>, adică:- Specifici: furnizează informaţii despre caracteristicile specifice unui anumit obiectiv;- Măsurabili :prezintă aspecte cantitative şi calitative ale unui obiectiv care pot fi măsurate cu unităţile de măsură cunoscute;- Accesibili: posibil de găsit sau creat la un cost acceptabil pentru a fi folosiţi în procesul de monitorizare şi evaluare;- Relevanţi: sunt semnificativi pentru obiectivul măsurat în contextul proiectului sau programului;

21 Manualul de Analiză Financiară şi Economică (CE 1997) furnizează o metodologie cuprinzătoare pentru utilizarea în diferitele faze ale Ciclului de Proiect.

118


- încadraţi într-o perioadă de Timp: fac referire la un interval de timp bine precizat în care obiectivul trebuie atins.

În unele cazuri este necesar să se identifice mai mulţi indicatori pentru un anumit obiectiv, aceştia putând oferi informaţii complete referitoare la stadiul atingerii respectivului obiectiv. Deşi IVO se identifică de regulă în fezele de Identificare şi Formulare ale Ciclului de Proiect, ei pot fi rafinaţi în faza de Implementare, atunci când există mai multe informaţii referitoare la obiective, scop şi rezultate şi când ştim mai multe despre cerinţele de monitorizare. Este foarte important ca indicatorii care măsoara atingerea Scopului sau Obiectivului Specific al proiectului să încorporeze „beneficiile durabile pentru grupul ţintă şi beneficiari”. De exemplu, în cazul unui proiect de infrastructură rutieră locală, cu scopul de a îmbunătăţi gradul de mobilitate a locuitorilor comunităţii, IVO ar putea fi definit ca :”timp de acces la staţia de cale ferată cea mai apropiată, redus cu 20% faţă de 2007, începând din septembrie 2008”

Tabelul: 4.12. Exemplu de indicator şi sursă de verificare

Obiectiv Indicator Sursă de verificareCalitate îmbunătăţită a apei râului

Indicator : Concentraţia în metale grele (Pb, Cd, Hg) şi epurare netratată

Cantitativ : Redusă cu 25% comparativ cu 2007Calitativ : Şi este conformă cu standardele naţionale de control ale poluăriiTimp : Până la sfârşitul anului 2010.

Studii săptămânale asupra calităţii apei, realizate de Agenţia pentru Protecţia Mediului şi Apele Române şi raportate lunar la Autoritatae Regională pentru Protecţia Mediului (Preşedinte al comitetului de monitorizare a proiectului)

Acces îmbunătăţit la pieţele rurale

Indicator : Timp mediu de călătorie la cea mai apropiată piaţă

Cantitativ : Se reduce cu 15% comparativ cu 2007Calitativ : în timpul sezonului receTimp : la 1 an de la începerea proiectului

Studii ale traficului efectuate trimestrial de Autoritatea Rutieră Română şi Poliţia Rutieră

119


Odată cu identificarea şi formularea indicatorilor, se specifică şi sursele de verificare a acestora (SV). Sursele de Verificare sunt documente, rapoarte, sondaje, statistici, în general orice tip de surse oficiale, locale sau centrale, preexistente sau create special, în care pot fi găsite informaţii necesare identificării IVO, fie directe, fie prelucrabile. În unele cazuri, SV trebuiesc create prin proiect, costurile implicate de această operaţune, regâsindu-se în bugetul proiectului.

SV trebuie să cuprindă : forma în care trebuie căutate informaţia referitoare la IVO (ex. raoarte de activitate, rapoarte financiare, statistici oficiale, baze de date, documente specifice, etc) ; instituţia care poate furniza informaţia privitoare la IVO (ex. Camera de Comerţ şi Industrie, Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Agenţia pentru Dezvoltare Regională, etc) ; periodicitatea cu care trebuie furnizată informaţia (ex. lunar, trimestrial, anual, etc), acolo unde este cazul.

Costurile implicate de accesarea surselor de verificare din afara proiectului trebuiesc bine identificate şi puse la dispoziţia proiectului. Dacă un IVO este prea scump, în termeni de surse de verificare, atunci el poate fi înlocuit cu unul mai ieftin, dar adesea indirect

Identificarea mijloacelor şi a costurilor

În Matricea Logică, casetele “Mijloace” şi “Costuri” înlocuiesc IVO şi SV la nivelul Activităţilor.

Mijloacele sunt resursele materiale şi umane necesare pentru derularea activităţilor planificate şi de management din cadrul proiectului. Costurile reprezintă cuantificarea în termeni financiari a Mijloacelor identificate. De regulă, acoperirea costurilor unui şroiect se face din mai multe surse: grant de la finanţator, credit atras, contribuţia bugetului local sau naţional, contribuţia grupului ţintă sau a beneficiarilor.

Eficienţa unui proiect depinde mult de estimarea corectă, încă din faza de concepţie a proiectului, a mijloacelor necesare pentru derularea activităţilor proiectului (inclusiv activităţile de management şi cele de colectare a datelor despre IVO) şi transpunerea lor exactă în costuri.

Controlul final al calităţii Matricei Logice.

Odată ce au fost stabilite mijloacele şi costurile, Matricea Logică este completă şi trebuie revizuită pentru a verifica dacă :

120


logica verticală este completă şi corectă ; indicatorii şi sursele de verificare sunt accesibili şi de încredere ; precondiţiile sunt realiste ; supoziţiile sunt realiste şi complete ; riscurile sunt acceptabile; probabilitatea de success este rezonabil de mare; aspectele calitative au fost luate în considerare ; beneficiile justifică costurile ; este nevoie de studii adiţionale.

Această verificare se efectuează la sfârşitul seminarului de planificare, de către echipa de proiect, dar acceaşi verificare se va realiza de către evaluatorii externi, în vederea aprobării finanţării proiectului.

Pornind de la cele afirmate mai sus, prezentăm în continuare Matricea Logică aferentă unui proiect de îmbunătăţire asistenţei medicale primare şi secundare la sate.

Tabelul .4.13. Matricea Logică proiect SĂNĂTATE RURALĂ

Logica IntervenţieiIndicatori de Verificare Obiectivi

Surse de Verificare

Supoziţii

Obiective generale

Ratele mortalităţii infantile şi la naştere reduse

Ratele mortalităţii în rândul copiilor de sub 1 an, sub 5 ani, a gravidelor şi lăuzelor reduse de la 10% la 5% până în 20010

StatisticileMinsiterului Sănătăţiievaluate ex-ante, la mijlocul proiectului şi ex-post

Scop Starea de sănătate a gravidelor, lăuzelor, nou născuţilor şi copiilor îmbunătăţită

- Incidenţa infecţiilor neo-natale şi post-operatorii în maternităţi redusă de la 10% la 5% până în 2010 ;- Rata bolilor infecţioase (poliomielită, pojar, tetanos) la copiii de pânăîn cinci ani redusă de la 25% la 10% până în 2010- Incidenţa complicaţiilor acute la naştere redusă de la 30% la 5% până în 2010.

Incidenţa bolilor infecţioase în gospodăriiredusă.

121


Rezultate1. Serviciu funcţional de asistenţă sanitară primară creat la nivel judeţean

- Numărul satelor care beneficiază de asistenţă sanitară primară crescutde la 25% la 50% până în 2010- Proporţia copiilor sub 5 ani vaccinaţi împotriva bolilor infecţioase crescută de la 75% la 90%- Nu mai există complicaţii la naştere şi numărul persoanelor asistate la naştere a crescut de la 60% la 85 % - Satisfacţia pacienţilor crescută

Înregistrările interneale clinicii, analizate trimesrial ;

Înregistrările vaccinărilor efectuateîn cadrul cliniciianalizate trimestrial;

Studii de satisfacţia clientului realizate anual.

Mame dormicesă meargă la clinici

Alimentaţia în gospodării s-a îmbunătăţit prin accesul sporit la hrană superproteică şi numărul copiilor hrăniţila sân a crescut

Gravidele şi mamele sunt capabile să retragă cash pentru a plăti tratamentul

2. Calitatea şi eficienţa asistenţei sanitare secundare îmbunătăţite

- Numărul pacienţilor trataţi a crescut de la 30% la 50% până în 2010- Costul tratamentului per pacient s-a redus de la 100 RON la 75 RONpână în 2010 ;- Satisfacţia pacienţilor crescută.

Înregistrările spitalului analizatetrimestrial ;

Studii de satisfacţia clientului realizate anual

Activităţi1.1. Reabilitarea/ înlocuirea autoturismuelor şi echipamentelor cliniciimobile1.2.Conceperea şi implementarea programului clinicii mobile1.3.Recrutarea şi formarea de moaşe comunale2.1. Reabilitarea

Mijloace :Asistenţa tehnicăEchipamentFurnituri medicale

(vezi graficul de activităţi)

Costuri :Costuri fixeCosturi rambursabile

(vezi buget)

Ministerul Sănătăţii păstrează finanţarea la nivelul dinainteaproiectului întermeni reali

Existenţa personalului calificat dornic să lucreze în zonele rurale

122


sediului administrativ2.2. Recrutarea de personal nou2.3.Conceperea şi implementarea noilor proceduri pentru : managementulpersonalului mentenanţa vehicolelo şi echipamentelor depozitarea şi controlul medicamentelor controlul financiar şi recuperarea costurilor

2.4 Conceperea şi implementarea .programului de formare a personalului pentru : îngrijirea pacienţilor menţinerea igienei contabilitate de

bază colectarea şi

analizadatelor

Precondiţie :Ministerul Sănătăţiiadoptă un act normativ de descentralizare, care să permită DJS să raţionalizeze nivelul personalului.

IV.6. Folosirea cadrului logic pentru dezvoltarea planului de activităţi şi resurse

Construirea şi completarea Matricei Cadru Logic a unui proiect reprezintă etapele cele mai importante ale fazei de planificare, dar operaţionalizarea proiectului are loc prin dezvoltarea planului de activităţi şi resurse.

123


Planul de activităţi .este metoda prin care se prezintă activităţile unui proiect, în succesiunea şi condiţionarea lor logică. În acelaşi timp, planul este baza pentru atribuirea responsabilităţilor manageriale la fiecare activitate în parte. Odată planul de activităţi pregătir, poate începe detalierea mijloacelor, planificaea costurilor şi identificarea surselor de finanţare aferente. Planurile de activităţi şi resurse trebuiesc schiţate în timpul realizării studiului de fezabilitate, dacă proiectul necesită această analiză. Prezentăm mai jos un model de plan de activităţi pentru realizarea unei fabrici de mobilă.

Tabel 4.14. Plan de activităţi pentru un proiect FABRICA DE MOBILA

Anul 1 Semestrul 1 Semestrul 2

Activitatea Luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Organizaţia care implementează

A.1. Formarea echipei proiectului

Beneficiarul

A.2.Întocmire documentaţie în vederea licitaţiei.

Beneficiarul

A.3 Desfăşurarea licitaţiei

Beneficiarul

A.4. Semnarea contractului

Beneficiarul

A.5. Lucrări de construcţie a complexului

Beneficiarul

A.6. Modernizare puţ apă

Beneficiarul

A.7.Achiziţionarepunct de transformarea a energiei electrice.

Beneficiarul

A.8.Achiziţionarea de noi utilaje

Beneficiarul

A.9.Realizarea de materiale publicitare

Beneficiarul

A.10. Recepţie şi punere în funcţiune

Beneficiarul

A.11. Realizare audit financiar

Beneficiarul

A.12. Redactarearaportului final

Beneficiarul

124


După completarea planului de activităţi se specifică mijloacele necesare realizării acestora. Vor fi necesare informaţii specifice privind costurile aferente. Structura de costuri a proiectului trebuie să precizeze alocarea cheltuielilor către potenţialii finanţatori (pot fi unul, doi sau mai mulţi) astfel încât să rezulte clar contribuţia fiecăruia.

De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că după finalizarea proiectului, cheltuielile ocazionate de furnizarea serviciilor oferite de roiect, trebuiesc preluate de instituţia beneficiară. Acest lucru este cu atât mai important în cazul unor proiecte ublice, cu cât acestea nu sunt neapărat generatoare de venituri ulterioare, şi atunci trebuie explicat clar cum vor fi susţinute aceste cheltuieli.

Tabel 4.15. Buget pe activităţi pentru un proiect FABRICA DE MOBILA

IV.7.

Folosirea cadrului logic pentru planificarea intervenţiilor complexe

Nr.

crt

Activităţi Valoare (EURO)

1. A.1. Formarea echipei proiectului 200

2. A.2.Întocmire documentaţie în vederea licitaţiei 1000

3. A.3 Desfăşurarea licitaţiei 500

4. A.4. Semnarea contractului 500

5. A.5. Lucrări de construcţie a complexului 400 000

6. A.6. Modernizare puţ apă 30 000

7. A.7.Achiziţionare punct de transformarea a energiei electrice

25 000

8. A.8.Achiziţionarea de noi utilaje 50 000

9. A.9.Realizarea de materiale publicitare 3 00010.

A.10. Recepţie şi punere în funcţiune 500

11.

A.11. Realizare audit financiar 3000

12.

A.12. Redactarea raportului final 300

13 TOTAL COSTURI 514 000

125


Atunci când pentru rezolvarea unor probleme complexe la nivel naţional, regional sau sectorial avem nevoie de mai multe intervenţii specifice, se creează un « program ». Principiile abordării prin Cadru Logic se aplică şi acestor tipuri de intervenţii complexe.

Conceperea unui astfel de program, se realizează tot în două faze, una de analiză şi alta de planificare.

În faza de analiză, se creează un Cadru Logic principal (Master Logframe) care se descompune apoi în mai multe Cadre Logice componente, care detaliază fiecare aspecte ale Cadrului Logic principal.

Sistemul de descompunere a Cadrului Logic principal prezentat mai jos ilustrează coerenţa componentelor de la nivel de politică la nivel de proiect: .

Tabelul 4.16. Nivele de intervenţie de la program la proiect

Politică(la nivelul Consiliului

Naţional pentru Cercetare în Agricultură)

Program(la nivelul Staţiunilor de

Cercetare)

Proiect(la nivelul echipelor de

cercetare)

Obiectiv General:Standardul de viaţă al fermierilor din zona de deal îmbunătăţit . ScopProducţie agricolă, productivitate şi venituri crescute la gospodăriile din zona de deal

Obiectiv GeneralProducţie agricolă, productivitate şi venituri crescute la gospodăriile din zona de deal

Rezultat Folosirea tehnologiilor agricole moderne răspândită în rândul fermierilor din grupul ţintă

ScopFolosirea tehnologiilor agricole moderne răspândită în rândul fermierilor din grupul ţintă

Obiectiv GeneralFolosirea tehnologiilor agricole moderne răspândită în rândul fermierilor din grupul ţintă

RezultatRecomandările pentru fermierii din grupul ţintă diseminate

ScopRecomandările de utilizare a tehnologiilor agricole moderne diseminate în rândul fermierilor din grupul ţintă

Rezultate (ex.) :1. Tehnologii

identificate pe baza priorităţilor fermierilor ;

126


2. Tehnologii generate şi adaptate

3. Tehnologii verificate în culturile fermierilor.

Lucrul cu Cadre Logice interconectate necesită o înţelegere foarte clară a noţiunilor de Obiectiv, Scop sau Rezultat şi o identificare corectă a grupurilor ţintă şi beneficiarilor. Pentru definirea diferitelor nivele ale obiectivelor unui rogram sectorial la scară naţională, este necesar să ţinem seama că acesta trebuie să fie capabil să producă următoarele tipuri de beneficii:

La nivelul obiectivelor generale: Beneficii universal valabile, care să poată fi extinse la scară naţională şi care conduc la realizarea cuprinzătoare a obiectivelor politicii UE;

La nivelul scopului: Beneficii durabile pentru toate grupurile ţintă şi beneficiarii din sectorul respective la scară naţională, cu respectarea egalităţii de tratament a femeilor şi bărbaţilor;

La nivelul rezultatelor: Beneficii durabile pentru segmente ale grupurilor ţintă şi beneficiarilor finali la nivel naţional, sectorial sau regional.

Pentru fiecare proiect din cadrul programului sectorial la scară naţională, Scopul programului devine Obiectiv General al roiectului, fiecare Rezultat al programului devine Scop al unui proiect, în timp ce Rezultatele proiectelor trebuie să fie produse durabile ale activităţilor întreprinse în proiect, la nivel naţional, sectorial sau regional. .Figura 4.17. Nivele de intervenţie de la program la proiect


127


După cum am văzut în acest capitol, Cadrul Logic se poate aplica atât la conceperea proiectelor, cât şi a programelor sectoriale naţionale. El este un instrument dinamic, care oferă o modalitate eficientă de păstrare a coerenţei interne a intervenţiei. Abordarea prin Cadru Logic nu trebuie privită ca un acţiune statică, el trebuind reevaluat şi revizuit ori de câte ori circumstanţele iniţiale se schimbă şi pe măsura ce implementarea intervenţiei avansează.

Concluzii

128

Managementul Proiectelor Cu Finantare Internationala

Documents

Transcript of Managementul Proiectelor Cu Finantare Internationala