49241134 Managementul Proiectelor Proiect de Finantare (1)

8/17/2019 49241134 Managementul Proiectelor Proiect de Finantare (1)

1/38

UNIVERSITATEA DIMITRIE CANTEMIR

MASTER MANAGEMENTUL AFACERILOR IN COMERT

MANAGEMENTUL PROIECTELOR STUDIU DE CAZ - PROIECT DE FINANŢARE

-microfermă de creştere !eşti"or #$ %i%tem #$c&i%-

Coordo$tor'

Prof()$i*(dr( M(M)re%$

M%ter$d' G+ITA SIMONA

,./


2/38

I$trod)cere

Pentru organizaţiile neguvemamentale din România, finanţarea este şi în prezent cea mai uzitată

modalitate de obţinere de fonduri, cele mai multe dintre organizaţiile de succes începand în acest mod,

chiar dacă ulterior şi-au diversificat opţiunile. ealtfel, pentru organizatiile neguvemamentale acestlucru este şi mai la îndemană! proceduri mai facile, e"perienţă mai îndelungată, motivaţii mai puternice

şi mai diverse.

ar pentru instituţiile publice # $laborarea unui protect, căutarea de surse de finanţare pentru el

şi elaborarea unei propuneri de finanţare sunt activităţi care sunt făcute peste îndatoririle obişnuite de

serviciu ale functionarilor publici. Pentru a face acest volum enorm de muncă în plus este nevoie numai

de o motivaţie puternică individuală şi de echipă. e aceea, pentru a-şi uşura volumul de muncă, pentru

a elimina procedurile greoaie de administrare a fondurilor şi pentru a căpăta e"perienţă, de multe ori

administraţiile publice locale %ca şi alte instituţii guvernamentale& se asociază în parteneriate cu

organizaţii neguvemamentale.

ar ce sunt aceste proiecte# 'ine sunt finanţatorii şi unde pot fi găsiţi# 'e sunt propunerile de

finanţare şi cum se scriu# 'um se face un parteneriat# 'e se întâmplă după ce un proiect este finanţat#

(oate acestea sunt întrebări la care vom răspunde în cursul de faţă.

E0!"icre terme$i"or

Proiect - un ansamblu de activităţi planificate care se adresează unei probleme specifice, îşi

propune să atingă obiective specifice, în limite de timp bine definite %are un început şi un sfârşit bine

determinate& şi beneficiază de fonduri limitate.

Pro!)$ere de fi$$1re - un document scris prin care solicitantul cere fonduri unui finanţator

pentru un proiect. Propunerea de finanţare %aplicaţie, cerere& trebuie să conţina elementele esenţiale ale

proiectului, cât şi acele elemente care pledează în favoarea solicitantului.

Fi$$1tor - o persoană sau instituţie %guvernamentală sau privată& care oferă spri)in financiar unor organizaţii, instituţii sau persoane pentru a rezolva o problemă, în baza unui contract, fără a urmări

în schimb alte avanta)e decât binele comunităţii.

*


3/38

FINANŢARE

Oferire #$ dmi$i%trre )$or fo$d)ri fi$$cire #$ %co!)" re"i2rii )$)i !ro3rm4

!roiect "e cr)i %!ecifictii %)$t 3rete #$ com)$ de către fi$$1t şi fi$$1tor(

Pentru început, finanţarea trebuie diferenţiată de alte metode de obtinere de fonduri!

DONAŢIE

Primirea de fonduri financiare sau în natură nereturnabile a căror utilizare o decide cel care le primeşte,

eventual cu limitări de utilizare impuse prin contractul de donaţie(

SPONSORIZARE

+ afacere de interes reciproc între o organizaţie şi un agent comercial, în care organizaţia oferă

promovarea sponsorului în schimbul banilor primiţi.

CREDITARE

Primirea cu împrumut a unor fonduri financiare, pe baza unui plan de afaceri sau a unor garanţii, care

urmează a fi returnate cu dobânda din momentul presupus iniţial al obţinerii de profit din utilizarea

acestor fonduri.

F)$c1ii"e m$3eme$t)")i !roiect)")i

P"$ificre 5 36$dire $tici!ti*ă !ri*i$d et!e"e ce tre7)ie %tră7ăt)te !e$tr) ti$3ere

o7iecti*e"or

Or3$i2re 5 "ocre re%)r%e"or !roiect)")i8 %t7i"ire şi de"imitre !roce%e"or8 1i$6$d co$t de

!"$ificre făc)tă

Im!"eme$tre 9 coordo$re 5 !)$ere #$ !rctică ce"or !"$ificte8 rmo$i2re deci2ii"or şic1i)$i"or

Co$tro" 5 !reciere !ro3re%)")i o71i$)t #$ direc1i o7iecti*e"or


4/38

Co$d)cere 5 direc1io$re ome$i"or im!"ic1i !ri$ $"i2 o!1i)$i"or8 ")re deci2ii"or şi

com)$icre "or

- planificarea este inutilă fără obiective clare

- un lucru neplanificat nu poate fi organizat

- implementarea devine o simplă e"ecuţie aleatorie fără planificare şi organizare iar coordonarea esteimposibilă

- controlul e"ecuţiei aleatorii, fără planificare şi organizare, nu se poate aplica decât în sens negativ şi

nu încura)ează progresul

- iar conducerea devine doar o manifestare lipsită de obiect a puterii

PLANIFICARE

dezvoltarea scopului, obiectivelor şi strategiei proiectului

stabilirea activităţilor proiectului şi a resurselor necesare

dezvoltarea de scheme de lucru pentru stabilirea relaţiilor logice dintre activităţile proiectului şi

punctele critice

realizarea programării în timp a proiectului pe baza schemelor de lucru

realizarea unui plan de prote)are a resurselor proiectului

realizarea de planuri de contingenţă

ORGANIZARE

stabilirea structurii organizatorice a echipei de proiect

identificarea şi repartizarea rolurilor membrilor echipei în cadrul proiectului

definirea politicilor, procedurilor şi tehnicilor managementului proiectului

pregatirea statutului managerului de proiect şi a instrumentelor de delegare

stabilirea standardelor de autoritate şi responsabilitate ale echipei de proiect alocarea resurselor materiale şi financiare pe activităţi

IMPLEMENTARE-COORDONARE

Pregatirea şi derularea activităţilor proiectului

/


5/38

0nstruirea personalului

1upervizarea

2rmonizarea deciziilor şi acţiunilor individuale

3onitorizarea resurselor şi activităţilor

CONTROL

ce se monitorizează şi care sunt aspectele relevante prin prisma celor / elemente caracteristice

%resurse, activităţi, rezultate, impact&

stabilirea criteriilor şi indicatorilor de performanţă

stabilirea standardelor de performanţă %calitate, proceduri, costuri, încadrare în timp, etc.&

stabilirea şi implementarea unei scheme de monitorizare şi evaluare a progresului organizaţiei în

direcţia dorită, integrată în planificare

stabilirea unui sistem informaţional între membrii echipei de proiect, între aceştia şi restul

organizaţiei şi între aceştia şi ceilalţi factori interesati

planificarea revizuirii regulate a strategiei în funcţie de rezultatele evaluării

Co$tro")" re!re2i$tă o f)$c1ie cre tre7)ie #$de!"i$ită !e totă d)rt der)"rii !roiect)")i:

CONDUCERE

cine are autoritatea de a decide, în ce domeniu şi care sunt limitele de autoritate ale postului sau

privind coordonarea activităţii şi alocarea resurselor proiectului

stabilirea modului de analiza a opţiunilor, luare a deciziilor şi comunicarea lor pentru fiecare

activitate a proiectului

realizarea unui plan de dezvoltare a tehnicilor de management participativ, în conducerea echipei de

proiect

dezvoltare de tehnici de luare a deciziilor de către echipa de proiect

E"eme$te"e )$ei !ro!)$eri de fi$$1re

4


6/38

'onceptul care stă la baza procesul de pregătire a propunerii este acela că prin fragmentarea

procesului în etape mici se simplifică rezolvarea sarcinii. ar nu pierdeţi din ochi imaginea

ansamblului general5

6ineti cont de faptul ca secţiunile ce urmează sunt aran)ate în ordinea în care să abordaţi

diferitele etape ale procesului de elaborare a propunerii de finanţare. +rdinea în care o propunere tipicăeste înaintată finanţatorului nu este aceeaşi cu cea în care ea trebuie elaborată.

+rdinea în care vi se cere să vă prezentaţi proiectul va poate adesea conduce pe o pistă falsă.

Ordi$e )2)"ă !r1i"or )$ei !ro!)$eri e%te co$%tr)ită !e$tr) creşte c)rte1e şi #$1e"e3ere

% t)$ci c6$d e%te citită %i e%te i$eficie$tă dcă e%te !"ictă #$ !roce%)" de %criere !ro!)$erii .

; Ordi$e ti!ică e"eme$te"or !ro!)$erii t)$ci c6$d e%te #$i$ttă fi$$1tor)")i'

7. 1crisoare de însotire 8. +biective

*. Pagina de titlu 9. 2ctivităţi

. Rezumat :. $valuare

/. 0ntroducere 7;. uget

?. @ustificarea proiectului 7*. 2ne"e

A Ordi$e #$ cre %)$t 7ordte e"eme$te"e !ro!)$erii t)$ci c6$d ce%t e%te e"7ortă'

7. Problema=scop

*. +biective

. 2ctivităţi ,,$lemente esenţialeB

/. $valuare

4. >uget

?. @ustificarea proiectului

8.


7/38

7;. Rezumat

77. 2ne"e

7*. 1crisoarea de însoţire

Ide$tificre şi doc)me$tre !ro7"emei

0deea demarării oricarui proiect este dată întotdeauna de necesitatea rezolvării unei probleme

e"istente la nivelul unui grup, al unei comunităţi sau chiar al întregii societăţi. 2şadar, înainte de a

întreprinde orice alt demers, instituţia trebuie să identifice problema pe care doreşte să o abordeze şi să

se documenteze asupra ei.

Problema poate să consiste, în general, într-o nevoie, o stare de fapt negativă ce trebuie

înlaturată, etc. Pentru toate formele pe care le poate lua problema, o putem defini ca fiind o %it)1ie %)

)$ com!"e0 de %it)1ii cre fecte2ă )$ 3r)! de ome$i8 o com)$itte8 %) #$tre3 %ociette "

)$ mome$t dt(

3odul cum este aleasă problema şi cum este formulat enunţul ei are o importanţă

covărşitoare asupra şanselor de a primi finanţare pentru rezolvarea problemei respective. e aceea,

membrii echipei care vor scrie propunerea de finanţare trebuie să se asigure de faptul că!

; Pro7"em e%te ome$i"or8 $) re%)r%e"or

; Orie$ttă %!re $e*oi şi $) %!re ofertă

; Pro7"emă %ă fie co$cretă8 $) 7%trctă

; O


8/38

*. 'ine este afectat de aceasta#

. 2 cui problemă este#

/. 'are este impactul problemei asupra beneficiarilor %potenţialilor beneficiari& ai organizaţiei=

instituţiei# 2supra eficienţei activităţii organizaţiei# 'ând se manifestă efectele negative ale acesteia#

4. $ste urgentă rezolvarea ei şi de ce#

?. $ste problema rezolvabilă cu resursele disponibile#8. 'e s-ar întâmpla dacă problema nu este rezolvată#

9. Cn ce stadiu se va afla problema după terminarea proiectului#

eterminarea problemei prioritare

Em)$1)" !ro7"emei .( ,( =(0mportanţa problemeiDrgenţa problemei)$3e !ro7"em c )rmre der)"ării !roiect)")i( Sit)1i

ide"ă o re!re2i$tă re2o"*re !ro7"emei cee ce $) %e #$tm!"ă #$totde)$( Aşdr8 odtă

defi$ită !ro7"em8 tre7)ie %ă fie forte )or de defi$it %co!)"(

Recomandări!

A $nunţul scopului trebuie să fie scurt şi concis.; Eu trebuie să apară necesitatea de a folosi con)uncţia FşiF pentru a despărţi două propoziţii. acă se

întâmplă acest lucru, s-ar putea să fie vorba de două scopuri.

A e asemenea, folosirea cuvantului FprinF atrage după el e"plicaţii cu privire la modul în care va fi

atins scopul proiectului.

9


9/38

O7iecti*e"e !roiect)")i

Dn obiectiv este un rezultat scontat ce trebuie obţinut în efortul de atingere a scopului

proiectului şi, implicit, a rezolvării problemei.

0maginându-ne prăpastia care e"istă între stadiul situaţiei înainte ca proiectul să înceapă şistadiul final, obiectivele reprezintă elementele prin care construim puntea peste prăpastie, paşi în

atingerea scopului.

(rebuie avută mare atenţie când se enunţă obiectivele pentru a nu se confunda cu activităţile.

2cestea din urmă descriu cum se îndeplinesc obiectivele. +biectivele reprezintă un sfârşit, în timp ce

metodele reprezinta un drum.

'ea mai bună regulă de deosebire a lor este urmatoarea! Dacă există un singur mod de a

îndeplini obiectivul pe care l-ati enunţat, probabil că, de fapt, aţi enunţat o acţiune.

+ altă metodă de a verifica dacă ceea ce se enunţă este un obictiv sau nu, este folosirea

iniţialelor unor cuvinte care reprezintă caracteristicile pe care trebuie sa le întrunească obiectivele,

iniţiale care, una lângă alta, compun cuvâtul englezesc 132R( %isteţ&!

S - % pecific

M - măsurabil

A - bordabil

R - realist

T - încadrabil în timp.

Eu trebuie uitată o caracteristică foarte impotantă pe care obiectivul trebuie să o aibă, aceea de

a putea fi e*")t. 'um veţi şti altfel ca v-aţi atins obiectivele#

Dn alt procedeu folosit de multă lume pentru scrierea corectă a obiectivelor este!

Te&$ic de %criere o7iecti*e"or #$ ş!te !şi

Pasul 7! eterminarea rezultatelor. Rezultatele sunt locurile cheie în care ne uităm pentru a vedea

schimbările sau îmbunătăţirile produse de proiect pentru populaţia ţintă.

:


10/38

Pasul * ! eterminarea indicatorilor de performanţă. 0ndicatorii şi unităţile de măsura cu a)utorul cărora

sunt măsurate performanţele obţinute în atingerea rezultatelor. Ee a)ută să vedem cât de aproape

suntem de rezultate.

Pasul ! eterminarea standardelor de performanţă. Ee arată care ar trebui să fie valoarea indicatorilor

de performanţă pentru a fi siguri ca am atins rezultatul.

Pasul /! eterminarea timpului necesar. 2dică intervalul de timp în care ne propunem să atingem

standardul de performanţă ma"im. $ste bine să indicăm timpul relativ la data de începere a proiectului.

Pasul 4! eterminarea costurilor necesare, adică a banilor necesari pentru realizarea obiectivului

respectiv. 2cest pas va fi reluat în secţiunea de concepere a bugetului.

Pasul ?! 1crierea obiectivelor. Cn acest pas sunt combinate informaţiile generate în paşii făcuţi până

acum. + reţetă generală pentru un obiectiv ar putea fi!

Să %un verb de acţiune şi o stare care să reflecte indicatorul de performanţă& " %grup ţintă& !6$ă

" %standard de performanţă& #$tr-)$ tim! de %perioada de timp& c) )$ co%t tot" $) mi mre de

%costul estimativ&.

Exemplu: Să crească gradul de integrare în muncă al şomerilor din Bucureşti cu !" faţă de numărul

actual în şase luni cu un cost total de aproximativ #!$!!!$!!! lei$

Pasul 8! $valuarea obiectivului. Revizuirea obiectivului şi obţinerea răspunsului la o întrebare de genul!

FReflectă obiectivul respectiv FcantitateaF de schimbare pe care o dorim în cadrul rezultatului vizat#

aca da, ai un obiectiv realist. aca nu, probabil că indicatorii de performanţă sunt aleşi greşit sau

standardele de performanţă sunt prea mici.

'u toate că este o tehnică mai laborioasă şi pare FteoreticăF, ea clarifică şi uşurează mult munca,

atât celor care scriu propunerea, cât şi celor care citesc. 'u nişte obiective clare veţi şti întotdeauna ce

aveţi de făcut, şi veţi putea spune în orice moment ce aţi făcut din ceea ce aţi spus că faceţi.

7;


11/38

Acti*ită1i

1ecţiunea din proiect referitoare la activităţi cuprinde descrierea detaliată a ceea ce organizaţia=

instituţia urmează să întreprindă pentru atingerea obiectivelor.

Acti*itte e%te )$ mi>ioc de ti$3e )$ o7iecti*

(rebuie reţinut faptul că pentru atingerea unui obiectiv este necesară punerea în practică a mai

multor metode %activităţi&. 2şa cum s-a menţionat şi la capitolul Fob)ectiveF, dacă pentru un obiectiv nu

se poate defini decât o metodă de a fi atins, înseamnă ca obiectivul respectiv este, de fapt, o activitate.

2cest capitol trebuie să cuprindă!

7. $nuntarea fiecarei cti*ită1i în parteG

*. 1pecificarea re%!o$%7i")")i activităţii respective!

. 1pecificarea re%)r%e"or de care este nevoie %personal, echipament, timp&G

/. escrierea %ec*e$1e"or #$ tim! şi modul cum se interferează activităţileG

Pentru a elabora activităţile prin care se atinge un obiectiv, răspundeţi-vă la următoarele

întrebari!

A 'e anume aveţi de făcut pentru atingerea obiectivului# %Răspunsul la această întrebare îl consituie

acţiunile ce trebuie întreprinse.&

A 'e sarcini trebuie îndeplinite în cadrul fiecarei acţiuni# %Răspunsul la această întrebare îl constitute

sub-activităţile ce trebuiesc întreprinse.&

A 'e resurse sunt necesare pentru îndeplinirea fiecarei sarcini# HRăspunsul vă a)ută să evaluaţi resursele

de care aveţi nevoie şi planificarea în timp.&

A 'are sunt datele de începere şi terminare a sarcinilor# %Răspunsul la această întrebare vă a)ută sădeterminaţi secvenţele în timp.&

A 'um se vor selecta participanţii# %Răspunsul vă a)uta să vă daţi seama dacă veţi avea oamenii necesari

pentru ducerea activităţilor la bun sfârşit.&

Recomandări!

77


12/38

A Resursele specificate la sectiunea FactivităţiF trebuie să corespundă cu resursele cerute în buget.


13/38

pregătim sucesele viitoare. cu standardele de performanţă e"terne G

pentru a ne compara activitatea cu ale ator instituţii

similare.

$valuarea se concentrează asupra a patru aspecte principale! re%)r%e i$*e%tite, cti*ită1i

de%făş)rte, re2)"tte o71i$)te, 7e$eficii re"i2te.

Pentru a putea fi realizată, evaluarea necesită, în cele mai multe cazuri, culegerea de date pe

toată perioada derularii proiectului, adică mo$itori2re proiectului.

2şadar, monitorizarea e%te !roce%)" de co"ectre %i%temtică şi $"i2re i$form1iior c)

!ri*ire " cti*ită1i"e ec&i!ei i$%tit)tei( 3onitorizarea ne a)ută să efectuăm o verificare regulată a ceea

ce facem în mod curent, informaţiile pot reprezenta indicatori atât cantitativi, cât şi calitativi.

Planul de evaluare trebuie să cuprindă deci, referiri la modul cum vor fi culese informaţiile cu

privire la derularea proiectului %cum se va face monitorizarea& şi la felul în care se va aprecia măsura în

care au fost atinse obiectivele şi s-au obţinut rezultatele preconizate.

Pentru a putea spune că faceţi o evaluare corectă a proiectului trebuie ca la sfârşitul procesului

de evaluare să puteţi răspunde la următoarele întrebări!

A Cn ce măsură proiectul şi-a atins obiectivele propuse#A Cn ce măsură atingerea acestor obiective poate fi atribuită în mod direct proiectului dumneavoastră#

A Cn ce măsură proiectul s-a desfăşurat conform planificării propuse în cererea de finanţare#

2tenţie5

7. 2tât monitorizarea cât şi evaluarea nu au obiect şi sunt imposibil de făcut în mod efectiv atunci când

proiectul nu are foarte bine clarificate şi formulate obiectivele.

*. 2ctivitatea de monitorizare şi evaluare trebuie incluse în planificare, iar costurile necesare efectuării

lor trebuie cuprinse în buget.

7


14/38

?)3et)" de !roiect

?)3et)" !roiect)")i re!re2i$tă tot"itte $e*oi"or şi di%!o$i7i"ită1i"or fi$$cire !e$tr)

!roiect)" re%!ecti*(

Cn sens mai larg, bugetul de proiect poate fi privit ca o planificare a proiectului din punct devedere financiar. Pregătirea unui buget detaliat şi realist permite o imagine mai clară a resurselor

necesare atingerii obiectivelor proiectului. 2stfel, bugetul atribuie valoare financiară activităţlor

proiectului, planificarea generală a proiectului Fmergând mână în mânăF cu cea generală. e asemenea,

bugetul reprezintă şi un important instrument de control al resurselor financiare ale proiectului, orice

abatere trebuind luată în considerare.

Et!e #$ re"i2re 7)3et)")i!

7. Planificarea activităţilor proiectului

*. $stimarea cheltuielilor în detaliu pentru fiecare activitate şi subactivitate

. $stimarea potenţialelor surse de venituri

/. Reconcilierea diferenţelor dintre cheltuieli şi venituri

4.


15/38

TIPURI DE ?UGETE

( ?)3et !e cte3orii de c&e"t)ie"i

$ste cel mai simplu buget, care grupează cheltuielile pe anumite categorii, alese fie din

considerente fiscale, fie urmărind clasificarea finanţatorului. Cn continuare vă oferim cea mai simplăclasificare, împreună cu câteva e"emple şi recomandări!

Artico" de 7)3ete Ti!)ri de c&e"t)ie"i e0em!"e Recom$dăriPersonal - salarii anga)aţi

- salarii colaboratori

- ta"e consultanţă

Eu includeţi doar salariul net, ci şi

impozitele. Ja anga)aţi includeţi

contribuţia la asigurări sociale, fondul

de sănătate, a)utor de şoma)

eplasări şitransport

- bilete de avion, tren, autobuz- chitanţă ta"i

-diurnă

- cazare

- costuri pentru folosirea autovehicolelor

personale

- închiriere autovehicule

- transport materiale

$ bine să stabiliţi un barem pentruaceste costuri! valoarea diurnei,

categoria de hotel pentru cazarea în

deplasare, condiţii privind transportul

de tren, consumul de benzina la 7;;

Km

$chipament -include de obicei bunuri în valoare de cel

puţin 8 ;;; ;;; lei şi o durată de viaţă de

cel puţin doi ani

-sofLare

-accesorii mai scumpe %cabluri. piese. etc&


16/38

- utilităţi %electricitate, apă,&

- salarii personal birou implicat în

managementui proiectutui

- întreţinerea echipamentului

- asigurări

ceea ce crează probleme în

managementul financiar al proiectului

7( ?)3et !e cte3orii de c&e"t)ie"i şi !e cti*ită1i

Irupează cheltuielile pe categorii şi activităţi în cadrul aceluiaşi pro)ect, etc.

$"emplu!

'ategorie de cheltuieli 2ctivitatea 2 2ctivitatea > 2ctivitatea ' (otal costuri= categorieirectePersonaleplasare$chipament0ndirecte %administrative&(otal costuri activităţi

$ste tipul de buget cu care se operează atunci când se elaborează bugetul proiectului. Dtilizându-l, ne

putem asigura de faptul că nu scăpăm din vedere nici o activitate şi nici o cheltuială.

c( ?)3et !e %)r%e

Irupează cheltuielile pe categorii şi pe surse de finanţare care participă cu fonduri. $"emplu!

'ategorie


17/38

punct de vedere financiar proiectul respectiv şi în ce măsură. acă se doreşte o detaliere privind modul

în care s-a a)uns să se prevadă sumele aferente fiecarui tip de cheltuială, se poate ataşa şi bugetul de tip

FbF %pe activităţi şi categorii de cheltuieli&.

'oncluzii!

7. >ugetele cuantifică activităţi - adică le conferă valoare în bani*. >ugetele diri)ează cheltuielile astfel încât resursele să fie cheltuite numai pentru activităţi care

spri)ină obiectivele proiectului

. >ugetele identifică ce resurse sunt necesare şi când sunt solicitate

/. >ugetele permit e"aminarea obiectivelor şi activităţilor unui proiect din punct de vedere al costului

lor actual

4. Dn buget realist şi actualizat permite evaluarea financiară a proiectului

1e poate întampla ca finanţatorul să nu ofere suma totală pe care o considerăm necesară atunci

când scriem proiectul. 2ceasta poate avea mai multe motive! fie nu am e"plicat acţiunea şi costul ei

asociat destul de clar, fie că nu am calculat corect fondurile necesare, fie a considerat că propunerea

este bună, dar suma prea mare pentru fondurile sale alocate.

e menţionat ar fi estimarea contribuţiilor personate %in-Kind&G este bine să ataşăm o

prospectare a pieţei ce oferă servicii sau produse similare, pentru a putea susţine estimările de preţ

făcute.

$ste bine să e"plicaţi finanţatorului că dacă nu vă oferă toată suma pe care aţi cerut-o %şi care

este bine )ustificată&, proiectul nu va putea atinge toate obiectivele pe care le-aţi propus şi că ar trebui

să aibă în vedere acest fapt, mai ales atunci când va evalua rezultatele proiectului vs. Eegociaţi,

atunci când este posibil.

@)%tificre !roiect)")i

$ cdr)" ce%t)i c!ito" tre7)ie %ă co$*i$3e1i fi$$1tor)" de )rmătore"e %!ecte !

7. Problema abordată în cadrul proiectului este una reală %vezi capitolul referitor la identificarea şi

documentarea problemei&, iar amânarea rezolvării ei are repercursiuni asupra unui grup seminificativ

de cetăţeni. (rebuie să e"plicaţi într-un mod cât mai convingător ce ar urma să se întâmple dacă

problema respectivă ar fi lăsată nerezolvată, fără a fi patetici.

78


18/38

*. 2tingerea scopului şi, implicit, rezolvarea problemei va aduce o serie de avanta)e comunităţii,

societăţii sau anumitor grupuri sociale, avanta)e pe care trebuie sa le menţionaţi.

. 0nstituţia dumneavoastră este în măsură să abordeze problema respectivă şi să ducă proiectul la bun

sfârşit. $"plicaţi cât mai clar argumentele care susţin această afirmaţie. emonstraţi că aveţicompetenţa necesară.

Fi$$1re )"terioră 9 D)r7itte !roiect)")i

'ei mai multi finanţatori doresc ca finanţarea lor să contribuie capital la creşterea gradului de

cunoaştere într-un domeniu importantG cu alte cuvinte le place să-şi cumpere un mic loc în posteritate

prin contribuţia lor financiară. Mor să vadă că proiectul pe care îl finanţează traieşte mai departe de

limita propusă în cererea de finanţare, pentru ca ei %pe lângă celelalte grupuri-ţintă& să se poată bucura

de beneficii. 2dică vor să vadă că investiţia lor este pe termen lung.

'ei mai mulţi căutători de finanţare însă, nu au forţa să gândească sau să descrie proiectul pe

care îl propun decât pe durata derulării trecută în cererea de finanţare.

Eu faceţi ca ei. 2rătaţi finanţatorului că v-aţi gândit la derularea în continuare a proiectului, ca

aveţi contactele necesare pentru a susţine financiar proiectul respectiv după ce s-a terminat respectivă

finanţare. Potenţialele surse de finanţare viitoare pot include!

A grant-uri ale altor finanţatori

A ta"e pe servicii prestate

A programe de dotare %sau autodotare&

A grant-uri ale aceluiaşi finanţator %la o finanţare ulterioară&

$ste de dorit să includeţi în această secţiune un buget prospectiv detaliat care să scoată în

evidenţă obţinerea durabilităţii proiectului. acă aveţi în vedere să obţineţi o altă tranşă de finanţare,

este bine să-l înştiinţaţi pe finanţator încă de la început despre acest lucru şi să motivaţi temeinic nevoiade asistenţă ulterioară. 3ulţi căutători de finanţare sunt atât de concentraţi pe prezent încât uită că

finanţatorul acordă o mai mare atenţie proiectelor care îi solicită o Ffinanţare susţinutăF.

I$trod)cere

79


19/38

0ntroducerea este acea parte a propunerii în care îl convingem pe finanţator că instituţia noastră

e cea mai potrivită pentru a aborda şi rezolva problema de care se ocupă proiectul nostru. 1copul

introducerii este acela de a spori interesul finanţatorului pentru ceea ce face instituţia noastră şi de a-l

face interesat să citească mai departe propunerea de finanţare.

0ntroducerea trebuie!A să descrie instituţia noastră şi acţiunile pe care le întreprinde

A să prezinte relaţionarea dintre scopul şi obiectivele proiectului şi scopul şi obiectivele pe termen lung

ale instituţiei

A să scoată în evidenţă pregătirea profesională şi ştiinţifică a personalului ce se va ocupa de proiect şi

ale responsabilului=coordonatorului de proiect

A să prezinte persoanele ce pot oferi recomandări

A să prezinte alte tipuri de suport de care beneficiază instituţia în prezent

A să prezinte orice altă informaţie menită să crească credibilitatea instituţiei

2r fi de dorit ca introducerea să nu fie mai mult de o pagina 2/ şi să ofere informaţii clare şi la

obiect, pentru a uşura lectura.

Tit")" !roiect)")i

(itlul este citit primul în cadrul unui proiect. Ma trebui deci să găsiţi ceva care să-l facă pe

finanţator să meargă mai departe. 1ă includeţi în titlu ceva care să-l trezească curiozitatea.

e obicei titlul trebuie !

A să fie descriptiv

A să scoată în evidenţă rezultatele proiectului şi nu metodele folosite

A să descrie avanta)ele pe care le vor câştiga beneficiarii sau societatea de pe urma proiectului

A să fie clar, concis şi uşor de ţinut minte.

7:


20/38

acă vreţi să vedeţi câteva e"emple de titlu, este de a)uns să deschideţi un ziar de senzaţieG cam

aşa ceva trebuie folosit ca stil şi design.

(itlul poate varia ca lungimeG cel mai bine ar fi să întrebaţi %dacă aveţi posibilitatea& finanţatorul

căruia îi veţi trimite proiectul ce l-a frapat pozitiv la titlurile proiectelor admise la ultima etapă de

finanţare. 1unt finanţatori care au reguli stricte în privinţa numărului de litere folosite într-un titlu. 1e

spune că Fe bine să foloseşti zece sau treisprezece cuvinte în titlul proiectului tăuF.

Recomandări!

A e bine să nu folosiţi acronime atunci cănd finanţatorul nu menţionează e"plicit că doreşte acest lucru

A nu faceţi referinţe la vasta dumneavoastră cultură %mitologie, cultură generală, istorie, artă, etc.&. 1-ar

putea ca finanţatorul vs. să nu aibă aceleaşi hobbN-uri cu ale vs.

A nu încercaţi să impresionaţi finanţatorul cu termeni tehnici sau cu elemente de )argon. acă termenii

finanţării nu prevăd acest lucru s-ar putea să nu vă faceţi înţeles pe deplin.

Re2)mt)" !roiect)")i

Rezumatul este o FcondensareF clară şi concisă a propunerii. 3otivele pentru care o cerere de

finanţare trebuie să cuprindă un rezumat sunt următoarele!

7. e cele mai multe ori, rezumatul este solicitat de către finanţator.

*. Rezumatul oferă o trecere în revistă a capitolelor care urmează, făcându-le, astfel, pe acestea, mai

uşor de înţeles.

. e multe ori, rezumatul este singura parte a cererii de finanţare care se citeşte, servind, astfel, ca

unică bază de luare în considerare sau respingere a proiectului.

/.


21/38

A menţionarea costului total al proiectului, a fondurilor de)a primite, fondurilor solicitate de la

finanţatorul căruia îi este adresată cererea şi a fondurilor solicitate de la alţi finanţatoriG

A menţionarea modului de finanţare în viitor %durabilitatea proiectului&.

+rdinea în care sunt trecute aceste elemente în revistă în cadrul rezumatului este puţin diferită

de cea de mai sus. Primul lucru pe care finanţatorul trebuie să-l ia la cunoştinţă este FproblemaF.2şadar, problema trebuie să fie primul aspect menţionat, după care trebuie să urmeze celelalte elemente

în ordinea prezentată mai sus.

eşi rezumatul este prima componentă a cererii de finanţare care se citeşte, ea se redactează

după ce toate celelalte sunt completate.

Dneori finanţatorul cere elementele care trebuie cuprinse în rezumatG uneori rezumatul trebuie

încadrat într-un anume spaţiu dintr-un formular, sau trebuie să contina FnOOcuvinte.

Respectaţi întocmai cerinţele finanţatorului5

A$e0e"e !roiect)")i

2desea, această secţiune poate fi decisivă în competiţia instituţiei dumneavoastră cu alţi

solicitanţi de finanţare. $a poate contribui la întregirea imaginii finanţatorului despre instituţie şi la

sporirea credibilităţii ei.

e regulă, ane"ele sunt solicitate de către finanţatorul căruia îi adresaţi cererea. $ste bine însă

să aveţi în vedere următoarele elemente pentru a fi incluse în ane"e, chiar dacă ele nu sunt solicitate de

către finanţator!

A lista membrilor conducerii organizaţieiG

A curriculum vitae al responsabilului de proiect şi al persoanelor cheieG

A e"plicitarea bugetuluiGA planul de activitate pe anul în cursG

A bugetul general curent!

A lista cu alţi finanţatori, în trecut şi în prezent, ai organizaţieiG

A materiale legate de alte proiecte sau activităţi relevante pentru proiectul în cauza.

A acordurile de parteneriat %dacă este cazul&

*7


22/38

A orice documente care spri)ină argumentaţia proiectului

Cn cazul în care în celelalte capitole ale propunerii se fac trimiteri la ane"e, este bine să se

precizeze numărul ane"ei şi pagina la care se află.

Scri%ore de i$te$1ie

Cn cazul unora dintre finanţatori, procedura de solicitare a fondurilor presupune, în prima fază,

adresarea către aceştia a unei %scrisori de intentie% . 2ceasta este o prezentare generală a proiectului şi

a)ută potenţialul finanţator să înţeleaga ce anume problemă este abordată în proiect, de ce se impune

demararea proiectului, c6$d începe şi se termina proiectul şi c6t co%tă el.


23/38

A rezultatele aşteptate %avanta)ele scontate&G

A modul în care va fi implementat %în mare&G

A bugetul total %estimativ& şi menţionarea altor co-finanţatori %dacă e"istă&G

A parteneriate %dacă este cazul&.

1crisoarea de intenţie nu trebuie trimisă numai finanţatorilor care cer aşa ceva. $a scuteşte şisolicitantul de a munci degeaba la o propunere laborioasă, şi finanţatorii de a primi şi citi propuneri de

proiecte neeligibile.

Crcteri%tici"e )$ei 7)$e !ro!)$eri de fi$$1re

0ndiferent care sunt cerintele finanţatorilor sau cunoştintele solicitanţilor de finanţare sunt

anumite secţiuni care nu trebuie să lipsească din nici o propunere bună!

$M2JD2R$2 E$M+00

Cn această secţiune identificaţi ce doare. (rebuie să demonstraţi că aveţi o întelegere clară a

problemei. % &roblema&

3$0DJ $Q($RE

2ici puneţi problema în conte"t. (rebuie să descrieţi toţi factorii care influenţează problema.

$"plicaţi de ce soluţia propusă de dumneavoastră merită a fi finanţată. ovediţi că aveţi informaţii

complete şi competente privind de asemenea alte oferte în sectorul dvs. de piaţă. % 'ustificarea

proiectului&

1+JD602 PR+PD122ceastă secţiune este inima propunerii dumneavoastră! o trecere în revistă a ceea ce vreţi să

faceţi pentru a Flua durereaF beneficiarului dumneavoastră. $a trebuie să fie clară, specifică şi creativă.

Puteţi introduce ceva la care finanţatorul nu se aşteaptă, dar aduce unicitate proiectului $ (Scopul,

obiectivele&

*


24/38

23PR$E(2 PR+PR0$

escrieţi cum veţi FduceF beneficiarii de unde sunt acolo unde vreţi să fie.


25/38

-


26/38

'ontează deseori la formarea unei impresii despre solicitant şi aspectul propunerii.

Eu uitaţi! propunerea este avocatul dumneavoastră, cea care va susţine cauza5

Re"1i c) fi$$1tor)"

'e se întamplă dacă aveţi norocul ca propunerea să fie acceptată pentru finanţare# 1igur că

primul pas ar fi să sărbătoriţi5 ar nu-i uitaţi pe cei care au crezut în dumneavoastră! finanţatorii. Dn

FmultumescF în scris este întotdeauna o bilă albă pentru dumneavoastră.

+dată cu semnarea contractului se stabilesc termenele şi tranşele de plată, cerinţele specifice ale

finanţatorului, şi se lămuresc toate neclarităţile cu privire la desfăşurarea proiectului. (ot acum se

stabilesc şi modalităţile de raportare.

R!orte"e

Rapoartele sunt documente scrise care e"plică evoluţia proiectului la un moment dat. $le pot fi

rapoarte intermediare şi rapoarte finale.

*aportul intermediar arată finanţatorului unde s-a a)uns în desfăşurarea proiectului, cu ce

rezultate, care au fost dificultăţile şi cum au fost soluţionate, câţi bani s-au cheltuit şi pe ce. + aprobare

a raportului intermediar arată că finanţatorul a fost mulţumit de mersul proiectului şi vă aprobă

următoarea tranşa de bani.

*aportul final cere o muncă mult mai comple"ă şi laborioasă. Pentru raportul final trebuie

adunate toate materialele semnificative de pe parcursul proiectului care să )ustifice şi să e"emplifice

activităţile desfăşurate %fotografii, sonda)e, casete video, chestionare, broşuri, articole de presă,documente )ustificative ale cheltuielilor făcute&. easemenea nu trebuie uitate rezultatele concrete ale

proiectului şi modalităţile prin care se va masura impactu.

+rice finanţator apreciază sinceritatatea, astfel încât nu-i ascundeţi greutăţile cu care v-aţi

confruntat şi soluţiile pe care le-aţi ales. Ma aprecia dacă veţi merge să cereţi un sfat atunci când aveţi o

*?


27/38

problemă în desfăşurarea proiectului. 'hiar şi datele de raportare pot fi amânate dacă solicitaţi, şi

solicitarea este )ustificată.

(otu este să creaţi o relaţie de respect şi încredere între dumneavoastră şi finanţator. i această

relaţie se cultivă, de la primul contact până la următoarea finanţare, ş.a.m.d. 'e impresie placută

provoaca cineva care menţine contactul cu finanţatorul, chiar şi atunci când nu solicită finanţare.

+rice succes aveţi împărtăşiţi-l cu cei care v-au spri)init odată sau ar putea să vă spri)ine. Meţiavea plăcuta surpriză ca, după un timp de la prima finanţare, să mai fiţi finanţat de acelaşi finanţator,

doar pentru că vă cunoaşte, ştie că sunteţi serios şi vă respectaţi cuvântul şi faceţi treabă bunăă. i asta

pentru că aţi păstrat relaţii bune şi continue.

Prte$erite

in ce în ce mai des, în ultimul timp, finanţatorii încura)ează parteneriatele %între organizaţii

neguvernamentale, între institutii guvernamentale şi +EI-uri, etc&. e ce oare#

Cn primul rând pentru creşterea productivităţii. Dnirea forţelor face ca treaba să fie făcută mai

bine. ar, făcând abstracţie de acest scop ma)or, mai sunt şi alte avanta)e!

A satisfactia sporită a clienţilor %beneficiarilor&

A schimbul de e"perienţă

A dezvoltarea gândirii critice

A cunoaşterea şi întelegerea unor structuri diferite de organizare

A construirea încrederii reciproce

A asigurarea durabilităţii proiectului = programului respectiv

C)m %e co$%tr)ieşte )$ !rte$eritB

'onstruirea unui parteneriat este un proces deliberat. 2cesta implică aptitudini specifice,

strategii şi cunoştinte pe care parţile implicate trebuie să le cunoască şi să le folosească.'eea ce va vom prezenta în continuare este un model ce prezintă câteva aspecte importante de

care să ţineti seama atunci când începeti un parteneriat nou. >ineînţeles el trebuie adaptat nevoilor reale

ale partenerilor.

P2R($E$R0

*8


28/38

Cnainte de a intra într-un parteneriat ar trebui să aveţi următoarele aptitudini.

- managementui schimbării

- comunicare

- rezolvarea problemelor

- conştientizarea diversităţii

- realizarea contractelor e cele mai multe ori vă veţi da seama că aveţi nevoie de aceste aptitudini după începerea

parteneriatului.

32E2I$3$E(

Rolul managementului într-un parteneriat este acela de a-l susţine. 3anagementul ar trebui!

- să stabileasca o viziune de ansamblu

- să furnizeze instruire

- să împărtăşească cunoştinţele

- să definească aşteptările

- să a)ute parteneriatul să funcţioneze propriu-zis %să asigure resursele, să sărbătorească succesul, etc&

Stdii "e !rte$erite"or

'a orice altă relaţie, parteneriatele trec prin stadii diferite. 2ceasta înseamnă că ar trebui să vă

aşteptaţi la anumite lucruri şi să încercaţi sa le planificaţi.

PJ2E0


29/38

; St7i"i1i !ri$ci!ii"e de coordo$re c1i)$i"or - 'ând şi unde vă veţi întâlni# 'ât de des# 'um se

hotărăsc modificările care survin în timpul implementării proiectului# 'um se vor rezolva

neînţelegerile#

A Sem$1i co$trct)"

0E($IR2R$2e îndata ce veţi începe să lucraţi cu partenerul, veti începe să creaţi o a treia entitate!

parteneriatui. e aici va veni încrederea reciprocă care va da naştere la responsabilitate şi implicare

reciprocă. 2sta înseamnă că fiecare partener va lucra în cadrul parteneriatului chiar şi atunci când are

sarcini individuale.


30/38

Cn funcţie de problema pe care dorim să o rezolvăm, trebuie făcută o cercetare a pieţei, pentru a

găsi finanţatorii potriviţi pentru ceea ce vrem sa facem.

'ercetarea pieţei nu poate fi făcută la nesfârşit, oricât de perfecţionişti am încerca să fim.

Rezultatele pe care trebuie sa le avem în vedere ar putea fi următoarele!

A identificarea a cât mai multor surse de finanţare posibile acordate la proiectul pe care îl doriţi

A strângerea unei cantităţi de informatie îndea)uns de mare pentru a putea hotărî care sunt finanţatorii preferaţi

A dezvoltarea unei baze de date care să permită conturarea unei strategii de contactare a finanţatorilor

$ste bine să vă gandiţi şi la posibilitatea coroborării mai multor surse de finanţare pe acelaşi

proiect, dar pentru atingerea unor obiective diferite. $"istă finanţatori care preferă să finanţeze proiecte

în colaborare cu alţi finanţatori, ceea ce poate fi un lucru bun şi pentru organizaţia vs.

e tipuri de surse de finanţare puteţi găsi

1urse de finanţare publice!

A proiecte guvernamentale la nivel local

A proiecte guvernamentale la nivel regional

A proiecte guvernamentale la nivel naţional

A proiecte guvernamentale la nivel internaţional

1urse de finanţare private!

A fundaţii ale comunităţii

A fundaţii la nivel naţional

A fundaţii cu scopuri speciale

A fundaţii particulare

A fundaţii ale unor companii

Dnde puteţi obţine informaţii despre finanţatori#

- Ja centrele de resurse ale organizaţiilor neguvernamentale- 2genţia Eaţională pentru ezvoltare Regională

- 3inistere

- elegaţia Dniunii $uropene

;


31/38

Persoanele cu e"perienţă în alcătuirea propunerilor de finanţare şi a obţinerii de fonduri în

general ştiu ca o organizaţie = instituţie poate petrece o perioada îndelungată de timp construind relaţiile

cu fundaţiile sau agenţiile finanţatoare, înainte de a primi vreo finanţare de la acestea.

'olectarea de date privind nevoile comunităţii, dezvoltarea de idei de proiecte, cultivarea

relatiilor şi obţinerea de informaţii edificatoare despre finanţator, contribuie la succesul finanţării.

Probabil că cel mai important element al sistemului de căutare de finanţare este contactarea preliminară a potenţialului finanţator.

1e estimează că şansele dumneavoastră cresc dacă stabiliţi un contact cu finanţatorul înainte de

a scrie proiectul.

Ce i$form1ii r tre7)i %ă f"1i de " fi$$1tor8 #$i$te de #$ce!e %ă %crie1i !ro!)$ere

de fi$$treB

A 'are sunt domeniile de interes ale finanţatorului#

A 'e criterii de eligibilitate are#

A 'e tipuri de proiecte a mai finanţat#

A 'are sunt sumele alocate şi pe ce perioadă de timp#

A 'ât durează procesul de evaluare a propunerii# %când voi primi răspuns#&

A 'are sunt termenele de depunere a cererilor#

A 'are sunt modalităţile de contact#


32/38

PROIECT DE FINANŢARE

-microfermă de creştere !eşti"or #$ %i%tem #$c&i%-

7.(itlu

R$2J0S2R$2 DED0 3+DJ $ 30'R+


33/38

% larias gariepinus& 0 $J2>+R2R$2 ($VE+J+I0$0 $ 'R$($R$ 0E($E10MT CE 101($3

CE'V01

*.escriere

Proiectul propus constă în adaptarea unei specii noi de somn african %'larias gariepinus&,în premieră pentru acvacultura autohtonă, şi realizarea unui modul de creştere intensivă printr-o

tehnologie nouă în sistem închis. 'omple"itatea proiectului constă în elaborarea si implementarea în

premieră în ţara noastră a fazelor acvaculturii somnului african în cultura intensivă în sistem închis.

1oluţia propusă este importantă pentru sectorul piscicol deoarece aduce un produs nou pe piaţă dintr-

o specie de peşte performană , cerută pe pieţele e"terne iar procesele de producţie sunt conforme cu

standardele europene.

Rezultatele cercetWrilor au demonstrat calităţile bioproductive de e"cepţie şi adaptabilitatea

deosebită a somnului african la condiţiile de creştere intensivă .1tudiile specialiştilor demonstrează

productivitatea ridicată , microferma urmând să producă 4;;t de peşte anual , cu ? muncitori %9t

peşte=muncitor&.

in punct de vedere al biosecurităţii , nu e"istă pericolul aclimatizării speciei în zone climatice

temperatXcontinentale, deci nu poate periclita echilibrul ecologic al biocenozelor din apele României ,

deoarece specia moare în câteva ore în apă cu temperaturi de 7*Y - 7Y', temperatura optimă de

creştere este în intervalul */Y-*8 Y'.

.Jocalizare

3icroferma va fi amplasată în localitatea >udurleni , pe terenul deţinut de ferma

piscicolă 1.'. >istriţa 1.2. cu sediul în >istriţa . Jocalitatea >udurleni se află în sud-vestul

)udeţului >istriţa-Eăsăud , la o distanţă de ; de Km. de >istriţa , municipiu reşedinţă de )udeţunde îşi are sediul firma noastră.

/.1copuri


34/38

Rezultatele studiilor de specialitate au relevat faptul că acvacultura peştilor de consum

produce mult sub posibilităţile e"istente in România! nu satisface cerinţele pieţei interne, nu este

concurenţială pentru e"port, iar costurile de producţie sunt foarte ridicate. Prin urmare, proiectul

propune aplicarea măsurilor menite să asigure dezvoltarea durabilă a sectorului, până la atingerea

nivelului optim al cantităţii şi calităţii=diversităţii producţiei. 2cest deziderat poate fi atins prin!

a&i$trod)cere i$ c*c)"t)r rom6$e%c )$or %!ecii *"oro%e!2vanta)ele introducerii în acvacultura autohtonă a speciei sunt! ritm de creştere deosebit de ridicat

%a)unge la un Kg în : luni, carne albă , fară os ,cu conţinut scăzut de acizi graşi&, nu este pretenţioasă la

calitatea apei, se adapteaza uşor la condiţii de captivitate, se reproduce în captivitate de mai multe ori

într-un an , acceptă şi creşte cu hrană ieftină.

$lemente de noutate aduse pentru acvacultura autohtonă! sistem intensiv de crestere ;,*4-;,?t=mc

volum de bazin, maniera industrială de e"ploatare cu livrare continut, durata de creştere 9-7; luni %?;;-

7*;;g&, spor de greutate foarte avanta)os, tehnologie practicabilă cu debit minim de apă de7mc.zi=7;t

peste, suprafata de productie redusa 4=? mp=t. , productivitate ridicata.

b&!ri$ im!"eme$tre !ri$ci!ii"or şi te&$o"o3ii"or moder$e de c*c)"t)ră 72te !e %i%tem

i$d)%tri"-i$te$%i*'

'apacitatea de productie a unui modul este de *t=an pentru creşterea în flu" continuu la o densitate de

*4;Kg=mc apă.3odulul se compune din bazinele de creştere şi instalaţia de recirculare si condiţionare

a apei

Bazine de creştere-


35/38

4.+biective

4.7.+biective generale

+biectivele generale ale proiectului sunt! realizarea în premieră în ţară, a unui modul de

microfermă pentru introducerea în acvacultura românească a unei specii valoroase de somn african%'larias gariepinus& şi aplicarea tehnologiei de creştere în sistem intensiv închisG alinierea la normele

comunităţii Dniunii $uropene şi a implementării aZuis-ului comunitar.

4.*.+biective specifice

+biectivele specifice cuprind! sporirea producţiei de peşteG diversificarea producţiei de peşteG

atingerea cerinţelor standardelor de calitate şi siguranţă pentru produsele din domeniul piscicol. Prin

realizarea microfermei se vor obţine avanta)e economice importante %reducerea importurilor de

tehnologie şi echipamente, dezvoltarea pieţei de tehnologii si echipamente pentru piscicultură,

dezvoltarea pieţei de produse piscicole&.

?.@ustificare


36/38

Maloarea investiţiei se ridică la 7?9.;;; euro , din care !

- împrumut nerambursabil din fondurile 12P2R 94

- fonduri proprii 74

PR+0$'(2R$ consultanţi de specialitate

proiectant

;;; euro

4;;; euro'V$J(D0$J0

0EM$1(0600

materiale de construcţie

echipamente

avize de e"ecuţie

*;.;;; euro

*4.;;; euro

7.4;; euro'V$J(D0$J0

$Q$'D60$

utilităţi

manoperW e"ecutant

.4;; euro

74.;;; euro'V$J(D0$J0 $

PR+D'60$

puiet

hrană

punere în funcţiuneutilităţi

74.;;; euro

7;.;;; euro

7;.;;; euro 4.;;; euro

'V$J(D0$J0 $

32R[$(0EI

studiu de piaţă

promovarea produsului

4.;;; euro

74.;;; euro'V$J(D0$J0 R$1DR1$

D32E$

anga)aţi

formare profesională

*;.;;; euro

7;.;;; euro'V$J(D0$J0 $

$1


37/38

Produsul nostru se adresează consumului populaţiei. Printr-un program de marKeting

eficient vizăm câştigarea unui segment cât mai important de piaţă , atât internă , cât şi e"ternă.

' D P R 0 E 1

7. 0ntroducere..............................................................................................**. $"plicarea termenilor..............................................................................*. ugetul de proiect...................................................................................7/77.@ustificarea proiectului............................................................................79

8


38/38

7*.urabilitatea proiectului.........................................................................797.0ntroducerea proiectului..........................................................................7:7/.(itlul proiectului.....................................................................................*;74.Rezumatul proiectului.............................................................................*;7?.2ne"ele proiectului.................................................................................*778.1crisoarea de intenţie..............................................................................**

79.'aracteristicile unei bune propuneri de finanţare...................................*7:.'riterii de evaluare ale finanţatorilor......................................................*4*;.Relaţia cu finanţatorul.............................................................................*?*7.Parteneriate. 'um se construieşte un parteneriat....................................*9**.'ercetarea pieţei finanţatorilor...............................................................;*.Proiect de finanţare

-microfermă de creştere !eşti"or #$ %i%tem #$c&i%-..........................

49241134 Managementul Proiectelor Proiect de Finantare (1)

Documents

Transcript of 49241134 Managementul Proiectelor Proiect de Finantare (1)