Managementul Logisticii Sistemelor Tehnice

1

2. MANAGEMENTUL LOGISTICII SISTEMELOR

TEHNICE

2

2.1. LOGISTICA SISTEMELOR TEHNICE

2.1.1. Definirea logisticii

Originea termenului logistică provine din limba franceză unde cuvântul „logistique” derivă de la cuvântul „loger” care înseamnă „a încartirui”.

3

Logistica este binecunoscută de foarte mult timp în sectorul militar şi se referă la termeni ca: aprovizionare, transport şi mentenanţă ale forţelor armate în condiţii de pace şi război. Sarcinile privind logistica sunt cuprinse într-o prima faza în planurile de luptă. Logistica nu se referă numai la aprovizionarea unei armate în timp de război, ci include şi capacitatea infrastructurii naţionale şi baza de producţie pentru echiparea, întreţinerea şi aprovizionarea forţelor armate, sistemul de transport naţional pentru transportul forţelor pentru a fi desfăşurate şi capacitatea de a le reaproviziona.

4

• Logistica a pătruns în sectorul afacerilor pe la începutul secolului XX. Prima asociaţie profesională a logisticienilor a fost înfiinţată în 1963, iar în 1966 s-a înfiinţat Societatea Inginerilor Logisticieni (SOLE).

• Conform [Eduard Frazelle] „logistica este fluxul de material, informaţie şi bani dintre consumator şi furnizor”.

5

O altă definiţie care detaliază mai mult activităţile este următoarea:

• Logistica este „conceptul total ce cuprinde planificarea şi organizarea aprovizionării şi a deplasării materialelor sau a bunurilor de la sursa originală spre locurile de producţie, asamblare, ambalare, depozitare, manipulare şi distribuţie spre consumatorul final.” [David Lowe]

6

Cea de-a treia definiţie este următoarea:• „Întâlnirea resurselor cu cerinţele

utilizatorului raportată la timp”. [David Lowe] • Logistica este o funcţie importantă în cadrul

firmelor, presupunând un management profesionist.

• Management logistic este este procesul de planificare, punere în aplicare, şi controlul eficient al fluxului şi depozitării bunurilor, serviciilor, şi informaţiilor legate din punctul de origine la punctul de consum, cu scopul de a răspunde cerinţelor clientului.

7

• În ultimele decenii domeniul logisticii a evoluat semnificativ în câteva domenii diferite. În sectorul comercial au fost predominante ,,afacerile orientate” pe procurare, transport, flux de materiale, depozitare şi distribuţie. Aceste activităţi au fost orientate în principal pe achiziţia şi livrarea consumabilelor către beneficiar la timp, într-un mod eficient. Funcţiile legate de proiectarea produsului, păstrare şi întreţinere, în cele mai multe cazuri, nu au fost incluse.

8

Când lucrăm cu sisteme, domeniul logisticii s-a extins astfel încât să conţină activităţile corespunzătoare proiectării şi întreţinerii produsului, în completarea funcţiilor de procurare şi distribuţie menţionate anterior. Un sistem trebuie proiectat să fie mai întâi uşor de întreţinut, de produs (de construit), de livrat către utilizator şi în cele din urmă menţinut cu uşurinţă în stare de funcţionare pe durata de viaţă planificată.

9

Logistica se referă la sprijinirea în exploatarea unui sistem şi include:

• echipament de întreţinere şi testare,

• asigurarea proviziilor,

• personal şi instruire,

• transport şi manipulare a materialelor,

• instalaţii speciale,

• resurse de calcul (hard şi soft),

• date tehnice şi altele.

10

Acestea sunt necesare pentru realizarea afluirii materialelor şi funcţiilor de distribuire, precum şi asigurarea mentenanţei ciclului de viaţă al sistemului în perioada sa de serviciu.

Această abordare a logisticii, orientată pe ciclul de viaţă al produsului poate fi aplicată pentru orice tip de sistem.

11

• Mai recent, logistica a fost privită pe o scară mult mai largă şi domeniul logisticii a crescut într-un ritm rapid, stimulat în principal de tendinţele tehnologice, sociologice şi economice de astăzi din lume. Sistemele şi produsele au devenit tot mai complexe cu cât tehnologia avansează şi cerinţele logisticii au crescut în general. Nu numai costurile asociate cu achiziţia sistemului/produsului au crescut semnificativ ci şi costurile asigurării logistice au crescut într-un ritm alarmant.

12

• În acelaşi timp, dilema economică actuală de scădere a bugetelor combinată cu tendinţele de creştere a inflaţiei a avut drept rezultat mai puţini bani disponibili pentru achiziţionarea de noi sisteme şi/sau pentru mentenanţa şi asigurarea acelora aflate deja in folosinţă.

13

Observând aceste tendinţe, una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă industria, agenţiile guvernamentale şi consumatorul produselor şi serviciilor este nevoia crescândă a unui management mai bun şi mai eficient al resurselor. Cerinţa de creştere a productivităţii generale în condiţiile unui mediu cu resurse limitate pune accentul pe toate aspectele ciclului de viaţă al produsului/sistemului, iar logistica îşi asumă un rol major comparabil cu cel al cercetării, proiectării, producţiei şi performanţelor sistemului în timpul utilizării sale.

14

Nevoia de a cunoaşte costul total al unui sistem de-a lungul ciclului său de viaţă (în locul cunoaşterii numai a costului de achiziţie) este evidentă, şi experienţa a arătat că sprijinul logistic pe toată durata ciclului de viaţă a sistemului contribuie esenţial la costul total al sistemului – cel puţin pe baza costurilor care sunt observabile.

15

Mai mult, experienţa a arătat că o foarte mare importanţă o au deciziile luate în timpul fazelor iniţiale, ale planificării avansate a sistemului şi proiectării conceptuale, asupra costului ciclului de viaţă proiectat al unui sistem sau al unui produs dat. Deciziile luate în acest moment au un impact major asupra activităţilor şi operaţiunilor din fazele intermediare ale ciclului de viaţă.

16

Ştiind relaţiile cauză-efect şi faptul că proporţiile costurilor logistice sunt considerabile, este esenţial ca asigurarea logistică să fie luată în considerare (ca parte a procesului de luare a deciziei) în fazele iniţiale ale planificării şi proiectării sistemului/produsului.

17

• În esenţă, logistica, care include integrarea mai multor activităţi şi elemente, este importantă în fiecare fază a ciclului de viaţă. Cerinţele logistice trebuie iniţial prevăzute şi ulterior integrate succesiv în procesul de proiectare a sistemului. Ultimul obiectiv este de a dezvolta şi produce un sistem care să includă capabilităţile de asigurare logistică necesare, într-un mod efectiv şi eficient.

18

• Având în vedere tendinţele actuale când rolul logisticii se extinde, spectrul activităţilor incluse în logistica afacerilor şi logistica militară (definite mai sus) reprezintă mult mai puţin decât cele incluse în logistica necesară de-a lungul ciclului de viaţă al sistemului. Cu alte cuvinte, cuprinderea logisticii a devenit mai largă decât am definit-o la început.

19

• In încercarea de a răspunde dinamicii situaţiei, Societatea de Inginerie Logistică (SOLE) a extins definiţia logisticii astfel:

Arta şi ştiinţa managementului, ingineriei, şi activităţilor tehnice cu privire la cerinţele, proiectarea, resursele de aprovizionare şi mente-nanţă pentru sprijinirea obiectivelor, planurilor şi operaţiilor.

20

• Această definiţie este conceptuală şi sprijină extinderea logisticii la toată durata ciclului de viaţă a unui sistem. Ea cuprinde consideraţii despre logistica afacerilor şi cea militară. In plus, se referă la stabilirea cerinţelor în fazele de început ale ciclului de viaţă şi activităţilor de proiectare intermediare care preced operaţiile de producere, distribuţie a produselor şi diferite aspecte ale întreţinerii produsului în timpul utilizării de către consumator.

21

• În concluzie, aria de cuprindere a logisticii a evoluat de la câteva categorii diferite de activităţi la o gamă largă de funcţii care se întind de-a lungul întregului ciclu de viaţă al sistemului. Logistica este mai cuprinzătoare decât ceea ce includea în trecut logistica afacerilor sau logistica militară. În concluzie, trebuie să facem o apropiere între ciclul de viaţă al sistemului şi logistică.

22

2.2. Elementele logisticii

În figura 1.1 este prezentat fluxul de activităţi exterior, unde materialele şi serviciile sunt asigurate, desfăşurate de la sursa de aprovizionare până în punctul în care sistemul este folosit de către client (utilizator) şi fluxul invers unde articolele se întorc pentru întreţinere.

23Fig.2.1 Fluxul în sistemul operaţional şi de mentenanţă

24

Planificarea este începută, proiectarea sistemului/produsului este terminată, subansamblele sunt produse cu materialele necesare venite de la furnizor, elementele sistemului sistemului sunt instalate în locaţia (locaţiile) operativă a utilizatorului şi sistemul este folosit pe toată durata ciclului de viaţă planificat. De-a lungul acestui proces se desfăşoară o serie de activităţi care implică previziuni iniţiale şi procurarea componentelor, manipularea şi prelucrarea materialelor, transportul şi distribuţia, depozitarea şi aşa mai departe. Multe dintre activităţile comerciale ale logisticii sunt prezente aici.

25

• Din momentul în care sistemul este folosit, există capacităţi de mentenanţă şi întreţinere care trebuie instalate în locul de exploatare pentru a asigura continuitatea funcţionării sistemului atunci când este necesar. Dacă apar defecţiuni, componentele defecte vor fi returnate ca necesar pentru nivelul intermediar sau la nivel de mentenanţă magazie/producător. În plus, există cerinţe de planificare a mentenanţei care pot fi necesare pentru a păstra sistemul în stare operativă.

26

• Pentru orice eveniment există un flux de activităţi care se desfăşoară pornind din locaţia operativă a utilizatorului până la depozit, producător sau piese de schimb necesare componentei în cauză. În acelaşi timp, există un flux invers de personal, echipament, piese de schimb şi pentru reparaţii, consumabile, documentaţie şi similar, necesităţi de asigurare a activităţilor de mentenanţă programate sau neprogramate care sunt satisfăcute în locaţia operaţională a utilizatorului, la nivel intermediar sau la nivelul producătorului.

27

• Sunt incluse în acest spectru şi activităţi legate de mentenanţa şi asigurarea logistică a sistemului pe timpul aprovizionării, manipulării materialelor, transportului, distribuţiei, depozitării tuturor articolelor care sunt necesare pentru a asigura infrastructura de mentenanţă şi asigurare pe toată perioada de utilizare a sistemului. Aceste activităţi sunt incluse în contextul global al logisticii când ne referim la sisteme.

28

Figura 2.2 arată infrastructura de mentenanţă şi asigurare ca parte componentă a conceptului de logistică pentru sisteme. Este acest segment (şi activităţile asociate lui) care de cele mai multe ori reprezintă o parte importantă din costul total al ciclului de viaţă pentru un sistem dat.

29

Fig. 2.2 Infrastructura de asigurare a sistemului

30

Referitor la figura 2.2 elementele logisticii necesare la fiecare nivel de mentenanţă pot fi incluse în categoriile notate în fig. 2.3 Aceste elemente sunt descrise în cele ce urmează.

31

Fig 2.3. Categorii de activităţi de mentenanţă ale logisticii

32

1. Planificarea mentenanţei şi a asigurării acesteia. Include toate activităţile de planificare şi analiză asociate cerinţelor globale de asigurare a operaţiilor de mentenanţă pe toată durata ciclului de viaţă al sistemului.Planificarea mentenanţei ar trebui să rezulte din integrarea diverselor faţete ale asigurării, cu elementele legate de misiunea principală a sistemului şi trebuie să fie în acord cu definiţia şi dezvoltarea infrastructurii arătate în figura 2.2.

33

2. Asigurarea cu piese de schimb (stocuri de piese de schimb pentru reparaţii). Acestea includ toate piesele de schimb (subansamble, module etc.), piese reparate, consumabile (lichide, lubrifianţi, piese disponibile), piese de schimb speciale, stocuri necesare menţinerii în stare de funcţionare a echipamentului, calculatoare şi software, echipament de testare şi întreţinere, echipament de transport şi manipulare, echipament necesar antrenării personalului şi alte dispozitive. De asemenea, include activităţi de procurare, aprovizionare şi documentare legate de achiziţia de materiale, manipulare, distribuţie, reciclare şi scoatere din uz.

34

3. Personalul de mentenanţă şi asigurare este personalul necesar pentru verificarea echipamentului şi asigurarea mentenanţei sistemului. Acesta include personalul de la toate nivelele (figura 1.2), echipele mobile, operatorii din laboratoarele de test şi calibrare.

35

4. Antrenamentul şi asigurarea antrenamentului. Include tot personalul, echipamentul, instalaţiile, datele/documentaţiile şi alte resurse aferente necesare pentru antrenamentul personalului operativ sau destinat mentenanţei. Echipamentul destinat antrenării personalului (simulatoare, machete în mărime naturală, dispozitive speciale), date şi soft au fost create şi folosite pentru a asigura antrenamentul zilnic şi de formare.

36

5. Echipamente de testare, măsură, manipulare şi asigurare. Această categorie include toate instrumentele, echipamentul de control, echipamentul de diagnosticare şi verificare, echipamentul special de testare, echipamentul metrologic şi de calibrare, dispozitive de fixare şi suporturi pentru întreţinere şi reparaţii şi echipamentul special de manipulare necesar asigurării operaţiilor de mentenanţă planificate şi neplanificate.

37

6. Împachetarea, manipularea, stocarea/magazinajul şi transportul. Acest element al logisticii include toate materialele, echipamentul, rezervele speciale, recipiente (refolosibile şi scoase din uz) şi piesele de schimb necesare asigurării împachetării, conservării, depozitării, manipulării şi/sau transportului elementelor de bază ale sistemului, personalul, piese de schimb şi pentru reparaţii, echipament de testare şi asigurare, date tehnice, soft şi capacităţi mobile. Această categorie acoperă de fapt necesităţile de transport iniţiale şi de sprijin pentru distribuirea de materiale şi asigurarea personalului în ciclul de mentenanţă ilustrat în figura 2.1 (fluxul exterior şi invers descrise anterior). Transport poate fi: aerian, terestru, pe calea ferată, maritim şi prin conducte.

38

7. Instalaţii de mentenanţă. Această categorie include toate instalaţiile necesare acţiunilor de mentenanţă planificate şi neplanificate la toate nivelele (fig. 2.2). Se iau în considerare şi fabricile reale, construcţiile portabile, vagoanele mobile, depozitele, atelierele de la nivelul intermediar de mentenanţă, laboratoarele destinate calibrării şi atelierele de reparaţii speciale (depozite, piese de schimb de uz general).Puterea, consumurile energetice, controlul mediului, comunicaţiile, etc. sunt în general incluse ca o parte din facilităţi.

39

8. Resursa de calcul (hard şi soft). Aceasta include toate calculatoarele, softurile asociate, interfeţele şi reţelele necesare pentru a susţine activităţile planificate şi neplanificate la fiecare nivel de mentenanţă. Acestea pot include condiţia de monitorizare a programelor, diagnosticarea benzilor şi nevoile asociate pentru implementarea capabilităţii proiectarii asistate a managementului mentenanţei integrate (CIMM).

40

9. Date tehnice, sisteme informatice şi structuri de baze de date. Datele tehnice pot include instalarea sistemului şi procedurile de verificare, instrucţiunile de mentenanţă şi operaţii, procedurile de inspecţii şi control, instrucţiunile de examinare generală, facilităţile, procedurile de derogare, datele proiectului tehnic (specificaţii, schişe, liste cu materiale si piese, date digitale), oferte şi date de procurare şi aprovizionare logistică care sunt necesare pentru dezvoltarea sistemului, producţiei, operaţiilor, mentenanţei şi a casării.

41

2.3. Logistica în sistemul ciclului de viaţă

Fazele de bază ale sistemului ciclului de viaţă sunt identificate în figura 2.4.

Plan conceptual

Planul preliminar al sistemului

Detaliile planului şi dezvoltarea

Producţia şi/sauconstrucţia

Utilizarea şiSprijinul

Retragerea şi casarea

Nevoi

Fig. 2.4.

42

• În proiect trebuie încorporate ca primele.elemente ce urmează a fi dezvoltate productibilitatea, suportabilitatea şi disponibilitatea. Acestea, în schimb, conduc la planul capabilităţilor de producţie (ciclul de viaţă secund), planul mentenanţei şi sprijinul infrastructurii (al treilea ciclu de viaţă) şi planul reciclării materialelor şi posibilităţile de dispunere (al patrulea ciclu de viaţă). Mai departe, acestea vor fi efecte feedback, ca rezultate ale proiectului celui de-al doilea, celui de-al treilea şi celui de-al patrulea ciclu de viaţă pot avea un impact dăunător (sau pozitiv) asupra activităţilor celui mai bun ciclu de viaţă.

43

Planul sistemului/produsului şi dezvoltarea

Producţiasistemului/produsului

Utilizareasistemului/produsului

Retragerea sistemului(casarea materialelor)

PlanulCapabilităţii producţiei

Operaţiile Producţiei(fabricaţia)

Planul Capabilitaţii suportului

Susţinerea mentenanţei şi suportul sistemului/produsului

Planul capabilitaţilorde casare/reciclare

Retragerea sistemului/produsului (susţinerea casării şi reciclării materialelor)

Feedback

Nevoi

Fig. 1.5 Corelaţia fazelor ciclului de viaţă în dezvoltarea sistemului

44

• Referitor la figura 2.5, accentul se pune pe primul şi cel de-al treilea ciclu de viaţă. Principalele elemente ale misiunii în raport cu sistemul trebuie să fie proiectate pentru suportabilitate iar mentenanţa şi suportul infrastructurii trebuie să fie proiectate pentru a fi compatibile cu toate obiectivele functionale ale sistemului în discuţie. Aceasta de fapt devine un proces ,,du-te vino” integrat al evolutiei dezvoltării.

45

Figura 2.6 identifică paşii majori cu toate procesele de dezvoltare ale sistemului, împreună cu efectele de feedback necesare pentru îmbunătăţirea continuă a produsului/procesului.

46

Definiţiile nevoilor

Planul conceptual

Fezabilitatea tehnologiilorstudiate-alternativeCerinţele sistemului operaţional(funcţiile operaţionale)Conceptul de mentenanţă al sistemului (funcţiile mentenanţei)Planificarea avansată a sistemului/produsului –planuldemanagement al sistemuluitehnic (PMST), planificarealogisticiiSpecificaţia sistemului

Analiza sistemului funcţional şi alocarea cererilor

Funcţiile sistemului operaţional(diagramele bloc)

Funcţile mentenanţeiRepartizarea performanţelorşi a factorilor de eficacitate, criteriul proiectului, etcAlocarea cerinţelorsuportului sistemuluiPlanuri detaliate şispecificaţii

Analiza sistemului, studierea compromisurilor şi optimizăriSistemul/subsis

temul de compromis şievaluareaalternativelorDezvoltareaconfiguraţieisuportuluisistemuluiPlanuridetaliate şispecificării

Sintezele sistemului şi definiţii

Proiectulpreliminar,descriereaşi structuraconfiguraţiilorproiectuluialtwernativDezvoltare, teste şievaluarea modelelortehniceDocumentaţiaproiectului şi revizuiri

Proiectul preliminar al sistemului (dezvoltare avansată)

Feedback şi acţiunicorectiveAplicarea

cercetărilor

Planul sistemului/produsului

Planul detaliat al elementelor sistemului de bazăPlanul detaliat al elementelor suport ale sistemului

Analize şi evaluări ale proiectului

Date/revizuiri aleproiectului

Dezvoltarea sistemului prototip

Dezvoltareamodelului prototipal sistemuluiDezvoltareaelementelor de suport ale sistemuluiTeste şi evaluăricomponente

Testarea şi evaluarea sistemului prototip

Pregătirea testăriisistemuluiTestareamodelului (elor) prototip ale sistemelorBaze de date ale testării, analize, evaluării şi acţiunicorectiveRaportareatestului

Producţia şi/sau construcţia

Testul de fabricaţie/producţie a elementelor de bază ale sistemuluişi de sprijin ale sistemuluiImpunerea sistemului (baze de date, analize şi evaluări)Modificări ale sistemului sauacţiuni corective

Utilizarea sistemului şi suportul ciclului de viaţă

Impunerea sistemuluiModificările sau schimbărilesistemului

Retragereasistemului

Feedback şi acţiunicorective

Planul detaliat şidezvoltarea


Planul conceptual











cercetărilor

















Planul conceptual











cercetărilor

















Planul conceptual











cercetărilor

















Planul conceptual











cercetărilor

















Planul conceptual











cercetărilor

















Planul conceptual











cercetărilor
















(Urmează)

47

Fig. 1.6. Paşii majori în proiectarea şi dezvoltarea unui sistem


Planul conceptual











cercetărilor

















Planul conceptual











cercetărilor

















Planul conceptual











cercetărilor

















Planul conceptual











cercetărilor

















Planul conceptual











cercetărilor

















Planul conceptual











cercetărilor

















Planul conceptual











cercetărilor
















(Continuare)

48

• Figura 1.7 se referă la un exemplu al legăturilor de interfaţă care adesea există între planul principal al activităţilor de bază şi funcţiile majore logistice, toate acestea fiind inerente pentru procesul ilustrat în figura 1.6. Paşii de bază din figura 1.7 sunt într-o ordine strictă.

49

Analizele nevoilor Studii de fezabilitate Cererile operaţionale

Identificarea nevoilor consumatorului

Analizele sistemului Analizele funcţionale

Alocările nevoilor

Optimizarea sistemului Evaluarea alternativelor proiectului

Nevoile suportului logistic Conceptul de mentenanţă

Analizele suportabilităţii Repartizarea criteriului calitativ şi

cantitativ pentru elementele de suport

Analizele suportabilităţii Evaluarea alternativelor proiectului

Analizele suportabilităţii Identificarea nevoilor de resurse

logistice

Sintezele sistemului Proiectul preliminar şi analizele

configuraţiei selectate

Nevoile

Sistemului

Factori de suportabilitate

Factorii sistemului

Criteriul de suportabilitate

Alternative

Rezultatele evaluării

Datele proiectului preliminar

Date logistice

CIC

LU

L D

E V

IAŢ

Ă A

L S

IST

EM

UL

UI

1

3

5

71

1

2

4

6

8

10

1

3

5

77

1

1

10

Activităţile ciclului de viaţă

al sistemului convenţional Activităţile sprijinului logistic de bază

(urmează) (urmează)

50

Proiectul detaliat al sistemului (Echipament/Software/Oameni)

Integrarea proiectului, Date, Modele tehnice, Machete, Prototipuri,

Controlul planului, Test şi evaluare, Impuneri

Producţia/construcţia Elementelor misiunii de bază a

sistemului (echipament, software, facilităţi)

Testarea şi evaluarea sistemului

Operaţiile sistemului şi susţinerea mentenanţei şi suportul ciclului de viaţă al sistemului prin consumator

Analizele suportabilităţii Identificarea nevoilor de resurse

logistice

Aprovizionări, Procurări şi achiziţionări ale materialelor pentru

suportul logistic

Dezvoltare, producţie, integrare şi testare a noilor elemente de suport

Retragerea sistemului, casarea materialelor şi reciclarea

Analizele suportabilităţii Impunerea suportului sistemului

Reaprovizionarea cu materiale de sprijin logistic (ca nevoi)

Date logistice

Datele proiectului

Acţiuni corective

Datele proiectului

Materialele suportului logistic

Coordonarea pentru compatibilitate

Elemente ale

logisticii

Datele consumatorului

Acţiuni corective

Casarea materialelor

Cir

cuit

ul f

eedb

ack

CIC

LU

L D

E V

IAŢ

Ă A

L S

IST

EM

UL

UI

9

12

10

11

13

16

9

10

11

13

14

15

16

17

(continuare) (continuare) (continuare)

logisticii

Figura 2.7. Interfaţa relaţiilor dintre proiectul de bază şi funcţiile logistice

51

• 1. Dând o nevoie specifică, caracteristicile sistemului operaţional, profilele misiunii, desfăşurarea, utilizarea, schiţele principale, constrângerile de mentenanţă şi cerinţele auxiliare sunt definite. Schiţele principale pot include factori pentru costuri principale, disponibilitate, dependabilitate, fiabilitate, mentenabilitate, suportabilitate şi altele. Folosind această informaţie, conceptul de mentenanţă al sistemului este definit, şi specificarea nivelului-sistemului este descrisă. Cererile operaţionale şi conceptul de mentenanţă sunt determinanţi de bază ai resurselor suportului logistic (Figura 2.7, blocurile 1 şi 2).

52

2. Operaţia majoră, testul, producţia, şi suportul funcţiilor sunt identificate, iar cerinţele calitative şi cantitative pentru sistem sunt catalogate drept criterii de planificare (sau constrângeri) pentru nivelurile importante ale contractului în ceea ce priveşte elementele principale ale misiunii la fel ca şi elementele practice ale întreţinerii (de ex. echipamentul de testare şi control, facilităţi, etc.). Aceste cerinţe ce includ şi factori logistici stabilesc limitele planului (Figura 2.7, blocurile 3 şi 4).

53

3. În limitele stabilite de criteriile de proiect, configuraţiile pentru elementele şi suporturile principale se evaluează pe baza studierii compromisurilor, şi se selecteaza propunerea preferată. Pentru fiecare variantă se întreprinde o analiză preliminară a suportabilităţii în vederea stabilirii resurselor necesare asociate acelei soluţii. Prin repetiţii numeroase ale studiilor făcute, se alege o arhitectură a sistemului principal şi se identifică politica de suport (Figura 2.7. blocurile 5 şi 6).

54

4. Configuraţia sistemului principal ales este evaluată în urma efortului suportabilităţii care conduce la identificarea generală a resurselor logistice. Configuraţia sistemului (destinaţia principală a echipamentului şi elementele de sprijin) este reanalizată din punctul de vedere al eficacităţii totale şi al compatibilităţii cu cerinţele calitative şi cantitative stabilite iniţial (de ex. dacă capabilităţile de cost- eficacitate satisfac cerinţele declarate). Produsul final conduce la generarea specificaţiilor de subsistem (şi specificaţii de nivel inferior) formând bazele pentru un plan detaliat (Figura 2.7, blocurile 7 şi 8).

55

5. În timpul procesului de proiectare se asigură asistenţă directă personalului care proiectează echipamentul. Aceste sarcini includ interpretarea criteriilor, rezultatul studiilor de viteză, asistenţă în alegerea echipamentului şi a furnizorilor (fiabilitate şi mentenabilitate), participarea la analizele formale şi informale asupra proiectului, şi participarea la testarea şi evaluarea modelelor de maşini a echipamentului-prototip.

56

O analiză amănunţită de suportabilitate bazată pe datele furnizate asupra proiectului au ca rezultat identificarea cerinţelor de suport specific în materie de utilaje, echipament de testare şi suport, piese de schimb, numărul de angajaţi şi abilităţi, costurile de instruire, date tehnice, clădiri, transport, ambalare şi reguli de mânuire. Analiza suportabilităţii la acest nivel asigură: (a) o evaluare a modelului de sistem pentru suportabilitate şi eficienţă potenţială a costului sau a sistemului, şi (b) o baza pentru achiziţia elementelor specifice de suport (Figura 2.7, chenarele 9 - 12)

57

6. Elementele principale legate de misiune ale sistemului sunt produse şi/sau construite, verificate şi distribuite sau fixate pentru a funcţiona la nivel maxim. Se achiziţioneaza, se verifică şi se fixează elemente de suport logistic pentru a funcţiona conform cerinţelor. Pe parcursul ciclului de viaţă operaţional datele logistice sunt adunate pentru a asigura: (a) o evaluare a eficienţei de sistem/cost, o identificare din timp a problemelor de operare şi întretinere şi (b) o bază pentru reachiziţia elementelor bază pentru reachiziţia elementelor de suport la anumite momente pe parcursul ciclului de viaţă (Figura 2.7, chenarele 13 - 16).

58

7. Din cauza apariţiei uzurii, elementele sistemului sunt retrase şi materialele sunt scoase din evidenţe. Trebuie introduse modalităţi corecte când astfel de materiale pot fi reciclate pentru alţi utilizatori sau folosite astfel încât să nu dăuneze mediului înconjurator. Analiza de suportabilitate este adusă la zi pentru a suporta resursele de întreţinere care sunt necesare pentru retragerea sistemului şi scoaterea din uz a materialului (Figura 2.7, chenarul 17).

59

Respectarea paşilor de bază din Figura 2.7 este esenţială în dezvoltarea oricărui sistem. Oricum, aria şi nivelul activităţii din fiecare chenar se adaptează la cerinţele specifice (e.g. tipul sistemului, amploarea dezvoltării lui, riscurile asociate, nevoile misiunii şi nevoile operaţionale etc.). Prezentarea din figură arată un ,,proces de gândire” în care consideraţiile de suport logistic sunt înfăţişate în contextul cerinţelor de echipament ale sistemului.

60

Deoarece se lucrează prin ciclul de viaţă al sistemului, care este bazat pe necesitatea de a îndeplini funcţiile planificate tot timpul, pot apărea cerinţe logistice suplimentare legate de schimbările de proiect şi de modificarea sistemului datorită unui motiv sau altul. În Figura 1.8, ciclul de viaţă proiectat pentru tehnologiile alese poate fi limitat ca durată şi mai scurt decât ciclul de viaţă al întregului sistem.

61

Prin urmare, sistemul va necesita o modificare ce constă în introducerea unei înlocuiri a tehnologiilor de la A la C în punctele indicate. În funcţie de modelul sistemului (chiar dacă o abordare de tip ,,arhitectură-deschisă” a fost inclusă în proiect) procesul de modificare poate fi relativ simplu sau foarte complex! În orice caz, analiza suportabilităţii trebuie actualizată pentru a reflecta orice modificare a sistemului.

62

Proiectul şi dezvoltarea sistemului

Producţia şi/sau

construcţia

Utilizarea sistemului şi

susţinerea mentenanţei şi suportului

Puncte de introduceri tehnologice

Tehnologia A

Tehnologia B

Tehnologia C

Teh

Figura 1.8 Ciclul de viaţă al sistemului cu inserări de noi tehnologii 2

63

1.4. Necesitatea logisticii

Experienţa din ultimii ani a relevat, în general, o creştere a complexităţii şi a costului sistemelor. Combinaţia dintre introducerea de noi tehnologii ca răspuns la permanenta schimbare a cerinţelor de performanţă, creşterea presiunilor exterioare sociale şi politice legate de problemele de mediu, cerinţele de reducere a timpului necesar pentru a forma şi a scoate pe piaţă un nou sistem pentru client, şi necesitatea de a mări ciclul de viaţă al sistemului care este deja în probe reprezintă o mare provocare.

64

În plus, multe dintre sistemele folosite în prezent nu răspund într-un mod adecvat cerinţelor utilizatorului şi nici condiţiilor sale de cost - eficacitate a funcţiilor şi suportului său. Acest lucru se întâmplă atunci când resursele disponibile se diminuează iar competiţia internaţională devine mai puternică în întreaga lume.

65

Atunci cînd se pune problema costului eficienţei, se constată deseori că este vorba de costul total vizibil, ilustrat de ,,icebergul” din Figura 2.9. În cazul multor sisteme costurile proiectării dezvoltării, construcţiei, achiziţionării şi instalării echipamentelor, producţiei, etc., sunt relativ bine cunoscute înainte de a se lucra cu ele şi de a se lua decizii bazate pe ele, aceste costuri fiind pe o baza regulată.

66Figura 2.9. Vizibilitatea costului total

67

Totuşi costurile utilizării, mentenanţei şi susţinerii sistemului pe întreaga durata a ciclului lui de viaţă sunt parţial anticipate. Acest lucru s-a observat în ultimul deceniu şi ceva când sistemele au fost modificate pentru a introduce ,,cea mai recentă şi mai modernă tehnologie”, fără a fi luat în considerare mai întâi impactul ulterior al costului. În principiu, avem relativ succes când ne referim la termenii de scurtă durată care privesc costul, dar nu am fost foarte responsabili cu efectele termenilor de lungă durată.

68

• În acelaşi timp, s-a indicat că un procent mare din costul total al ciclului de viaţă pentru un sistem dat este atribuit activităţilor de operaţii şi mentenanţa (mai mult de 75% pentru unele sisteme). Cand vorbim de relaţia ,,cauză – efect” deseori găsim că o parte semnificativă din acest cost urcă datorită consecinţelor deciziilor luate în fazele incipiente pentru planificarea avansată şi proiectul conceptual.

69

Deciziile apartinând selecţiei de tehnologie, selecţiei de materiale, planul procesului de fabricaţie, schemele şi diagnosticurile obişnuite de ambalare a echipamentului, îndeplinirea funcţiilor manual fără încorporarea automatizrii, planul echipamentului de mentenanţă şi suport, etc. au un mare impact asupra costurilor ,,în aval” şi, prin urmare asupra costului ciclului de viaţă.

70

În plus, ultima mentenanţă şi suport a infrastructurii selectate pentru un sistem în toată perioada sa de utilizare poate avea un impact semnificativ asupra întregului cost-eficacitate al acelui sistem. Astfel, includerea consideraţiilor ciclului de viaţă în procesul de luare a deciziilor de la început este critică.

71

Referitor la figura 2.10, deşi îmbunătăţirile pot fi folosite în scopul reducerii costurilor la fiecare nivel, se poate vedea că cel mai mare impact asupra costului ciclului de viaţă (şi prin urmare, asupra costurilor mentenanţei şi suportului) poate fi realizat în fazele timpurii ale proiectării şi dezvoltării sistemului. Cu alte cuvinte, logistica şi planul pentru suportabilitate trebuie să fie inerente chiar de la începutui procesului de proiectare şi dezvoltare a sistemului pentru ca rezultatele să se încadreze în cost-eficacitate.

72

Figura 1.10 Oportunitatea pentru impactul logistic şi cost-eficacitatea sistemului

73

De-a lungul anilor, logistica a fost considerată ,,în urma faptului”, şi activităţile asociate cu ea nu au fost foarte populare, logistica fiind implementată în avalul ciclului de viaţă al sistemului, şi nu a fost primită la un nivel apropiat atenţiei managementului. Experienţa a indicat că aceste practici răspândite au fost dăunătoare în multe exemple şi rezultatele au fost costisitoare, asa cum arată figura 2.9. Deşi s-a realizat mult în luarea în considerare a logisticii în procesul de proiectare, astfel de includeri se întâmplă totuşi destul de târziu.

Managementul Logisticii Sistemelor Tehnice

Documents

Transcript of Managementul Logisticii Sistemelor Tehnice