Managementul Firmei Prin Costuri - Suport Curs

7/28/2019 Managementul Firmei Prin Costuri - Suport Curs

1/81

Parea a $H$-m

ffi msgesw66w, $mmgmw ffi mw$msagffigetrmE smsesffie&Eswe#qwBwrSft6&Eaa$EmE

Ohicctit'c' Precizarea importanlei in managemenful organizaliei

a categoriilor de.cost qi chcltuiald.

' Cunoaglcrca moclclcior'


2/81

COMPETITIVITATB $I COSTURI

E exprimd baza de referinld perrtru stabilirea conlinutului.,,,.., "onrtu.,elor de aprovizionare gi desfacere;

E asigur[ informalii privind idcntificarca acfiunilor nccosct'ceficientizdrii activitAlii organizaliei;

E sunt clemcnte cle informarc pcntru conclucerca organizatici gi staula baza fundamentirrii unor dccizii privincl evolulia organizalici.

O abordare sistenraticd a costuiui irnpune clasificarca acestuia, iardintre criteriilc utilizate frecvent in cadrul olganiza{ii1or, se pot n-renliona:. nivclrtl tlourcttirtltti pc orllt:-l cxprintit;. mourculul clcctLrirrii;. profilul activiGlii;. modul de identificare;. conlinut;' sfera economicd (cAmpul de acliune).

Astfel, costurile sunt:a) dupd nivelul domeniul pe care-l exprimd:/ cosfurile individuaie;/ costurile sociale.Costurile individuale reprczintl categoria de inlormaliiexprimd cheltuieiile efectuate de organizalie pentru realizarea

produs/serviciu sau a unei grupe de produselservicii bine definite .Ldl Iunni

Costurile sociale cxprirlir totalitate a chcltuiclilor rczultatc aleproblemelor sociale din activitatca organizaliei ;i care alecteazd alalperformanfclc acesteia, cit ;i echihbml financiar.

b) dupa ntomenlul c.fccludrii:r costurilc curolttc;' costurilc prcliminatc;' cclstttti lrtttit iIlrle.

COSTURILtr, nACTOR DECLANgT\TOII AL COMPETIrt Wtrrltt ORGr\NIZATTEI" costurila curentc se refcri la produccrea gi inregistrarea consumului

dc n'iijloace de produclie gi de munc[ dintr-o anumitd perioadd de tirnp (degestiune).

Costurilc preliminste sunt stabilite atunci cdnd nu a a\ut consumulrespectiv fiind necesare pentru aprecierea unei situalii reale.Coslttrifc uttliciptttc sunt clctr:rminirri clc ciicltuicli ci.rro sc rcfcrir la

costuri alc perioadcloL unnirtoalc ilc lcalizarc a plodr.rsclol/sclviciilor.4 ctupd profilut actit,itdrii;) costuli nc:l.rrocirrctivc! costuli ltlotlucl.ivcCosturile neproductive exprimd cireltuielile care depdgesc lirnitele

cadrului normativ stabilit pentru rerl\zarea produselor/serviciilor qi care suntconsecinla unor dislunctionalitali alc desfb;;uririi activit6lilor organiza{iei.Costurile protluctivc reprezintd cheltuieliie

desfEgurarea procesuiui de reali:rare a produselor gicxistentd.

d) dupi ntuJrrl tlc idt'ntiJ)ct;r,,'" costrrri dirccrc;E costuri indireclc.

deterrninate dedotarea tehnicd

costurile tlircctc arati 1-.osibilitatea idcnrificarii cheltuielilor inr.nomentul cfectlrdrii lor gi a mirsLrli:rii pc ficcare produs/ser.,,iciu in vederearcprnizirii irncdiatc lsupl'r rrc.trrjli.

costiu'ile inilirat't,: l'ci)r'r/,inir, crrte r3oIii clc chcltuicli determinate dcrcllizarca ?ntrcgii produc]ii sarr ri iricstiilii scr-vioiilor cle fiind repartizatcasupra produselor/scrviciilor' 1.rc iliz:, trnor. critcrii convcntionale duph cc aulilsl colcchtc pc locuriic dc clicltrrie li cllc lr:-lrrr oe uzionaL.t)'7


3/81

lil,' 'li i'l

l',li ,rliir:lilf1li 'Trll [,Ir ,t'-li' ',1.-l''f.:l'-,i.l_r-

coMPETTTIVTTdTtr $r cosTURI

e) dupd continuto costuri complete;. costuri parfia1e.costurile complete se referi ia toate cheltuielile ocazio'arc

fabricarea unui produs sau prestarea unui serviciu.costurile pa.rtiule cuprind numai o paiie din cheltuieiilc oczrzio.atcde realizarea unui produs sau prestarea unui scrviciu gi po1 fi: variabilc,directe, marginale etc."D dupd modu! de atribr.tire:

Coslurile produselor,/serviciilor sunt cheltuielile ocazionate cuprodusele fabricate sau cumplrartc pcntr-u a fi vindute, rcspcctiv rcviinch_rtc,cAt gi pentru serviciiie_,p.le. s'tate.costurile pcrioadci se referE la cheltLrielile.. care infl'cnlcazirczultatul' [Ir[ a avca loglturir cu vrinzirrilc 5i cclcllltc vcnittrr.i, culu sur]t:cheltuielile generale de administralie, cheltuielile de clesfacere. cheltuiclilefinanciare ;i cheltpielile cxceplionale.g) dupd sfera cconontici (cdmpul de oplicar.e);

> ''iortu.i de distribulie (sau de desfacere);* i r :costurile de altroviii,nare cuprind circltuielile referitoarc laprocurarea gi stocarea capitalului circulant (materii prime, matcrialc.combustibili, energic ctc.

rlc

- f Hl9S II oRGANrzArrEr" costurila dc rtis/rihutic sc rcrcrii la ansrmblul chcrtLriclilor crc tipartlc l^ llrralizarea procluctici pini ra aju'gcrca accsteia la beneficiari.

Organizatia, in special cea economicd, se ocupd, d,e costul deprodttctie care reprezintd, expresia bdneascd a consumului factoriror deltr.ductic nccesari realizdrii tmui v-olunt stabilit de procluse/servicii.cost,l de productie, fiind in stransf, legdturd cu evolutia niveluluiprod'ctici, este considerat in litcratura de specialitate ca o functie avolunrilui fizic al productiei f(e).

Prin urmare: c_f(e).in care Q este volumul proclucfiei.

De asemenea, costul de produclie cste, totodati, gi r,rn ltrctur.detcrmi'ant in stabilirea mirrimii prelurilor sau al alegerii poriticii


4/81

I;t'-fCON{PETITIVITATE $I COSTURI

c) dupd volumul producyiei folosit cabaz6. de calcul:. costuri medii;. costuri marginalc.

100

ggygl9 !99r!?K.Llll{pl11jr coMPtrrtrt\rrArlr o RcANrzArrtrr

ffimrmw&e$dffiseffi&ffiHffiwffi trsgFcBH Sm mwsgEEtrEKffi ssH$8Eemgs gs& wtrffi s&e effistrwmeaEamqBEBwr

Pornind de la tipologia costuriror dupd orizontur temporal gi variatiavolumului producfiei, folosirea aiternativd a resurselor qi volumur producf eifolosit cabazS, de calcul se pot face urmltoarele aprecieri:A. Costuri variabilecosturile variabire reprezi,r,i caregoria de costuri care sa tnodifcasub influenta schintbdrii niveltr\ui prodtrcliei.Trebuie subliniat cd pe tcn'cn lung toate costurile sunt co'sidcratevariabile.Pe termcn scurt rru'ai o parte din costuri pot fi variabile. in aceasticatcgoric sc pol includrr costLrilc rcl'critoarc la consumul dc matcrii pnutc,matcrialc, combustibil ;i cncrgic pentru nccesitifi tchnologicc, salariilcpcrsonalulr,ri dircct proclLrctiv 5i lLciitionalelc la salarii.


5/81

lillliti

t'liti

IItI;:

COMXII'TI'!'IVIl'A'II' [;i COSI'U R.IRelalia dintre costuri gi volumui producliei se

de variabilitatc care are urmiitoarea fbrmulf, dc caicul:cxprimd prin inclicclc

Iv=Cr-Co.r.,O

Co

undc: lv : indice ie de variabiiitale;Cr, Co: cosruriie (de produclie) din perioada curentl 9i de baz[;Qr, Qo: volumul producliei in perioada curenti 5i de bazi.

Raportate la indicele de variabilitate (lv), costuriie variabile pot fi:1) costuri propor,tionalc;2) costuri nonproporlionale.!) Coslurile propttrlionale reprezintd categoriile de costuri alc cirror

rnoclificiri sunt influen{ate direct gi in acelagi sens (deci propor}iorral) decirtrc schimbarca nivclului voluurului de produclic.Costurile proporlionale au Iv - l.Multiplicarca volumului producliei determind o cre:;tere in :rceeaqiproporlic a costurilor,

Cmfic, rclllia dintlc costuri ;i voluntrl ltroduclici sc prczintlt ltsll'cl(figLrra 10. i): cNivelulcosturilor(c)

C.C,q

NivelulQ1 Qz Q producPiei(a)a) pentru inferaga Produclie b) pe unitate de produs

t;lA figu,^I 0.I Costuri proporfionalo

Q,-Qo .^,. 'IUUQo

Q:2CIC3:3C'

Qr Q2 Q3

102

i,Z!X f i!."." I 0.3 .Votji I'icerca propo r! ion x litir ii

(]()S'I'I]IIII.,Ii. TAC'ION, I)I'CI,Z\N$A1'OI{ AL CON4PIi'TITIVITATII ORCANIZATIBI' In priicticS, propor'lionalitatea se pastreazd pe anumite intervalc detimp, cfurd sub jnfluenta unor factori (cum ar fi modificarea normelor,preturilor etc.) se schimbi nivelul acesteia (figura 10.2 pentru intregulvoium al productiei gi figura 10.3 pe unitatea de produs).

i,,!l1l f igu.n I 0.2 M octifi carca proporrionatitit il

c,C,c,,

c3CrC1

lririlori tlc irrllrcrrlri11


6/81

..:1I '*ll.-ll ,l:,t;

lt

COMPETITIVITATB $I COSTURICosturile degresive (din care sc pot mcnliona chcltuiclilc cr"r

intrelinerea gi func{ionarca utilajelor,. salariile muncitoriior din serc{iilcauxiliare etc.), deqi fac parte din categoria costurilor variabile, au totrr;i ostructurS. fixa qi variabila (atunci cind cste luat in consideralie intrcgr-rlvolum al producliei realizate).

in acest caz,rela\ta dc caicui a costurilor dcgresivc cste urmirtcalcu:Ccl: cv.Q + CF ,

rrndc:Cd : costul degrcsiv (total);cv = costul variabil unitar;Q : volumul producliei dintr-o perioadd r'iitoare de gestirure;CF : costul conventional-constant.

Relalia de calcul menlionati anticipcazd niveiul costurilor degrcsivetlintr-o anumitd perioadd dc tirnp (numiti qi perioadd viitoare de gcstiunc),irrr dctcnninarea elementelor componente se realizeazia cu ajutorulproccdcului de maxim qi minim care cuprindc urmdtoareie faze:l) Stabilirca costuiui variabil unitar (cv) din pcrioacla curcnlir cnl.jutorul lornrr.rlci:

^., _ Cr- Co"-e*e,'undc:

Cr, Co: costurilc (de produclie) din perioada curentd gi pcrioadade bazd;

Qr,Qo : volumui prodLrcliei Cin pcrioada curcntd qi perioada dc bazi.Cr $i Co snnt considerate cost rnaxim (Crnax) ;i rcspccliv cost minim(Cmin), iar Q1 9i Qs produc{ia maximi (Qrnax) qi producfia minimd (Qmin).

(]OS1' LIRIL]i, FACTOii. DECLAN$ATOR AL COMPBTI TT I'IT,I.TII OR GA NIZATIBIIn accastii situatic, formula de calcul devine:

Cmax- CminCV= Qmax - Qmin

2) Stabilireacurente:

costurilor convcntional-constantc (CF) ale perioadeiCF: Cl - cv'Q1

sauCF: Cmax - cv'Qmax

3) calculul costurilor degresivc pcntru o pcrioadir viitoarc clcrgcstiune (Q):Cd: cv'Q + CF

Exemplu:Pe baza urrr.ritoarclor datc: Q1 = 20000 bucirli; eo: l-5000 bucili,ct:220000 uv; cs: 180000 bucdfi sd se determinc cosrtrrilc clcsrcsivc zrlc

ur.rei pcrioade viitoare de gestiune gtiind cd volumul productici e : 23000brrcirfi. Aplici'cl trzolc proccdeultri cle rrtaxint ,5i ntinint sc obtinurnirtoar cle rczuitate :220000 - 180000 : 8uv/buc.20000 - 15000

CIr = 220000 uv - 8 uv x 20000 buc. = 60000 r-rvCld : B uv/buc. x 23000 br-rc. + 60000 uv : 244000 uv.


7/81

ultde :C1, Cs, Q1 qi

COMPETITIVITATB SI COSTURIAnaliza nivelului anticipat al costurilor degresive (exprimat %) sepoate realiza cu ajutorul altor indicatori gi anume gradul de degresiunc (clg)

gi efectul degresiunii (Ed).Astfel, pentru determinarea gradului de degresiune (dg) se aplicli

formula: Cr - C,r_.100',1,, : C"Or- O,,:.- .1()0Qo

Q0 au scmnilicaliilc prczcntiltc la rclirf il dc calcul aindicelui do variabilitate (Iv).Gradul de degresiunepoate avea unndtoarele valori:r | 4 dg < 0 pentru costuriie nonproporlionalc (dcci gi a costurilor

degresive);r dg: 1 pentru costurile proporlionale;r dg : 0 pentru cosldrile conven{ional-constante.De exemplu, un dg - 0,6 in cazul cregtcrii volumului produclici cu

loh aratd o cre$tere a costurilor degresive cu 0,6o/u intr-o pcrioadd viitoare degestiune .

Efectul degresiunii (Ed) sc stabilc;te conform rclatici de calcul:

Ed:cot9 r)(1 -dg),Qoin carc:Co : costuri (dc produclic) din perioada dc baz[;

Q,, Qo: volun-rul produc!ici in pcrioada curcnti;;i dc bazd;dg : gradul dc dcgrcsitrnc.

I{II

Itfifl,4fi$ffiiqi{s+1,at"rq r08 109

C'SJURTLE, FAc'o'.o".'n"$*oru 9oN{p'TlTr',rr^tli 'RGANT'ATIET' Expresia (1-dg) aratd cL niverul gradului de degresiune se afld intr-orelalie inversd fala de profit.Cu cdt valoarca lui dg cstc rrai mars (mai apropiatl cle 1) sau ntaiapropiari dc 0 cu atdt scacre sau crcgtc profitur (val0arca crcqterii saLrdescregterii profitului fiind chiar diferenla dintre efectul degresiurii calculatin doud perioade de evolulie a organizaliei).c) co"-rrrrilc rcgrcsivt: sc calactclizclzli prin rlrptLrr ch uu pivcrui cclnrai riclicirt ciiild v0lrrrirrrl prlducrici cstc nric;i scatl putcr.irir: pc rpisuraclcqlclii lrcccrrlrrltc a accstuia.Cc,tsturile regresive au Iv < j.in catcgoria costurilor rcgrcs;ivc sc includ chcltuiclilc cu

'lJgi funcfio'area utilajr.rlui, cJicituiclilc c01'Llue aie secliei,siderurgie cdnd prirna garjd prcia ccle mai mari costuricuptorului.

intrctincrcacosturile incu inci"lzirea

;l-JCosturilc regresive (at0t pe total, cdt gi pe unitatea de produs) seprezintd grafic asrfei (figura 10.7):

t,:,. f igu,u 10.7 Costuri rcgrcsivcIr.-J

"tl


8/81

t j-l

--:== --'=====-=*- - "d) Costurile fiexibile reprezintd, categoria de costuri carc vrrrirrzrtalcator sub influenla schimbdrii volumului produc{iei qi a altor iactoli.Ca urmare, in anumite perioede de timp costurile flexjbjlc pot. trvcacaracteristici a1e costurilor proporlionale, degresive, rcgrcsivc silu

progresive (figura 1 0.8):

;:ffi f;gurol0.B Costuri flcxibilcin schimb, in cazul costurilor flcxibile pe unitatca de produs, nivelul

minirn al acestora este in punctul de transfurmarc a ci;slului dcgresiv ir.r costprogresiv (figura 10.9).

aRcla{ia cost degrcsivlfrilliJJ Figura 10.9

I r0

- cost progrcsiv

(--OS'f UIIILtr, FACTOR DECLAN$ATOR AL COMPETITIVITATII ORGANIZAB. Costuri convenfional-constante.Costurile co nventional-co,stunte (numite, in practica orga,izafiei,

t o.tltrri .fixe) reprezintd categoria de costuri care nu-si schimbd mdrimea,tttu ,ri-o schimbii nesem,ificariv sub influenla modiJicdrii volumultri1 t t'o rltrc' li c i (fi gura I 0. I 0).

Accastd categorie de costr.rri (cum ar fi cele referitoare la amortizarea'ra;;inilor, instalafiilor, clddirilor sau salariile personalului din structura deconduccre) trebuie suportate dc organizalie chiar dacd intr-o anumitlpcrioadd nu r ealizeaz,a productic.

,,,iilTl f.igu.n 10,10 Costuri convcn{ional - constantcCosturile conventional-constante se impari in doud categorii:/ costuri fixe care rirmrn constante in raport cu modificarea(crc;;tcrca, dcsc rcgtcrca) vo I Lr ntulu i procir-rclici ;/ costuri relativ-ftxe cat.e sc modificii in proporlie ne?nsemnatd fafdde variatia volumului producfiei.in tirnp, costurilc convcntionar-constrntc cunosc o cvoruticitsccuricrrtc sau desccndcnte (figura 10.11), dupd cum se manifestdtlivcr;il.r ftrctori i'terni (dotarca tchnicd, normele de consumrxlcliri (rnodillciri lcgislative etc.).

in salturiinfluenlactc.) sau

III


9/81

l.P',YCONIPETITIVITATE $I COSTURI

:.;;14 f igura 10.1 1 Ntoclificarea costurilor conventional - constanteunitolca dc produs graficr"rl costurilor convenlional-constanteo curbi dcscendenth (figura 10.12) carc estc inl'lucnlatd dcfactori:nivelul costurilor fixe totale,

QlQ2Q3Q4ai;Zfl nigu.o 10.12 Costurilc convenfional - constantc sub influcntaunor lactori

Costurile conventional-co ttsl untc (CF) imprcurtd ctl toatc catcgoriilcde costuri vsriebile (CV) lormeazTa costul total (CT).

C3C,C l

Pcprezintdurmdtorii

ItI

CT: CF +CV itifr trigur^ I0.13 !lrc;rrplilicurc catcgorii dc costuri

g9:I: TITI\,TTATII OITGANIZATIEI' Costul total reprezintd expresia bdncascd a consum,lui clefactori cleproduclie determincsr de realizarea intregului volum cJe produclie, stabilitiult'-o l)L't'iouJd tlc titnp tlatd.

Exe ntltlu:Presupunem urn-rdtoarele catcgorii de date:

Producfia Costuric on v en tio n al-con stantc Costuri varinbile Costuri totaleo CF CV C'l=CF+Cv0 00000 0 I 00000-5 00000 I 50000 2.500008 00000 200000 30000010 00000 280000 3 80000

Rcprezcntarca graficd (figura 10.13) a datelor din tabclul de rnai s'saratd evolulia costurilor pentru fiecare nivel al producliei specificat:

.

q[lq

E=oL)

.CT,CV

CF

3

pro


10/81

coi}{I,El'ITIVITATO SI CCS'iU;UC. Costuri contabileCosturile contubile reprezinti expresia bdneascd a consumurilor rlt,

resurse determinate defabricarea Si riesface.rea unor ntdrfuri.Costuriie contabile prczintd cAteva caractcristici:" sunt costurile reale. constante qi inregistrate in evidenla contabilir

a orgrniza!ici,r exprimd elorlul producdromlui pcntm a achizitiona factori dcproduclie necesari realizi;ti nnor mdrfuri gi pentru asigurarcanivelului consrururilor din fazele de fabricalic a1c accstora;r nu au in vederc lolosirca altcmativd a capitalului organizalici yi rfcrlei de munci in aite afaceri.

in practica organiza{ici loiosirca acestor catcgorii de costr-rri impuneacllugarea la eienumirca Lrnor irrdicatori econonicj a teimenului Ce,,contabil" (de exemplu profit net gi brut contabil etc.)

E-rcnplrt:Considerfun cir o firmii oarc arc un

ir.rtr-un an urt 5toarca situatic:VenituriCoshrri (contabile)Profit brLrt (contabil)Impozit pe profit (38%)Profit net (contabii)

singur proprictal a inlcgistrat

600000 uv400000200000

7(r000124040

Profltul net (contabil) oblinut de proprielarul firmei sc poate fll.recianumai dac[ se are in vcdere folosirca alicrnalivi a rcsurse]or (flcrrti dcrruircd, capital) intr-o altd afaccrc. in accst caz, este nccesar[ analiztrsitr-ratici dupd cc s-au avul in vccicre costurilc ccononricc.

(]OS'I'IIRII,[, FACTOR DECLAN$ATOI{ AL COMPtrTITIVITATII ORGANIZATI]III). Costuri economice (cle oportunitate)costurile economice (sau de oportunitate) reprezintd expresialtiinca,sc:ri a opliunii pentru producerea sau desfacerea unor mdrfuri tn,l, trirnt ttiuI oItor mjrftu'i.cost.rilc econonrice (de opofiunitate) prezinti, la rdndul lor, o serie

tlc carctcterislici'.r stalr Tabaza calculelor prcvizionatc ale costurilor;" asigurir corectarea gi adaptarea costurilor calculate incontabilitate;" cxp'imi dacl r-rn prodr-rcitor a screctat decizia optimd de aproduce o marli, poniind de 1a valorificarea cea mai bunl aresurselor disponibile.intre costurilc economiee gi costurile contabilc se poate pune sernnulegalil.[fii dac[ se corectcazi costurile corrtabilc cu pierdcrile rczultatc clinnclolosirea capitalului gi a fo4ci dc irruncr in altc altcrnativc rlo lflccr.i

(desfbgr-rrate in cadrul organizafiei sau in alara acestcia).ca gi in cazul costurilor contabilc, accastii catcgoric tlc crpslLrr.iaclaugi la dcnnrnirca Lrnor inclicatori cconomici tcrmcnii ,,rronrlrl" srtr,.cconouric" (dc cxcmplu, profit norntal, profit ccononric ctc.).Astfcl, dac[ din profitul nct contabil sc scac]c profitr-rl norrnal, scpoate obtine profi t/pi erdcrc economi c/cconomic6.Iis'ctrrTtl tt:Pornind de la datcle din excnrpiul antcrior, fimra inregistreazd duplo anumitir perioadi, urmltoarea situatje:

Profit net (contabii)incasdri clin altir afacereDobi,ndi calc'.rlath la incasdriban ilor" Ia b ancL (52ok)lrofii normai[)r'olit/picldcrc (xolit nct contabil- 124000 - 152000

124000 uv1 00000prin depunerea 52000I 52000- plofit norrnai) -28000 uv


11/81

fity' 'i..it: ir IIIIiI

coIvIPDTITMTATE $t COS.tURI =s%In aceastd perioadd firma a inregistrat pierderi, ceea ce arata outilizare necorespunzdtoare a resurselor"E. Costuri nredii

Coslul mediu exprimd caregoria de crsst stabilitd pe r.initaic,a clemarfa (produs, serviciu) ca urmare a raportdrii costttlui (de prorluclie) tavo I t r ttttt I pnttl trc l i c i.Fonlula dc calcul utilizatir:

undc:Cm = costul nrediu;C : costul de produclie;Q = volumul ploduclici.in litcratura de spccielitatc se utilizcaz[ unnf,toarele catcgorii de

costuri medii (dupd tipologia costului folosit):. cost conveniional-constantmediu;. cost variabil mcdiu;. cost total mediu (numit cost unitar).Costul mediu este folosil in analiza nirintjl economicc a producliei

organizatiei (MEP), cdt gi in exprimarea cconomiilor dc scrri.F. Costuri marginaleCoslurile margitrule reprezinld categoria c{e co.stttri care e:tprintd ctr

catc unitd\i cre;tc sctlt .rcctde co.stul total alunci cand voluntttl prodrtcliaivariazd (cre.1te sau scctcle) cu o lrnilale sau clt tttl nr'ttndr clc tutitdii binedelerntinate"

COS'I'IJItII,I.], IIAC'I'OIt I)ECI,ANIiAT'OII AI, CON{PII,TIT]\,'ITAJII OIIGANIZ,\'fIIiI' Cia Lrrnlurc, forrlulelc de calcul sunt uriritoarele:a) 1tc unitatca de produs:

unde: a(ll'AQCT1, CTe :

..^ n AC"j' Cl'r - C-fuL]VI - AQ Q'- Qo 'nrocl i Irclrlcu lrbscih-itir a coslrrr"i lor" LotlIc;nr o d i l'i carc a a L. s o h,r ti a vo h.ultulu i pro


12/81

COMPll'l'l'l'lVl'l'/\1'li SI C(.)S1"1JItIPenku un nurnir de unit[li bine derominatc (?n accst caz, J 00

produsc):

CM: i0900 - 1000C: 900 uv.Costul marginal poatc fi Lrtilizat gi in clctcnninarca altor calcgorii dc

costuri, cum sunt: costul proporJionai total gi costul convenliona1-const:rnt.Astlel, pentm stabilirca costului proporlional total sc folosc;tc

lormula de calcul:

undc:cptocl\4,,

Cpt: Q x CMu

costul p;'oportional total:volumul producliei oblinut intr-o anumitd perioadd clc timpstabilitd;: costr.rl nrnnagcrial pc unitatca clc lrrotlus

!'olosind datcle din cxemplul antcrior se poatc calcula costulproporlional total (Cpt) pentru cele douir nivcluri ale produc{iei (1000 qircspccliv 1 100 bucirfi) estlel:

Cpt : 1000 buc. X 9 uv/buc. 9000 uvCpt 1 100 bLrc. x 9 uv/buc. 9900 uvCosturilc corrverrt.iortltl-corrsturrtc (Cllt) sc tletclrrrini cu tlilcrctrli irrtlc

costurile totale (CT) 9i costurile proporfionalc totalc (Cpt).finAnd seama de datelc existeniclCf .. l()000 uv . 9(XX) uv 1000 rrvCF = 10900 uv * 9900 Lrv 1000 Lrv

i lB

COS'r'rrrrrr,!,t, tr^C't'orr l)r,)cLANgA',t'otr Ai, coMPli,t't.t'rvt].i'ut 0RcANIZA.I.tU' in teoria costurilor, existd cdteva principii care se referb Iar'trsl rtri lc ntarginirlc:" principiul difcrcnlial;" principiul rezidual;" principiul mrrqinal.

Cunoagtcrea principiilor rncnlionate este importanti pentrurnanagcment, ele fiind utilizate in aprecierea modului de'reaiizare a unor noicantitirli (scrii) de produse/scrvicii cu dotarca tehnicr existentd sau prini rllrrrrrirtli!ircl accslcir-

Principiul diJbrcnrial pLine in disculie gradul de utilizare amaginilor, utilajelor gi a echipamentelor din dotarea organizatiei.Acest principiu are in vedere costul diferential (carc uncori scidentific[ cu costul marginal).Refcritor la costul diferenlial trcbuie subliniat car accsta sc clctorrrrirri

pe total procluclie sau pe unitatca dc produs, folosinclu-sc forrrrrrlc:lc: tlc:ca lctil:Cd: Ct,, - Ct.

Cdu = Qn-Qarrrrdc:

(lclCduCtn(_1a(.) l1(la

= costul tlil'crcntial tota[;costui difcrcntial unitar;: costul total nou (pcrioada curcntd);= costul total antcrior (perioada dc bazir);',' volrrrrrul nou ll lrlorlLrclici (pcrioacla curcrrtii);= volnnrirl antcrior al produclici (perioada dc bazi).


13/81

p

ir{iillllj

coM PETTTTVITATE $r COSTURIfindnd seama de modul de"stabilire a costului diferen{ial unitar(Cdu) se poate aprecia cd accsta reprezintd costul marginal unitar.Exentplu:Cd : 10900 uv - 10000 uv : 900 uv

900 uv = 9uv/buc.du = I 1 00 buc. - I 000 buc.Cdnd se reaitzeazd o noud serie de produclie, prin utilizarea

supcrioarir a capaciti!ilol dc prodrrcfic, costurilc difcrcniialc vor avcavarialie proporf ionalI sau nonproporlionall, iar n-rodificarea nivcluluicosturilor marginale prczintd un caracter adi!iona1.

Principiul rezidual aratd cI nivelui costurilor convenlional-cotrstantecorespunzator voiumului fizic al unci serii de produse realizatc nu trebuieeliminat in luarea deciziei privind oblinerea unei noi serii de produclie(a unei noi cantit6li), deoarece aceste costuri sunt considerate costurireziduale ale producfiei ob{inute gi se men}in constant de la o scrie deproduc{ie ia alta.

Princfitiul marginal utmdrcgte stabilirea limitelor dc evolulie acosturilor influenlate de o serie de factori: nivelul normelor, situa!iacosturilor.

Acest principiu este important in luarea unor decizii privind niveluloptim a1 producliei ce trebuie realizat, situalie in care tlebuic sE se linaseama gi de costurilc marginale. De asemenea, costul n.rargiual esteimportant in analtza cregterii sau dcscregterii voiumului produclrei.

cosl'til{lLli, IiAc'l'oll I)IlcLAN$ATOR AL coMPETlnwr"trn ORGANIZATIEI{qIIIqqqInqFJ

gE

effitsweffiE ffie ${B$E$$ri$x wffi BsBssEesA ffi $sffi BEffiqEe[

11.1 Mlrimea economici a productiei organizafiei (MEp)Analiza relalici dinrrc costLil mecliu gi volumui produc$ei se poatc

reaTiza utilizand conceptul de ntdrine economicd a producliei organizaliei(MEP), care se poate de{rni ca fiind nivelul produc{iei obtinut cu vaioareacea mai scdzutd a costuluj mediu (ligura 1 i . i ).

KK

6tYI

I=Tz

&eem$Eae treBffiFBHmrM&srgre ffiEfimrEKe

Tmslalii ale crrbeic(xtului rrediu (Cnr)

ivclul produclici (Q)',|:iA Ficu,^I I.INlirrirnca ccononricir a procluctici


14/81

lrllIIIIlttllIll

itI

coMPIif iTlviTATIl gI COS'r[rRIin activitatea unci organiza{ii nivelul productiei, cieci ;;i al MijP-trlui,este influenlat de o serie dc factori care pot detemina crc;lcri s:rrr

descregteri ale productiei.Dintre factorii de influenti care pot detennina o crcglcrc a rrivr:lrrlrri

producliei se pot mcntiona:" specializarea in productie;' nivelul costurilor variabile qi convenlional-constantc;' reducere'a imobiliziuilor de rczerve.A1!i factori pot determina o descregtere a nivelului procluctici. 1,sti-ci,

se pot enumera:. existenfa unor resurse limi'rate;' marimea pietei de comercializare;' putereaconcurenlilor;r managementuineperformant.Sub influenla lactorilor spe cificali are loc o modificare a.tAt anivelului MEP-ului, cdt gi a valorii costlrlui mcdiu (Cm), a clrci curbdrcaltzeazd o translalie pe crizontai[ sau verticalS fatd de situatia initial[(figura 1 1.1).Trcbuie spccificat ci IVIEP cstc dilcrcnliat pc ranrr,rri, dourcnii clc

activitate, grupe de mdrfuri.

11.2 Bconorniilc de scarlO altd relalie intrc costul mediu gi nivelul producliei sc cxprinri prin

econon.riilc dc scari carc cuprind urmitoarclc fome:. ccononrii dc scarir clasicc;" economii dc scari cxtcmc;n economii de scar[ dinamice.a) Econ.ontiile cle scard clasice se caracterizcazi prin l-a.ptLrl ciexprimd reducerea costului mcdiu al unci mirfi pe miisurd cc volrrnrrrl

(]0S'I'IIITII,R. IrAC'I'0It I)ICI,AN$A'I'OR Ai, COMPIi-I'ITIVI'TATII ORCANIZA-I"IEIpr(rciLrclici cre$te. Acest 1ucru cste posibii datoritd dLrblirii productivitdtiillctorilor dc productie folosi1i.

lrconomiile de scard. crasice au pcrmis aparilia producliei de masr.r't) Ec'ttontiile de scard extente se caracterizeazd. prin faptul circcluccrca costului mediu al unei mdrfi se rcalizeazd, pe mdsurr ce cre$teproduclia ran.rurii sau domeniului de activitate din care face parte

t 'rlln izll ia.Eco'omiile de scard externe apar mai ales datoritd scdderii costurilormcdii dctcrminate dc conccntrarea geograficd a *nci anumite industrii.c) Economiile de scarit dinamice aratd sc?iderca costului mediu al''ei mrrfi pe mdsura creqterii producliei cumulate de la inceputul produceriiaccsteia qi a ac'muldrii cunoqtinfelor de cdtre orga'izalia produczitoarc.statisticile aral/a c'|a la fiecare dublarc a productiei se pot rcaliza recluccri irlccostnlr,ri mcdiu cu 20-40%.Graficul cconomiilor de scari dinamicc (figura 6. r5) aralii o scitrcrcra curbei costului mediu pe misura cregterii nivelului productici


15/81

, ,1.3 Nivc,lrrl olllirrr:rl pr.o


16/81

llIlttIIIIJ

1I{i!Ir

$1

COMPETII-NTTATE $r COSTURIvcrtitLriui tcltal !inc scurrlr dc ul'lrrirtourclc lbrrrrr-tic rlc calctrl:

a) pentru cosflrl marginal (CM):CiV: ACT: CTI-CT,-n, _ ACT CTr- CToLfvl -

-AQ Q'-Qo

cu semnificaliile din subcapitolul 1 1.2.b) pentru vcnitr-rl marginal (VM)

vM: AVT: VT1-VT6unclc:

AVT : modificarca absolutd a veniturilor totale din cioud perioadespccificate;VT1, VTq : venituri totalc din doui perioade sJ,ecifice (curentir Et de

h a z;\'vqLa ) .

AVT VTI-\/TOv_vi=_AQ*=_ereoA Q, Qr, Qo : nrodificarea absolutd a volumului producfiei qi vclumul

prodr.rctiei din doud perioade analizate.Costul marginai gi vcnitul tnarginal rc;lrczintir creqtcrca costLrlui totalgi respectiv a venit',ilui total, atunci cAnd volumul productiei crc$tc cu o

unitate sau cu un numdr cie unititi binc dctcrminate.

,,.t;lf-llglL[Lllqlq4 D!_c!{ryt4lg]r4l- c oMpErrrrwrirrr ORGAN tz ^rrqr' l{claliilc rlinlrc condil;iro (rc nrlrginalitnlc gi clcciziilc privindlrlcgcrca producliei se pot prczenla sjntetic astfel:

Evol'tia cost,lui 'rarginal qi a venitului margi'al in r-aport cu r.rivelulproducf ici se prezinll grafic (figura 1 1.3) asrfcl;tvJ.ooC)c0

3cc:

iiiTl rlgur, tl.3 llclaria cosr margirrat-vcnir marginal

Conclifii denrarginllitateAprecieriprivindnivelulproductiei

Observatii privind fundamentarea deciziei

VM>CM Creqtenivelulproduc!ieii. Creqterea profituiui;2. Diminuarea pierderiior;3. Nivelul productiei este consideratacceptabil.

VM


17/81

Yll

i'B10qYl

coMPn'IITI Vrl'ATtt $t COSl'Ul{Itn acest grafic (figura ' 11.3): QA reprezintd nivelul optin alproducliei, cdnd VM = CM (organiza[ia obline profit maxim sau pierdere

minimd); QB aratl situalia atunci cartd VM < CM, caz in carc sc micloreazlsau cre$te pierderea; QC menlioneazd momentele in care VM > CM c6nd, ingeneral, se poate obline un profit suplimentar sau se dirninueazd puternicpierderea.Modclul prczclll0l al rclaliilor clintrc VM ;;i CIi4 sc l.rortc coniplcta cuanaliza acestor indicatori pe tennen lung gi pc tettncn scurt.in accst caz, se pune problema utilizarii a doud condilii delirndanrcntarc a dcciziei:. conrlilia dc marginalitatc,. contlililt tlc 1lrcl.

Sintetic, relafiile dintre condiltile menfionate 9i fundamentarcadeciziei pe termen lung gi scurt sc prczintd astfel:

Orizout tcmDoral Conditii dcciziorale Aorccicri nrivind rlcciz.irTERMEN LUNG (se potcorecta toli factorii deproduclie inclusivdotarea tehnici aorganizaliei qi procesultehnologic)

a) condiiia de nrarginalitateVML = CML,unde:VML 9i CML sunt venitul Eicostul nrarginal pe lermcnlung

l. Se considerir nivelul oPtirn alproducliei2. Se poate oblinc Profit sau seinregistrcazi Picrdcri. Inulli:rul caz (inregistrarepierderi) sc pune Problemaanalizei conditiilor de Pret.

b) condilia dc prclPL ) CmEL;PL > CnrCL.unde:PL = prcl de vinzarc petcrntn lung;Cnri'lL = costul nrccliuccoronric pc tcnlcn Irutg;CtrCL = costul rrediucontabil pc tenrcn lung.

1. Se fabricd nivelul Produclisidacd se respecti una dinrelaliile de prcl:-cdnd PL ) CmEL se obtineprofit nomral, deci se Poatercaliza nivclul oPtinr al

producli ci;- cind PL CnrCL sc oblinc Profitcontabil, dcci sc Portc atingc

nive)ul optilr al Pioducliei.2. Cnnd PL < CniCL serecomandi sd se oPreascdproduclia dcoarecc nu sc mait'o.rtc olrLittc Drolltr) condrLia dc nrarginalitrtcVMS: CMS,

un tlc:VMS 5i CMS sunt vcnitulmarginal 5i costul narginal pctcnlcn scLlrt.

L Sc ccnsidcra nivciul oPlilll alproductiei;2. Se poate obline Profit sauinregistra Piercien (nivcluJproduciici poatc fi considerat

acccptabil dacii sc analizcazi;i sc acccpli condiliilc dclrcl).

COSl'tJI{]L1', IIAC'I'OIt I)I'CLANSAI"OIt AL COMPET'ITIVIl'ATII OITGANIZAl'ItrI

Tlcbr'ric st'tbliniat cil, pcnlru fundamcnturca dccizici privind nivclulI)r'o(luc{ioi (olurtii), sc lx)l lul in discrrlic ttxttcr urorlclclc spccilicl{o (1lc buzlcosturilor totale, vcniturilor totaic gi a plofitului; venilul narginal gi costulmarginal), cle completlndu-sc l'cciproc.

11.5 Exemplificarea moclalitiiilor de alegere a nivelului optimal produc{ici (otcrtei) organiz:r{ieiFolosirea celor doud modcle de fundarnentare a deciziei privinrl

alegerea nivelului optim al productiei presupune prelucrarea qi interpretarcurezultatlliui pornind dc la acclagi fond de date.r) Prcsupuncm r'i o orgcniraric esrc spccializala in rcalizarca unui

singur plodus $i arc nivciLrrilc costr-lliior in cursul unci h-rni dc:tr - lfti)(t rrv lLrni;CF -= 300000 uv/lunii

(unclc: cv .. cosl vuriabil pc uilitatea dc produs, iar CF = costLlr.rcoitvcn t ionlr l-t:orrstl Lrr trr).

Orizont tcmnonl Conditii dcrizionalc Aprccicri privind dcciziab) Condilia dc prciPS ) CniVS

unclo:PS - prc{rrl dc viinzarc pctcrillcn scurt;CmVS = costul ilcdiu variabil petcrntct scurl,

l. Se poate reaiiza nivelul optinral produclioi tlaci sc rcspcctiicondiliil do prcf:PS 2 CmVS.2. Daci PS < CrnVS exist^durmdtoarcie varianlc:- se poate opri produclia pcntru

ci nu se mai obline profit;- claci nivclul picrdcrii cstc mic;ri dulcrnrirlrl dc ncrccrrpcrarclrcosttrrilot corrvcrrl iorlr l-constantc sc poJto coutinLlaproclucfia identifi cendu-sc gimisurile de elirrrinare anroblemclor.


18/81

ililrlrtIlt+tJt#;tI',tl*alrtr'f{

:, CO}{PETITTVITATE $r COSTURI*: .-......-.".. b) Produc{ia inrcgistrcazii evclutia (in bLrchli): 100, 200, 300, 400,500,600,700,800,900, 1000, 1100, 1200 pentru care existir prcrur.irc;2000 uv/bucatd, 1e00. 1800. 1700. 1600, 1525. t325, il25, 1025,,)t.


19/81

Costurimarginale Veniturimarginale

I RelatiaI venituriqi

costurinrargirralcl

lDiferenfaintrevenituriEi

cosl urinrarginalel9 l0 1l l 2:1 0-9

r 00000 I 80000 VM>CM 1-80000I 00000 I 60000 VM>CM F600001 00000 140000 VM>CM +400001 00000 120000 VM>CM +200001 00000 r I 5000 VM>CM r-15000i 00000 82s00 VM


20/81

IIIT

covtPE'rrTrvIl'ATE gI COSTURI('lu,ti/ica rc:ir) clin punct de vedere tehriio-structural (opcralional-str-ucrrrrll)

cxi s1i:Q locuri de producfie;('uroctcristicri: sc dcsl7rqoaiir o opcratic ciistincti din proccsLri ric

l,r.ilrrclic slu rlc prcstarc a scrviciujui, fiind gcncratoarc dc chcl,,Lricli:rl r:ror lri ltr tlo costuri.Q ccntrc cle protlttclie

('ttructcri"glicti: rezulti din combinarca mai multor loci,rii cieIrrrrlrrr:!ir: ci)rc prcslrpun acecagi operatic din procesul de produclie sau cierr'rrliz;rrc: a sorviciulni sau operatii sirnilare (atelicrul de rcparatii, atelicrui cletlclrilrrrt'. irtclicrr-rl cle vopsitoric) gi asigurd dcljnitarea stricti a cheltuiclilorrrItrettlc.0 :Lc,lii sau alcliere de productie

ctroclcrislicri.' prcsnpurrc rcrurirca nrai multor ce'trc cie productier;rttt lt ttilti tlrttltor locr-rri clc producrtic carc conlribLric la lcalizurca ulrci pirr.!iclislinctc din proclus, a produsr.rlui ca atare sau in cazul prestdrii unui serviciuJrt'rrlrrr ncvoi intcn.re ori pentru tcrli.Q ,rc'c'/oorc dc r:ltelttricli

corocterisricri.' se refcrir la asiguralca bazci tchnico-rnatcrialc aorrirrnizatii:i qi cr-rprinde, in general, activitdliie de aprovizionare, c]cslaccrerlrrr 1i tlc conduccrc sari de adrninistrarc.b) cltipir tnotlui de grupiuc a cor;tirlilor/choltuiclilor rlircc;tc 5i

indircctc Ai dc atribuirc a rcsponsabilil"iLtilor:Q cenlre de analizir;A centre de re.spon.sabilitate.Ccntrele de analizi reprczinta diviziuni fictivc aie organizatiei. carc

cor.t:spLu.rd unci ftlnctii, luncliuni sau diviziunj realc care cstc identii'lcaiiL critruti lttlcsca r-rnei activitati unde siint rcgrupate atiit costurilcichcltuiciiir:

TIItIIIII I -t4

Sg- RGANrzATrErs{ebilitc pe pr".cius/servici,, cdt gi ccic cu caracter indircct ce urmeazd a fircpartizat.c as'.tl_ria produselor rcalizate/scrviciilor prestate.E1c se difercntiazd in:b centre operalionale alc c6ror costuri/chcltuicli sunt Iegate devor,rnul activitalii organizaliei gi deci activitatea acestora poate fimts'rat, cu ajutorul unci unititi fizice carc sti ulterior la bazarcpartizii ri i costuri ror/ch ci tri ic lir or irrd i rectc asupra produscr or sausct.rici ilor cxccutatc.

in functie de importanla 1or ccntrele operationale pot fi:" ccntre principale (centre cie exploatare) ale cdrorcosturi/clielfu iel i s c repart izeazd asupr aprodus e10r qi corespundcicluiui aprovizionare _ procluc{ie _ clesfacerc.' ccntre auxiliare (centrc cle prestafii) ale ciror costurr. screparrizeaz'. asupra artor centre dc anarizir (opcration.rc s.rrstructurale) in raport cu destinafia prcstafiilor clc scrvicii.b centre de sh'nc:lttrii ale cirror costr-rri/chchuicli strnt irr


21/81

rtr. /ttrr./,tt,rii ;,,,,;;,;';', : ',' ,,,:,:,,i,,, ,i, 1",,; 1]; ,', ,',,,,,, I :.i, ,.'.t:.rtrcttllr(tt s;lU l;(.t vtcitr ptr.l;llrl :iitu ()l l(.;ll(, olrtr.r.l tlt. r.trlr:ulltlirt.I)irrr'lit.r'ii rrc c.srrrli s., r:.rrslirtric cir rrrrtitlri rl(:r)rr.u L:;r.c sL)a'tecalculcrzir;i'


22/81

COMPBTITIVITATE SI COSTURI2. Produc!ia, rezultatconcret al activitifii organizalieiApreciatd ca formd concretd de materializare a activitdlii desfEqurategi generatoarc de costuri/cheltuicli, produclia utllizeazd, in acest sens'

conceptul de purtdtori cle costur.i carc reprczintd, de fapt, un produs, luorareexecutatd sau serviciu prestat sau oricare obiect de calculafie'

Purtdtorii de costuri se constituie ca entiffili pentru care seantecalculcazl gi postcalculcazi costtrri prin divcrsc mctodc'in dcterminarea purtitorilor c1e costuri sc au in vcdet'c o scric defactori.. nomenclatorul de produsc/scrvicii; rTiodul de oigatlizarc ?tproducliei; tehnologia utilizat[; calitatea produselor/serviciilor; structura $icornponentclc produsclor; destinalia pr'oduselor/serviciiior (intern, extcrn cugrailc dilcritc dc comploxitatc).

C as iJicar ea purtf,toriior dc costuri :a) dupd nivelul la care se unndtesc costurile/cheltuielile (deproduc!ic) sLrnt:' purtd'tori la nivclul intrcgii produclii (care coreleazi structuracosturiior pe elcmente primarc ai pe articole dc caiculalic);. purtdtori individuali (pe unitatea de produs, serviciu)'

b) dupa modui de organizare a produclici' purtdtori pe ansambluri' subansambluri, scmifabricate' piese'repere;purtitori pe opcrafii de prelucrare;purtltori in iunclic de calitatea proclusclor sau a sortincirteloi'

I

c) dupd gradul de finisare a producliei. purtatori ai produclici tcm.ritlatc;' purtitori ai ploduclici nctcrnlinatc sau in curs dc cxccutic.d) dr-rpi rolul pLrrtdtoriior in divelsc momcllte ale proccsului de

lornrarc a costurilorpurtitori linali (pc ullitatca dc produs finit, lncrarc execntali sauscrviciu prcstat);

COSl'UI{ILB, IIACl'OIT DI]CLAN$ATOII AL CO]\{PIITITIVIT,tTTT ORCANIZATIB]. purldtori intcrmediari (fonnd scripticd de organizarea evidcnleicheltuielilor pe parcursul desfEgurdrii procesului de produclie,

?nsd in final costul deterir-rindndu-sc tot pe unitatea cle proclusfinit sau scrviciu prcstat).impofian{a utiliziirii conceptului cie purlltori dc costuri:" organizarca activitiiliior dc cr.rlcgcro, rcpartizarc a coslut-ilor.,,

cireltLri cli loi' ltc prod r,rs fi iril, scrvi ci r-r ltrestat;" posibilitatca alegerii meiocielor, proccdeelor clcterminirii costuluipe unitatea de produs;' detcrminarea corectb a rezultatclor financiare la sfArqitulltcrioaclclor dc gcsliunc,

Aceste tipologii ale purlrtorilor de costuri so pot aplica qi altorobiecte dc caicula{ic a costurilor.('otrct.tsttrarc,a lturtl"rtolilol clc costriri lloiu'til d0nunrilclr clc trnilolt:de ntdsurit sau uttitatc de calctrlctlie gi permite dctcnninarea gtiinlific5a costului gi exprimarea cantitativd a produclici oblinute sau a serviciuluiprestat.

Dupd natura 1or, unililiie de mdsurd (sau de calculatie) pot fi:& unitdli fizice (naturale) sunt, de prcfcrinta, unitali dc mdsurdtehnice, care corespunrl funnci de prezentare, stirii dc agrcgare,propneti!ilor calitativc;in aiegcrca unitilii de n-iisr-iri fizice (sau unitate de calculalie) sc auin vedere ysi alli factori in alara cclor tehnici, care asigurd efectuarcacalcuielor econoiricc (cvaiuarea consumunlor spccificc, dctcnrrinareaprcfului dc vlnzare" rcntabilitatea prodr-iselor/scrvici iior cic.).r& uttirtili co,n;cttrionalc (r-itiic pentru crcarca ornogcnitir{ii aprccicriiprociLrctioi in scolrul rcpartiziiii ccstulilor,/chclluielilor asupraproducfici) ;ii carc pot 11:" t,utildli tahnice slcrnclord (curr cstc nuntiirul dc vagoaitc pc

cloLrir osii);

ttTT

") /


23/81

tIitTt

IIirli{tI:I{

l''1

COMPETITI\1ITAT]1 $I COS]'URIunitdli conventionctle abstracle (determinale pe bttzri tft,calcule Si exprimale in mdsuri. relcrtive .tcru ub:;ctlLtlc itr rtrprtrlde un anumit parametru comun luturor problemelor lc:gu/t:prin telmologie de cicelasi voJurn al cheltuielilor cLtrn sLult;ore de Junctionare a utilajelor, consum .rpecifc de motct.iiprime etc.);trnitdli conventionale de transforn,tare a producliei secundare,in procluclie principald (in sittrctlia crind nt,r pctt .fi ittilizaliparantetri de ecltivatare, produseleftind total diferite intre eLc,unele ctr rol principal, altele seatndare cum arfi, de exemplu,LI.000 rn' gaz de sondii identic cu I tond de titci).

tJnittrtilc dc mirsurf, convenlionale au rol intcnnediar deoaiece inlrrr:rl. r:oslul sc calculeazd tot pe unitatea de mdsurii fizicl (naturald).lfrrtrctiilc principale pe care 1c au purt[lcrii de costi-tri sunt, ( )rr':i( Ir'r';ltc trrmiloarclc:' inclicator al cheituicliior specifice (individuale sau totale) gi inanumitc cazuri de prelucrare a cheltuiclilor comunc care sccolcctcazir pe scctoare de cheltuieli;' control al volumuir-ri de activitate desflgurat de organizatie.

3. l)t'sl:1;rrr:rrtrl in linrp l ltrorlrrc!ieil)irt lltrtrct tlc, vcrlct'c lr lirrrprrlui, prrrrltrctiu olcri nurrrugcrrrcrrlrrlrrilrrin costrrri al orgatrizaliei noliunca dc perioadri de gestiune.Pcrioacla dc gestiune rcprczintl iutcrvalul de timp in cere seclcsfir;oart-r plocesul .Jc ploductic pcntru care sc electucazir anumitcchcittricli 5i sc cllculclzi costLrri.Dupir scopul unnf,rit, tcllrologia folositil gi modul dc or-ganizlrrc aproclr,rctie i pclioada dc gestiune pcate fi:

' sub aspectr-rl colec';drii gi raportlrii osturilor: 1unir, trirnestrLl, xn,. sub aspectnl stabilirii costului pe purtdtor. ea corespunclemomcntului obfinerii produsului, serviciLriui ?n cauzii (o iundcalenclaristicd pcntrr-r produclia cle masd qi dc seric merrc; sfargit".rilunii calcndaristice in care s-a oblinut produclia individuala saude serie micb) deci durata perioadei este variabilir in raport cudr-rrata ciclului dc fabricalie sau dc prcstarc a serviciului.

r38 139

COSTLIIIII,E, FACTOR DECLAN$ATOR AL COMPETITIVITATII ORCANIZATIEI==.:: @ Rezumat @In partca a IIi-a intjtulatd ,,Costuri1e, factor generator al

cornpctitivitirtii organizaliei" lucrarc a prezint-a categoriile de cost gicircitLriali, spccificiind tolodatir importantd acestora in conducereaprocesclor de realizare a produselor gi a serviciilor Si a cunoaqteriiposibilitililor de oblinerc a avanlajului compctitiv pc pia![.cca mai simpra dcfinitie considerd costul ca fiind ,,totaritatcacheltuicliior determinate de rcalizarca mdrfurilor (produse sau servicii),'.o abordare sistematic[ a costului impune clasificarea acestnia, iardintre criteriile utilizate frccvent in cadrul organizaliilor, sc pot mcntiona:' nivclul domeniuiui pe carc-l exprimd;. momentul efectudrii;' profilul activitirfii;. modul de identificare:' conlinut;' slcra economicli (cdmpul dc ac{ir-rne).in p'ncticir, pc'trLr r:Lrururtcrca qi in!clcgcrca lcnourcnelo.o;:ganizatici la nivclul producitor-ului qi al ofertci acestuia, existd urmdtoareatipologie a costurilor de produclie:a) chrpti ot'izonrul rcntJt,tur .yi t,uriarirr vrh.tmtrrrri pr"ochrc!iei:r costuri variabilc;. coslurj convenlional-constante.b) dupcifo/osirea alternativd a resursclor:r costuri contabile;

o costuri cconomicc (dc oportunitatc).c) dupd volumul produc/iei folosit cabazd, de calcul:

o costirri mcdii;. costuri marginalc.


24/81

,,#-"T

Analiza rela{iei clintre costul mediu gi volumul produc}iei se poaterealiza utilizand conceptul de mdrime econotnicd a producliei organizalici(MEP),cargsepoatedefinicafiindnivelrrlprodtrc!,ieioblinutcuvaloalcacea mai scizut[ a costului rnediu'

Dintrefactoriideinfluengdcarcpotdetenr-rinaocrc$tcrcanir,elulrriproduc{iei se Pot menfiona;' specializarea in Produclie;' nivelul costurilorvariabile gi convenlional-constante;' rcducctea imobilizarilor de rezerve'Al!ilactoripotcletcrn-rinaodescreqtereatriveluluiprodrrcliei,Astlel,

sc pot cnunioril:' cxistcnla unor rcsllrsc limitalc;' mdrimea pielei de conrercializare;r putereaconcurclliilor;i managementulr.rePerformant'O altd relalie intre costui mcdiu 9i nivclul produclici sc exprir.nir prin

economiile de scard care cuprind unr-rdtoarele lormc:. economii de scard clasicc;. economii de scard extome;. economii de scard dinan-rice"Costurileana|jzclz'jprotluclillsr.rbtr.ciasi]cclccaLcsunt,dcaitlbl,gi

rnodurilc dc abordrrc rlc accslcilt:. desfi$urarca in spaliu a producliei'. produclia, rezultat concrct al activitalii organizaliei;. desfb$urarea in tirnp a produclici'CosturilelotalccorobofatccL}vcrritr.rrilctotalc;;ipi.olitr.rlpol

constituiuncritcriudealegcreaciccizicioptirl-rcprivirrdnivclulprociuclieiorganizafici (carc reprczinl[, de lzrpt' olcrta)'

,J':i,lC()S1'I]RII-0, IIACI'OIT DITCLAN$ATOR AL CONIPIITITI\,']TATII ORGANIZATIIiI

" Analiza modalitililor dc slabilire a nivclului optim ai producliciorganizalici (ofcrtd) pune in disculic indicatorii menlionali: costuri totale,vcnitr-rri totale, plofi t.

a) Din analiz,a coslurilor lolslc rczrilir o seric de aspcctc:atur.rci cirrd organizafia nu realizcazd producfia, totugi costuriletotale existd, deoarece se inregistreazd costurile conven{ionalconstante (cum sunt amortizlriie, salariile personalului detonducere etc.);pe n-idsura cregteiii volumului produciici se inregistreazi ocre$tere a costurilor totale (datoritd costurilor variabile carc sunt,in gcneral, litr-rcfie crcscdtoare de volr.rmui productici);o la crcgtcli rnrtri rlc volttt.ttttltti pt'odttc{ie:i sc n'ranifsstil;iclegtcli irlc costr-rrilot' convcnfiouai-constanlc (prin angajarca dcmuncitori indirect productivi, personai dc conducerc).

b) Analiza t'eniturilor totale scoatc in cviden![ unlitoarele aspccte:. verliturile totalc inccp sit crcasci de 1a zero (cAnd estc lipsi deprodiiclie gi implicit de vinzdri) pani 1a un anumit nivel, dupdcare, dc cele mai n-urlte ori, scad,

" veniturilc totale cresc, in gcncral, in inten'alul in careelasticitatea cererii in raport cu prelul mirrfii solicitate cstesupraunitarii, ating valoarea maximd in pur.rctul in care aceastacslc unilaril qi scacl clirt momcnlul in carc clasticitatca cclcriiclcvino subLuitarir.

c) Arraliza pro.fitului pemtitc citeva obser',a{ii.la uin nivcl scirzut ai produclici, profitul cstc r.uic (uneori seirrrcsisiircazi picrdor i), dcoarecc costurile convenlional-constantesc rcprrrlizclizi 1a un voit-tttt nic al produclici care dctermind uur r i v c I co r',-:sirr.i rtzi tor ltl vcni lui'i1or oblinutc din vinzirri ;Irr rrrr rrivtrl lirliolrL al proclucliei se poate inrcgistra, dc ascmenca,prolit rrrir: (Lurrroli ;r pici.tlcri)" ilcoarccc costurilc (in special cclcr,'rrrirrlrilt:) t:rcsc nilri Ilrt.,ici tlccit ploducfia, vcnitr-rri1c totalc inccp:.iir rrr'ir(l;r. ( (:r( rcir rlr; rrrirt-Jiiri clcviitc mai pulin clasticd;

,llJ'llliJir,tll

J

I,lrliI

il1,. I

'l

;l

t9t


25/81

-.".".:-:c l)rollrui cel mai ridicat se obiine in momenlul in care costLrrilerncdii sunt cele mai mici. in acest caz, productia creqte mr,rlt maircpcclc decAt costurile totale, iar elasticitatea cererii in raport cupr ctul mdrfii solicitate dn'ine supraunitard..

l'rrrrlrrrrrcntarca deciziei privind nivclul optirn al prodr-rctiei,,rr':rrr;:rtioi (ofcrta) bazati pe condifiile dc marginalitatc a1e costr-rlui',.1

,1,Vr'rrrtrrlrri total tine seama de urmltoarele conditii de detemrinarc qi

,rtr;rltz;t:r! corrrlitia de marginaiitate;'3i t orrrlilitr rlc prc!.

j{'{1ttif l,

t'.1.l1NI

Fartea a flV-a

Effi ffiKffi ffiBffi ffiBffi ffi Bffi HNKffffi EMfrffiffiffiffi ffiffiss[lmr


26/81

5

Fartea a IV-a

i..; .i,lii;1],t1:it'ir1l1..1,.I

l,tI

I

,f,t;

Mct0de de $sllffiaEs$$smti[l csstt$trE

ObiectiveCunoaqterea con{inutului metodeior de conducere prin costuri'Posibilitatea aplicdrii in practicd a metodelor de conduccre princosturi in funclie de obiectul cle activitatc, obiectivelc unldrite 9ispecificul procesului de producfie al organizafiei"Stabilirea leg[turilor dintre netociele de conducere prin costuri infunclie de complcxitatea problematicii ce trebuie rezolvaiir'

MItl'ODIt Dlt CONI)UCEIlt PR.IN COS.I.URI

ffimtregeEtrffiffiE$@Rffid@E@tr4@bffi@il&w dm emsp$semmwe

ffitr6$$ ffiffisHeEffiH

La nivclui organizaliiior, cheltuiclile de produclic ai costurilcreprezinti inforrnafii necesare odcdrui cadru de conducere. pentru a fi utiieprocesului de management, informaliiie menlionate necesitd:. organizarca evidenlei cheituieiilor de produclie pe obiecte decalcula{ie (faze, comenzi, produse etc.), pe feluri de activitatc gimai ales pe categorii de cheltuieli;. calcularea costului unitar al produsului.con{inutul eco'omic al cheltuielilor gi costurilor apare in u'lacfectudrii unor caicule desfhqurate prin aplicarea unor metode spccifice.Succcsiunea calculelor electuate este cur.roscutd sub denumirea de,,ca1cu1atie a costurilor".Mctodele de calculalie a cctsrurilor - numite gi ntetode de conducereprin costuri - cuprind un ansanrblu de procedee prin care se ,,asigurdcuaniificarca corela{iei dintre chcltnieli gi producfia care lc-a ocazionat, ?ncalitatca ior dc miuirli economice determinabile prin mdsurare gi calcul"1.

(lirstr:ir (1., cilin o., Calar/uLia t:osh.u ilor, Buculclti, Editura Diclactici 1i pcdagogici,19fi0. p. 6l-(t1, 69-12', olariLr o., Cot'rul s'i Culcululia cct.;/nrilor, Bucurcqri, Iiciitura[)irlrrL:lit:ri ;ir I)cdrrriogit:i, 1977,1't. 11?.-174; opri;; ll, Mor]clt: tlr: unalizri ,yi prrtgtrozd us/r'ttt ttrrii t o:/urilrtr, ClLrj, Eclitlrra Dacia, i990, p. I l-25.

;il,iil

irI:J.,J.Jn)i-J

;-jJI45


27/81

coFlpti'r't1'IVtl'Al'o gt cos'rLlRIN[ctodele de conciucere prin costttri2 se pot clasifica dup6 o seric clc,'r'itt'r'ii currr sunt: obicctLrl calcrrla{"ici; slcra clc cultrinricr.c; rlrtrlLrl tlcirrlt'lilrrrc a calculatici in sistcmul dc programarc gi urmiu'irc valoricir air( livilritii productivc a organizaliei economice; obiectivele uimirrilc,rrrrrtkrlit:itilc de calculalic ai de aparitie in timp (in acest capitol se prczintir lr:;ilrr::rrcrr metodelor dupd ultimul criteriu).l)upit mr.tdalitalile de calculalie si de aparilie in tirnp, metoricle cic( on(lrrc('rc prin costuri sc pot gntpa in r-rrmitoarcle c'ategorii..t) tttt,toclatlasicc (sau traditronale) dc conducerc prin costr:ri:jo mctocia globall;. mctoda pe fhze de fabricafie;o lnctoda pc corncnzi.lt) rnclocle evoluate de conduccre prin costuri:. n.retoda GP;

n.rctoda norrnativi;mctoda standard - cost;rrictoda TI-IM;nrctoda direct-costing;metoda PRET-COST;controllig-u1;analiza vaiorii.

I;iccarc tttclrLclci Lle corrtlucci.r: ltr.itt c:o:;tttr.iltlczintir ctallc clistinctc,lplicalca lor in cadrul organizaliilor economicc depinclc dc o seric.faclori :oo

profilul qi mirinca organizaliei;spccificul ploccsulrri tclrnologic qi nrochtl clc orgnniznrc ilplotitrctici;complexitatca produsclor fabricate;niveh,rl de mccanizare Ei autornalizare a proccslrlui de productic;pcriodicitatea gi n'romentr-rI afectdrii caIcr,rIatiilor;nrodul rlc fornrnrc, grllparc ;i cvalurrc a coslrtrilor,

aIaa

2 in cadml lrrcrdrii se va folosi terminologia,,metode de conducere prin costuri" in loc clc,,mctodc de calculatie a costurilor".r Mctotlcle clasice clc concluccrc plitt crtsturi rtu lost aborclalc Ia clisciplinrr Contilbili(ltc, ir)consecin'![ se va prezenta dclar o sini.czir a accstora.

inrde

Mti'fol)l,i DU CONi)UCE,ttIl I't{trN COSTUI{l

FsmpemtfireaBE$ffi98ffi&H@tr e[asleeK@ ffim mmmNuemreg8trFsp c{Isus!trE

a) Metoda globaliiIn litcratura dc_ spccialitatc, nterotla grohard cstc cur-roscutd gi subdcnumirea de ,,calculul diviziunii" sau ,,calcuialie simpld". scopul metodeiglobale este asigurarea colectd.rii tuturor cheltuielilor d" proarrcll", separatepe afticolc dc calculalie sau locuri cle produelie gi apoi raportarea lor lacantitatea de produclie finitd obtinutI. in acest fel se obtin costuri pe unitatedc prod's, prc scctor dc activitatc (scc[ic, ntclicr) sau la nivcl clc oiganizaticcconomic[.,t1ria de aplicabilitate. a metodei glohale se limiteazd la niverulorganizaliilor economice carc au o produclie omogentr sau a cdror activitatesc concrctizeazir in oblincrca. nTai nrnltor procluie ce se pot transforma,lillitlcl scatllit dc lttrtttttitc critclii rlcr cchivalcntll, iutr-r"rn singur produscolrvcniiorralN{ctoda globald prezinrra in practica economicd doud variantedc calculafie : globald pe Jbluri clc co,sruri r:;i globald pe locuri sau sectoaredc co.rttrt'i.h) lllctotltt pr.ftr:.r tlc.ftthrit.tttirMctocla, aplicatr la .rganizaliilc cco'orricc cilre au o produclie crcnr:Lsri, constr in dcterminarca gi controlul costurilor pe fiecare fazd" sau etap6rrnclc sc rcaliz.cazl prod'sr-rl rcspcctiv gi apoi pc inircgul proclus. in cadrulnccstci rnctodc sc unniircsc:' stabilirea fazclor de calculalic a cor-tLtrilor.cstc scclionat intr-un nrrnrirr clc fazc. carc Proccsul dc producticgrupcazir uncori mai


28/81

iCOMPB'TITIVITATB $I COSTURI

lnultc fazc tchnologicc, . astl'cl incit produclia Iinalir sd ficmisurati gi cxprimati calitaliv. Pcntru accasta, cstc ncccsrr ca pcfiecare fazd, s5. fie determinate cu exactitate toate cheltuielilc.. determinarea costului eJbctiv al produselor prin folosirea a doudvariante :,,cu semifabricate" sau,,fdrd senrifabricate".Varianta ,,cu semifabricate" prcsupunc calculalia costului ficcdruisemifabricat pe articole de calculalie qi apoi pe produs la nivelul fazeirespective. La costul fiecirei faze se aclaugd costurile fazelor antcrioare. inacest fel, totalul costurilor uitiilei faze rcprezintd costul produsului fabricat.Varianta ,ofdrd semifabricate" se aplicd atunci cind nu este necesarsir se dctennine costul scmifabricatclor dupii ficcare fazd. Costul pe unitateclo produs sc obline laportind costul produclici finitc, carc lczultir clinirrsumarca cosftrri1or fiecirei faze, \a cantitatea produsd.Mctoda pe faze de fabricalie este asemdndtoare cu mctodaglobali insi prclucririlc sunt adnpratc la fazcle lchnologice de oblincrc aunui produs.

c) ,ilIetoda pe conrcnziMetoda pe contutzi, aplicat[ in olganiza{iilc cr.r prodr,rclic individualasau de scric rlicl, alc in vcdclc lirpttrl cI ficcalc chcltLrialir dc proclucl.ic

poate fi prestabilitd pe bazd de nonne sau documcnte efective de consumurice apar.tin unei unitdli specifice care gi estc cunoscutd sub nurnele decomandi.aObiectul comenzii este diferit in funcfie dc tipui de produclic. Astfel,pentru produclia individuald se apiicd varianta ,.1iri semifabticate", iarpentru produclia de serie se poate utiliza atAt varianta ,,firi semifabricate"c6t qi varianta ,,cu semifabricate".In cazul producliei ,,fdri semifabricate", comanda arc ca obiect unprodus sau iot de produse, iar in cazul unui produs mai complioat gi cu cicludc fabricalie de duratd, o anumitd parte asamblati r accsluia.ln cazul variantei ,,cu scn-rifabricate", dcterrninarea costului unitarpentru produsul finit comportd umdtoarele lucrdri: stabilirca calculaliilorpentru determinarea costului semilabricaielor proprii; claborareacalculaliilor pentru deterrr-rinarea costului operaliilor de pre lucrare gi finisarea ssmifabricatclor, subansanrblr"rrilor gi a altor picse; elaborarca calculaficiprivind costul produsului finit, care cuprindc pc iangi costulscmifabricatelor, al subansar-nblurilor gi al picsclor fiuisate gi chcltLrielilc cuasamblarea parli1or componente.

1 Carstea C., Celin O., op., i t., p. 202-220. Olariu O., op. ci r., p. 297 -309

---MT''I'ODE DE COI{DUCEIIE PIIIN COSTURIffismamseffitrffiffi

HEB ffi gffi ffi ffi ffi ffi tr ffiE$ffi ffi esffi ffi4ffi*K gqa\*fu# ffim gwcBffiacmw6'mffiffi'&Ee ffiB$&$ffi15.1 Metoda GPI 5- I. l Consideratii genero!eMctoda GPa (conccputa pcntr-u prima datr in Franla de GabriclPcrrin) arc ca scop stabilirea c6t inai exactf, a unor intrici (sau coejicienfi)rle ccltivalentl'uir-ri1i Gp-uri. in csenid, Gp-ul exprimi o unitate de misuri

a productiei in ansamblu (produse finite, semifabricate, produclianctc rm i n atd), dcnulr'r i tl,,efbrturi rle producti e',.EJbrtul de productic poate asigura, potrivit accstci ntctoclc,otll


29/81

tlltJ\,t

ilIl#Iiil'i'l,lrIll

(lOMl'l'l'l'!"1'tVI'l'41'1, gI COS't'titiloblinerea productiei respective necesit[ eforturi umane, matcri,.lc.financiarc carc atl proprictatca dc a fi inclusc in calcule ccononricc clirr r;ar..rezulti modalitatca de repartrzare a cheltuielijor. Efortul de procir-rctic polr.fi parlial sau global (tota1).,,Efortul de prcduclie global (sau total),'depr_rs dc orqaniz;itirieconomicd va fi suma tuturor eforturiior parfiale alc fiecd.rui ioc clc nrrrnciproductiv, iar costul "eforfului de productie global" va fi clat clc lotnjulcheltuieliior de prelucrare a produselcrintre cireltuielilc pe care le detemin:-r ,,eforrurile cle proclr-rcric" sc potstabili raportr-rri pe bazr citrora sc calcLrlcuzir inclicir (sau cocficicpfii) clccchivalent[ (GP-uri) pcntru fiecare produs labricat.conform acestei metode, clteltuielile tle prelucrare sc i'rpart indoui gnrpLrri gi anurnc:# c h elt ui e Ii itnp ut ab iI e (sau i.epartizabile) ;& cheltuieli neintputabile (sau nerepartizabile).clteltuielile intputabile cxprirnd partca din cheltuieljlc dc prclucr-arc

carc sc rcpartizeaz'a asupra opcra{iilor sau proclusclor fabi.icatc cu ajr.:tcrulunor chcir'coeficigrfi shbilire/stabilili dupi criterii


30/81

COMPETITIVITATE $I COSTURIEtapa a IV-a:Repartiz,arcu costurilor intputahilc partiala sau lotalc pc opcratiiDeterminarea acestor costuri se realizeazd prin aplicarea pe fiecare

element de cost a cheii de repartilie, stabilitd dupd criterii de cauzalitate.De fapt, aceste costuri reprezintd inclicii orari (parliali sau totali) peficcarc opcratic.-

Etapa a V-a:Sclcclarcu protlusrtltti sutr o urlicoltrlui dc hul'tiProdusul sau articolul dc bazir rcprcziuti ctalonr,rl t'afir dc carc sc vor

stabili GP-urile (indicii dc echivalen{[) pentru fiecate produs. Produsul sauarticolul de bazd, considcrat cc1 mai reprczetrtativ pentru organizaliaecongr-nic[, este ccl cnre asigtrrir toiltc illlolrlra{iilc llaccsarc pentlucalcuiarea costului produsului'

Etapa a VI-a:Calculerea indicelui de echivalettld dc baz.dDupd stabilirea produsului sau a aiticolului de bazd, se calculeazd

indicele de echivalen\6 debazd (Gpb), dupd rela{ia:

unde: Ki = costul imputabil total al ficcdrei opcralii;gi : numirul de unitali fizicc produse intr-o ord pe fiecare operalie(produc!ie Programatd) ;i - I r nrnnrcziotdnrrtrtirul dcopcralii. It L....tt 'ey

Accst indicc rcpreziutd dc lapt GP-ul (total) planificat ai pr"oclusuluidc bazi.

n l(iGob= I -:' i=l Sr

MI'TODE DE CONDUCBRE PRIN COSTURI'' Etultu a VII-I:Stuhilirca itulicilor dc cchivctlctfiti pcntru Jiecarc operatic upntcas u ! rt i tt,lt n ologicPornind de la indicele de echivalen\6, debaz6. (sau Gp-ul pianificat),se detcnr:rind costurile imputabile orare norrnate (sau progranrate) alcfioclrsi opcrafii, cxltrirnalc in GP-uri, adicl numirrul clc Gf-uri pc ficcarc

operafic. Aceste costuri reprezintd dc lapt ,,indicele de echivalcnli orar,'pcfiecare operafic qi exprimd efortul necesar fabricdrii produsului.

l.iolrnull clo calc;trl pcutni clctcrnrinarcl Gl,-ului pc opi:r.u!iccstc urruirtoarca:

undc:cPo: i(GPb

k : costul imputabil aferent fiecirei opera{ii;Gpb : GP-ul planificat al producliei dc bazd (indice de echivalenri-rde bazit).

Etapa a VIII-a:Delerrninarea inclicilor de ecltivaler(ii paryiali Si totali pe ficcarcpradus Si pe unitatea de produs.in cadrul acestei etapc sc calculeazii indicii dc ccirivalcntd parliali ;iindicele de echjvalenlii tota1.lndicii dc cchivalcnfir parliali (sar_r GP-r-rrile par{ialc) ai lmui prodLrs

sc cllculcrzii dLrpi r clatia:GP' = GPo,QO

lundc:CPp - inclicclc dc cchivalcrilir parlia1 (GP parlial);Qo : cuntrtatca (prodLrctici) orari planilicatir;Cipo - Cil' rrl pc opcrltic (indioclc rlc cchivalcnta pc opcraf ic).

3l

dsljltl

153


31/81

COMI'ETITIVII'ATE $I COSTI]RIIndicele de echivaienlir total (GPt) are ca fomuld de calcr,rl unr tlirr

urmitoarclc rch!ii:-o, - * cPo.,, ,- f QoGPt = IGPp. i-l

unde:Qo = cantitatca (1:rodLrclia) oi.lrtir planificatir;Gpo : GP-ui pe operatie (indicele dc cchivalcnli pc operafic);i : 1" 2... n - mrmdrul opera{iilor prin care trece fiecale prodns.

Pe baza calcuialiiior anterioare se poate stabiii un total al produciieifizice exprimate in GP-uri, ca rezultat al insumlrii producliei cxprinlatd inunit1li GP a fiecilrr-ri prodns.

Etapa a IX-a:Stabililea costulrti unitsr al GP-uluiin cadrul accstei etapc sc au in vederc atiit costurilc imputabilc cit 9i

cele neimputabile. Mocielul de calcul foloscate una din urmdtoarcle flonnulc:cp" =Ii*51Qo Qo

i(i .r l(rr(1)

(2)Pc

l\trlD^--Qtr

= cosful unui GP;= costurri electivc totale imputabile;- costuri clcctivc tollrlc ncinrputlbilc;: costuri c.l'ectivc totalc (Kt-l(i+l(n);: r'olumul fizic al produclici cxprimat in unitafl GP

(j)urde :

GPeKiI(rtKtOo

154 15-5

METODE DE CONDUCERE PRIN COSTURIIilupn a X-s:Dclcrmitrarca casltrlti wtitar sfeglh: partial ulfiecdrui proclus,yi tt costului cfectiv pc utrilntea de produs.Cc'rstul unitar efectiv parlial al fiecdrei produs rczulti plirr

r,rirltiplicarea costului unitar al GP-ului cu nnmdrul de GP-uri al ficc:rirtripr.oclus. Prin inmullirca costului oblinut cu cantitifile fabricate in cursrrl une ipcrioadc se rietennind costurile totalc pe produs (exclusiv matcrialc).

Costtil elbctit, pc (Luttilalca ,!c pt'orltt, sc stabilc;;lc iu fclLrl nrntilrlr:" se calculeazd sumzr costurilor totale pe produs (numitc qi costrrrilr:prelucri.rii) cu totalul costuriior cu materiile qi matcrialclc.Repartizarea costului cu materiile primc Ai matcrialc: pl: lir,r:;rrL.produs se lace proportional fali de consumnl efcctiv lc:zrrll;rt tlrrr

documentafia tehnico-economic[.o prin rapottarca rezr-rltatului ob{inut antcrior la c:rrrlilrrtr.;r ,1,,produsc fabricate se stabilegte costul efectiv pe unitalcir rk: plotlrr:;.Metocla GP asiguri informaliilc necesare comparirrii, ltr sliiri;ilul rrrrrr

pcrioade de timp, a numZrrului de GP-uri aferente productici totllc: lirlr ic;rlccr-r produclia planificatd (exprimatd in GP-uri). Din analizn ir(:(.ritorinlonla!ii rczr-rltir modrll dc utilizarc a capacitirlilor clc prrorhrr:lir: qricirlroai;tclca lbalcrilol Il!ii tlc costrrrilc llluuilicaIo.

15.1.3 A""antaje Si limiteI)riut.rc avunlo.jele n.rctodci GI) sc pot mcnliona:* asrguri caicularea cu exactitatc a costului pe produs ca un)rrrc irfolosirii unor criterii dc repartizare pe cauzalitatc a cheltuiclilor;" simpiifici volumul dc rnrrnci ncccqar cvirlcnlci cosluril()r Il.inclintiirarca poslcalcr-rlul ui ;

(lr\il,|,


32/81

Dcrntlto stitbilirclr ltc o Icr_iotrrli ntlri rrrlrr.c rlr;':; :':::lli";l' "' "" I a att u" i rc ", i.*, l "]J', l.::;:;' ::identifici cclc rnri r.elrtlbilc nr.nrt,,. ^ . -fabrica{iei spre acestea. { ' "vu')u' LUsil cc astguri oricntarea:'ffi:fil'lc n':ctodci cp sc por c*r,cra:

#;;'H;,::"i"::'n,il,.jru:::iil;,"";::ij;i;:T'n::. dificultafi in determinaroa coslunita 1' c cco'on,i ce cu'ariaf i i ",Il:. ff ':T.il.Hi'l,lnita ra. lipsa de opcrativitate a mctoclei ca uritlare a cletcrnrindriiosturilor efective la sfargitul lunii.15.2 Metoda normatiyit 5.2. t Dcfinitie, crapc ntclolttlogice

u",i"iofftld]oilfr:tttd5 rle calculalie a cosftrril or vizeazdstablirea cuunnirirca periodica ;'i:,ff*.'ri'1,,j# scama clc no.-.i"*""",r,**,costului clectiv ol pro,lus.lo. riJor dc la nomlc ,si calcululAntcc:ijculattjic. pc produ5c sullt dcnrcostut'i no'mative (sau costuri etaron). tnltte' polrivlt acestei r,ctocle,Purtdtorur de costuri in cazur metociei normative di1-cri .le 'a organiza[ie economicd 1a alta gi este ;,rnu.*, j:"']::: :it.:t ,dcpind dc iuodLri dc orAs,rer, catcuraliiie ;;:T;. ;' ;::.T:*fih:,.,,#n Jti*fS::".ia,._a,tlin O.. op ..ir.. p.Utrlrr- T.. Si.rtr.rtrtrl itrli:,r.ilt,tttIrtap. j30-t53, t57-l6l

==.. 1 1ll\ ll \l I fr (,()sl |kt

170-185; OIariLr O, o1t. 1:i1.,ilt/t tt ,tt Ltl (,,.:tt|.ilt tr. \'iu.).i56

A\c/orJq D0fltr(tti: JJ"".Hf' "t,,'' i"llni"'lJ,,J, J' :: l;,; l*', i' t cH r a r s': r ir p arr i a ranurnite categorii Inde

fglgllg{sgIl ugEr pn rN cosruRr(in irdusbia cotrstructoare clc magini,s i ai i m en rari), ;" ;;;. " Jl ll, ]; "illT: I x',:"iTl l1l : g*:la u s o ario " ",."*" *ffi;T::; i:Tff T: l"::::": :.i " .1,1",i;;;purlltonil dc costuri poatc ti,con')an{ii},' sau ,,faza,, dc rabric.Llic ";;.;l,r,onil dc costuri poatc finomlatc tiue seama de snrnrrô î,..-^-.--, , llnarca ipriorici a costuir'lora$icole dc calcrrJalie.nomratc ti'e seama de !rr,,.,"ô ^',.-.., ;:"-'tttti.irca ipuorici:r$ico]e dc calcrileri^ gruparca clemenlelor de fundamcntare a acestora pe

scc(iilccosturi

r;li.

I

II1

I

In apricarea 'ctocrci norrnrlivc se parcurg urmitoarere etapc;Etolta tr;Stabilireu calcttIatiilor pril,ii;d costrtI rtortnritin cadrui a,derennind,rif*i; ;;;;ej;"il.;:,Hi."::t"n, nuilit si cost normariv, sc

indirect' Astfel, in cazur chertuicriror ,,,orr. otoout'ie au caracter direct saucaracteristicile procesului tehnologic, o.,rl"tt"l di'ecte, se fine searna clede rnuncd) gi ie prelurile sau larifi:," "*r"o"t"caniitative (de consu*r ;iieconomicd u orgunir"1i"i. ttctite in documentafia tehlico-Chelhiclile r;:r; j::i:L#;ffi;:j: ;:,T"j:'Txff: j" ff;iljr j:Falrg; ai Iti)r.1ri.ir. nrnr,,,.jica .ceasti.i 'reloda ,.', :l:,:, prciuriJc ri rarifbie se pot modilica ftecvent IirccReir arrizai ca j'flil, iJil:,:iil'l.sltibitirca tu. ." ,un,,.;;;,;j ;J..ltt::*. rndircclc nccesjtf, in priniul randrrin,cslriarc) ,,-,,;;;i'"Jff:;:::,,:l],,rfl:;'" sau prosram.r.'iun"." ,,,costLri.i. ir irccsl ."r r.,r"1"r.,...r'":l:: qjIcfllc procccrcc, pe irLrrtitori dc

i $'il;; rrui ril,ir:.{i!:":'51:,::h il;iru;r:ccnlrc dc ,.r1ro,lrrbil,tr,.;. tivifili realizabiie (nr-rnrite ;ip. 215-?26; Ilaciu A..ljrlr tLrr'lr D::ciu, i 9li I , ;lrl


33/81

1,,l,1l'IIiri,lli

:lf-rlll!rl1{l1iJrlr.{i\irj

!,;I

t.Tt,t

cONIPETTTIVITATE $I COSTUItICalcula{iile normative qi chcituiclilc dircctc sau indircctc stau lr b:rzrr

determindrii costului normativ pe unitate dc produs.Forma cea mai uzuald in stabilirea costrrilor nortnativc o conslilLrirr

utilizarca chellaielilor grupate pc articoie de calculalie. Penttr-r sirnplifierrrr:rrvolumuiui de preiucrirri. se pot avea in vedere numai chchuiclilc dircctc pcprodus sau cei mult pe ansamblu, n'itdnd calcuialia p0 rcperc.

Eiipa a lt.u:Stabilirea altalerilor tle ls costuri.lc nornzativeAceastd etapi igi propune si determine abaterile (dep69iri seu

econonrii) pe eiemente de cost faii de nortleic stabilite. Pebaza lor sc poateface o analizd, a carrzelor care le-au produs, dcci condiliilc in care screa\izeazd costr:l normativ. in acest fcl. sc pot stabili misurile corcctive

Abatcrile sc dcterrnini pc clcmcntc dc cost ;i pe total.Pe eicmentele de cost sr-rut abateri la materiale 9i abateri lanrnnopcrd.

Abaterilc la materiale se calcrileazd dup[ fcrmulele:c Abalerea lalald sau globald tle la cheltuielile norntative (ht)pentru o materic primi:

At .. (ihc - Chnunde:

Che : cheltuieli efective;Chn - cheltuicli normativc.t Ahatcrcs'r,sloricd de la nornrcle tle coitsttttt cantilslive (Anc):

pnc: Ce - Cn irlnclc:

Ce : cantitatea efcctiv[;Cn : cantitatca nonlatir

METODE DE CONDUCERE PRIN COSTURI" /butcrile din tlifercnle clc prel la ma/cria pr.itnd respeclivri (Ap):

Ap - (Pe- Pn) x Cer.rrl(lC:

I'c, Pq '= prcturilc unitarc c{'ccti'e gi normativc pe r-rnitatea dc produs,Ce - cantitatea electivd.Prin insumarca abatcrilor la toate matcriiie prime din componentaprodr-rsuiui se determina abaterile la cheltuielile cu materiile prime gimatcriale directe pe produs.Abaterile dc la cheltuieiilc normative la manoperd se calculeazdpcntru toate reperele din componcnla produsului. in cadrul acestor abatcri sepot idcntifica abateri totale, abateri de la normcle de munci, abatcri dc iatarife dc salarizare. Formuiele de calcul sunt similare cn cclc stabilitc lamaterials, ins2i in locul normclor cle consum sc vor folosi nornrclc rlo tirrrP,

iar in locul pretr"rrilor vor fi utilizate tarifele pe operalii, proclus. clr:.Abatcrile dc 1a chcltuiclilc normative indircctc sc clclcr.rnirrh lrrsfirgitul unei perioade de timp (de obicei o lunr) pebaza comp;rrrlici irrrrccheltuielilc cfective gi cele cuprinse in programele de cheltr-rio1i.Iitnptt tt III-u;Stahilircu ntodifictirilor dt rtorurcl\4odificiLrile de normc sunt determinate, in gencral, de activitatca clei,vcntii gi inovafii, de i'trocluccrca unor noi procese tehnologicc, dcmodifioarea unor acle cu caractcr normativ, a prcturilor gi tarifelor.Toate aceste modific6ri stau la baza carcula{iei costurilor normative.ir.r cazul matcrialclor, modificz-rrile de norme se calculeazd difcrcntiatpc norme de consum specific (ca'titativ gi val0ric) gi pc clifercnte cle pre!.Astfel, pentru '.rodificarca valoricd a nornrelor de consurn seloloscatc rclatia:

Mcm:(Ncrn-Ncc)xexpnct58 t59


34/81

coMPETITIvTTATE $I COSTUI{Iunde:

Mcn-l = modificarca valoricir lt trortttclor clc consrtm;Ncrn = norma dc cousum modificati;Ncc : norna de consum curcnti;a : produclia fabricatd;Pnc : prclul normaliv curcnt.

ModiJicurca tlin difcrulo ttc prcl arc ca lorttittlir dc aalcLrl:Mp : (Pnrn - PIrc) x Q x Ncrn

undc: Mp = modificarca din difercnla dc prcl;Plm: prclul normativ modificat.in mod similar se calculcazir qi modificdrile de 'omd 1a tnanoperd,fuIorliJicririlc de tnrntd la clrcltuielile iruli.rcctc (N{ci) sc caiculcazirdupd urmitoarea fotmuld :

Mci: (Nmci - Ncci) x Qundc:

Nrnci - norrrla modificatd dc cheltuieli indirectc;Ncci - norma curentd (iniliaia) de chcltuieii;a : volulnul produclici labricate.Etapa a IV-a:Calculureo costului efectit' al productici Si pe produsPotrivit n-retodci normatirrc calcularca cos/ttlui e.fcctit' pa prot{tt"' sc

lacc cu ajutorul relalici:I(c: l(n -t- Mn * An

160

N{ETODE DE COND{JCERE P}IIN COSTUI1Iunde: I(c = costul cl'cctiv al plodLrclioi;Iir : cos[ul nolmativ al ploductici;

Mn : modificdrile valorice in pius sau minus de norme;An : abaterile valoricc in plus sau rninus fald de nonne.Primul lnctor (l(n) so dotcrn.iinir untcrior fablici'rrii proclusclor', lldoilca (Mn) pc baza luturor mociificirilor de normc ce apar in tili'rpul

fabr-icaliei iar al treilca factor (An) pe baza datelor din evidenla abaterilor.Costul cfcctiv pe produs (Cp) se calculcazd raporlind costui cfectiv alproducliei (Ke) la cairtitatca produclici fabricate (Q).

15.2.2 Avuntoje Si lintiteAlrlicarcir trrt:loilci ttot'utdtivc ptczinti, in prinr:ipal, r-rlntitoarclc

avantaje'.. asigura Lrn control operativ asupra costurilor, sesizdndmodificdrilc ai abaterile de ia norme pe ca:uze, locuri giresponsabilitd.fi, ccea ce pcrixite adaptarea ia momentul oportun aunol decizii dc reglare a ectivitdlii.' permite lcgltura intre contabilitate gi activitali1e tehnice prinlaptul ci nlllizeazl accc,:gi documentalie economici gi tehnici.

Principala litnitir tr aplicirrii rlctodci nomrative estc detcnlinati devolumul lnarc dc n.rr-rr-rci-r ncccsar calculaliei ;i umdririi abaterilor gimodificiu'ilor clc la uorrrrc.

1;..-,)r:IT-)j;l;t;


35/81

COly, tfi-[iT'I\/I'f AT]1 $I CCSTU til15.3 Metoda standard-cosf1 5. 3. 1 D efi.nilic Ei p artiutlaritdtriMetoda STz\NDARD-CO5T6 a apirut 1a inccputul secoiLriui

al XX-1ea in SUA, unde s-a pus pentru prima datd problerna determiniriicosturilor pebazd de calcule teh:rice qi de studiu alc consumurilor de materiiprimc, matcriale, timp.

Metoda STANDARD-COST (cunoscr.rtd. in literatura de speciaiitate;;i sub denumirea de metoda costurilor stanclaid) a ibst supusd de-a lunguitimpului unor pennancnte imbutltitjr-i, carc au permis utilizarea acesteia innrrrncrolse tirri.

Mctoda STANDARD-COST iqi propr.rne stabilirea cu anticipatic achclhrieljlor directe cle producfie (materii prime gi matcrialc directc) qi achcltuiclilor indirecte de produclie (cheltuieli comune ale secfiei gi cheltuieligcncralc ale unitdlii), carc sunt dcmrmite costuri standardc (saustandarde).

Costurilc stanciard formcaziL clolostrele clc mirsurir qi dc companrtic anivclului costurilor efective de produclic.Orice diferen!6 intre cosfurile efective gi cale stanclard ester:orrsirlclulit o ubillcrc dc ll sitrrir{iu norlnillii (ers1 irllll"r, antic:iirirlir,progrurnatit), carc afc illlLretttc ilsuprir rcztrltutcrlor Iinnncillr: alcorganiza!iei.

Determinarea aprioricd a resurselor nccesare rcalizirrii produsclorpcnrrite managementului evaluarea rapidd a producliei rcalizate,irlcntificarca abatcrilor gi a mirsurilor clc colcctic a clifclcnlclor: intlccosturile cfective gi cele stanclard.

Structuru tipici a unni cost-standerd cuprincie urmirtoarelc articoleprincipale de calculatie:. matcrii prirric ai matcriaic ilircctc;" salarii (manonerd) directe;

Olarir-r, C., Coslul ;i cali:ulalia costurilor, BucrtrcSti, EditLrra Diclacticir qi Pedar.o11ici,1977 pg.226-256; Raliu T., Carlea contabiiului aulodidac'|, Br-rcr.rre;ti, Eclitr"rra Ccstiunea,I o05. ng. 110-t77.

NlIi'I-ODII t)Ii CONI)TJCIIIIII PRIN COS'TT]RI cheltuieiile comlrne ale scc{iei (sau regia comuna a sec}iei) qicheituielile generare a1e unitalii (sau rcgia generald a unitalii).Primclc douir articole cic carcuratic fomreazd costuri standarddirccte, iar r"rltirnul articol din structura prczentatd costur-i standardindirecte, denumite gi bugete de costuri.in stabilirca cosftirilor standard (directe sau indirecte) se folosesc atitdate din perioade anterioare cat gi unere elemente prbvizionale corelate cu oscrie de condilii privind deslbgurarea procesului de produc{ie al organizatiei.Prin apiicare in practici, costurile standard devin normale,rcalc, admisibilc.Folosirea mctodei STANDARD-cosr necesiti. efectuarea unoracliuni rcferitoare 1a:. elaborarea calculaliilor standard pe proclus;' organizarca sistemului dc evidcn{i a abalcrilor


36/81

COMPETITIVITATB $I COSTURIStandardele fi zice (sau naturale).sunt:. standarde dc rnaterii prime gi materiale definite prin unitali de

mdsurd specifice (greutate, volum, lungime, ld1ime etc.);. standarde de timp sau de manoper6 exprimate in minute, ore;. standarde de bugete de produclie care exprim6, in unitdti fizice,capacitatca dc produclie probabila;. star.rdalde dc aprovizionarc, standat'dc dc llroclusc, stanclardc dcdcqeuri gi rebuturi, prin care se asiguri mdsurarea intrcgiiactivitali a organizaliei.

in lpliculcit nrctorlci S'lANDAl{l) COS l' sc utilizcrrzi, in nroclcurcnt, stanrlludclc clc matcrii prinre ;i lnatcrii.llc (clcnuuritc ;;i stlndalclcmateriale) gi standardele de manopcrd.

Cu ajutorul standardelor fizice (sau naturalc) se asigurir:. definirea caracteristicilor produsului ce urt.ucazd a fi realizat;. stabilirca matcriilor prir.r-rc, matcrialclor gi timpulLri pcntl'urealizarea operalii1or caracterislice procesului de produclie;. dctcrminarca fazclor, sirbfazclor gi a opcrafiilor proccsr-rlui deproduc!ie;. stabilirea maginilor, mijloacelor gi echipamentclor nccesarer e alizdrii produsului ;. determinarea necesarului de personal.

Standardcle fizicc (sau naturale) sc cariictcrizcaz[ prin:. valabilitatca lor in timp deoarece nodillcililu sutit o consccinti aschimbdriior din procesul de productic;

. fundamentarea pe baza documentafici tehnicc a produsuiui ceurneazd a se fabrica.2) Standardele valorice (sau financiare) reprezintd evaluatea

bdneascd a mdrimii standardelor fizice (sau naturale) rcaiizata pdnmultiplicarea cantitalii dc matclii primc gi n.ratcrialc cAt gr a opelaliilor cuprelul de aprovizionate;i, r'espcctiv, taliful pc picsa stanclard cc sc poatcrealiza intr-o unitate de timp detcnlinati.

164

METODB DE CONDUCERE I'RIN COSTUR]" in categoria standardelor vaiorice (sau financiare) intrd gi ,,bugef,.rldc costuri" carc exprimd, aga cuin s-a menfionat, costurile standard inclirectc(clreltuielile comune ale sectiei gi cele generaTs ale uni6!ii).De asemenea, sunt considerate standarde valorice (degi se foloscscdestul de rar in aplicarea metodei): standarde de debitori, fumizori gi

creclitori; vitcza dc rotalie standard a inijloacelor fixc gi circr,rlantc; ratastanclarcl a r"cntirbilitirlii; valoarca stoourilor standarcl dc nlatcrii primc ;imaterialc ctc.standardele valorice sc ca'acterizeazd prin stabiiitate redusd datoritdmodificdlilor rcpetatc de prclr"rri 'i tarifc sau aparilici unor rcglemcritiuilugislllivc in rlontcrrirrl lintrnr:ilrr,b) Dupa orizontul tetnltoralstandarclcle sc impart in:7. stantlardc curente;2. standardc de bazri.1. Standurclele curentc reprczintd mdrimi fi,zice gi valorice(cxprin'iatc in standardc) care sunt valabilc atita timp cirt s-au menliuulneschimbate condi{ii1e qi parlicularititile procesului de produc}ie existent.orice modificare a procesuiui de produclie necesitd qi reactualizarea

standardelor.2. Srandardclc dc boza sunt nrlririri fizice 5i vrloricc (cxprimgtc instandardc) a cilor ilctcminare rirnanc nemodificatd o pelioacli inclclungati

clc timp chiar claci apar schimbirri in prcccsclc dc produclic cxistente.Standardele de bazd arL, in general, ro1 de obiective penh-u

organizatie.c) Dupii nrctclul dc stabilire S'i scoptrl urmdrit, standardele cuprindurmdtoarcle catcgorii :7) standcu'tlc ideale;2) sluntlardc nonnule;3) sluttlortlc rcula.

.trl.;l

ItIIItIIIttII

JlL-"t 1

,t.."1:J

1,]

.J

l

l


37/81

llrIlllltli IIt;i

:llt,lrl'"-[-it

coMPol'l'rivrTATii sI cos'ft ji(ll) Standardele ideale reprezintd rndrimi fizice qi valorice calculatccu scop orientativ, considerate cele .mai performante gi utilizate pentni

misurarca nivclului costurilor cfcctive.Aceastl categorie de standarde reprezintd tendintele spre carc se pot

orienta organiza{iile, atunci cind activitatea 1or se ?mbundtdlegte substantial.2) Stundsrdele normale reflectd mdrimile fizice qi valoricedeterminate pe baza analizei perioadelor antcrioarc dc evolr.rtic a

cheltuielilor 9i corectatc cu tcnciiniclc de dez.,'oltare ale organizatici.3) Standardele resle exprimi mdrimi fizice gi valorice consiciera,te

posibii de realizat in condi{iile de evolutie a orgar.rizatiei.Dintre categoriile de standarde mcntionatc, prima caicgoric

repreztntd. esenla metoclei, standardele de fizioe sau valoricc pot fi, in fulcliede modalit5lile de interpretare, curente sau de bazd, ideale, normalc serurcrlc.

Trebuie subliniat faptul cir stanclardclc aplicatc in practicir trebuic si.prczirrtc obiectivitate, posibilitati de utilizare gi sd !inir searra de concliliilecxistcrrtc, dc nivclul oblinut in diloritc pcrioaclc antcrioarc ;i dc tcuclinleledc evolu{ie a organizatici.

1 5. 3. 2 E tap cl e apliciir ii m eto dei S TA ND A Ii D - C O S TAplicrrca mctodci S1'ANDAi{D-COS'fumitoarelor etape:. detenninarea costului standard unitar;

pilrcu |gcfca

cviden{a 5i analiza abatcrilor dc la costurile standard;ot"gitrt i zurel corrllbi I i tl! i i c(rsl r r l'i lol s {lrrrtitrlrl,

oa

I

I\,I II'I'OI) II I) I' CON I) TJ CIIRIi I'II IN COS'I'U IIIEtapn !:Determi.norea costului stan dord unitarPrima etapi a aplicarii metodei STANDARD-cosr presupune

stab i I irca:. cosfului standard de materii prime gi materiale;' costului standard de n'ranoperd corcctat*cu adr{iona1ele la salarii(contribulia dc asigr,rrirri sociale, contributia la fondul socialpentru sdudtate, contributia ia fondul de gomaj);' costului standard de regie (cheltuieli comune ale sec{iei qicheltuieli gencrale a1e unitalii).Suma acestor cosfuri reprezinti costul standard unitar.a\ Calculare a costului slandsrtl cle ntaterii primc Si matcrialcAcest cost cuprinde:. czrntitirlilc standarcl;. prclul standard de aprovizionare;stabilirca cantitalilor standarcl se face pe baza analizci tchnico-ccolronricc a tlilcritclor cirlcsorii tlc nralcrii prirlc;;i mltcrialc avinrlu-sc invcdcre: norurcle dc consum, tipo-dimensiunile, posibilitdlile de procurare,vari antcle de substi tuire, lazeTe proccsu lui tehnologic etc.in funclie cle accste elemcntc sc stabilesc cantitatile standard cenrmcazir a rcilrczcr.lta ctttloatrcla rlLrpri carc sc pot oricnta gi dcsfhgura fazelcproccsir lu i clc proclLrcLic.Irenrru exprimarca valorici a standarclului de materii prime

nrateri:rlc se dctermin[ nivelul prcfurilor de aprovizionare car.e vor avea,ascmcnca, caractcr dc etalon.l)crrlltt slitbilircr ltlc(trltti stlrlrtllrrrl rlc lrprovizirinirrc sc clcctucazlianirjizc istorico-statisticc ai apoi, pe baza datclor colectate, se apiicr unul dinrrlrlltoarcic proccdce:. procedcul prctr_rlui mcdiu ce arec;ipl irrsu intrc 5-I0 airi; vedcre o perioadi de


38/81

COMI'ETITIVITATB $I COSTUIII_;_' procedeul trendului (prin ajustdri mecanice sar.r analiticc) ,bazatpetendinfcle de modificarc a prcfului;. procedeul utilizlrii datel0r din perioada anterioard elabordriistandardelor gi corectarea acestora cu un coeficient de cregtcre saudescregtere.Multiplicand c.'titatca st.nclard (cs) c, prclLrl sr''crarcr creaprovizionarc (Ps) se oblinc coSTUL STANDARD DE MATERII pRiME$l MATEIUALE (csm), denumit mai simplu in unelc luuiri de specialitaiesostul staudarcl dc matcrialc,.For-rrlLrlu do caloui utilizatir estc:

Csn: Cs x Ps)In tnod siruiiar sc 1tt'occclcuzir;ii pcntlLr ultc clcrlcltc cr"rpri^sc i'categoria articolelor de calculafie (semifabricate, utilitdli tehnologice etc,)b) Calcularea costului stantlard de ntanopcrdCostul standard de manopcri cuprinde:. timpii necesari realizdrii opera{iilor stabilite pe fiecare produsin parte;. taril'clc de manoperir (p. picsi sau pc unitatc dc tintp

corcspunzdtoare numdrului de piese standard).Pentru detcrminarea timpului standard (coiisidcrat etaion) pe grupade operalii necesare realizdrli produsului, se pot folosi procccleeie

nen{ionate la costul standald de naterii prime 5i materiale (subpr,urctul a).Tarilcle standarcl dc nranoltcrl lin scanra cic r"tnul sau ntai multc din

clcmcntcle urmitoare :. nivelul calificirii personalului (pc categorii dc muncitori);' datele privind cvolufia salaliilor in pcrioadcle antcrioare;' nivelul salariilor valabrlc in momentr-il clabortirii standardului.r68

ro pq coNqucERE PRrN COSTURT" Prin inultipricarca timpului stanclarcr (ts) c' tarifirl stancrarcr rrcNTANOPCT' (TS) SC ObliNC COSTUL S'.ANDAI{D DE MANO']ERA lCSgcoufonn untrutoarei l.ormulc dc calcul:@

'frcbLric sLrbrinirt cir tar.ifri stancrar-cr trc salarizarc sc corcc[c.zi cutoatc chclturiclilc privind asigurarca;i protcclia sociarir: contribufia ra fondulasigur[rilor sociale, contribulier rr rorrcir-ri aj'torurui de go'raj, conrribu{ia lafondul asiguririior sociale c1c sdriitate.c) Calcrilorea costrtlrti stnrttlrtrd dc regicCosturile de regie cuprincl cloriii categorii de chcltuieii, gi anume:. cheltuielile (r.egia) coutLii.lc ale scctiilor,. chcltLrrciilc (rcgia) gcnci;.rlc alc unitirlii.Pentru stabiri'ea nivelu'-ri ,,stanciard" al costuiui dc regie se apricdunnlrioarcl c proccdcc:. procccleul global;. procccleul analitic.7) Proccdeul globutPr-occdcul grobar considcri costurilc clc rcgic fcrnnatc crinlr-o parrcfixi yi o pltlre vrrirbilr.Detcrrrinarea costurilor sianclard de regie prinnecesitii parcurgerea urilitoarelor faze :

-lJ

:ll:'')

i:J-l,].-J

IJIrrtIII

l

IItr-rIlrlJtilJril_lrilprocedeul globai

Jro:,a I:Stttbilircu costttilor lc rcgia lirt pcriourlrt da ttu:.it (CrtD.in uccst crrz sc rrplici-r urnrr-rtoarcle modalititi:. nrccliu coslrir.ilor tlc rcgic clin Lrliimii 5- 10 anr;" l.rr.clLrrr.cir rrivclrrrLri Occg191;1 din anui anterior cor.ectat, cve'fua1,r-ru Lrrr r:ocllcicnt tlc ntodillcare


39/81

ii.J,L'l

( '( )Nl l'l,l'l l l I\/l'l r\TB $I COSTURIDacii clatclc strrtisricc pc'rrri1., ra costurile de regie din pcrirxrrlrrbaza (Cro) se pot st.irili p.r tc;r [ixiL ;i parlea variabiia a accstora.!-aza s II-a:stabilirca volttrtrttrtti J,t'ttdttcrici din perioarla de bazd (e.).

t lr:

nrritLrlitlili

ci errlrrlrl,

ln cadrul accstci fazc sc poatc aprica una di' urrnilourclcdc crlcrrl:. media productiei realizati intr-o perioadl de 5 _ l0 arri:. preluarea nivclului productici din anr:l aritcrior corcctat.cu un coeficicnt dc moclificarc.

Faza a fII-a:Calcularea coeficientultti de modiJieare a volumului stanclard deproductie fatd tlc volwn*l productici. din pcriouda r[c baz,ti (!ints).Pentnr aceasta se folosegtc urmitoarea rclatie:

unde:kms : coeficicnhrl de modificare a volumului sta'darcr a1 produciiei

I'a!ir dc vohtmul plodr-rcf ici rlin anul clc bazir;Qs : volumul slandard al prodLrclici (nivclLrl prcviziorrat pcntr.r-r ;**rlde plan este considerat,,slandard");Qo : volum,l productiei din anul dc bazi (calculat in faza anterioard).FaLu u Il/-rt:Ajustarea coslttyilor de regie tlin perioadu de burd (Ca).in cadrul acestci faze se aplicd fonrluia clc calcul:

Ca: Cro x i


40/81

+: l,r.j i1'')FL{\ I'llliril,r

COMPETITIVIl'ATE SI COSl'UR Ivarianta 2 - p" baza ponderii pd4ilor fixe gi variabile in 1ota1ulcostuluide regic (pf 9i pv).Aplicarea variantei 2 de stabilire a costului standard de regic (crs)prezinld o serie de particularitdli:r presupune determinarea pdrlii fixe gi a parfii variabile a cosruluistandard de regie din perioada de bazd. (faza a I1l_a) ;i apoistabilirca pondcrii accstora;r elirni'ri faza a iv-a din procedeul global, ncfii.cl 'eccsardajr:starca costurilor de rcgie din perioada debaz6,.in caclrul accstci vat'iantc sc aplicir umitoarca lbm-ruli:

Csr: Cro (krns x pv + p0unde:

Cro - costul cic rcgic clin ltclioltll clc lrtrzl'r;kms : coeficientul de modifrcarc a volumulr-ri standard al produclieifa!6 de volumul prociucfiei din anul dc baza;pv : coeficientul pi4ii variabile a costului de regic din pcrioadadebaz6;pf = coeficienful pdrlii fixe a costului dc rcgie din perioada dc bazi.

Excnplu:Se cunosc urmdtoarele date (obfinutc in lazelc antcrioarc ale

proccclcului global):Cro: l0

Managementul Firmei Prin Costuri - Suport Curs

Documents

Transcript of Managementul Firmei Prin Costuri - Suport Curs