Management in Agricultura

91
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD” IAŞI FACULTATEA DE AGRICULTURĂ SPECIALIZAREA: I.E.A. PROIECT DE AN LA PROIECT DE AN LA MANAGEMENT MANAGEMENT ÎNDRUMĂTOR: CONF. DR BREZULEANU STEJĂREL Student:Budianu Florin-Cristian

description

Management

Transcript of Management in Agricultura

Page 1: Management in Agricultura

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞIMEDICINĂ VETERINARĂ bdquoION IONESCU DE LA BRADrdquo IAŞI

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

SPECIALIZAREA IEA

PROIECT DE AN LA PROIECT DE AN LA

MANAGEMENTMANAGEMENT

IcircNDRUMĂTOR

CONF DR BREZULEANU STEJĂREL

StudentBudianu Florin-Cristian

2010

INTRODUCERE

Reforma economică din agricultură la nivel micro- sau macrosocial

prezintă pe lacircngă schimbarea fundamentală a formei de proprietate şi

schimbarea radicală a funcţiilor de producţie a relaţiilor de schimb şi de

repartiţie a profitului

Reintrarea agriculturii romacircneşti icircn reţeaua relaţiilor economiei de piaţă a

relaţiilor de concurenţă unde criteriul de bază este doar eficienţa şi calitatea

necesită un nou tip de management care prin metodele şi tehnicile utilizate să

corespundă cerinţelor diferitelor tipuri de exploataţii agricole

Icircntocmirea proiectului de an la disciplina de Management icircn agricultură

ocupă un loc important icircn cadrul pregătirii de ansamblu a viitorilor specialişti

Pentru elaborarea proiectului de an disciplina pune la dispoziţia

studenţilor prezentul ghid elaborat icircn conformitate cu reglementările şi

normativele actuale

Ghidul pentru icircntocmirea proiectului de an la disciplina Management icircn

agricultură se adresează icircn special studenţilor de la Facultatea de Agricultură

specializarea Inginerie economică icircn agricultură

2

CUPRINS

CAP 1 CONŢINUTUL PLANULUI DE AFACERIPARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT

A1 Numele solicitantuluiA2 Obiectul de activitateA3 Forma juridica a solicitantuluiA4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţareA5 Administratorii societatiiA6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului A7 Litigii ( in desfăşurare )

B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTEB1 Istoricul activitatii B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului B3 Descrierea activitatilor curente si a tehnologiilor aplicateB4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii primeB5 Politica de desfacere Canale de distribuţie

PARTEA A II - A - DESCRIEREA PROIECTULUI

C PREZENTAREA PROIECTULUIC1 Obiectivele proiectuluiC2 Descrierea tehnica a proiectului C3 Managementul proiectuluiC4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii C5 Personal si instruireC6 Graficul estimat al proiectuluiC7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri

D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARID1 Bazele de productieD2 Contul de profit si pierderi previzionat D3 Fluxul de numerar previzionat D4 Indicatorii financiari

CAPITOLUL II STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREACAPITOLUL II STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI

CAPITOLUL III ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE CAPITOLUL III ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂAGRICOLĂ

CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATECAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI(PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI

CAPITOLUL V CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI CAPITOLUL V CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

3

CAP CAP I PLANUL DE AFACERII PLANUL DE AFACERIPARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI

A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT

A1 Numele solicitantului

Budianu Florin-Cristian - PERSOANA FIZICA

A2 Obiectul de activitate

Fabricarea produselor lactate si branzeturilelor cod CAEN - 1051

A3 Forma juridica a solicitantului

PF Budianu Florin-Cristian cu domiciliul in com Tomesti jud Iasi Inscris la Oficiul Registrului Comertului cu nr F0454309092003 Cod unic de inregistrare 1421016040022 este autorizat sa functioneze in baza Legii 5072002 cu activitatea fabricarea produselor lactate si branzeturilor ndash prin autorizatia nr 703092003 eliberata de Primaria Tomesti jud Iasi

A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare

A5 Administratorii societatii Tabel A51

Administratorii societatii

NrCrt

Nume prenume

BICI PP SerieNrLocul si

data emiterii

CNPLocul si data

naşteriiDomiciliu Funcţia

1Budianu Florin-Cristian

MX118324Tomesti

110419901947283057205

TomestiJUDIASI

Tomesti JUD IASI

AD-TOR

4

A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului

Tabel A61Puncte de lucru

NrCrt

TipSediul social punct de lucru

sucursala filiala loc de vanzareActivitate Localizare Adresa

1LOC Tomesti COM Tomesti JUDIASI

FABRICAREA PRODUSELOR LACTATE

SI BRANZETURILOR

Tomesti JUDIASI

COM JUD IASI

2N

B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE

B1 Istoricul activitatii

PF Budianu Florin-Cristian s-a infiintat ca persoana fizica autorizata in luna iulie 2009 si a mai desfasurat activitate in acest domeniu activitate privata trei ani timp in care intr-o fabrica modernizata a fabricat produse lactate iar in ultimul branzeturi astfel a capatat experienta in aceasta activitate avand un atuu in plus pentru a o desfasura in continuare prin proiectul propus activitate fabricarea produselor lactate si branzeturilor intr-o fabrica construita conform standardelor Uniunii Europene in acest domeniu

B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului

Tabel B22

Nr

Crt

LO

CA

LIT

AT

EJ

UD

ET

SU

PR

AF

A

TO

TA

LA

(MP

)C

AT

EG

OR

IA

DE

FO

LO

SIR

E

IND

IVIZ

A

EX

CL

US

IVA

(M

P)

VA

LO

AR

EA

C

ON

TA

BIL

A

(LE

I)

SE

RIE

C

ER

TIF

ICA

T

NR

C

ER

TIF

ICA

T

DA

TA

E

MIT

ER

II

1 Tomesti-IASI 5300000 E 350000 210N 500 110400N

TOTAL NA NA NA NA

5

B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate

Buget de venituri - cheltuieli si consumuri intermediare pentru produsul ndash

Indicatori UM Volume Producţia mediean litri 240 0I CONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3) 1963081587 11 Energie electrica 11997466289 12 Alte materiale 643374155 13 Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10din 1) 11997027II CONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA 23812014575III ALTE CONSUMURI(4+5+6) 219270530 14 Cheltuieli generale(3din I+II) 8985815217 15 Asigurări (8 din valoare pasare) 369752077 16 Amortismente 924373217A TOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 2796779776 1A1 din care pt producţia principala 32145574776 1B VALOAREA PRODUCTIEI 26350000637 1B1 din care pt producţia principala 26350000637 1C VENIT IMPOZABIL(B-A) 231354426559 1 (-)Impozite si taxe 463166971119 1D VENIT NET 1850377294473 1E RATA IMPOZABILA (CA1100) 11144 Venit net(DA1100) 89125F COST DE PRODUCTIE(A1100) 3214540775 1G PRET PIATA INTERN PREVIZIBIL 29450000007120 1H MARJA BRUTA(MB) 231354426 1H MARJA BRUTA(MB) 111445

3 Cheltuieli cu energia electrica si combustibilIndicatori kw kw Lei Lei Valoare leilitru

Curs leuEuro =44 zifabrica anfabrica Kw anfabricaCONSUMURI CU ENERGIA Laptefabrica 1299 Zile an 365

87 22741 6192 90852692 1083643 Total (lei)an 90855692 Total (Euro) 21968 Revine pe litru (lei) 1083643 1083643Revine pe litru (Euro) 261 261 Laptefabrica 1299 Zile an 365Consum energie mentinere ambient 9 24366 6192 9734217 Total (lei)fabrica 9734217 Total (Euro) 2352

Revine pe litru (lei) 116104 116104

Revine pe litru (Euro) 0279 0279 Laptefabrica 1299 Zile an 365

0 0 0 0 Total (lei)fabrica 0 Total (Euro) 0

6

Revine pe litru (lei) 0Revine pe litru (Euro) 0 Laptefabrica 0 Zile an 0

Laptefabrica 1299 Zile an 365Consum energie iluminat 9 24366 6192 9734217 Total (lei)fabrica 9734217 Total (Euro) 2352 Revine pe litru (lei) 116104 116104Revine pe litru(Euro) 0279 0279

Indicatori litri litri lei Lei Valoare leilitru zifabrica anfabrica litru anfabrica

CONSUMUL CU COMBUSTIBILUL Lapte fabrica 1299 Zile an 365Aprovizionarii cu lapte 3255 835605 74400 401067491 Alte operaţii tehnologice 0 0 0 0

Total (lei)fabrica 0 401067491 Total (Euro) 969804 4783724Revine pe litru (lei) 023250Revine pe litru (Euro) 0TOTAL CONSUMUL ENERGIE+COMBUSTIBILUL

Laptefabrica 1299 Zile an 365

Total (lei)fabrica 501654400 Total (Euro) 121303 Revine pe litru (lei) 5893472Revine pelitru (Euro) 1447Revine pe um (lei) 5893472Revine pe um (Euro) 1447

5Alte cheltuieli materiale+apa

Indicatori leiValoare leilitru

Litrian 0Cheltuieli diverse 59340000Total (lei) 53940000Total (Euro) 13043Revine pe um (lei) 643367Revine pe um (Euro) 155

9Asigurari

Indicatori Curs Valoare leicap

7

419 0

litri 6410025

Valoare lapte 31000000

Valoare asigurare lei 74954

Valoare asigurare Euro 3697525

Revine pe um (lei) 077

Revine pe um (Euro) 077

10AmortismentIndicatori Curs Valoare leilitru

419 0 Laptefabrica 0Valoare fabrica 12995 3875000000Valoare amortizare fabrici (2) lei 77500000Valoare amortizarefabrici (Euro) 18739Revine pe litru (leian) 151976Revine pe litru (Euroan) 21Revine pe um (lei) 924379Revine pe um (Euro) 21

B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime

Tabel B4 1

PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII PRIME

FURNIZORExtern

Intern

Adresa Cantitate aproxValoare

aprox (LEI)

aprox

din Produs lapte

1 SC DORNA SRL Intern SUCEAVA 700 3875000000 SC MILLISRL VASLUI 300 3100000000N

TOTAL 1000 6957000000

Produs AMBALAJE1 SCAGROLACT SRL intern Bacau 56838131

n

TOTAL 0 0

Produs n1

n

TOTAL 0 0

TOTAL 942035381

Tabel B4 2

PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII AUXILIARE

8

FURNIZORExternIntern

AdresaCantitate

aproxValoare aprox

(LEI)

aprox din total achizitii

Produs MATERIALE CONSUMABILE1 SC FURNIZORSA intern TULCEA 29885000nTOTAL 0 29885000

Produs ECHIPAMENTE DE PROTECTIEhellip1 SC ECHIP SRLnTOTAL 0 2790000

Produs AMBALAJE PUNGI DE POLIETILENA 1 SC CAMPACKSRLnTOTAL 0 5115000

TOTAL 37790000

Tabel B4 3

PRINCIPALII FURNIZORI DE SERVICII

FURNIZORExternIntern

Adresa Cantitate aproxValoare

aprox (LEI)

aprox din Serviciu 1

1 SCSERVICESRL Intern BOTOSANI 81731500nTOTAL 0 0

Serviciu hellip1nTOTAL 0 0

Serviciu n1nTOTAL 0 0

TOTAL 81731500

B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie

9

Tabel B51Principalii clienţi ai societatii

Nr crt

Client (Nume si adresa)

Valoare(lei)

Pondere

Termen de plata

1 SC FLORINSRL 1278618250 100 7-14 ZILE

N TOTAL 0 100

Tabel B52

Datele de identificare ale principalilor clienţi

Nr Crt

SocietateCod Unic de Inregistrare

TelefonFax

Adresa

1 FLORIN 554324

Produsele obtinute ndash produse lactate si branzeturi ndash sunt valorificate pe baza de contract la SC FLORIN SRL care preia intreaga cantitate de lapte aceasta avand retea de cofetarii si supermarket-uri Distributia se efectueaza direct fara intermediari Livrarile se fac zilnic cu termene de plata la 7-14 zile

PARTEA A II - A - DESCRIEREA PROIECTULUI

C PREZENTAREA PROIECTULUI

10

C1 Obiectivele proiectuluiFabrica de produse lactate si branzeturi

In acesta fabrica nr propunem in prima etapa sa punem in functiune o farbrice de lapte cu o capacitate medie de 8000 litri de lapte pe zi de la care se poate obtine lapte consum 25 gr iaurt 4 gr sana 35 gr lapte batut 25 gr smantana 25 gr frisca 32 grIn a doua etapa ne propunem sa etindem activitatea productiva in domeniul productiei de branzeturi si alte produse lactatePrezentul plan se refera numai la prima etapa a proiectului nostru si anume in functiunea fabrici de lactate si branzeturiFabrica de lactate va produce-in regim de productie va produce lapte batut din laptele achizitionat urmand ca acesta sa fie vandur en-gros-in regim de prestari servicii fbrica de lactate va fabrica produse pentru locuitorii din zona respectiva cu plata in lei sau in natura sub forma de lapte de vaca

Bugetele de venituri si cheltuieli agrozootehnice

Buget de venituri - cheltuieli si consumuri intermediare pentru produsul ndash

Lapte consum

Indicatori UM Volume Producţia medie laptean Buc 240 419 0I CONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3) 728772133 1

1 Energie electrica 98642024 12 Alte materiale 7750020 1

3 Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10din 1) 51615133II CONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA 67768III ALTE CONSUMURI( 5+6+7) 100297111 15 Cheltuieli generale(3din I+II) 18421046 1

6 Dobacircnzi la credite 558407 Asigurări(8 din valoare pasare) 24800046 18 Amortismente 23556060A TOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 24094221698 1A1 din care pt producţia principala 24094221686 1B VALOAREA PRODUCTIEI 967200250 1B1 din care pt producţia principala 967200250 1C VENIT IMPOZABIL(B-A) 308656798 1 (-)Impozite si taxe 55559144 1 (+)Subvenţii 253096654D VENIT NET 725 1E RATA IMPOZABILA (CA1100) 595 Venit net(DA1100) 6584017F COST DE PRODUCTIE(A1100) 6584009 1G PRET PIATA INTERN PREVIZIBIL 4030 1H MARJA BRUTA(MB) 308656 1H MARJA BRUTA(MB) 713

Caracteristicile principale ale constructiilor intentionate a se realiza prin proiect

11

Prin proiectul propus se va realiza o hala cu dimensiunile in plan 220m patrati cu regim de inaltime parter semiingropat cu scopul realizarii unui microclimat favorabil fabricari produselor lactate Constructia va fi realizata pe structura metalica ( cadre din profile metalice stalpi metalici fundatii din beton armat inchideri din panouri termoizolante sandwich ndash spuma poliuretanica intre doua foi de tabla aluminiu acoperis tip sarpanta in doua pante din acelasi tip de panouri dar cu alta geometrie a sectiunii ( cu coaste de rigidizare) tamplarii din PVC cu geamuri termoizolante)

La interior aceste panouri de inchidere ndash pereti si tavane ndash vor fi dublate de panouri de gips carton in vederea realizarii unor conditii impuse de proiect

Accesele in acest spatiu vor fi diferentiate si amplasate functie de importanta lor si de functiunile pe care le deservesc Astfel va fi un acces pe latura sudica a constructiei acces care va deservi spatiul de productie propriu zis si un acces secundar pe latura estica spre partea opusa care asigura aprovizionarea lapte si alte materiale necesare desfasurarii activitatii

Constructia se desfasoara numai pe parter si va cuprinde urmatoarele functiuni - un filtru fitosanitar pe latura sudica- sectia de curatare si conditionare- sectia de omogenizare- sectia de ambalare si de pozitare- laboratorul de analize fizico-chimice - sectia de intretinere si reparatii- un sas de acces spre spatiu de productie propriu zisa- spatiu de productie unde sunt depozitate podusele lactate si branzeturile- conducerea tehnico-economica a unitatii- un spatiu de depozitare rezerva apa si alte materiale tot aici va fi amplasata si centrala

termica cu rezervorul de apaHala va avea un aspect unitar estetic fiind functionala atat din punct de vedere al

fluxului tehnologoic cat si a confortului termicLa interior vor fi utilizate functie de destinatia fiecarei functiuni placaje de gresie si

Faianta in spatiile in care normele sanitare si de igiena impun astfele de finisaje varuri lavabile la peretii din panouri de gipscarton tamplarie din PVC pardoseli din beton sclivisit

Structura de rezistenta va fi realizata din profile metaliceInfrastructura se va realiza din fundatii continui de tipul bloc de fundatie din beton

simplu si elevatie din beton armat prevazuta la partea superioara cu centuraCu privire la instalatiile electrice acestea vor fi instalatii iluminat de forta de

automatizare de protectie si paratrasnet racord electricInstalatia de automatizare asigura microclimatul in hala prin ventilatie longitudinala

exhaustarea aerului pe frontonul halei supraveghere pe calculatorSunt necesare urmatoarele instalatii termice

- instalatii incalzire in incaperile filtrului sanitar- instalatii pentru realizare microclimat in hala centrala termica pentru incalzire

Sunt necesare urmatoarele instalatii sanitare- istalatii apa rece si apa calda in incaperile filtrului sanitar- instalatii apa rece pentru fluxul tehnologic in hala - retea apa rece de la putul existent la centrala termica si la hala- instalatii interioare de canalizare la filtru sanitar centrala termica racorduri exterioare

camine de vizitare si canalizare exterioaraAlimentarea cu gaze naturale se face de la reteaua deja existenta care alimenteaza

locuinta proprie

12

Parametrii constructivi si de performanta ai masinilor utilajelor si echipamentelor care se vor achizitiona prin proiect

Utilajele specifice necesare fluxului tehnologic sunt utilaje specializate pentru fabrica de lactate conform ofertei lansate acestea se vor procura de la o firma din Germania

Pentru realizarea microclimatului necesar desfasurarii activitatii fluxului tehnologicse va dota hala cu o suflanta de aer cald tip GP40 avand combustibil gaz metan prevazut cu un termostat in hala Se vor monta senzori de temperatura in hala si in exterior Se programeaza microclimatul pentru intreg ciclul de crestere asigurandu-se supravegherea parametrilor cu un calculator MC 34H-1A Prin exhaustare se asigura evacuarea aerului viciatiar admisia aerului proaspat se asigura prin 14 clapete de admisie actionate centralizat

In ce priveste masurile de protectia mediului atat proiectul principal de costructie a halei cu dotarile necesare cat si utlitatile prevazute retea apa istalatii sanitare toate sunt prevazute in proiect cu respectarea in totalitate a normativelor in vigoare privind protectia mediului

C3 Managementul proiectului

(Responsabilul legal)1 Nume Budianu Prenume Florin-Cristian Funcţia ADMINISTRATOR Studiile si experienţa (relevante pentru proiect)

C V Responsabilul legal

Icircntreprinderea Funcţia avuta Perioada

Milli SEF BIROU 2009-2011

In activitate In prezent

(Responsabilul tehnic)

C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului

Tabel C41 ndash

13

Lista de achizitii active

Nr Crt

Furnizor (daca este

cunoscut la momentul

depunerii cererii de finantare)

Date furnizor ProdusValoare estimata (EUR)

din total

valoare eligibila a proiectulu

i

1 idem idem

Asigurare microclimat si exhaustare aer viciat (3 ventilatoare jaluzele

protectii motoare)

2260 100

2 idem idem14 clape admisie aer

proaspat3820 100

3 idem idem1 suflanta GP40 incalzire

hala3070 100

4 idem idemCalculator MC 34 H 1A

supraveghere microclimat2290 100

5 idem idemDispozitiv de alarma pentru

depasire temperatura945 100

6 Idem idemDulap comanda electrica a

halei5420 100

7 Transport 1550 100

8 Montaj 2320 100

TOTAL 26907 100

Lista de achizitii materii prime

Nr Crt

Furnizor (daca este

cunoscut la momentul

depunerii cererii de finantare)

Date furnizor ProdusValoare estimata (EUR)

din total

necesar de materii

prime

1 DOROLACTAre in patrimoniu

fabrica de bacteriofungi

bacteriofungi 22884 92

2 NAPOLACTSpecializat i n produse

farmaceutice bacteriofungi 1469 8

n

TOTAL 15712 100

Intrucat legea 5072002 nu permite persoanelor fizicea utorizate sa angajeze personal salariat toate activitatile din fabrica se vor realiza pe baza de prestari sevici pe baza de contracte efectuate de terti

C6 Graficul estimat al proiectului

14

Proiectul va fi realizabil in 12 luni de la aprobarea finantariiLunile I ndashIII se vor realiza fundatiile Peretii laterali acoperisul reteaua de apa canalizareLunile IV ndash V - comparimentare spatii si relizarea instalatiiloir de incalzire si sanitareLunile VI ndashVII ndash procurare si montare utilajeLuna IX - finisaje si probe tehnologiceLunile X ndashXI incheiere contracte aprovizionarea cu lapte si bacteriofungi pentru producerea lactatelor si branzeturilorLuna XII - Inceputul activitatii specifice fabricarea de produse lactate si a branzeturiloriaurturilor cu fructe

C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri

Infiintarea fabrici de produse lactate si branzeturi va duce la o mai buna utilizare a potentialului agricol in zona unde isi desfasoara activitatea Prin constructia care se va realiza si activitatea ce se va desfasura vor duce la cresterea veniturilor la bugetul local prin taxele si impozitele care se platesc si desemeni la bugetul statului se vor plati impozite si taxe care in final vor fi in beneficiul cetatenilor Intrucat se vor utliza la dotarea fabrici numai utileje specializate in conformitate cu normele si standardele europene pentru aceste activitati aceasat va duce o protectie a mediului care sa se incadreze in normele stabilite pentru protejarea mediului incojurator

Pentru toate categoriile de materii prime se vor incheia contracte in asa fel incat sa fie asigurat mersul normal al fluxului tehnologic De asemeni si productia finita care se va realiza va fi livrata in intregime pe baza de contracte incheiate

D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI

D1 Bazele de productieCu proiect

A6 Denumire utilaj (noi)

Costuri Amortizare Intrtinere 2

Microclimat exhaustare aer viciat

2263 000 452

Clapete admisie aer proaspat 14 buc

3828 000 765

Suflanta GP 40 incalzire cu gaz m

3069 000 613

Calculator supraveghere microclimat

2294 000 458

Dispozitiv alarma depasiri temperatura

945 000 235

Dulap comanda electrica a halei

5425 000 108

Apometru D-112 4688 000 937

Pompa submersibila GRUNDFOS

18936 000 378727

Hidrofor cu butelie 25 l 10075 000 201Centrala termica 5141 000 1028

15

1304915

1179227

D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )

Proiectia contului de profit si pierdere activitate cu proiect CursLeu - euro 419

Nr Crt

Categoria AN 1 AN 2 AN 3 AN 4 AN 5

Venituri din exploatare

1 Venituri din vanzarea marfurilor Mii Lei 1702752 1917815 2115750 2278500 2433500Euro 29850 30500 34827 39100 41900

2 Productia vanduta Mii Lei

Euro 29850 30500 34827 39100 419003 Variatia stocurilor Mii Lei

Euro4 Alte venituri Mii Lei

Euro 17022752 1917815 211570 228500 24335005 Venituri din exploatare ndash total Mii Lei

Euro 29850 30500 34827 39100 41900

Cheltuieli pentru exploatare6 Cheltuieli materiale ndash total Mii Lei 972243 1068811 1154130 1211836 1272433

Euro 25133 27630 29835 31327 328947 Cheltuieli cu lucrari si servicii

executate de tertiMii Lei 72431 79662 86032 90334 94852

Euro 1827 2046 2224 1638 24558 Cheltuieli cu impozite taxe si

varsaminte asimilateMii Lei 19375 21297 23002 24149 25358

Euro 500 550 595 624 6559 Cheltuieli cu personalul ndash total Mii Lei

Euro10 Alte cheltuieli de exploatare Mii Lei

Euro11 Cheltuieli cu amortizarile si

provizioanele Mii Lei 40399 40399 40399 40399 40399

Euro 1044 1044 1044 1044 104412 Cheltuieli pentru exploatare - total Mii Lei 1104449 1225670 1303563 1366718 1433058

Euro 28551 31283 33698 35330 3704613 Rezultatul din exploatare Mii Lei 598303 707644 183686 911781 1000425

Euro 15467 18293 20996 23570 25708Venituri financiare ndash total

14 Venituri financiare ndash total Mii Lei 6200 6200 7750 7750 7750Euro 159 159 199 199 199

Cheltuieli financiare din care

15 Cheltuieli privind dobazileEuro

16 Altele Mii Lei 3100 3100 3875 3875 3875Euro 80 80 100 100 100

17 Cheltuieli financiare - total Mii Lei 3100 3100 3875 3875 3875

16

Euro 80 80 100 100 10018 Rezultatul financiar al exercitiului Mii Lei 3100 3100 3875 3875 3875

Euro 80 80 100 100 10019 Rezultatul brut al exercitiului Mii Lei

601403710744 816061 915656 1004300

Euro 15546 18373 21095 23670 2596220 Impozit pe profit Mii Lei 15036 177685 204015 228913 251082

Euro 3887 4592 2574 5917 649121 Profit net Mii Lei 451051 533058 612045 686743 753248

Euro 11660 13781 15820 17752 19471

D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )

Flux de numerar - previziuni Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5OPERATIUNEAPERIOADA

MII LEI I ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE 0 0 0 0 0A Total intrari de lichiditati din (A1+A2+A3)

A1 Aport la capitalul social si contul intreprinzatoruluiA2 Vanzari de active inclusiv TVA 0 0 0 0 0A3 Credite pe termen lung din care (A31 + A32) A31 Imprumut BancaA 32 Grant SAPARD 0 0 0 0 0

B Total iesiri de lichiditati prin (B1+B2+B3)B1 Achizitii de active fixe corporale inclusiv TVAB2 Achizitii de active fixe necorporale inclusiv TVAB3 Cresterea investitiilor in curs 0 0 0 0 0

C ExcedentDeficit de lichiditati (A-B) 0 0 0 0 0D1 Rambursari de Credite pe termen mediu si lung din care (D11+ D12) D11 Rate la imprumutul Banca D12 Rate la alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0 0 0D2 Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung din care (D21+D22) D21 La imprumutul Banca D22 La alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0 0 0

E Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2)

II ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI 1307275 1472387 1624350 1749300 1868300F Incasari din activitatea de exploatare inclusiv TVA ( F1)

2026276 2282199 2517742 2711415 2895F1 Vanzari varianta cu proiect

G Incasari din activitatea financiaraH Credite pe termen scurt 1307275 1472387 1624350 1749300 1868300K Plati pentru activitatea de exploatare inclusiv TVA

(dupa caz) din care0 0 0 0 0

1 Cheltuieli privind marfurile

2 Cheltuieli cu materiileprime 1053384 1158992 1257493 1314068 1379763

3 Cheltuieli cu materialele consumabile 67637 74400 80355 84368 88

4 Cheltuieli cu energia si apa 20131 22493 24291 25509 26

5 Altecheltuieli materiale 15816 16000 17273 18141 18

17

6 Cheltuieli cu serviciile executate de terti 86193 94798 102379107497 111

7 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate 19375 21297 23002 24149 24899

8 Cheltuieli cu personalul angajat 0 0 0 0 0

9 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 0 0 0 0 0

10 Alte cheltuieli exploatare 0 0 0 0 0

11 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele 40399 40399 40399 40399 40399

2222222111111

L Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA726438 788190 978547 1097283 1203032

M Plati pentru impozite si taxe (M1 + M2)

289180 339905 389938 437397 479659

M1 TVA de platit 106433 162224 185922 208482 228563

M2 Impozit pe profit 151746 177685 204401 228914

251069

N1 Rambursari de credite pe termen scurtN2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurtO1 DividendeP

Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1)

P Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2 + O1)

289180 339905 389938 437397 479659

Q Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) 434158 513908 588609 659886 700035II FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)R Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) 434158 513908 588609 659886 700035

S Disponibil de numerar al lunii precedenteDisponibil de numerar curent (S+R) 202425 636443 1150492 1739101 23989

T 636443 1150192 1739101 2398984 31223

D4 Indicatorii financiari

Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in lei) ndash 8052792035 lei

MII LEI___________________________________________________________________________Specificare AN 1 AN 2 AN 3 AN 4 AN 5___________________________________________________________________________Veniturile din exploatare (Ve)

1702752 1917815 2115750 2278500 2433500___________________________________________________________________________Cheltuieli de exploatare (Ce)

1104449 1210170 1303563 1366718 1433043___________________________________________________________________________

18

Rezultatul din exploatare (Re) = Se calculeaza Re = Ve ndash Ce - minim 10 din Ve

598303 707645 812187 911782 1000457___________________________________________________________________________

Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit

451051 533058 612045 686743 753248___________________________________________________________________________

Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)

Se calculeaza Dr= ViPn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)Pn

unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr ndash este=gt26 ANI

Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = PnVi x 100 () Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate

6 7 8 9 9___________________________________________________________________________

Cheltuieli financiare (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________

Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL

___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)

434158 531908 588609 659886 700035

Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8___________________________________________________________________________

19

CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA

ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI

21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Specificare Ha din total din agricol

Suprafaţa totală 530 1000 -

Teren agricol 300 150 1000

Teren arabil

- din care irigat

150 300 30

10 300 30

Păşuni naturale 30 400 40

Facircneţe naturale 20 300 30

Livezi 10 700 70

Vii 10 400 40

Teren neproductiv 100 10

Condiţii naturale

a) Temperatura medie anuală 125 grade Chelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipb) Precipitaţii medii anualehelliphelliphelliphellip450-550 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

c)Tipul de sol predominant textura panta ( argile nisipuri si prundisuri)luturile loessoide

de pe suprfafetele mai inalte slab inclinate)

Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi

Porumb = asigura recolte pe soluri variate insa rezultatele cele mai bune se obtin pe soluri adanci fertileluto-nisipoasa Pe solurile cu phlt58 se impune amendarea acestora Nu sunt favorabile solurile argiloase tasate compacte

GracircuSolurile lutoase şi lutoargiloase cu fertilitate naturală ridicată sunt cele mai potrivite pentru cultura gracircului Solurile cu exces de umiditate sau cele uşoare foarte permeabile nu sunt potrivite pentru gracircu Limitele optime de pH sunt de 6-75 iar icircn condiţiile solurilor mai acide

sau alcaline se impune lucrarea de cercetare a pH-ului prin amendareDin punct de vedere al tipului de sol gracircul realizează cele mai mari producţii pe solurile cernoziomice şi brun roşcate

Soia = are o capacitate ridicata de adaptare dar cele mai bune rezultate se obtin in zona temperatecaldacu umiditate suficienta si soluri propice

Fata de sol cerintele sunt ridicate necesitand terenul cu textura mijlocie bogate in humusph-ul neutru bine aprovizionate in fosforpotasiucalciu cum ar ficernoziomurilesolurile bun roscatealuviale

22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)

Porumb = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

Gracircu = genul Triticum aestivum L) este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Faina de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale

Soia = se cultiva in primul rand pentru continutul ridicat de boabe in substante proteice (27-50) si grasimi(17-27) Semintele se pot utiliza in hrana oamenilorin obtinerea de furaje concentrate si pentru extragerea uleiului

Uleiul se utilizeaza pentru consumla prepararea margarineia vopselelorpentru picturaa maselor plastice iar sroturile si turtele in furajarea animalelor

Planta intreaga se utilizeaza ca furajca ingrasamant verde

Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cuturii

21

PORUMB

RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumiiHIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta

HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz

GRAcircU

Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţieGRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric

22

SOIACele mai importante soiurile romanesti de soia sunt ROMANESC 99 ATLAS COLUMNA TRIUMF DANUBIAN Soiul ROMANESC 99Caractere morfologiceInaltimea plantei 92 -100 cmInaltimea insertiei primei pastai 15 - 18 cmCuloarea bobului galbena cu hilul cenusiuMMB 150 -180 gInsusiri fiziologiceGrupa de precocitate timpuriu (00)Perioada de vegetatie 105 -117 zilePrezinta rezistenta la foarte buna la cadere scuturare medie la secetaRezistenta la boli buna la mozaicul soiei arsura bacteriana medie la manaInsusiri de calitateContinutul in proteina 39-44 Continutul in grasimi 19 - 22 5ProductiaProductia la irigat 4000 kg haProductia la neirigat 3000 kg haDensitatea recomandata 450 -500 mii planteha Soiul ATLASCaractere morfologiceInaltimea plantei 90 -95 cmInaltimea insertiei primei pastai 14 - 16 cmCuloarea bobului galbena cu hilul galbenMMB 150 -200 gInsusiri fiziologiceGrupa de precocitate timpuriu (00)Perioada de vegetatie 105 -120 zilePrezinta rezistenta la foarte buna la cadere scuturare medie la secetaRezistenta la boli mediu la mozaicul soiei arsura bacteriana medie sensibil la manaInsusiri de calitateContinutul in proteina 385-42 Continutul in grasimi 195 - 23 5ProductiaProductia la irigat 3700 kg haProductia la neirigat 2900 kg haDensitatea recomandata 400 -500 mii planteha

23

23 Intocmirea asolamentului

Asolamentul

reprezintatilde impartirea terenurilor in sole (tarlale) pe care plantele de cultura se succed in timp si spatiu intr-o ordine bine stabilita si pe care se aplica sisteme rationale de lucrare a solului de fertilizare si de protectie a culturii in vederea cresterii fertilitatii solului a sporirii cantitative si calitative a productiilor agricole

Sola (tarlaua)

este suprafata de teren din cadrul asolamentului cu sol omogen pe care se cultiva o singura specie Sola este delimitata de sosele drumuri cai ferate vetre de sat paduri canale etc suprafata unei sole depinde de zona relief tipul asolamentului

Sola mixtatilde (combinata)

este suprafat de tren din cadrul asolamentului cu sol omogen pe care se cultiva doua trei specii cu insusiri biologice asemanatoare (mazare soia fasole) in cadrul solei mixte plantele pot ocupa suprafete egale sau diferite

Parcela

este o subdiviziune a solei mixte delimitata de limite naturale sau antropice avand o singura categorie de folosinta pe care se cultiva o singura specie in cazul terenurilor plane parcela corespunde solei iar in cazul terenurilor framantate mai multe parcele la un loc formeaza o sola mixta

Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 530Suprafaţa medie a solei 170

24

Tabelul 2

Schema rotaţiei culturilor

Rotatia culturilor este cunoscuta din cele mai vechi timpuri si a aparut ca o necesitate in dezvoltarea agriculturii Importanta rotatiei culturilor consta in contributia la sporirea fertilitatii solului cu ajutorul chiar al plantelor cultivate peteren oranduite dupa un plan special in acest scop

Rotatia permite folosirea stiintifica diferentiata a categoriilor de terenuri dintr-o exploatatie agricola sau la orice proprietar de pamant indiferent de marimea acesteia si inlesneste planificarea anticipata a sarcinilor agricole cum sunt sistemul de lucrare a solului aplicarea ingrasamintelor combaterea bolilor si daunatorilor combaterea buruienilor recoltarea si depozitarea productiei

Rotatia culturilor contribuie substantial la rezolvarea atat a problemelor agrotehnice cat si a celor economice si organizatorice rezultand in final marirea productiei si a productivitatii muncii la toate plantele cultivate

SOLAANUL 2010 2011 2012I porumb grau soia

II grau porumb soia

III soia grau porumb

25

CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ

31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole

Tabelul 3

Date iniţiale

CulturaSupraf

aţa - ha (Si)

Nota de bonitare pentru condiţiile

ecologice (Pi)

Corecţia pt distanţă şi felul drumului (k)

Coeficient de

potenţare (c)

Producţia medie

realizată

USporumb 200 70 015 15 6500US2grau 200 80 017 14 4500USsoia 130 90 020 12 3000TOTAL

1) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)

US1porumb =13075=9100Ni = Si x Pi USgrau 13080=10400

USsoia=13090=11700TOTAL =31200

2) Nota medie ponderată de bonitare

Nporumb=

Ngrau=

Nsoia=

3)Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare

=9285

Pkg grau= 5625

Pkg soia = 3333

26

4) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x k

Suprafaţă x coeficient corecţie130 015 USporumb 195130 017 USgrau 221130 020 USsoia 26

5)Nota de bonitare recalculată (Nbr)

Nbr = Nota totală de bonitare9100

ndash Corecţia195 US porumb 9080

Nbr = 10400 - 221 US grau 10377Nbr = 1170 - 26 US soia 11674

6)Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)

Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)

9080x

Coeficient de potenţare

15

USporumb 13620

Ntp = 10377 x 14 USgrau 14527Ntp = 11674 x 12 USsoia 15176

7) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)

Pt =

Nota totală de bonitare potenţată (Ntp)

13620

x

Producţia ce revine pe un

punct de bonitare

P(kgpunct)

9285USporumb 126461

7

145275625

USgrau 817143

15176 3333 USsoia 505816TOTAL= 258757

6

8) Producţia medie la hectar Pmc1

Pmc

prumb

= Producţia totală1264617

Suprafaţa totală130

=9727

Rezultatele pentru celelalte culturi

27

Pmc grau=817143130=6285

Pmc soia=505816130=3890

28

32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de

producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn

considerare şi pierderile rezultate prin levigare

Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha

separat pentru cele 3 culturi icircn parte

Tabelul 4

Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice

Nr Crt

SPECIFICARE UM CULTURA

porumb grau soiaN P K N P K N P K

1 Producţie medie

Kgha 9727 6285 3890

2 Consum specific

Kg sat

22 21 20 20 17 30 25 18 20

3 Sa de administrat

Kg 213 204 194 1257 1068 1885 972 70 778

4 Sa icircn sol Kg 45 31 30 40 25 42 28 19 305 Diferenţa de

admKg sa

168 173 164 857 818 1465 692 51 478

6 Pierderi prin levigare

13 5 7 13 6 8 12 4 7

7 Cant pierdută prin levigare

Kg sa

2184 865 1148 111 49 1172 83 20 334

8 Total sa de administrat

Kg 1898 1816 1754 868 867 1582 775 57 511

9 Tipul de icircngrăşămacircnt

NO4NO3 Super P c

Sare de K

NO4NO3

Super P c Sare de K

NO4NO3

Super P c

Sare de K

10 Conţinutul in sa a icircngr

Kgt 345 400 400 345 400 400 345 400 400

11 Doza de icircngr de administrat

kg 5501 454 4385 2515 2167 3955 2246 1425 1277

33 PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia

producţiile medii şi totale (tabelul 5)

Tabelul 5

29

Icircntocmirea planului de cultură

Cultura Suprafaţa (ha)

Producţii medii (kgha)

Producţia totală (t)

Preţ livrare (leikg)

PORUMB 200 9727 9727 070 GRAU 200 6285 6285 060 SOIA 130 3890 3890 120

34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se

icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn

acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului

lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele

financiare necesare pentru aprovizionare

DATELE NECESARE

1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei

2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte

3 Culturile premergătoare

4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi

5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor

6 Perioada de executare şi data lucrării

7 Mijloacele cu care se execută lucrarea

8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice

9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii

10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare

11 Amortismentul specific

12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota

pentru cheltuielile de aprovizionare

13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)

MODUL DE LUCRU

1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică

icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată

30

2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada

optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări

3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale

4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar

fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu

tariful pe ziom corespunzător

5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru

CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei

care reprezintă fondul de salarii

6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire

7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea

materialului folosit

8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor

materialelor se obţin cheltuielile de producţie

9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se

determină cheltuielile de producţie

10 După fiecare trimestru se fac totalurile

11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs

31

32

33

34

35

36

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura ___GRAcircU________

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente (tractor plus

semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen optim

folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrarea 5P ndash randamentul zilnic al maşinii

= agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m) 36V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră) 6000mht ndash durata zilei de lucru (ore) 8 hH ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

= ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) 125 cm distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor tractorului (c) 15

cm

= m

38

m

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

=25

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg) 240 kgd ndash lungimea roţii semănătorii (m) 174 mB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m) 36 mO ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii 20

=

5Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare a

semănătorii (kg) 400dm 3Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha) 240kghaB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m) 36 m

= m

~n ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

39

=

5Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatului 4 me ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii 15 m

=34+15=135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

6 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

=2362=144m

~n cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

=

40

Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre punctele de alimentare se calculează după formula

=136=36(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

7 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

=4001=400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

8 =4000801=320kg9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele

Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

=

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min) 30 minCm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

11 =

12 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

13 Nr saci=

41

N Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 14

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 4-semănători nr 4

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 56

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1852-lăţime m-suprafaţă ha 390

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 130-lăţime m 390-suprafaţă 130

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 1006-stacircnga m 25

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 240

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 320

10Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 4

-pt transportul seminţelor

nr 6

-total nr 10

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr --tractor+remorcă nr --auto-camion nr 1

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 336

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape

42

1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medie kghaNsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control)Nb - număr mediu de boabe icircn spiceMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3510000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

Nstha=

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de control

43

d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectarNb - număr mediu de boabe pe ştiuleteMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)

CAPITOLUL IVDETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI

CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al producţiei

medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură cu raportul

dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza costurilor şi

44

cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de activitate cerut de

menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de rentabilitate se poate proiecta

volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului critic pentru

a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă aceasta trebuie introdusă

icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat sau cu profit

programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici profit nici

pierderi

Determinarea cantitativă si reprezentarea grafică a PC la cultura de porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

45

11 Incarcat transportat t 715 1573 0096

22 Adm si deservit ha 130 27121 0165

33 Descarcat t 7150 0 0

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 21667 1325

TOTALTOTAL 259521 1586

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

46

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0178

22 Erbicidat si desrvit ha 130 28451 1422

33 Discuit si preg pat germinativ ha 130 678026 33901

44 Semanat + deservit ha 130 52813 2640

55 Prasit mecani 1 si manual 1 ha 130 1300 65

66 Prasit mecani 2 si manual 2 ha 130 70414 3520

TOTALTOTAL 963279 48161

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu Porumb (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb- fără profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 10000 leit

Productia totală de porumb PT= 1635 t

Suprafata cultivată cu porumb S = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

47

X= (CFha)(Pv-CVt) = 48161 ( 10 - 5891 ) = 11720 tha = 11000720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 11720 tha 10000 leit = 117200 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 117200 leiha = 117248161 leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de 1264510 la preţul de 7

lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei

(8175 kg ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

48

PROFIT

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

49

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 1000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1635000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1635000 200 = 8175 leiha

Productia medie de 8175 kgha la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 48161 + 8175 ) ( 10ndash 5891 )= 201256 tha =

2001256 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 201256 tha 5891 leit = 11855 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 11855 leiha = 60016 leiha

50

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

51

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 259521 259521

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 2218604 2218604

Ch variabile totale CVT lei 963279 963279

Ch variabile t CVt leit 5891 5891

Ch fixe totale CF lei 963279 963279

Ch fixe ha CFha leiha 48161 48161

Profit programat total Pr lei - 1635000

Profit programat ha Prha leiha - 8175

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1100720 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 2001256

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 938 0326

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 101298 74424

Pret de vacircnzare t Pv leit 10000 10000

Suprafata cultivată S ha 200 200

52

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE GRAU

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 261 3132 0001

22 Descarcat t 261 0 0

33 Adm So deservit ha 21 5068 0309

44 Arat 25 cm+grapat ha 21 1470 0899

55 Discuit si perg pat germ ha 21 6391 0390

66 Semanat si deservit sem ha 210 6222 0380

TOTALTOTAL 3241232 1989

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

53

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Administrat si desevit ha 200 5068 2534

22 Transport apa prep sol mii l 63 756 0378

33 Erbicidat si deservit ha 200 168 084

44 Recoltat creale paioase t 588 1568 784

55 Balotat deservit presa t 1512 20353 10176

TOTALTOTAL 43537 21768

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu grau (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - fără profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 600107312 1635 = 367038 leit

Productia medie de grau la punctul critic (X)

54

X= (CFha)(Pv-CVt) =238611 ( 8 - 367038 ) = 0664 tha =

664 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 0664 tha 8000 leit = 5316674 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 238611 leiha+ 5316674 leiha = 5555285

leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

grau icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de grau la preţul de 8 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (8175kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

55

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de graundash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

56

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - cu profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 13080000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =600107312 1635 =

367038 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 7563821 200 = 37819105

leiha

Productia medie de grau la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 238611 + 37819105 ) ( 8000 - 367038 )= 0498

tha = 498 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 04985 tha 8000 leit = 3988 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =238611 leiha+ 3988 leiha = 422611

leiha

57

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de grau ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

58

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de grau

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 3241232 3241232

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1112468 1112468

Ch variabile totale CVT lei 600107312 600107312

Ch variabile t CVt leit 367038 367038

Ch fixe totale CF lei 43537 43537

Ch fixe ha CFha leiha 21768 21768

Profit programat total Pr lei - 7563828

Profit programat ha Prha leiha - 8000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 664 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 498

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 5316674 3988

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 5555285 4226674

Pret de vacircnzare t Pv leit 8000 8000

Suprafata cultivată S ha 200 200

59

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE SOIA

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 195 429 8483

22 Descarcat t 195 0 0

33 Adm Si deservit ha 130 73965 0019

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 2166666 0556

TOTALTOTAL 2283531 9058

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

60

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0275

22 Erbicidat si deservit h 130 284511 2188

33 Discuit si preg Pat germ h 130 834782 6421

44 Semanat + deservit h 130 650 5

55 Recoltat soia t 3 7857 0060

66 Balotat deservit presa t 41 902 0069

TOTALTOTAL 182192 14013

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu soia (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia- fără profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =4091438 505700 = 0008 leit

Productia medie de soia la punctul critic (X)

61

X= (CFha)(Pv-CVt) = 14013 ( 3 - 0008 ) = 4683 tha = 4683

kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt =4683 tha 4091438 leit = 19160204 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+19160204 leiha = 19174217

leiha

Nivelul producţiei de 3890 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

soia icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de soia la preţul de 3 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (3890 kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soiandash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

63

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia - cu profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1517100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 4091438 505700 = 0008

leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1517100000 130 = 11670000

leiha

Productia medie de soia la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 14013 +11670000 ) ( 3 -0008 )= 3900405753

tha = 3900405 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 3900405753 tha 0008 leit = 31203 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+ 31203 leiha = 45216

leiha

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soia ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

65

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de soia

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 2283531 2283531

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1807907 1807907

Ch variabile totale CVT lei 4091438 4091438

Ch variabile t CVt leit 0008 0008

Ch fixe totale CF lei 182192 182192

Ch fixe ha CFha leiha 14013 14013

Profit programat total Pr lei - 1517100000

Profit programat ha Prha leiha - 11670000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 4683 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 3900405753

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 19160204 31203

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 19174213 45216

Pret de vacircnzare t Pv leit 3000 3000

Suprafata cultivată S ha 130 130

CONCLUZII SI RECOMANDARI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape3) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor4) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb

66

Productie principala 9727Productie secundara 12320Grau Productie principala 6289Productia secundara 7100SoiaProductie principala 3890Productie secundara 4100Efectuand eficienta celor trei culturi in urma rezultatelor acestora am observat ca cultura cea mai favorabila este porumbul urmata de cultura grauluiPe viitor cea mai buna cultura atat cantitativa cat si calitativa este cultura porumbului

Porumbul = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

67

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • PF Budianu Florin-Cristian s-a infiintat ca persoana fizica autorizata in luna iulie 2009 si a mai desfasurat activitate in acest domeniu activitate privata trei ani timp in care intr-o fabrica modernizata a fabricat produse lactate iar in ultimul branzeturi astfel a capatat experienta in aceasta activitate avand un atuu in plus pentru a o desfasura in continuare prin proiectul propus activitate fabricarea produselor lactate si branzeturilor intr-o fabrica construita conform standardelor Uniunii Europene in acest domeniu
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
          • Indicatori
          • Volume
            • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
            • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
              • C PREZENTAREA PROIECTULUI
                • C1 Obiectivele proiectului
                  • Indicatori
                  • Volume
                    • C3 Managementul proiectului
                    • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
                    • C6 Graficul estimat al proiectului
                    • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
                      • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                        • D1 Bazele de productie
                        • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D4 Indicatorii financiari
                        • Tabelul 1
                          • Tabelul 3
                            • N Centralizarea datelor
Page 2: Management in Agricultura

INTRODUCERE

Reforma economică din agricultură la nivel micro- sau macrosocial

prezintă pe lacircngă schimbarea fundamentală a formei de proprietate şi

schimbarea radicală a funcţiilor de producţie a relaţiilor de schimb şi de

repartiţie a profitului

Reintrarea agriculturii romacircneşti icircn reţeaua relaţiilor economiei de piaţă a

relaţiilor de concurenţă unde criteriul de bază este doar eficienţa şi calitatea

necesită un nou tip de management care prin metodele şi tehnicile utilizate să

corespundă cerinţelor diferitelor tipuri de exploataţii agricole

Icircntocmirea proiectului de an la disciplina de Management icircn agricultură

ocupă un loc important icircn cadrul pregătirii de ansamblu a viitorilor specialişti

Pentru elaborarea proiectului de an disciplina pune la dispoziţia

studenţilor prezentul ghid elaborat icircn conformitate cu reglementările şi

normativele actuale

Ghidul pentru icircntocmirea proiectului de an la disciplina Management icircn

agricultură se adresează icircn special studenţilor de la Facultatea de Agricultură

specializarea Inginerie economică icircn agricultură

2

CUPRINS

CAP 1 CONŢINUTUL PLANULUI DE AFACERIPARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT

A1 Numele solicitantuluiA2 Obiectul de activitateA3 Forma juridica a solicitantuluiA4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţareA5 Administratorii societatiiA6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului A7 Litigii ( in desfăşurare )

B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTEB1 Istoricul activitatii B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului B3 Descrierea activitatilor curente si a tehnologiilor aplicateB4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii primeB5 Politica de desfacere Canale de distribuţie

PARTEA A II - A - DESCRIEREA PROIECTULUI

C PREZENTAREA PROIECTULUIC1 Obiectivele proiectuluiC2 Descrierea tehnica a proiectului C3 Managementul proiectuluiC4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii C5 Personal si instruireC6 Graficul estimat al proiectuluiC7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri

D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARID1 Bazele de productieD2 Contul de profit si pierderi previzionat D3 Fluxul de numerar previzionat D4 Indicatorii financiari

CAPITOLUL II STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREACAPITOLUL II STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI

CAPITOLUL III ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE CAPITOLUL III ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂAGRICOLĂ

CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATECAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI(PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI

CAPITOLUL V CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI CAPITOLUL V CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

3

CAP CAP I PLANUL DE AFACERII PLANUL DE AFACERIPARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI

A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT

A1 Numele solicitantului

Budianu Florin-Cristian - PERSOANA FIZICA

A2 Obiectul de activitate

Fabricarea produselor lactate si branzeturilelor cod CAEN - 1051

A3 Forma juridica a solicitantului

PF Budianu Florin-Cristian cu domiciliul in com Tomesti jud Iasi Inscris la Oficiul Registrului Comertului cu nr F0454309092003 Cod unic de inregistrare 1421016040022 este autorizat sa functioneze in baza Legii 5072002 cu activitatea fabricarea produselor lactate si branzeturilor ndash prin autorizatia nr 703092003 eliberata de Primaria Tomesti jud Iasi

A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare

A5 Administratorii societatii Tabel A51

Administratorii societatii

NrCrt

Nume prenume

BICI PP SerieNrLocul si

data emiterii

CNPLocul si data

naşteriiDomiciliu Funcţia

1Budianu Florin-Cristian

MX118324Tomesti

110419901947283057205

TomestiJUDIASI

Tomesti JUD IASI

AD-TOR

4

A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului

Tabel A61Puncte de lucru

NrCrt

TipSediul social punct de lucru

sucursala filiala loc de vanzareActivitate Localizare Adresa

1LOC Tomesti COM Tomesti JUDIASI

FABRICAREA PRODUSELOR LACTATE

SI BRANZETURILOR

Tomesti JUDIASI

COM JUD IASI

2N

B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE

B1 Istoricul activitatii

PF Budianu Florin-Cristian s-a infiintat ca persoana fizica autorizata in luna iulie 2009 si a mai desfasurat activitate in acest domeniu activitate privata trei ani timp in care intr-o fabrica modernizata a fabricat produse lactate iar in ultimul branzeturi astfel a capatat experienta in aceasta activitate avand un atuu in plus pentru a o desfasura in continuare prin proiectul propus activitate fabricarea produselor lactate si branzeturilor intr-o fabrica construita conform standardelor Uniunii Europene in acest domeniu

B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului

Tabel B22

Nr

Crt

LO

CA

LIT

AT

EJ

UD

ET

SU

PR

AF

A

TO

TA

LA

(MP

)C

AT

EG

OR

IA

DE

FO

LO

SIR

E

IND

IVIZ

A

EX

CL

US

IVA

(M

P)

VA

LO

AR

EA

C

ON

TA

BIL

A

(LE

I)

SE

RIE

C

ER

TIF

ICA

T

NR

C

ER

TIF

ICA

T

DA

TA

E

MIT

ER

II

1 Tomesti-IASI 5300000 E 350000 210N 500 110400N

TOTAL NA NA NA NA

5

B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate

Buget de venituri - cheltuieli si consumuri intermediare pentru produsul ndash

Indicatori UM Volume Producţia mediean litri 240 0I CONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3) 1963081587 11 Energie electrica 11997466289 12 Alte materiale 643374155 13 Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10din 1) 11997027II CONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA 23812014575III ALTE CONSUMURI(4+5+6) 219270530 14 Cheltuieli generale(3din I+II) 8985815217 15 Asigurări (8 din valoare pasare) 369752077 16 Amortismente 924373217A TOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 2796779776 1A1 din care pt producţia principala 32145574776 1B VALOAREA PRODUCTIEI 26350000637 1B1 din care pt producţia principala 26350000637 1C VENIT IMPOZABIL(B-A) 231354426559 1 (-)Impozite si taxe 463166971119 1D VENIT NET 1850377294473 1E RATA IMPOZABILA (CA1100) 11144 Venit net(DA1100) 89125F COST DE PRODUCTIE(A1100) 3214540775 1G PRET PIATA INTERN PREVIZIBIL 29450000007120 1H MARJA BRUTA(MB) 231354426 1H MARJA BRUTA(MB) 111445

3 Cheltuieli cu energia electrica si combustibilIndicatori kw kw Lei Lei Valoare leilitru

Curs leuEuro =44 zifabrica anfabrica Kw anfabricaCONSUMURI CU ENERGIA Laptefabrica 1299 Zile an 365

87 22741 6192 90852692 1083643 Total (lei)an 90855692 Total (Euro) 21968 Revine pe litru (lei) 1083643 1083643Revine pe litru (Euro) 261 261 Laptefabrica 1299 Zile an 365Consum energie mentinere ambient 9 24366 6192 9734217 Total (lei)fabrica 9734217 Total (Euro) 2352

Revine pe litru (lei) 116104 116104

Revine pe litru (Euro) 0279 0279 Laptefabrica 1299 Zile an 365

0 0 0 0 Total (lei)fabrica 0 Total (Euro) 0

6

Revine pe litru (lei) 0Revine pe litru (Euro) 0 Laptefabrica 0 Zile an 0

Laptefabrica 1299 Zile an 365Consum energie iluminat 9 24366 6192 9734217 Total (lei)fabrica 9734217 Total (Euro) 2352 Revine pe litru (lei) 116104 116104Revine pe litru(Euro) 0279 0279

Indicatori litri litri lei Lei Valoare leilitru zifabrica anfabrica litru anfabrica

CONSUMUL CU COMBUSTIBILUL Lapte fabrica 1299 Zile an 365Aprovizionarii cu lapte 3255 835605 74400 401067491 Alte operaţii tehnologice 0 0 0 0

Total (lei)fabrica 0 401067491 Total (Euro) 969804 4783724Revine pe litru (lei) 023250Revine pe litru (Euro) 0TOTAL CONSUMUL ENERGIE+COMBUSTIBILUL

Laptefabrica 1299 Zile an 365

Total (lei)fabrica 501654400 Total (Euro) 121303 Revine pe litru (lei) 5893472Revine pelitru (Euro) 1447Revine pe um (lei) 5893472Revine pe um (Euro) 1447

5Alte cheltuieli materiale+apa

Indicatori leiValoare leilitru

Litrian 0Cheltuieli diverse 59340000Total (lei) 53940000Total (Euro) 13043Revine pe um (lei) 643367Revine pe um (Euro) 155

9Asigurari

Indicatori Curs Valoare leicap

7

419 0

litri 6410025

Valoare lapte 31000000

Valoare asigurare lei 74954

Valoare asigurare Euro 3697525

Revine pe um (lei) 077

Revine pe um (Euro) 077

10AmortismentIndicatori Curs Valoare leilitru

419 0 Laptefabrica 0Valoare fabrica 12995 3875000000Valoare amortizare fabrici (2) lei 77500000Valoare amortizarefabrici (Euro) 18739Revine pe litru (leian) 151976Revine pe litru (Euroan) 21Revine pe um (lei) 924379Revine pe um (Euro) 21

B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime

Tabel B4 1

PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII PRIME

FURNIZORExtern

Intern

Adresa Cantitate aproxValoare

aprox (LEI)

aprox

din Produs lapte

1 SC DORNA SRL Intern SUCEAVA 700 3875000000 SC MILLISRL VASLUI 300 3100000000N

TOTAL 1000 6957000000

Produs AMBALAJE1 SCAGROLACT SRL intern Bacau 56838131

n

TOTAL 0 0

Produs n1

n

TOTAL 0 0

TOTAL 942035381

Tabel B4 2

PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII AUXILIARE

8

FURNIZORExternIntern

AdresaCantitate

aproxValoare aprox

(LEI)

aprox din total achizitii

Produs MATERIALE CONSUMABILE1 SC FURNIZORSA intern TULCEA 29885000nTOTAL 0 29885000

Produs ECHIPAMENTE DE PROTECTIEhellip1 SC ECHIP SRLnTOTAL 0 2790000

Produs AMBALAJE PUNGI DE POLIETILENA 1 SC CAMPACKSRLnTOTAL 0 5115000

TOTAL 37790000

Tabel B4 3

PRINCIPALII FURNIZORI DE SERVICII

FURNIZORExternIntern

Adresa Cantitate aproxValoare

aprox (LEI)

aprox din Serviciu 1

1 SCSERVICESRL Intern BOTOSANI 81731500nTOTAL 0 0

Serviciu hellip1nTOTAL 0 0

Serviciu n1nTOTAL 0 0

TOTAL 81731500

B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie

9

Tabel B51Principalii clienţi ai societatii

Nr crt

Client (Nume si adresa)

Valoare(lei)

Pondere

Termen de plata

1 SC FLORINSRL 1278618250 100 7-14 ZILE

N TOTAL 0 100

Tabel B52

Datele de identificare ale principalilor clienţi

Nr Crt

SocietateCod Unic de Inregistrare

TelefonFax

Adresa

1 FLORIN 554324

Produsele obtinute ndash produse lactate si branzeturi ndash sunt valorificate pe baza de contract la SC FLORIN SRL care preia intreaga cantitate de lapte aceasta avand retea de cofetarii si supermarket-uri Distributia se efectueaza direct fara intermediari Livrarile se fac zilnic cu termene de plata la 7-14 zile

PARTEA A II - A - DESCRIEREA PROIECTULUI

C PREZENTAREA PROIECTULUI

10

C1 Obiectivele proiectuluiFabrica de produse lactate si branzeturi

In acesta fabrica nr propunem in prima etapa sa punem in functiune o farbrice de lapte cu o capacitate medie de 8000 litri de lapte pe zi de la care se poate obtine lapte consum 25 gr iaurt 4 gr sana 35 gr lapte batut 25 gr smantana 25 gr frisca 32 grIn a doua etapa ne propunem sa etindem activitatea productiva in domeniul productiei de branzeturi si alte produse lactatePrezentul plan se refera numai la prima etapa a proiectului nostru si anume in functiunea fabrici de lactate si branzeturiFabrica de lactate va produce-in regim de productie va produce lapte batut din laptele achizitionat urmand ca acesta sa fie vandur en-gros-in regim de prestari servicii fbrica de lactate va fabrica produse pentru locuitorii din zona respectiva cu plata in lei sau in natura sub forma de lapte de vaca

Bugetele de venituri si cheltuieli agrozootehnice

Buget de venituri - cheltuieli si consumuri intermediare pentru produsul ndash

Lapte consum

Indicatori UM Volume Producţia medie laptean Buc 240 419 0I CONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3) 728772133 1

1 Energie electrica 98642024 12 Alte materiale 7750020 1

3 Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10din 1) 51615133II CONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA 67768III ALTE CONSUMURI( 5+6+7) 100297111 15 Cheltuieli generale(3din I+II) 18421046 1

6 Dobacircnzi la credite 558407 Asigurări(8 din valoare pasare) 24800046 18 Amortismente 23556060A TOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 24094221698 1A1 din care pt producţia principala 24094221686 1B VALOAREA PRODUCTIEI 967200250 1B1 din care pt producţia principala 967200250 1C VENIT IMPOZABIL(B-A) 308656798 1 (-)Impozite si taxe 55559144 1 (+)Subvenţii 253096654D VENIT NET 725 1E RATA IMPOZABILA (CA1100) 595 Venit net(DA1100) 6584017F COST DE PRODUCTIE(A1100) 6584009 1G PRET PIATA INTERN PREVIZIBIL 4030 1H MARJA BRUTA(MB) 308656 1H MARJA BRUTA(MB) 713

Caracteristicile principale ale constructiilor intentionate a se realiza prin proiect

11

Prin proiectul propus se va realiza o hala cu dimensiunile in plan 220m patrati cu regim de inaltime parter semiingropat cu scopul realizarii unui microclimat favorabil fabricari produselor lactate Constructia va fi realizata pe structura metalica ( cadre din profile metalice stalpi metalici fundatii din beton armat inchideri din panouri termoizolante sandwich ndash spuma poliuretanica intre doua foi de tabla aluminiu acoperis tip sarpanta in doua pante din acelasi tip de panouri dar cu alta geometrie a sectiunii ( cu coaste de rigidizare) tamplarii din PVC cu geamuri termoizolante)

La interior aceste panouri de inchidere ndash pereti si tavane ndash vor fi dublate de panouri de gips carton in vederea realizarii unor conditii impuse de proiect

Accesele in acest spatiu vor fi diferentiate si amplasate functie de importanta lor si de functiunile pe care le deservesc Astfel va fi un acces pe latura sudica a constructiei acces care va deservi spatiul de productie propriu zis si un acces secundar pe latura estica spre partea opusa care asigura aprovizionarea lapte si alte materiale necesare desfasurarii activitatii

Constructia se desfasoara numai pe parter si va cuprinde urmatoarele functiuni - un filtru fitosanitar pe latura sudica- sectia de curatare si conditionare- sectia de omogenizare- sectia de ambalare si de pozitare- laboratorul de analize fizico-chimice - sectia de intretinere si reparatii- un sas de acces spre spatiu de productie propriu zisa- spatiu de productie unde sunt depozitate podusele lactate si branzeturile- conducerea tehnico-economica a unitatii- un spatiu de depozitare rezerva apa si alte materiale tot aici va fi amplasata si centrala

termica cu rezervorul de apaHala va avea un aspect unitar estetic fiind functionala atat din punct de vedere al

fluxului tehnologoic cat si a confortului termicLa interior vor fi utilizate functie de destinatia fiecarei functiuni placaje de gresie si

Faianta in spatiile in care normele sanitare si de igiena impun astfele de finisaje varuri lavabile la peretii din panouri de gipscarton tamplarie din PVC pardoseli din beton sclivisit

Structura de rezistenta va fi realizata din profile metaliceInfrastructura se va realiza din fundatii continui de tipul bloc de fundatie din beton

simplu si elevatie din beton armat prevazuta la partea superioara cu centuraCu privire la instalatiile electrice acestea vor fi instalatii iluminat de forta de

automatizare de protectie si paratrasnet racord electricInstalatia de automatizare asigura microclimatul in hala prin ventilatie longitudinala

exhaustarea aerului pe frontonul halei supraveghere pe calculatorSunt necesare urmatoarele instalatii termice

- instalatii incalzire in incaperile filtrului sanitar- instalatii pentru realizare microclimat in hala centrala termica pentru incalzire

Sunt necesare urmatoarele instalatii sanitare- istalatii apa rece si apa calda in incaperile filtrului sanitar- instalatii apa rece pentru fluxul tehnologic in hala - retea apa rece de la putul existent la centrala termica si la hala- instalatii interioare de canalizare la filtru sanitar centrala termica racorduri exterioare

camine de vizitare si canalizare exterioaraAlimentarea cu gaze naturale se face de la reteaua deja existenta care alimenteaza

locuinta proprie

12

Parametrii constructivi si de performanta ai masinilor utilajelor si echipamentelor care se vor achizitiona prin proiect

Utilajele specifice necesare fluxului tehnologic sunt utilaje specializate pentru fabrica de lactate conform ofertei lansate acestea se vor procura de la o firma din Germania

Pentru realizarea microclimatului necesar desfasurarii activitatii fluxului tehnologicse va dota hala cu o suflanta de aer cald tip GP40 avand combustibil gaz metan prevazut cu un termostat in hala Se vor monta senzori de temperatura in hala si in exterior Se programeaza microclimatul pentru intreg ciclul de crestere asigurandu-se supravegherea parametrilor cu un calculator MC 34H-1A Prin exhaustare se asigura evacuarea aerului viciatiar admisia aerului proaspat se asigura prin 14 clapete de admisie actionate centralizat

In ce priveste masurile de protectia mediului atat proiectul principal de costructie a halei cu dotarile necesare cat si utlitatile prevazute retea apa istalatii sanitare toate sunt prevazute in proiect cu respectarea in totalitate a normativelor in vigoare privind protectia mediului

C3 Managementul proiectului

(Responsabilul legal)1 Nume Budianu Prenume Florin-Cristian Funcţia ADMINISTRATOR Studiile si experienţa (relevante pentru proiect)

C V Responsabilul legal

Icircntreprinderea Funcţia avuta Perioada

Milli SEF BIROU 2009-2011

In activitate In prezent

(Responsabilul tehnic)

C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului

Tabel C41 ndash

13

Lista de achizitii active

Nr Crt

Furnizor (daca este

cunoscut la momentul

depunerii cererii de finantare)

Date furnizor ProdusValoare estimata (EUR)

din total

valoare eligibila a proiectulu

i

1 idem idem

Asigurare microclimat si exhaustare aer viciat (3 ventilatoare jaluzele

protectii motoare)

2260 100

2 idem idem14 clape admisie aer

proaspat3820 100

3 idem idem1 suflanta GP40 incalzire

hala3070 100

4 idem idemCalculator MC 34 H 1A

supraveghere microclimat2290 100

5 idem idemDispozitiv de alarma pentru

depasire temperatura945 100

6 Idem idemDulap comanda electrica a

halei5420 100

7 Transport 1550 100

8 Montaj 2320 100

TOTAL 26907 100

Lista de achizitii materii prime

Nr Crt

Furnizor (daca este

cunoscut la momentul

depunerii cererii de finantare)

Date furnizor ProdusValoare estimata (EUR)

din total

necesar de materii

prime

1 DOROLACTAre in patrimoniu

fabrica de bacteriofungi

bacteriofungi 22884 92

2 NAPOLACTSpecializat i n produse

farmaceutice bacteriofungi 1469 8

n

TOTAL 15712 100

Intrucat legea 5072002 nu permite persoanelor fizicea utorizate sa angajeze personal salariat toate activitatile din fabrica se vor realiza pe baza de prestari sevici pe baza de contracte efectuate de terti

C6 Graficul estimat al proiectului

14

Proiectul va fi realizabil in 12 luni de la aprobarea finantariiLunile I ndashIII se vor realiza fundatiile Peretii laterali acoperisul reteaua de apa canalizareLunile IV ndash V - comparimentare spatii si relizarea instalatiiloir de incalzire si sanitareLunile VI ndashVII ndash procurare si montare utilajeLuna IX - finisaje si probe tehnologiceLunile X ndashXI incheiere contracte aprovizionarea cu lapte si bacteriofungi pentru producerea lactatelor si branzeturilorLuna XII - Inceputul activitatii specifice fabricarea de produse lactate si a branzeturiloriaurturilor cu fructe

C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri

Infiintarea fabrici de produse lactate si branzeturi va duce la o mai buna utilizare a potentialului agricol in zona unde isi desfasoara activitatea Prin constructia care se va realiza si activitatea ce se va desfasura vor duce la cresterea veniturilor la bugetul local prin taxele si impozitele care se platesc si desemeni la bugetul statului se vor plati impozite si taxe care in final vor fi in beneficiul cetatenilor Intrucat se vor utliza la dotarea fabrici numai utileje specializate in conformitate cu normele si standardele europene pentru aceste activitati aceasat va duce o protectie a mediului care sa se incadreze in normele stabilite pentru protejarea mediului incojurator

Pentru toate categoriile de materii prime se vor incheia contracte in asa fel incat sa fie asigurat mersul normal al fluxului tehnologic De asemeni si productia finita care se va realiza va fi livrata in intregime pe baza de contracte incheiate

D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI

D1 Bazele de productieCu proiect

A6 Denumire utilaj (noi)

Costuri Amortizare Intrtinere 2

Microclimat exhaustare aer viciat

2263 000 452

Clapete admisie aer proaspat 14 buc

3828 000 765

Suflanta GP 40 incalzire cu gaz m

3069 000 613

Calculator supraveghere microclimat

2294 000 458

Dispozitiv alarma depasiri temperatura

945 000 235

Dulap comanda electrica a halei

5425 000 108

Apometru D-112 4688 000 937

Pompa submersibila GRUNDFOS

18936 000 378727

Hidrofor cu butelie 25 l 10075 000 201Centrala termica 5141 000 1028

15

1304915

1179227

D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )

Proiectia contului de profit si pierdere activitate cu proiect CursLeu - euro 419

Nr Crt

Categoria AN 1 AN 2 AN 3 AN 4 AN 5

Venituri din exploatare

1 Venituri din vanzarea marfurilor Mii Lei 1702752 1917815 2115750 2278500 2433500Euro 29850 30500 34827 39100 41900

2 Productia vanduta Mii Lei

Euro 29850 30500 34827 39100 419003 Variatia stocurilor Mii Lei

Euro4 Alte venituri Mii Lei

Euro 17022752 1917815 211570 228500 24335005 Venituri din exploatare ndash total Mii Lei

Euro 29850 30500 34827 39100 41900

Cheltuieli pentru exploatare6 Cheltuieli materiale ndash total Mii Lei 972243 1068811 1154130 1211836 1272433

Euro 25133 27630 29835 31327 328947 Cheltuieli cu lucrari si servicii

executate de tertiMii Lei 72431 79662 86032 90334 94852

Euro 1827 2046 2224 1638 24558 Cheltuieli cu impozite taxe si

varsaminte asimilateMii Lei 19375 21297 23002 24149 25358

Euro 500 550 595 624 6559 Cheltuieli cu personalul ndash total Mii Lei

Euro10 Alte cheltuieli de exploatare Mii Lei

Euro11 Cheltuieli cu amortizarile si

provizioanele Mii Lei 40399 40399 40399 40399 40399

Euro 1044 1044 1044 1044 104412 Cheltuieli pentru exploatare - total Mii Lei 1104449 1225670 1303563 1366718 1433058

Euro 28551 31283 33698 35330 3704613 Rezultatul din exploatare Mii Lei 598303 707644 183686 911781 1000425

Euro 15467 18293 20996 23570 25708Venituri financiare ndash total

14 Venituri financiare ndash total Mii Lei 6200 6200 7750 7750 7750Euro 159 159 199 199 199

Cheltuieli financiare din care

15 Cheltuieli privind dobazileEuro

16 Altele Mii Lei 3100 3100 3875 3875 3875Euro 80 80 100 100 100

17 Cheltuieli financiare - total Mii Lei 3100 3100 3875 3875 3875

16

Euro 80 80 100 100 10018 Rezultatul financiar al exercitiului Mii Lei 3100 3100 3875 3875 3875

Euro 80 80 100 100 10019 Rezultatul brut al exercitiului Mii Lei

601403710744 816061 915656 1004300

Euro 15546 18373 21095 23670 2596220 Impozit pe profit Mii Lei 15036 177685 204015 228913 251082

Euro 3887 4592 2574 5917 649121 Profit net Mii Lei 451051 533058 612045 686743 753248

Euro 11660 13781 15820 17752 19471

D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )

Flux de numerar - previziuni Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5OPERATIUNEAPERIOADA

MII LEI I ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE 0 0 0 0 0A Total intrari de lichiditati din (A1+A2+A3)

A1 Aport la capitalul social si contul intreprinzatoruluiA2 Vanzari de active inclusiv TVA 0 0 0 0 0A3 Credite pe termen lung din care (A31 + A32) A31 Imprumut BancaA 32 Grant SAPARD 0 0 0 0 0

B Total iesiri de lichiditati prin (B1+B2+B3)B1 Achizitii de active fixe corporale inclusiv TVAB2 Achizitii de active fixe necorporale inclusiv TVAB3 Cresterea investitiilor in curs 0 0 0 0 0

C ExcedentDeficit de lichiditati (A-B) 0 0 0 0 0D1 Rambursari de Credite pe termen mediu si lung din care (D11+ D12) D11 Rate la imprumutul Banca D12 Rate la alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0 0 0D2 Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung din care (D21+D22) D21 La imprumutul Banca D22 La alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0 0 0

E Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2)

II ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI 1307275 1472387 1624350 1749300 1868300F Incasari din activitatea de exploatare inclusiv TVA ( F1)

2026276 2282199 2517742 2711415 2895F1 Vanzari varianta cu proiect

G Incasari din activitatea financiaraH Credite pe termen scurt 1307275 1472387 1624350 1749300 1868300K Plati pentru activitatea de exploatare inclusiv TVA

(dupa caz) din care0 0 0 0 0

1 Cheltuieli privind marfurile

2 Cheltuieli cu materiileprime 1053384 1158992 1257493 1314068 1379763

3 Cheltuieli cu materialele consumabile 67637 74400 80355 84368 88

4 Cheltuieli cu energia si apa 20131 22493 24291 25509 26

5 Altecheltuieli materiale 15816 16000 17273 18141 18

17

6 Cheltuieli cu serviciile executate de terti 86193 94798 102379107497 111

7 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate 19375 21297 23002 24149 24899

8 Cheltuieli cu personalul angajat 0 0 0 0 0

9 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 0 0 0 0 0

10 Alte cheltuieli exploatare 0 0 0 0 0

11 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele 40399 40399 40399 40399 40399

2222222111111

L Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA726438 788190 978547 1097283 1203032

M Plati pentru impozite si taxe (M1 + M2)

289180 339905 389938 437397 479659

M1 TVA de platit 106433 162224 185922 208482 228563

M2 Impozit pe profit 151746 177685 204401 228914

251069

N1 Rambursari de credite pe termen scurtN2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurtO1 DividendeP

Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1)

P Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2 + O1)

289180 339905 389938 437397 479659

Q Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) 434158 513908 588609 659886 700035II FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)R Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) 434158 513908 588609 659886 700035

S Disponibil de numerar al lunii precedenteDisponibil de numerar curent (S+R) 202425 636443 1150492 1739101 23989

T 636443 1150192 1739101 2398984 31223

D4 Indicatorii financiari

Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in lei) ndash 8052792035 lei

MII LEI___________________________________________________________________________Specificare AN 1 AN 2 AN 3 AN 4 AN 5___________________________________________________________________________Veniturile din exploatare (Ve)

1702752 1917815 2115750 2278500 2433500___________________________________________________________________________Cheltuieli de exploatare (Ce)

1104449 1210170 1303563 1366718 1433043___________________________________________________________________________

18

Rezultatul din exploatare (Re) = Se calculeaza Re = Ve ndash Ce - minim 10 din Ve

598303 707645 812187 911782 1000457___________________________________________________________________________

Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit

451051 533058 612045 686743 753248___________________________________________________________________________

Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)

Se calculeaza Dr= ViPn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)Pn

unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr ndash este=gt26 ANI

Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = PnVi x 100 () Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate

6 7 8 9 9___________________________________________________________________________

Cheltuieli financiare (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________

Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL

___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)

434158 531908 588609 659886 700035

Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8___________________________________________________________________________

19

CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA

ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI

21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Specificare Ha din total din agricol

Suprafaţa totală 530 1000 -

Teren agricol 300 150 1000

Teren arabil

- din care irigat

150 300 30

10 300 30

Păşuni naturale 30 400 40

Facircneţe naturale 20 300 30

Livezi 10 700 70

Vii 10 400 40

Teren neproductiv 100 10

Condiţii naturale

a) Temperatura medie anuală 125 grade Chelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipb) Precipitaţii medii anualehelliphelliphelliphellip450-550 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

c)Tipul de sol predominant textura panta ( argile nisipuri si prundisuri)luturile loessoide

de pe suprfafetele mai inalte slab inclinate)

Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi

Porumb = asigura recolte pe soluri variate insa rezultatele cele mai bune se obtin pe soluri adanci fertileluto-nisipoasa Pe solurile cu phlt58 se impune amendarea acestora Nu sunt favorabile solurile argiloase tasate compacte

GracircuSolurile lutoase şi lutoargiloase cu fertilitate naturală ridicată sunt cele mai potrivite pentru cultura gracircului Solurile cu exces de umiditate sau cele uşoare foarte permeabile nu sunt potrivite pentru gracircu Limitele optime de pH sunt de 6-75 iar icircn condiţiile solurilor mai acide

sau alcaline se impune lucrarea de cercetare a pH-ului prin amendareDin punct de vedere al tipului de sol gracircul realizează cele mai mari producţii pe solurile cernoziomice şi brun roşcate

Soia = are o capacitate ridicata de adaptare dar cele mai bune rezultate se obtin in zona temperatecaldacu umiditate suficienta si soluri propice

Fata de sol cerintele sunt ridicate necesitand terenul cu textura mijlocie bogate in humusph-ul neutru bine aprovizionate in fosforpotasiucalciu cum ar ficernoziomurilesolurile bun roscatealuviale

22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)

Porumb = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

Gracircu = genul Triticum aestivum L) este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Faina de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale

Soia = se cultiva in primul rand pentru continutul ridicat de boabe in substante proteice (27-50) si grasimi(17-27) Semintele se pot utiliza in hrana oamenilorin obtinerea de furaje concentrate si pentru extragerea uleiului

Uleiul se utilizeaza pentru consumla prepararea margarineia vopselelorpentru picturaa maselor plastice iar sroturile si turtele in furajarea animalelor

Planta intreaga se utilizeaza ca furajca ingrasamant verde

Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cuturii

21

PORUMB

RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumiiHIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta

HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz

GRAcircU

Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţieGRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric

22

SOIACele mai importante soiurile romanesti de soia sunt ROMANESC 99 ATLAS COLUMNA TRIUMF DANUBIAN Soiul ROMANESC 99Caractere morfologiceInaltimea plantei 92 -100 cmInaltimea insertiei primei pastai 15 - 18 cmCuloarea bobului galbena cu hilul cenusiuMMB 150 -180 gInsusiri fiziologiceGrupa de precocitate timpuriu (00)Perioada de vegetatie 105 -117 zilePrezinta rezistenta la foarte buna la cadere scuturare medie la secetaRezistenta la boli buna la mozaicul soiei arsura bacteriana medie la manaInsusiri de calitateContinutul in proteina 39-44 Continutul in grasimi 19 - 22 5ProductiaProductia la irigat 4000 kg haProductia la neirigat 3000 kg haDensitatea recomandata 450 -500 mii planteha Soiul ATLASCaractere morfologiceInaltimea plantei 90 -95 cmInaltimea insertiei primei pastai 14 - 16 cmCuloarea bobului galbena cu hilul galbenMMB 150 -200 gInsusiri fiziologiceGrupa de precocitate timpuriu (00)Perioada de vegetatie 105 -120 zilePrezinta rezistenta la foarte buna la cadere scuturare medie la secetaRezistenta la boli mediu la mozaicul soiei arsura bacteriana medie sensibil la manaInsusiri de calitateContinutul in proteina 385-42 Continutul in grasimi 195 - 23 5ProductiaProductia la irigat 3700 kg haProductia la neirigat 2900 kg haDensitatea recomandata 400 -500 mii planteha

23

23 Intocmirea asolamentului

Asolamentul

reprezintatilde impartirea terenurilor in sole (tarlale) pe care plantele de cultura se succed in timp si spatiu intr-o ordine bine stabilita si pe care se aplica sisteme rationale de lucrare a solului de fertilizare si de protectie a culturii in vederea cresterii fertilitatii solului a sporirii cantitative si calitative a productiilor agricole

Sola (tarlaua)

este suprafata de teren din cadrul asolamentului cu sol omogen pe care se cultiva o singura specie Sola este delimitata de sosele drumuri cai ferate vetre de sat paduri canale etc suprafata unei sole depinde de zona relief tipul asolamentului

Sola mixtatilde (combinata)

este suprafat de tren din cadrul asolamentului cu sol omogen pe care se cultiva doua trei specii cu insusiri biologice asemanatoare (mazare soia fasole) in cadrul solei mixte plantele pot ocupa suprafete egale sau diferite

Parcela

este o subdiviziune a solei mixte delimitata de limite naturale sau antropice avand o singura categorie de folosinta pe care se cultiva o singura specie in cazul terenurilor plane parcela corespunde solei iar in cazul terenurilor framantate mai multe parcele la un loc formeaza o sola mixta

Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 530Suprafaţa medie a solei 170

24

Tabelul 2

Schema rotaţiei culturilor

Rotatia culturilor este cunoscuta din cele mai vechi timpuri si a aparut ca o necesitate in dezvoltarea agriculturii Importanta rotatiei culturilor consta in contributia la sporirea fertilitatii solului cu ajutorul chiar al plantelor cultivate peteren oranduite dupa un plan special in acest scop

Rotatia permite folosirea stiintifica diferentiata a categoriilor de terenuri dintr-o exploatatie agricola sau la orice proprietar de pamant indiferent de marimea acesteia si inlesneste planificarea anticipata a sarcinilor agricole cum sunt sistemul de lucrare a solului aplicarea ingrasamintelor combaterea bolilor si daunatorilor combaterea buruienilor recoltarea si depozitarea productiei

Rotatia culturilor contribuie substantial la rezolvarea atat a problemelor agrotehnice cat si a celor economice si organizatorice rezultand in final marirea productiei si a productivitatii muncii la toate plantele cultivate

SOLAANUL 2010 2011 2012I porumb grau soia

II grau porumb soia

III soia grau porumb

25

CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ

31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole

Tabelul 3

Date iniţiale

CulturaSupraf

aţa - ha (Si)

Nota de bonitare pentru condiţiile

ecologice (Pi)

Corecţia pt distanţă şi felul drumului (k)

Coeficient de

potenţare (c)

Producţia medie

realizată

USporumb 200 70 015 15 6500US2grau 200 80 017 14 4500USsoia 130 90 020 12 3000TOTAL

1) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)

US1porumb =13075=9100Ni = Si x Pi USgrau 13080=10400

USsoia=13090=11700TOTAL =31200

2) Nota medie ponderată de bonitare

Nporumb=

Ngrau=

Nsoia=

3)Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare

=9285

Pkg grau= 5625

Pkg soia = 3333

26

4) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x k

Suprafaţă x coeficient corecţie130 015 USporumb 195130 017 USgrau 221130 020 USsoia 26

5)Nota de bonitare recalculată (Nbr)

Nbr = Nota totală de bonitare9100

ndash Corecţia195 US porumb 9080

Nbr = 10400 - 221 US grau 10377Nbr = 1170 - 26 US soia 11674

6)Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)

Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)

9080x

Coeficient de potenţare

15

USporumb 13620

Ntp = 10377 x 14 USgrau 14527Ntp = 11674 x 12 USsoia 15176

7) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)

Pt =

Nota totală de bonitare potenţată (Ntp)

13620

x

Producţia ce revine pe un

punct de bonitare

P(kgpunct)

9285USporumb 126461

7

145275625

USgrau 817143

15176 3333 USsoia 505816TOTAL= 258757

6

8) Producţia medie la hectar Pmc1

Pmc

prumb

= Producţia totală1264617

Suprafaţa totală130

=9727

Rezultatele pentru celelalte culturi

27

Pmc grau=817143130=6285

Pmc soia=505816130=3890

28

32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de

producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn

considerare şi pierderile rezultate prin levigare

Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha

separat pentru cele 3 culturi icircn parte

Tabelul 4

Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice

Nr Crt

SPECIFICARE UM CULTURA

porumb grau soiaN P K N P K N P K

1 Producţie medie

Kgha 9727 6285 3890

2 Consum specific

Kg sat

22 21 20 20 17 30 25 18 20

3 Sa de administrat

Kg 213 204 194 1257 1068 1885 972 70 778

4 Sa icircn sol Kg 45 31 30 40 25 42 28 19 305 Diferenţa de

admKg sa

168 173 164 857 818 1465 692 51 478

6 Pierderi prin levigare

13 5 7 13 6 8 12 4 7

7 Cant pierdută prin levigare

Kg sa

2184 865 1148 111 49 1172 83 20 334

8 Total sa de administrat

Kg 1898 1816 1754 868 867 1582 775 57 511

9 Tipul de icircngrăşămacircnt

NO4NO3 Super P c

Sare de K

NO4NO3

Super P c Sare de K

NO4NO3

Super P c

Sare de K

10 Conţinutul in sa a icircngr

Kgt 345 400 400 345 400 400 345 400 400

11 Doza de icircngr de administrat

kg 5501 454 4385 2515 2167 3955 2246 1425 1277

33 PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia

producţiile medii şi totale (tabelul 5)

Tabelul 5

29

Icircntocmirea planului de cultură

Cultura Suprafaţa (ha)

Producţii medii (kgha)

Producţia totală (t)

Preţ livrare (leikg)

PORUMB 200 9727 9727 070 GRAU 200 6285 6285 060 SOIA 130 3890 3890 120

34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se

icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn

acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului

lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele

financiare necesare pentru aprovizionare

DATELE NECESARE

1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei

2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte

3 Culturile premergătoare

4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi

5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor

6 Perioada de executare şi data lucrării

7 Mijloacele cu care se execută lucrarea

8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice

9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii

10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare

11 Amortismentul specific

12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota

pentru cheltuielile de aprovizionare

13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)

MODUL DE LUCRU

1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică

icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată

30

2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada

optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări

3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale

4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar

fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu

tariful pe ziom corespunzător

5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru

CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei

care reprezintă fondul de salarii

6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire

7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea

materialului folosit

8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor

materialelor se obţin cheltuielile de producţie

9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se

determină cheltuielile de producţie

10 După fiecare trimestru se fac totalurile

11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs

31

32

33

34

35

36

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura ___GRAcircU________

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente (tractor plus

semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen optim

folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrarea 5P ndash randamentul zilnic al maşinii

= agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m) 36V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră) 6000mht ndash durata zilei de lucru (ore) 8 hH ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

= ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) 125 cm distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor tractorului (c) 15

cm

= m

38

m

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

=25

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg) 240 kgd ndash lungimea roţii semănătorii (m) 174 mB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m) 36 mO ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii 20

=

5Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare a

semănătorii (kg) 400dm 3Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha) 240kghaB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m) 36 m

= m

~n ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

39

=

5Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatului 4 me ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii 15 m

=34+15=135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

6 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

=2362=144m

~n cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

=

40

Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre punctele de alimentare se calculează după formula

=136=36(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

7 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

=4001=400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

8 =4000801=320kg9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele

Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

=

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min) 30 minCm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

11 =

12 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

13 Nr saci=

41

N Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 14

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 4-semănători nr 4

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 56

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1852-lăţime m-suprafaţă ha 390

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 130-lăţime m 390-suprafaţă 130

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 1006-stacircnga m 25

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 240

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 320

10Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 4

-pt transportul seminţelor

nr 6

-total nr 10

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr --tractor+remorcă nr --auto-camion nr 1

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 336

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape

42

1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medie kghaNsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control)Nb - număr mediu de boabe icircn spiceMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3510000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

Nstha=

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de control

43

d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectarNb - număr mediu de boabe pe ştiuleteMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)

CAPITOLUL IVDETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI

CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al producţiei

medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură cu raportul

dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza costurilor şi

44

cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de activitate cerut de

menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de rentabilitate se poate proiecta

volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului critic pentru

a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă aceasta trebuie introdusă

icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat sau cu profit

programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici profit nici

pierderi

Determinarea cantitativă si reprezentarea grafică a PC la cultura de porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

45

11 Incarcat transportat t 715 1573 0096

22 Adm si deservit ha 130 27121 0165

33 Descarcat t 7150 0 0

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 21667 1325

TOTALTOTAL 259521 1586

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

46

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0178

22 Erbicidat si desrvit ha 130 28451 1422

33 Discuit si preg pat germinativ ha 130 678026 33901

44 Semanat + deservit ha 130 52813 2640

55 Prasit mecani 1 si manual 1 ha 130 1300 65

66 Prasit mecani 2 si manual 2 ha 130 70414 3520

TOTALTOTAL 963279 48161

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu Porumb (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb- fără profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 10000 leit

Productia totală de porumb PT= 1635 t

Suprafata cultivată cu porumb S = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

47

X= (CFha)(Pv-CVt) = 48161 ( 10 - 5891 ) = 11720 tha = 11000720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 11720 tha 10000 leit = 117200 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 117200 leiha = 117248161 leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de 1264510 la preţul de 7

lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei

(8175 kg ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

48

PROFIT

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

49

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 1000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1635000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1635000 200 = 8175 leiha

Productia medie de 8175 kgha la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 48161 + 8175 ) ( 10ndash 5891 )= 201256 tha =

2001256 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 201256 tha 5891 leit = 11855 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 11855 leiha = 60016 leiha

50

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

51

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 259521 259521

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 2218604 2218604

Ch variabile totale CVT lei 963279 963279

Ch variabile t CVt leit 5891 5891

Ch fixe totale CF lei 963279 963279

Ch fixe ha CFha leiha 48161 48161

Profit programat total Pr lei - 1635000

Profit programat ha Prha leiha - 8175

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1100720 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 2001256

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 938 0326

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 101298 74424

Pret de vacircnzare t Pv leit 10000 10000

Suprafata cultivată S ha 200 200

52

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE GRAU

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 261 3132 0001

22 Descarcat t 261 0 0

33 Adm So deservit ha 21 5068 0309

44 Arat 25 cm+grapat ha 21 1470 0899

55 Discuit si perg pat germ ha 21 6391 0390

66 Semanat si deservit sem ha 210 6222 0380

TOTALTOTAL 3241232 1989

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

53

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Administrat si desevit ha 200 5068 2534

22 Transport apa prep sol mii l 63 756 0378

33 Erbicidat si deservit ha 200 168 084

44 Recoltat creale paioase t 588 1568 784

55 Balotat deservit presa t 1512 20353 10176

TOTALTOTAL 43537 21768

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu grau (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - fără profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 600107312 1635 = 367038 leit

Productia medie de grau la punctul critic (X)

54

X= (CFha)(Pv-CVt) =238611 ( 8 - 367038 ) = 0664 tha =

664 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 0664 tha 8000 leit = 5316674 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 238611 leiha+ 5316674 leiha = 5555285

leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

grau icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de grau la preţul de 8 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (8175kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

55

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de graundash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

56

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - cu profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 13080000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =600107312 1635 =

367038 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 7563821 200 = 37819105

leiha

Productia medie de grau la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 238611 + 37819105 ) ( 8000 - 367038 )= 0498

tha = 498 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 04985 tha 8000 leit = 3988 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =238611 leiha+ 3988 leiha = 422611

leiha

57

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de grau ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

58

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de grau

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 3241232 3241232

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1112468 1112468

Ch variabile totale CVT lei 600107312 600107312

Ch variabile t CVt leit 367038 367038

Ch fixe totale CF lei 43537 43537

Ch fixe ha CFha leiha 21768 21768

Profit programat total Pr lei - 7563828

Profit programat ha Prha leiha - 8000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 664 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 498

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 5316674 3988

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 5555285 4226674

Pret de vacircnzare t Pv leit 8000 8000

Suprafata cultivată S ha 200 200

59

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE SOIA

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 195 429 8483

22 Descarcat t 195 0 0

33 Adm Si deservit ha 130 73965 0019

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 2166666 0556

TOTALTOTAL 2283531 9058

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

60

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0275

22 Erbicidat si deservit h 130 284511 2188

33 Discuit si preg Pat germ h 130 834782 6421

44 Semanat + deservit h 130 650 5

55 Recoltat soia t 3 7857 0060

66 Balotat deservit presa t 41 902 0069

TOTALTOTAL 182192 14013

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu soia (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia- fără profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =4091438 505700 = 0008 leit

Productia medie de soia la punctul critic (X)

61

X= (CFha)(Pv-CVt) = 14013 ( 3 - 0008 ) = 4683 tha = 4683

kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt =4683 tha 4091438 leit = 19160204 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+19160204 leiha = 19174217

leiha

Nivelul producţiei de 3890 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

soia icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de soia la preţul de 3 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (3890 kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soiandash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

63

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia - cu profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1517100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 4091438 505700 = 0008

leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1517100000 130 = 11670000

leiha

Productia medie de soia la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 14013 +11670000 ) ( 3 -0008 )= 3900405753

tha = 3900405 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 3900405753 tha 0008 leit = 31203 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+ 31203 leiha = 45216

leiha

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soia ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

65

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de soia

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 2283531 2283531

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1807907 1807907

Ch variabile totale CVT lei 4091438 4091438

Ch variabile t CVt leit 0008 0008

Ch fixe totale CF lei 182192 182192

Ch fixe ha CFha leiha 14013 14013

Profit programat total Pr lei - 1517100000

Profit programat ha Prha leiha - 11670000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 4683 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 3900405753

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 19160204 31203

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 19174213 45216

Pret de vacircnzare t Pv leit 3000 3000

Suprafata cultivată S ha 130 130

CONCLUZII SI RECOMANDARI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape3) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor4) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb

66

Productie principala 9727Productie secundara 12320Grau Productie principala 6289Productia secundara 7100SoiaProductie principala 3890Productie secundara 4100Efectuand eficienta celor trei culturi in urma rezultatelor acestora am observat ca cultura cea mai favorabila este porumbul urmata de cultura grauluiPe viitor cea mai buna cultura atat cantitativa cat si calitativa este cultura porumbului

Porumbul = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

67

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • PF Budianu Florin-Cristian s-a infiintat ca persoana fizica autorizata in luna iulie 2009 si a mai desfasurat activitate in acest domeniu activitate privata trei ani timp in care intr-o fabrica modernizata a fabricat produse lactate iar in ultimul branzeturi astfel a capatat experienta in aceasta activitate avand un atuu in plus pentru a o desfasura in continuare prin proiectul propus activitate fabricarea produselor lactate si branzeturilor intr-o fabrica construita conform standardelor Uniunii Europene in acest domeniu
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
          • Indicatori
          • Volume
            • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
            • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
              • C PREZENTAREA PROIECTULUI
                • C1 Obiectivele proiectului
                  • Indicatori
                  • Volume
                    • C3 Managementul proiectului
                    • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
                    • C6 Graficul estimat al proiectului
                    • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
                      • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                        • D1 Bazele de productie
                        • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D4 Indicatorii financiari
                        • Tabelul 1
                          • Tabelul 3
                            • N Centralizarea datelor
Page 3: Management in Agricultura

CUPRINS

CAP 1 CONŢINUTUL PLANULUI DE AFACERIPARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT

A1 Numele solicitantuluiA2 Obiectul de activitateA3 Forma juridica a solicitantuluiA4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţareA5 Administratorii societatiiA6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului A7 Litigii ( in desfăşurare )

B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTEB1 Istoricul activitatii B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului B3 Descrierea activitatilor curente si a tehnologiilor aplicateB4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii primeB5 Politica de desfacere Canale de distribuţie

PARTEA A II - A - DESCRIEREA PROIECTULUI

C PREZENTAREA PROIECTULUIC1 Obiectivele proiectuluiC2 Descrierea tehnica a proiectului C3 Managementul proiectuluiC4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii C5 Personal si instruireC6 Graficul estimat al proiectuluiC7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri

D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARID1 Bazele de productieD2 Contul de profit si pierderi previzionat D3 Fluxul de numerar previzionat D4 Indicatorii financiari

CAPITOLUL II STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREACAPITOLUL II STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI

CAPITOLUL III ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE CAPITOLUL III ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂAGRICOLĂ

CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATECAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI(PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI

CAPITOLUL V CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI CAPITOLUL V CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

3

CAP CAP I PLANUL DE AFACERII PLANUL DE AFACERIPARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI

A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT

A1 Numele solicitantului

Budianu Florin-Cristian - PERSOANA FIZICA

A2 Obiectul de activitate

Fabricarea produselor lactate si branzeturilelor cod CAEN - 1051

A3 Forma juridica a solicitantului

PF Budianu Florin-Cristian cu domiciliul in com Tomesti jud Iasi Inscris la Oficiul Registrului Comertului cu nr F0454309092003 Cod unic de inregistrare 1421016040022 este autorizat sa functioneze in baza Legii 5072002 cu activitatea fabricarea produselor lactate si branzeturilor ndash prin autorizatia nr 703092003 eliberata de Primaria Tomesti jud Iasi

A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare

A5 Administratorii societatii Tabel A51

Administratorii societatii

NrCrt

Nume prenume

BICI PP SerieNrLocul si

data emiterii

CNPLocul si data

naşteriiDomiciliu Funcţia

1Budianu Florin-Cristian

MX118324Tomesti

110419901947283057205

TomestiJUDIASI

Tomesti JUD IASI

AD-TOR

4

A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului

Tabel A61Puncte de lucru

NrCrt

TipSediul social punct de lucru

sucursala filiala loc de vanzareActivitate Localizare Adresa

1LOC Tomesti COM Tomesti JUDIASI

FABRICAREA PRODUSELOR LACTATE

SI BRANZETURILOR

Tomesti JUDIASI

COM JUD IASI

2N

B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE

B1 Istoricul activitatii

PF Budianu Florin-Cristian s-a infiintat ca persoana fizica autorizata in luna iulie 2009 si a mai desfasurat activitate in acest domeniu activitate privata trei ani timp in care intr-o fabrica modernizata a fabricat produse lactate iar in ultimul branzeturi astfel a capatat experienta in aceasta activitate avand un atuu in plus pentru a o desfasura in continuare prin proiectul propus activitate fabricarea produselor lactate si branzeturilor intr-o fabrica construita conform standardelor Uniunii Europene in acest domeniu

B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului

Tabel B22

Nr

Crt

LO

CA

LIT

AT

EJ

UD

ET

SU

PR

AF

A

TO

TA

LA

(MP

)C

AT

EG

OR

IA

DE

FO

LO

SIR

E

IND

IVIZ

A

EX

CL

US

IVA

(M

P)

VA

LO

AR

EA

C

ON

TA

BIL

A

(LE

I)

SE

RIE

C

ER

TIF

ICA

T

NR

C

ER

TIF

ICA

T

DA

TA

E

MIT

ER

II

1 Tomesti-IASI 5300000 E 350000 210N 500 110400N

TOTAL NA NA NA NA

5

B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate

Buget de venituri - cheltuieli si consumuri intermediare pentru produsul ndash

Indicatori UM Volume Producţia mediean litri 240 0I CONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3) 1963081587 11 Energie electrica 11997466289 12 Alte materiale 643374155 13 Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10din 1) 11997027II CONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA 23812014575III ALTE CONSUMURI(4+5+6) 219270530 14 Cheltuieli generale(3din I+II) 8985815217 15 Asigurări (8 din valoare pasare) 369752077 16 Amortismente 924373217A TOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 2796779776 1A1 din care pt producţia principala 32145574776 1B VALOAREA PRODUCTIEI 26350000637 1B1 din care pt producţia principala 26350000637 1C VENIT IMPOZABIL(B-A) 231354426559 1 (-)Impozite si taxe 463166971119 1D VENIT NET 1850377294473 1E RATA IMPOZABILA (CA1100) 11144 Venit net(DA1100) 89125F COST DE PRODUCTIE(A1100) 3214540775 1G PRET PIATA INTERN PREVIZIBIL 29450000007120 1H MARJA BRUTA(MB) 231354426 1H MARJA BRUTA(MB) 111445

3 Cheltuieli cu energia electrica si combustibilIndicatori kw kw Lei Lei Valoare leilitru

Curs leuEuro =44 zifabrica anfabrica Kw anfabricaCONSUMURI CU ENERGIA Laptefabrica 1299 Zile an 365

87 22741 6192 90852692 1083643 Total (lei)an 90855692 Total (Euro) 21968 Revine pe litru (lei) 1083643 1083643Revine pe litru (Euro) 261 261 Laptefabrica 1299 Zile an 365Consum energie mentinere ambient 9 24366 6192 9734217 Total (lei)fabrica 9734217 Total (Euro) 2352

Revine pe litru (lei) 116104 116104

Revine pe litru (Euro) 0279 0279 Laptefabrica 1299 Zile an 365

0 0 0 0 Total (lei)fabrica 0 Total (Euro) 0

6

Revine pe litru (lei) 0Revine pe litru (Euro) 0 Laptefabrica 0 Zile an 0

Laptefabrica 1299 Zile an 365Consum energie iluminat 9 24366 6192 9734217 Total (lei)fabrica 9734217 Total (Euro) 2352 Revine pe litru (lei) 116104 116104Revine pe litru(Euro) 0279 0279

Indicatori litri litri lei Lei Valoare leilitru zifabrica anfabrica litru anfabrica

CONSUMUL CU COMBUSTIBILUL Lapte fabrica 1299 Zile an 365Aprovizionarii cu lapte 3255 835605 74400 401067491 Alte operaţii tehnologice 0 0 0 0

Total (lei)fabrica 0 401067491 Total (Euro) 969804 4783724Revine pe litru (lei) 023250Revine pe litru (Euro) 0TOTAL CONSUMUL ENERGIE+COMBUSTIBILUL

Laptefabrica 1299 Zile an 365

Total (lei)fabrica 501654400 Total (Euro) 121303 Revine pe litru (lei) 5893472Revine pelitru (Euro) 1447Revine pe um (lei) 5893472Revine pe um (Euro) 1447

5Alte cheltuieli materiale+apa

Indicatori leiValoare leilitru

Litrian 0Cheltuieli diverse 59340000Total (lei) 53940000Total (Euro) 13043Revine pe um (lei) 643367Revine pe um (Euro) 155

9Asigurari

Indicatori Curs Valoare leicap

7

419 0

litri 6410025

Valoare lapte 31000000

Valoare asigurare lei 74954

Valoare asigurare Euro 3697525

Revine pe um (lei) 077

Revine pe um (Euro) 077

10AmortismentIndicatori Curs Valoare leilitru

419 0 Laptefabrica 0Valoare fabrica 12995 3875000000Valoare amortizare fabrici (2) lei 77500000Valoare amortizarefabrici (Euro) 18739Revine pe litru (leian) 151976Revine pe litru (Euroan) 21Revine pe um (lei) 924379Revine pe um (Euro) 21

B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime

Tabel B4 1

PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII PRIME

FURNIZORExtern

Intern

Adresa Cantitate aproxValoare

aprox (LEI)

aprox

din Produs lapte

1 SC DORNA SRL Intern SUCEAVA 700 3875000000 SC MILLISRL VASLUI 300 3100000000N

TOTAL 1000 6957000000

Produs AMBALAJE1 SCAGROLACT SRL intern Bacau 56838131

n

TOTAL 0 0

Produs n1

n

TOTAL 0 0

TOTAL 942035381

Tabel B4 2

PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII AUXILIARE

8

FURNIZORExternIntern

AdresaCantitate

aproxValoare aprox

(LEI)

aprox din total achizitii

Produs MATERIALE CONSUMABILE1 SC FURNIZORSA intern TULCEA 29885000nTOTAL 0 29885000

Produs ECHIPAMENTE DE PROTECTIEhellip1 SC ECHIP SRLnTOTAL 0 2790000

Produs AMBALAJE PUNGI DE POLIETILENA 1 SC CAMPACKSRLnTOTAL 0 5115000

TOTAL 37790000

Tabel B4 3

PRINCIPALII FURNIZORI DE SERVICII

FURNIZORExternIntern

Adresa Cantitate aproxValoare

aprox (LEI)

aprox din Serviciu 1

1 SCSERVICESRL Intern BOTOSANI 81731500nTOTAL 0 0

Serviciu hellip1nTOTAL 0 0

Serviciu n1nTOTAL 0 0

TOTAL 81731500

B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie

9

Tabel B51Principalii clienţi ai societatii

Nr crt

Client (Nume si adresa)

Valoare(lei)

Pondere

Termen de plata

1 SC FLORINSRL 1278618250 100 7-14 ZILE

N TOTAL 0 100

Tabel B52

Datele de identificare ale principalilor clienţi

Nr Crt

SocietateCod Unic de Inregistrare

TelefonFax

Adresa

1 FLORIN 554324

Produsele obtinute ndash produse lactate si branzeturi ndash sunt valorificate pe baza de contract la SC FLORIN SRL care preia intreaga cantitate de lapte aceasta avand retea de cofetarii si supermarket-uri Distributia se efectueaza direct fara intermediari Livrarile se fac zilnic cu termene de plata la 7-14 zile

PARTEA A II - A - DESCRIEREA PROIECTULUI

C PREZENTAREA PROIECTULUI

10

C1 Obiectivele proiectuluiFabrica de produse lactate si branzeturi

In acesta fabrica nr propunem in prima etapa sa punem in functiune o farbrice de lapte cu o capacitate medie de 8000 litri de lapte pe zi de la care se poate obtine lapte consum 25 gr iaurt 4 gr sana 35 gr lapte batut 25 gr smantana 25 gr frisca 32 grIn a doua etapa ne propunem sa etindem activitatea productiva in domeniul productiei de branzeturi si alte produse lactatePrezentul plan se refera numai la prima etapa a proiectului nostru si anume in functiunea fabrici de lactate si branzeturiFabrica de lactate va produce-in regim de productie va produce lapte batut din laptele achizitionat urmand ca acesta sa fie vandur en-gros-in regim de prestari servicii fbrica de lactate va fabrica produse pentru locuitorii din zona respectiva cu plata in lei sau in natura sub forma de lapte de vaca

Bugetele de venituri si cheltuieli agrozootehnice

Buget de venituri - cheltuieli si consumuri intermediare pentru produsul ndash

Lapte consum

Indicatori UM Volume Producţia medie laptean Buc 240 419 0I CONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3) 728772133 1

1 Energie electrica 98642024 12 Alte materiale 7750020 1

3 Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10din 1) 51615133II CONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA 67768III ALTE CONSUMURI( 5+6+7) 100297111 15 Cheltuieli generale(3din I+II) 18421046 1

6 Dobacircnzi la credite 558407 Asigurări(8 din valoare pasare) 24800046 18 Amortismente 23556060A TOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 24094221698 1A1 din care pt producţia principala 24094221686 1B VALOAREA PRODUCTIEI 967200250 1B1 din care pt producţia principala 967200250 1C VENIT IMPOZABIL(B-A) 308656798 1 (-)Impozite si taxe 55559144 1 (+)Subvenţii 253096654D VENIT NET 725 1E RATA IMPOZABILA (CA1100) 595 Venit net(DA1100) 6584017F COST DE PRODUCTIE(A1100) 6584009 1G PRET PIATA INTERN PREVIZIBIL 4030 1H MARJA BRUTA(MB) 308656 1H MARJA BRUTA(MB) 713

Caracteristicile principale ale constructiilor intentionate a se realiza prin proiect

11

Prin proiectul propus se va realiza o hala cu dimensiunile in plan 220m patrati cu regim de inaltime parter semiingropat cu scopul realizarii unui microclimat favorabil fabricari produselor lactate Constructia va fi realizata pe structura metalica ( cadre din profile metalice stalpi metalici fundatii din beton armat inchideri din panouri termoizolante sandwich ndash spuma poliuretanica intre doua foi de tabla aluminiu acoperis tip sarpanta in doua pante din acelasi tip de panouri dar cu alta geometrie a sectiunii ( cu coaste de rigidizare) tamplarii din PVC cu geamuri termoizolante)

La interior aceste panouri de inchidere ndash pereti si tavane ndash vor fi dublate de panouri de gips carton in vederea realizarii unor conditii impuse de proiect

Accesele in acest spatiu vor fi diferentiate si amplasate functie de importanta lor si de functiunile pe care le deservesc Astfel va fi un acces pe latura sudica a constructiei acces care va deservi spatiul de productie propriu zis si un acces secundar pe latura estica spre partea opusa care asigura aprovizionarea lapte si alte materiale necesare desfasurarii activitatii

Constructia se desfasoara numai pe parter si va cuprinde urmatoarele functiuni - un filtru fitosanitar pe latura sudica- sectia de curatare si conditionare- sectia de omogenizare- sectia de ambalare si de pozitare- laboratorul de analize fizico-chimice - sectia de intretinere si reparatii- un sas de acces spre spatiu de productie propriu zisa- spatiu de productie unde sunt depozitate podusele lactate si branzeturile- conducerea tehnico-economica a unitatii- un spatiu de depozitare rezerva apa si alte materiale tot aici va fi amplasata si centrala

termica cu rezervorul de apaHala va avea un aspect unitar estetic fiind functionala atat din punct de vedere al

fluxului tehnologoic cat si a confortului termicLa interior vor fi utilizate functie de destinatia fiecarei functiuni placaje de gresie si

Faianta in spatiile in care normele sanitare si de igiena impun astfele de finisaje varuri lavabile la peretii din panouri de gipscarton tamplarie din PVC pardoseli din beton sclivisit

Structura de rezistenta va fi realizata din profile metaliceInfrastructura se va realiza din fundatii continui de tipul bloc de fundatie din beton

simplu si elevatie din beton armat prevazuta la partea superioara cu centuraCu privire la instalatiile electrice acestea vor fi instalatii iluminat de forta de

automatizare de protectie si paratrasnet racord electricInstalatia de automatizare asigura microclimatul in hala prin ventilatie longitudinala

exhaustarea aerului pe frontonul halei supraveghere pe calculatorSunt necesare urmatoarele instalatii termice

- instalatii incalzire in incaperile filtrului sanitar- instalatii pentru realizare microclimat in hala centrala termica pentru incalzire

Sunt necesare urmatoarele instalatii sanitare- istalatii apa rece si apa calda in incaperile filtrului sanitar- instalatii apa rece pentru fluxul tehnologic in hala - retea apa rece de la putul existent la centrala termica si la hala- instalatii interioare de canalizare la filtru sanitar centrala termica racorduri exterioare

camine de vizitare si canalizare exterioaraAlimentarea cu gaze naturale se face de la reteaua deja existenta care alimenteaza

locuinta proprie

12

Parametrii constructivi si de performanta ai masinilor utilajelor si echipamentelor care se vor achizitiona prin proiect

Utilajele specifice necesare fluxului tehnologic sunt utilaje specializate pentru fabrica de lactate conform ofertei lansate acestea se vor procura de la o firma din Germania

Pentru realizarea microclimatului necesar desfasurarii activitatii fluxului tehnologicse va dota hala cu o suflanta de aer cald tip GP40 avand combustibil gaz metan prevazut cu un termostat in hala Se vor monta senzori de temperatura in hala si in exterior Se programeaza microclimatul pentru intreg ciclul de crestere asigurandu-se supravegherea parametrilor cu un calculator MC 34H-1A Prin exhaustare se asigura evacuarea aerului viciatiar admisia aerului proaspat se asigura prin 14 clapete de admisie actionate centralizat

In ce priveste masurile de protectia mediului atat proiectul principal de costructie a halei cu dotarile necesare cat si utlitatile prevazute retea apa istalatii sanitare toate sunt prevazute in proiect cu respectarea in totalitate a normativelor in vigoare privind protectia mediului

C3 Managementul proiectului

(Responsabilul legal)1 Nume Budianu Prenume Florin-Cristian Funcţia ADMINISTRATOR Studiile si experienţa (relevante pentru proiect)

C V Responsabilul legal

Icircntreprinderea Funcţia avuta Perioada

Milli SEF BIROU 2009-2011

In activitate In prezent

(Responsabilul tehnic)

C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului

Tabel C41 ndash

13

Lista de achizitii active

Nr Crt

Furnizor (daca este

cunoscut la momentul

depunerii cererii de finantare)

Date furnizor ProdusValoare estimata (EUR)

din total

valoare eligibila a proiectulu

i

1 idem idem

Asigurare microclimat si exhaustare aer viciat (3 ventilatoare jaluzele

protectii motoare)

2260 100

2 idem idem14 clape admisie aer

proaspat3820 100

3 idem idem1 suflanta GP40 incalzire

hala3070 100

4 idem idemCalculator MC 34 H 1A

supraveghere microclimat2290 100

5 idem idemDispozitiv de alarma pentru

depasire temperatura945 100

6 Idem idemDulap comanda electrica a

halei5420 100

7 Transport 1550 100

8 Montaj 2320 100

TOTAL 26907 100

Lista de achizitii materii prime

Nr Crt

Furnizor (daca este

cunoscut la momentul

depunerii cererii de finantare)

Date furnizor ProdusValoare estimata (EUR)

din total

necesar de materii

prime

1 DOROLACTAre in patrimoniu

fabrica de bacteriofungi

bacteriofungi 22884 92

2 NAPOLACTSpecializat i n produse

farmaceutice bacteriofungi 1469 8

n

TOTAL 15712 100

Intrucat legea 5072002 nu permite persoanelor fizicea utorizate sa angajeze personal salariat toate activitatile din fabrica se vor realiza pe baza de prestari sevici pe baza de contracte efectuate de terti

C6 Graficul estimat al proiectului

14

Proiectul va fi realizabil in 12 luni de la aprobarea finantariiLunile I ndashIII se vor realiza fundatiile Peretii laterali acoperisul reteaua de apa canalizareLunile IV ndash V - comparimentare spatii si relizarea instalatiiloir de incalzire si sanitareLunile VI ndashVII ndash procurare si montare utilajeLuna IX - finisaje si probe tehnologiceLunile X ndashXI incheiere contracte aprovizionarea cu lapte si bacteriofungi pentru producerea lactatelor si branzeturilorLuna XII - Inceputul activitatii specifice fabricarea de produse lactate si a branzeturiloriaurturilor cu fructe

C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri

Infiintarea fabrici de produse lactate si branzeturi va duce la o mai buna utilizare a potentialului agricol in zona unde isi desfasoara activitatea Prin constructia care se va realiza si activitatea ce se va desfasura vor duce la cresterea veniturilor la bugetul local prin taxele si impozitele care se platesc si desemeni la bugetul statului se vor plati impozite si taxe care in final vor fi in beneficiul cetatenilor Intrucat se vor utliza la dotarea fabrici numai utileje specializate in conformitate cu normele si standardele europene pentru aceste activitati aceasat va duce o protectie a mediului care sa se incadreze in normele stabilite pentru protejarea mediului incojurator

Pentru toate categoriile de materii prime se vor incheia contracte in asa fel incat sa fie asigurat mersul normal al fluxului tehnologic De asemeni si productia finita care se va realiza va fi livrata in intregime pe baza de contracte incheiate

D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI

D1 Bazele de productieCu proiect

A6 Denumire utilaj (noi)

Costuri Amortizare Intrtinere 2

Microclimat exhaustare aer viciat

2263 000 452

Clapete admisie aer proaspat 14 buc

3828 000 765

Suflanta GP 40 incalzire cu gaz m

3069 000 613

Calculator supraveghere microclimat

2294 000 458

Dispozitiv alarma depasiri temperatura

945 000 235

Dulap comanda electrica a halei

5425 000 108

Apometru D-112 4688 000 937

Pompa submersibila GRUNDFOS

18936 000 378727

Hidrofor cu butelie 25 l 10075 000 201Centrala termica 5141 000 1028

15

1304915

1179227

D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )

Proiectia contului de profit si pierdere activitate cu proiect CursLeu - euro 419

Nr Crt

Categoria AN 1 AN 2 AN 3 AN 4 AN 5

Venituri din exploatare

1 Venituri din vanzarea marfurilor Mii Lei 1702752 1917815 2115750 2278500 2433500Euro 29850 30500 34827 39100 41900

2 Productia vanduta Mii Lei

Euro 29850 30500 34827 39100 419003 Variatia stocurilor Mii Lei

Euro4 Alte venituri Mii Lei

Euro 17022752 1917815 211570 228500 24335005 Venituri din exploatare ndash total Mii Lei

Euro 29850 30500 34827 39100 41900

Cheltuieli pentru exploatare6 Cheltuieli materiale ndash total Mii Lei 972243 1068811 1154130 1211836 1272433

Euro 25133 27630 29835 31327 328947 Cheltuieli cu lucrari si servicii

executate de tertiMii Lei 72431 79662 86032 90334 94852

Euro 1827 2046 2224 1638 24558 Cheltuieli cu impozite taxe si

varsaminte asimilateMii Lei 19375 21297 23002 24149 25358

Euro 500 550 595 624 6559 Cheltuieli cu personalul ndash total Mii Lei

Euro10 Alte cheltuieli de exploatare Mii Lei

Euro11 Cheltuieli cu amortizarile si

provizioanele Mii Lei 40399 40399 40399 40399 40399

Euro 1044 1044 1044 1044 104412 Cheltuieli pentru exploatare - total Mii Lei 1104449 1225670 1303563 1366718 1433058

Euro 28551 31283 33698 35330 3704613 Rezultatul din exploatare Mii Lei 598303 707644 183686 911781 1000425

Euro 15467 18293 20996 23570 25708Venituri financiare ndash total

14 Venituri financiare ndash total Mii Lei 6200 6200 7750 7750 7750Euro 159 159 199 199 199

Cheltuieli financiare din care

15 Cheltuieli privind dobazileEuro

16 Altele Mii Lei 3100 3100 3875 3875 3875Euro 80 80 100 100 100

17 Cheltuieli financiare - total Mii Lei 3100 3100 3875 3875 3875

16

Euro 80 80 100 100 10018 Rezultatul financiar al exercitiului Mii Lei 3100 3100 3875 3875 3875

Euro 80 80 100 100 10019 Rezultatul brut al exercitiului Mii Lei

601403710744 816061 915656 1004300

Euro 15546 18373 21095 23670 2596220 Impozit pe profit Mii Lei 15036 177685 204015 228913 251082

Euro 3887 4592 2574 5917 649121 Profit net Mii Lei 451051 533058 612045 686743 753248

Euro 11660 13781 15820 17752 19471

D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )

Flux de numerar - previziuni Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5OPERATIUNEAPERIOADA

MII LEI I ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE 0 0 0 0 0A Total intrari de lichiditati din (A1+A2+A3)

A1 Aport la capitalul social si contul intreprinzatoruluiA2 Vanzari de active inclusiv TVA 0 0 0 0 0A3 Credite pe termen lung din care (A31 + A32) A31 Imprumut BancaA 32 Grant SAPARD 0 0 0 0 0

B Total iesiri de lichiditati prin (B1+B2+B3)B1 Achizitii de active fixe corporale inclusiv TVAB2 Achizitii de active fixe necorporale inclusiv TVAB3 Cresterea investitiilor in curs 0 0 0 0 0

C ExcedentDeficit de lichiditati (A-B) 0 0 0 0 0D1 Rambursari de Credite pe termen mediu si lung din care (D11+ D12) D11 Rate la imprumutul Banca D12 Rate la alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0 0 0D2 Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung din care (D21+D22) D21 La imprumutul Banca D22 La alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0 0 0

E Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2)

II ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI 1307275 1472387 1624350 1749300 1868300F Incasari din activitatea de exploatare inclusiv TVA ( F1)

2026276 2282199 2517742 2711415 2895F1 Vanzari varianta cu proiect

G Incasari din activitatea financiaraH Credite pe termen scurt 1307275 1472387 1624350 1749300 1868300K Plati pentru activitatea de exploatare inclusiv TVA

(dupa caz) din care0 0 0 0 0

1 Cheltuieli privind marfurile

2 Cheltuieli cu materiileprime 1053384 1158992 1257493 1314068 1379763

3 Cheltuieli cu materialele consumabile 67637 74400 80355 84368 88

4 Cheltuieli cu energia si apa 20131 22493 24291 25509 26

5 Altecheltuieli materiale 15816 16000 17273 18141 18

17

6 Cheltuieli cu serviciile executate de terti 86193 94798 102379107497 111

7 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate 19375 21297 23002 24149 24899

8 Cheltuieli cu personalul angajat 0 0 0 0 0

9 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 0 0 0 0 0

10 Alte cheltuieli exploatare 0 0 0 0 0

11 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele 40399 40399 40399 40399 40399

2222222111111

L Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA726438 788190 978547 1097283 1203032

M Plati pentru impozite si taxe (M1 + M2)

289180 339905 389938 437397 479659

M1 TVA de platit 106433 162224 185922 208482 228563

M2 Impozit pe profit 151746 177685 204401 228914

251069

N1 Rambursari de credite pe termen scurtN2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurtO1 DividendeP

Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1)

P Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2 + O1)

289180 339905 389938 437397 479659

Q Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) 434158 513908 588609 659886 700035II FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)R Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) 434158 513908 588609 659886 700035

S Disponibil de numerar al lunii precedenteDisponibil de numerar curent (S+R) 202425 636443 1150492 1739101 23989

T 636443 1150192 1739101 2398984 31223

D4 Indicatorii financiari

Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in lei) ndash 8052792035 lei

MII LEI___________________________________________________________________________Specificare AN 1 AN 2 AN 3 AN 4 AN 5___________________________________________________________________________Veniturile din exploatare (Ve)

1702752 1917815 2115750 2278500 2433500___________________________________________________________________________Cheltuieli de exploatare (Ce)

1104449 1210170 1303563 1366718 1433043___________________________________________________________________________

18

Rezultatul din exploatare (Re) = Se calculeaza Re = Ve ndash Ce - minim 10 din Ve

598303 707645 812187 911782 1000457___________________________________________________________________________

Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit

451051 533058 612045 686743 753248___________________________________________________________________________

Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)

Se calculeaza Dr= ViPn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)Pn

unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr ndash este=gt26 ANI

Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = PnVi x 100 () Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate

6 7 8 9 9___________________________________________________________________________

Cheltuieli financiare (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________

Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL

___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)

434158 531908 588609 659886 700035

Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8___________________________________________________________________________

19

CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA

ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI

21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Specificare Ha din total din agricol

Suprafaţa totală 530 1000 -

Teren agricol 300 150 1000

Teren arabil

- din care irigat

150 300 30

10 300 30

Păşuni naturale 30 400 40

Facircneţe naturale 20 300 30

Livezi 10 700 70

Vii 10 400 40

Teren neproductiv 100 10

Condiţii naturale

a) Temperatura medie anuală 125 grade Chelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipb) Precipitaţii medii anualehelliphelliphelliphellip450-550 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

c)Tipul de sol predominant textura panta ( argile nisipuri si prundisuri)luturile loessoide

de pe suprfafetele mai inalte slab inclinate)

Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi

Porumb = asigura recolte pe soluri variate insa rezultatele cele mai bune se obtin pe soluri adanci fertileluto-nisipoasa Pe solurile cu phlt58 se impune amendarea acestora Nu sunt favorabile solurile argiloase tasate compacte

GracircuSolurile lutoase şi lutoargiloase cu fertilitate naturală ridicată sunt cele mai potrivite pentru cultura gracircului Solurile cu exces de umiditate sau cele uşoare foarte permeabile nu sunt potrivite pentru gracircu Limitele optime de pH sunt de 6-75 iar icircn condiţiile solurilor mai acide

sau alcaline se impune lucrarea de cercetare a pH-ului prin amendareDin punct de vedere al tipului de sol gracircul realizează cele mai mari producţii pe solurile cernoziomice şi brun roşcate

Soia = are o capacitate ridicata de adaptare dar cele mai bune rezultate se obtin in zona temperatecaldacu umiditate suficienta si soluri propice

Fata de sol cerintele sunt ridicate necesitand terenul cu textura mijlocie bogate in humusph-ul neutru bine aprovizionate in fosforpotasiucalciu cum ar ficernoziomurilesolurile bun roscatealuviale

22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)

Porumb = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

Gracircu = genul Triticum aestivum L) este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Faina de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale

Soia = se cultiva in primul rand pentru continutul ridicat de boabe in substante proteice (27-50) si grasimi(17-27) Semintele se pot utiliza in hrana oamenilorin obtinerea de furaje concentrate si pentru extragerea uleiului

Uleiul se utilizeaza pentru consumla prepararea margarineia vopselelorpentru picturaa maselor plastice iar sroturile si turtele in furajarea animalelor

Planta intreaga se utilizeaza ca furajca ingrasamant verde

Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cuturii

21

PORUMB

RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumiiHIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta

HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz

GRAcircU

Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţieGRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric

22

SOIACele mai importante soiurile romanesti de soia sunt ROMANESC 99 ATLAS COLUMNA TRIUMF DANUBIAN Soiul ROMANESC 99Caractere morfologiceInaltimea plantei 92 -100 cmInaltimea insertiei primei pastai 15 - 18 cmCuloarea bobului galbena cu hilul cenusiuMMB 150 -180 gInsusiri fiziologiceGrupa de precocitate timpuriu (00)Perioada de vegetatie 105 -117 zilePrezinta rezistenta la foarte buna la cadere scuturare medie la secetaRezistenta la boli buna la mozaicul soiei arsura bacteriana medie la manaInsusiri de calitateContinutul in proteina 39-44 Continutul in grasimi 19 - 22 5ProductiaProductia la irigat 4000 kg haProductia la neirigat 3000 kg haDensitatea recomandata 450 -500 mii planteha Soiul ATLASCaractere morfologiceInaltimea plantei 90 -95 cmInaltimea insertiei primei pastai 14 - 16 cmCuloarea bobului galbena cu hilul galbenMMB 150 -200 gInsusiri fiziologiceGrupa de precocitate timpuriu (00)Perioada de vegetatie 105 -120 zilePrezinta rezistenta la foarte buna la cadere scuturare medie la secetaRezistenta la boli mediu la mozaicul soiei arsura bacteriana medie sensibil la manaInsusiri de calitateContinutul in proteina 385-42 Continutul in grasimi 195 - 23 5ProductiaProductia la irigat 3700 kg haProductia la neirigat 2900 kg haDensitatea recomandata 400 -500 mii planteha

23

23 Intocmirea asolamentului

Asolamentul

reprezintatilde impartirea terenurilor in sole (tarlale) pe care plantele de cultura se succed in timp si spatiu intr-o ordine bine stabilita si pe care se aplica sisteme rationale de lucrare a solului de fertilizare si de protectie a culturii in vederea cresterii fertilitatii solului a sporirii cantitative si calitative a productiilor agricole

Sola (tarlaua)

este suprafata de teren din cadrul asolamentului cu sol omogen pe care se cultiva o singura specie Sola este delimitata de sosele drumuri cai ferate vetre de sat paduri canale etc suprafata unei sole depinde de zona relief tipul asolamentului

Sola mixtatilde (combinata)

este suprafat de tren din cadrul asolamentului cu sol omogen pe care se cultiva doua trei specii cu insusiri biologice asemanatoare (mazare soia fasole) in cadrul solei mixte plantele pot ocupa suprafete egale sau diferite

Parcela

este o subdiviziune a solei mixte delimitata de limite naturale sau antropice avand o singura categorie de folosinta pe care se cultiva o singura specie in cazul terenurilor plane parcela corespunde solei iar in cazul terenurilor framantate mai multe parcele la un loc formeaza o sola mixta

Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 530Suprafaţa medie a solei 170

24

Tabelul 2

Schema rotaţiei culturilor

Rotatia culturilor este cunoscuta din cele mai vechi timpuri si a aparut ca o necesitate in dezvoltarea agriculturii Importanta rotatiei culturilor consta in contributia la sporirea fertilitatii solului cu ajutorul chiar al plantelor cultivate peteren oranduite dupa un plan special in acest scop

Rotatia permite folosirea stiintifica diferentiata a categoriilor de terenuri dintr-o exploatatie agricola sau la orice proprietar de pamant indiferent de marimea acesteia si inlesneste planificarea anticipata a sarcinilor agricole cum sunt sistemul de lucrare a solului aplicarea ingrasamintelor combaterea bolilor si daunatorilor combaterea buruienilor recoltarea si depozitarea productiei

Rotatia culturilor contribuie substantial la rezolvarea atat a problemelor agrotehnice cat si a celor economice si organizatorice rezultand in final marirea productiei si a productivitatii muncii la toate plantele cultivate

SOLAANUL 2010 2011 2012I porumb grau soia

II grau porumb soia

III soia grau porumb

25

CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ

31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole

Tabelul 3

Date iniţiale

CulturaSupraf

aţa - ha (Si)

Nota de bonitare pentru condiţiile

ecologice (Pi)

Corecţia pt distanţă şi felul drumului (k)

Coeficient de

potenţare (c)

Producţia medie

realizată

USporumb 200 70 015 15 6500US2grau 200 80 017 14 4500USsoia 130 90 020 12 3000TOTAL

1) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)

US1porumb =13075=9100Ni = Si x Pi USgrau 13080=10400

USsoia=13090=11700TOTAL =31200

2) Nota medie ponderată de bonitare

Nporumb=

Ngrau=

Nsoia=

3)Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare

=9285

Pkg grau= 5625

Pkg soia = 3333

26

4) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x k

Suprafaţă x coeficient corecţie130 015 USporumb 195130 017 USgrau 221130 020 USsoia 26

5)Nota de bonitare recalculată (Nbr)

Nbr = Nota totală de bonitare9100

ndash Corecţia195 US porumb 9080

Nbr = 10400 - 221 US grau 10377Nbr = 1170 - 26 US soia 11674

6)Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)

Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)

9080x

Coeficient de potenţare

15

USporumb 13620

Ntp = 10377 x 14 USgrau 14527Ntp = 11674 x 12 USsoia 15176

7) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)

Pt =

Nota totală de bonitare potenţată (Ntp)

13620

x

Producţia ce revine pe un

punct de bonitare

P(kgpunct)

9285USporumb 126461

7

145275625

USgrau 817143

15176 3333 USsoia 505816TOTAL= 258757

6

8) Producţia medie la hectar Pmc1

Pmc

prumb

= Producţia totală1264617

Suprafaţa totală130

=9727

Rezultatele pentru celelalte culturi

27

Pmc grau=817143130=6285

Pmc soia=505816130=3890

28

32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de

producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn

considerare şi pierderile rezultate prin levigare

Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha

separat pentru cele 3 culturi icircn parte

Tabelul 4

Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice

Nr Crt

SPECIFICARE UM CULTURA

porumb grau soiaN P K N P K N P K

1 Producţie medie

Kgha 9727 6285 3890

2 Consum specific

Kg sat

22 21 20 20 17 30 25 18 20

3 Sa de administrat

Kg 213 204 194 1257 1068 1885 972 70 778

4 Sa icircn sol Kg 45 31 30 40 25 42 28 19 305 Diferenţa de

admKg sa

168 173 164 857 818 1465 692 51 478

6 Pierderi prin levigare

13 5 7 13 6 8 12 4 7

7 Cant pierdută prin levigare

Kg sa

2184 865 1148 111 49 1172 83 20 334

8 Total sa de administrat

Kg 1898 1816 1754 868 867 1582 775 57 511

9 Tipul de icircngrăşămacircnt

NO4NO3 Super P c

Sare de K

NO4NO3

Super P c Sare de K

NO4NO3

Super P c

Sare de K

10 Conţinutul in sa a icircngr

Kgt 345 400 400 345 400 400 345 400 400

11 Doza de icircngr de administrat

kg 5501 454 4385 2515 2167 3955 2246 1425 1277

33 PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia

producţiile medii şi totale (tabelul 5)

Tabelul 5

29

Icircntocmirea planului de cultură

Cultura Suprafaţa (ha)

Producţii medii (kgha)

Producţia totală (t)

Preţ livrare (leikg)

PORUMB 200 9727 9727 070 GRAU 200 6285 6285 060 SOIA 130 3890 3890 120

34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se

icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn

acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului

lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele

financiare necesare pentru aprovizionare

DATELE NECESARE

1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei

2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte

3 Culturile premergătoare

4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi

5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor

6 Perioada de executare şi data lucrării

7 Mijloacele cu care se execută lucrarea

8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice

9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii

10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare

11 Amortismentul specific

12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota

pentru cheltuielile de aprovizionare

13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)

MODUL DE LUCRU

1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică

icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată

30

2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada

optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări

3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale

4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar

fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu

tariful pe ziom corespunzător

5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru

CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei

care reprezintă fondul de salarii

6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire

7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea

materialului folosit

8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor

materialelor se obţin cheltuielile de producţie

9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se

determină cheltuielile de producţie

10 După fiecare trimestru se fac totalurile

11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs

31

32

33

34

35

36

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura ___GRAcircU________

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente (tractor plus

semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen optim

folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrarea 5P ndash randamentul zilnic al maşinii

= agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m) 36V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră) 6000mht ndash durata zilei de lucru (ore) 8 hH ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

= ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) 125 cm distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor tractorului (c) 15

cm

= m

38

m

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

=25

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg) 240 kgd ndash lungimea roţii semănătorii (m) 174 mB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m) 36 mO ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii 20

=

5Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare a

semănătorii (kg) 400dm 3Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha) 240kghaB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m) 36 m

= m

~n ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

39

=

5Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatului 4 me ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii 15 m

=34+15=135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

6 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

=2362=144m

~n cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

=

40

Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre punctele de alimentare se calculează după formula

=136=36(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

7 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

=4001=400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

8 =4000801=320kg9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele

Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

=

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min) 30 minCm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

11 =

12 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

13 Nr saci=

41

N Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 14

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 4-semănători nr 4

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 56

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1852-lăţime m-suprafaţă ha 390

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 130-lăţime m 390-suprafaţă 130

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 1006-stacircnga m 25

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 240

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 320

10Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 4

-pt transportul seminţelor

nr 6

-total nr 10

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr --tractor+remorcă nr --auto-camion nr 1

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 336

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape

42

1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medie kghaNsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control)Nb - număr mediu de boabe icircn spiceMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3510000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

Nstha=

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de control

43

d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectarNb - număr mediu de boabe pe ştiuleteMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)

CAPITOLUL IVDETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI

CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al producţiei

medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură cu raportul

dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza costurilor şi

44

cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de activitate cerut de

menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de rentabilitate se poate proiecta

volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului critic pentru

a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă aceasta trebuie introdusă

icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat sau cu profit

programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici profit nici

pierderi

Determinarea cantitativă si reprezentarea grafică a PC la cultura de porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

45

11 Incarcat transportat t 715 1573 0096

22 Adm si deservit ha 130 27121 0165

33 Descarcat t 7150 0 0

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 21667 1325

TOTALTOTAL 259521 1586

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

46

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0178

22 Erbicidat si desrvit ha 130 28451 1422

33 Discuit si preg pat germinativ ha 130 678026 33901

44 Semanat + deservit ha 130 52813 2640

55 Prasit mecani 1 si manual 1 ha 130 1300 65

66 Prasit mecani 2 si manual 2 ha 130 70414 3520

TOTALTOTAL 963279 48161

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu Porumb (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb- fără profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 10000 leit

Productia totală de porumb PT= 1635 t

Suprafata cultivată cu porumb S = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

47

X= (CFha)(Pv-CVt) = 48161 ( 10 - 5891 ) = 11720 tha = 11000720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 11720 tha 10000 leit = 117200 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 117200 leiha = 117248161 leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de 1264510 la preţul de 7

lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei

(8175 kg ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

48

PROFIT

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

49

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 1000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1635000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1635000 200 = 8175 leiha

Productia medie de 8175 kgha la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 48161 + 8175 ) ( 10ndash 5891 )= 201256 tha =

2001256 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 201256 tha 5891 leit = 11855 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 11855 leiha = 60016 leiha

50

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

51

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 259521 259521

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 2218604 2218604

Ch variabile totale CVT lei 963279 963279

Ch variabile t CVt leit 5891 5891

Ch fixe totale CF lei 963279 963279

Ch fixe ha CFha leiha 48161 48161

Profit programat total Pr lei - 1635000

Profit programat ha Prha leiha - 8175

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1100720 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 2001256

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 938 0326

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 101298 74424

Pret de vacircnzare t Pv leit 10000 10000

Suprafata cultivată S ha 200 200

52

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE GRAU

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 261 3132 0001

22 Descarcat t 261 0 0

33 Adm So deservit ha 21 5068 0309

44 Arat 25 cm+grapat ha 21 1470 0899

55 Discuit si perg pat germ ha 21 6391 0390

66 Semanat si deservit sem ha 210 6222 0380

TOTALTOTAL 3241232 1989

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

53

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Administrat si desevit ha 200 5068 2534

22 Transport apa prep sol mii l 63 756 0378

33 Erbicidat si deservit ha 200 168 084

44 Recoltat creale paioase t 588 1568 784

55 Balotat deservit presa t 1512 20353 10176

TOTALTOTAL 43537 21768

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu grau (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - fără profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 600107312 1635 = 367038 leit

Productia medie de grau la punctul critic (X)

54

X= (CFha)(Pv-CVt) =238611 ( 8 - 367038 ) = 0664 tha =

664 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 0664 tha 8000 leit = 5316674 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 238611 leiha+ 5316674 leiha = 5555285

leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

grau icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de grau la preţul de 8 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (8175kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

55

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de graundash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

56

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - cu profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 13080000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =600107312 1635 =

367038 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 7563821 200 = 37819105

leiha

Productia medie de grau la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 238611 + 37819105 ) ( 8000 - 367038 )= 0498

tha = 498 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 04985 tha 8000 leit = 3988 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =238611 leiha+ 3988 leiha = 422611

leiha

57

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de grau ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

58

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de grau

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 3241232 3241232

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1112468 1112468

Ch variabile totale CVT lei 600107312 600107312

Ch variabile t CVt leit 367038 367038

Ch fixe totale CF lei 43537 43537

Ch fixe ha CFha leiha 21768 21768

Profit programat total Pr lei - 7563828

Profit programat ha Prha leiha - 8000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 664 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 498

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 5316674 3988

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 5555285 4226674

Pret de vacircnzare t Pv leit 8000 8000

Suprafata cultivată S ha 200 200

59

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE SOIA

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 195 429 8483

22 Descarcat t 195 0 0

33 Adm Si deservit ha 130 73965 0019

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 2166666 0556

TOTALTOTAL 2283531 9058

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

60

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0275

22 Erbicidat si deservit h 130 284511 2188

33 Discuit si preg Pat germ h 130 834782 6421

44 Semanat + deservit h 130 650 5

55 Recoltat soia t 3 7857 0060

66 Balotat deservit presa t 41 902 0069

TOTALTOTAL 182192 14013

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu soia (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia- fără profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =4091438 505700 = 0008 leit

Productia medie de soia la punctul critic (X)

61

X= (CFha)(Pv-CVt) = 14013 ( 3 - 0008 ) = 4683 tha = 4683

kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt =4683 tha 4091438 leit = 19160204 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+19160204 leiha = 19174217

leiha

Nivelul producţiei de 3890 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

soia icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de soia la preţul de 3 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (3890 kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soiandash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

63

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia - cu profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1517100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 4091438 505700 = 0008

leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1517100000 130 = 11670000

leiha

Productia medie de soia la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 14013 +11670000 ) ( 3 -0008 )= 3900405753

tha = 3900405 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 3900405753 tha 0008 leit = 31203 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+ 31203 leiha = 45216

leiha

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soia ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

65

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de soia

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 2283531 2283531

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1807907 1807907

Ch variabile totale CVT lei 4091438 4091438

Ch variabile t CVt leit 0008 0008

Ch fixe totale CF lei 182192 182192

Ch fixe ha CFha leiha 14013 14013

Profit programat total Pr lei - 1517100000

Profit programat ha Prha leiha - 11670000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 4683 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 3900405753

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 19160204 31203

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 19174213 45216

Pret de vacircnzare t Pv leit 3000 3000

Suprafata cultivată S ha 130 130

CONCLUZII SI RECOMANDARI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape3) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor4) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb

66

Productie principala 9727Productie secundara 12320Grau Productie principala 6289Productia secundara 7100SoiaProductie principala 3890Productie secundara 4100Efectuand eficienta celor trei culturi in urma rezultatelor acestora am observat ca cultura cea mai favorabila este porumbul urmata de cultura grauluiPe viitor cea mai buna cultura atat cantitativa cat si calitativa este cultura porumbului

Porumbul = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

67

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • PF Budianu Florin-Cristian s-a infiintat ca persoana fizica autorizata in luna iulie 2009 si a mai desfasurat activitate in acest domeniu activitate privata trei ani timp in care intr-o fabrica modernizata a fabricat produse lactate iar in ultimul branzeturi astfel a capatat experienta in aceasta activitate avand un atuu in plus pentru a o desfasura in continuare prin proiectul propus activitate fabricarea produselor lactate si branzeturilor intr-o fabrica construita conform standardelor Uniunii Europene in acest domeniu
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
          • Indicatori
          • Volume
            • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
            • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
              • C PREZENTAREA PROIECTULUI
                • C1 Obiectivele proiectului
                  • Indicatori
                  • Volume
                    • C3 Managementul proiectului
                    • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
                    • C6 Graficul estimat al proiectului
                    • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
                      • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                        • D1 Bazele de productie
                        • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D4 Indicatorii financiari
                        • Tabelul 1
                          • Tabelul 3
                            • N Centralizarea datelor
Page 4: Management in Agricultura

CAP CAP I PLANUL DE AFACERII PLANUL DE AFACERIPARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI

A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT

A1 Numele solicitantului

Budianu Florin-Cristian - PERSOANA FIZICA

A2 Obiectul de activitate

Fabricarea produselor lactate si branzeturilelor cod CAEN - 1051

A3 Forma juridica a solicitantului

PF Budianu Florin-Cristian cu domiciliul in com Tomesti jud Iasi Inscris la Oficiul Registrului Comertului cu nr F0454309092003 Cod unic de inregistrare 1421016040022 este autorizat sa functioneze in baza Legii 5072002 cu activitatea fabricarea produselor lactate si branzeturilor ndash prin autorizatia nr 703092003 eliberata de Primaria Tomesti jud Iasi

A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare

A5 Administratorii societatii Tabel A51

Administratorii societatii

NrCrt

Nume prenume

BICI PP SerieNrLocul si

data emiterii

CNPLocul si data

naşteriiDomiciliu Funcţia

1Budianu Florin-Cristian

MX118324Tomesti

110419901947283057205

TomestiJUDIASI

Tomesti JUD IASI

AD-TOR

4

A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului

Tabel A61Puncte de lucru

NrCrt

TipSediul social punct de lucru

sucursala filiala loc de vanzareActivitate Localizare Adresa

1LOC Tomesti COM Tomesti JUDIASI

FABRICAREA PRODUSELOR LACTATE

SI BRANZETURILOR

Tomesti JUDIASI

COM JUD IASI

2N

B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE

B1 Istoricul activitatii

PF Budianu Florin-Cristian s-a infiintat ca persoana fizica autorizata in luna iulie 2009 si a mai desfasurat activitate in acest domeniu activitate privata trei ani timp in care intr-o fabrica modernizata a fabricat produse lactate iar in ultimul branzeturi astfel a capatat experienta in aceasta activitate avand un atuu in plus pentru a o desfasura in continuare prin proiectul propus activitate fabricarea produselor lactate si branzeturilor intr-o fabrica construita conform standardelor Uniunii Europene in acest domeniu

B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului

Tabel B22

Nr

Crt

LO

CA

LIT

AT

EJ

UD

ET

SU

PR

AF

A

TO

TA

LA

(MP

)C

AT

EG

OR

IA

DE

FO

LO

SIR

E

IND

IVIZ

A

EX

CL

US

IVA

(M

P)

VA

LO

AR

EA

C

ON

TA

BIL

A

(LE

I)

SE

RIE

C

ER

TIF

ICA

T

NR

C

ER

TIF

ICA

T

DA

TA

E

MIT

ER

II

1 Tomesti-IASI 5300000 E 350000 210N 500 110400N

TOTAL NA NA NA NA

5

B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate

Buget de venituri - cheltuieli si consumuri intermediare pentru produsul ndash

Indicatori UM Volume Producţia mediean litri 240 0I CONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3) 1963081587 11 Energie electrica 11997466289 12 Alte materiale 643374155 13 Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10din 1) 11997027II CONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA 23812014575III ALTE CONSUMURI(4+5+6) 219270530 14 Cheltuieli generale(3din I+II) 8985815217 15 Asigurări (8 din valoare pasare) 369752077 16 Amortismente 924373217A TOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 2796779776 1A1 din care pt producţia principala 32145574776 1B VALOAREA PRODUCTIEI 26350000637 1B1 din care pt producţia principala 26350000637 1C VENIT IMPOZABIL(B-A) 231354426559 1 (-)Impozite si taxe 463166971119 1D VENIT NET 1850377294473 1E RATA IMPOZABILA (CA1100) 11144 Venit net(DA1100) 89125F COST DE PRODUCTIE(A1100) 3214540775 1G PRET PIATA INTERN PREVIZIBIL 29450000007120 1H MARJA BRUTA(MB) 231354426 1H MARJA BRUTA(MB) 111445

3 Cheltuieli cu energia electrica si combustibilIndicatori kw kw Lei Lei Valoare leilitru

Curs leuEuro =44 zifabrica anfabrica Kw anfabricaCONSUMURI CU ENERGIA Laptefabrica 1299 Zile an 365

87 22741 6192 90852692 1083643 Total (lei)an 90855692 Total (Euro) 21968 Revine pe litru (lei) 1083643 1083643Revine pe litru (Euro) 261 261 Laptefabrica 1299 Zile an 365Consum energie mentinere ambient 9 24366 6192 9734217 Total (lei)fabrica 9734217 Total (Euro) 2352

Revine pe litru (lei) 116104 116104

Revine pe litru (Euro) 0279 0279 Laptefabrica 1299 Zile an 365

0 0 0 0 Total (lei)fabrica 0 Total (Euro) 0

6

Revine pe litru (lei) 0Revine pe litru (Euro) 0 Laptefabrica 0 Zile an 0

Laptefabrica 1299 Zile an 365Consum energie iluminat 9 24366 6192 9734217 Total (lei)fabrica 9734217 Total (Euro) 2352 Revine pe litru (lei) 116104 116104Revine pe litru(Euro) 0279 0279

Indicatori litri litri lei Lei Valoare leilitru zifabrica anfabrica litru anfabrica

CONSUMUL CU COMBUSTIBILUL Lapte fabrica 1299 Zile an 365Aprovizionarii cu lapte 3255 835605 74400 401067491 Alte operaţii tehnologice 0 0 0 0

Total (lei)fabrica 0 401067491 Total (Euro) 969804 4783724Revine pe litru (lei) 023250Revine pe litru (Euro) 0TOTAL CONSUMUL ENERGIE+COMBUSTIBILUL

Laptefabrica 1299 Zile an 365

Total (lei)fabrica 501654400 Total (Euro) 121303 Revine pe litru (lei) 5893472Revine pelitru (Euro) 1447Revine pe um (lei) 5893472Revine pe um (Euro) 1447

5Alte cheltuieli materiale+apa

Indicatori leiValoare leilitru

Litrian 0Cheltuieli diverse 59340000Total (lei) 53940000Total (Euro) 13043Revine pe um (lei) 643367Revine pe um (Euro) 155

9Asigurari

Indicatori Curs Valoare leicap

7

419 0

litri 6410025

Valoare lapte 31000000

Valoare asigurare lei 74954

Valoare asigurare Euro 3697525

Revine pe um (lei) 077

Revine pe um (Euro) 077

10AmortismentIndicatori Curs Valoare leilitru

419 0 Laptefabrica 0Valoare fabrica 12995 3875000000Valoare amortizare fabrici (2) lei 77500000Valoare amortizarefabrici (Euro) 18739Revine pe litru (leian) 151976Revine pe litru (Euroan) 21Revine pe um (lei) 924379Revine pe um (Euro) 21

B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime

Tabel B4 1

PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII PRIME

FURNIZORExtern

Intern

Adresa Cantitate aproxValoare

aprox (LEI)

aprox

din Produs lapte

1 SC DORNA SRL Intern SUCEAVA 700 3875000000 SC MILLISRL VASLUI 300 3100000000N

TOTAL 1000 6957000000

Produs AMBALAJE1 SCAGROLACT SRL intern Bacau 56838131

n

TOTAL 0 0

Produs n1

n

TOTAL 0 0

TOTAL 942035381

Tabel B4 2

PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII AUXILIARE

8

FURNIZORExternIntern

AdresaCantitate

aproxValoare aprox

(LEI)

aprox din total achizitii

Produs MATERIALE CONSUMABILE1 SC FURNIZORSA intern TULCEA 29885000nTOTAL 0 29885000

Produs ECHIPAMENTE DE PROTECTIEhellip1 SC ECHIP SRLnTOTAL 0 2790000

Produs AMBALAJE PUNGI DE POLIETILENA 1 SC CAMPACKSRLnTOTAL 0 5115000

TOTAL 37790000

Tabel B4 3

PRINCIPALII FURNIZORI DE SERVICII

FURNIZORExternIntern

Adresa Cantitate aproxValoare

aprox (LEI)

aprox din Serviciu 1

1 SCSERVICESRL Intern BOTOSANI 81731500nTOTAL 0 0

Serviciu hellip1nTOTAL 0 0

Serviciu n1nTOTAL 0 0

TOTAL 81731500

B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie

9

Tabel B51Principalii clienţi ai societatii

Nr crt

Client (Nume si adresa)

Valoare(lei)

Pondere

Termen de plata

1 SC FLORINSRL 1278618250 100 7-14 ZILE

N TOTAL 0 100

Tabel B52

Datele de identificare ale principalilor clienţi

Nr Crt

SocietateCod Unic de Inregistrare

TelefonFax

Adresa

1 FLORIN 554324

Produsele obtinute ndash produse lactate si branzeturi ndash sunt valorificate pe baza de contract la SC FLORIN SRL care preia intreaga cantitate de lapte aceasta avand retea de cofetarii si supermarket-uri Distributia se efectueaza direct fara intermediari Livrarile se fac zilnic cu termene de plata la 7-14 zile

PARTEA A II - A - DESCRIEREA PROIECTULUI

C PREZENTAREA PROIECTULUI

10

C1 Obiectivele proiectuluiFabrica de produse lactate si branzeturi

In acesta fabrica nr propunem in prima etapa sa punem in functiune o farbrice de lapte cu o capacitate medie de 8000 litri de lapte pe zi de la care se poate obtine lapte consum 25 gr iaurt 4 gr sana 35 gr lapte batut 25 gr smantana 25 gr frisca 32 grIn a doua etapa ne propunem sa etindem activitatea productiva in domeniul productiei de branzeturi si alte produse lactatePrezentul plan se refera numai la prima etapa a proiectului nostru si anume in functiunea fabrici de lactate si branzeturiFabrica de lactate va produce-in regim de productie va produce lapte batut din laptele achizitionat urmand ca acesta sa fie vandur en-gros-in regim de prestari servicii fbrica de lactate va fabrica produse pentru locuitorii din zona respectiva cu plata in lei sau in natura sub forma de lapte de vaca

Bugetele de venituri si cheltuieli agrozootehnice

Buget de venituri - cheltuieli si consumuri intermediare pentru produsul ndash

Lapte consum

Indicatori UM Volume Producţia medie laptean Buc 240 419 0I CONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3) 728772133 1

1 Energie electrica 98642024 12 Alte materiale 7750020 1

3 Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10din 1) 51615133II CONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA 67768III ALTE CONSUMURI( 5+6+7) 100297111 15 Cheltuieli generale(3din I+II) 18421046 1

6 Dobacircnzi la credite 558407 Asigurări(8 din valoare pasare) 24800046 18 Amortismente 23556060A TOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 24094221698 1A1 din care pt producţia principala 24094221686 1B VALOAREA PRODUCTIEI 967200250 1B1 din care pt producţia principala 967200250 1C VENIT IMPOZABIL(B-A) 308656798 1 (-)Impozite si taxe 55559144 1 (+)Subvenţii 253096654D VENIT NET 725 1E RATA IMPOZABILA (CA1100) 595 Venit net(DA1100) 6584017F COST DE PRODUCTIE(A1100) 6584009 1G PRET PIATA INTERN PREVIZIBIL 4030 1H MARJA BRUTA(MB) 308656 1H MARJA BRUTA(MB) 713

Caracteristicile principale ale constructiilor intentionate a se realiza prin proiect

11

Prin proiectul propus se va realiza o hala cu dimensiunile in plan 220m patrati cu regim de inaltime parter semiingropat cu scopul realizarii unui microclimat favorabil fabricari produselor lactate Constructia va fi realizata pe structura metalica ( cadre din profile metalice stalpi metalici fundatii din beton armat inchideri din panouri termoizolante sandwich ndash spuma poliuretanica intre doua foi de tabla aluminiu acoperis tip sarpanta in doua pante din acelasi tip de panouri dar cu alta geometrie a sectiunii ( cu coaste de rigidizare) tamplarii din PVC cu geamuri termoizolante)

La interior aceste panouri de inchidere ndash pereti si tavane ndash vor fi dublate de panouri de gips carton in vederea realizarii unor conditii impuse de proiect

Accesele in acest spatiu vor fi diferentiate si amplasate functie de importanta lor si de functiunile pe care le deservesc Astfel va fi un acces pe latura sudica a constructiei acces care va deservi spatiul de productie propriu zis si un acces secundar pe latura estica spre partea opusa care asigura aprovizionarea lapte si alte materiale necesare desfasurarii activitatii

Constructia se desfasoara numai pe parter si va cuprinde urmatoarele functiuni - un filtru fitosanitar pe latura sudica- sectia de curatare si conditionare- sectia de omogenizare- sectia de ambalare si de pozitare- laboratorul de analize fizico-chimice - sectia de intretinere si reparatii- un sas de acces spre spatiu de productie propriu zisa- spatiu de productie unde sunt depozitate podusele lactate si branzeturile- conducerea tehnico-economica a unitatii- un spatiu de depozitare rezerva apa si alte materiale tot aici va fi amplasata si centrala

termica cu rezervorul de apaHala va avea un aspect unitar estetic fiind functionala atat din punct de vedere al

fluxului tehnologoic cat si a confortului termicLa interior vor fi utilizate functie de destinatia fiecarei functiuni placaje de gresie si

Faianta in spatiile in care normele sanitare si de igiena impun astfele de finisaje varuri lavabile la peretii din panouri de gipscarton tamplarie din PVC pardoseli din beton sclivisit

Structura de rezistenta va fi realizata din profile metaliceInfrastructura se va realiza din fundatii continui de tipul bloc de fundatie din beton

simplu si elevatie din beton armat prevazuta la partea superioara cu centuraCu privire la instalatiile electrice acestea vor fi instalatii iluminat de forta de

automatizare de protectie si paratrasnet racord electricInstalatia de automatizare asigura microclimatul in hala prin ventilatie longitudinala

exhaustarea aerului pe frontonul halei supraveghere pe calculatorSunt necesare urmatoarele instalatii termice

- instalatii incalzire in incaperile filtrului sanitar- instalatii pentru realizare microclimat in hala centrala termica pentru incalzire

Sunt necesare urmatoarele instalatii sanitare- istalatii apa rece si apa calda in incaperile filtrului sanitar- instalatii apa rece pentru fluxul tehnologic in hala - retea apa rece de la putul existent la centrala termica si la hala- instalatii interioare de canalizare la filtru sanitar centrala termica racorduri exterioare

camine de vizitare si canalizare exterioaraAlimentarea cu gaze naturale se face de la reteaua deja existenta care alimenteaza

locuinta proprie

12

Parametrii constructivi si de performanta ai masinilor utilajelor si echipamentelor care se vor achizitiona prin proiect

Utilajele specifice necesare fluxului tehnologic sunt utilaje specializate pentru fabrica de lactate conform ofertei lansate acestea se vor procura de la o firma din Germania

Pentru realizarea microclimatului necesar desfasurarii activitatii fluxului tehnologicse va dota hala cu o suflanta de aer cald tip GP40 avand combustibil gaz metan prevazut cu un termostat in hala Se vor monta senzori de temperatura in hala si in exterior Se programeaza microclimatul pentru intreg ciclul de crestere asigurandu-se supravegherea parametrilor cu un calculator MC 34H-1A Prin exhaustare se asigura evacuarea aerului viciatiar admisia aerului proaspat se asigura prin 14 clapete de admisie actionate centralizat

In ce priveste masurile de protectia mediului atat proiectul principal de costructie a halei cu dotarile necesare cat si utlitatile prevazute retea apa istalatii sanitare toate sunt prevazute in proiect cu respectarea in totalitate a normativelor in vigoare privind protectia mediului

C3 Managementul proiectului

(Responsabilul legal)1 Nume Budianu Prenume Florin-Cristian Funcţia ADMINISTRATOR Studiile si experienţa (relevante pentru proiect)

C V Responsabilul legal

Icircntreprinderea Funcţia avuta Perioada

Milli SEF BIROU 2009-2011

In activitate In prezent

(Responsabilul tehnic)

C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului

Tabel C41 ndash

13

Lista de achizitii active

Nr Crt

Furnizor (daca este

cunoscut la momentul

depunerii cererii de finantare)

Date furnizor ProdusValoare estimata (EUR)

din total

valoare eligibila a proiectulu

i

1 idem idem

Asigurare microclimat si exhaustare aer viciat (3 ventilatoare jaluzele

protectii motoare)

2260 100

2 idem idem14 clape admisie aer

proaspat3820 100

3 idem idem1 suflanta GP40 incalzire

hala3070 100

4 idem idemCalculator MC 34 H 1A

supraveghere microclimat2290 100

5 idem idemDispozitiv de alarma pentru

depasire temperatura945 100

6 Idem idemDulap comanda electrica a

halei5420 100

7 Transport 1550 100

8 Montaj 2320 100

TOTAL 26907 100

Lista de achizitii materii prime

Nr Crt

Furnizor (daca este

cunoscut la momentul

depunerii cererii de finantare)

Date furnizor ProdusValoare estimata (EUR)

din total

necesar de materii

prime

1 DOROLACTAre in patrimoniu

fabrica de bacteriofungi

bacteriofungi 22884 92

2 NAPOLACTSpecializat i n produse

farmaceutice bacteriofungi 1469 8

n

TOTAL 15712 100

Intrucat legea 5072002 nu permite persoanelor fizicea utorizate sa angajeze personal salariat toate activitatile din fabrica se vor realiza pe baza de prestari sevici pe baza de contracte efectuate de terti

C6 Graficul estimat al proiectului

14

Proiectul va fi realizabil in 12 luni de la aprobarea finantariiLunile I ndashIII se vor realiza fundatiile Peretii laterali acoperisul reteaua de apa canalizareLunile IV ndash V - comparimentare spatii si relizarea instalatiiloir de incalzire si sanitareLunile VI ndashVII ndash procurare si montare utilajeLuna IX - finisaje si probe tehnologiceLunile X ndashXI incheiere contracte aprovizionarea cu lapte si bacteriofungi pentru producerea lactatelor si branzeturilorLuna XII - Inceputul activitatii specifice fabricarea de produse lactate si a branzeturiloriaurturilor cu fructe

C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri

Infiintarea fabrici de produse lactate si branzeturi va duce la o mai buna utilizare a potentialului agricol in zona unde isi desfasoara activitatea Prin constructia care se va realiza si activitatea ce se va desfasura vor duce la cresterea veniturilor la bugetul local prin taxele si impozitele care se platesc si desemeni la bugetul statului se vor plati impozite si taxe care in final vor fi in beneficiul cetatenilor Intrucat se vor utliza la dotarea fabrici numai utileje specializate in conformitate cu normele si standardele europene pentru aceste activitati aceasat va duce o protectie a mediului care sa se incadreze in normele stabilite pentru protejarea mediului incojurator

Pentru toate categoriile de materii prime se vor incheia contracte in asa fel incat sa fie asigurat mersul normal al fluxului tehnologic De asemeni si productia finita care se va realiza va fi livrata in intregime pe baza de contracte incheiate

D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI

D1 Bazele de productieCu proiect

A6 Denumire utilaj (noi)

Costuri Amortizare Intrtinere 2

Microclimat exhaustare aer viciat

2263 000 452

Clapete admisie aer proaspat 14 buc

3828 000 765

Suflanta GP 40 incalzire cu gaz m

3069 000 613

Calculator supraveghere microclimat

2294 000 458

Dispozitiv alarma depasiri temperatura

945 000 235

Dulap comanda electrica a halei

5425 000 108

Apometru D-112 4688 000 937

Pompa submersibila GRUNDFOS

18936 000 378727

Hidrofor cu butelie 25 l 10075 000 201Centrala termica 5141 000 1028

15

1304915

1179227

D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )

Proiectia contului de profit si pierdere activitate cu proiect CursLeu - euro 419

Nr Crt

Categoria AN 1 AN 2 AN 3 AN 4 AN 5

Venituri din exploatare

1 Venituri din vanzarea marfurilor Mii Lei 1702752 1917815 2115750 2278500 2433500Euro 29850 30500 34827 39100 41900

2 Productia vanduta Mii Lei

Euro 29850 30500 34827 39100 419003 Variatia stocurilor Mii Lei

Euro4 Alte venituri Mii Lei

Euro 17022752 1917815 211570 228500 24335005 Venituri din exploatare ndash total Mii Lei

Euro 29850 30500 34827 39100 41900

Cheltuieli pentru exploatare6 Cheltuieli materiale ndash total Mii Lei 972243 1068811 1154130 1211836 1272433

Euro 25133 27630 29835 31327 328947 Cheltuieli cu lucrari si servicii

executate de tertiMii Lei 72431 79662 86032 90334 94852

Euro 1827 2046 2224 1638 24558 Cheltuieli cu impozite taxe si

varsaminte asimilateMii Lei 19375 21297 23002 24149 25358

Euro 500 550 595 624 6559 Cheltuieli cu personalul ndash total Mii Lei

Euro10 Alte cheltuieli de exploatare Mii Lei

Euro11 Cheltuieli cu amortizarile si

provizioanele Mii Lei 40399 40399 40399 40399 40399

Euro 1044 1044 1044 1044 104412 Cheltuieli pentru exploatare - total Mii Lei 1104449 1225670 1303563 1366718 1433058

Euro 28551 31283 33698 35330 3704613 Rezultatul din exploatare Mii Lei 598303 707644 183686 911781 1000425

Euro 15467 18293 20996 23570 25708Venituri financiare ndash total

14 Venituri financiare ndash total Mii Lei 6200 6200 7750 7750 7750Euro 159 159 199 199 199

Cheltuieli financiare din care

15 Cheltuieli privind dobazileEuro

16 Altele Mii Lei 3100 3100 3875 3875 3875Euro 80 80 100 100 100

17 Cheltuieli financiare - total Mii Lei 3100 3100 3875 3875 3875

16

Euro 80 80 100 100 10018 Rezultatul financiar al exercitiului Mii Lei 3100 3100 3875 3875 3875

Euro 80 80 100 100 10019 Rezultatul brut al exercitiului Mii Lei

601403710744 816061 915656 1004300

Euro 15546 18373 21095 23670 2596220 Impozit pe profit Mii Lei 15036 177685 204015 228913 251082

Euro 3887 4592 2574 5917 649121 Profit net Mii Lei 451051 533058 612045 686743 753248

Euro 11660 13781 15820 17752 19471

D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )

Flux de numerar - previziuni Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5OPERATIUNEAPERIOADA

MII LEI I ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE 0 0 0 0 0A Total intrari de lichiditati din (A1+A2+A3)

A1 Aport la capitalul social si contul intreprinzatoruluiA2 Vanzari de active inclusiv TVA 0 0 0 0 0A3 Credite pe termen lung din care (A31 + A32) A31 Imprumut BancaA 32 Grant SAPARD 0 0 0 0 0

B Total iesiri de lichiditati prin (B1+B2+B3)B1 Achizitii de active fixe corporale inclusiv TVAB2 Achizitii de active fixe necorporale inclusiv TVAB3 Cresterea investitiilor in curs 0 0 0 0 0

C ExcedentDeficit de lichiditati (A-B) 0 0 0 0 0D1 Rambursari de Credite pe termen mediu si lung din care (D11+ D12) D11 Rate la imprumutul Banca D12 Rate la alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0 0 0D2 Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung din care (D21+D22) D21 La imprumutul Banca D22 La alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0 0 0

E Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2)

II ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI 1307275 1472387 1624350 1749300 1868300F Incasari din activitatea de exploatare inclusiv TVA ( F1)

2026276 2282199 2517742 2711415 2895F1 Vanzari varianta cu proiect

G Incasari din activitatea financiaraH Credite pe termen scurt 1307275 1472387 1624350 1749300 1868300K Plati pentru activitatea de exploatare inclusiv TVA

(dupa caz) din care0 0 0 0 0

1 Cheltuieli privind marfurile

2 Cheltuieli cu materiileprime 1053384 1158992 1257493 1314068 1379763

3 Cheltuieli cu materialele consumabile 67637 74400 80355 84368 88

4 Cheltuieli cu energia si apa 20131 22493 24291 25509 26

5 Altecheltuieli materiale 15816 16000 17273 18141 18

17

6 Cheltuieli cu serviciile executate de terti 86193 94798 102379107497 111

7 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate 19375 21297 23002 24149 24899

8 Cheltuieli cu personalul angajat 0 0 0 0 0

9 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 0 0 0 0 0

10 Alte cheltuieli exploatare 0 0 0 0 0

11 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele 40399 40399 40399 40399 40399

2222222111111

L Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA726438 788190 978547 1097283 1203032

M Plati pentru impozite si taxe (M1 + M2)

289180 339905 389938 437397 479659

M1 TVA de platit 106433 162224 185922 208482 228563

M2 Impozit pe profit 151746 177685 204401 228914

251069

N1 Rambursari de credite pe termen scurtN2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurtO1 DividendeP

Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1)

P Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2 + O1)

289180 339905 389938 437397 479659

Q Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) 434158 513908 588609 659886 700035II FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)R Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) 434158 513908 588609 659886 700035

S Disponibil de numerar al lunii precedenteDisponibil de numerar curent (S+R) 202425 636443 1150492 1739101 23989

T 636443 1150192 1739101 2398984 31223

D4 Indicatorii financiari

Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in lei) ndash 8052792035 lei

MII LEI___________________________________________________________________________Specificare AN 1 AN 2 AN 3 AN 4 AN 5___________________________________________________________________________Veniturile din exploatare (Ve)

1702752 1917815 2115750 2278500 2433500___________________________________________________________________________Cheltuieli de exploatare (Ce)

1104449 1210170 1303563 1366718 1433043___________________________________________________________________________

18

Rezultatul din exploatare (Re) = Se calculeaza Re = Ve ndash Ce - minim 10 din Ve

598303 707645 812187 911782 1000457___________________________________________________________________________

Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit

451051 533058 612045 686743 753248___________________________________________________________________________

Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)

Se calculeaza Dr= ViPn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)Pn

unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr ndash este=gt26 ANI

Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = PnVi x 100 () Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate

6 7 8 9 9___________________________________________________________________________

Cheltuieli financiare (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________

Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL

___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)

434158 531908 588609 659886 700035

Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8___________________________________________________________________________

19

CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA

ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI

21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Specificare Ha din total din agricol

Suprafaţa totală 530 1000 -

Teren agricol 300 150 1000

Teren arabil

- din care irigat

150 300 30

10 300 30

Păşuni naturale 30 400 40

Facircneţe naturale 20 300 30

Livezi 10 700 70

Vii 10 400 40

Teren neproductiv 100 10

Condiţii naturale

a) Temperatura medie anuală 125 grade Chelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipb) Precipitaţii medii anualehelliphelliphelliphellip450-550 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

c)Tipul de sol predominant textura panta ( argile nisipuri si prundisuri)luturile loessoide

de pe suprfafetele mai inalte slab inclinate)

Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi

Porumb = asigura recolte pe soluri variate insa rezultatele cele mai bune se obtin pe soluri adanci fertileluto-nisipoasa Pe solurile cu phlt58 se impune amendarea acestora Nu sunt favorabile solurile argiloase tasate compacte

GracircuSolurile lutoase şi lutoargiloase cu fertilitate naturală ridicată sunt cele mai potrivite pentru cultura gracircului Solurile cu exces de umiditate sau cele uşoare foarte permeabile nu sunt potrivite pentru gracircu Limitele optime de pH sunt de 6-75 iar icircn condiţiile solurilor mai acide

sau alcaline se impune lucrarea de cercetare a pH-ului prin amendareDin punct de vedere al tipului de sol gracircul realizează cele mai mari producţii pe solurile cernoziomice şi brun roşcate

Soia = are o capacitate ridicata de adaptare dar cele mai bune rezultate se obtin in zona temperatecaldacu umiditate suficienta si soluri propice

Fata de sol cerintele sunt ridicate necesitand terenul cu textura mijlocie bogate in humusph-ul neutru bine aprovizionate in fosforpotasiucalciu cum ar ficernoziomurilesolurile bun roscatealuviale

22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)

Porumb = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

Gracircu = genul Triticum aestivum L) este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Faina de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale

Soia = se cultiva in primul rand pentru continutul ridicat de boabe in substante proteice (27-50) si grasimi(17-27) Semintele se pot utiliza in hrana oamenilorin obtinerea de furaje concentrate si pentru extragerea uleiului

Uleiul se utilizeaza pentru consumla prepararea margarineia vopselelorpentru picturaa maselor plastice iar sroturile si turtele in furajarea animalelor

Planta intreaga se utilizeaza ca furajca ingrasamant verde

Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cuturii

21

PORUMB

RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumiiHIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta

HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz

GRAcircU

Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţieGRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric

22

SOIACele mai importante soiurile romanesti de soia sunt ROMANESC 99 ATLAS COLUMNA TRIUMF DANUBIAN Soiul ROMANESC 99Caractere morfologiceInaltimea plantei 92 -100 cmInaltimea insertiei primei pastai 15 - 18 cmCuloarea bobului galbena cu hilul cenusiuMMB 150 -180 gInsusiri fiziologiceGrupa de precocitate timpuriu (00)Perioada de vegetatie 105 -117 zilePrezinta rezistenta la foarte buna la cadere scuturare medie la secetaRezistenta la boli buna la mozaicul soiei arsura bacteriana medie la manaInsusiri de calitateContinutul in proteina 39-44 Continutul in grasimi 19 - 22 5ProductiaProductia la irigat 4000 kg haProductia la neirigat 3000 kg haDensitatea recomandata 450 -500 mii planteha Soiul ATLASCaractere morfologiceInaltimea plantei 90 -95 cmInaltimea insertiei primei pastai 14 - 16 cmCuloarea bobului galbena cu hilul galbenMMB 150 -200 gInsusiri fiziologiceGrupa de precocitate timpuriu (00)Perioada de vegetatie 105 -120 zilePrezinta rezistenta la foarte buna la cadere scuturare medie la secetaRezistenta la boli mediu la mozaicul soiei arsura bacteriana medie sensibil la manaInsusiri de calitateContinutul in proteina 385-42 Continutul in grasimi 195 - 23 5ProductiaProductia la irigat 3700 kg haProductia la neirigat 2900 kg haDensitatea recomandata 400 -500 mii planteha

23

23 Intocmirea asolamentului

Asolamentul

reprezintatilde impartirea terenurilor in sole (tarlale) pe care plantele de cultura se succed in timp si spatiu intr-o ordine bine stabilita si pe care se aplica sisteme rationale de lucrare a solului de fertilizare si de protectie a culturii in vederea cresterii fertilitatii solului a sporirii cantitative si calitative a productiilor agricole

Sola (tarlaua)

este suprafata de teren din cadrul asolamentului cu sol omogen pe care se cultiva o singura specie Sola este delimitata de sosele drumuri cai ferate vetre de sat paduri canale etc suprafata unei sole depinde de zona relief tipul asolamentului

Sola mixtatilde (combinata)

este suprafat de tren din cadrul asolamentului cu sol omogen pe care se cultiva doua trei specii cu insusiri biologice asemanatoare (mazare soia fasole) in cadrul solei mixte plantele pot ocupa suprafete egale sau diferite

Parcela

este o subdiviziune a solei mixte delimitata de limite naturale sau antropice avand o singura categorie de folosinta pe care se cultiva o singura specie in cazul terenurilor plane parcela corespunde solei iar in cazul terenurilor framantate mai multe parcele la un loc formeaza o sola mixta

Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 530Suprafaţa medie a solei 170

24

Tabelul 2

Schema rotaţiei culturilor

Rotatia culturilor este cunoscuta din cele mai vechi timpuri si a aparut ca o necesitate in dezvoltarea agriculturii Importanta rotatiei culturilor consta in contributia la sporirea fertilitatii solului cu ajutorul chiar al plantelor cultivate peteren oranduite dupa un plan special in acest scop

Rotatia permite folosirea stiintifica diferentiata a categoriilor de terenuri dintr-o exploatatie agricola sau la orice proprietar de pamant indiferent de marimea acesteia si inlesneste planificarea anticipata a sarcinilor agricole cum sunt sistemul de lucrare a solului aplicarea ingrasamintelor combaterea bolilor si daunatorilor combaterea buruienilor recoltarea si depozitarea productiei

Rotatia culturilor contribuie substantial la rezolvarea atat a problemelor agrotehnice cat si a celor economice si organizatorice rezultand in final marirea productiei si a productivitatii muncii la toate plantele cultivate

SOLAANUL 2010 2011 2012I porumb grau soia

II grau porumb soia

III soia grau porumb

25

CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ

31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole

Tabelul 3

Date iniţiale

CulturaSupraf

aţa - ha (Si)

Nota de bonitare pentru condiţiile

ecologice (Pi)

Corecţia pt distanţă şi felul drumului (k)

Coeficient de

potenţare (c)

Producţia medie

realizată

USporumb 200 70 015 15 6500US2grau 200 80 017 14 4500USsoia 130 90 020 12 3000TOTAL

1) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)

US1porumb =13075=9100Ni = Si x Pi USgrau 13080=10400

USsoia=13090=11700TOTAL =31200

2) Nota medie ponderată de bonitare

Nporumb=

Ngrau=

Nsoia=

3)Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare

=9285

Pkg grau= 5625

Pkg soia = 3333

26

4) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x k

Suprafaţă x coeficient corecţie130 015 USporumb 195130 017 USgrau 221130 020 USsoia 26

5)Nota de bonitare recalculată (Nbr)

Nbr = Nota totală de bonitare9100

ndash Corecţia195 US porumb 9080

Nbr = 10400 - 221 US grau 10377Nbr = 1170 - 26 US soia 11674

6)Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)

Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)

9080x

Coeficient de potenţare

15

USporumb 13620

Ntp = 10377 x 14 USgrau 14527Ntp = 11674 x 12 USsoia 15176

7) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)

Pt =

Nota totală de bonitare potenţată (Ntp)

13620

x

Producţia ce revine pe un

punct de bonitare

P(kgpunct)

9285USporumb 126461

7

145275625

USgrau 817143

15176 3333 USsoia 505816TOTAL= 258757

6

8) Producţia medie la hectar Pmc1

Pmc

prumb

= Producţia totală1264617

Suprafaţa totală130

=9727

Rezultatele pentru celelalte culturi

27

Pmc grau=817143130=6285

Pmc soia=505816130=3890

28

32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de

producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn

considerare şi pierderile rezultate prin levigare

Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha

separat pentru cele 3 culturi icircn parte

Tabelul 4

Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice

Nr Crt

SPECIFICARE UM CULTURA

porumb grau soiaN P K N P K N P K

1 Producţie medie

Kgha 9727 6285 3890

2 Consum specific

Kg sat

22 21 20 20 17 30 25 18 20

3 Sa de administrat

Kg 213 204 194 1257 1068 1885 972 70 778

4 Sa icircn sol Kg 45 31 30 40 25 42 28 19 305 Diferenţa de

admKg sa

168 173 164 857 818 1465 692 51 478

6 Pierderi prin levigare

13 5 7 13 6 8 12 4 7

7 Cant pierdută prin levigare

Kg sa

2184 865 1148 111 49 1172 83 20 334

8 Total sa de administrat

Kg 1898 1816 1754 868 867 1582 775 57 511

9 Tipul de icircngrăşămacircnt

NO4NO3 Super P c

Sare de K

NO4NO3

Super P c Sare de K

NO4NO3

Super P c

Sare de K

10 Conţinutul in sa a icircngr

Kgt 345 400 400 345 400 400 345 400 400

11 Doza de icircngr de administrat

kg 5501 454 4385 2515 2167 3955 2246 1425 1277

33 PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia

producţiile medii şi totale (tabelul 5)

Tabelul 5

29

Icircntocmirea planului de cultură

Cultura Suprafaţa (ha)

Producţii medii (kgha)

Producţia totală (t)

Preţ livrare (leikg)

PORUMB 200 9727 9727 070 GRAU 200 6285 6285 060 SOIA 130 3890 3890 120

34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se

icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn

acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului

lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele

financiare necesare pentru aprovizionare

DATELE NECESARE

1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei

2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte

3 Culturile premergătoare

4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi

5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor

6 Perioada de executare şi data lucrării

7 Mijloacele cu care se execută lucrarea

8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice

9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii

10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare

11 Amortismentul specific

12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota

pentru cheltuielile de aprovizionare

13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)

MODUL DE LUCRU

1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică

icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată

30

2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada

optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări

3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale

4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar

fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu

tariful pe ziom corespunzător

5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru

CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei

care reprezintă fondul de salarii

6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire

7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea

materialului folosit

8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor

materialelor se obţin cheltuielile de producţie

9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se

determină cheltuielile de producţie

10 După fiecare trimestru se fac totalurile

11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs

31

32

33

34

35

36

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura ___GRAcircU________

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente (tractor plus

semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen optim

folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrarea 5P ndash randamentul zilnic al maşinii

= agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m) 36V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră) 6000mht ndash durata zilei de lucru (ore) 8 hH ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

= ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) 125 cm distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor tractorului (c) 15

cm

= m

38

m

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

=25

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg) 240 kgd ndash lungimea roţii semănătorii (m) 174 mB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m) 36 mO ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii 20

=

5Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare a

semănătorii (kg) 400dm 3Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha) 240kghaB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m) 36 m

= m

~n ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

39

=

5Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatului 4 me ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii 15 m

=34+15=135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

6 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

=2362=144m

~n cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

=

40

Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre punctele de alimentare se calculează după formula

=136=36(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

7 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

=4001=400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

8 =4000801=320kg9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele

Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

=

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min) 30 minCm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

11 =

12 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

13 Nr saci=

41

N Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 14

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 4-semănători nr 4

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 56

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1852-lăţime m-suprafaţă ha 390

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 130-lăţime m 390-suprafaţă 130

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 1006-stacircnga m 25

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 240

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 320

10Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 4

-pt transportul seminţelor

nr 6

-total nr 10

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr --tractor+remorcă nr --auto-camion nr 1

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 336

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape

42

1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medie kghaNsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control)Nb - număr mediu de boabe icircn spiceMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3510000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

Nstha=

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de control

43

d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectarNb - număr mediu de boabe pe ştiuleteMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)

CAPITOLUL IVDETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI

CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al producţiei

medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură cu raportul

dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza costurilor şi

44

cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de activitate cerut de

menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de rentabilitate se poate proiecta

volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului critic pentru

a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă aceasta trebuie introdusă

icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat sau cu profit

programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici profit nici

pierderi

Determinarea cantitativă si reprezentarea grafică a PC la cultura de porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

45

11 Incarcat transportat t 715 1573 0096

22 Adm si deservit ha 130 27121 0165

33 Descarcat t 7150 0 0

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 21667 1325

TOTALTOTAL 259521 1586

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

46

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0178

22 Erbicidat si desrvit ha 130 28451 1422

33 Discuit si preg pat germinativ ha 130 678026 33901

44 Semanat + deservit ha 130 52813 2640

55 Prasit mecani 1 si manual 1 ha 130 1300 65

66 Prasit mecani 2 si manual 2 ha 130 70414 3520

TOTALTOTAL 963279 48161

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu Porumb (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb- fără profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 10000 leit

Productia totală de porumb PT= 1635 t

Suprafata cultivată cu porumb S = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

47

X= (CFha)(Pv-CVt) = 48161 ( 10 - 5891 ) = 11720 tha = 11000720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 11720 tha 10000 leit = 117200 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 117200 leiha = 117248161 leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de 1264510 la preţul de 7

lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei

(8175 kg ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

48

PROFIT

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

49

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 1000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1635000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1635000 200 = 8175 leiha

Productia medie de 8175 kgha la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 48161 + 8175 ) ( 10ndash 5891 )= 201256 tha =

2001256 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 201256 tha 5891 leit = 11855 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 11855 leiha = 60016 leiha

50

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

51

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 259521 259521

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 2218604 2218604

Ch variabile totale CVT lei 963279 963279

Ch variabile t CVt leit 5891 5891

Ch fixe totale CF lei 963279 963279

Ch fixe ha CFha leiha 48161 48161

Profit programat total Pr lei - 1635000

Profit programat ha Prha leiha - 8175

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1100720 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 2001256

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 938 0326

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 101298 74424

Pret de vacircnzare t Pv leit 10000 10000

Suprafata cultivată S ha 200 200

52

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE GRAU

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 261 3132 0001

22 Descarcat t 261 0 0

33 Adm So deservit ha 21 5068 0309

44 Arat 25 cm+grapat ha 21 1470 0899

55 Discuit si perg pat germ ha 21 6391 0390

66 Semanat si deservit sem ha 210 6222 0380

TOTALTOTAL 3241232 1989

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

53

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Administrat si desevit ha 200 5068 2534

22 Transport apa prep sol mii l 63 756 0378

33 Erbicidat si deservit ha 200 168 084

44 Recoltat creale paioase t 588 1568 784

55 Balotat deservit presa t 1512 20353 10176

TOTALTOTAL 43537 21768

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu grau (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - fără profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 600107312 1635 = 367038 leit

Productia medie de grau la punctul critic (X)

54

X= (CFha)(Pv-CVt) =238611 ( 8 - 367038 ) = 0664 tha =

664 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 0664 tha 8000 leit = 5316674 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 238611 leiha+ 5316674 leiha = 5555285

leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

grau icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de grau la preţul de 8 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (8175kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

55

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de graundash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

56

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - cu profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 13080000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =600107312 1635 =

367038 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 7563821 200 = 37819105

leiha

Productia medie de grau la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 238611 + 37819105 ) ( 8000 - 367038 )= 0498

tha = 498 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 04985 tha 8000 leit = 3988 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =238611 leiha+ 3988 leiha = 422611

leiha

57

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de grau ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

58

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de grau

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 3241232 3241232

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1112468 1112468

Ch variabile totale CVT lei 600107312 600107312

Ch variabile t CVt leit 367038 367038

Ch fixe totale CF lei 43537 43537

Ch fixe ha CFha leiha 21768 21768

Profit programat total Pr lei - 7563828

Profit programat ha Prha leiha - 8000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 664 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 498

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 5316674 3988

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 5555285 4226674

Pret de vacircnzare t Pv leit 8000 8000

Suprafata cultivată S ha 200 200

59

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE SOIA

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 195 429 8483

22 Descarcat t 195 0 0

33 Adm Si deservit ha 130 73965 0019

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 2166666 0556

TOTALTOTAL 2283531 9058

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

60

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0275

22 Erbicidat si deservit h 130 284511 2188

33 Discuit si preg Pat germ h 130 834782 6421

44 Semanat + deservit h 130 650 5

55 Recoltat soia t 3 7857 0060

66 Balotat deservit presa t 41 902 0069

TOTALTOTAL 182192 14013

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu soia (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia- fără profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =4091438 505700 = 0008 leit

Productia medie de soia la punctul critic (X)

61

X= (CFha)(Pv-CVt) = 14013 ( 3 - 0008 ) = 4683 tha = 4683

kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt =4683 tha 4091438 leit = 19160204 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+19160204 leiha = 19174217

leiha

Nivelul producţiei de 3890 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

soia icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de soia la preţul de 3 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (3890 kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soiandash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

63

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia - cu profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1517100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 4091438 505700 = 0008

leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1517100000 130 = 11670000

leiha

Productia medie de soia la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 14013 +11670000 ) ( 3 -0008 )= 3900405753

tha = 3900405 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 3900405753 tha 0008 leit = 31203 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+ 31203 leiha = 45216

leiha

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soia ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

65

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de soia

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 2283531 2283531

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1807907 1807907

Ch variabile totale CVT lei 4091438 4091438

Ch variabile t CVt leit 0008 0008

Ch fixe totale CF lei 182192 182192

Ch fixe ha CFha leiha 14013 14013

Profit programat total Pr lei - 1517100000

Profit programat ha Prha leiha - 11670000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 4683 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 3900405753

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 19160204 31203

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 19174213 45216

Pret de vacircnzare t Pv leit 3000 3000

Suprafata cultivată S ha 130 130

CONCLUZII SI RECOMANDARI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape3) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor4) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb

66

Productie principala 9727Productie secundara 12320Grau Productie principala 6289Productia secundara 7100SoiaProductie principala 3890Productie secundara 4100Efectuand eficienta celor trei culturi in urma rezultatelor acestora am observat ca cultura cea mai favorabila este porumbul urmata de cultura grauluiPe viitor cea mai buna cultura atat cantitativa cat si calitativa este cultura porumbului

Porumbul = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

67

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • PF Budianu Florin-Cristian s-a infiintat ca persoana fizica autorizata in luna iulie 2009 si a mai desfasurat activitate in acest domeniu activitate privata trei ani timp in care intr-o fabrica modernizata a fabricat produse lactate iar in ultimul branzeturi astfel a capatat experienta in aceasta activitate avand un atuu in plus pentru a o desfasura in continuare prin proiectul propus activitate fabricarea produselor lactate si branzeturilor intr-o fabrica construita conform standardelor Uniunii Europene in acest domeniu
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
          • Indicatori
          • Volume
            • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
            • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
              • C PREZENTAREA PROIECTULUI
                • C1 Obiectivele proiectului
                  • Indicatori
                  • Volume
                    • C3 Managementul proiectului
                    • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
                    • C6 Graficul estimat al proiectului
                    • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
                      • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                        • D1 Bazele de productie
                        • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D4 Indicatorii financiari
                        • Tabelul 1
                          • Tabelul 3
                            • N Centralizarea datelor
Page 5: Management in Agricultura

A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului

Tabel A61Puncte de lucru

NrCrt

TipSediul social punct de lucru

sucursala filiala loc de vanzareActivitate Localizare Adresa

1LOC Tomesti COM Tomesti JUDIASI

FABRICAREA PRODUSELOR LACTATE

SI BRANZETURILOR

Tomesti JUDIASI

COM JUD IASI

2N

B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE

B1 Istoricul activitatii

PF Budianu Florin-Cristian s-a infiintat ca persoana fizica autorizata in luna iulie 2009 si a mai desfasurat activitate in acest domeniu activitate privata trei ani timp in care intr-o fabrica modernizata a fabricat produse lactate iar in ultimul branzeturi astfel a capatat experienta in aceasta activitate avand un atuu in plus pentru a o desfasura in continuare prin proiectul propus activitate fabricarea produselor lactate si branzeturilor intr-o fabrica construita conform standardelor Uniunii Europene in acest domeniu

B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului

Tabel B22

Nr

Crt

LO

CA

LIT

AT

EJ

UD

ET

SU

PR

AF

A

TO

TA

LA

(MP

)C

AT

EG

OR

IA

DE

FO

LO

SIR

E

IND

IVIZ

A

EX

CL

US

IVA

(M

P)

VA

LO

AR

EA

C

ON

TA

BIL

A

(LE

I)

SE

RIE

C

ER

TIF

ICA

T

NR

C

ER

TIF

ICA

T

DA

TA

E

MIT

ER

II

1 Tomesti-IASI 5300000 E 350000 210N 500 110400N

TOTAL NA NA NA NA

5

B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate

Buget de venituri - cheltuieli si consumuri intermediare pentru produsul ndash

Indicatori UM Volume Producţia mediean litri 240 0I CONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3) 1963081587 11 Energie electrica 11997466289 12 Alte materiale 643374155 13 Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10din 1) 11997027II CONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA 23812014575III ALTE CONSUMURI(4+5+6) 219270530 14 Cheltuieli generale(3din I+II) 8985815217 15 Asigurări (8 din valoare pasare) 369752077 16 Amortismente 924373217A TOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 2796779776 1A1 din care pt producţia principala 32145574776 1B VALOAREA PRODUCTIEI 26350000637 1B1 din care pt producţia principala 26350000637 1C VENIT IMPOZABIL(B-A) 231354426559 1 (-)Impozite si taxe 463166971119 1D VENIT NET 1850377294473 1E RATA IMPOZABILA (CA1100) 11144 Venit net(DA1100) 89125F COST DE PRODUCTIE(A1100) 3214540775 1G PRET PIATA INTERN PREVIZIBIL 29450000007120 1H MARJA BRUTA(MB) 231354426 1H MARJA BRUTA(MB) 111445

3 Cheltuieli cu energia electrica si combustibilIndicatori kw kw Lei Lei Valoare leilitru

Curs leuEuro =44 zifabrica anfabrica Kw anfabricaCONSUMURI CU ENERGIA Laptefabrica 1299 Zile an 365

87 22741 6192 90852692 1083643 Total (lei)an 90855692 Total (Euro) 21968 Revine pe litru (lei) 1083643 1083643Revine pe litru (Euro) 261 261 Laptefabrica 1299 Zile an 365Consum energie mentinere ambient 9 24366 6192 9734217 Total (lei)fabrica 9734217 Total (Euro) 2352

Revine pe litru (lei) 116104 116104

Revine pe litru (Euro) 0279 0279 Laptefabrica 1299 Zile an 365

0 0 0 0 Total (lei)fabrica 0 Total (Euro) 0

6

Revine pe litru (lei) 0Revine pe litru (Euro) 0 Laptefabrica 0 Zile an 0

Laptefabrica 1299 Zile an 365Consum energie iluminat 9 24366 6192 9734217 Total (lei)fabrica 9734217 Total (Euro) 2352 Revine pe litru (lei) 116104 116104Revine pe litru(Euro) 0279 0279

Indicatori litri litri lei Lei Valoare leilitru zifabrica anfabrica litru anfabrica

CONSUMUL CU COMBUSTIBILUL Lapte fabrica 1299 Zile an 365Aprovizionarii cu lapte 3255 835605 74400 401067491 Alte operaţii tehnologice 0 0 0 0

Total (lei)fabrica 0 401067491 Total (Euro) 969804 4783724Revine pe litru (lei) 023250Revine pe litru (Euro) 0TOTAL CONSUMUL ENERGIE+COMBUSTIBILUL

Laptefabrica 1299 Zile an 365

Total (lei)fabrica 501654400 Total (Euro) 121303 Revine pe litru (lei) 5893472Revine pelitru (Euro) 1447Revine pe um (lei) 5893472Revine pe um (Euro) 1447

5Alte cheltuieli materiale+apa

Indicatori leiValoare leilitru

Litrian 0Cheltuieli diverse 59340000Total (lei) 53940000Total (Euro) 13043Revine pe um (lei) 643367Revine pe um (Euro) 155

9Asigurari

Indicatori Curs Valoare leicap

7

419 0

litri 6410025

Valoare lapte 31000000

Valoare asigurare lei 74954

Valoare asigurare Euro 3697525

Revine pe um (lei) 077

Revine pe um (Euro) 077

10AmortismentIndicatori Curs Valoare leilitru

419 0 Laptefabrica 0Valoare fabrica 12995 3875000000Valoare amortizare fabrici (2) lei 77500000Valoare amortizarefabrici (Euro) 18739Revine pe litru (leian) 151976Revine pe litru (Euroan) 21Revine pe um (lei) 924379Revine pe um (Euro) 21

B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime

Tabel B4 1

PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII PRIME

FURNIZORExtern

Intern

Adresa Cantitate aproxValoare

aprox (LEI)

aprox

din Produs lapte

1 SC DORNA SRL Intern SUCEAVA 700 3875000000 SC MILLISRL VASLUI 300 3100000000N

TOTAL 1000 6957000000

Produs AMBALAJE1 SCAGROLACT SRL intern Bacau 56838131

n

TOTAL 0 0

Produs n1

n

TOTAL 0 0

TOTAL 942035381

Tabel B4 2

PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII AUXILIARE

8

FURNIZORExternIntern

AdresaCantitate

aproxValoare aprox

(LEI)

aprox din total achizitii

Produs MATERIALE CONSUMABILE1 SC FURNIZORSA intern TULCEA 29885000nTOTAL 0 29885000

Produs ECHIPAMENTE DE PROTECTIEhellip1 SC ECHIP SRLnTOTAL 0 2790000

Produs AMBALAJE PUNGI DE POLIETILENA 1 SC CAMPACKSRLnTOTAL 0 5115000

TOTAL 37790000

Tabel B4 3

PRINCIPALII FURNIZORI DE SERVICII

FURNIZORExternIntern

Adresa Cantitate aproxValoare

aprox (LEI)

aprox din Serviciu 1

1 SCSERVICESRL Intern BOTOSANI 81731500nTOTAL 0 0

Serviciu hellip1nTOTAL 0 0

Serviciu n1nTOTAL 0 0

TOTAL 81731500

B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie

9

Tabel B51Principalii clienţi ai societatii

Nr crt

Client (Nume si adresa)

Valoare(lei)

Pondere

Termen de plata

1 SC FLORINSRL 1278618250 100 7-14 ZILE

N TOTAL 0 100

Tabel B52

Datele de identificare ale principalilor clienţi

Nr Crt

SocietateCod Unic de Inregistrare

TelefonFax

Adresa

1 FLORIN 554324

Produsele obtinute ndash produse lactate si branzeturi ndash sunt valorificate pe baza de contract la SC FLORIN SRL care preia intreaga cantitate de lapte aceasta avand retea de cofetarii si supermarket-uri Distributia se efectueaza direct fara intermediari Livrarile se fac zilnic cu termene de plata la 7-14 zile

PARTEA A II - A - DESCRIEREA PROIECTULUI

C PREZENTAREA PROIECTULUI

10

C1 Obiectivele proiectuluiFabrica de produse lactate si branzeturi

In acesta fabrica nr propunem in prima etapa sa punem in functiune o farbrice de lapte cu o capacitate medie de 8000 litri de lapte pe zi de la care se poate obtine lapte consum 25 gr iaurt 4 gr sana 35 gr lapte batut 25 gr smantana 25 gr frisca 32 grIn a doua etapa ne propunem sa etindem activitatea productiva in domeniul productiei de branzeturi si alte produse lactatePrezentul plan se refera numai la prima etapa a proiectului nostru si anume in functiunea fabrici de lactate si branzeturiFabrica de lactate va produce-in regim de productie va produce lapte batut din laptele achizitionat urmand ca acesta sa fie vandur en-gros-in regim de prestari servicii fbrica de lactate va fabrica produse pentru locuitorii din zona respectiva cu plata in lei sau in natura sub forma de lapte de vaca

Bugetele de venituri si cheltuieli agrozootehnice

Buget de venituri - cheltuieli si consumuri intermediare pentru produsul ndash

Lapte consum

Indicatori UM Volume Producţia medie laptean Buc 240 419 0I CONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3) 728772133 1

1 Energie electrica 98642024 12 Alte materiale 7750020 1

3 Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10din 1) 51615133II CONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA 67768III ALTE CONSUMURI( 5+6+7) 100297111 15 Cheltuieli generale(3din I+II) 18421046 1

6 Dobacircnzi la credite 558407 Asigurări(8 din valoare pasare) 24800046 18 Amortismente 23556060A TOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 24094221698 1A1 din care pt producţia principala 24094221686 1B VALOAREA PRODUCTIEI 967200250 1B1 din care pt producţia principala 967200250 1C VENIT IMPOZABIL(B-A) 308656798 1 (-)Impozite si taxe 55559144 1 (+)Subvenţii 253096654D VENIT NET 725 1E RATA IMPOZABILA (CA1100) 595 Venit net(DA1100) 6584017F COST DE PRODUCTIE(A1100) 6584009 1G PRET PIATA INTERN PREVIZIBIL 4030 1H MARJA BRUTA(MB) 308656 1H MARJA BRUTA(MB) 713

Caracteristicile principale ale constructiilor intentionate a se realiza prin proiect

11

Prin proiectul propus se va realiza o hala cu dimensiunile in plan 220m patrati cu regim de inaltime parter semiingropat cu scopul realizarii unui microclimat favorabil fabricari produselor lactate Constructia va fi realizata pe structura metalica ( cadre din profile metalice stalpi metalici fundatii din beton armat inchideri din panouri termoizolante sandwich ndash spuma poliuretanica intre doua foi de tabla aluminiu acoperis tip sarpanta in doua pante din acelasi tip de panouri dar cu alta geometrie a sectiunii ( cu coaste de rigidizare) tamplarii din PVC cu geamuri termoizolante)

La interior aceste panouri de inchidere ndash pereti si tavane ndash vor fi dublate de panouri de gips carton in vederea realizarii unor conditii impuse de proiect

Accesele in acest spatiu vor fi diferentiate si amplasate functie de importanta lor si de functiunile pe care le deservesc Astfel va fi un acces pe latura sudica a constructiei acces care va deservi spatiul de productie propriu zis si un acces secundar pe latura estica spre partea opusa care asigura aprovizionarea lapte si alte materiale necesare desfasurarii activitatii

Constructia se desfasoara numai pe parter si va cuprinde urmatoarele functiuni - un filtru fitosanitar pe latura sudica- sectia de curatare si conditionare- sectia de omogenizare- sectia de ambalare si de pozitare- laboratorul de analize fizico-chimice - sectia de intretinere si reparatii- un sas de acces spre spatiu de productie propriu zisa- spatiu de productie unde sunt depozitate podusele lactate si branzeturile- conducerea tehnico-economica a unitatii- un spatiu de depozitare rezerva apa si alte materiale tot aici va fi amplasata si centrala

termica cu rezervorul de apaHala va avea un aspect unitar estetic fiind functionala atat din punct de vedere al

fluxului tehnologoic cat si a confortului termicLa interior vor fi utilizate functie de destinatia fiecarei functiuni placaje de gresie si

Faianta in spatiile in care normele sanitare si de igiena impun astfele de finisaje varuri lavabile la peretii din panouri de gipscarton tamplarie din PVC pardoseli din beton sclivisit

Structura de rezistenta va fi realizata din profile metaliceInfrastructura se va realiza din fundatii continui de tipul bloc de fundatie din beton

simplu si elevatie din beton armat prevazuta la partea superioara cu centuraCu privire la instalatiile electrice acestea vor fi instalatii iluminat de forta de

automatizare de protectie si paratrasnet racord electricInstalatia de automatizare asigura microclimatul in hala prin ventilatie longitudinala

exhaustarea aerului pe frontonul halei supraveghere pe calculatorSunt necesare urmatoarele instalatii termice

- instalatii incalzire in incaperile filtrului sanitar- instalatii pentru realizare microclimat in hala centrala termica pentru incalzire

Sunt necesare urmatoarele instalatii sanitare- istalatii apa rece si apa calda in incaperile filtrului sanitar- instalatii apa rece pentru fluxul tehnologic in hala - retea apa rece de la putul existent la centrala termica si la hala- instalatii interioare de canalizare la filtru sanitar centrala termica racorduri exterioare

camine de vizitare si canalizare exterioaraAlimentarea cu gaze naturale se face de la reteaua deja existenta care alimenteaza

locuinta proprie

12

Parametrii constructivi si de performanta ai masinilor utilajelor si echipamentelor care se vor achizitiona prin proiect

Utilajele specifice necesare fluxului tehnologic sunt utilaje specializate pentru fabrica de lactate conform ofertei lansate acestea se vor procura de la o firma din Germania

Pentru realizarea microclimatului necesar desfasurarii activitatii fluxului tehnologicse va dota hala cu o suflanta de aer cald tip GP40 avand combustibil gaz metan prevazut cu un termostat in hala Se vor monta senzori de temperatura in hala si in exterior Se programeaza microclimatul pentru intreg ciclul de crestere asigurandu-se supravegherea parametrilor cu un calculator MC 34H-1A Prin exhaustare se asigura evacuarea aerului viciatiar admisia aerului proaspat se asigura prin 14 clapete de admisie actionate centralizat

In ce priveste masurile de protectia mediului atat proiectul principal de costructie a halei cu dotarile necesare cat si utlitatile prevazute retea apa istalatii sanitare toate sunt prevazute in proiect cu respectarea in totalitate a normativelor in vigoare privind protectia mediului

C3 Managementul proiectului

(Responsabilul legal)1 Nume Budianu Prenume Florin-Cristian Funcţia ADMINISTRATOR Studiile si experienţa (relevante pentru proiect)

C V Responsabilul legal

Icircntreprinderea Funcţia avuta Perioada

Milli SEF BIROU 2009-2011

In activitate In prezent

(Responsabilul tehnic)

C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului

Tabel C41 ndash

13

Lista de achizitii active

Nr Crt

Furnizor (daca este

cunoscut la momentul

depunerii cererii de finantare)

Date furnizor ProdusValoare estimata (EUR)

din total

valoare eligibila a proiectulu

i

1 idem idem

Asigurare microclimat si exhaustare aer viciat (3 ventilatoare jaluzele

protectii motoare)

2260 100

2 idem idem14 clape admisie aer

proaspat3820 100

3 idem idem1 suflanta GP40 incalzire

hala3070 100

4 idem idemCalculator MC 34 H 1A

supraveghere microclimat2290 100

5 idem idemDispozitiv de alarma pentru

depasire temperatura945 100

6 Idem idemDulap comanda electrica a

halei5420 100

7 Transport 1550 100

8 Montaj 2320 100

TOTAL 26907 100

Lista de achizitii materii prime

Nr Crt

Furnizor (daca este

cunoscut la momentul

depunerii cererii de finantare)

Date furnizor ProdusValoare estimata (EUR)

din total

necesar de materii

prime

1 DOROLACTAre in patrimoniu

fabrica de bacteriofungi

bacteriofungi 22884 92

2 NAPOLACTSpecializat i n produse

farmaceutice bacteriofungi 1469 8

n

TOTAL 15712 100

Intrucat legea 5072002 nu permite persoanelor fizicea utorizate sa angajeze personal salariat toate activitatile din fabrica se vor realiza pe baza de prestari sevici pe baza de contracte efectuate de terti

C6 Graficul estimat al proiectului

14

Proiectul va fi realizabil in 12 luni de la aprobarea finantariiLunile I ndashIII se vor realiza fundatiile Peretii laterali acoperisul reteaua de apa canalizareLunile IV ndash V - comparimentare spatii si relizarea instalatiiloir de incalzire si sanitareLunile VI ndashVII ndash procurare si montare utilajeLuna IX - finisaje si probe tehnologiceLunile X ndashXI incheiere contracte aprovizionarea cu lapte si bacteriofungi pentru producerea lactatelor si branzeturilorLuna XII - Inceputul activitatii specifice fabricarea de produse lactate si a branzeturiloriaurturilor cu fructe

C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri

Infiintarea fabrici de produse lactate si branzeturi va duce la o mai buna utilizare a potentialului agricol in zona unde isi desfasoara activitatea Prin constructia care se va realiza si activitatea ce se va desfasura vor duce la cresterea veniturilor la bugetul local prin taxele si impozitele care se platesc si desemeni la bugetul statului se vor plati impozite si taxe care in final vor fi in beneficiul cetatenilor Intrucat se vor utliza la dotarea fabrici numai utileje specializate in conformitate cu normele si standardele europene pentru aceste activitati aceasat va duce o protectie a mediului care sa se incadreze in normele stabilite pentru protejarea mediului incojurator

Pentru toate categoriile de materii prime se vor incheia contracte in asa fel incat sa fie asigurat mersul normal al fluxului tehnologic De asemeni si productia finita care se va realiza va fi livrata in intregime pe baza de contracte incheiate

D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI

D1 Bazele de productieCu proiect

A6 Denumire utilaj (noi)

Costuri Amortizare Intrtinere 2

Microclimat exhaustare aer viciat

2263 000 452

Clapete admisie aer proaspat 14 buc

3828 000 765

Suflanta GP 40 incalzire cu gaz m

3069 000 613

Calculator supraveghere microclimat

2294 000 458

Dispozitiv alarma depasiri temperatura

945 000 235

Dulap comanda electrica a halei

5425 000 108

Apometru D-112 4688 000 937

Pompa submersibila GRUNDFOS

18936 000 378727

Hidrofor cu butelie 25 l 10075 000 201Centrala termica 5141 000 1028

15

1304915

1179227

D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )

Proiectia contului de profit si pierdere activitate cu proiect CursLeu - euro 419

Nr Crt

Categoria AN 1 AN 2 AN 3 AN 4 AN 5

Venituri din exploatare

1 Venituri din vanzarea marfurilor Mii Lei 1702752 1917815 2115750 2278500 2433500Euro 29850 30500 34827 39100 41900

2 Productia vanduta Mii Lei

Euro 29850 30500 34827 39100 419003 Variatia stocurilor Mii Lei

Euro4 Alte venituri Mii Lei

Euro 17022752 1917815 211570 228500 24335005 Venituri din exploatare ndash total Mii Lei

Euro 29850 30500 34827 39100 41900

Cheltuieli pentru exploatare6 Cheltuieli materiale ndash total Mii Lei 972243 1068811 1154130 1211836 1272433

Euro 25133 27630 29835 31327 328947 Cheltuieli cu lucrari si servicii

executate de tertiMii Lei 72431 79662 86032 90334 94852

Euro 1827 2046 2224 1638 24558 Cheltuieli cu impozite taxe si

varsaminte asimilateMii Lei 19375 21297 23002 24149 25358

Euro 500 550 595 624 6559 Cheltuieli cu personalul ndash total Mii Lei

Euro10 Alte cheltuieli de exploatare Mii Lei

Euro11 Cheltuieli cu amortizarile si

provizioanele Mii Lei 40399 40399 40399 40399 40399

Euro 1044 1044 1044 1044 104412 Cheltuieli pentru exploatare - total Mii Lei 1104449 1225670 1303563 1366718 1433058

Euro 28551 31283 33698 35330 3704613 Rezultatul din exploatare Mii Lei 598303 707644 183686 911781 1000425

Euro 15467 18293 20996 23570 25708Venituri financiare ndash total

14 Venituri financiare ndash total Mii Lei 6200 6200 7750 7750 7750Euro 159 159 199 199 199

Cheltuieli financiare din care

15 Cheltuieli privind dobazileEuro

16 Altele Mii Lei 3100 3100 3875 3875 3875Euro 80 80 100 100 100

17 Cheltuieli financiare - total Mii Lei 3100 3100 3875 3875 3875

16

Euro 80 80 100 100 10018 Rezultatul financiar al exercitiului Mii Lei 3100 3100 3875 3875 3875

Euro 80 80 100 100 10019 Rezultatul brut al exercitiului Mii Lei

601403710744 816061 915656 1004300

Euro 15546 18373 21095 23670 2596220 Impozit pe profit Mii Lei 15036 177685 204015 228913 251082

Euro 3887 4592 2574 5917 649121 Profit net Mii Lei 451051 533058 612045 686743 753248

Euro 11660 13781 15820 17752 19471

D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )

Flux de numerar - previziuni Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5OPERATIUNEAPERIOADA

MII LEI I ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE 0 0 0 0 0A Total intrari de lichiditati din (A1+A2+A3)

A1 Aport la capitalul social si contul intreprinzatoruluiA2 Vanzari de active inclusiv TVA 0 0 0 0 0A3 Credite pe termen lung din care (A31 + A32) A31 Imprumut BancaA 32 Grant SAPARD 0 0 0 0 0

B Total iesiri de lichiditati prin (B1+B2+B3)B1 Achizitii de active fixe corporale inclusiv TVAB2 Achizitii de active fixe necorporale inclusiv TVAB3 Cresterea investitiilor in curs 0 0 0 0 0

C ExcedentDeficit de lichiditati (A-B) 0 0 0 0 0D1 Rambursari de Credite pe termen mediu si lung din care (D11+ D12) D11 Rate la imprumutul Banca D12 Rate la alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0 0 0D2 Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung din care (D21+D22) D21 La imprumutul Banca D22 La alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0 0 0

E Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2)

II ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI 1307275 1472387 1624350 1749300 1868300F Incasari din activitatea de exploatare inclusiv TVA ( F1)

2026276 2282199 2517742 2711415 2895F1 Vanzari varianta cu proiect

G Incasari din activitatea financiaraH Credite pe termen scurt 1307275 1472387 1624350 1749300 1868300K Plati pentru activitatea de exploatare inclusiv TVA

(dupa caz) din care0 0 0 0 0

1 Cheltuieli privind marfurile

2 Cheltuieli cu materiileprime 1053384 1158992 1257493 1314068 1379763

3 Cheltuieli cu materialele consumabile 67637 74400 80355 84368 88

4 Cheltuieli cu energia si apa 20131 22493 24291 25509 26

5 Altecheltuieli materiale 15816 16000 17273 18141 18

17

6 Cheltuieli cu serviciile executate de terti 86193 94798 102379107497 111

7 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate 19375 21297 23002 24149 24899

8 Cheltuieli cu personalul angajat 0 0 0 0 0

9 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 0 0 0 0 0

10 Alte cheltuieli exploatare 0 0 0 0 0

11 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele 40399 40399 40399 40399 40399

2222222111111

L Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA726438 788190 978547 1097283 1203032

M Plati pentru impozite si taxe (M1 + M2)

289180 339905 389938 437397 479659

M1 TVA de platit 106433 162224 185922 208482 228563

M2 Impozit pe profit 151746 177685 204401 228914

251069

N1 Rambursari de credite pe termen scurtN2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurtO1 DividendeP

Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1)

P Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2 + O1)

289180 339905 389938 437397 479659

Q Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) 434158 513908 588609 659886 700035II FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)R Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) 434158 513908 588609 659886 700035

S Disponibil de numerar al lunii precedenteDisponibil de numerar curent (S+R) 202425 636443 1150492 1739101 23989

T 636443 1150192 1739101 2398984 31223

D4 Indicatorii financiari

Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in lei) ndash 8052792035 lei

MII LEI___________________________________________________________________________Specificare AN 1 AN 2 AN 3 AN 4 AN 5___________________________________________________________________________Veniturile din exploatare (Ve)

1702752 1917815 2115750 2278500 2433500___________________________________________________________________________Cheltuieli de exploatare (Ce)

1104449 1210170 1303563 1366718 1433043___________________________________________________________________________

18

Rezultatul din exploatare (Re) = Se calculeaza Re = Ve ndash Ce - minim 10 din Ve

598303 707645 812187 911782 1000457___________________________________________________________________________

Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit

451051 533058 612045 686743 753248___________________________________________________________________________

Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)

Se calculeaza Dr= ViPn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)Pn

unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr ndash este=gt26 ANI

Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = PnVi x 100 () Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate

6 7 8 9 9___________________________________________________________________________

Cheltuieli financiare (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________

Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL

___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)

434158 531908 588609 659886 700035

Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8___________________________________________________________________________

19

CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA

ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI

21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Specificare Ha din total din agricol

Suprafaţa totală 530 1000 -

Teren agricol 300 150 1000

Teren arabil

- din care irigat

150 300 30

10 300 30

Păşuni naturale 30 400 40

Facircneţe naturale 20 300 30

Livezi 10 700 70

Vii 10 400 40

Teren neproductiv 100 10

Condiţii naturale

a) Temperatura medie anuală 125 grade Chelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipb) Precipitaţii medii anualehelliphelliphelliphellip450-550 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

c)Tipul de sol predominant textura panta ( argile nisipuri si prundisuri)luturile loessoide

de pe suprfafetele mai inalte slab inclinate)

Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi

Porumb = asigura recolte pe soluri variate insa rezultatele cele mai bune se obtin pe soluri adanci fertileluto-nisipoasa Pe solurile cu phlt58 se impune amendarea acestora Nu sunt favorabile solurile argiloase tasate compacte

GracircuSolurile lutoase şi lutoargiloase cu fertilitate naturală ridicată sunt cele mai potrivite pentru cultura gracircului Solurile cu exces de umiditate sau cele uşoare foarte permeabile nu sunt potrivite pentru gracircu Limitele optime de pH sunt de 6-75 iar icircn condiţiile solurilor mai acide

sau alcaline se impune lucrarea de cercetare a pH-ului prin amendareDin punct de vedere al tipului de sol gracircul realizează cele mai mari producţii pe solurile cernoziomice şi brun roşcate

Soia = are o capacitate ridicata de adaptare dar cele mai bune rezultate se obtin in zona temperatecaldacu umiditate suficienta si soluri propice

Fata de sol cerintele sunt ridicate necesitand terenul cu textura mijlocie bogate in humusph-ul neutru bine aprovizionate in fosforpotasiucalciu cum ar ficernoziomurilesolurile bun roscatealuviale

22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)

Porumb = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

Gracircu = genul Triticum aestivum L) este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Faina de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale

Soia = se cultiva in primul rand pentru continutul ridicat de boabe in substante proteice (27-50) si grasimi(17-27) Semintele se pot utiliza in hrana oamenilorin obtinerea de furaje concentrate si pentru extragerea uleiului

Uleiul se utilizeaza pentru consumla prepararea margarineia vopselelorpentru picturaa maselor plastice iar sroturile si turtele in furajarea animalelor

Planta intreaga se utilizeaza ca furajca ingrasamant verde

Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cuturii

21

PORUMB

RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumiiHIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta

HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz

GRAcircU

Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţieGRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric

22

SOIACele mai importante soiurile romanesti de soia sunt ROMANESC 99 ATLAS COLUMNA TRIUMF DANUBIAN Soiul ROMANESC 99Caractere morfologiceInaltimea plantei 92 -100 cmInaltimea insertiei primei pastai 15 - 18 cmCuloarea bobului galbena cu hilul cenusiuMMB 150 -180 gInsusiri fiziologiceGrupa de precocitate timpuriu (00)Perioada de vegetatie 105 -117 zilePrezinta rezistenta la foarte buna la cadere scuturare medie la secetaRezistenta la boli buna la mozaicul soiei arsura bacteriana medie la manaInsusiri de calitateContinutul in proteina 39-44 Continutul in grasimi 19 - 22 5ProductiaProductia la irigat 4000 kg haProductia la neirigat 3000 kg haDensitatea recomandata 450 -500 mii planteha Soiul ATLASCaractere morfologiceInaltimea plantei 90 -95 cmInaltimea insertiei primei pastai 14 - 16 cmCuloarea bobului galbena cu hilul galbenMMB 150 -200 gInsusiri fiziologiceGrupa de precocitate timpuriu (00)Perioada de vegetatie 105 -120 zilePrezinta rezistenta la foarte buna la cadere scuturare medie la secetaRezistenta la boli mediu la mozaicul soiei arsura bacteriana medie sensibil la manaInsusiri de calitateContinutul in proteina 385-42 Continutul in grasimi 195 - 23 5ProductiaProductia la irigat 3700 kg haProductia la neirigat 2900 kg haDensitatea recomandata 400 -500 mii planteha

23

23 Intocmirea asolamentului

Asolamentul

reprezintatilde impartirea terenurilor in sole (tarlale) pe care plantele de cultura se succed in timp si spatiu intr-o ordine bine stabilita si pe care se aplica sisteme rationale de lucrare a solului de fertilizare si de protectie a culturii in vederea cresterii fertilitatii solului a sporirii cantitative si calitative a productiilor agricole

Sola (tarlaua)

este suprafata de teren din cadrul asolamentului cu sol omogen pe care se cultiva o singura specie Sola este delimitata de sosele drumuri cai ferate vetre de sat paduri canale etc suprafata unei sole depinde de zona relief tipul asolamentului

Sola mixtatilde (combinata)

este suprafat de tren din cadrul asolamentului cu sol omogen pe care se cultiva doua trei specii cu insusiri biologice asemanatoare (mazare soia fasole) in cadrul solei mixte plantele pot ocupa suprafete egale sau diferite

Parcela

este o subdiviziune a solei mixte delimitata de limite naturale sau antropice avand o singura categorie de folosinta pe care se cultiva o singura specie in cazul terenurilor plane parcela corespunde solei iar in cazul terenurilor framantate mai multe parcele la un loc formeaza o sola mixta

Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 530Suprafaţa medie a solei 170

24

Tabelul 2

Schema rotaţiei culturilor

Rotatia culturilor este cunoscuta din cele mai vechi timpuri si a aparut ca o necesitate in dezvoltarea agriculturii Importanta rotatiei culturilor consta in contributia la sporirea fertilitatii solului cu ajutorul chiar al plantelor cultivate peteren oranduite dupa un plan special in acest scop

Rotatia permite folosirea stiintifica diferentiata a categoriilor de terenuri dintr-o exploatatie agricola sau la orice proprietar de pamant indiferent de marimea acesteia si inlesneste planificarea anticipata a sarcinilor agricole cum sunt sistemul de lucrare a solului aplicarea ingrasamintelor combaterea bolilor si daunatorilor combaterea buruienilor recoltarea si depozitarea productiei

Rotatia culturilor contribuie substantial la rezolvarea atat a problemelor agrotehnice cat si a celor economice si organizatorice rezultand in final marirea productiei si a productivitatii muncii la toate plantele cultivate

SOLAANUL 2010 2011 2012I porumb grau soia

II grau porumb soia

III soia grau porumb

25

CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ

31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole

Tabelul 3

Date iniţiale

CulturaSupraf

aţa - ha (Si)

Nota de bonitare pentru condiţiile

ecologice (Pi)

Corecţia pt distanţă şi felul drumului (k)

Coeficient de

potenţare (c)

Producţia medie

realizată

USporumb 200 70 015 15 6500US2grau 200 80 017 14 4500USsoia 130 90 020 12 3000TOTAL

1) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)

US1porumb =13075=9100Ni = Si x Pi USgrau 13080=10400

USsoia=13090=11700TOTAL =31200

2) Nota medie ponderată de bonitare

Nporumb=

Ngrau=

Nsoia=

3)Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare

=9285

Pkg grau= 5625

Pkg soia = 3333

26

4) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x k

Suprafaţă x coeficient corecţie130 015 USporumb 195130 017 USgrau 221130 020 USsoia 26

5)Nota de bonitare recalculată (Nbr)

Nbr = Nota totală de bonitare9100

ndash Corecţia195 US porumb 9080

Nbr = 10400 - 221 US grau 10377Nbr = 1170 - 26 US soia 11674

6)Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)

Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)

9080x

Coeficient de potenţare

15

USporumb 13620

Ntp = 10377 x 14 USgrau 14527Ntp = 11674 x 12 USsoia 15176

7) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)

Pt =

Nota totală de bonitare potenţată (Ntp)

13620

x

Producţia ce revine pe un

punct de bonitare

P(kgpunct)

9285USporumb 126461

7

145275625

USgrau 817143

15176 3333 USsoia 505816TOTAL= 258757

6

8) Producţia medie la hectar Pmc1

Pmc

prumb

= Producţia totală1264617

Suprafaţa totală130

=9727

Rezultatele pentru celelalte culturi

27

Pmc grau=817143130=6285

Pmc soia=505816130=3890

28

32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de

producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn

considerare şi pierderile rezultate prin levigare

Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha

separat pentru cele 3 culturi icircn parte

Tabelul 4

Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice

Nr Crt

SPECIFICARE UM CULTURA

porumb grau soiaN P K N P K N P K

1 Producţie medie

Kgha 9727 6285 3890

2 Consum specific

Kg sat

22 21 20 20 17 30 25 18 20

3 Sa de administrat

Kg 213 204 194 1257 1068 1885 972 70 778

4 Sa icircn sol Kg 45 31 30 40 25 42 28 19 305 Diferenţa de

admKg sa

168 173 164 857 818 1465 692 51 478

6 Pierderi prin levigare

13 5 7 13 6 8 12 4 7

7 Cant pierdută prin levigare

Kg sa

2184 865 1148 111 49 1172 83 20 334

8 Total sa de administrat

Kg 1898 1816 1754 868 867 1582 775 57 511

9 Tipul de icircngrăşămacircnt

NO4NO3 Super P c

Sare de K

NO4NO3

Super P c Sare de K

NO4NO3

Super P c

Sare de K

10 Conţinutul in sa a icircngr

Kgt 345 400 400 345 400 400 345 400 400

11 Doza de icircngr de administrat

kg 5501 454 4385 2515 2167 3955 2246 1425 1277

33 PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia

producţiile medii şi totale (tabelul 5)

Tabelul 5

29

Icircntocmirea planului de cultură

Cultura Suprafaţa (ha)

Producţii medii (kgha)

Producţia totală (t)

Preţ livrare (leikg)

PORUMB 200 9727 9727 070 GRAU 200 6285 6285 060 SOIA 130 3890 3890 120

34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se

icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn

acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului

lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele

financiare necesare pentru aprovizionare

DATELE NECESARE

1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei

2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte

3 Culturile premergătoare

4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi

5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor

6 Perioada de executare şi data lucrării

7 Mijloacele cu care se execută lucrarea

8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice

9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii

10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare

11 Amortismentul specific

12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota

pentru cheltuielile de aprovizionare

13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)

MODUL DE LUCRU

1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică

icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată

30

2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada

optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări

3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale

4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar

fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu

tariful pe ziom corespunzător

5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru

CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei

care reprezintă fondul de salarii

6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire

7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea

materialului folosit

8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor

materialelor se obţin cheltuielile de producţie

9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se

determină cheltuielile de producţie

10 După fiecare trimestru se fac totalurile

11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs

31

32

33

34

35

36

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura ___GRAcircU________

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente (tractor plus

semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen optim

folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrarea 5P ndash randamentul zilnic al maşinii

= agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m) 36V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră) 6000mht ndash durata zilei de lucru (ore) 8 hH ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

= ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) 125 cm distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor tractorului (c) 15

cm

= m

38

m

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

=25

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg) 240 kgd ndash lungimea roţii semănătorii (m) 174 mB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m) 36 mO ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii 20

=

5Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare a

semănătorii (kg) 400dm 3Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha) 240kghaB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m) 36 m

= m

~n ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

39

=

5Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatului 4 me ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii 15 m

=34+15=135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

6 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

=2362=144m

~n cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

=

40

Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre punctele de alimentare se calculează după formula

=136=36(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

7 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

=4001=400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

8 =4000801=320kg9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele

Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

=

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min) 30 minCm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

11 =

12 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

13 Nr saci=

41

N Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 14

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 4-semănători nr 4

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 56

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1852-lăţime m-suprafaţă ha 390

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 130-lăţime m 390-suprafaţă 130

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 1006-stacircnga m 25

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 240

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 320

10Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 4

-pt transportul seminţelor

nr 6

-total nr 10

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr --tractor+remorcă nr --auto-camion nr 1

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 336

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape

42

1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medie kghaNsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control)Nb - număr mediu de boabe icircn spiceMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3510000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

Nstha=

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de control

43

d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectarNb - număr mediu de boabe pe ştiuleteMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)

CAPITOLUL IVDETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI

CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al producţiei

medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură cu raportul

dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza costurilor şi

44

cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de activitate cerut de

menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de rentabilitate se poate proiecta

volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului critic pentru

a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă aceasta trebuie introdusă

icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat sau cu profit

programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici profit nici

pierderi

Determinarea cantitativă si reprezentarea grafică a PC la cultura de porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

45

11 Incarcat transportat t 715 1573 0096

22 Adm si deservit ha 130 27121 0165

33 Descarcat t 7150 0 0

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 21667 1325

TOTALTOTAL 259521 1586

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

46

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0178

22 Erbicidat si desrvit ha 130 28451 1422

33 Discuit si preg pat germinativ ha 130 678026 33901

44 Semanat + deservit ha 130 52813 2640

55 Prasit mecani 1 si manual 1 ha 130 1300 65

66 Prasit mecani 2 si manual 2 ha 130 70414 3520

TOTALTOTAL 963279 48161

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu Porumb (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb- fără profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 10000 leit

Productia totală de porumb PT= 1635 t

Suprafata cultivată cu porumb S = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

47

X= (CFha)(Pv-CVt) = 48161 ( 10 - 5891 ) = 11720 tha = 11000720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 11720 tha 10000 leit = 117200 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 117200 leiha = 117248161 leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de 1264510 la preţul de 7

lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei

(8175 kg ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

48

PROFIT

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

49

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 1000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1635000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1635000 200 = 8175 leiha

Productia medie de 8175 kgha la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 48161 + 8175 ) ( 10ndash 5891 )= 201256 tha =

2001256 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 201256 tha 5891 leit = 11855 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 11855 leiha = 60016 leiha

50

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

51

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 259521 259521

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 2218604 2218604

Ch variabile totale CVT lei 963279 963279

Ch variabile t CVt leit 5891 5891

Ch fixe totale CF lei 963279 963279

Ch fixe ha CFha leiha 48161 48161

Profit programat total Pr lei - 1635000

Profit programat ha Prha leiha - 8175

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1100720 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 2001256

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 938 0326

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 101298 74424

Pret de vacircnzare t Pv leit 10000 10000

Suprafata cultivată S ha 200 200

52

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE GRAU

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 261 3132 0001

22 Descarcat t 261 0 0

33 Adm So deservit ha 21 5068 0309

44 Arat 25 cm+grapat ha 21 1470 0899

55 Discuit si perg pat germ ha 21 6391 0390

66 Semanat si deservit sem ha 210 6222 0380

TOTALTOTAL 3241232 1989

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

53

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Administrat si desevit ha 200 5068 2534

22 Transport apa prep sol mii l 63 756 0378

33 Erbicidat si deservit ha 200 168 084

44 Recoltat creale paioase t 588 1568 784

55 Balotat deservit presa t 1512 20353 10176

TOTALTOTAL 43537 21768

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu grau (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - fără profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 600107312 1635 = 367038 leit

Productia medie de grau la punctul critic (X)

54

X= (CFha)(Pv-CVt) =238611 ( 8 - 367038 ) = 0664 tha =

664 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 0664 tha 8000 leit = 5316674 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 238611 leiha+ 5316674 leiha = 5555285

leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

grau icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de grau la preţul de 8 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (8175kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

55

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de graundash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

56

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - cu profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 13080000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =600107312 1635 =

367038 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 7563821 200 = 37819105

leiha

Productia medie de grau la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 238611 + 37819105 ) ( 8000 - 367038 )= 0498

tha = 498 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 04985 tha 8000 leit = 3988 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =238611 leiha+ 3988 leiha = 422611

leiha

57

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de grau ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

58

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de grau

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 3241232 3241232

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1112468 1112468

Ch variabile totale CVT lei 600107312 600107312

Ch variabile t CVt leit 367038 367038

Ch fixe totale CF lei 43537 43537

Ch fixe ha CFha leiha 21768 21768

Profit programat total Pr lei - 7563828

Profit programat ha Prha leiha - 8000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 664 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 498

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 5316674 3988

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 5555285 4226674

Pret de vacircnzare t Pv leit 8000 8000

Suprafata cultivată S ha 200 200

59

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE SOIA

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 195 429 8483

22 Descarcat t 195 0 0

33 Adm Si deservit ha 130 73965 0019

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 2166666 0556

TOTALTOTAL 2283531 9058

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

60

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0275

22 Erbicidat si deservit h 130 284511 2188

33 Discuit si preg Pat germ h 130 834782 6421

44 Semanat + deservit h 130 650 5

55 Recoltat soia t 3 7857 0060

66 Balotat deservit presa t 41 902 0069

TOTALTOTAL 182192 14013

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu soia (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia- fără profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =4091438 505700 = 0008 leit

Productia medie de soia la punctul critic (X)

61

X= (CFha)(Pv-CVt) = 14013 ( 3 - 0008 ) = 4683 tha = 4683

kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt =4683 tha 4091438 leit = 19160204 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+19160204 leiha = 19174217

leiha

Nivelul producţiei de 3890 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

soia icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de soia la preţul de 3 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (3890 kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soiandash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

63

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia - cu profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1517100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 4091438 505700 = 0008

leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1517100000 130 = 11670000

leiha

Productia medie de soia la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 14013 +11670000 ) ( 3 -0008 )= 3900405753

tha = 3900405 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 3900405753 tha 0008 leit = 31203 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+ 31203 leiha = 45216

leiha

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soia ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

65

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de soia

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 2283531 2283531

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1807907 1807907

Ch variabile totale CVT lei 4091438 4091438

Ch variabile t CVt leit 0008 0008

Ch fixe totale CF lei 182192 182192

Ch fixe ha CFha leiha 14013 14013

Profit programat total Pr lei - 1517100000

Profit programat ha Prha leiha - 11670000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 4683 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 3900405753

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 19160204 31203

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 19174213 45216

Pret de vacircnzare t Pv leit 3000 3000

Suprafata cultivată S ha 130 130

CONCLUZII SI RECOMANDARI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape3) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor4) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb

66

Productie principala 9727Productie secundara 12320Grau Productie principala 6289Productia secundara 7100SoiaProductie principala 3890Productie secundara 4100Efectuand eficienta celor trei culturi in urma rezultatelor acestora am observat ca cultura cea mai favorabila este porumbul urmata de cultura grauluiPe viitor cea mai buna cultura atat cantitativa cat si calitativa este cultura porumbului

Porumbul = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

67

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • PF Budianu Florin-Cristian s-a infiintat ca persoana fizica autorizata in luna iulie 2009 si a mai desfasurat activitate in acest domeniu activitate privata trei ani timp in care intr-o fabrica modernizata a fabricat produse lactate iar in ultimul branzeturi astfel a capatat experienta in aceasta activitate avand un atuu in plus pentru a o desfasura in continuare prin proiectul propus activitate fabricarea produselor lactate si branzeturilor intr-o fabrica construita conform standardelor Uniunii Europene in acest domeniu
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
          • Indicatori
          • Volume
            • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
            • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
              • C PREZENTAREA PROIECTULUI
                • C1 Obiectivele proiectului
                  • Indicatori
                  • Volume
                    • C3 Managementul proiectului
                    • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
                    • C6 Graficul estimat al proiectului
                    • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
                      • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                        • D1 Bazele de productie
                        • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D4 Indicatorii financiari
                        • Tabelul 1
                          • Tabelul 3
                            • N Centralizarea datelor
Page 6: Management in Agricultura

B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate

Buget de venituri - cheltuieli si consumuri intermediare pentru produsul ndash

Indicatori UM Volume Producţia mediean litri 240 0I CONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3) 1963081587 11 Energie electrica 11997466289 12 Alte materiale 643374155 13 Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10din 1) 11997027II CONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA 23812014575III ALTE CONSUMURI(4+5+6) 219270530 14 Cheltuieli generale(3din I+II) 8985815217 15 Asigurări (8 din valoare pasare) 369752077 16 Amortismente 924373217A TOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 2796779776 1A1 din care pt producţia principala 32145574776 1B VALOAREA PRODUCTIEI 26350000637 1B1 din care pt producţia principala 26350000637 1C VENIT IMPOZABIL(B-A) 231354426559 1 (-)Impozite si taxe 463166971119 1D VENIT NET 1850377294473 1E RATA IMPOZABILA (CA1100) 11144 Venit net(DA1100) 89125F COST DE PRODUCTIE(A1100) 3214540775 1G PRET PIATA INTERN PREVIZIBIL 29450000007120 1H MARJA BRUTA(MB) 231354426 1H MARJA BRUTA(MB) 111445

3 Cheltuieli cu energia electrica si combustibilIndicatori kw kw Lei Lei Valoare leilitru

Curs leuEuro =44 zifabrica anfabrica Kw anfabricaCONSUMURI CU ENERGIA Laptefabrica 1299 Zile an 365

87 22741 6192 90852692 1083643 Total (lei)an 90855692 Total (Euro) 21968 Revine pe litru (lei) 1083643 1083643Revine pe litru (Euro) 261 261 Laptefabrica 1299 Zile an 365Consum energie mentinere ambient 9 24366 6192 9734217 Total (lei)fabrica 9734217 Total (Euro) 2352

Revine pe litru (lei) 116104 116104

Revine pe litru (Euro) 0279 0279 Laptefabrica 1299 Zile an 365

0 0 0 0 Total (lei)fabrica 0 Total (Euro) 0

6

Revine pe litru (lei) 0Revine pe litru (Euro) 0 Laptefabrica 0 Zile an 0

Laptefabrica 1299 Zile an 365Consum energie iluminat 9 24366 6192 9734217 Total (lei)fabrica 9734217 Total (Euro) 2352 Revine pe litru (lei) 116104 116104Revine pe litru(Euro) 0279 0279

Indicatori litri litri lei Lei Valoare leilitru zifabrica anfabrica litru anfabrica

CONSUMUL CU COMBUSTIBILUL Lapte fabrica 1299 Zile an 365Aprovizionarii cu lapte 3255 835605 74400 401067491 Alte operaţii tehnologice 0 0 0 0

Total (lei)fabrica 0 401067491 Total (Euro) 969804 4783724Revine pe litru (lei) 023250Revine pe litru (Euro) 0TOTAL CONSUMUL ENERGIE+COMBUSTIBILUL

Laptefabrica 1299 Zile an 365

Total (lei)fabrica 501654400 Total (Euro) 121303 Revine pe litru (lei) 5893472Revine pelitru (Euro) 1447Revine pe um (lei) 5893472Revine pe um (Euro) 1447

5Alte cheltuieli materiale+apa

Indicatori leiValoare leilitru

Litrian 0Cheltuieli diverse 59340000Total (lei) 53940000Total (Euro) 13043Revine pe um (lei) 643367Revine pe um (Euro) 155

9Asigurari

Indicatori Curs Valoare leicap

7

419 0

litri 6410025

Valoare lapte 31000000

Valoare asigurare lei 74954

Valoare asigurare Euro 3697525

Revine pe um (lei) 077

Revine pe um (Euro) 077

10AmortismentIndicatori Curs Valoare leilitru

419 0 Laptefabrica 0Valoare fabrica 12995 3875000000Valoare amortizare fabrici (2) lei 77500000Valoare amortizarefabrici (Euro) 18739Revine pe litru (leian) 151976Revine pe litru (Euroan) 21Revine pe um (lei) 924379Revine pe um (Euro) 21

B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime

Tabel B4 1

PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII PRIME

FURNIZORExtern

Intern

Adresa Cantitate aproxValoare

aprox (LEI)

aprox

din Produs lapte

1 SC DORNA SRL Intern SUCEAVA 700 3875000000 SC MILLISRL VASLUI 300 3100000000N

TOTAL 1000 6957000000

Produs AMBALAJE1 SCAGROLACT SRL intern Bacau 56838131

n

TOTAL 0 0

Produs n1

n

TOTAL 0 0

TOTAL 942035381

Tabel B4 2

PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII AUXILIARE

8

FURNIZORExternIntern

AdresaCantitate

aproxValoare aprox

(LEI)

aprox din total achizitii

Produs MATERIALE CONSUMABILE1 SC FURNIZORSA intern TULCEA 29885000nTOTAL 0 29885000

Produs ECHIPAMENTE DE PROTECTIEhellip1 SC ECHIP SRLnTOTAL 0 2790000

Produs AMBALAJE PUNGI DE POLIETILENA 1 SC CAMPACKSRLnTOTAL 0 5115000

TOTAL 37790000

Tabel B4 3

PRINCIPALII FURNIZORI DE SERVICII

FURNIZORExternIntern

Adresa Cantitate aproxValoare

aprox (LEI)

aprox din Serviciu 1

1 SCSERVICESRL Intern BOTOSANI 81731500nTOTAL 0 0

Serviciu hellip1nTOTAL 0 0

Serviciu n1nTOTAL 0 0

TOTAL 81731500

B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie

9

Tabel B51Principalii clienţi ai societatii

Nr crt

Client (Nume si adresa)

Valoare(lei)

Pondere

Termen de plata

1 SC FLORINSRL 1278618250 100 7-14 ZILE

N TOTAL 0 100

Tabel B52

Datele de identificare ale principalilor clienţi

Nr Crt

SocietateCod Unic de Inregistrare

TelefonFax

Adresa

1 FLORIN 554324

Produsele obtinute ndash produse lactate si branzeturi ndash sunt valorificate pe baza de contract la SC FLORIN SRL care preia intreaga cantitate de lapte aceasta avand retea de cofetarii si supermarket-uri Distributia se efectueaza direct fara intermediari Livrarile se fac zilnic cu termene de plata la 7-14 zile

PARTEA A II - A - DESCRIEREA PROIECTULUI

C PREZENTAREA PROIECTULUI

10

C1 Obiectivele proiectuluiFabrica de produse lactate si branzeturi

In acesta fabrica nr propunem in prima etapa sa punem in functiune o farbrice de lapte cu o capacitate medie de 8000 litri de lapte pe zi de la care se poate obtine lapte consum 25 gr iaurt 4 gr sana 35 gr lapte batut 25 gr smantana 25 gr frisca 32 grIn a doua etapa ne propunem sa etindem activitatea productiva in domeniul productiei de branzeturi si alte produse lactatePrezentul plan se refera numai la prima etapa a proiectului nostru si anume in functiunea fabrici de lactate si branzeturiFabrica de lactate va produce-in regim de productie va produce lapte batut din laptele achizitionat urmand ca acesta sa fie vandur en-gros-in regim de prestari servicii fbrica de lactate va fabrica produse pentru locuitorii din zona respectiva cu plata in lei sau in natura sub forma de lapte de vaca

Bugetele de venituri si cheltuieli agrozootehnice

Buget de venituri - cheltuieli si consumuri intermediare pentru produsul ndash

Lapte consum

Indicatori UM Volume Producţia medie laptean Buc 240 419 0I CONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3) 728772133 1

1 Energie electrica 98642024 12 Alte materiale 7750020 1

3 Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10din 1) 51615133II CONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA 67768III ALTE CONSUMURI( 5+6+7) 100297111 15 Cheltuieli generale(3din I+II) 18421046 1

6 Dobacircnzi la credite 558407 Asigurări(8 din valoare pasare) 24800046 18 Amortismente 23556060A TOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 24094221698 1A1 din care pt producţia principala 24094221686 1B VALOAREA PRODUCTIEI 967200250 1B1 din care pt producţia principala 967200250 1C VENIT IMPOZABIL(B-A) 308656798 1 (-)Impozite si taxe 55559144 1 (+)Subvenţii 253096654D VENIT NET 725 1E RATA IMPOZABILA (CA1100) 595 Venit net(DA1100) 6584017F COST DE PRODUCTIE(A1100) 6584009 1G PRET PIATA INTERN PREVIZIBIL 4030 1H MARJA BRUTA(MB) 308656 1H MARJA BRUTA(MB) 713

Caracteristicile principale ale constructiilor intentionate a se realiza prin proiect

11

Prin proiectul propus se va realiza o hala cu dimensiunile in plan 220m patrati cu regim de inaltime parter semiingropat cu scopul realizarii unui microclimat favorabil fabricari produselor lactate Constructia va fi realizata pe structura metalica ( cadre din profile metalice stalpi metalici fundatii din beton armat inchideri din panouri termoizolante sandwich ndash spuma poliuretanica intre doua foi de tabla aluminiu acoperis tip sarpanta in doua pante din acelasi tip de panouri dar cu alta geometrie a sectiunii ( cu coaste de rigidizare) tamplarii din PVC cu geamuri termoizolante)

La interior aceste panouri de inchidere ndash pereti si tavane ndash vor fi dublate de panouri de gips carton in vederea realizarii unor conditii impuse de proiect

Accesele in acest spatiu vor fi diferentiate si amplasate functie de importanta lor si de functiunile pe care le deservesc Astfel va fi un acces pe latura sudica a constructiei acces care va deservi spatiul de productie propriu zis si un acces secundar pe latura estica spre partea opusa care asigura aprovizionarea lapte si alte materiale necesare desfasurarii activitatii

Constructia se desfasoara numai pe parter si va cuprinde urmatoarele functiuni - un filtru fitosanitar pe latura sudica- sectia de curatare si conditionare- sectia de omogenizare- sectia de ambalare si de pozitare- laboratorul de analize fizico-chimice - sectia de intretinere si reparatii- un sas de acces spre spatiu de productie propriu zisa- spatiu de productie unde sunt depozitate podusele lactate si branzeturile- conducerea tehnico-economica a unitatii- un spatiu de depozitare rezerva apa si alte materiale tot aici va fi amplasata si centrala

termica cu rezervorul de apaHala va avea un aspect unitar estetic fiind functionala atat din punct de vedere al

fluxului tehnologoic cat si a confortului termicLa interior vor fi utilizate functie de destinatia fiecarei functiuni placaje de gresie si

Faianta in spatiile in care normele sanitare si de igiena impun astfele de finisaje varuri lavabile la peretii din panouri de gipscarton tamplarie din PVC pardoseli din beton sclivisit

Structura de rezistenta va fi realizata din profile metaliceInfrastructura se va realiza din fundatii continui de tipul bloc de fundatie din beton

simplu si elevatie din beton armat prevazuta la partea superioara cu centuraCu privire la instalatiile electrice acestea vor fi instalatii iluminat de forta de

automatizare de protectie si paratrasnet racord electricInstalatia de automatizare asigura microclimatul in hala prin ventilatie longitudinala

exhaustarea aerului pe frontonul halei supraveghere pe calculatorSunt necesare urmatoarele instalatii termice

- instalatii incalzire in incaperile filtrului sanitar- instalatii pentru realizare microclimat in hala centrala termica pentru incalzire

Sunt necesare urmatoarele instalatii sanitare- istalatii apa rece si apa calda in incaperile filtrului sanitar- instalatii apa rece pentru fluxul tehnologic in hala - retea apa rece de la putul existent la centrala termica si la hala- instalatii interioare de canalizare la filtru sanitar centrala termica racorduri exterioare

camine de vizitare si canalizare exterioaraAlimentarea cu gaze naturale se face de la reteaua deja existenta care alimenteaza

locuinta proprie

12

Parametrii constructivi si de performanta ai masinilor utilajelor si echipamentelor care se vor achizitiona prin proiect

Utilajele specifice necesare fluxului tehnologic sunt utilaje specializate pentru fabrica de lactate conform ofertei lansate acestea se vor procura de la o firma din Germania

Pentru realizarea microclimatului necesar desfasurarii activitatii fluxului tehnologicse va dota hala cu o suflanta de aer cald tip GP40 avand combustibil gaz metan prevazut cu un termostat in hala Se vor monta senzori de temperatura in hala si in exterior Se programeaza microclimatul pentru intreg ciclul de crestere asigurandu-se supravegherea parametrilor cu un calculator MC 34H-1A Prin exhaustare se asigura evacuarea aerului viciatiar admisia aerului proaspat se asigura prin 14 clapete de admisie actionate centralizat

In ce priveste masurile de protectia mediului atat proiectul principal de costructie a halei cu dotarile necesare cat si utlitatile prevazute retea apa istalatii sanitare toate sunt prevazute in proiect cu respectarea in totalitate a normativelor in vigoare privind protectia mediului

C3 Managementul proiectului

(Responsabilul legal)1 Nume Budianu Prenume Florin-Cristian Funcţia ADMINISTRATOR Studiile si experienţa (relevante pentru proiect)

C V Responsabilul legal

Icircntreprinderea Funcţia avuta Perioada

Milli SEF BIROU 2009-2011

In activitate In prezent

(Responsabilul tehnic)

C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului

Tabel C41 ndash

13

Lista de achizitii active

Nr Crt

Furnizor (daca este

cunoscut la momentul

depunerii cererii de finantare)

Date furnizor ProdusValoare estimata (EUR)

din total

valoare eligibila a proiectulu

i

1 idem idem

Asigurare microclimat si exhaustare aer viciat (3 ventilatoare jaluzele

protectii motoare)

2260 100

2 idem idem14 clape admisie aer

proaspat3820 100

3 idem idem1 suflanta GP40 incalzire

hala3070 100

4 idem idemCalculator MC 34 H 1A

supraveghere microclimat2290 100

5 idem idemDispozitiv de alarma pentru

depasire temperatura945 100

6 Idem idemDulap comanda electrica a

halei5420 100

7 Transport 1550 100

8 Montaj 2320 100

TOTAL 26907 100

Lista de achizitii materii prime

Nr Crt

Furnizor (daca este

cunoscut la momentul

depunerii cererii de finantare)

Date furnizor ProdusValoare estimata (EUR)

din total

necesar de materii

prime

1 DOROLACTAre in patrimoniu

fabrica de bacteriofungi

bacteriofungi 22884 92

2 NAPOLACTSpecializat i n produse

farmaceutice bacteriofungi 1469 8

n

TOTAL 15712 100

Intrucat legea 5072002 nu permite persoanelor fizicea utorizate sa angajeze personal salariat toate activitatile din fabrica se vor realiza pe baza de prestari sevici pe baza de contracte efectuate de terti

C6 Graficul estimat al proiectului

14

Proiectul va fi realizabil in 12 luni de la aprobarea finantariiLunile I ndashIII se vor realiza fundatiile Peretii laterali acoperisul reteaua de apa canalizareLunile IV ndash V - comparimentare spatii si relizarea instalatiiloir de incalzire si sanitareLunile VI ndashVII ndash procurare si montare utilajeLuna IX - finisaje si probe tehnologiceLunile X ndashXI incheiere contracte aprovizionarea cu lapte si bacteriofungi pentru producerea lactatelor si branzeturilorLuna XII - Inceputul activitatii specifice fabricarea de produse lactate si a branzeturiloriaurturilor cu fructe

C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri

Infiintarea fabrici de produse lactate si branzeturi va duce la o mai buna utilizare a potentialului agricol in zona unde isi desfasoara activitatea Prin constructia care se va realiza si activitatea ce se va desfasura vor duce la cresterea veniturilor la bugetul local prin taxele si impozitele care se platesc si desemeni la bugetul statului se vor plati impozite si taxe care in final vor fi in beneficiul cetatenilor Intrucat se vor utliza la dotarea fabrici numai utileje specializate in conformitate cu normele si standardele europene pentru aceste activitati aceasat va duce o protectie a mediului care sa se incadreze in normele stabilite pentru protejarea mediului incojurator

Pentru toate categoriile de materii prime se vor incheia contracte in asa fel incat sa fie asigurat mersul normal al fluxului tehnologic De asemeni si productia finita care se va realiza va fi livrata in intregime pe baza de contracte incheiate

D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI

D1 Bazele de productieCu proiect

A6 Denumire utilaj (noi)

Costuri Amortizare Intrtinere 2

Microclimat exhaustare aer viciat

2263 000 452

Clapete admisie aer proaspat 14 buc

3828 000 765

Suflanta GP 40 incalzire cu gaz m

3069 000 613

Calculator supraveghere microclimat

2294 000 458

Dispozitiv alarma depasiri temperatura

945 000 235

Dulap comanda electrica a halei

5425 000 108

Apometru D-112 4688 000 937

Pompa submersibila GRUNDFOS

18936 000 378727

Hidrofor cu butelie 25 l 10075 000 201Centrala termica 5141 000 1028

15

1304915

1179227

D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )

Proiectia contului de profit si pierdere activitate cu proiect CursLeu - euro 419

Nr Crt

Categoria AN 1 AN 2 AN 3 AN 4 AN 5

Venituri din exploatare

1 Venituri din vanzarea marfurilor Mii Lei 1702752 1917815 2115750 2278500 2433500Euro 29850 30500 34827 39100 41900

2 Productia vanduta Mii Lei

Euro 29850 30500 34827 39100 419003 Variatia stocurilor Mii Lei

Euro4 Alte venituri Mii Lei

Euro 17022752 1917815 211570 228500 24335005 Venituri din exploatare ndash total Mii Lei

Euro 29850 30500 34827 39100 41900

Cheltuieli pentru exploatare6 Cheltuieli materiale ndash total Mii Lei 972243 1068811 1154130 1211836 1272433

Euro 25133 27630 29835 31327 328947 Cheltuieli cu lucrari si servicii

executate de tertiMii Lei 72431 79662 86032 90334 94852

Euro 1827 2046 2224 1638 24558 Cheltuieli cu impozite taxe si

varsaminte asimilateMii Lei 19375 21297 23002 24149 25358

Euro 500 550 595 624 6559 Cheltuieli cu personalul ndash total Mii Lei

Euro10 Alte cheltuieli de exploatare Mii Lei

Euro11 Cheltuieli cu amortizarile si

provizioanele Mii Lei 40399 40399 40399 40399 40399

Euro 1044 1044 1044 1044 104412 Cheltuieli pentru exploatare - total Mii Lei 1104449 1225670 1303563 1366718 1433058

Euro 28551 31283 33698 35330 3704613 Rezultatul din exploatare Mii Lei 598303 707644 183686 911781 1000425

Euro 15467 18293 20996 23570 25708Venituri financiare ndash total

14 Venituri financiare ndash total Mii Lei 6200 6200 7750 7750 7750Euro 159 159 199 199 199

Cheltuieli financiare din care

15 Cheltuieli privind dobazileEuro

16 Altele Mii Lei 3100 3100 3875 3875 3875Euro 80 80 100 100 100

17 Cheltuieli financiare - total Mii Lei 3100 3100 3875 3875 3875

16

Euro 80 80 100 100 10018 Rezultatul financiar al exercitiului Mii Lei 3100 3100 3875 3875 3875

Euro 80 80 100 100 10019 Rezultatul brut al exercitiului Mii Lei

601403710744 816061 915656 1004300

Euro 15546 18373 21095 23670 2596220 Impozit pe profit Mii Lei 15036 177685 204015 228913 251082

Euro 3887 4592 2574 5917 649121 Profit net Mii Lei 451051 533058 612045 686743 753248

Euro 11660 13781 15820 17752 19471

D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )

Flux de numerar - previziuni Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5OPERATIUNEAPERIOADA

MII LEI I ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE 0 0 0 0 0A Total intrari de lichiditati din (A1+A2+A3)

A1 Aport la capitalul social si contul intreprinzatoruluiA2 Vanzari de active inclusiv TVA 0 0 0 0 0A3 Credite pe termen lung din care (A31 + A32) A31 Imprumut BancaA 32 Grant SAPARD 0 0 0 0 0

B Total iesiri de lichiditati prin (B1+B2+B3)B1 Achizitii de active fixe corporale inclusiv TVAB2 Achizitii de active fixe necorporale inclusiv TVAB3 Cresterea investitiilor in curs 0 0 0 0 0

C ExcedentDeficit de lichiditati (A-B) 0 0 0 0 0D1 Rambursari de Credite pe termen mediu si lung din care (D11+ D12) D11 Rate la imprumutul Banca D12 Rate la alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0 0 0D2 Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung din care (D21+D22) D21 La imprumutul Banca D22 La alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0 0 0

E Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2)

II ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI 1307275 1472387 1624350 1749300 1868300F Incasari din activitatea de exploatare inclusiv TVA ( F1)

2026276 2282199 2517742 2711415 2895F1 Vanzari varianta cu proiect

G Incasari din activitatea financiaraH Credite pe termen scurt 1307275 1472387 1624350 1749300 1868300K Plati pentru activitatea de exploatare inclusiv TVA

(dupa caz) din care0 0 0 0 0

1 Cheltuieli privind marfurile

2 Cheltuieli cu materiileprime 1053384 1158992 1257493 1314068 1379763

3 Cheltuieli cu materialele consumabile 67637 74400 80355 84368 88

4 Cheltuieli cu energia si apa 20131 22493 24291 25509 26

5 Altecheltuieli materiale 15816 16000 17273 18141 18

17

6 Cheltuieli cu serviciile executate de terti 86193 94798 102379107497 111

7 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate 19375 21297 23002 24149 24899

8 Cheltuieli cu personalul angajat 0 0 0 0 0

9 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 0 0 0 0 0

10 Alte cheltuieli exploatare 0 0 0 0 0

11 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele 40399 40399 40399 40399 40399

2222222111111

L Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA726438 788190 978547 1097283 1203032

M Plati pentru impozite si taxe (M1 + M2)

289180 339905 389938 437397 479659

M1 TVA de platit 106433 162224 185922 208482 228563

M2 Impozit pe profit 151746 177685 204401 228914

251069

N1 Rambursari de credite pe termen scurtN2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurtO1 DividendeP

Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1)

P Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2 + O1)

289180 339905 389938 437397 479659

Q Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) 434158 513908 588609 659886 700035II FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)R Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) 434158 513908 588609 659886 700035

S Disponibil de numerar al lunii precedenteDisponibil de numerar curent (S+R) 202425 636443 1150492 1739101 23989

T 636443 1150192 1739101 2398984 31223

D4 Indicatorii financiari

Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in lei) ndash 8052792035 lei

MII LEI___________________________________________________________________________Specificare AN 1 AN 2 AN 3 AN 4 AN 5___________________________________________________________________________Veniturile din exploatare (Ve)

1702752 1917815 2115750 2278500 2433500___________________________________________________________________________Cheltuieli de exploatare (Ce)

1104449 1210170 1303563 1366718 1433043___________________________________________________________________________

18

Rezultatul din exploatare (Re) = Se calculeaza Re = Ve ndash Ce - minim 10 din Ve

598303 707645 812187 911782 1000457___________________________________________________________________________

Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit

451051 533058 612045 686743 753248___________________________________________________________________________

Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)

Se calculeaza Dr= ViPn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)Pn

unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr ndash este=gt26 ANI

Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = PnVi x 100 () Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate

6 7 8 9 9___________________________________________________________________________

Cheltuieli financiare (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________

Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL

___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)

434158 531908 588609 659886 700035

Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8___________________________________________________________________________

19

CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA

ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI

21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Specificare Ha din total din agricol

Suprafaţa totală 530 1000 -

Teren agricol 300 150 1000

Teren arabil

- din care irigat

150 300 30

10 300 30

Păşuni naturale 30 400 40

Facircneţe naturale 20 300 30

Livezi 10 700 70

Vii 10 400 40

Teren neproductiv 100 10

Condiţii naturale

a) Temperatura medie anuală 125 grade Chelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipb) Precipitaţii medii anualehelliphelliphelliphellip450-550 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

c)Tipul de sol predominant textura panta ( argile nisipuri si prundisuri)luturile loessoide

de pe suprfafetele mai inalte slab inclinate)

Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi

Porumb = asigura recolte pe soluri variate insa rezultatele cele mai bune se obtin pe soluri adanci fertileluto-nisipoasa Pe solurile cu phlt58 se impune amendarea acestora Nu sunt favorabile solurile argiloase tasate compacte

GracircuSolurile lutoase şi lutoargiloase cu fertilitate naturală ridicată sunt cele mai potrivite pentru cultura gracircului Solurile cu exces de umiditate sau cele uşoare foarte permeabile nu sunt potrivite pentru gracircu Limitele optime de pH sunt de 6-75 iar icircn condiţiile solurilor mai acide

sau alcaline se impune lucrarea de cercetare a pH-ului prin amendareDin punct de vedere al tipului de sol gracircul realizează cele mai mari producţii pe solurile cernoziomice şi brun roşcate

Soia = are o capacitate ridicata de adaptare dar cele mai bune rezultate se obtin in zona temperatecaldacu umiditate suficienta si soluri propice

Fata de sol cerintele sunt ridicate necesitand terenul cu textura mijlocie bogate in humusph-ul neutru bine aprovizionate in fosforpotasiucalciu cum ar ficernoziomurilesolurile bun roscatealuviale

22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)

Porumb = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

Gracircu = genul Triticum aestivum L) este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Faina de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale

Soia = se cultiva in primul rand pentru continutul ridicat de boabe in substante proteice (27-50) si grasimi(17-27) Semintele se pot utiliza in hrana oamenilorin obtinerea de furaje concentrate si pentru extragerea uleiului

Uleiul se utilizeaza pentru consumla prepararea margarineia vopselelorpentru picturaa maselor plastice iar sroturile si turtele in furajarea animalelor

Planta intreaga se utilizeaza ca furajca ingrasamant verde

Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cuturii

21

PORUMB

RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumiiHIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta

HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz

GRAcircU

Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţieGRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric

22

SOIACele mai importante soiurile romanesti de soia sunt ROMANESC 99 ATLAS COLUMNA TRIUMF DANUBIAN Soiul ROMANESC 99Caractere morfologiceInaltimea plantei 92 -100 cmInaltimea insertiei primei pastai 15 - 18 cmCuloarea bobului galbena cu hilul cenusiuMMB 150 -180 gInsusiri fiziologiceGrupa de precocitate timpuriu (00)Perioada de vegetatie 105 -117 zilePrezinta rezistenta la foarte buna la cadere scuturare medie la secetaRezistenta la boli buna la mozaicul soiei arsura bacteriana medie la manaInsusiri de calitateContinutul in proteina 39-44 Continutul in grasimi 19 - 22 5ProductiaProductia la irigat 4000 kg haProductia la neirigat 3000 kg haDensitatea recomandata 450 -500 mii planteha Soiul ATLASCaractere morfologiceInaltimea plantei 90 -95 cmInaltimea insertiei primei pastai 14 - 16 cmCuloarea bobului galbena cu hilul galbenMMB 150 -200 gInsusiri fiziologiceGrupa de precocitate timpuriu (00)Perioada de vegetatie 105 -120 zilePrezinta rezistenta la foarte buna la cadere scuturare medie la secetaRezistenta la boli mediu la mozaicul soiei arsura bacteriana medie sensibil la manaInsusiri de calitateContinutul in proteina 385-42 Continutul in grasimi 195 - 23 5ProductiaProductia la irigat 3700 kg haProductia la neirigat 2900 kg haDensitatea recomandata 400 -500 mii planteha

23

23 Intocmirea asolamentului

Asolamentul

reprezintatilde impartirea terenurilor in sole (tarlale) pe care plantele de cultura se succed in timp si spatiu intr-o ordine bine stabilita si pe care se aplica sisteme rationale de lucrare a solului de fertilizare si de protectie a culturii in vederea cresterii fertilitatii solului a sporirii cantitative si calitative a productiilor agricole

Sola (tarlaua)

este suprafata de teren din cadrul asolamentului cu sol omogen pe care se cultiva o singura specie Sola este delimitata de sosele drumuri cai ferate vetre de sat paduri canale etc suprafata unei sole depinde de zona relief tipul asolamentului

Sola mixtatilde (combinata)

este suprafat de tren din cadrul asolamentului cu sol omogen pe care se cultiva doua trei specii cu insusiri biologice asemanatoare (mazare soia fasole) in cadrul solei mixte plantele pot ocupa suprafete egale sau diferite

Parcela

este o subdiviziune a solei mixte delimitata de limite naturale sau antropice avand o singura categorie de folosinta pe care se cultiva o singura specie in cazul terenurilor plane parcela corespunde solei iar in cazul terenurilor framantate mai multe parcele la un loc formeaza o sola mixta

Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 530Suprafaţa medie a solei 170

24

Tabelul 2

Schema rotaţiei culturilor

Rotatia culturilor este cunoscuta din cele mai vechi timpuri si a aparut ca o necesitate in dezvoltarea agriculturii Importanta rotatiei culturilor consta in contributia la sporirea fertilitatii solului cu ajutorul chiar al plantelor cultivate peteren oranduite dupa un plan special in acest scop

Rotatia permite folosirea stiintifica diferentiata a categoriilor de terenuri dintr-o exploatatie agricola sau la orice proprietar de pamant indiferent de marimea acesteia si inlesneste planificarea anticipata a sarcinilor agricole cum sunt sistemul de lucrare a solului aplicarea ingrasamintelor combaterea bolilor si daunatorilor combaterea buruienilor recoltarea si depozitarea productiei

Rotatia culturilor contribuie substantial la rezolvarea atat a problemelor agrotehnice cat si a celor economice si organizatorice rezultand in final marirea productiei si a productivitatii muncii la toate plantele cultivate

SOLAANUL 2010 2011 2012I porumb grau soia

II grau porumb soia

III soia grau porumb

25

CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ

31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole

Tabelul 3

Date iniţiale

CulturaSupraf

aţa - ha (Si)

Nota de bonitare pentru condiţiile

ecologice (Pi)

Corecţia pt distanţă şi felul drumului (k)

Coeficient de

potenţare (c)

Producţia medie

realizată

USporumb 200 70 015 15 6500US2grau 200 80 017 14 4500USsoia 130 90 020 12 3000TOTAL

1) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)

US1porumb =13075=9100Ni = Si x Pi USgrau 13080=10400

USsoia=13090=11700TOTAL =31200

2) Nota medie ponderată de bonitare

Nporumb=

Ngrau=

Nsoia=

3)Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare

=9285

Pkg grau= 5625

Pkg soia = 3333

26

4) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x k

Suprafaţă x coeficient corecţie130 015 USporumb 195130 017 USgrau 221130 020 USsoia 26

5)Nota de bonitare recalculată (Nbr)

Nbr = Nota totală de bonitare9100

ndash Corecţia195 US porumb 9080

Nbr = 10400 - 221 US grau 10377Nbr = 1170 - 26 US soia 11674

6)Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)

Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)

9080x

Coeficient de potenţare

15

USporumb 13620

Ntp = 10377 x 14 USgrau 14527Ntp = 11674 x 12 USsoia 15176

7) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)

Pt =

Nota totală de bonitare potenţată (Ntp)

13620

x

Producţia ce revine pe un

punct de bonitare

P(kgpunct)

9285USporumb 126461

7

145275625

USgrau 817143

15176 3333 USsoia 505816TOTAL= 258757

6

8) Producţia medie la hectar Pmc1

Pmc

prumb

= Producţia totală1264617

Suprafaţa totală130

=9727

Rezultatele pentru celelalte culturi

27

Pmc grau=817143130=6285

Pmc soia=505816130=3890

28

32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de

producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn

considerare şi pierderile rezultate prin levigare

Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha

separat pentru cele 3 culturi icircn parte

Tabelul 4

Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice

Nr Crt

SPECIFICARE UM CULTURA

porumb grau soiaN P K N P K N P K

1 Producţie medie

Kgha 9727 6285 3890

2 Consum specific

Kg sat

22 21 20 20 17 30 25 18 20

3 Sa de administrat

Kg 213 204 194 1257 1068 1885 972 70 778

4 Sa icircn sol Kg 45 31 30 40 25 42 28 19 305 Diferenţa de

admKg sa

168 173 164 857 818 1465 692 51 478

6 Pierderi prin levigare

13 5 7 13 6 8 12 4 7

7 Cant pierdută prin levigare

Kg sa

2184 865 1148 111 49 1172 83 20 334

8 Total sa de administrat

Kg 1898 1816 1754 868 867 1582 775 57 511

9 Tipul de icircngrăşămacircnt

NO4NO3 Super P c

Sare de K

NO4NO3

Super P c Sare de K

NO4NO3

Super P c

Sare de K

10 Conţinutul in sa a icircngr

Kgt 345 400 400 345 400 400 345 400 400

11 Doza de icircngr de administrat

kg 5501 454 4385 2515 2167 3955 2246 1425 1277

33 PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia

producţiile medii şi totale (tabelul 5)

Tabelul 5

29

Icircntocmirea planului de cultură

Cultura Suprafaţa (ha)

Producţii medii (kgha)

Producţia totală (t)

Preţ livrare (leikg)

PORUMB 200 9727 9727 070 GRAU 200 6285 6285 060 SOIA 130 3890 3890 120

34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se

icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn

acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului

lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele

financiare necesare pentru aprovizionare

DATELE NECESARE

1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei

2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte

3 Culturile premergătoare

4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi

5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor

6 Perioada de executare şi data lucrării

7 Mijloacele cu care se execută lucrarea

8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice

9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii

10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare

11 Amortismentul specific

12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota

pentru cheltuielile de aprovizionare

13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)

MODUL DE LUCRU

1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică

icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată

30

2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada

optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări

3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale

4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar

fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu

tariful pe ziom corespunzător

5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru

CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei

care reprezintă fondul de salarii

6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire

7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea

materialului folosit

8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor

materialelor se obţin cheltuielile de producţie

9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se

determină cheltuielile de producţie

10 După fiecare trimestru se fac totalurile

11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs

31

32

33

34

35

36

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura ___GRAcircU________

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente (tractor plus

semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen optim

folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrarea 5P ndash randamentul zilnic al maşinii

= agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m) 36V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră) 6000mht ndash durata zilei de lucru (ore) 8 hH ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

= ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) 125 cm distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor tractorului (c) 15

cm

= m

38

m

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

=25

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg) 240 kgd ndash lungimea roţii semănătorii (m) 174 mB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m) 36 mO ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii 20

=

5Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare a

semănătorii (kg) 400dm 3Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha) 240kghaB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m) 36 m

= m

~n ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

39

=

5Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatului 4 me ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii 15 m

=34+15=135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

6 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

=2362=144m

~n cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

=

40

Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre punctele de alimentare se calculează după formula

=136=36(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

7 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

=4001=400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

8 =4000801=320kg9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele

Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

=

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min) 30 minCm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

11 =

12 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

13 Nr saci=

41

N Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 14

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 4-semănători nr 4

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 56

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1852-lăţime m-suprafaţă ha 390

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 130-lăţime m 390-suprafaţă 130

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 1006-stacircnga m 25

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 240

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 320

10Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 4

-pt transportul seminţelor

nr 6

-total nr 10

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr --tractor+remorcă nr --auto-camion nr 1

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 336

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape

42

1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medie kghaNsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control)Nb - număr mediu de boabe icircn spiceMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3510000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

Nstha=

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de control

43

d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectarNb - număr mediu de boabe pe ştiuleteMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)

CAPITOLUL IVDETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI

CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al producţiei

medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură cu raportul

dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza costurilor şi

44

cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de activitate cerut de

menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de rentabilitate se poate proiecta

volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului critic pentru

a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă aceasta trebuie introdusă

icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat sau cu profit

programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici profit nici

pierderi

Determinarea cantitativă si reprezentarea grafică a PC la cultura de porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

45

11 Incarcat transportat t 715 1573 0096

22 Adm si deservit ha 130 27121 0165

33 Descarcat t 7150 0 0

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 21667 1325

TOTALTOTAL 259521 1586

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

46

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0178

22 Erbicidat si desrvit ha 130 28451 1422

33 Discuit si preg pat germinativ ha 130 678026 33901

44 Semanat + deservit ha 130 52813 2640

55 Prasit mecani 1 si manual 1 ha 130 1300 65

66 Prasit mecani 2 si manual 2 ha 130 70414 3520

TOTALTOTAL 963279 48161

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu Porumb (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb- fără profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 10000 leit

Productia totală de porumb PT= 1635 t

Suprafata cultivată cu porumb S = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

47

X= (CFha)(Pv-CVt) = 48161 ( 10 - 5891 ) = 11720 tha = 11000720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 11720 tha 10000 leit = 117200 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 117200 leiha = 117248161 leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de 1264510 la preţul de 7

lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei

(8175 kg ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

48

PROFIT

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

49

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 1000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1635000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1635000 200 = 8175 leiha

Productia medie de 8175 kgha la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 48161 + 8175 ) ( 10ndash 5891 )= 201256 tha =

2001256 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 201256 tha 5891 leit = 11855 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 11855 leiha = 60016 leiha

50

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

51

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 259521 259521

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 2218604 2218604

Ch variabile totale CVT lei 963279 963279

Ch variabile t CVt leit 5891 5891

Ch fixe totale CF lei 963279 963279

Ch fixe ha CFha leiha 48161 48161

Profit programat total Pr lei - 1635000

Profit programat ha Prha leiha - 8175

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1100720 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 2001256

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 938 0326

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 101298 74424

Pret de vacircnzare t Pv leit 10000 10000

Suprafata cultivată S ha 200 200

52

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE GRAU

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 261 3132 0001

22 Descarcat t 261 0 0

33 Adm So deservit ha 21 5068 0309

44 Arat 25 cm+grapat ha 21 1470 0899

55 Discuit si perg pat germ ha 21 6391 0390

66 Semanat si deservit sem ha 210 6222 0380

TOTALTOTAL 3241232 1989

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

53

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Administrat si desevit ha 200 5068 2534

22 Transport apa prep sol mii l 63 756 0378

33 Erbicidat si deservit ha 200 168 084

44 Recoltat creale paioase t 588 1568 784

55 Balotat deservit presa t 1512 20353 10176

TOTALTOTAL 43537 21768

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu grau (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - fără profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 600107312 1635 = 367038 leit

Productia medie de grau la punctul critic (X)

54

X= (CFha)(Pv-CVt) =238611 ( 8 - 367038 ) = 0664 tha =

664 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 0664 tha 8000 leit = 5316674 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 238611 leiha+ 5316674 leiha = 5555285

leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

grau icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de grau la preţul de 8 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (8175kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

55

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de graundash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

56

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - cu profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 13080000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =600107312 1635 =

367038 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 7563821 200 = 37819105

leiha

Productia medie de grau la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 238611 + 37819105 ) ( 8000 - 367038 )= 0498

tha = 498 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 04985 tha 8000 leit = 3988 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =238611 leiha+ 3988 leiha = 422611

leiha

57

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de grau ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

58

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de grau

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 3241232 3241232

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1112468 1112468

Ch variabile totale CVT lei 600107312 600107312

Ch variabile t CVt leit 367038 367038

Ch fixe totale CF lei 43537 43537

Ch fixe ha CFha leiha 21768 21768

Profit programat total Pr lei - 7563828

Profit programat ha Prha leiha - 8000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 664 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 498

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 5316674 3988

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 5555285 4226674

Pret de vacircnzare t Pv leit 8000 8000

Suprafata cultivată S ha 200 200

59

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE SOIA

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 195 429 8483

22 Descarcat t 195 0 0

33 Adm Si deservit ha 130 73965 0019

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 2166666 0556

TOTALTOTAL 2283531 9058

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

60

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0275

22 Erbicidat si deservit h 130 284511 2188

33 Discuit si preg Pat germ h 130 834782 6421

44 Semanat + deservit h 130 650 5

55 Recoltat soia t 3 7857 0060

66 Balotat deservit presa t 41 902 0069

TOTALTOTAL 182192 14013

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu soia (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia- fără profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =4091438 505700 = 0008 leit

Productia medie de soia la punctul critic (X)

61

X= (CFha)(Pv-CVt) = 14013 ( 3 - 0008 ) = 4683 tha = 4683

kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt =4683 tha 4091438 leit = 19160204 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+19160204 leiha = 19174217

leiha

Nivelul producţiei de 3890 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

soia icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de soia la preţul de 3 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (3890 kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soiandash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

63

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia - cu profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1517100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 4091438 505700 = 0008

leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1517100000 130 = 11670000

leiha

Productia medie de soia la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 14013 +11670000 ) ( 3 -0008 )= 3900405753

tha = 3900405 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 3900405753 tha 0008 leit = 31203 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+ 31203 leiha = 45216

leiha

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soia ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

65

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de soia

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 2283531 2283531

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1807907 1807907

Ch variabile totale CVT lei 4091438 4091438

Ch variabile t CVt leit 0008 0008

Ch fixe totale CF lei 182192 182192

Ch fixe ha CFha leiha 14013 14013

Profit programat total Pr lei - 1517100000

Profit programat ha Prha leiha - 11670000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 4683 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 3900405753

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 19160204 31203

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 19174213 45216

Pret de vacircnzare t Pv leit 3000 3000

Suprafata cultivată S ha 130 130

CONCLUZII SI RECOMANDARI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape3) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor4) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb

66

Productie principala 9727Productie secundara 12320Grau Productie principala 6289Productia secundara 7100SoiaProductie principala 3890Productie secundara 4100Efectuand eficienta celor trei culturi in urma rezultatelor acestora am observat ca cultura cea mai favorabila este porumbul urmata de cultura grauluiPe viitor cea mai buna cultura atat cantitativa cat si calitativa este cultura porumbului

Porumbul = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

67

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • PF Budianu Florin-Cristian s-a infiintat ca persoana fizica autorizata in luna iulie 2009 si a mai desfasurat activitate in acest domeniu activitate privata trei ani timp in care intr-o fabrica modernizata a fabricat produse lactate iar in ultimul branzeturi astfel a capatat experienta in aceasta activitate avand un atuu in plus pentru a o desfasura in continuare prin proiectul propus activitate fabricarea produselor lactate si branzeturilor intr-o fabrica construita conform standardelor Uniunii Europene in acest domeniu
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
          • Indicatori
          • Volume
            • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
            • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
              • C PREZENTAREA PROIECTULUI
                • C1 Obiectivele proiectului
                  • Indicatori
                  • Volume
                    • C3 Managementul proiectului
                    • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
                    • C6 Graficul estimat al proiectului
                    • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
                      • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                        • D1 Bazele de productie
                        • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D4 Indicatorii financiari
                        • Tabelul 1
                          • Tabelul 3
                            • N Centralizarea datelor
Page 7: Management in Agricultura

Revine pe litru (lei) 0Revine pe litru (Euro) 0 Laptefabrica 0 Zile an 0

Laptefabrica 1299 Zile an 365Consum energie iluminat 9 24366 6192 9734217 Total (lei)fabrica 9734217 Total (Euro) 2352 Revine pe litru (lei) 116104 116104Revine pe litru(Euro) 0279 0279

Indicatori litri litri lei Lei Valoare leilitru zifabrica anfabrica litru anfabrica

CONSUMUL CU COMBUSTIBILUL Lapte fabrica 1299 Zile an 365Aprovizionarii cu lapte 3255 835605 74400 401067491 Alte operaţii tehnologice 0 0 0 0

Total (lei)fabrica 0 401067491 Total (Euro) 969804 4783724Revine pe litru (lei) 023250Revine pe litru (Euro) 0TOTAL CONSUMUL ENERGIE+COMBUSTIBILUL

Laptefabrica 1299 Zile an 365

Total (lei)fabrica 501654400 Total (Euro) 121303 Revine pe litru (lei) 5893472Revine pelitru (Euro) 1447Revine pe um (lei) 5893472Revine pe um (Euro) 1447

5Alte cheltuieli materiale+apa

Indicatori leiValoare leilitru

Litrian 0Cheltuieli diverse 59340000Total (lei) 53940000Total (Euro) 13043Revine pe um (lei) 643367Revine pe um (Euro) 155

9Asigurari

Indicatori Curs Valoare leicap

7

419 0

litri 6410025

Valoare lapte 31000000

Valoare asigurare lei 74954

Valoare asigurare Euro 3697525

Revine pe um (lei) 077

Revine pe um (Euro) 077

10AmortismentIndicatori Curs Valoare leilitru

419 0 Laptefabrica 0Valoare fabrica 12995 3875000000Valoare amortizare fabrici (2) lei 77500000Valoare amortizarefabrici (Euro) 18739Revine pe litru (leian) 151976Revine pe litru (Euroan) 21Revine pe um (lei) 924379Revine pe um (Euro) 21

B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime

Tabel B4 1

PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII PRIME

FURNIZORExtern

Intern

Adresa Cantitate aproxValoare

aprox (LEI)

aprox

din Produs lapte

1 SC DORNA SRL Intern SUCEAVA 700 3875000000 SC MILLISRL VASLUI 300 3100000000N

TOTAL 1000 6957000000

Produs AMBALAJE1 SCAGROLACT SRL intern Bacau 56838131

n

TOTAL 0 0

Produs n1

n

TOTAL 0 0

TOTAL 942035381

Tabel B4 2

PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII AUXILIARE

8

FURNIZORExternIntern

AdresaCantitate

aproxValoare aprox

(LEI)

aprox din total achizitii

Produs MATERIALE CONSUMABILE1 SC FURNIZORSA intern TULCEA 29885000nTOTAL 0 29885000

Produs ECHIPAMENTE DE PROTECTIEhellip1 SC ECHIP SRLnTOTAL 0 2790000

Produs AMBALAJE PUNGI DE POLIETILENA 1 SC CAMPACKSRLnTOTAL 0 5115000

TOTAL 37790000

Tabel B4 3

PRINCIPALII FURNIZORI DE SERVICII

FURNIZORExternIntern

Adresa Cantitate aproxValoare

aprox (LEI)

aprox din Serviciu 1

1 SCSERVICESRL Intern BOTOSANI 81731500nTOTAL 0 0

Serviciu hellip1nTOTAL 0 0

Serviciu n1nTOTAL 0 0

TOTAL 81731500

B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie

9

Tabel B51Principalii clienţi ai societatii

Nr crt

Client (Nume si adresa)

Valoare(lei)

Pondere

Termen de plata

1 SC FLORINSRL 1278618250 100 7-14 ZILE

N TOTAL 0 100

Tabel B52

Datele de identificare ale principalilor clienţi

Nr Crt

SocietateCod Unic de Inregistrare

TelefonFax

Adresa

1 FLORIN 554324

Produsele obtinute ndash produse lactate si branzeturi ndash sunt valorificate pe baza de contract la SC FLORIN SRL care preia intreaga cantitate de lapte aceasta avand retea de cofetarii si supermarket-uri Distributia se efectueaza direct fara intermediari Livrarile se fac zilnic cu termene de plata la 7-14 zile

PARTEA A II - A - DESCRIEREA PROIECTULUI

C PREZENTAREA PROIECTULUI

10

C1 Obiectivele proiectuluiFabrica de produse lactate si branzeturi

In acesta fabrica nr propunem in prima etapa sa punem in functiune o farbrice de lapte cu o capacitate medie de 8000 litri de lapte pe zi de la care se poate obtine lapte consum 25 gr iaurt 4 gr sana 35 gr lapte batut 25 gr smantana 25 gr frisca 32 grIn a doua etapa ne propunem sa etindem activitatea productiva in domeniul productiei de branzeturi si alte produse lactatePrezentul plan se refera numai la prima etapa a proiectului nostru si anume in functiunea fabrici de lactate si branzeturiFabrica de lactate va produce-in regim de productie va produce lapte batut din laptele achizitionat urmand ca acesta sa fie vandur en-gros-in regim de prestari servicii fbrica de lactate va fabrica produse pentru locuitorii din zona respectiva cu plata in lei sau in natura sub forma de lapte de vaca

Bugetele de venituri si cheltuieli agrozootehnice

Buget de venituri - cheltuieli si consumuri intermediare pentru produsul ndash

Lapte consum

Indicatori UM Volume Producţia medie laptean Buc 240 419 0I CONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3) 728772133 1

1 Energie electrica 98642024 12 Alte materiale 7750020 1

3 Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10din 1) 51615133II CONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA 67768III ALTE CONSUMURI( 5+6+7) 100297111 15 Cheltuieli generale(3din I+II) 18421046 1

6 Dobacircnzi la credite 558407 Asigurări(8 din valoare pasare) 24800046 18 Amortismente 23556060A TOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 24094221698 1A1 din care pt producţia principala 24094221686 1B VALOAREA PRODUCTIEI 967200250 1B1 din care pt producţia principala 967200250 1C VENIT IMPOZABIL(B-A) 308656798 1 (-)Impozite si taxe 55559144 1 (+)Subvenţii 253096654D VENIT NET 725 1E RATA IMPOZABILA (CA1100) 595 Venit net(DA1100) 6584017F COST DE PRODUCTIE(A1100) 6584009 1G PRET PIATA INTERN PREVIZIBIL 4030 1H MARJA BRUTA(MB) 308656 1H MARJA BRUTA(MB) 713

Caracteristicile principale ale constructiilor intentionate a se realiza prin proiect

11

Prin proiectul propus se va realiza o hala cu dimensiunile in plan 220m patrati cu regim de inaltime parter semiingropat cu scopul realizarii unui microclimat favorabil fabricari produselor lactate Constructia va fi realizata pe structura metalica ( cadre din profile metalice stalpi metalici fundatii din beton armat inchideri din panouri termoizolante sandwich ndash spuma poliuretanica intre doua foi de tabla aluminiu acoperis tip sarpanta in doua pante din acelasi tip de panouri dar cu alta geometrie a sectiunii ( cu coaste de rigidizare) tamplarii din PVC cu geamuri termoizolante)

La interior aceste panouri de inchidere ndash pereti si tavane ndash vor fi dublate de panouri de gips carton in vederea realizarii unor conditii impuse de proiect

Accesele in acest spatiu vor fi diferentiate si amplasate functie de importanta lor si de functiunile pe care le deservesc Astfel va fi un acces pe latura sudica a constructiei acces care va deservi spatiul de productie propriu zis si un acces secundar pe latura estica spre partea opusa care asigura aprovizionarea lapte si alte materiale necesare desfasurarii activitatii

Constructia se desfasoara numai pe parter si va cuprinde urmatoarele functiuni - un filtru fitosanitar pe latura sudica- sectia de curatare si conditionare- sectia de omogenizare- sectia de ambalare si de pozitare- laboratorul de analize fizico-chimice - sectia de intretinere si reparatii- un sas de acces spre spatiu de productie propriu zisa- spatiu de productie unde sunt depozitate podusele lactate si branzeturile- conducerea tehnico-economica a unitatii- un spatiu de depozitare rezerva apa si alte materiale tot aici va fi amplasata si centrala

termica cu rezervorul de apaHala va avea un aspect unitar estetic fiind functionala atat din punct de vedere al

fluxului tehnologoic cat si a confortului termicLa interior vor fi utilizate functie de destinatia fiecarei functiuni placaje de gresie si

Faianta in spatiile in care normele sanitare si de igiena impun astfele de finisaje varuri lavabile la peretii din panouri de gipscarton tamplarie din PVC pardoseli din beton sclivisit

Structura de rezistenta va fi realizata din profile metaliceInfrastructura se va realiza din fundatii continui de tipul bloc de fundatie din beton

simplu si elevatie din beton armat prevazuta la partea superioara cu centuraCu privire la instalatiile electrice acestea vor fi instalatii iluminat de forta de

automatizare de protectie si paratrasnet racord electricInstalatia de automatizare asigura microclimatul in hala prin ventilatie longitudinala

exhaustarea aerului pe frontonul halei supraveghere pe calculatorSunt necesare urmatoarele instalatii termice

- instalatii incalzire in incaperile filtrului sanitar- instalatii pentru realizare microclimat in hala centrala termica pentru incalzire

Sunt necesare urmatoarele instalatii sanitare- istalatii apa rece si apa calda in incaperile filtrului sanitar- instalatii apa rece pentru fluxul tehnologic in hala - retea apa rece de la putul existent la centrala termica si la hala- instalatii interioare de canalizare la filtru sanitar centrala termica racorduri exterioare

camine de vizitare si canalizare exterioaraAlimentarea cu gaze naturale se face de la reteaua deja existenta care alimenteaza

locuinta proprie

12

Parametrii constructivi si de performanta ai masinilor utilajelor si echipamentelor care se vor achizitiona prin proiect

Utilajele specifice necesare fluxului tehnologic sunt utilaje specializate pentru fabrica de lactate conform ofertei lansate acestea se vor procura de la o firma din Germania

Pentru realizarea microclimatului necesar desfasurarii activitatii fluxului tehnologicse va dota hala cu o suflanta de aer cald tip GP40 avand combustibil gaz metan prevazut cu un termostat in hala Se vor monta senzori de temperatura in hala si in exterior Se programeaza microclimatul pentru intreg ciclul de crestere asigurandu-se supravegherea parametrilor cu un calculator MC 34H-1A Prin exhaustare se asigura evacuarea aerului viciatiar admisia aerului proaspat se asigura prin 14 clapete de admisie actionate centralizat

In ce priveste masurile de protectia mediului atat proiectul principal de costructie a halei cu dotarile necesare cat si utlitatile prevazute retea apa istalatii sanitare toate sunt prevazute in proiect cu respectarea in totalitate a normativelor in vigoare privind protectia mediului

C3 Managementul proiectului

(Responsabilul legal)1 Nume Budianu Prenume Florin-Cristian Funcţia ADMINISTRATOR Studiile si experienţa (relevante pentru proiect)

C V Responsabilul legal

Icircntreprinderea Funcţia avuta Perioada

Milli SEF BIROU 2009-2011

In activitate In prezent

(Responsabilul tehnic)

C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului

Tabel C41 ndash

13

Lista de achizitii active

Nr Crt

Furnizor (daca este

cunoscut la momentul

depunerii cererii de finantare)

Date furnizor ProdusValoare estimata (EUR)

din total

valoare eligibila a proiectulu

i

1 idem idem

Asigurare microclimat si exhaustare aer viciat (3 ventilatoare jaluzele

protectii motoare)

2260 100

2 idem idem14 clape admisie aer

proaspat3820 100

3 idem idem1 suflanta GP40 incalzire

hala3070 100

4 idem idemCalculator MC 34 H 1A

supraveghere microclimat2290 100

5 idem idemDispozitiv de alarma pentru

depasire temperatura945 100

6 Idem idemDulap comanda electrica a

halei5420 100

7 Transport 1550 100

8 Montaj 2320 100

TOTAL 26907 100

Lista de achizitii materii prime

Nr Crt

Furnizor (daca este

cunoscut la momentul

depunerii cererii de finantare)

Date furnizor ProdusValoare estimata (EUR)

din total

necesar de materii

prime

1 DOROLACTAre in patrimoniu

fabrica de bacteriofungi

bacteriofungi 22884 92

2 NAPOLACTSpecializat i n produse

farmaceutice bacteriofungi 1469 8

n

TOTAL 15712 100

Intrucat legea 5072002 nu permite persoanelor fizicea utorizate sa angajeze personal salariat toate activitatile din fabrica se vor realiza pe baza de prestari sevici pe baza de contracte efectuate de terti

C6 Graficul estimat al proiectului

14

Proiectul va fi realizabil in 12 luni de la aprobarea finantariiLunile I ndashIII se vor realiza fundatiile Peretii laterali acoperisul reteaua de apa canalizareLunile IV ndash V - comparimentare spatii si relizarea instalatiiloir de incalzire si sanitareLunile VI ndashVII ndash procurare si montare utilajeLuna IX - finisaje si probe tehnologiceLunile X ndashXI incheiere contracte aprovizionarea cu lapte si bacteriofungi pentru producerea lactatelor si branzeturilorLuna XII - Inceputul activitatii specifice fabricarea de produse lactate si a branzeturiloriaurturilor cu fructe

C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri

Infiintarea fabrici de produse lactate si branzeturi va duce la o mai buna utilizare a potentialului agricol in zona unde isi desfasoara activitatea Prin constructia care se va realiza si activitatea ce se va desfasura vor duce la cresterea veniturilor la bugetul local prin taxele si impozitele care se platesc si desemeni la bugetul statului se vor plati impozite si taxe care in final vor fi in beneficiul cetatenilor Intrucat se vor utliza la dotarea fabrici numai utileje specializate in conformitate cu normele si standardele europene pentru aceste activitati aceasat va duce o protectie a mediului care sa se incadreze in normele stabilite pentru protejarea mediului incojurator

Pentru toate categoriile de materii prime se vor incheia contracte in asa fel incat sa fie asigurat mersul normal al fluxului tehnologic De asemeni si productia finita care se va realiza va fi livrata in intregime pe baza de contracte incheiate

D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI

D1 Bazele de productieCu proiect

A6 Denumire utilaj (noi)

Costuri Amortizare Intrtinere 2

Microclimat exhaustare aer viciat

2263 000 452

Clapete admisie aer proaspat 14 buc

3828 000 765

Suflanta GP 40 incalzire cu gaz m

3069 000 613

Calculator supraveghere microclimat

2294 000 458

Dispozitiv alarma depasiri temperatura

945 000 235

Dulap comanda electrica a halei

5425 000 108

Apometru D-112 4688 000 937

Pompa submersibila GRUNDFOS

18936 000 378727

Hidrofor cu butelie 25 l 10075 000 201Centrala termica 5141 000 1028

15

1304915

1179227

D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )

Proiectia contului de profit si pierdere activitate cu proiect CursLeu - euro 419

Nr Crt

Categoria AN 1 AN 2 AN 3 AN 4 AN 5

Venituri din exploatare

1 Venituri din vanzarea marfurilor Mii Lei 1702752 1917815 2115750 2278500 2433500Euro 29850 30500 34827 39100 41900

2 Productia vanduta Mii Lei

Euro 29850 30500 34827 39100 419003 Variatia stocurilor Mii Lei

Euro4 Alte venituri Mii Lei

Euro 17022752 1917815 211570 228500 24335005 Venituri din exploatare ndash total Mii Lei

Euro 29850 30500 34827 39100 41900

Cheltuieli pentru exploatare6 Cheltuieli materiale ndash total Mii Lei 972243 1068811 1154130 1211836 1272433

Euro 25133 27630 29835 31327 328947 Cheltuieli cu lucrari si servicii

executate de tertiMii Lei 72431 79662 86032 90334 94852

Euro 1827 2046 2224 1638 24558 Cheltuieli cu impozite taxe si

varsaminte asimilateMii Lei 19375 21297 23002 24149 25358

Euro 500 550 595 624 6559 Cheltuieli cu personalul ndash total Mii Lei

Euro10 Alte cheltuieli de exploatare Mii Lei

Euro11 Cheltuieli cu amortizarile si

provizioanele Mii Lei 40399 40399 40399 40399 40399

Euro 1044 1044 1044 1044 104412 Cheltuieli pentru exploatare - total Mii Lei 1104449 1225670 1303563 1366718 1433058

Euro 28551 31283 33698 35330 3704613 Rezultatul din exploatare Mii Lei 598303 707644 183686 911781 1000425

Euro 15467 18293 20996 23570 25708Venituri financiare ndash total

14 Venituri financiare ndash total Mii Lei 6200 6200 7750 7750 7750Euro 159 159 199 199 199

Cheltuieli financiare din care

15 Cheltuieli privind dobazileEuro

16 Altele Mii Lei 3100 3100 3875 3875 3875Euro 80 80 100 100 100

17 Cheltuieli financiare - total Mii Lei 3100 3100 3875 3875 3875

16

Euro 80 80 100 100 10018 Rezultatul financiar al exercitiului Mii Lei 3100 3100 3875 3875 3875

Euro 80 80 100 100 10019 Rezultatul brut al exercitiului Mii Lei

601403710744 816061 915656 1004300

Euro 15546 18373 21095 23670 2596220 Impozit pe profit Mii Lei 15036 177685 204015 228913 251082

Euro 3887 4592 2574 5917 649121 Profit net Mii Lei 451051 533058 612045 686743 753248

Euro 11660 13781 15820 17752 19471

D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )

Flux de numerar - previziuni Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5OPERATIUNEAPERIOADA

MII LEI I ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE 0 0 0 0 0A Total intrari de lichiditati din (A1+A2+A3)

A1 Aport la capitalul social si contul intreprinzatoruluiA2 Vanzari de active inclusiv TVA 0 0 0 0 0A3 Credite pe termen lung din care (A31 + A32) A31 Imprumut BancaA 32 Grant SAPARD 0 0 0 0 0

B Total iesiri de lichiditati prin (B1+B2+B3)B1 Achizitii de active fixe corporale inclusiv TVAB2 Achizitii de active fixe necorporale inclusiv TVAB3 Cresterea investitiilor in curs 0 0 0 0 0

C ExcedentDeficit de lichiditati (A-B) 0 0 0 0 0D1 Rambursari de Credite pe termen mediu si lung din care (D11+ D12) D11 Rate la imprumutul Banca D12 Rate la alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0 0 0D2 Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung din care (D21+D22) D21 La imprumutul Banca D22 La alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0 0 0

E Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2)

II ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI 1307275 1472387 1624350 1749300 1868300F Incasari din activitatea de exploatare inclusiv TVA ( F1)

2026276 2282199 2517742 2711415 2895F1 Vanzari varianta cu proiect

G Incasari din activitatea financiaraH Credite pe termen scurt 1307275 1472387 1624350 1749300 1868300K Plati pentru activitatea de exploatare inclusiv TVA

(dupa caz) din care0 0 0 0 0

1 Cheltuieli privind marfurile

2 Cheltuieli cu materiileprime 1053384 1158992 1257493 1314068 1379763

3 Cheltuieli cu materialele consumabile 67637 74400 80355 84368 88

4 Cheltuieli cu energia si apa 20131 22493 24291 25509 26

5 Altecheltuieli materiale 15816 16000 17273 18141 18

17

6 Cheltuieli cu serviciile executate de terti 86193 94798 102379107497 111

7 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate 19375 21297 23002 24149 24899

8 Cheltuieli cu personalul angajat 0 0 0 0 0

9 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 0 0 0 0 0

10 Alte cheltuieli exploatare 0 0 0 0 0

11 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele 40399 40399 40399 40399 40399

2222222111111

L Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA726438 788190 978547 1097283 1203032

M Plati pentru impozite si taxe (M1 + M2)

289180 339905 389938 437397 479659

M1 TVA de platit 106433 162224 185922 208482 228563

M2 Impozit pe profit 151746 177685 204401 228914

251069

N1 Rambursari de credite pe termen scurtN2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurtO1 DividendeP

Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1)

P Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2 + O1)

289180 339905 389938 437397 479659

Q Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) 434158 513908 588609 659886 700035II FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)R Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) 434158 513908 588609 659886 700035

S Disponibil de numerar al lunii precedenteDisponibil de numerar curent (S+R) 202425 636443 1150492 1739101 23989

T 636443 1150192 1739101 2398984 31223

D4 Indicatorii financiari

Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in lei) ndash 8052792035 lei

MII LEI___________________________________________________________________________Specificare AN 1 AN 2 AN 3 AN 4 AN 5___________________________________________________________________________Veniturile din exploatare (Ve)

1702752 1917815 2115750 2278500 2433500___________________________________________________________________________Cheltuieli de exploatare (Ce)

1104449 1210170 1303563 1366718 1433043___________________________________________________________________________

18

Rezultatul din exploatare (Re) = Se calculeaza Re = Ve ndash Ce - minim 10 din Ve

598303 707645 812187 911782 1000457___________________________________________________________________________

Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit

451051 533058 612045 686743 753248___________________________________________________________________________

Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)

Se calculeaza Dr= ViPn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)Pn

unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr ndash este=gt26 ANI

Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = PnVi x 100 () Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate

6 7 8 9 9___________________________________________________________________________

Cheltuieli financiare (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________

Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL

___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)

434158 531908 588609 659886 700035

Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8___________________________________________________________________________

19

CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA

ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI

21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Specificare Ha din total din agricol

Suprafaţa totală 530 1000 -

Teren agricol 300 150 1000

Teren arabil

- din care irigat

150 300 30

10 300 30

Păşuni naturale 30 400 40

Facircneţe naturale 20 300 30

Livezi 10 700 70

Vii 10 400 40

Teren neproductiv 100 10

Condiţii naturale

a) Temperatura medie anuală 125 grade Chelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipb) Precipitaţii medii anualehelliphelliphelliphellip450-550 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

c)Tipul de sol predominant textura panta ( argile nisipuri si prundisuri)luturile loessoide

de pe suprfafetele mai inalte slab inclinate)

Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi

Porumb = asigura recolte pe soluri variate insa rezultatele cele mai bune se obtin pe soluri adanci fertileluto-nisipoasa Pe solurile cu phlt58 se impune amendarea acestora Nu sunt favorabile solurile argiloase tasate compacte

GracircuSolurile lutoase şi lutoargiloase cu fertilitate naturală ridicată sunt cele mai potrivite pentru cultura gracircului Solurile cu exces de umiditate sau cele uşoare foarte permeabile nu sunt potrivite pentru gracircu Limitele optime de pH sunt de 6-75 iar icircn condiţiile solurilor mai acide

sau alcaline se impune lucrarea de cercetare a pH-ului prin amendareDin punct de vedere al tipului de sol gracircul realizează cele mai mari producţii pe solurile cernoziomice şi brun roşcate

Soia = are o capacitate ridicata de adaptare dar cele mai bune rezultate se obtin in zona temperatecaldacu umiditate suficienta si soluri propice

Fata de sol cerintele sunt ridicate necesitand terenul cu textura mijlocie bogate in humusph-ul neutru bine aprovizionate in fosforpotasiucalciu cum ar ficernoziomurilesolurile bun roscatealuviale

22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)

Porumb = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

Gracircu = genul Triticum aestivum L) este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Faina de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale

Soia = se cultiva in primul rand pentru continutul ridicat de boabe in substante proteice (27-50) si grasimi(17-27) Semintele se pot utiliza in hrana oamenilorin obtinerea de furaje concentrate si pentru extragerea uleiului

Uleiul se utilizeaza pentru consumla prepararea margarineia vopselelorpentru picturaa maselor plastice iar sroturile si turtele in furajarea animalelor

Planta intreaga se utilizeaza ca furajca ingrasamant verde

Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cuturii

21

PORUMB

RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumiiHIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta

HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz

GRAcircU

Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţieGRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric

22

SOIACele mai importante soiurile romanesti de soia sunt ROMANESC 99 ATLAS COLUMNA TRIUMF DANUBIAN Soiul ROMANESC 99Caractere morfologiceInaltimea plantei 92 -100 cmInaltimea insertiei primei pastai 15 - 18 cmCuloarea bobului galbena cu hilul cenusiuMMB 150 -180 gInsusiri fiziologiceGrupa de precocitate timpuriu (00)Perioada de vegetatie 105 -117 zilePrezinta rezistenta la foarte buna la cadere scuturare medie la secetaRezistenta la boli buna la mozaicul soiei arsura bacteriana medie la manaInsusiri de calitateContinutul in proteina 39-44 Continutul in grasimi 19 - 22 5ProductiaProductia la irigat 4000 kg haProductia la neirigat 3000 kg haDensitatea recomandata 450 -500 mii planteha Soiul ATLASCaractere morfologiceInaltimea plantei 90 -95 cmInaltimea insertiei primei pastai 14 - 16 cmCuloarea bobului galbena cu hilul galbenMMB 150 -200 gInsusiri fiziologiceGrupa de precocitate timpuriu (00)Perioada de vegetatie 105 -120 zilePrezinta rezistenta la foarte buna la cadere scuturare medie la secetaRezistenta la boli mediu la mozaicul soiei arsura bacteriana medie sensibil la manaInsusiri de calitateContinutul in proteina 385-42 Continutul in grasimi 195 - 23 5ProductiaProductia la irigat 3700 kg haProductia la neirigat 2900 kg haDensitatea recomandata 400 -500 mii planteha

23

23 Intocmirea asolamentului

Asolamentul

reprezintatilde impartirea terenurilor in sole (tarlale) pe care plantele de cultura se succed in timp si spatiu intr-o ordine bine stabilita si pe care se aplica sisteme rationale de lucrare a solului de fertilizare si de protectie a culturii in vederea cresterii fertilitatii solului a sporirii cantitative si calitative a productiilor agricole

Sola (tarlaua)

este suprafata de teren din cadrul asolamentului cu sol omogen pe care se cultiva o singura specie Sola este delimitata de sosele drumuri cai ferate vetre de sat paduri canale etc suprafata unei sole depinde de zona relief tipul asolamentului

Sola mixtatilde (combinata)

este suprafat de tren din cadrul asolamentului cu sol omogen pe care se cultiva doua trei specii cu insusiri biologice asemanatoare (mazare soia fasole) in cadrul solei mixte plantele pot ocupa suprafete egale sau diferite

Parcela

este o subdiviziune a solei mixte delimitata de limite naturale sau antropice avand o singura categorie de folosinta pe care se cultiva o singura specie in cazul terenurilor plane parcela corespunde solei iar in cazul terenurilor framantate mai multe parcele la un loc formeaza o sola mixta

Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 530Suprafaţa medie a solei 170

24

Tabelul 2

Schema rotaţiei culturilor

Rotatia culturilor este cunoscuta din cele mai vechi timpuri si a aparut ca o necesitate in dezvoltarea agriculturii Importanta rotatiei culturilor consta in contributia la sporirea fertilitatii solului cu ajutorul chiar al plantelor cultivate peteren oranduite dupa un plan special in acest scop

Rotatia permite folosirea stiintifica diferentiata a categoriilor de terenuri dintr-o exploatatie agricola sau la orice proprietar de pamant indiferent de marimea acesteia si inlesneste planificarea anticipata a sarcinilor agricole cum sunt sistemul de lucrare a solului aplicarea ingrasamintelor combaterea bolilor si daunatorilor combaterea buruienilor recoltarea si depozitarea productiei

Rotatia culturilor contribuie substantial la rezolvarea atat a problemelor agrotehnice cat si a celor economice si organizatorice rezultand in final marirea productiei si a productivitatii muncii la toate plantele cultivate

SOLAANUL 2010 2011 2012I porumb grau soia

II grau porumb soia

III soia grau porumb

25

CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ

31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole

Tabelul 3

Date iniţiale

CulturaSupraf

aţa - ha (Si)

Nota de bonitare pentru condiţiile

ecologice (Pi)

Corecţia pt distanţă şi felul drumului (k)

Coeficient de

potenţare (c)

Producţia medie

realizată

USporumb 200 70 015 15 6500US2grau 200 80 017 14 4500USsoia 130 90 020 12 3000TOTAL

1) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)

US1porumb =13075=9100Ni = Si x Pi USgrau 13080=10400

USsoia=13090=11700TOTAL =31200

2) Nota medie ponderată de bonitare

Nporumb=

Ngrau=

Nsoia=

3)Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare

=9285

Pkg grau= 5625

Pkg soia = 3333

26

4) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x k

Suprafaţă x coeficient corecţie130 015 USporumb 195130 017 USgrau 221130 020 USsoia 26

5)Nota de bonitare recalculată (Nbr)

Nbr = Nota totală de bonitare9100

ndash Corecţia195 US porumb 9080

Nbr = 10400 - 221 US grau 10377Nbr = 1170 - 26 US soia 11674

6)Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)

Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)

9080x

Coeficient de potenţare

15

USporumb 13620

Ntp = 10377 x 14 USgrau 14527Ntp = 11674 x 12 USsoia 15176

7) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)

Pt =

Nota totală de bonitare potenţată (Ntp)

13620

x

Producţia ce revine pe un

punct de bonitare

P(kgpunct)

9285USporumb 126461

7

145275625

USgrau 817143

15176 3333 USsoia 505816TOTAL= 258757

6

8) Producţia medie la hectar Pmc1

Pmc

prumb

= Producţia totală1264617

Suprafaţa totală130

=9727

Rezultatele pentru celelalte culturi

27

Pmc grau=817143130=6285

Pmc soia=505816130=3890

28

32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de

producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn

considerare şi pierderile rezultate prin levigare

Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha

separat pentru cele 3 culturi icircn parte

Tabelul 4

Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice

Nr Crt

SPECIFICARE UM CULTURA

porumb grau soiaN P K N P K N P K

1 Producţie medie

Kgha 9727 6285 3890

2 Consum specific

Kg sat

22 21 20 20 17 30 25 18 20

3 Sa de administrat

Kg 213 204 194 1257 1068 1885 972 70 778

4 Sa icircn sol Kg 45 31 30 40 25 42 28 19 305 Diferenţa de

admKg sa

168 173 164 857 818 1465 692 51 478

6 Pierderi prin levigare

13 5 7 13 6 8 12 4 7

7 Cant pierdută prin levigare

Kg sa

2184 865 1148 111 49 1172 83 20 334

8 Total sa de administrat

Kg 1898 1816 1754 868 867 1582 775 57 511

9 Tipul de icircngrăşămacircnt

NO4NO3 Super P c

Sare de K

NO4NO3

Super P c Sare de K

NO4NO3

Super P c

Sare de K

10 Conţinutul in sa a icircngr

Kgt 345 400 400 345 400 400 345 400 400

11 Doza de icircngr de administrat

kg 5501 454 4385 2515 2167 3955 2246 1425 1277

33 PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia

producţiile medii şi totale (tabelul 5)

Tabelul 5

29

Icircntocmirea planului de cultură

Cultura Suprafaţa (ha)

Producţii medii (kgha)

Producţia totală (t)

Preţ livrare (leikg)

PORUMB 200 9727 9727 070 GRAU 200 6285 6285 060 SOIA 130 3890 3890 120

34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se

icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn

acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului

lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele

financiare necesare pentru aprovizionare

DATELE NECESARE

1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei

2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte

3 Culturile premergătoare

4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi

5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor

6 Perioada de executare şi data lucrării

7 Mijloacele cu care se execută lucrarea

8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice

9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii

10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare

11 Amortismentul specific

12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota

pentru cheltuielile de aprovizionare

13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)

MODUL DE LUCRU

1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică

icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată

30

2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada

optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări

3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale

4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar

fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu

tariful pe ziom corespunzător

5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru

CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei

care reprezintă fondul de salarii

6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire

7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea

materialului folosit

8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor

materialelor se obţin cheltuielile de producţie

9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se

determină cheltuielile de producţie

10 După fiecare trimestru se fac totalurile

11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs

31

32

33

34

35

36

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura ___GRAcircU________

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente (tractor plus

semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen optim

folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrarea 5P ndash randamentul zilnic al maşinii

= agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m) 36V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră) 6000mht ndash durata zilei de lucru (ore) 8 hH ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

= ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) 125 cm distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor tractorului (c) 15

cm

= m

38

m

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

=25

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg) 240 kgd ndash lungimea roţii semănătorii (m) 174 mB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m) 36 mO ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii 20

=

5Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare a

semănătorii (kg) 400dm 3Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha) 240kghaB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m) 36 m

= m

~n ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

39

=

5Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatului 4 me ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii 15 m

=34+15=135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

6 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

=2362=144m

~n cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

=

40

Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre punctele de alimentare se calculează după formula

=136=36(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

7 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

=4001=400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

8 =4000801=320kg9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele

Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

=

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min) 30 minCm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

11 =

12 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

13 Nr saci=

41

N Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 14

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 4-semănători nr 4

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 56

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1852-lăţime m-suprafaţă ha 390

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 130-lăţime m 390-suprafaţă 130

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 1006-stacircnga m 25

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 240

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 320

10Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 4

-pt transportul seminţelor

nr 6

-total nr 10

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr --tractor+remorcă nr --auto-camion nr 1

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 336

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape

42

1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medie kghaNsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control)Nb - număr mediu de boabe icircn spiceMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3510000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

Nstha=

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de control

43

d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectarNb - număr mediu de boabe pe ştiuleteMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)

CAPITOLUL IVDETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI

CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al producţiei

medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură cu raportul

dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza costurilor şi

44

cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de activitate cerut de

menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de rentabilitate se poate proiecta

volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului critic pentru

a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă aceasta trebuie introdusă

icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat sau cu profit

programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici profit nici

pierderi

Determinarea cantitativă si reprezentarea grafică a PC la cultura de porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

45

11 Incarcat transportat t 715 1573 0096

22 Adm si deservit ha 130 27121 0165

33 Descarcat t 7150 0 0

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 21667 1325

TOTALTOTAL 259521 1586

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

46

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0178

22 Erbicidat si desrvit ha 130 28451 1422

33 Discuit si preg pat germinativ ha 130 678026 33901

44 Semanat + deservit ha 130 52813 2640

55 Prasit mecani 1 si manual 1 ha 130 1300 65

66 Prasit mecani 2 si manual 2 ha 130 70414 3520

TOTALTOTAL 963279 48161

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu Porumb (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb- fără profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 10000 leit

Productia totală de porumb PT= 1635 t

Suprafata cultivată cu porumb S = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

47

X= (CFha)(Pv-CVt) = 48161 ( 10 - 5891 ) = 11720 tha = 11000720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 11720 tha 10000 leit = 117200 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 117200 leiha = 117248161 leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de 1264510 la preţul de 7

lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei

(8175 kg ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

48

PROFIT

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

49

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 1000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1635000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1635000 200 = 8175 leiha

Productia medie de 8175 kgha la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 48161 + 8175 ) ( 10ndash 5891 )= 201256 tha =

2001256 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 201256 tha 5891 leit = 11855 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 11855 leiha = 60016 leiha

50

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

51

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 259521 259521

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 2218604 2218604

Ch variabile totale CVT lei 963279 963279

Ch variabile t CVt leit 5891 5891

Ch fixe totale CF lei 963279 963279

Ch fixe ha CFha leiha 48161 48161

Profit programat total Pr lei - 1635000

Profit programat ha Prha leiha - 8175

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1100720 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 2001256

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 938 0326

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 101298 74424

Pret de vacircnzare t Pv leit 10000 10000

Suprafata cultivată S ha 200 200

52

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE GRAU

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 261 3132 0001

22 Descarcat t 261 0 0

33 Adm So deservit ha 21 5068 0309

44 Arat 25 cm+grapat ha 21 1470 0899

55 Discuit si perg pat germ ha 21 6391 0390

66 Semanat si deservit sem ha 210 6222 0380

TOTALTOTAL 3241232 1989

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

53

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Administrat si desevit ha 200 5068 2534

22 Transport apa prep sol mii l 63 756 0378

33 Erbicidat si deservit ha 200 168 084

44 Recoltat creale paioase t 588 1568 784

55 Balotat deservit presa t 1512 20353 10176

TOTALTOTAL 43537 21768

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu grau (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - fără profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 600107312 1635 = 367038 leit

Productia medie de grau la punctul critic (X)

54

X= (CFha)(Pv-CVt) =238611 ( 8 - 367038 ) = 0664 tha =

664 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 0664 tha 8000 leit = 5316674 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 238611 leiha+ 5316674 leiha = 5555285

leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

grau icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de grau la preţul de 8 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (8175kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

55

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de graundash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

56

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - cu profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 13080000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =600107312 1635 =

367038 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 7563821 200 = 37819105

leiha

Productia medie de grau la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 238611 + 37819105 ) ( 8000 - 367038 )= 0498

tha = 498 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 04985 tha 8000 leit = 3988 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =238611 leiha+ 3988 leiha = 422611

leiha

57

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de grau ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

58

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de grau

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 3241232 3241232

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1112468 1112468

Ch variabile totale CVT lei 600107312 600107312

Ch variabile t CVt leit 367038 367038

Ch fixe totale CF lei 43537 43537

Ch fixe ha CFha leiha 21768 21768

Profit programat total Pr lei - 7563828

Profit programat ha Prha leiha - 8000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 664 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 498

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 5316674 3988

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 5555285 4226674

Pret de vacircnzare t Pv leit 8000 8000

Suprafata cultivată S ha 200 200

59

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE SOIA

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 195 429 8483

22 Descarcat t 195 0 0

33 Adm Si deservit ha 130 73965 0019

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 2166666 0556

TOTALTOTAL 2283531 9058

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

60

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0275

22 Erbicidat si deservit h 130 284511 2188

33 Discuit si preg Pat germ h 130 834782 6421

44 Semanat + deservit h 130 650 5

55 Recoltat soia t 3 7857 0060

66 Balotat deservit presa t 41 902 0069

TOTALTOTAL 182192 14013

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu soia (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia- fără profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =4091438 505700 = 0008 leit

Productia medie de soia la punctul critic (X)

61

X= (CFha)(Pv-CVt) = 14013 ( 3 - 0008 ) = 4683 tha = 4683

kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt =4683 tha 4091438 leit = 19160204 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+19160204 leiha = 19174217

leiha

Nivelul producţiei de 3890 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

soia icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de soia la preţul de 3 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (3890 kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soiandash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

63

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia - cu profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1517100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 4091438 505700 = 0008

leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1517100000 130 = 11670000

leiha

Productia medie de soia la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 14013 +11670000 ) ( 3 -0008 )= 3900405753

tha = 3900405 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 3900405753 tha 0008 leit = 31203 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+ 31203 leiha = 45216

leiha

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soia ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

65

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de soia

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 2283531 2283531

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1807907 1807907

Ch variabile totale CVT lei 4091438 4091438

Ch variabile t CVt leit 0008 0008

Ch fixe totale CF lei 182192 182192

Ch fixe ha CFha leiha 14013 14013

Profit programat total Pr lei - 1517100000

Profit programat ha Prha leiha - 11670000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 4683 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 3900405753

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 19160204 31203

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 19174213 45216

Pret de vacircnzare t Pv leit 3000 3000

Suprafata cultivată S ha 130 130

CONCLUZII SI RECOMANDARI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape3) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor4) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb

66

Productie principala 9727Productie secundara 12320Grau Productie principala 6289Productia secundara 7100SoiaProductie principala 3890Productie secundara 4100Efectuand eficienta celor trei culturi in urma rezultatelor acestora am observat ca cultura cea mai favorabila este porumbul urmata de cultura grauluiPe viitor cea mai buna cultura atat cantitativa cat si calitativa este cultura porumbului

Porumbul = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

67

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • PF Budianu Florin-Cristian s-a infiintat ca persoana fizica autorizata in luna iulie 2009 si a mai desfasurat activitate in acest domeniu activitate privata trei ani timp in care intr-o fabrica modernizata a fabricat produse lactate iar in ultimul branzeturi astfel a capatat experienta in aceasta activitate avand un atuu in plus pentru a o desfasura in continuare prin proiectul propus activitate fabricarea produselor lactate si branzeturilor intr-o fabrica construita conform standardelor Uniunii Europene in acest domeniu
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
          • Indicatori
          • Volume
            • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
            • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
              • C PREZENTAREA PROIECTULUI
                • C1 Obiectivele proiectului
                  • Indicatori
                  • Volume
                    • C3 Managementul proiectului
                    • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
                    • C6 Graficul estimat al proiectului
                    • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
                      • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                        • D1 Bazele de productie
                        • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D4 Indicatorii financiari
                        • Tabelul 1
                          • Tabelul 3
                            • N Centralizarea datelor
Page 8: Management in Agricultura

419 0

litri 6410025

Valoare lapte 31000000

Valoare asigurare lei 74954

Valoare asigurare Euro 3697525

Revine pe um (lei) 077

Revine pe um (Euro) 077

10AmortismentIndicatori Curs Valoare leilitru

419 0 Laptefabrica 0Valoare fabrica 12995 3875000000Valoare amortizare fabrici (2) lei 77500000Valoare amortizarefabrici (Euro) 18739Revine pe litru (leian) 151976Revine pe litru (Euroan) 21Revine pe um (lei) 924379Revine pe um (Euro) 21

B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime

Tabel B4 1

PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII PRIME

FURNIZORExtern

Intern

Adresa Cantitate aproxValoare

aprox (LEI)

aprox

din Produs lapte

1 SC DORNA SRL Intern SUCEAVA 700 3875000000 SC MILLISRL VASLUI 300 3100000000N

TOTAL 1000 6957000000

Produs AMBALAJE1 SCAGROLACT SRL intern Bacau 56838131

n

TOTAL 0 0

Produs n1

n

TOTAL 0 0

TOTAL 942035381

Tabel B4 2

PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII AUXILIARE

8

FURNIZORExternIntern

AdresaCantitate

aproxValoare aprox

(LEI)

aprox din total achizitii

Produs MATERIALE CONSUMABILE1 SC FURNIZORSA intern TULCEA 29885000nTOTAL 0 29885000

Produs ECHIPAMENTE DE PROTECTIEhellip1 SC ECHIP SRLnTOTAL 0 2790000

Produs AMBALAJE PUNGI DE POLIETILENA 1 SC CAMPACKSRLnTOTAL 0 5115000

TOTAL 37790000

Tabel B4 3

PRINCIPALII FURNIZORI DE SERVICII

FURNIZORExternIntern

Adresa Cantitate aproxValoare

aprox (LEI)

aprox din Serviciu 1

1 SCSERVICESRL Intern BOTOSANI 81731500nTOTAL 0 0

Serviciu hellip1nTOTAL 0 0

Serviciu n1nTOTAL 0 0

TOTAL 81731500

B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie

9

Tabel B51Principalii clienţi ai societatii

Nr crt

Client (Nume si adresa)

Valoare(lei)

Pondere

Termen de plata

1 SC FLORINSRL 1278618250 100 7-14 ZILE

N TOTAL 0 100

Tabel B52

Datele de identificare ale principalilor clienţi

Nr Crt

SocietateCod Unic de Inregistrare

TelefonFax

Adresa

1 FLORIN 554324

Produsele obtinute ndash produse lactate si branzeturi ndash sunt valorificate pe baza de contract la SC FLORIN SRL care preia intreaga cantitate de lapte aceasta avand retea de cofetarii si supermarket-uri Distributia se efectueaza direct fara intermediari Livrarile se fac zilnic cu termene de plata la 7-14 zile

PARTEA A II - A - DESCRIEREA PROIECTULUI

C PREZENTAREA PROIECTULUI

10

C1 Obiectivele proiectuluiFabrica de produse lactate si branzeturi

In acesta fabrica nr propunem in prima etapa sa punem in functiune o farbrice de lapte cu o capacitate medie de 8000 litri de lapte pe zi de la care se poate obtine lapte consum 25 gr iaurt 4 gr sana 35 gr lapte batut 25 gr smantana 25 gr frisca 32 grIn a doua etapa ne propunem sa etindem activitatea productiva in domeniul productiei de branzeturi si alte produse lactatePrezentul plan se refera numai la prima etapa a proiectului nostru si anume in functiunea fabrici de lactate si branzeturiFabrica de lactate va produce-in regim de productie va produce lapte batut din laptele achizitionat urmand ca acesta sa fie vandur en-gros-in regim de prestari servicii fbrica de lactate va fabrica produse pentru locuitorii din zona respectiva cu plata in lei sau in natura sub forma de lapte de vaca

Bugetele de venituri si cheltuieli agrozootehnice

Buget de venituri - cheltuieli si consumuri intermediare pentru produsul ndash

Lapte consum

Indicatori UM Volume Producţia medie laptean Buc 240 419 0I CONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3) 728772133 1

1 Energie electrica 98642024 12 Alte materiale 7750020 1

3 Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10din 1) 51615133II CONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA 67768III ALTE CONSUMURI( 5+6+7) 100297111 15 Cheltuieli generale(3din I+II) 18421046 1

6 Dobacircnzi la credite 558407 Asigurări(8 din valoare pasare) 24800046 18 Amortismente 23556060A TOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 24094221698 1A1 din care pt producţia principala 24094221686 1B VALOAREA PRODUCTIEI 967200250 1B1 din care pt producţia principala 967200250 1C VENIT IMPOZABIL(B-A) 308656798 1 (-)Impozite si taxe 55559144 1 (+)Subvenţii 253096654D VENIT NET 725 1E RATA IMPOZABILA (CA1100) 595 Venit net(DA1100) 6584017F COST DE PRODUCTIE(A1100) 6584009 1G PRET PIATA INTERN PREVIZIBIL 4030 1H MARJA BRUTA(MB) 308656 1H MARJA BRUTA(MB) 713

Caracteristicile principale ale constructiilor intentionate a se realiza prin proiect

11

Prin proiectul propus se va realiza o hala cu dimensiunile in plan 220m patrati cu regim de inaltime parter semiingropat cu scopul realizarii unui microclimat favorabil fabricari produselor lactate Constructia va fi realizata pe structura metalica ( cadre din profile metalice stalpi metalici fundatii din beton armat inchideri din panouri termoizolante sandwich ndash spuma poliuretanica intre doua foi de tabla aluminiu acoperis tip sarpanta in doua pante din acelasi tip de panouri dar cu alta geometrie a sectiunii ( cu coaste de rigidizare) tamplarii din PVC cu geamuri termoizolante)

La interior aceste panouri de inchidere ndash pereti si tavane ndash vor fi dublate de panouri de gips carton in vederea realizarii unor conditii impuse de proiect

Accesele in acest spatiu vor fi diferentiate si amplasate functie de importanta lor si de functiunile pe care le deservesc Astfel va fi un acces pe latura sudica a constructiei acces care va deservi spatiul de productie propriu zis si un acces secundar pe latura estica spre partea opusa care asigura aprovizionarea lapte si alte materiale necesare desfasurarii activitatii

Constructia se desfasoara numai pe parter si va cuprinde urmatoarele functiuni - un filtru fitosanitar pe latura sudica- sectia de curatare si conditionare- sectia de omogenizare- sectia de ambalare si de pozitare- laboratorul de analize fizico-chimice - sectia de intretinere si reparatii- un sas de acces spre spatiu de productie propriu zisa- spatiu de productie unde sunt depozitate podusele lactate si branzeturile- conducerea tehnico-economica a unitatii- un spatiu de depozitare rezerva apa si alte materiale tot aici va fi amplasata si centrala

termica cu rezervorul de apaHala va avea un aspect unitar estetic fiind functionala atat din punct de vedere al

fluxului tehnologoic cat si a confortului termicLa interior vor fi utilizate functie de destinatia fiecarei functiuni placaje de gresie si

Faianta in spatiile in care normele sanitare si de igiena impun astfele de finisaje varuri lavabile la peretii din panouri de gipscarton tamplarie din PVC pardoseli din beton sclivisit

Structura de rezistenta va fi realizata din profile metaliceInfrastructura se va realiza din fundatii continui de tipul bloc de fundatie din beton

simplu si elevatie din beton armat prevazuta la partea superioara cu centuraCu privire la instalatiile electrice acestea vor fi instalatii iluminat de forta de

automatizare de protectie si paratrasnet racord electricInstalatia de automatizare asigura microclimatul in hala prin ventilatie longitudinala

exhaustarea aerului pe frontonul halei supraveghere pe calculatorSunt necesare urmatoarele instalatii termice

- instalatii incalzire in incaperile filtrului sanitar- instalatii pentru realizare microclimat in hala centrala termica pentru incalzire

Sunt necesare urmatoarele instalatii sanitare- istalatii apa rece si apa calda in incaperile filtrului sanitar- instalatii apa rece pentru fluxul tehnologic in hala - retea apa rece de la putul existent la centrala termica si la hala- instalatii interioare de canalizare la filtru sanitar centrala termica racorduri exterioare

camine de vizitare si canalizare exterioaraAlimentarea cu gaze naturale se face de la reteaua deja existenta care alimenteaza

locuinta proprie

12

Parametrii constructivi si de performanta ai masinilor utilajelor si echipamentelor care se vor achizitiona prin proiect

Utilajele specifice necesare fluxului tehnologic sunt utilaje specializate pentru fabrica de lactate conform ofertei lansate acestea se vor procura de la o firma din Germania

Pentru realizarea microclimatului necesar desfasurarii activitatii fluxului tehnologicse va dota hala cu o suflanta de aer cald tip GP40 avand combustibil gaz metan prevazut cu un termostat in hala Se vor monta senzori de temperatura in hala si in exterior Se programeaza microclimatul pentru intreg ciclul de crestere asigurandu-se supravegherea parametrilor cu un calculator MC 34H-1A Prin exhaustare se asigura evacuarea aerului viciatiar admisia aerului proaspat se asigura prin 14 clapete de admisie actionate centralizat

In ce priveste masurile de protectia mediului atat proiectul principal de costructie a halei cu dotarile necesare cat si utlitatile prevazute retea apa istalatii sanitare toate sunt prevazute in proiect cu respectarea in totalitate a normativelor in vigoare privind protectia mediului

C3 Managementul proiectului

(Responsabilul legal)1 Nume Budianu Prenume Florin-Cristian Funcţia ADMINISTRATOR Studiile si experienţa (relevante pentru proiect)

C V Responsabilul legal

Icircntreprinderea Funcţia avuta Perioada

Milli SEF BIROU 2009-2011

In activitate In prezent

(Responsabilul tehnic)

C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului

Tabel C41 ndash

13

Lista de achizitii active

Nr Crt

Furnizor (daca este

cunoscut la momentul

depunerii cererii de finantare)

Date furnizor ProdusValoare estimata (EUR)

din total

valoare eligibila a proiectulu

i

1 idem idem

Asigurare microclimat si exhaustare aer viciat (3 ventilatoare jaluzele

protectii motoare)

2260 100

2 idem idem14 clape admisie aer

proaspat3820 100

3 idem idem1 suflanta GP40 incalzire

hala3070 100

4 idem idemCalculator MC 34 H 1A

supraveghere microclimat2290 100

5 idem idemDispozitiv de alarma pentru

depasire temperatura945 100

6 Idem idemDulap comanda electrica a

halei5420 100

7 Transport 1550 100

8 Montaj 2320 100

TOTAL 26907 100

Lista de achizitii materii prime

Nr Crt

Furnizor (daca este

cunoscut la momentul

depunerii cererii de finantare)

Date furnizor ProdusValoare estimata (EUR)

din total

necesar de materii

prime

1 DOROLACTAre in patrimoniu

fabrica de bacteriofungi

bacteriofungi 22884 92

2 NAPOLACTSpecializat i n produse

farmaceutice bacteriofungi 1469 8

n

TOTAL 15712 100

Intrucat legea 5072002 nu permite persoanelor fizicea utorizate sa angajeze personal salariat toate activitatile din fabrica se vor realiza pe baza de prestari sevici pe baza de contracte efectuate de terti

C6 Graficul estimat al proiectului

14

Proiectul va fi realizabil in 12 luni de la aprobarea finantariiLunile I ndashIII se vor realiza fundatiile Peretii laterali acoperisul reteaua de apa canalizareLunile IV ndash V - comparimentare spatii si relizarea instalatiiloir de incalzire si sanitareLunile VI ndashVII ndash procurare si montare utilajeLuna IX - finisaje si probe tehnologiceLunile X ndashXI incheiere contracte aprovizionarea cu lapte si bacteriofungi pentru producerea lactatelor si branzeturilorLuna XII - Inceputul activitatii specifice fabricarea de produse lactate si a branzeturiloriaurturilor cu fructe

C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri

Infiintarea fabrici de produse lactate si branzeturi va duce la o mai buna utilizare a potentialului agricol in zona unde isi desfasoara activitatea Prin constructia care se va realiza si activitatea ce se va desfasura vor duce la cresterea veniturilor la bugetul local prin taxele si impozitele care se platesc si desemeni la bugetul statului se vor plati impozite si taxe care in final vor fi in beneficiul cetatenilor Intrucat se vor utliza la dotarea fabrici numai utileje specializate in conformitate cu normele si standardele europene pentru aceste activitati aceasat va duce o protectie a mediului care sa se incadreze in normele stabilite pentru protejarea mediului incojurator

Pentru toate categoriile de materii prime se vor incheia contracte in asa fel incat sa fie asigurat mersul normal al fluxului tehnologic De asemeni si productia finita care se va realiza va fi livrata in intregime pe baza de contracte incheiate

D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI

D1 Bazele de productieCu proiect

A6 Denumire utilaj (noi)

Costuri Amortizare Intrtinere 2

Microclimat exhaustare aer viciat

2263 000 452

Clapete admisie aer proaspat 14 buc

3828 000 765

Suflanta GP 40 incalzire cu gaz m

3069 000 613

Calculator supraveghere microclimat

2294 000 458

Dispozitiv alarma depasiri temperatura

945 000 235

Dulap comanda electrica a halei

5425 000 108

Apometru D-112 4688 000 937

Pompa submersibila GRUNDFOS

18936 000 378727

Hidrofor cu butelie 25 l 10075 000 201Centrala termica 5141 000 1028

15

1304915

1179227

D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )

Proiectia contului de profit si pierdere activitate cu proiect CursLeu - euro 419

Nr Crt

Categoria AN 1 AN 2 AN 3 AN 4 AN 5

Venituri din exploatare

1 Venituri din vanzarea marfurilor Mii Lei 1702752 1917815 2115750 2278500 2433500Euro 29850 30500 34827 39100 41900

2 Productia vanduta Mii Lei

Euro 29850 30500 34827 39100 419003 Variatia stocurilor Mii Lei

Euro4 Alte venituri Mii Lei

Euro 17022752 1917815 211570 228500 24335005 Venituri din exploatare ndash total Mii Lei

Euro 29850 30500 34827 39100 41900

Cheltuieli pentru exploatare6 Cheltuieli materiale ndash total Mii Lei 972243 1068811 1154130 1211836 1272433

Euro 25133 27630 29835 31327 328947 Cheltuieli cu lucrari si servicii

executate de tertiMii Lei 72431 79662 86032 90334 94852

Euro 1827 2046 2224 1638 24558 Cheltuieli cu impozite taxe si

varsaminte asimilateMii Lei 19375 21297 23002 24149 25358

Euro 500 550 595 624 6559 Cheltuieli cu personalul ndash total Mii Lei

Euro10 Alte cheltuieli de exploatare Mii Lei

Euro11 Cheltuieli cu amortizarile si

provizioanele Mii Lei 40399 40399 40399 40399 40399

Euro 1044 1044 1044 1044 104412 Cheltuieli pentru exploatare - total Mii Lei 1104449 1225670 1303563 1366718 1433058

Euro 28551 31283 33698 35330 3704613 Rezultatul din exploatare Mii Lei 598303 707644 183686 911781 1000425

Euro 15467 18293 20996 23570 25708Venituri financiare ndash total

14 Venituri financiare ndash total Mii Lei 6200 6200 7750 7750 7750Euro 159 159 199 199 199

Cheltuieli financiare din care

15 Cheltuieli privind dobazileEuro

16 Altele Mii Lei 3100 3100 3875 3875 3875Euro 80 80 100 100 100

17 Cheltuieli financiare - total Mii Lei 3100 3100 3875 3875 3875

16

Euro 80 80 100 100 10018 Rezultatul financiar al exercitiului Mii Lei 3100 3100 3875 3875 3875

Euro 80 80 100 100 10019 Rezultatul brut al exercitiului Mii Lei

601403710744 816061 915656 1004300

Euro 15546 18373 21095 23670 2596220 Impozit pe profit Mii Lei 15036 177685 204015 228913 251082

Euro 3887 4592 2574 5917 649121 Profit net Mii Lei 451051 533058 612045 686743 753248

Euro 11660 13781 15820 17752 19471

D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )

Flux de numerar - previziuni Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5OPERATIUNEAPERIOADA

MII LEI I ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE 0 0 0 0 0A Total intrari de lichiditati din (A1+A2+A3)

A1 Aport la capitalul social si contul intreprinzatoruluiA2 Vanzari de active inclusiv TVA 0 0 0 0 0A3 Credite pe termen lung din care (A31 + A32) A31 Imprumut BancaA 32 Grant SAPARD 0 0 0 0 0

B Total iesiri de lichiditati prin (B1+B2+B3)B1 Achizitii de active fixe corporale inclusiv TVAB2 Achizitii de active fixe necorporale inclusiv TVAB3 Cresterea investitiilor in curs 0 0 0 0 0

C ExcedentDeficit de lichiditati (A-B) 0 0 0 0 0D1 Rambursari de Credite pe termen mediu si lung din care (D11+ D12) D11 Rate la imprumutul Banca D12 Rate la alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0 0 0D2 Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung din care (D21+D22) D21 La imprumutul Banca D22 La alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0 0 0

E Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2)

II ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI 1307275 1472387 1624350 1749300 1868300F Incasari din activitatea de exploatare inclusiv TVA ( F1)

2026276 2282199 2517742 2711415 2895F1 Vanzari varianta cu proiect

G Incasari din activitatea financiaraH Credite pe termen scurt 1307275 1472387 1624350 1749300 1868300K Plati pentru activitatea de exploatare inclusiv TVA

(dupa caz) din care0 0 0 0 0

1 Cheltuieli privind marfurile

2 Cheltuieli cu materiileprime 1053384 1158992 1257493 1314068 1379763

3 Cheltuieli cu materialele consumabile 67637 74400 80355 84368 88

4 Cheltuieli cu energia si apa 20131 22493 24291 25509 26

5 Altecheltuieli materiale 15816 16000 17273 18141 18

17

6 Cheltuieli cu serviciile executate de terti 86193 94798 102379107497 111

7 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate 19375 21297 23002 24149 24899

8 Cheltuieli cu personalul angajat 0 0 0 0 0

9 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 0 0 0 0 0

10 Alte cheltuieli exploatare 0 0 0 0 0

11 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele 40399 40399 40399 40399 40399

2222222111111

L Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA726438 788190 978547 1097283 1203032

M Plati pentru impozite si taxe (M1 + M2)

289180 339905 389938 437397 479659

M1 TVA de platit 106433 162224 185922 208482 228563

M2 Impozit pe profit 151746 177685 204401 228914

251069

N1 Rambursari de credite pe termen scurtN2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurtO1 DividendeP

Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1)

P Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2 + O1)

289180 339905 389938 437397 479659

Q Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) 434158 513908 588609 659886 700035II FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)R Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) 434158 513908 588609 659886 700035

S Disponibil de numerar al lunii precedenteDisponibil de numerar curent (S+R) 202425 636443 1150492 1739101 23989

T 636443 1150192 1739101 2398984 31223

D4 Indicatorii financiari

Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in lei) ndash 8052792035 lei

MII LEI___________________________________________________________________________Specificare AN 1 AN 2 AN 3 AN 4 AN 5___________________________________________________________________________Veniturile din exploatare (Ve)

1702752 1917815 2115750 2278500 2433500___________________________________________________________________________Cheltuieli de exploatare (Ce)

1104449 1210170 1303563 1366718 1433043___________________________________________________________________________

18

Rezultatul din exploatare (Re) = Se calculeaza Re = Ve ndash Ce - minim 10 din Ve

598303 707645 812187 911782 1000457___________________________________________________________________________

Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit

451051 533058 612045 686743 753248___________________________________________________________________________

Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)

Se calculeaza Dr= ViPn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)Pn

unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr ndash este=gt26 ANI

Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = PnVi x 100 () Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate

6 7 8 9 9___________________________________________________________________________

Cheltuieli financiare (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________

Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL

___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)

434158 531908 588609 659886 700035

Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8___________________________________________________________________________

19

CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA

ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI

21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Specificare Ha din total din agricol

Suprafaţa totală 530 1000 -

Teren agricol 300 150 1000

Teren arabil

- din care irigat

150 300 30

10 300 30

Păşuni naturale 30 400 40

Facircneţe naturale 20 300 30

Livezi 10 700 70

Vii 10 400 40

Teren neproductiv 100 10

Condiţii naturale

a) Temperatura medie anuală 125 grade Chelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipb) Precipitaţii medii anualehelliphelliphelliphellip450-550 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

c)Tipul de sol predominant textura panta ( argile nisipuri si prundisuri)luturile loessoide

de pe suprfafetele mai inalte slab inclinate)

Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi

Porumb = asigura recolte pe soluri variate insa rezultatele cele mai bune se obtin pe soluri adanci fertileluto-nisipoasa Pe solurile cu phlt58 se impune amendarea acestora Nu sunt favorabile solurile argiloase tasate compacte

GracircuSolurile lutoase şi lutoargiloase cu fertilitate naturală ridicată sunt cele mai potrivite pentru cultura gracircului Solurile cu exces de umiditate sau cele uşoare foarte permeabile nu sunt potrivite pentru gracircu Limitele optime de pH sunt de 6-75 iar icircn condiţiile solurilor mai acide

sau alcaline se impune lucrarea de cercetare a pH-ului prin amendareDin punct de vedere al tipului de sol gracircul realizează cele mai mari producţii pe solurile cernoziomice şi brun roşcate

Soia = are o capacitate ridicata de adaptare dar cele mai bune rezultate se obtin in zona temperatecaldacu umiditate suficienta si soluri propice

Fata de sol cerintele sunt ridicate necesitand terenul cu textura mijlocie bogate in humusph-ul neutru bine aprovizionate in fosforpotasiucalciu cum ar ficernoziomurilesolurile bun roscatealuviale

22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)

Porumb = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

Gracircu = genul Triticum aestivum L) este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Faina de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale

Soia = se cultiva in primul rand pentru continutul ridicat de boabe in substante proteice (27-50) si grasimi(17-27) Semintele se pot utiliza in hrana oamenilorin obtinerea de furaje concentrate si pentru extragerea uleiului

Uleiul se utilizeaza pentru consumla prepararea margarineia vopselelorpentru picturaa maselor plastice iar sroturile si turtele in furajarea animalelor

Planta intreaga se utilizeaza ca furajca ingrasamant verde

Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cuturii

21

PORUMB

RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumiiHIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta

HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz

GRAcircU

Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţieGRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric

22

SOIACele mai importante soiurile romanesti de soia sunt ROMANESC 99 ATLAS COLUMNA TRIUMF DANUBIAN Soiul ROMANESC 99Caractere morfologiceInaltimea plantei 92 -100 cmInaltimea insertiei primei pastai 15 - 18 cmCuloarea bobului galbena cu hilul cenusiuMMB 150 -180 gInsusiri fiziologiceGrupa de precocitate timpuriu (00)Perioada de vegetatie 105 -117 zilePrezinta rezistenta la foarte buna la cadere scuturare medie la secetaRezistenta la boli buna la mozaicul soiei arsura bacteriana medie la manaInsusiri de calitateContinutul in proteina 39-44 Continutul in grasimi 19 - 22 5ProductiaProductia la irigat 4000 kg haProductia la neirigat 3000 kg haDensitatea recomandata 450 -500 mii planteha Soiul ATLASCaractere morfologiceInaltimea plantei 90 -95 cmInaltimea insertiei primei pastai 14 - 16 cmCuloarea bobului galbena cu hilul galbenMMB 150 -200 gInsusiri fiziologiceGrupa de precocitate timpuriu (00)Perioada de vegetatie 105 -120 zilePrezinta rezistenta la foarte buna la cadere scuturare medie la secetaRezistenta la boli mediu la mozaicul soiei arsura bacteriana medie sensibil la manaInsusiri de calitateContinutul in proteina 385-42 Continutul in grasimi 195 - 23 5ProductiaProductia la irigat 3700 kg haProductia la neirigat 2900 kg haDensitatea recomandata 400 -500 mii planteha

23

23 Intocmirea asolamentului

Asolamentul

reprezintatilde impartirea terenurilor in sole (tarlale) pe care plantele de cultura se succed in timp si spatiu intr-o ordine bine stabilita si pe care se aplica sisteme rationale de lucrare a solului de fertilizare si de protectie a culturii in vederea cresterii fertilitatii solului a sporirii cantitative si calitative a productiilor agricole

Sola (tarlaua)

este suprafata de teren din cadrul asolamentului cu sol omogen pe care se cultiva o singura specie Sola este delimitata de sosele drumuri cai ferate vetre de sat paduri canale etc suprafata unei sole depinde de zona relief tipul asolamentului

Sola mixtatilde (combinata)

este suprafat de tren din cadrul asolamentului cu sol omogen pe care se cultiva doua trei specii cu insusiri biologice asemanatoare (mazare soia fasole) in cadrul solei mixte plantele pot ocupa suprafete egale sau diferite

Parcela

este o subdiviziune a solei mixte delimitata de limite naturale sau antropice avand o singura categorie de folosinta pe care se cultiva o singura specie in cazul terenurilor plane parcela corespunde solei iar in cazul terenurilor framantate mai multe parcele la un loc formeaza o sola mixta

Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 530Suprafaţa medie a solei 170

24

Tabelul 2

Schema rotaţiei culturilor

Rotatia culturilor este cunoscuta din cele mai vechi timpuri si a aparut ca o necesitate in dezvoltarea agriculturii Importanta rotatiei culturilor consta in contributia la sporirea fertilitatii solului cu ajutorul chiar al plantelor cultivate peteren oranduite dupa un plan special in acest scop

Rotatia permite folosirea stiintifica diferentiata a categoriilor de terenuri dintr-o exploatatie agricola sau la orice proprietar de pamant indiferent de marimea acesteia si inlesneste planificarea anticipata a sarcinilor agricole cum sunt sistemul de lucrare a solului aplicarea ingrasamintelor combaterea bolilor si daunatorilor combaterea buruienilor recoltarea si depozitarea productiei

Rotatia culturilor contribuie substantial la rezolvarea atat a problemelor agrotehnice cat si a celor economice si organizatorice rezultand in final marirea productiei si a productivitatii muncii la toate plantele cultivate

SOLAANUL 2010 2011 2012I porumb grau soia

II grau porumb soia

III soia grau porumb

25

CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ

31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole

Tabelul 3

Date iniţiale

CulturaSupraf

aţa - ha (Si)

Nota de bonitare pentru condiţiile

ecologice (Pi)

Corecţia pt distanţă şi felul drumului (k)

Coeficient de

potenţare (c)

Producţia medie

realizată

USporumb 200 70 015 15 6500US2grau 200 80 017 14 4500USsoia 130 90 020 12 3000TOTAL

1) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)

US1porumb =13075=9100Ni = Si x Pi USgrau 13080=10400

USsoia=13090=11700TOTAL =31200

2) Nota medie ponderată de bonitare

Nporumb=

Ngrau=

Nsoia=

3)Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare

=9285

Pkg grau= 5625

Pkg soia = 3333

26

4) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x k

Suprafaţă x coeficient corecţie130 015 USporumb 195130 017 USgrau 221130 020 USsoia 26

5)Nota de bonitare recalculată (Nbr)

Nbr = Nota totală de bonitare9100

ndash Corecţia195 US porumb 9080

Nbr = 10400 - 221 US grau 10377Nbr = 1170 - 26 US soia 11674

6)Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)

Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)

9080x

Coeficient de potenţare

15

USporumb 13620

Ntp = 10377 x 14 USgrau 14527Ntp = 11674 x 12 USsoia 15176

7) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)

Pt =

Nota totală de bonitare potenţată (Ntp)

13620

x

Producţia ce revine pe un

punct de bonitare

P(kgpunct)

9285USporumb 126461

7

145275625

USgrau 817143

15176 3333 USsoia 505816TOTAL= 258757

6

8) Producţia medie la hectar Pmc1

Pmc

prumb

= Producţia totală1264617

Suprafaţa totală130

=9727

Rezultatele pentru celelalte culturi

27

Pmc grau=817143130=6285

Pmc soia=505816130=3890

28

32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de

producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn

considerare şi pierderile rezultate prin levigare

Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha

separat pentru cele 3 culturi icircn parte

Tabelul 4

Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice

Nr Crt

SPECIFICARE UM CULTURA

porumb grau soiaN P K N P K N P K

1 Producţie medie

Kgha 9727 6285 3890

2 Consum specific

Kg sat

22 21 20 20 17 30 25 18 20

3 Sa de administrat

Kg 213 204 194 1257 1068 1885 972 70 778

4 Sa icircn sol Kg 45 31 30 40 25 42 28 19 305 Diferenţa de

admKg sa

168 173 164 857 818 1465 692 51 478

6 Pierderi prin levigare

13 5 7 13 6 8 12 4 7

7 Cant pierdută prin levigare

Kg sa

2184 865 1148 111 49 1172 83 20 334

8 Total sa de administrat

Kg 1898 1816 1754 868 867 1582 775 57 511

9 Tipul de icircngrăşămacircnt

NO4NO3 Super P c

Sare de K

NO4NO3

Super P c Sare de K

NO4NO3

Super P c

Sare de K

10 Conţinutul in sa a icircngr

Kgt 345 400 400 345 400 400 345 400 400

11 Doza de icircngr de administrat

kg 5501 454 4385 2515 2167 3955 2246 1425 1277

33 PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia

producţiile medii şi totale (tabelul 5)

Tabelul 5

29

Icircntocmirea planului de cultură

Cultura Suprafaţa (ha)

Producţii medii (kgha)

Producţia totală (t)

Preţ livrare (leikg)

PORUMB 200 9727 9727 070 GRAU 200 6285 6285 060 SOIA 130 3890 3890 120

34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se

icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn

acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului

lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele

financiare necesare pentru aprovizionare

DATELE NECESARE

1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei

2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte

3 Culturile premergătoare

4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi

5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor

6 Perioada de executare şi data lucrării

7 Mijloacele cu care se execută lucrarea

8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice

9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii

10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare

11 Amortismentul specific

12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota

pentru cheltuielile de aprovizionare

13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)

MODUL DE LUCRU

1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică

icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată

30

2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada

optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări

3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale

4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar

fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu

tariful pe ziom corespunzător

5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru

CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei

care reprezintă fondul de salarii

6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire

7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea

materialului folosit

8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor

materialelor se obţin cheltuielile de producţie

9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se

determină cheltuielile de producţie

10 După fiecare trimestru se fac totalurile

11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs

31

32

33

34

35

36

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura ___GRAcircU________

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente (tractor plus

semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen optim

folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrarea 5P ndash randamentul zilnic al maşinii

= agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m) 36V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră) 6000mht ndash durata zilei de lucru (ore) 8 hH ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

= ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) 125 cm distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor tractorului (c) 15

cm

= m

38

m

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

=25

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg) 240 kgd ndash lungimea roţii semănătorii (m) 174 mB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m) 36 mO ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii 20

=

5Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare a

semănătorii (kg) 400dm 3Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha) 240kghaB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m) 36 m

= m

~n ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

39

=

5Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatului 4 me ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii 15 m

=34+15=135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

6 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

=2362=144m

~n cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

=

40

Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre punctele de alimentare se calculează după formula

=136=36(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

7 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

=4001=400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

8 =4000801=320kg9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele

Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

=

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min) 30 minCm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

11 =

12 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

13 Nr saci=

41

N Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 14

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 4-semănători nr 4

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 56

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1852-lăţime m-suprafaţă ha 390

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 130-lăţime m 390-suprafaţă 130

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 1006-stacircnga m 25

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 240

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 320

10Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 4

-pt transportul seminţelor

nr 6

-total nr 10

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr --tractor+remorcă nr --auto-camion nr 1

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 336

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape

42

1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medie kghaNsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control)Nb - număr mediu de boabe icircn spiceMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3510000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

Nstha=

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de control

43

d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectarNb - număr mediu de boabe pe ştiuleteMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)

CAPITOLUL IVDETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI

CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al producţiei

medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură cu raportul

dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza costurilor şi

44

cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de activitate cerut de

menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de rentabilitate se poate proiecta

volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului critic pentru

a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă aceasta trebuie introdusă

icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat sau cu profit

programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici profit nici

pierderi

Determinarea cantitativă si reprezentarea grafică a PC la cultura de porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

45

11 Incarcat transportat t 715 1573 0096

22 Adm si deservit ha 130 27121 0165

33 Descarcat t 7150 0 0

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 21667 1325

TOTALTOTAL 259521 1586

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

46

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0178

22 Erbicidat si desrvit ha 130 28451 1422

33 Discuit si preg pat germinativ ha 130 678026 33901

44 Semanat + deservit ha 130 52813 2640

55 Prasit mecani 1 si manual 1 ha 130 1300 65

66 Prasit mecani 2 si manual 2 ha 130 70414 3520

TOTALTOTAL 963279 48161

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu Porumb (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb- fără profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 10000 leit

Productia totală de porumb PT= 1635 t

Suprafata cultivată cu porumb S = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

47

X= (CFha)(Pv-CVt) = 48161 ( 10 - 5891 ) = 11720 tha = 11000720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 11720 tha 10000 leit = 117200 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 117200 leiha = 117248161 leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de 1264510 la preţul de 7

lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei

(8175 kg ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

48

PROFIT

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

49

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 1000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1635000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1635000 200 = 8175 leiha

Productia medie de 8175 kgha la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 48161 + 8175 ) ( 10ndash 5891 )= 201256 tha =

2001256 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 201256 tha 5891 leit = 11855 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 11855 leiha = 60016 leiha

50

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

51

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 259521 259521

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 2218604 2218604

Ch variabile totale CVT lei 963279 963279

Ch variabile t CVt leit 5891 5891

Ch fixe totale CF lei 963279 963279

Ch fixe ha CFha leiha 48161 48161

Profit programat total Pr lei - 1635000

Profit programat ha Prha leiha - 8175

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1100720 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 2001256

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 938 0326

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 101298 74424

Pret de vacircnzare t Pv leit 10000 10000

Suprafata cultivată S ha 200 200

52

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE GRAU

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 261 3132 0001

22 Descarcat t 261 0 0

33 Adm So deservit ha 21 5068 0309

44 Arat 25 cm+grapat ha 21 1470 0899

55 Discuit si perg pat germ ha 21 6391 0390

66 Semanat si deservit sem ha 210 6222 0380

TOTALTOTAL 3241232 1989

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

53

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Administrat si desevit ha 200 5068 2534

22 Transport apa prep sol mii l 63 756 0378

33 Erbicidat si deservit ha 200 168 084

44 Recoltat creale paioase t 588 1568 784

55 Balotat deservit presa t 1512 20353 10176

TOTALTOTAL 43537 21768

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu grau (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - fără profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 600107312 1635 = 367038 leit

Productia medie de grau la punctul critic (X)

54

X= (CFha)(Pv-CVt) =238611 ( 8 - 367038 ) = 0664 tha =

664 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 0664 tha 8000 leit = 5316674 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 238611 leiha+ 5316674 leiha = 5555285

leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

grau icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de grau la preţul de 8 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (8175kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

55

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de graundash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

56

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - cu profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 13080000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =600107312 1635 =

367038 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 7563821 200 = 37819105

leiha

Productia medie de grau la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 238611 + 37819105 ) ( 8000 - 367038 )= 0498

tha = 498 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 04985 tha 8000 leit = 3988 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =238611 leiha+ 3988 leiha = 422611

leiha

57

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de grau ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

58

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de grau

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 3241232 3241232

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1112468 1112468

Ch variabile totale CVT lei 600107312 600107312

Ch variabile t CVt leit 367038 367038

Ch fixe totale CF lei 43537 43537

Ch fixe ha CFha leiha 21768 21768

Profit programat total Pr lei - 7563828

Profit programat ha Prha leiha - 8000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 664 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 498

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 5316674 3988

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 5555285 4226674

Pret de vacircnzare t Pv leit 8000 8000

Suprafata cultivată S ha 200 200

59

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE SOIA

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 195 429 8483

22 Descarcat t 195 0 0

33 Adm Si deservit ha 130 73965 0019

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 2166666 0556

TOTALTOTAL 2283531 9058

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

60

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0275

22 Erbicidat si deservit h 130 284511 2188

33 Discuit si preg Pat germ h 130 834782 6421

44 Semanat + deservit h 130 650 5

55 Recoltat soia t 3 7857 0060

66 Balotat deservit presa t 41 902 0069

TOTALTOTAL 182192 14013

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu soia (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia- fără profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =4091438 505700 = 0008 leit

Productia medie de soia la punctul critic (X)

61

X= (CFha)(Pv-CVt) = 14013 ( 3 - 0008 ) = 4683 tha = 4683

kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt =4683 tha 4091438 leit = 19160204 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+19160204 leiha = 19174217

leiha

Nivelul producţiei de 3890 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

soia icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de soia la preţul de 3 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (3890 kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soiandash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

63

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia - cu profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1517100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 4091438 505700 = 0008

leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1517100000 130 = 11670000

leiha

Productia medie de soia la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 14013 +11670000 ) ( 3 -0008 )= 3900405753

tha = 3900405 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 3900405753 tha 0008 leit = 31203 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+ 31203 leiha = 45216

leiha

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soia ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

65

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de soia

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 2283531 2283531

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1807907 1807907

Ch variabile totale CVT lei 4091438 4091438

Ch variabile t CVt leit 0008 0008

Ch fixe totale CF lei 182192 182192

Ch fixe ha CFha leiha 14013 14013

Profit programat total Pr lei - 1517100000

Profit programat ha Prha leiha - 11670000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 4683 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 3900405753

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 19160204 31203

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 19174213 45216

Pret de vacircnzare t Pv leit 3000 3000

Suprafata cultivată S ha 130 130

CONCLUZII SI RECOMANDARI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape3) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor4) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb

66

Productie principala 9727Productie secundara 12320Grau Productie principala 6289Productia secundara 7100SoiaProductie principala 3890Productie secundara 4100Efectuand eficienta celor trei culturi in urma rezultatelor acestora am observat ca cultura cea mai favorabila este porumbul urmata de cultura grauluiPe viitor cea mai buna cultura atat cantitativa cat si calitativa este cultura porumbului

Porumbul = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

67

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • PF Budianu Florin-Cristian s-a infiintat ca persoana fizica autorizata in luna iulie 2009 si a mai desfasurat activitate in acest domeniu activitate privata trei ani timp in care intr-o fabrica modernizata a fabricat produse lactate iar in ultimul branzeturi astfel a capatat experienta in aceasta activitate avand un atuu in plus pentru a o desfasura in continuare prin proiectul propus activitate fabricarea produselor lactate si branzeturilor intr-o fabrica construita conform standardelor Uniunii Europene in acest domeniu
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
          • Indicatori
          • Volume
            • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
            • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
              • C PREZENTAREA PROIECTULUI
                • C1 Obiectivele proiectului
                  • Indicatori
                  • Volume
                    • C3 Managementul proiectului
                    • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
                    • C6 Graficul estimat al proiectului
                    • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
                      • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                        • D1 Bazele de productie
                        • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D4 Indicatorii financiari
                        • Tabelul 1
                          • Tabelul 3
                            • N Centralizarea datelor
Page 9: Management in Agricultura

FURNIZORExternIntern

AdresaCantitate

aproxValoare aprox

(LEI)

aprox din total achizitii

Produs MATERIALE CONSUMABILE1 SC FURNIZORSA intern TULCEA 29885000nTOTAL 0 29885000

Produs ECHIPAMENTE DE PROTECTIEhellip1 SC ECHIP SRLnTOTAL 0 2790000

Produs AMBALAJE PUNGI DE POLIETILENA 1 SC CAMPACKSRLnTOTAL 0 5115000

TOTAL 37790000

Tabel B4 3

PRINCIPALII FURNIZORI DE SERVICII

FURNIZORExternIntern

Adresa Cantitate aproxValoare

aprox (LEI)

aprox din Serviciu 1

1 SCSERVICESRL Intern BOTOSANI 81731500nTOTAL 0 0

Serviciu hellip1nTOTAL 0 0

Serviciu n1nTOTAL 0 0

TOTAL 81731500

B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie

9

Tabel B51Principalii clienţi ai societatii

Nr crt

Client (Nume si adresa)

Valoare(lei)

Pondere

Termen de plata

1 SC FLORINSRL 1278618250 100 7-14 ZILE

N TOTAL 0 100

Tabel B52

Datele de identificare ale principalilor clienţi

Nr Crt

SocietateCod Unic de Inregistrare

TelefonFax

Adresa

1 FLORIN 554324

Produsele obtinute ndash produse lactate si branzeturi ndash sunt valorificate pe baza de contract la SC FLORIN SRL care preia intreaga cantitate de lapte aceasta avand retea de cofetarii si supermarket-uri Distributia se efectueaza direct fara intermediari Livrarile se fac zilnic cu termene de plata la 7-14 zile

PARTEA A II - A - DESCRIEREA PROIECTULUI

C PREZENTAREA PROIECTULUI

10

C1 Obiectivele proiectuluiFabrica de produse lactate si branzeturi

In acesta fabrica nr propunem in prima etapa sa punem in functiune o farbrice de lapte cu o capacitate medie de 8000 litri de lapte pe zi de la care se poate obtine lapte consum 25 gr iaurt 4 gr sana 35 gr lapte batut 25 gr smantana 25 gr frisca 32 grIn a doua etapa ne propunem sa etindem activitatea productiva in domeniul productiei de branzeturi si alte produse lactatePrezentul plan se refera numai la prima etapa a proiectului nostru si anume in functiunea fabrici de lactate si branzeturiFabrica de lactate va produce-in regim de productie va produce lapte batut din laptele achizitionat urmand ca acesta sa fie vandur en-gros-in regim de prestari servicii fbrica de lactate va fabrica produse pentru locuitorii din zona respectiva cu plata in lei sau in natura sub forma de lapte de vaca

Bugetele de venituri si cheltuieli agrozootehnice

Buget de venituri - cheltuieli si consumuri intermediare pentru produsul ndash

Lapte consum

Indicatori UM Volume Producţia medie laptean Buc 240 419 0I CONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3) 728772133 1

1 Energie electrica 98642024 12 Alte materiale 7750020 1

3 Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10din 1) 51615133II CONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA 67768III ALTE CONSUMURI( 5+6+7) 100297111 15 Cheltuieli generale(3din I+II) 18421046 1

6 Dobacircnzi la credite 558407 Asigurări(8 din valoare pasare) 24800046 18 Amortismente 23556060A TOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 24094221698 1A1 din care pt producţia principala 24094221686 1B VALOAREA PRODUCTIEI 967200250 1B1 din care pt producţia principala 967200250 1C VENIT IMPOZABIL(B-A) 308656798 1 (-)Impozite si taxe 55559144 1 (+)Subvenţii 253096654D VENIT NET 725 1E RATA IMPOZABILA (CA1100) 595 Venit net(DA1100) 6584017F COST DE PRODUCTIE(A1100) 6584009 1G PRET PIATA INTERN PREVIZIBIL 4030 1H MARJA BRUTA(MB) 308656 1H MARJA BRUTA(MB) 713

Caracteristicile principale ale constructiilor intentionate a se realiza prin proiect

11

Prin proiectul propus se va realiza o hala cu dimensiunile in plan 220m patrati cu regim de inaltime parter semiingropat cu scopul realizarii unui microclimat favorabil fabricari produselor lactate Constructia va fi realizata pe structura metalica ( cadre din profile metalice stalpi metalici fundatii din beton armat inchideri din panouri termoizolante sandwich ndash spuma poliuretanica intre doua foi de tabla aluminiu acoperis tip sarpanta in doua pante din acelasi tip de panouri dar cu alta geometrie a sectiunii ( cu coaste de rigidizare) tamplarii din PVC cu geamuri termoizolante)

La interior aceste panouri de inchidere ndash pereti si tavane ndash vor fi dublate de panouri de gips carton in vederea realizarii unor conditii impuse de proiect

Accesele in acest spatiu vor fi diferentiate si amplasate functie de importanta lor si de functiunile pe care le deservesc Astfel va fi un acces pe latura sudica a constructiei acces care va deservi spatiul de productie propriu zis si un acces secundar pe latura estica spre partea opusa care asigura aprovizionarea lapte si alte materiale necesare desfasurarii activitatii

Constructia se desfasoara numai pe parter si va cuprinde urmatoarele functiuni - un filtru fitosanitar pe latura sudica- sectia de curatare si conditionare- sectia de omogenizare- sectia de ambalare si de pozitare- laboratorul de analize fizico-chimice - sectia de intretinere si reparatii- un sas de acces spre spatiu de productie propriu zisa- spatiu de productie unde sunt depozitate podusele lactate si branzeturile- conducerea tehnico-economica a unitatii- un spatiu de depozitare rezerva apa si alte materiale tot aici va fi amplasata si centrala

termica cu rezervorul de apaHala va avea un aspect unitar estetic fiind functionala atat din punct de vedere al

fluxului tehnologoic cat si a confortului termicLa interior vor fi utilizate functie de destinatia fiecarei functiuni placaje de gresie si

Faianta in spatiile in care normele sanitare si de igiena impun astfele de finisaje varuri lavabile la peretii din panouri de gipscarton tamplarie din PVC pardoseli din beton sclivisit

Structura de rezistenta va fi realizata din profile metaliceInfrastructura se va realiza din fundatii continui de tipul bloc de fundatie din beton

simplu si elevatie din beton armat prevazuta la partea superioara cu centuraCu privire la instalatiile electrice acestea vor fi instalatii iluminat de forta de

automatizare de protectie si paratrasnet racord electricInstalatia de automatizare asigura microclimatul in hala prin ventilatie longitudinala

exhaustarea aerului pe frontonul halei supraveghere pe calculatorSunt necesare urmatoarele instalatii termice

- instalatii incalzire in incaperile filtrului sanitar- instalatii pentru realizare microclimat in hala centrala termica pentru incalzire

Sunt necesare urmatoarele instalatii sanitare- istalatii apa rece si apa calda in incaperile filtrului sanitar- instalatii apa rece pentru fluxul tehnologic in hala - retea apa rece de la putul existent la centrala termica si la hala- instalatii interioare de canalizare la filtru sanitar centrala termica racorduri exterioare

camine de vizitare si canalizare exterioaraAlimentarea cu gaze naturale se face de la reteaua deja existenta care alimenteaza

locuinta proprie

12

Parametrii constructivi si de performanta ai masinilor utilajelor si echipamentelor care se vor achizitiona prin proiect

Utilajele specifice necesare fluxului tehnologic sunt utilaje specializate pentru fabrica de lactate conform ofertei lansate acestea se vor procura de la o firma din Germania

Pentru realizarea microclimatului necesar desfasurarii activitatii fluxului tehnologicse va dota hala cu o suflanta de aer cald tip GP40 avand combustibil gaz metan prevazut cu un termostat in hala Se vor monta senzori de temperatura in hala si in exterior Se programeaza microclimatul pentru intreg ciclul de crestere asigurandu-se supravegherea parametrilor cu un calculator MC 34H-1A Prin exhaustare se asigura evacuarea aerului viciatiar admisia aerului proaspat se asigura prin 14 clapete de admisie actionate centralizat

In ce priveste masurile de protectia mediului atat proiectul principal de costructie a halei cu dotarile necesare cat si utlitatile prevazute retea apa istalatii sanitare toate sunt prevazute in proiect cu respectarea in totalitate a normativelor in vigoare privind protectia mediului

C3 Managementul proiectului

(Responsabilul legal)1 Nume Budianu Prenume Florin-Cristian Funcţia ADMINISTRATOR Studiile si experienţa (relevante pentru proiect)

C V Responsabilul legal

Icircntreprinderea Funcţia avuta Perioada

Milli SEF BIROU 2009-2011

In activitate In prezent

(Responsabilul tehnic)

C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului

Tabel C41 ndash

13

Lista de achizitii active

Nr Crt

Furnizor (daca este

cunoscut la momentul

depunerii cererii de finantare)

Date furnizor ProdusValoare estimata (EUR)

din total

valoare eligibila a proiectulu

i

1 idem idem

Asigurare microclimat si exhaustare aer viciat (3 ventilatoare jaluzele

protectii motoare)

2260 100

2 idem idem14 clape admisie aer

proaspat3820 100

3 idem idem1 suflanta GP40 incalzire

hala3070 100

4 idem idemCalculator MC 34 H 1A

supraveghere microclimat2290 100

5 idem idemDispozitiv de alarma pentru

depasire temperatura945 100

6 Idem idemDulap comanda electrica a

halei5420 100

7 Transport 1550 100

8 Montaj 2320 100

TOTAL 26907 100

Lista de achizitii materii prime

Nr Crt

Furnizor (daca este

cunoscut la momentul

depunerii cererii de finantare)

Date furnizor ProdusValoare estimata (EUR)

din total

necesar de materii

prime

1 DOROLACTAre in patrimoniu

fabrica de bacteriofungi

bacteriofungi 22884 92

2 NAPOLACTSpecializat i n produse

farmaceutice bacteriofungi 1469 8

n

TOTAL 15712 100

Intrucat legea 5072002 nu permite persoanelor fizicea utorizate sa angajeze personal salariat toate activitatile din fabrica se vor realiza pe baza de prestari sevici pe baza de contracte efectuate de terti

C6 Graficul estimat al proiectului

14

Proiectul va fi realizabil in 12 luni de la aprobarea finantariiLunile I ndashIII se vor realiza fundatiile Peretii laterali acoperisul reteaua de apa canalizareLunile IV ndash V - comparimentare spatii si relizarea instalatiiloir de incalzire si sanitareLunile VI ndashVII ndash procurare si montare utilajeLuna IX - finisaje si probe tehnologiceLunile X ndashXI incheiere contracte aprovizionarea cu lapte si bacteriofungi pentru producerea lactatelor si branzeturilorLuna XII - Inceputul activitatii specifice fabricarea de produse lactate si a branzeturiloriaurturilor cu fructe

C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri

Infiintarea fabrici de produse lactate si branzeturi va duce la o mai buna utilizare a potentialului agricol in zona unde isi desfasoara activitatea Prin constructia care se va realiza si activitatea ce se va desfasura vor duce la cresterea veniturilor la bugetul local prin taxele si impozitele care se platesc si desemeni la bugetul statului se vor plati impozite si taxe care in final vor fi in beneficiul cetatenilor Intrucat se vor utliza la dotarea fabrici numai utileje specializate in conformitate cu normele si standardele europene pentru aceste activitati aceasat va duce o protectie a mediului care sa se incadreze in normele stabilite pentru protejarea mediului incojurator

Pentru toate categoriile de materii prime se vor incheia contracte in asa fel incat sa fie asigurat mersul normal al fluxului tehnologic De asemeni si productia finita care se va realiza va fi livrata in intregime pe baza de contracte incheiate

D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI

D1 Bazele de productieCu proiect

A6 Denumire utilaj (noi)

Costuri Amortizare Intrtinere 2

Microclimat exhaustare aer viciat

2263 000 452

Clapete admisie aer proaspat 14 buc

3828 000 765

Suflanta GP 40 incalzire cu gaz m

3069 000 613

Calculator supraveghere microclimat

2294 000 458

Dispozitiv alarma depasiri temperatura

945 000 235

Dulap comanda electrica a halei

5425 000 108

Apometru D-112 4688 000 937

Pompa submersibila GRUNDFOS

18936 000 378727

Hidrofor cu butelie 25 l 10075 000 201Centrala termica 5141 000 1028

15

1304915

1179227

D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )

Proiectia contului de profit si pierdere activitate cu proiect CursLeu - euro 419

Nr Crt

Categoria AN 1 AN 2 AN 3 AN 4 AN 5

Venituri din exploatare

1 Venituri din vanzarea marfurilor Mii Lei 1702752 1917815 2115750 2278500 2433500Euro 29850 30500 34827 39100 41900

2 Productia vanduta Mii Lei

Euro 29850 30500 34827 39100 419003 Variatia stocurilor Mii Lei

Euro4 Alte venituri Mii Lei

Euro 17022752 1917815 211570 228500 24335005 Venituri din exploatare ndash total Mii Lei

Euro 29850 30500 34827 39100 41900

Cheltuieli pentru exploatare6 Cheltuieli materiale ndash total Mii Lei 972243 1068811 1154130 1211836 1272433

Euro 25133 27630 29835 31327 328947 Cheltuieli cu lucrari si servicii

executate de tertiMii Lei 72431 79662 86032 90334 94852

Euro 1827 2046 2224 1638 24558 Cheltuieli cu impozite taxe si

varsaminte asimilateMii Lei 19375 21297 23002 24149 25358

Euro 500 550 595 624 6559 Cheltuieli cu personalul ndash total Mii Lei

Euro10 Alte cheltuieli de exploatare Mii Lei

Euro11 Cheltuieli cu amortizarile si

provizioanele Mii Lei 40399 40399 40399 40399 40399

Euro 1044 1044 1044 1044 104412 Cheltuieli pentru exploatare - total Mii Lei 1104449 1225670 1303563 1366718 1433058

Euro 28551 31283 33698 35330 3704613 Rezultatul din exploatare Mii Lei 598303 707644 183686 911781 1000425

Euro 15467 18293 20996 23570 25708Venituri financiare ndash total

14 Venituri financiare ndash total Mii Lei 6200 6200 7750 7750 7750Euro 159 159 199 199 199

Cheltuieli financiare din care

15 Cheltuieli privind dobazileEuro

16 Altele Mii Lei 3100 3100 3875 3875 3875Euro 80 80 100 100 100

17 Cheltuieli financiare - total Mii Lei 3100 3100 3875 3875 3875

16

Euro 80 80 100 100 10018 Rezultatul financiar al exercitiului Mii Lei 3100 3100 3875 3875 3875

Euro 80 80 100 100 10019 Rezultatul brut al exercitiului Mii Lei

601403710744 816061 915656 1004300

Euro 15546 18373 21095 23670 2596220 Impozit pe profit Mii Lei 15036 177685 204015 228913 251082

Euro 3887 4592 2574 5917 649121 Profit net Mii Lei 451051 533058 612045 686743 753248

Euro 11660 13781 15820 17752 19471

D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )

Flux de numerar - previziuni Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5OPERATIUNEAPERIOADA

MII LEI I ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE 0 0 0 0 0A Total intrari de lichiditati din (A1+A2+A3)

A1 Aport la capitalul social si contul intreprinzatoruluiA2 Vanzari de active inclusiv TVA 0 0 0 0 0A3 Credite pe termen lung din care (A31 + A32) A31 Imprumut BancaA 32 Grant SAPARD 0 0 0 0 0

B Total iesiri de lichiditati prin (B1+B2+B3)B1 Achizitii de active fixe corporale inclusiv TVAB2 Achizitii de active fixe necorporale inclusiv TVAB3 Cresterea investitiilor in curs 0 0 0 0 0

C ExcedentDeficit de lichiditati (A-B) 0 0 0 0 0D1 Rambursari de Credite pe termen mediu si lung din care (D11+ D12) D11 Rate la imprumutul Banca D12 Rate la alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0 0 0D2 Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung din care (D21+D22) D21 La imprumutul Banca D22 La alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0 0 0

E Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2)

II ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI 1307275 1472387 1624350 1749300 1868300F Incasari din activitatea de exploatare inclusiv TVA ( F1)

2026276 2282199 2517742 2711415 2895F1 Vanzari varianta cu proiect

G Incasari din activitatea financiaraH Credite pe termen scurt 1307275 1472387 1624350 1749300 1868300K Plati pentru activitatea de exploatare inclusiv TVA

(dupa caz) din care0 0 0 0 0

1 Cheltuieli privind marfurile

2 Cheltuieli cu materiileprime 1053384 1158992 1257493 1314068 1379763

3 Cheltuieli cu materialele consumabile 67637 74400 80355 84368 88

4 Cheltuieli cu energia si apa 20131 22493 24291 25509 26

5 Altecheltuieli materiale 15816 16000 17273 18141 18

17

6 Cheltuieli cu serviciile executate de terti 86193 94798 102379107497 111

7 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate 19375 21297 23002 24149 24899

8 Cheltuieli cu personalul angajat 0 0 0 0 0

9 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 0 0 0 0 0

10 Alte cheltuieli exploatare 0 0 0 0 0

11 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele 40399 40399 40399 40399 40399

2222222111111

L Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA726438 788190 978547 1097283 1203032

M Plati pentru impozite si taxe (M1 + M2)

289180 339905 389938 437397 479659

M1 TVA de platit 106433 162224 185922 208482 228563

M2 Impozit pe profit 151746 177685 204401 228914

251069

N1 Rambursari de credite pe termen scurtN2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurtO1 DividendeP

Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1)

P Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2 + O1)

289180 339905 389938 437397 479659

Q Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) 434158 513908 588609 659886 700035II FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)R Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) 434158 513908 588609 659886 700035

S Disponibil de numerar al lunii precedenteDisponibil de numerar curent (S+R) 202425 636443 1150492 1739101 23989

T 636443 1150192 1739101 2398984 31223

D4 Indicatorii financiari

Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in lei) ndash 8052792035 lei

MII LEI___________________________________________________________________________Specificare AN 1 AN 2 AN 3 AN 4 AN 5___________________________________________________________________________Veniturile din exploatare (Ve)

1702752 1917815 2115750 2278500 2433500___________________________________________________________________________Cheltuieli de exploatare (Ce)

1104449 1210170 1303563 1366718 1433043___________________________________________________________________________

18

Rezultatul din exploatare (Re) = Se calculeaza Re = Ve ndash Ce - minim 10 din Ve

598303 707645 812187 911782 1000457___________________________________________________________________________

Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit

451051 533058 612045 686743 753248___________________________________________________________________________

Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)

Se calculeaza Dr= ViPn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)Pn

unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr ndash este=gt26 ANI

Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = PnVi x 100 () Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate

6 7 8 9 9___________________________________________________________________________

Cheltuieli financiare (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________

Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL

___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)

434158 531908 588609 659886 700035

Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8___________________________________________________________________________

19

CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA

ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI

21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Specificare Ha din total din agricol

Suprafaţa totală 530 1000 -

Teren agricol 300 150 1000

Teren arabil

- din care irigat

150 300 30

10 300 30

Păşuni naturale 30 400 40

Facircneţe naturale 20 300 30

Livezi 10 700 70

Vii 10 400 40

Teren neproductiv 100 10

Condiţii naturale

a) Temperatura medie anuală 125 grade Chelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipb) Precipitaţii medii anualehelliphelliphelliphellip450-550 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

c)Tipul de sol predominant textura panta ( argile nisipuri si prundisuri)luturile loessoide

de pe suprfafetele mai inalte slab inclinate)

Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi

Porumb = asigura recolte pe soluri variate insa rezultatele cele mai bune se obtin pe soluri adanci fertileluto-nisipoasa Pe solurile cu phlt58 se impune amendarea acestora Nu sunt favorabile solurile argiloase tasate compacte

GracircuSolurile lutoase şi lutoargiloase cu fertilitate naturală ridicată sunt cele mai potrivite pentru cultura gracircului Solurile cu exces de umiditate sau cele uşoare foarte permeabile nu sunt potrivite pentru gracircu Limitele optime de pH sunt de 6-75 iar icircn condiţiile solurilor mai acide

sau alcaline se impune lucrarea de cercetare a pH-ului prin amendareDin punct de vedere al tipului de sol gracircul realizează cele mai mari producţii pe solurile cernoziomice şi brun roşcate

Soia = are o capacitate ridicata de adaptare dar cele mai bune rezultate se obtin in zona temperatecaldacu umiditate suficienta si soluri propice

Fata de sol cerintele sunt ridicate necesitand terenul cu textura mijlocie bogate in humusph-ul neutru bine aprovizionate in fosforpotasiucalciu cum ar ficernoziomurilesolurile bun roscatealuviale

22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)

Porumb = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

Gracircu = genul Triticum aestivum L) este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Faina de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale

Soia = se cultiva in primul rand pentru continutul ridicat de boabe in substante proteice (27-50) si grasimi(17-27) Semintele se pot utiliza in hrana oamenilorin obtinerea de furaje concentrate si pentru extragerea uleiului

Uleiul se utilizeaza pentru consumla prepararea margarineia vopselelorpentru picturaa maselor plastice iar sroturile si turtele in furajarea animalelor

Planta intreaga se utilizeaza ca furajca ingrasamant verde

Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cuturii

21

PORUMB

RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumiiHIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta

HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz

GRAcircU

Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţieGRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric

22

SOIACele mai importante soiurile romanesti de soia sunt ROMANESC 99 ATLAS COLUMNA TRIUMF DANUBIAN Soiul ROMANESC 99Caractere morfologiceInaltimea plantei 92 -100 cmInaltimea insertiei primei pastai 15 - 18 cmCuloarea bobului galbena cu hilul cenusiuMMB 150 -180 gInsusiri fiziologiceGrupa de precocitate timpuriu (00)Perioada de vegetatie 105 -117 zilePrezinta rezistenta la foarte buna la cadere scuturare medie la secetaRezistenta la boli buna la mozaicul soiei arsura bacteriana medie la manaInsusiri de calitateContinutul in proteina 39-44 Continutul in grasimi 19 - 22 5ProductiaProductia la irigat 4000 kg haProductia la neirigat 3000 kg haDensitatea recomandata 450 -500 mii planteha Soiul ATLASCaractere morfologiceInaltimea plantei 90 -95 cmInaltimea insertiei primei pastai 14 - 16 cmCuloarea bobului galbena cu hilul galbenMMB 150 -200 gInsusiri fiziologiceGrupa de precocitate timpuriu (00)Perioada de vegetatie 105 -120 zilePrezinta rezistenta la foarte buna la cadere scuturare medie la secetaRezistenta la boli mediu la mozaicul soiei arsura bacteriana medie sensibil la manaInsusiri de calitateContinutul in proteina 385-42 Continutul in grasimi 195 - 23 5ProductiaProductia la irigat 3700 kg haProductia la neirigat 2900 kg haDensitatea recomandata 400 -500 mii planteha

23

23 Intocmirea asolamentului

Asolamentul

reprezintatilde impartirea terenurilor in sole (tarlale) pe care plantele de cultura se succed in timp si spatiu intr-o ordine bine stabilita si pe care se aplica sisteme rationale de lucrare a solului de fertilizare si de protectie a culturii in vederea cresterii fertilitatii solului a sporirii cantitative si calitative a productiilor agricole

Sola (tarlaua)

este suprafata de teren din cadrul asolamentului cu sol omogen pe care se cultiva o singura specie Sola este delimitata de sosele drumuri cai ferate vetre de sat paduri canale etc suprafata unei sole depinde de zona relief tipul asolamentului

Sola mixtatilde (combinata)

este suprafat de tren din cadrul asolamentului cu sol omogen pe care se cultiva doua trei specii cu insusiri biologice asemanatoare (mazare soia fasole) in cadrul solei mixte plantele pot ocupa suprafete egale sau diferite

Parcela

este o subdiviziune a solei mixte delimitata de limite naturale sau antropice avand o singura categorie de folosinta pe care se cultiva o singura specie in cazul terenurilor plane parcela corespunde solei iar in cazul terenurilor framantate mai multe parcele la un loc formeaza o sola mixta

Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 530Suprafaţa medie a solei 170

24

Tabelul 2

Schema rotaţiei culturilor

Rotatia culturilor este cunoscuta din cele mai vechi timpuri si a aparut ca o necesitate in dezvoltarea agriculturii Importanta rotatiei culturilor consta in contributia la sporirea fertilitatii solului cu ajutorul chiar al plantelor cultivate peteren oranduite dupa un plan special in acest scop

Rotatia permite folosirea stiintifica diferentiata a categoriilor de terenuri dintr-o exploatatie agricola sau la orice proprietar de pamant indiferent de marimea acesteia si inlesneste planificarea anticipata a sarcinilor agricole cum sunt sistemul de lucrare a solului aplicarea ingrasamintelor combaterea bolilor si daunatorilor combaterea buruienilor recoltarea si depozitarea productiei

Rotatia culturilor contribuie substantial la rezolvarea atat a problemelor agrotehnice cat si a celor economice si organizatorice rezultand in final marirea productiei si a productivitatii muncii la toate plantele cultivate

SOLAANUL 2010 2011 2012I porumb grau soia

II grau porumb soia

III soia grau porumb

25

CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ

31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole

Tabelul 3

Date iniţiale

CulturaSupraf

aţa - ha (Si)

Nota de bonitare pentru condiţiile

ecologice (Pi)

Corecţia pt distanţă şi felul drumului (k)

Coeficient de

potenţare (c)

Producţia medie

realizată

USporumb 200 70 015 15 6500US2grau 200 80 017 14 4500USsoia 130 90 020 12 3000TOTAL

1) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)

US1porumb =13075=9100Ni = Si x Pi USgrau 13080=10400

USsoia=13090=11700TOTAL =31200

2) Nota medie ponderată de bonitare

Nporumb=

Ngrau=

Nsoia=

3)Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare

=9285

Pkg grau= 5625

Pkg soia = 3333

26

4) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x k

Suprafaţă x coeficient corecţie130 015 USporumb 195130 017 USgrau 221130 020 USsoia 26

5)Nota de bonitare recalculată (Nbr)

Nbr = Nota totală de bonitare9100

ndash Corecţia195 US porumb 9080

Nbr = 10400 - 221 US grau 10377Nbr = 1170 - 26 US soia 11674

6)Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)

Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)

9080x

Coeficient de potenţare

15

USporumb 13620

Ntp = 10377 x 14 USgrau 14527Ntp = 11674 x 12 USsoia 15176

7) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)

Pt =

Nota totală de bonitare potenţată (Ntp)

13620

x

Producţia ce revine pe un

punct de bonitare

P(kgpunct)

9285USporumb 126461

7

145275625

USgrau 817143

15176 3333 USsoia 505816TOTAL= 258757

6

8) Producţia medie la hectar Pmc1

Pmc

prumb

= Producţia totală1264617

Suprafaţa totală130

=9727

Rezultatele pentru celelalte culturi

27

Pmc grau=817143130=6285

Pmc soia=505816130=3890

28

32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de

producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn

considerare şi pierderile rezultate prin levigare

Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha

separat pentru cele 3 culturi icircn parte

Tabelul 4

Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice

Nr Crt

SPECIFICARE UM CULTURA

porumb grau soiaN P K N P K N P K

1 Producţie medie

Kgha 9727 6285 3890

2 Consum specific

Kg sat

22 21 20 20 17 30 25 18 20

3 Sa de administrat

Kg 213 204 194 1257 1068 1885 972 70 778

4 Sa icircn sol Kg 45 31 30 40 25 42 28 19 305 Diferenţa de

admKg sa

168 173 164 857 818 1465 692 51 478

6 Pierderi prin levigare

13 5 7 13 6 8 12 4 7

7 Cant pierdută prin levigare

Kg sa

2184 865 1148 111 49 1172 83 20 334

8 Total sa de administrat

Kg 1898 1816 1754 868 867 1582 775 57 511

9 Tipul de icircngrăşămacircnt

NO4NO3 Super P c

Sare de K

NO4NO3

Super P c Sare de K

NO4NO3

Super P c

Sare de K

10 Conţinutul in sa a icircngr

Kgt 345 400 400 345 400 400 345 400 400

11 Doza de icircngr de administrat

kg 5501 454 4385 2515 2167 3955 2246 1425 1277

33 PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia

producţiile medii şi totale (tabelul 5)

Tabelul 5

29

Icircntocmirea planului de cultură

Cultura Suprafaţa (ha)

Producţii medii (kgha)

Producţia totală (t)

Preţ livrare (leikg)

PORUMB 200 9727 9727 070 GRAU 200 6285 6285 060 SOIA 130 3890 3890 120

34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se

icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn

acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului

lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele

financiare necesare pentru aprovizionare

DATELE NECESARE

1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei

2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte

3 Culturile premergătoare

4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi

5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor

6 Perioada de executare şi data lucrării

7 Mijloacele cu care se execută lucrarea

8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice

9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii

10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare

11 Amortismentul specific

12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota

pentru cheltuielile de aprovizionare

13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)

MODUL DE LUCRU

1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică

icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată

30

2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada

optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări

3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale

4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar

fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu

tariful pe ziom corespunzător

5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru

CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei

care reprezintă fondul de salarii

6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire

7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea

materialului folosit

8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor

materialelor se obţin cheltuielile de producţie

9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se

determină cheltuielile de producţie

10 După fiecare trimestru se fac totalurile

11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs

31

32

33

34

35

36

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura ___GRAcircU________

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente (tractor plus

semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen optim

folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrarea 5P ndash randamentul zilnic al maşinii

= agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m) 36V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră) 6000mht ndash durata zilei de lucru (ore) 8 hH ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

= ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) 125 cm distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor tractorului (c) 15

cm

= m

38

m

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

=25

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg) 240 kgd ndash lungimea roţii semănătorii (m) 174 mB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m) 36 mO ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii 20

=

5Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare a

semănătorii (kg) 400dm 3Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha) 240kghaB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m) 36 m

= m

~n ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

39

=

5Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatului 4 me ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii 15 m

=34+15=135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

6 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

=2362=144m

~n cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

=

40

Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre punctele de alimentare se calculează după formula

=136=36(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

7 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

=4001=400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

8 =4000801=320kg9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele

Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

=

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min) 30 minCm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

11 =

12 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

13 Nr saci=

41

N Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 14

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 4-semănători nr 4

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 56

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1852-lăţime m-suprafaţă ha 390

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 130-lăţime m 390-suprafaţă 130

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 1006-stacircnga m 25

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 240

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 320

10Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 4

-pt transportul seminţelor

nr 6

-total nr 10

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr --tractor+remorcă nr --auto-camion nr 1

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 336

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape

42

1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medie kghaNsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control)Nb - număr mediu de boabe icircn spiceMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3510000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

Nstha=

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de control

43

d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectarNb - număr mediu de boabe pe ştiuleteMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)

CAPITOLUL IVDETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI

CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al producţiei

medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură cu raportul

dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza costurilor şi

44

cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de activitate cerut de

menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de rentabilitate se poate proiecta

volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului critic pentru

a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă aceasta trebuie introdusă

icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat sau cu profit

programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici profit nici

pierderi

Determinarea cantitativă si reprezentarea grafică a PC la cultura de porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

45

11 Incarcat transportat t 715 1573 0096

22 Adm si deservit ha 130 27121 0165

33 Descarcat t 7150 0 0

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 21667 1325

TOTALTOTAL 259521 1586

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

46

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0178

22 Erbicidat si desrvit ha 130 28451 1422

33 Discuit si preg pat germinativ ha 130 678026 33901

44 Semanat + deservit ha 130 52813 2640

55 Prasit mecani 1 si manual 1 ha 130 1300 65

66 Prasit mecani 2 si manual 2 ha 130 70414 3520

TOTALTOTAL 963279 48161

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu Porumb (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb- fără profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 10000 leit

Productia totală de porumb PT= 1635 t

Suprafata cultivată cu porumb S = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

47

X= (CFha)(Pv-CVt) = 48161 ( 10 - 5891 ) = 11720 tha = 11000720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 11720 tha 10000 leit = 117200 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 117200 leiha = 117248161 leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de 1264510 la preţul de 7

lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei

(8175 kg ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

48

PROFIT

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

49

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 1000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1635000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1635000 200 = 8175 leiha

Productia medie de 8175 kgha la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 48161 + 8175 ) ( 10ndash 5891 )= 201256 tha =

2001256 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 201256 tha 5891 leit = 11855 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 11855 leiha = 60016 leiha

50

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

51

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 259521 259521

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 2218604 2218604

Ch variabile totale CVT lei 963279 963279

Ch variabile t CVt leit 5891 5891

Ch fixe totale CF lei 963279 963279

Ch fixe ha CFha leiha 48161 48161

Profit programat total Pr lei - 1635000

Profit programat ha Prha leiha - 8175

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1100720 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 2001256

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 938 0326

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 101298 74424

Pret de vacircnzare t Pv leit 10000 10000

Suprafata cultivată S ha 200 200

52

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE GRAU

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 261 3132 0001

22 Descarcat t 261 0 0

33 Adm So deservit ha 21 5068 0309

44 Arat 25 cm+grapat ha 21 1470 0899

55 Discuit si perg pat germ ha 21 6391 0390

66 Semanat si deservit sem ha 210 6222 0380

TOTALTOTAL 3241232 1989

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

53

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Administrat si desevit ha 200 5068 2534

22 Transport apa prep sol mii l 63 756 0378

33 Erbicidat si deservit ha 200 168 084

44 Recoltat creale paioase t 588 1568 784

55 Balotat deservit presa t 1512 20353 10176

TOTALTOTAL 43537 21768

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu grau (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - fără profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 600107312 1635 = 367038 leit

Productia medie de grau la punctul critic (X)

54

X= (CFha)(Pv-CVt) =238611 ( 8 - 367038 ) = 0664 tha =

664 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 0664 tha 8000 leit = 5316674 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 238611 leiha+ 5316674 leiha = 5555285

leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

grau icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de grau la preţul de 8 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (8175kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

55

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de graundash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

56

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - cu profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 13080000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =600107312 1635 =

367038 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 7563821 200 = 37819105

leiha

Productia medie de grau la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 238611 + 37819105 ) ( 8000 - 367038 )= 0498

tha = 498 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 04985 tha 8000 leit = 3988 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =238611 leiha+ 3988 leiha = 422611

leiha

57

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de grau ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

58

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de grau

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 3241232 3241232

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1112468 1112468

Ch variabile totale CVT lei 600107312 600107312

Ch variabile t CVt leit 367038 367038

Ch fixe totale CF lei 43537 43537

Ch fixe ha CFha leiha 21768 21768

Profit programat total Pr lei - 7563828

Profit programat ha Prha leiha - 8000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 664 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 498

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 5316674 3988

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 5555285 4226674

Pret de vacircnzare t Pv leit 8000 8000

Suprafata cultivată S ha 200 200

59

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE SOIA

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 195 429 8483

22 Descarcat t 195 0 0

33 Adm Si deservit ha 130 73965 0019

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 2166666 0556

TOTALTOTAL 2283531 9058

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

60

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0275

22 Erbicidat si deservit h 130 284511 2188

33 Discuit si preg Pat germ h 130 834782 6421

44 Semanat + deservit h 130 650 5

55 Recoltat soia t 3 7857 0060

66 Balotat deservit presa t 41 902 0069

TOTALTOTAL 182192 14013

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu soia (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia- fără profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =4091438 505700 = 0008 leit

Productia medie de soia la punctul critic (X)

61

X= (CFha)(Pv-CVt) = 14013 ( 3 - 0008 ) = 4683 tha = 4683

kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt =4683 tha 4091438 leit = 19160204 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+19160204 leiha = 19174217

leiha

Nivelul producţiei de 3890 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

soia icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de soia la preţul de 3 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (3890 kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soiandash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

63

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia - cu profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1517100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 4091438 505700 = 0008

leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1517100000 130 = 11670000

leiha

Productia medie de soia la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 14013 +11670000 ) ( 3 -0008 )= 3900405753

tha = 3900405 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 3900405753 tha 0008 leit = 31203 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+ 31203 leiha = 45216

leiha

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soia ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

65

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de soia

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 2283531 2283531

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1807907 1807907

Ch variabile totale CVT lei 4091438 4091438

Ch variabile t CVt leit 0008 0008

Ch fixe totale CF lei 182192 182192

Ch fixe ha CFha leiha 14013 14013

Profit programat total Pr lei - 1517100000

Profit programat ha Prha leiha - 11670000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 4683 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 3900405753

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 19160204 31203

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 19174213 45216

Pret de vacircnzare t Pv leit 3000 3000

Suprafata cultivată S ha 130 130

CONCLUZII SI RECOMANDARI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape3) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor4) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb

66

Productie principala 9727Productie secundara 12320Grau Productie principala 6289Productia secundara 7100SoiaProductie principala 3890Productie secundara 4100Efectuand eficienta celor trei culturi in urma rezultatelor acestora am observat ca cultura cea mai favorabila este porumbul urmata de cultura grauluiPe viitor cea mai buna cultura atat cantitativa cat si calitativa este cultura porumbului

Porumbul = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

67

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • PF Budianu Florin-Cristian s-a infiintat ca persoana fizica autorizata in luna iulie 2009 si a mai desfasurat activitate in acest domeniu activitate privata trei ani timp in care intr-o fabrica modernizata a fabricat produse lactate iar in ultimul branzeturi astfel a capatat experienta in aceasta activitate avand un atuu in plus pentru a o desfasura in continuare prin proiectul propus activitate fabricarea produselor lactate si branzeturilor intr-o fabrica construita conform standardelor Uniunii Europene in acest domeniu
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
          • Indicatori
          • Volume
            • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
            • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
              • C PREZENTAREA PROIECTULUI
                • C1 Obiectivele proiectului
                  • Indicatori
                  • Volume
                    • C3 Managementul proiectului
                    • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
                    • C6 Graficul estimat al proiectului
                    • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
                      • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                        • D1 Bazele de productie
                        • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D4 Indicatorii financiari
                        • Tabelul 1
                          • Tabelul 3
                            • N Centralizarea datelor
Page 10: Management in Agricultura

Tabel B51Principalii clienţi ai societatii

Nr crt

Client (Nume si adresa)

Valoare(lei)

Pondere

Termen de plata

1 SC FLORINSRL 1278618250 100 7-14 ZILE

N TOTAL 0 100

Tabel B52

Datele de identificare ale principalilor clienţi

Nr Crt

SocietateCod Unic de Inregistrare

TelefonFax

Adresa

1 FLORIN 554324

Produsele obtinute ndash produse lactate si branzeturi ndash sunt valorificate pe baza de contract la SC FLORIN SRL care preia intreaga cantitate de lapte aceasta avand retea de cofetarii si supermarket-uri Distributia se efectueaza direct fara intermediari Livrarile se fac zilnic cu termene de plata la 7-14 zile

PARTEA A II - A - DESCRIEREA PROIECTULUI

C PREZENTAREA PROIECTULUI

10

C1 Obiectivele proiectuluiFabrica de produse lactate si branzeturi

In acesta fabrica nr propunem in prima etapa sa punem in functiune o farbrice de lapte cu o capacitate medie de 8000 litri de lapte pe zi de la care se poate obtine lapte consum 25 gr iaurt 4 gr sana 35 gr lapte batut 25 gr smantana 25 gr frisca 32 grIn a doua etapa ne propunem sa etindem activitatea productiva in domeniul productiei de branzeturi si alte produse lactatePrezentul plan se refera numai la prima etapa a proiectului nostru si anume in functiunea fabrici de lactate si branzeturiFabrica de lactate va produce-in regim de productie va produce lapte batut din laptele achizitionat urmand ca acesta sa fie vandur en-gros-in regim de prestari servicii fbrica de lactate va fabrica produse pentru locuitorii din zona respectiva cu plata in lei sau in natura sub forma de lapte de vaca

Bugetele de venituri si cheltuieli agrozootehnice

Buget de venituri - cheltuieli si consumuri intermediare pentru produsul ndash

Lapte consum

Indicatori UM Volume Producţia medie laptean Buc 240 419 0I CONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3) 728772133 1

1 Energie electrica 98642024 12 Alte materiale 7750020 1

3 Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10din 1) 51615133II CONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA 67768III ALTE CONSUMURI( 5+6+7) 100297111 15 Cheltuieli generale(3din I+II) 18421046 1

6 Dobacircnzi la credite 558407 Asigurări(8 din valoare pasare) 24800046 18 Amortismente 23556060A TOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 24094221698 1A1 din care pt producţia principala 24094221686 1B VALOAREA PRODUCTIEI 967200250 1B1 din care pt producţia principala 967200250 1C VENIT IMPOZABIL(B-A) 308656798 1 (-)Impozite si taxe 55559144 1 (+)Subvenţii 253096654D VENIT NET 725 1E RATA IMPOZABILA (CA1100) 595 Venit net(DA1100) 6584017F COST DE PRODUCTIE(A1100) 6584009 1G PRET PIATA INTERN PREVIZIBIL 4030 1H MARJA BRUTA(MB) 308656 1H MARJA BRUTA(MB) 713

Caracteristicile principale ale constructiilor intentionate a se realiza prin proiect

11

Prin proiectul propus se va realiza o hala cu dimensiunile in plan 220m patrati cu regim de inaltime parter semiingropat cu scopul realizarii unui microclimat favorabil fabricari produselor lactate Constructia va fi realizata pe structura metalica ( cadre din profile metalice stalpi metalici fundatii din beton armat inchideri din panouri termoizolante sandwich ndash spuma poliuretanica intre doua foi de tabla aluminiu acoperis tip sarpanta in doua pante din acelasi tip de panouri dar cu alta geometrie a sectiunii ( cu coaste de rigidizare) tamplarii din PVC cu geamuri termoizolante)

La interior aceste panouri de inchidere ndash pereti si tavane ndash vor fi dublate de panouri de gips carton in vederea realizarii unor conditii impuse de proiect

Accesele in acest spatiu vor fi diferentiate si amplasate functie de importanta lor si de functiunile pe care le deservesc Astfel va fi un acces pe latura sudica a constructiei acces care va deservi spatiul de productie propriu zis si un acces secundar pe latura estica spre partea opusa care asigura aprovizionarea lapte si alte materiale necesare desfasurarii activitatii

Constructia se desfasoara numai pe parter si va cuprinde urmatoarele functiuni - un filtru fitosanitar pe latura sudica- sectia de curatare si conditionare- sectia de omogenizare- sectia de ambalare si de pozitare- laboratorul de analize fizico-chimice - sectia de intretinere si reparatii- un sas de acces spre spatiu de productie propriu zisa- spatiu de productie unde sunt depozitate podusele lactate si branzeturile- conducerea tehnico-economica a unitatii- un spatiu de depozitare rezerva apa si alte materiale tot aici va fi amplasata si centrala

termica cu rezervorul de apaHala va avea un aspect unitar estetic fiind functionala atat din punct de vedere al

fluxului tehnologoic cat si a confortului termicLa interior vor fi utilizate functie de destinatia fiecarei functiuni placaje de gresie si

Faianta in spatiile in care normele sanitare si de igiena impun astfele de finisaje varuri lavabile la peretii din panouri de gipscarton tamplarie din PVC pardoseli din beton sclivisit

Structura de rezistenta va fi realizata din profile metaliceInfrastructura se va realiza din fundatii continui de tipul bloc de fundatie din beton

simplu si elevatie din beton armat prevazuta la partea superioara cu centuraCu privire la instalatiile electrice acestea vor fi instalatii iluminat de forta de

automatizare de protectie si paratrasnet racord electricInstalatia de automatizare asigura microclimatul in hala prin ventilatie longitudinala

exhaustarea aerului pe frontonul halei supraveghere pe calculatorSunt necesare urmatoarele instalatii termice

- instalatii incalzire in incaperile filtrului sanitar- instalatii pentru realizare microclimat in hala centrala termica pentru incalzire

Sunt necesare urmatoarele instalatii sanitare- istalatii apa rece si apa calda in incaperile filtrului sanitar- instalatii apa rece pentru fluxul tehnologic in hala - retea apa rece de la putul existent la centrala termica si la hala- instalatii interioare de canalizare la filtru sanitar centrala termica racorduri exterioare

camine de vizitare si canalizare exterioaraAlimentarea cu gaze naturale se face de la reteaua deja existenta care alimenteaza

locuinta proprie

12

Parametrii constructivi si de performanta ai masinilor utilajelor si echipamentelor care se vor achizitiona prin proiect

Utilajele specifice necesare fluxului tehnologic sunt utilaje specializate pentru fabrica de lactate conform ofertei lansate acestea se vor procura de la o firma din Germania

Pentru realizarea microclimatului necesar desfasurarii activitatii fluxului tehnologicse va dota hala cu o suflanta de aer cald tip GP40 avand combustibil gaz metan prevazut cu un termostat in hala Se vor monta senzori de temperatura in hala si in exterior Se programeaza microclimatul pentru intreg ciclul de crestere asigurandu-se supravegherea parametrilor cu un calculator MC 34H-1A Prin exhaustare se asigura evacuarea aerului viciatiar admisia aerului proaspat se asigura prin 14 clapete de admisie actionate centralizat

In ce priveste masurile de protectia mediului atat proiectul principal de costructie a halei cu dotarile necesare cat si utlitatile prevazute retea apa istalatii sanitare toate sunt prevazute in proiect cu respectarea in totalitate a normativelor in vigoare privind protectia mediului

C3 Managementul proiectului

(Responsabilul legal)1 Nume Budianu Prenume Florin-Cristian Funcţia ADMINISTRATOR Studiile si experienţa (relevante pentru proiect)

C V Responsabilul legal

Icircntreprinderea Funcţia avuta Perioada

Milli SEF BIROU 2009-2011

In activitate In prezent

(Responsabilul tehnic)

C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului

Tabel C41 ndash

13

Lista de achizitii active

Nr Crt

Furnizor (daca este

cunoscut la momentul

depunerii cererii de finantare)

Date furnizor ProdusValoare estimata (EUR)

din total

valoare eligibila a proiectulu

i

1 idem idem

Asigurare microclimat si exhaustare aer viciat (3 ventilatoare jaluzele

protectii motoare)

2260 100

2 idem idem14 clape admisie aer

proaspat3820 100

3 idem idem1 suflanta GP40 incalzire

hala3070 100

4 idem idemCalculator MC 34 H 1A

supraveghere microclimat2290 100

5 idem idemDispozitiv de alarma pentru

depasire temperatura945 100

6 Idem idemDulap comanda electrica a

halei5420 100

7 Transport 1550 100

8 Montaj 2320 100

TOTAL 26907 100

Lista de achizitii materii prime

Nr Crt

Furnizor (daca este

cunoscut la momentul

depunerii cererii de finantare)

Date furnizor ProdusValoare estimata (EUR)

din total

necesar de materii

prime

1 DOROLACTAre in patrimoniu

fabrica de bacteriofungi

bacteriofungi 22884 92

2 NAPOLACTSpecializat i n produse

farmaceutice bacteriofungi 1469 8

n

TOTAL 15712 100

Intrucat legea 5072002 nu permite persoanelor fizicea utorizate sa angajeze personal salariat toate activitatile din fabrica se vor realiza pe baza de prestari sevici pe baza de contracte efectuate de terti

C6 Graficul estimat al proiectului

14

Proiectul va fi realizabil in 12 luni de la aprobarea finantariiLunile I ndashIII se vor realiza fundatiile Peretii laterali acoperisul reteaua de apa canalizareLunile IV ndash V - comparimentare spatii si relizarea instalatiiloir de incalzire si sanitareLunile VI ndashVII ndash procurare si montare utilajeLuna IX - finisaje si probe tehnologiceLunile X ndashXI incheiere contracte aprovizionarea cu lapte si bacteriofungi pentru producerea lactatelor si branzeturilorLuna XII - Inceputul activitatii specifice fabricarea de produse lactate si a branzeturiloriaurturilor cu fructe

C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri

Infiintarea fabrici de produse lactate si branzeturi va duce la o mai buna utilizare a potentialului agricol in zona unde isi desfasoara activitatea Prin constructia care se va realiza si activitatea ce se va desfasura vor duce la cresterea veniturilor la bugetul local prin taxele si impozitele care se platesc si desemeni la bugetul statului se vor plati impozite si taxe care in final vor fi in beneficiul cetatenilor Intrucat se vor utliza la dotarea fabrici numai utileje specializate in conformitate cu normele si standardele europene pentru aceste activitati aceasat va duce o protectie a mediului care sa se incadreze in normele stabilite pentru protejarea mediului incojurator

Pentru toate categoriile de materii prime se vor incheia contracte in asa fel incat sa fie asigurat mersul normal al fluxului tehnologic De asemeni si productia finita care se va realiza va fi livrata in intregime pe baza de contracte incheiate

D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI

D1 Bazele de productieCu proiect

A6 Denumire utilaj (noi)

Costuri Amortizare Intrtinere 2

Microclimat exhaustare aer viciat

2263 000 452

Clapete admisie aer proaspat 14 buc

3828 000 765

Suflanta GP 40 incalzire cu gaz m

3069 000 613

Calculator supraveghere microclimat

2294 000 458

Dispozitiv alarma depasiri temperatura

945 000 235

Dulap comanda electrica a halei

5425 000 108

Apometru D-112 4688 000 937

Pompa submersibila GRUNDFOS

18936 000 378727

Hidrofor cu butelie 25 l 10075 000 201Centrala termica 5141 000 1028

15

1304915

1179227

D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )

Proiectia contului de profit si pierdere activitate cu proiect CursLeu - euro 419

Nr Crt

Categoria AN 1 AN 2 AN 3 AN 4 AN 5

Venituri din exploatare

1 Venituri din vanzarea marfurilor Mii Lei 1702752 1917815 2115750 2278500 2433500Euro 29850 30500 34827 39100 41900

2 Productia vanduta Mii Lei

Euro 29850 30500 34827 39100 419003 Variatia stocurilor Mii Lei

Euro4 Alte venituri Mii Lei

Euro 17022752 1917815 211570 228500 24335005 Venituri din exploatare ndash total Mii Lei

Euro 29850 30500 34827 39100 41900

Cheltuieli pentru exploatare6 Cheltuieli materiale ndash total Mii Lei 972243 1068811 1154130 1211836 1272433

Euro 25133 27630 29835 31327 328947 Cheltuieli cu lucrari si servicii

executate de tertiMii Lei 72431 79662 86032 90334 94852

Euro 1827 2046 2224 1638 24558 Cheltuieli cu impozite taxe si

varsaminte asimilateMii Lei 19375 21297 23002 24149 25358

Euro 500 550 595 624 6559 Cheltuieli cu personalul ndash total Mii Lei

Euro10 Alte cheltuieli de exploatare Mii Lei

Euro11 Cheltuieli cu amortizarile si

provizioanele Mii Lei 40399 40399 40399 40399 40399

Euro 1044 1044 1044 1044 104412 Cheltuieli pentru exploatare - total Mii Lei 1104449 1225670 1303563 1366718 1433058

Euro 28551 31283 33698 35330 3704613 Rezultatul din exploatare Mii Lei 598303 707644 183686 911781 1000425

Euro 15467 18293 20996 23570 25708Venituri financiare ndash total

14 Venituri financiare ndash total Mii Lei 6200 6200 7750 7750 7750Euro 159 159 199 199 199

Cheltuieli financiare din care

15 Cheltuieli privind dobazileEuro

16 Altele Mii Lei 3100 3100 3875 3875 3875Euro 80 80 100 100 100

17 Cheltuieli financiare - total Mii Lei 3100 3100 3875 3875 3875

16

Euro 80 80 100 100 10018 Rezultatul financiar al exercitiului Mii Lei 3100 3100 3875 3875 3875

Euro 80 80 100 100 10019 Rezultatul brut al exercitiului Mii Lei

601403710744 816061 915656 1004300

Euro 15546 18373 21095 23670 2596220 Impozit pe profit Mii Lei 15036 177685 204015 228913 251082

Euro 3887 4592 2574 5917 649121 Profit net Mii Lei 451051 533058 612045 686743 753248

Euro 11660 13781 15820 17752 19471

D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )

Flux de numerar - previziuni Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5OPERATIUNEAPERIOADA

MII LEI I ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE 0 0 0 0 0A Total intrari de lichiditati din (A1+A2+A3)

A1 Aport la capitalul social si contul intreprinzatoruluiA2 Vanzari de active inclusiv TVA 0 0 0 0 0A3 Credite pe termen lung din care (A31 + A32) A31 Imprumut BancaA 32 Grant SAPARD 0 0 0 0 0

B Total iesiri de lichiditati prin (B1+B2+B3)B1 Achizitii de active fixe corporale inclusiv TVAB2 Achizitii de active fixe necorporale inclusiv TVAB3 Cresterea investitiilor in curs 0 0 0 0 0

C ExcedentDeficit de lichiditati (A-B) 0 0 0 0 0D1 Rambursari de Credite pe termen mediu si lung din care (D11+ D12) D11 Rate la imprumutul Banca D12 Rate la alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0 0 0D2 Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung din care (D21+D22) D21 La imprumutul Banca D22 La alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0 0 0

E Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2)

II ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI 1307275 1472387 1624350 1749300 1868300F Incasari din activitatea de exploatare inclusiv TVA ( F1)

2026276 2282199 2517742 2711415 2895F1 Vanzari varianta cu proiect

G Incasari din activitatea financiaraH Credite pe termen scurt 1307275 1472387 1624350 1749300 1868300K Plati pentru activitatea de exploatare inclusiv TVA

(dupa caz) din care0 0 0 0 0

1 Cheltuieli privind marfurile

2 Cheltuieli cu materiileprime 1053384 1158992 1257493 1314068 1379763

3 Cheltuieli cu materialele consumabile 67637 74400 80355 84368 88

4 Cheltuieli cu energia si apa 20131 22493 24291 25509 26

5 Altecheltuieli materiale 15816 16000 17273 18141 18

17

6 Cheltuieli cu serviciile executate de terti 86193 94798 102379107497 111

7 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate 19375 21297 23002 24149 24899

8 Cheltuieli cu personalul angajat 0 0 0 0 0

9 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 0 0 0 0 0

10 Alte cheltuieli exploatare 0 0 0 0 0

11 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele 40399 40399 40399 40399 40399

2222222111111

L Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA726438 788190 978547 1097283 1203032

M Plati pentru impozite si taxe (M1 + M2)

289180 339905 389938 437397 479659

M1 TVA de platit 106433 162224 185922 208482 228563

M2 Impozit pe profit 151746 177685 204401 228914

251069

N1 Rambursari de credite pe termen scurtN2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurtO1 DividendeP

Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1)

P Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2 + O1)

289180 339905 389938 437397 479659

Q Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) 434158 513908 588609 659886 700035II FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)R Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) 434158 513908 588609 659886 700035

S Disponibil de numerar al lunii precedenteDisponibil de numerar curent (S+R) 202425 636443 1150492 1739101 23989

T 636443 1150192 1739101 2398984 31223

D4 Indicatorii financiari

Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in lei) ndash 8052792035 lei

MII LEI___________________________________________________________________________Specificare AN 1 AN 2 AN 3 AN 4 AN 5___________________________________________________________________________Veniturile din exploatare (Ve)

1702752 1917815 2115750 2278500 2433500___________________________________________________________________________Cheltuieli de exploatare (Ce)

1104449 1210170 1303563 1366718 1433043___________________________________________________________________________

18

Rezultatul din exploatare (Re) = Se calculeaza Re = Ve ndash Ce - minim 10 din Ve

598303 707645 812187 911782 1000457___________________________________________________________________________

Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit

451051 533058 612045 686743 753248___________________________________________________________________________

Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)

Se calculeaza Dr= ViPn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)Pn

unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr ndash este=gt26 ANI

Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = PnVi x 100 () Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate

6 7 8 9 9___________________________________________________________________________

Cheltuieli financiare (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________

Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL

___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)

434158 531908 588609 659886 700035

Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8___________________________________________________________________________

19

CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA

ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI

21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Specificare Ha din total din agricol

Suprafaţa totală 530 1000 -

Teren agricol 300 150 1000

Teren arabil

- din care irigat

150 300 30

10 300 30

Păşuni naturale 30 400 40

Facircneţe naturale 20 300 30

Livezi 10 700 70

Vii 10 400 40

Teren neproductiv 100 10

Condiţii naturale

a) Temperatura medie anuală 125 grade Chelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipb) Precipitaţii medii anualehelliphelliphelliphellip450-550 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

c)Tipul de sol predominant textura panta ( argile nisipuri si prundisuri)luturile loessoide

de pe suprfafetele mai inalte slab inclinate)

Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi

Porumb = asigura recolte pe soluri variate insa rezultatele cele mai bune se obtin pe soluri adanci fertileluto-nisipoasa Pe solurile cu phlt58 se impune amendarea acestora Nu sunt favorabile solurile argiloase tasate compacte

GracircuSolurile lutoase şi lutoargiloase cu fertilitate naturală ridicată sunt cele mai potrivite pentru cultura gracircului Solurile cu exces de umiditate sau cele uşoare foarte permeabile nu sunt potrivite pentru gracircu Limitele optime de pH sunt de 6-75 iar icircn condiţiile solurilor mai acide

sau alcaline se impune lucrarea de cercetare a pH-ului prin amendareDin punct de vedere al tipului de sol gracircul realizează cele mai mari producţii pe solurile cernoziomice şi brun roşcate

Soia = are o capacitate ridicata de adaptare dar cele mai bune rezultate se obtin in zona temperatecaldacu umiditate suficienta si soluri propice

Fata de sol cerintele sunt ridicate necesitand terenul cu textura mijlocie bogate in humusph-ul neutru bine aprovizionate in fosforpotasiucalciu cum ar ficernoziomurilesolurile bun roscatealuviale

22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)

Porumb = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

Gracircu = genul Triticum aestivum L) este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Faina de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale

Soia = se cultiva in primul rand pentru continutul ridicat de boabe in substante proteice (27-50) si grasimi(17-27) Semintele se pot utiliza in hrana oamenilorin obtinerea de furaje concentrate si pentru extragerea uleiului

Uleiul se utilizeaza pentru consumla prepararea margarineia vopselelorpentru picturaa maselor plastice iar sroturile si turtele in furajarea animalelor

Planta intreaga se utilizeaza ca furajca ingrasamant verde

Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cuturii

21

PORUMB

RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumiiHIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta

HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz

GRAcircU

Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţieGRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric

22

SOIACele mai importante soiurile romanesti de soia sunt ROMANESC 99 ATLAS COLUMNA TRIUMF DANUBIAN Soiul ROMANESC 99Caractere morfologiceInaltimea plantei 92 -100 cmInaltimea insertiei primei pastai 15 - 18 cmCuloarea bobului galbena cu hilul cenusiuMMB 150 -180 gInsusiri fiziologiceGrupa de precocitate timpuriu (00)Perioada de vegetatie 105 -117 zilePrezinta rezistenta la foarte buna la cadere scuturare medie la secetaRezistenta la boli buna la mozaicul soiei arsura bacteriana medie la manaInsusiri de calitateContinutul in proteina 39-44 Continutul in grasimi 19 - 22 5ProductiaProductia la irigat 4000 kg haProductia la neirigat 3000 kg haDensitatea recomandata 450 -500 mii planteha Soiul ATLASCaractere morfologiceInaltimea plantei 90 -95 cmInaltimea insertiei primei pastai 14 - 16 cmCuloarea bobului galbena cu hilul galbenMMB 150 -200 gInsusiri fiziologiceGrupa de precocitate timpuriu (00)Perioada de vegetatie 105 -120 zilePrezinta rezistenta la foarte buna la cadere scuturare medie la secetaRezistenta la boli mediu la mozaicul soiei arsura bacteriana medie sensibil la manaInsusiri de calitateContinutul in proteina 385-42 Continutul in grasimi 195 - 23 5ProductiaProductia la irigat 3700 kg haProductia la neirigat 2900 kg haDensitatea recomandata 400 -500 mii planteha

23

23 Intocmirea asolamentului

Asolamentul

reprezintatilde impartirea terenurilor in sole (tarlale) pe care plantele de cultura se succed in timp si spatiu intr-o ordine bine stabilita si pe care se aplica sisteme rationale de lucrare a solului de fertilizare si de protectie a culturii in vederea cresterii fertilitatii solului a sporirii cantitative si calitative a productiilor agricole

Sola (tarlaua)

este suprafata de teren din cadrul asolamentului cu sol omogen pe care se cultiva o singura specie Sola este delimitata de sosele drumuri cai ferate vetre de sat paduri canale etc suprafata unei sole depinde de zona relief tipul asolamentului

Sola mixtatilde (combinata)

este suprafat de tren din cadrul asolamentului cu sol omogen pe care se cultiva doua trei specii cu insusiri biologice asemanatoare (mazare soia fasole) in cadrul solei mixte plantele pot ocupa suprafete egale sau diferite

Parcela

este o subdiviziune a solei mixte delimitata de limite naturale sau antropice avand o singura categorie de folosinta pe care se cultiva o singura specie in cazul terenurilor plane parcela corespunde solei iar in cazul terenurilor framantate mai multe parcele la un loc formeaza o sola mixta

Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 530Suprafaţa medie a solei 170

24

Tabelul 2

Schema rotaţiei culturilor

Rotatia culturilor este cunoscuta din cele mai vechi timpuri si a aparut ca o necesitate in dezvoltarea agriculturii Importanta rotatiei culturilor consta in contributia la sporirea fertilitatii solului cu ajutorul chiar al plantelor cultivate peteren oranduite dupa un plan special in acest scop

Rotatia permite folosirea stiintifica diferentiata a categoriilor de terenuri dintr-o exploatatie agricola sau la orice proprietar de pamant indiferent de marimea acesteia si inlesneste planificarea anticipata a sarcinilor agricole cum sunt sistemul de lucrare a solului aplicarea ingrasamintelor combaterea bolilor si daunatorilor combaterea buruienilor recoltarea si depozitarea productiei

Rotatia culturilor contribuie substantial la rezolvarea atat a problemelor agrotehnice cat si a celor economice si organizatorice rezultand in final marirea productiei si a productivitatii muncii la toate plantele cultivate

SOLAANUL 2010 2011 2012I porumb grau soia

II grau porumb soia

III soia grau porumb

25

CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ

31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole

Tabelul 3

Date iniţiale

CulturaSupraf

aţa - ha (Si)

Nota de bonitare pentru condiţiile

ecologice (Pi)

Corecţia pt distanţă şi felul drumului (k)

Coeficient de

potenţare (c)

Producţia medie

realizată

USporumb 200 70 015 15 6500US2grau 200 80 017 14 4500USsoia 130 90 020 12 3000TOTAL

1) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)

US1porumb =13075=9100Ni = Si x Pi USgrau 13080=10400

USsoia=13090=11700TOTAL =31200

2) Nota medie ponderată de bonitare

Nporumb=

Ngrau=

Nsoia=

3)Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare

=9285

Pkg grau= 5625

Pkg soia = 3333

26

4) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x k

Suprafaţă x coeficient corecţie130 015 USporumb 195130 017 USgrau 221130 020 USsoia 26

5)Nota de bonitare recalculată (Nbr)

Nbr = Nota totală de bonitare9100

ndash Corecţia195 US porumb 9080

Nbr = 10400 - 221 US grau 10377Nbr = 1170 - 26 US soia 11674

6)Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)

Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)

9080x

Coeficient de potenţare

15

USporumb 13620

Ntp = 10377 x 14 USgrau 14527Ntp = 11674 x 12 USsoia 15176

7) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)

Pt =

Nota totală de bonitare potenţată (Ntp)

13620

x

Producţia ce revine pe un

punct de bonitare

P(kgpunct)

9285USporumb 126461

7

145275625

USgrau 817143

15176 3333 USsoia 505816TOTAL= 258757

6

8) Producţia medie la hectar Pmc1

Pmc

prumb

= Producţia totală1264617

Suprafaţa totală130

=9727

Rezultatele pentru celelalte culturi

27

Pmc grau=817143130=6285

Pmc soia=505816130=3890

28

32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de

producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn

considerare şi pierderile rezultate prin levigare

Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha

separat pentru cele 3 culturi icircn parte

Tabelul 4

Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice

Nr Crt

SPECIFICARE UM CULTURA

porumb grau soiaN P K N P K N P K

1 Producţie medie

Kgha 9727 6285 3890

2 Consum specific

Kg sat

22 21 20 20 17 30 25 18 20

3 Sa de administrat

Kg 213 204 194 1257 1068 1885 972 70 778

4 Sa icircn sol Kg 45 31 30 40 25 42 28 19 305 Diferenţa de

admKg sa

168 173 164 857 818 1465 692 51 478

6 Pierderi prin levigare

13 5 7 13 6 8 12 4 7

7 Cant pierdută prin levigare

Kg sa

2184 865 1148 111 49 1172 83 20 334

8 Total sa de administrat

Kg 1898 1816 1754 868 867 1582 775 57 511

9 Tipul de icircngrăşămacircnt

NO4NO3 Super P c

Sare de K

NO4NO3

Super P c Sare de K

NO4NO3

Super P c

Sare de K

10 Conţinutul in sa a icircngr

Kgt 345 400 400 345 400 400 345 400 400

11 Doza de icircngr de administrat

kg 5501 454 4385 2515 2167 3955 2246 1425 1277

33 PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia

producţiile medii şi totale (tabelul 5)

Tabelul 5

29

Icircntocmirea planului de cultură

Cultura Suprafaţa (ha)

Producţii medii (kgha)

Producţia totală (t)

Preţ livrare (leikg)

PORUMB 200 9727 9727 070 GRAU 200 6285 6285 060 SOIA 130 3890 3890 120

34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se

icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn

acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului

lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele

financiare necesare pentru aprovizionare

DATELE NECESARE

1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei

2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte

3 Culturile premergătoare

4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi

5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor

6 Perioada de executare şi data lucrării

7 Mijloacele cu care se execută lucrarea

8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice

9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii

10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare

11 Amortismentul specific

12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota

pentru cheltuielile de aprovizionare

13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)

MODUL DE LUCRU

1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică

icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată

30

2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada

optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări

3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale

4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar

fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu

tariful pe ziom corespunzător

5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru

CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei

care reprezintă fondul de salarii

6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire

7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea

materialului folosit

8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor

materialelor se obţin cheltuielile de producţie

9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se

determină cheltuielile de producţie

10 După fiecare trimestru se fac totalurile

11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs

31

32

33

34

35

36

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura ___GRAcircU________

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente (tractor plus

semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen optim

folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrarea 5P ndash randamentul zilnic al maşinii

= agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m) 36V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră) 6000mht ndash durata zilei de lucru (ore) 8 hH ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

= ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) 125 cm distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor tractorului (c) 15

cm

= m

38

m

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

=25

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg) 240 kgd ndash lungimea roţii semănătorii (m) 174 mB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m) 36 mO ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii 20

=

5Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare a

semănătorii (kg) 400dm 3Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha) 240kghaB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m) 36 m

= m

~n ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

39

=

5Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatului 4 me ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii 15 m

=34+15=135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

6 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

=2362=144m

~n cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

=

40

Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre punctele de alimentare se calculează după formula

=136=36(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

7 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

=4001=400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

8 =4000801=320kg9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele

Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

=

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min) 30 minCm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

11 =

12 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

13 Nr saci=

41

N Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 14

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 4-semănători nr 4

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 56

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1852-lăţime m-suprafaţă ha 390

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 130-lăţime m 390-suprafaţă 130

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 1006-stacircnga m 25

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 240

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 320

10Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 4

-pt transportul seminţelor

nr 6

-total nr 10

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr --tractor+remorcă nr --auto-camion nr 1

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 336

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape

42

1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medie kghaNsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control)Nb - număr mediu de boabe icircn spiceMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3510000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

Nstha=

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de control

43

d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectarNb - număr mediu de boabe pe ştiuleteMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)

CAPITOLUL IVDETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI

CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al producţiei

medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură cu raportul

dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza costurilor şi

44

cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de activitate cerut de

menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de rentabilitate se poate proiecta

volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului critic pentru

a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă aceasta trebuie introdusă

icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat sau cu profit

programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici profit nici

pierderi

Determinarea cantitativă si reprezentarea grafică a PC la cultura de porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

45

11 Incarcat transportat t 715 1573 0096

22 Adm si deservit ha 130 27121 0165

33 Descarcat t 7150 0 0

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 21667 1325

TOTALTOTAL 259521 1586

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

46

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0178

22 Erbicidat si desrvit ha 130 28451 1422

33 Discuit si preg pat germinativ ha 130 678026 33901

44 Semanat + deservit ha 130 52813 2640

55 Prasit mecani 1 si manual 1 ha 130 1300 65

66 Prasit mecani 2 si manual 2 ha 130 70414 3520

TOTALTOTAL 963279 48161

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu Porumb (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb- fără profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 10000 leit

Productia totală de porumb PT= 1635 t

Suprafata cultivată cu porumb S = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

47

X= (CFha)(Pv-CVt) = 48161 ( 10 - 5891 ) = 11720 tha = 11000720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 11720 tha 10000 leit = 117200 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 117200 leiha = 117248161 leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de 1264510 la preţul de 7

lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei

(8175 kg ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

48

PROFIT

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

49

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 1000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1635000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1635000 200 = 8175 leiha

Productia medie de 8175 kgha la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 48161 + 8175 ) ( 10ndash 5891 )= 201256 tha =

2001256 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 201256 tha 5891 leit = 11855 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 11855 leiha = 60016 leiha

50

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

51

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 259521 259521

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 2218604 2218604

Ch variabile totale CVT lei 963279 963279

Ch variabile t CVt leit 5891 5891

Ch fixe totale CF lei 963279 963279

Ch fixe ha CFha leiha 48161 48161

Profit programat total Pr lei - 1635000

Profit programat ha Prha leiha - 8175

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1100720 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 2001256

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 938 0326

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 101298 74424

Pret de vacircnzare t Pv leit 10000 10000

Suprafata cultivată S ha 200 200

52

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE GRAU

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 261 3132 0001

22 Descarcat t 261 0 0

33 Adm So deservit ha 21 5068 0309

44 Arat 25 cm+grapat ha 21 1470 0899

55 Discuit si perg pat germ ha 21 6391 0390

66 Semanat si deservit sem ha 210 6222 0380

TOTALTOTAL 3241232 1989

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

53

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Administrat si desevit ha 200 5068 2534

22 Transport apa prep sol mii l 63 756 0378

33 Erbicidat si deservit ha 200 168 084

44 Recoltat creale paioase t 588 1568 784

55 Balotat deservit presa t 1512 20353 10176

TOTALTOTAL 43537 21768

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu grau (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - fără profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 600107312 1635 = 367038 leit

Productia medie de grau la punctul critic (X)

54

X= (CFha)(Pv-CVt) =238611 ( 8 - 367038 ) = 0664 tha =

664 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 0664 tha 8000 leit = 5316674 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 238611 leiha+ 5316674 leiha = 5555285

leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

grau icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de grau la preţul de 8 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (8175kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

55

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de graundash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

56

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - cu profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 13080000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =600107312 1635 =

367038 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 7563821 200 = 37819105

leiha

Productia medie de grau la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 238611 + 37819105 ) ( 8000 - 367038 )= 0498

tha = 498 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 04985 tha 8000 leit = 3988 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =238611 leiha+ 3988 leiha = 422611

leiha

57

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de grau ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

58

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de grau

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 3241232 3241232

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1112468 1112468

Ch variabile totale CVT lei 600107312 600107312

Ch variabile t CVt leit 367038 367038

Ch fixe totale CF lei 43537 43537

Ch fixe ha CFha leiha 21768 21768

Profit programat total Pr lei - 7563828

Profit programat ha Prha leiha - 8000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 664 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 498

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 5316674 3988

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 5555285 4226674

Pret de vacircnzare t Pv leit 8000 8000

Suprafata cultivată S ha 200 200

59

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE SOIA

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 195 429 8483

22 Descarcat t 195 0 0

33 Adm Si deservit ha 130 73965 0019

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 2166666 0556

TOTALTOTAL 2283531 9058

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

60

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0275

22 Erbicidat si deservit h 130 284511 2188

33 Discuit si preg Pat germ h 130 834782 6421

44 Semanat + deservit h 130 650 5

55 Recoltat soia t 3 7857 0060

66 Balotat deservit presa t 41 902 0069

TOTALTOTAL 182192 14013

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu soia (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia- fără profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =4091438 505700 = 0008 leit

Productia medie de soia la punctul critic (X)

61

X= (CFha)(Pv-CVt) = 14013 ( 3 - 0008 ) = 4683 tha = 4683

kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt =4683 tha 4091438 leit = 19160204 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+19160204 leiha = 19174217

leiha

Nivelul producţiei de 3890 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

soia icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de soia la preţul de 3 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (3890 kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soiandash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

63

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia - cu profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1517100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 4091438 505700 = 0008

leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1517100000 130 = 11670000

leiha

Productia medie de soia la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 14013 +11670000 ) ( 3 -0008 )= 3900405753

tha = 3900405 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 3900405753 tha 0008 leit = 31203 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+ 31203 leiha = 45216

leiha

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soia ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

65

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de soia

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 2283531 2283531

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1807907 1807907

Ch variabile totale CVT lei 4091438 4091438

Ch variabile t CVt leit 0008 0008

Ch fixe totale CF lei 182192 182192

Ch fixe ha CFha leiha 14013 14013

Profit programat total Pr lei - 1517100000

Profit programat ha Prha leiha - 11670000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 4683 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 3900405753

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 19160204 31203

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 19174213 45216

Pret de vacircnzare t Pv leit 3000 3000

Suprafata cultivată S ha 130 130

CONCLUZII SI RECOMANDARI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape3) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor4) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb

66

Productie principala 9727Productie secundara 12320Grau Productie principala 6289Productia secundara 7100SoiaProductie principala 3890Productie secundara 4100Efectuand eficienta celor trei culturi in urma rezultatelor acestora am observat ca cultura cea mai favorabila este porumbul urmata de cultura grauluiPe viitor cea mai buna cultura atat cantitativa cat si calitativa este cultura porumbului

Porumbul = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

67

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • PF Budianu Florin-Cristian s-a infiintat ca persoana fizica autorizata in luna iulie 2009 si a mai desfasurat activitate in acest domeniu activitate privata trei ani timp in care intr-o fabrica modernizata a fabricat produse lactate iar in ultimul branzeturi astfel a capatat experienta in aceasta activitate avand un atuu in plus pentru a o desfasura in continuare prin proiectul propus activitate fabricarea produselor lactate si branzeturilor intr-o fabrica construita conform standardelor Uniunii Europene in acest domeniu
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
          • Indicatori
          • Volume
            • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
            • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
              • C PREZENTAREA PROIECTULUI
                • C1 Obiectivele proiectului
                  • Indicatori
                  • Volume
                    • C3 Managementul proiectului
                    • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
                    • C6 Graficul estimat al proiectului
                    • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
                      • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                        • D1 Bazele de productie
                        • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D4 Indicatorii financiari
                        • Tabelul 1
                          • Tabelul 3
                            • N Centralizarea datelor
Page 11: Management in Agricultura

C1 Obiectivele proiectuluiFabrica de produse lactate si branzeturi

In acesta fabrica nr propunem in prima etapa sa punem in functiune o farbrice de lapte cu o capacitate medie de 8000 litri de lapte pe zi de la care se poate obtine lapte consum 25 gr iaurt 4 gr sana 35 gr lapte batut 25 gr smantana 25 gr frisca 32 grIn a doua etapa ne propunem sa etindem activitatea productiva in domeniul productiei de branzeturi si alte produse lactatePrezentul plan se refera numai la prima etapa a proiectului nostru si anume in functiunea fabrici de lactate si branzeturiFabrica de lactate va produce-in regim de productie va produce lapte batut din laptele achizitionat urmand ca acesta sa fie vandur en-gros-in regim de prestari servicii fbrica de lactate va fabrica produse pentru locuitorii din zona respectiva cu plata in lei sau in natura sub forma de lapte de vaca

Bugetele de venituri si cheltuieli agrozootehnice

Buget de venituri - cheltuieli si consumuri intermediare pentru produsul ndash

Lapte consum

Indicatori UM Volume Producţia medie laptean Buc 240 419 0I CONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3) 728772133 1

1 Energie electrica 98642024 12 Alte materiale 7750020 1

3 Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10din 1) 51615133II CONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA 67768III ALTE CONSUMURI( 5+6+7) 100297111 15 Cheltuieli generale(3din I+II) 18421046 1

6 Dobacircnzi la credite 558407 Asigurări(8 din valoare pasare) 24800046 18 Amortismente 23556060A TOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 24094221698 1A1 din care pt producţia principala 24094221686 1B VALOAREA PRODUCTIEI 967200250 1B1 din care pt producţia principala 967200250 1C VENIT IMPOZABIL(B-A) 308656798 1 (-)Impozite si taxe 55559144 1 (+)Subvenţii 253096654D VENIT NET 725 1E RATA IMPOZABILA (CA1100) 595 Venit net(DA1100) 6584017F COST DE PRODUCTIE(A1100) 6584009 1G PRET PIATA INTERN PREVIZIBIL 4030 1H MARJA BRUTA(MB) 308656 1H MARJA BRUTA(MB) 713

Caracteristicile principale ale constructiilor intentionate a se realiza prin proiect

11

Prin proiectul propus se va realiza o hala cu dimensiunile in plan 220m patrati cu regim de inaltime parter semiingropat cu scopul realizarii unui microclimat favorabil fabricari produselor lactate Constructia va fi realizata pe structura metalica ( cadre din profile metalice stalpi metalici fundatii din beton armat inchideri din panouri termoizolante sandwich ndash spuma poliuretanica intre doua foi de tabla aluminiu acoperis tip sarpanta in doua pante din acelasi tip de panouri dar cu alta geometrie a sectiunii ( cu coaste de rigidizare) tamplarii din PVC cu geamuri termoizolante)

La interior aceste panouri de inchidere ndash pereti si tavane ndash vor fi dublate de panouri de gips carton in vederea realizarii unor conditii impuse de proiect

Accesele in acest spatiu vor fi diferentiate si amplasate functie de importanta lor si de functiunile pe care le deservesc Astfel va fi un acces pe latura sudica a constructiei acces care va deservi spatiul de productie propriu zis si un acces secundar pe latura estica spre partea opusa care asigura aprovizionarea lapte si alte materiale necesare desfasurarii activitatii

Constructia se desfasoara numai pe parter si va cuprinde urmatoarele functiuni - un filtru fitosanitar pe latura sudica- sectia de curatare si conditionare- sectia de omogenizare- sectia de ambalare si de pozitare- laboratorul de analize fizico-chimice - sectia de intretinere si reparatii- un sas de acces spre spatiu de productie propriu zisa- spatiu de productie unde sunt depozitate podusele lactate si branzeturile- conducerea tehnico-economica a unitatii- un spatiu de depozitare rezerva apa si alte materiale tot aici va fi amplasata si centrala

termica cu rezervorul de apaHala va avea un aspect unitar estetic fiind functionala atat din punct de vedere al

fluxului tehnologoic cat si a confortului termicLa interior vor fi utilizate functie de destinatia fiecarei functiuni placaje de gresie si

Faianta in spatiile in care normele sanitare si de igiena impun astfele de finisaje varuri lavabile la peretii din panouri de gipscarton tamplarie din PVC pardoseli din beton sclivisit

Structura de rezistenta va fi realizata din profile metaliceInfrastructura se va realiza din fundatii continui de tipul bloc de fundatie din beton

simplu si elevatie din beton armat prevazuta la partea superioara cu centuraCu privire la instalatiile electrice acestea vor fi instalatii iluminat de forta de

automatizare de protectie si paratrasnet racord electricInstalatia de automatizare asigura microclimatul in hala prin ventilatie longitudinala

exhaustarea aerului pe frontonul halei supraveghere pe calculatorSunt necesare urmatoarele instalatii termice

- instalatii incalzire in incaperile filtrului sanitar- instalatii pentru realizare microclimat in hala centrala termica pentru incalzire

Sunt necesare urmatoarele instalatii sanitare- istalatii apa rece si apa calda in incaperile filtrului sanitar- instalatii apa rece pentru fluxul tehnologic in hala - retea apa rece de la putul existent la centrala termica si la hala- instalatii interioare de canalizare la filtru sanitar centrala termica racorduri exterioare

camine de vizitare si canalizare exterioaraAlimentarea cu gaze naturale se face de la reteaua deja existenta care alimenteaza

locuinta proprie

12

Parametrii constructivi si de performanta ai masinilor utilajelor si echipamentelor care se vor achizitiona prin proiect

Utilajele specifice necesare fluxului tehnologic sunt utilaje specializate pentru fabrica de lactate conform ofertei lansate acestea se vor procura de la o firma din Germania

Pentru realizarea microclimatului necesar desfasurarii activitatii fluxului tehnologicse va dota hala cu o suflanta de aer cald tip GP40 avand combustibil gaz metan prevazut cu un termostat in hala Se vor monta senzori de temperatura in hala si in exterior Se programeaza microclimatul pentru intreg ciclul de crestere asigurandu-se supravegherea parametrilor cu un calculator MC 34H-1A Prin exhaustare se asigura evacuarea aerului viciatiar admisia aerului proaspat se asigura prin 14 clapete de admisie actionate centralizat

In ce priveste masurile de protectia mediului atat proiectul principal de costructie a halei cu dotarile necesare cat si utlitatile prevazute retea apa istalatii sanitare toate sunt prevazute in proiect cu respectarea in totalitate a normativelor in vigoare privind protectia mediului

C3 Managementul proiectului

(Responsabilul legal)1 Nume Budianu Prenume Florin-Cristian Funcţia ADMINISTRATOR Studiile si experienţa (relevante pentru proiect)

C V Responsabilul legal

Icircntreprinderea Funcţia avuta Perioada

Milli SEF BIROU 2009-2011

In activitate In prezent

(Responsabilul tehnic)

C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului

Tabel C41 ndash

13

Lista de achizitii active

Nr Crt

Furnizor (daca este

cunoscut la momentul

depunerii cererii de finantare)

Date furnizor ProdusValoare estimata (EUR)

din total

valoare eligibila a proiectulu

i

1 idem idem

Asigurare microclimat si exhaustare aer viciat (3 ventilatoare jaluzele

protectii motoare)

2260 100

2 idem idem14 clape admisie aer

proaspat3820 100

3 idem idem1 suflanta GP40 incalzire

hala3070 100

4 idem idemCalculator MC 34 H 1A

supraveghere microclimat2290 100

5 idem idemDispozitiv de alarma pentru

depasire temperatura945 100

6 Idem idemDulap comanda electrica a

halei5420 100

7 Transport 1550 100

8 Montaj 2320 100

TOTAL 26907 100

Lista de achizitii materii prime

Nr Crt

Furnizor (daca este

cunoscut la momentul

depunerii cererii de finantare)

Date furnizor ProdusValoare estimata (EUR)

din total

necesar de materii

prime

1 DOROLACTAre in patrimoniu

fabrica de bacteriofungi

bacteriofungi 22884 92

2 NAPOLACTSpecializat i n produse

farmaceutice bacteriofungi 1469 8

n

TOTAL 15712 100

Intrucat legea 5072002 nu permite persoanelor fizicea utorizate sa angajeze personal salariat toate activitatile din fabrica se vor realiza pe baza de prestari sevici pe baza de contracte efectuate de terti

C6 Graficul estimat al proiectului

14

Proiectul va fi realizabil in 12 luni de la aprobarea finantariiLunile I ndashIII se vor realiza fundatiile Peretii laterali acoperisul reteaua de apa canalizareLunile IV ndash V - comparimentare spatii si relizarea instalatiiloir de incalzire si sanitareLunile VI ndashVII ndash procurare si montare utilajeLuna IX - finisaje si probe tehnologiceLunile X ndashXI incheiere contracte aprovizionarea cu lapte si bacteriofungi pentru producerea lactatelor si branzeturilorLuna XII - Inceputul activitatii specifice fabricarea de produse lactate si a branzeturiloriaurturilor cu fructe

C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri

Infiintarea fabrici de produse lactate si branzeturi va duce la o mai buna utilizare a potentialului agricol in zona unde isi desfasoara activitatea Prin constructia care se va realiza si activitatea ce se va desfasura vor duce la cresterea veniturilor la bugetul local prin taxele si impozitele care se platesc si desemeni la bugetul statului se vor plati impozite si taxe care in final vor fi in beneficiul cetatenilor Intrucat se vor utliza la dotarea fabrici numai utileje specializate in conformitate cu normele si standardele europene pentru aceste activitati aceasat va duce o protectie a mediului care sa se incadreze in normele stabilite pentru protejarea mediului incojurator

Pentru toate categoriile de materii prime se vor incheia contracte in asa fel incat sa fie asigurat mersul normal al fluxului tehnologic De asemeni si productia finita care se va realiza va fi livrata in intregime pe baza de contracte incheiate

D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI

D1 Bazele de productieCu proiect

A6 Denumire utilaj (noi)

Costuri Amortizare Intrtinere 2

Microclimat exhaustare aer viciat

2263 000 452

Clapete admisie aer proaspat 14 buc

3828 000 765

Suflanta GP 40 incalzire cu gaz m

3069 000 613

Calculator supraveghere microclimat

2294 000 458

Dispozitiv alarma depasiri temperatura

945 000 235

Dulap comanda electrica a halei

5425 000 108

Apometru D-112 4688 000 937

Pompa submersibila GRUNDFOS

18936 000 378727

Hidrofor cu butelie 25 l 10075 000 201Centrala termica 5141 000 1028

15

1304915

1179227

D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )

Proiectia contului de profit si pierdere activitate cu proiect CursLeu - euro 419

Nr Crt

Categoria AN 1 AN 2 AN 3 AN 4 AN 5

Venituri din exploatare

1 Venituri din vanzarea marfurilor Mii Lei 1702752 1917815 2115750 2278500 2433500Euro 29850 30500 34827 39100 41900

2 Productia vanduta Mii Lei

Euro 29850 30500 34827 39100 419003 Variatia stocurilor Mii Lei

Euro4 Alte venituri Mii Lei

Euro 17022752 1917815 211570 228500 24335005 Venituri din exploatare ndash total Mii Lei

Euro 29850 30500 34827 39100 41900

Cheltuieli pentru exploatare6 Cheltuieli materiale ndash total Mii Lei 972243 1068811 1154130 1211836 1272433

Euro 25133 27630 29835 31327 328947 Cheltuieli cu lucrari si servicii

executate de tertiMii Lei 72431 79662 86032 90334 94852

Euro 1827 2046 2224 1638 24558 Cheltuieli cu impozite taxe si

varsaminte asimilateMii Lei 19375 21297 23002 24149 25358

Euro 500 550 595 624 6559 Cheltuieli cu personalul ndash total Mii Lei

Euro10 Alte cheltuieli de exploatare Mii Lei

Euro11 Cheltuieli cu amortizarile si

provizioanele Mii Lei 40399 40399 40399 40399 40399

Euro 1044 1044 1044 1044 104412 Cheltuieli pentru exploatare - total Mii Lei 1104449 1225670 1303563 1366718 1433058

Euro 28551 31283 33698 35330 3704613 Rezultatul din exploatare Mii Lei 598303 707644 183686 911781 1000425

Euro 15467 18293 20996 23570 25708Venituri financiare ndash total

14 Venituri financiare ndash total Mii Lei 6200 6200 7750 7750 7750Euro 159 159 199 199 199

Cheltuieli financiare din care

15 Cheltuieli privind dobazileEuro

16 Altele Mii Lei 3100 3100 3875 3875 3875Euro 80 80 100 100 100

17 Cheltuieli financiare - total Mii Lei 3100 3100 3875 3875 3875

16

Euro 80 80 100 100 10018 Rezultatul financiar al exercitiului Mii Lei 3100 3100 3875 3875 3875

Euro 80 80 100 100 10019 Rezultatul brut al exercitiului Mii Lei

601403710744 816061 915656 1004300

Euro 15546 18373 21095 23670 2596220 Impozit pe profit Mii Lei 15036 177685 204015 228913 251082

Euro 3887 4592 2574 5917 649121 Profit net Mii Lei 451051 533058 612045 686743 753248

Euro 11660 13781 15820 17752 19471

D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )

Flux de numerar - previziuni Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5OPERATIUNEAPERIOADA

MII LEI I ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE 0 0 0 0 0A Total intrari de lichiditati din (A1+A2+A3)

A1 Aport la capitalul social si contul intreprinzatoruluiA2 Vanzari de active inclusiv TVA 0 0 0 0 0A3 Credite pe termen lung din care (A31 + A32) A31 Imprumut BancaA 32 Grant SAPARD 0 0 0 0 0

B Total iesiri de lichiditati prin (B1+B2+B3)B1 Achizitii de active fixe corporale inclusiv TVAB2 Achizitii de active fixe necorporale inclusiv TVAB3 Cresterea investitiilor in curs 0 0 0 0 0

C ExcedentDeficit de lichiditati (A-B) 0 0 0 0 0D1 Rambursari de Credite pe termen mediu si lung din care (D11+ D12) D11 Rate la imprumutul Banca D12 Rate la alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0 0 0D2 Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung din care (D21+D22) D21 La imprumutul Banca D22 La alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0 0 0

E Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2)

II ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI 1307275 1472387 1624350 1749300 1868300F Incasari din activitatea de exploatare inclusiv TVA ( F1)

2026276 2282199 2517742 2711415 2895F1 Vanzari varianta cu proiect

G Incasari din activitatea financiaraH Credite pe termen scurt 1307275 1472387 1624350 1749300 1868300K Plati pentru activitatea de exploatare inclusiv TVA

(dupa caz) din care0 0 0 0 0

1 Cheltuieli privind marfurile

2 Cheltuieli cu materiileprime 1053384 1158992 1257493 1314068 1379763

3 Cheltuieli cu materialele consumabile 67637 74400 80355 84368 88

4 Cheltuieli cu energia si apa 20131 22493 24291 25509 26

5 Altecheltuieli materiale 15816 16000 17273 18141 18

17

6 Cheltuieli cu serviciile executate de terti 86193 94798 102379107497 111

7 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate 19375 21297 23002 24149 24899

8 Cheltuieli cu personalul angajat 0 0 0 0 0

9 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 0 0 0 0 0

10 Alte cheltuieli exploatare 0 0 0 0 0

11 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele 40399 40399 40399 40399 40399

2222222111111

L Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA726438 788190 978547 1097283 1203032

M Plati pentru impozite si taxe (M1 + M2)

289180 339905 389938 437397 479659

M1 TVA de platit 106433 162224 185922 208482 228563

M2 Impozit pe profit 151746 177685 204401 228914

251069

N1 Rambursari de credite pe termen scurtN2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurtO1 DividendeP

Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1)

P Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2 + O1)

289180 339905 389938 437397 479659

Q Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) 434158 513908 588609 659886 700035II FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)R Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) 434158 513908 588609 659886 700035

S Disponibil de numerar al lunii precedenteDisponibil de numerar curent (S+R) 202425 636443 1150492 1739101 23989

T 636443 1150192 1739101 2398984 31223

D4 Indicatorii financiari

Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in lei) ndash 8052792035 lei

MII LEI___________________________________________________________________________Specificare AN 1 AN 2 AN 3 AN 4 AN 5___________________________________________________________________________Veniturile din exploatare (Ve)

1702752 1917815 2115750 2278500 2433500___________________________________________________________________________Cheltuieli de exploatare (Ce)

1104449 1210170 1303563 1366718 1433043___________________________________________________________________________

18

Rezultatul din exploatare (Re) = Se calculeaza Re = Ve ndash Ce - minim 10 din Ve

598303 707645 812187 911782 1000457___________________________________________________________________________

Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit

451051 533058 612045 686743 753248___________________________________________________________________________

Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)

Se calculeaza Dr= ViPn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)Pn

unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr ndash este=gt26 ANI

Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = PnVi x 100 () Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate

6 7 8 9 9___________________________________________________________________________

Cheltuieli financiare (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________

Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL

___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)

434158 531908 588609 659886 700035

Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8___________________________________________________________________________

19

CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA

ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI

21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Specificare Ha din total din agricol

Suprafaţa totală 530 1000 -

Teren agricol 300 150 1000

Teren arabil

- din care irigat

150 300 30

10 300 30

Păşuni naturale 30 400 40

Facircneţe naturale 20 300 30

Livezi 10 700 70

Vii 10 400 40

Teren neproductiv 100 10

Condiţii naturale

a) Temperatura medie anuală 125 grade Chelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipb) Precipitaţii medii anualehelliphelliphelliphellip450-550 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

c)Tipul de sol predominant textura panta ( argile nisipuri si prundisuri)luturile loessoide

de pe suprfafetele mai inalte slab inclinate)

Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi

Porumb = asigura recolte pe soluri variate insa rezultatele cele mai bune se obtin pe soluri adanci fertileluto-nisipoasa Pe solurile cu phlt58 se impune amendarea acestora Nu sunt favorabile solurile argiloase tasate compacte

GracircuSolurile lutoase şi lutoargiloase cu fertilitate naturală ridicată sunt cele mai potrivite pentru cultura gracircului Solurile cu exces de umiditate sau cele uşoare foarte permeabile nu sunt potrivite pentru gracircu Limitele optime de pH sunt de 6-75 iar icircn condiţiile solurilor mai acide

sau alcaline se impune lucrarea de cercetare a pH-ului prin amendareDin punct de vedere al tipului de sol gracircul realizează cele mai mari producţii pe solurile cernoziomice şi brun roşcate

Soia = are o capacitate ridicata de adaptare dar cele mai bune rezultate se obtin in zona temperatecaldacu umiditate suficienta si soluri propice

Fata de sol cerintele sunt ridicate necesitand terenul cu textura mijlocie bogate in humusph-ul neutru bine aprovizionate in fosforpotasiucalciu cum ar ficernoziomurilesolurile bun roscatealuviale

22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)

Porumb = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

Gracircu = genul Triticum aestivum L) este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Faina de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale

Soia = se cultiva in primul rand pentru continutul ridicat de boabe in substante proteice (27-50) si grasimi(17-27) Semintele se pot utiliza in hrana oamenilorin obtinerea de furaje concentrate si pentru extragerea uleiului

Uleiul se utilizeaza pentru consumla prepararea margarineia vopselelorpentru picturaa maselor plastice iar sroturile si turtele in furajarea animalelor

Planta intreaga se utilizeaza ca furajca ingrasamant verde

Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cuturii

21

PORUMB

RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumiiHIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta

HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz

GRAcircU

Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţieGRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric

22

SOIACele mai importante soiurile romanesti de soia sunt ROMANESC 99 ATLAS COLUMNA TRIUMF DANUBIAN Soiul ROMANESC 99Caractere morfologiceInaltimea plantei 92 -100 cmInaltimea insertiei primei pastai 15 - 18 cmCuloarea bobului galbena cu hilul cenusiuMMB 150 -180 gInsusiri fiziologiceGrupa de precocitate timpuriu (00)Perioada de vegetatie 105 -117 zilePrezinta rezistenta la foarte buna la cadere scuturare medie la secetaRezistenta la boli buna la mozaicul soiei arsura bacteriana medie la manaInsusiri de calitateContinutul in proteina 39-44 Continutul in grasimi 19 - 22 5ProductiaProductia la irigat 4000 kg haProductia la neirigat 3000 kg haDensitatea recomandata 450 -500 mii planteha Soiul ATLASCaractere morfologiceInaltimea plantei 90 -95 cmInaltimea insertiei primei pastai 14 - 16 cmCuloarea bobului galbena cu hilul galbenMMB 150 -200 gInsusiri fiziologiceGrupa de precocitate timpuriu (00)Perioada de vegetatie 105 -120 zilePrezinta rezistenta la foarte buna la cadere scuturare medie la secetaRezistenta la boli mediu la mozaicul soiei arsura bacteriana medie sensibil la manaInsusiri de calitateContinutul in proteina 385-42 Continutul in grasimi 195 - 23 5ProductiaProductia la irigat 3700 kg haProductia la neirigat 2900 kg haDensitatea recomandata 400 -500 mii planteha

23

23 Intocmirea asolamentului

Asolamentul

reprezintatilde impartirea terenurilor in sole (tarlale) pe care plantele de cultura se succed in timp si spatiu intr-o ordine bine stabilita si pe care se aplica sisteme rationale de lucrare a solului de fertilizare si de protectie a culturii in vederea cresterii fertilitatii solului a sporirii cantitative si calitative a productiilor agricole

Sola (tarlaua)

este suprafata de teren din cadrul asolamentului cu sol omogen pe care se cultiva o singura specie Sola este delimitata de sosele drumuri cai ferate vetre de sat paduri canale etc suprafata unei sole depinde de zona relief tipul asolamentului

Sola mixtatilde (combinata)

este suprafat de tren din cadrul asolamentului cu sol omogen pe care se cultiva doua trei specii cu insusiri biologice asemanatoare (mazare soia fasole) in cadrul solei mixte plantele pot ocupa suprafete egale sau diferite

Parcela

este o subdiviziune a solei mixte delimitata de limite naturale sau antropice avand o singura categorie de folosinta pe care se cultiva o singura specie in cazul terenurilor plane parcela corespunde solei iar in cazul terenurilor framantate mai multe parcele la un loc formeaza o sola mixta

Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 530Suprafaţa medie a solei 170

24

Tabelul 2

Schema rotaţiei culturilor

Rotatia culturilor este cunoscuta din cele mai vechi timpuri si a aparut ca o necesitate in dezvoltarea agriculturii Importanta rotatiei culturilor consta in contributia la sporirea fertilitatii solului cu ajutorul chiar al plantelor cultivate peteren oranduite dupa un plan special in acest scop

Rotatia permite folosirea stiintifica diferentiata a categoriilor de terenuri dintr-o exploatatie agricola sau la orice proprietar de pamant indiferent de marimea acesteia si inlesneste planificarea anticipata a sarcinilor agricole cum sunt sistemul de lucrare a solului aplicarea ingrasamintelor combaterea bolilor si daunatorilor combaterea buruienilor recoltarea si depozitarea productiei

Rotatia culturilor contribuie substantial la rezolvarea atat a problemelor agrotehnice cat si a celor economice si organizatorice rezultand in final marirea productiei si a productivitatii muncii la toate plantele cultivate

SOLAANUL 2010 2011 2012I porumb grau soia

II grau porumb soia

III soia grau porumb

25

CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ

31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole

Tabelul 3

Date iniţiale

CulturaSupraf

aţa - ha (Si)

Nota de bonitare pentru condiţiile

ecologice (Pi)

Corecţia pt distanţă şi felul drumului (k)

Coeficient de

potenţare (c)

Producţia medie

realizată

USporumb 200 70 015 15 6500US2grau 200 80 017 14 4500USsoia 130 90 020 12 3000TOTAL

1) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)

US1porumb =13075=9100Ni = Si x Pi USgrau 13080=10400

USsoia=13090=11700TOTAL =31200

2) Nota medie ponderată de bonitare

Nporumb=

Ngrau=

Nsoia=

3)Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare

=9285

Pkg grau= 5625

Pkg soia = 3333

26

4) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x k

Suprafaţă x coeficient corecţie130 015 USporumb 195130 017 USgrau 221130 020 USsoia 26

5)Nota de bonitare recalculată (Nbr)

Nbr = Nota totală de bonitare9100

ndash Corecţia195 US porumb 9080

Nbr = 10400 - 221 US grau 10377Nbr = 1170 - 26 US soia 11674

6)Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)

Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)

9080x

Coeficient de potenţare

15

USporumb 13620

Ntp = 10377 x 14 USgrau 14527Ntp = 11674 x 12 USsoia 15176

7) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)

Pt =

Nota totală de bonitare potenţată (Ntp)

13620

x

Producţia ce revine pe un

punct de bonitare

P(kgpunct)

9285USporumb 126461

7

145275625

USgrau 817143

15176 3333 USsoia 505816TOTAL= 258757

6

8) Producţia medie la hectar Pmc1

Pmc

prumb

= Producţia totală1264617

Suprafaţa totală130

=9727

Rezultatele pentru celelalte culturi

27

Pmc grau=817143130=6285

Pmc soia=505816130=3890

28

32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de

producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn

considerare şi pierderile rezultate prin levigare

Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha

separat pentru cele 3 culturi icircn parte

Tabelul 4

Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice

Nr Crt

SPECIFICARE UM CULTURA

porumb grau soiaN P K N P K N P K

1 Producţie medie

Kgha 9727 6285 3890

2 Consum specific

Kg sat

22 21 20 20 17 30 25 18 20

3 Sa de administrat

Kg 213 204 194 1257 1068 1885 972 70 778

4 Sa icircn sol Kg 45 31 30 40 25 42 28 19 305 Diferenţa de

admKg sa

168 173 164 857 818 1465 692 51 478

6 Pierderi prin levigare

13 5 7 13 6 8 12 4 7

7 Cant pierdută prin levigare

Kg sa

2184 865 1148 111 49 1172 83 20 334

8 Total sa de administrat

Kg 1898 1816 1754 868 867 1582 775 57 511

9 Tipul de icircngrăşămacircnt

NO4NO3 Super P c

Sare de K

NO4NO3

Super P c Sare de K

NO4NO3

Super P c

Sare de K

10 Conţinutul in sa a icircngr

Kgt 345 400 400 345 400 400 345 400 400

11 Doza de icircngr de administrat

kg 5501 454 4385 2515 2167 3955 2246 1425 1277

33 PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia

producţiile medii şi totale (tabelul 5)

Tabelul 5

29

Icircntocmirea planului de cultură

Cultura Suprafaţa (ha)

Producţii medii (kgha)

Producţia totală (t)

Preţ livrare (leikg)

PORUMB 200 9727 9727 070 GRAU 200 6285 6285 060 SOIA 130 3890 3890 120

34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se

icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn

acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului

lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele

financiare necesare pentru aprovizionare

DATELE NECESARE

1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei

2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte

3 Culturile premergătoare

4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi

5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor

6 Perioada de executare şi data lucrării

7 Mijloacele cu care se execută lucrarea

8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice

9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii

10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare

11 Amortismentul specific

12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota

pentru cheltuielile de aprovizionare

13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)

MODUL DE LUCRU

1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică

icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată

30

2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada

optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări

3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale

4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar

fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu

tariful pe ziom corespunzător

5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru

CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei

care reprezintă fondul de salarii

6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire

7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea

materialului folosit

8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor

materialelor se obţin cheltuielile de producţie

9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se

determină cheltuielile de producţie

10 După fiecare trimestru se fac totalurile

11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs

31

32

33

34

35

36

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura ___GRAcircU________

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente (tractor plus

semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen optim

folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrarea 5P ndash randamentul zilnic al maşinii

= agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m) 36V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră) 6000mht ndash durata zilei de lucru (ore) 8 hH ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

= ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) 125 cm distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor tractorului (c) 15

cm

= m

38

m

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

=25

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg) 240 kgd ndash lungimea roţii semănătorii (m) 174 mB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m) 36 mO ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii 20

=

5Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare a

semănătorii (kg) 400dm 3Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha) 240kghaB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m) 36 m

= m

~n ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

39

=

5Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatului 4 me ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii 15 m

=34+15=135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

6 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

=2362=144m

~n cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

=

40

Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre punctele de alimentare se calculează după formula

=136=36(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

7 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

=4001=400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

8 =4000801=320kg9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele

Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

=

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min) 30 minCm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

11 =

12 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

13 Nr saci=

41

N Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 14

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 4-semănători nr 4

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 56

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1852-lăţime m-suprafaţă ha 390

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 130-lăţime m 390-suprafaţă 130

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 1006-stacircnga m 25

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 240

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 320

10Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 4

-pt transportul seminţelor

nr 6

-total nr 10

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr --tractor+remorcă nr --auto-camion nr 1

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 336

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape

42

1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medie kghaNsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control)Nb - număr mediu de boabe icircn spiceMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3510000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

Nstha=

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de control

43

d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectarNb - număr mediu de boabe pe ştiuleteMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)

CAPITOLUL IVDETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI

CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al producţiei

medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură cu raportul

dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza costurilor şi

44

cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de activitate cerut de

menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de rentabilitate se poate proiecta

volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului critic pentru

a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă aceasta trebuie introdusă

icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat sau cu profit

programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici profit nici

pierderi

Determinarea cantitativă si reprezentarea grafică a PC la cultura de porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

45

11 Incarcat transportat t 715 1573 0096

22 Adm si deservit ha 130 27121 0165

33 Descarcat t 7150 0 0

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 21667 1325

TOTALTOTAL 259521 1586

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

46

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0178

22 Erbicidat si desrvit ha 130 28451 1422

33 Discuit si preg pat germinativ ha 130 678026 33901

44 Semanat + deservit ha 130 52813 2640

55 Prasit mecani 1 si manual 1 ha 130 1300 65

66 Prasit mecani 2 si manual 2 ha 130 70414 3520

TOTALTOTAL 963279 48161

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu Porumb (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb- fără profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 10000 leit

Productia totală de porumb PT= 1635 t

Suprafata cultivată cu porumb S = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

47

X= (CFha)(Pv-CVt) = 48161 ( 10 - 5891 ) = 11720 tha = 11000720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 11720 tha 10000 leit = 117200 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 117200 leiha = 117248161 leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de 1264510 la preţul de 7

lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei

(8175 kg ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

48

PROFIT

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

49

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 1000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1635000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1635000 200 = 8175 leiha

Productia medie de 8175 kgha la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 48161 + 8175 ) ( 10ndash 5891 )= 201256 tha =

2001256 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 201256 tha 5891 leit = 11855 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 11855 leiha = 60016 leiha

50

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

51

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 259521 259521

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 2218604 2218604

Ch variabile totale CVT lei 963279 963279

Ch variabile t CVt leit 5891 5891

Ch fixe totale CF lei 963279 963279

Ch fixe ha CFha leiha 48161 48161

Profit programat total Pr lei - 1635000

Profit programat ha Prha leiha - 8175

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1100720 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 2001256

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 938 0326

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 101298 74424

Pret de vacircnzare t Pv leit 10000 10000

Suprafata cultivată S ha 200 200

52

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE GRAU

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 261 3132 0001

22 Descarcat t 261 0 0

33 Adm So deservit ha 21 5068 0309

44 Arat 25 cm+grapat ha 21 1470 0899

55 Discuit si perg pat germ ha 21 6391 0390

66 Semanat si deservit sem ha 210 6222 0380

TOTALTOTAL 3241232 1989

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

53

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Administrat si desevit ha 200 5068 2534

22 Transport apa prep sol mii l 63 756 0378

33 Erbicidat si deservit ha 200 168 084

44 Recoltat creale paioase t 588 1568 784

55 Balotat deservit presa t 1512 20353 10176

TOTALTOTAL 43537 21768

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu grau (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - fără profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 600107312 1635 = 367038 leit

Productia medie de grau la punctul critic (X)

54

X= (CFha)(Pv-CVt) =238611 ( 8 - 367038 ) = 0664 tha =

664 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 0664 tha 8000 leit = 5316674 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 238611 leiha+ 5316674 leiha = 5555285

leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

grau icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de grau la preţul de 8 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (8175kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

55

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de graundash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

56

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - cu profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 13080000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =600107312 1635 =

367038 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 7563821 200 = 37819105

leiha

Productia medie de grau la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 238611 + 37819105 ) ( 8000 - 367038 )= 0498

tha = 498 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 04985 tha 8000 leit = 3988 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =238611 leiha+ 3988 leiha = 422611

leiha

57

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de grau ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

58

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de grau

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 3241232 3241232

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1112468 1112468

Ch variabile totale CVT lei 600107312 600107312

Ch variabile t CVt leit 367038 367038

Ch fixe totale CF lei 43537 43537

Ch fixe ha CFha leiha 21768 21768

Profit programat total Pr lei - 7563828

Profit programat ha Prha leiha - 8000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 664 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 498

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 5316674 3988

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 5555285 4226674

Pret de vacircnzare t Pv leit 8000 8000

Suprafata cultivată S ha 200 200

59

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE SOIA

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 195 429 8483

22 Descarcat t 195 0 0

33 Adm Si deservit ha 130 73965 0019

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 2166666 0556

TOTALTOTAL 2283531 9058

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

60

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0275

22 Erbicidat si deservit h 130 284511 2188

33 Discuit si preg Pat germ h 130 834782 6421

44 Semanat + deservit h 130 650 5

55 Recoltat soia t 3 7857 0060

66 Balotat deservit presa t 41 902 0069

TOTALTOTAL 182192 14013

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu soia (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia- fără profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =4091438 505700 = 0008 leit

Productia medie de soia la punctul critic (X)

61

X= (CFha)(Pv-CVt) = 14013 ( 3 - 0008 ) = 4683 tha = 4683

kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt =4683 tha 4091438 leit = 19160204 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+19160204 leiha = 19174217

leiha

Nivelul producţiei de 3890 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

soia icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de soia la preţul de 3 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (3890 kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soiandash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

63

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia - cu profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1517100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 4091438 505700 = 0008

leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1517100000 130 = 11670000

leiha

Productia medie de soia la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 14013 +11670000 ) ( 3 -0008 )= 3900405753

tha = 3900405 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 3900405753 tha 0008 leit = 31203 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+ 31203 leiha = 45216

leiha

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soia ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

65

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de soia

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 2283531 2283531

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1807907 1807907

Ch variabile totale CVT lei 4091438 4091438

Ch variabile t CVt leit 0008 0008

Ch fixe totale CF lei 182192 182192

Ch fixe ha CFha leiha 14013 14013

Profit programat total Pr lei - 1517100000

Profit programat ha Prha leiha - 11670000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 4683 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 3900405753

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 19160204 31203

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 19174213 45216

Pret de vacircnzare t Pv leit 3000 3000

Suprafata cultivată S ha 130 130

CONCLUZII SI RECOMANDARI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape3) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor4) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb

66

Productie principala 9727Productie secundara 12320Grau Productie principala 6289Productia secundara 7100SoiaProductie principala 3890Productie secundara 4100Efectuand eficienta celor trei culturi in urma rezultatelor acestora am observat ca cultura cea mai favorabila este porumbul urmata de cultura grauluiPe viitor cea mai buna cultura atat cantitativa cat si calitativa este cultura porumbului

Porumbul = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

67

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • PF Budianu Florin-Cristian s-a infiintat ca persoana fizica autorizata in luna iulie 2009 si a mai desfasurat activitate in acest domeniu activitate privata trei ani timp in care intr-o fabrica modernizata a fabricat produse lactate iar in ultimul branzeturi astfel a capatat experienta in aceasta activitate avand un atuu in plus pentru a o desfasura in continuare prin proiectul propus activitate fabricarea produselor lactate si branzeturilor intr-o fabrica construita conform standardelor Uniunii Europene in acest domeniu
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
          • Indicatori
          • Volume
            • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
            • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
              • C PREZENTAREA PROIECTULUI
                • C1 Obiectivele proiectului
                  • Indicatori
                  • Volume
                    • C3 Managementul proiectului
                    • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
                    • C6 Graficul estimat al proiectului
                    • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
                      • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                        • D1 Bazele de productie
                        • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D4 Indicatorii financiari
                        • Tabelul 1
                          • Tabelul 3
                            • N Centralizarea datelor
Page 12: Management in Agricultura

Prin proiectul propus se va realiza o hala cu dimensiunile in plan 220m patrati cu regim de inaltime parter semiingropat cu scopul realizarii unui microclimat favorabil fabricari produselor lactate Constructia va fi realizata pe structura metalica ( cadre din profile metalice stalpi metalici fundatii din beton armat inchideri din panouri termoizolante sandwich ndash spuma poliuretanica intre doua foi de tabla aluminiu acoperis tip sarpanta in doua pante din acelasi tip de panouri dar cu alta geometrie a sectiunii ( cu coaste de rigidizare) tamplarii din PVC cu geamuri termoizolante)

La interior aceste panouri de inchidere ndash pereti si tavane ndash vor fi dublate de panouri de gips carton in vederea realizarii unor conditii impuse de proiect

Accesele in acest spatiu vor fi diferentiate si amplasate functie de importanta lor si de functiunile pe care le deservesc Astfel va fi un acces pe latura sudica a constructiei acces care va deservi spatiul de productie propriu zis si un acces secundar pe latura estica spre partea opusa care asigura aprovizionarea lapte si alte materiale necesare desfasurarii activitatii

Constructia se desfasoara numai pe parter si va cuprinde urmatoarele functiuni - un filtru fitosanitar pe latura sudica- sectia de curatare si conditionare- sectia de omogenizare- sectia de ambalare si de pozitare- laboratorul de analize fizico-chimice - sectia de intretinere si reparatii- un sas de acces spre spatiu de productie propriu zisa- spatiu de productie unde sunt depozitate podusele lactate si branzeturile- conducerea tehnico-economica a unitatii- un spatiu de depozitare rezerva apa si alte materiale tot aici va fi amplasata si centrala

termica cu rezervorul de apaHala va avea un aspect unitar estetic fiind functionala atat din punct de vedere al

fluxului tehnologoic cat si a confortului termicLa interior vor fi utilizate functie de destinatia fiecarei functiuni placaje de gresie si

Faianta in spatiile in care normele sanitare si de igiena impun astfele de finisaje varuri lavabile la peretii din panouri de gipscarton tamplarie din PVC pardoseli din beton sclivisit

Structura de rezistenta va fi realizata din profile metaliceInfrastructura se va realiza din fundatii continui de tipul bloc de fundatie din beton

simplu si elevatie din beton armat prevazuta la partea superioara cu centuraCu privire la instalatiile electrice acestea vor fi instalatii iluminat de forta de

automatizare de protectie si paratrasnet racord electricInstalatia de automatizare asigura microclimatul in hala prin ventilatie longitudinala

exhaustarea aerului pe frontonul halei supraveghere pe calculatorSunt necesare urmatoarele instalatii termice

- instalatii incalzire in incaperile filtrului sanitar- instalatii pentru realizare microclimat in hala centrala termica pentru incalzire

Sunt necesare urmatoarele instalatii sanitare- istalatii apa rece si apa calda in incaperile filtrului sanitar- instalatii apa rece pentru fluxul tehnologic in hala - retea apa rece de la putul existent la centrala termica si la hala- instalatii interioare de canalizare la filtru sanitar centrala termica racorduri exterioare

camine de vizitare si canalizare exterioaraAlimentarea cu gaze naturale se face de la reteaua deja existenta care alimenteaza

locuinta proprie

12

Parametrii constructivi si de performanta ai masinilor utilajelor si echipamentelor care se vor achizitiona prin proiect

Utilajele specifice necesare fluxului tehnologic sunt utilaje specializate pentru fabrica de lactate conform ofertei lansate acestea se vor procura de la o firma din Germania

Pentru realizarea microclimatului necesar desfasurarii activitatii fluxului tehnologicse va dota hala cu o suflanta de aer cald tip GP40 avand combustibil gaz metan prevazut cu un termostat in hala Se vor monta senzori de temperatura in hala si in exterior Se programeaza microclimatul pentru intreg ciclul de crestere asigurandu-se supravegherea parametrilor cu un calculator MC 34H-1A Prin exhaustare se asigura evacuarea aerului viciatiar admisia aerului proaspat se asigura prin 14 clapete de admisie actionate centralizat

In ce priveste masurile de protectia mediului atat proiectul principal de costructie a halei cu dotarile necesare cat si utlitatile prevazute retea apa istalatii sanitare toate sunt prevazute in proiect cu respectarea in totalitate a normativelor in vigoare privind protectia mediului

C3 Managementul proiectului

(Responsabilul legal)1 Nume Budianu Prenume Florin-Cristian Funcţia ADMINISTRATOR Studiile si experienţa (relevante pentru proiect)

C V Responsabilul legal

Icircntreprinderea Funcţia avuta Perioada

Milli SEF BIROU 2009-2011

In activitate In prezent

(Responsabilul tehnic)

C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului

Tabel C41 ndash

13

Lista de achizitii active

Nr Crt

Furnizor (daca este

cunoscut la momentul

depunerii cererii de finantare)

Date furnizor ProdusValoare estimata (EUR)

din total

valoare eligibila a proiectulu

i

1 idem idem

Asigurare microclimat si exhaustare aer viciat (3 ventilatoare jaluzele

protectii motoare)

2260 100

2 idem idem14 clape admisie aer

proaspat3820 100

3 idem idem1 suflanta GP40 incalzire

hala3070 100

4 idem idemCalculator MC 34 H 1A

supraveghere microclimat2290 100

5 idem idemDispozitiv de alarma pentru

depasire temperatura945 100

6 Idem idemDulap comanda electrica a

halei5420 100

7 Transport 1550 100

8 Montaj 2320 100

TOTAL 26907 100

Lista de achizitii materii prime

Nr Crt

Furnizor (daca este

cunoscut la momentul

depunerii cererii de finantare)

Date furnizor ProdusValoare estimata (EUR)

din total

necesar de materii

prime

1 DOROLACTAre in patrimoniu

fabrica de bacteriofungi

bacteriofungi 22884 92

2 NAPOLACTSpecializat i n produse

farmaceutice bacteriofungi 1469 8

n

TOTAL 15712 100

Intrucat legea 5072002 nu permite persoanelor fizicea utorizate sa angajeze personal salariat toate activitatile din fabrica se vor realiza pe baza de prestari sevici pe baza de contracte efectuate de terti

C6 Graficul estimat al proiectului

14

Proiectul va fi realizabil in 12 luni de la aprobarea finantariiLunile I ndashIII se vor realiza fundatiile Peretii laterali acoperisul reteaua de apa canalizareLunile IV ndash V - comparimentare spatii si relizarea instalatiiloir de incalzire si sanitareLunile VI ndashVII ndash procurare si montare utilajeLuna IX - finisaje si probe tehnologiceLunile X ndashXI incheiere contracte aprovizionarea cu lapte si bacteriofungi pentru producerea lactatelor si branzeturilorLuna XII - Inceputul activitatii specifice fabricarea de produse lactate si a branzeturiloriaurturilor cu fructe

C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri

Infiintarea fabrici de produse lactate si branzeturi va duce la o mai buna utilizare a potentialului agricol in zona unde isi desfasoara activitatea Prin constructia care se va realiza si activitatea ce se va desfasura vor duce la cresterea veniturilor la bugetul local prin taxele si impozitele care se platesc si desemeni la bugetul statului se vor plati impozite si taxe care in final vor fi in beneficiul cetatenilor Intrucat se vor utliza la dotarea fabrici numai utileje specializate in conformitate cu normele si standardele europene pentru aceste activitati aceasat va duce o protectie a mediului care sa se incadreze in normele stabilite pentru protejarea mediului incojurator

Pentru toate categoriile de materii prime se vor incheia contracte in asa fel incat sa fie asigurat mersul normal al fluxului tehnologic De asemeni si productia finita care se va realiza va fi livrata in intregime pe baza de contracte incheiate

D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI

D1 Bazele de productieCu proiect

A6 Denumire utilaj (noi)

Costuri Amortizare Intrtinere 2

Microclimat exhaustare aer viciat

2263 000 452

Clapete admisie aer proaspat 14 buc

3828 000 765

Suflanta GP 40 incalzire cu gaz m

3069 000 613

Calculator supraveghere microclimat

2294 000 458

Dispozitiv alarma depasiri temperatura

945 000 235

Dulap comanda electrica a halei

5425 000 108

Apometru D-112 4688 000 937

Pompa submersibila GRUNDFOS

18936 000 378727

Hidrofor cu butelie 25 l 10075 000 201Centrala termica 5141 000 1028

15

1304915

1179227

D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )

Proiectia contului de profit si pierdere activitate cu proiect CursLeu - euro 419

Nr Crt

Categoria AN 1 AN 2 AN 3 AN 4 AN 5

Venituri din exploatare

1 Venituri din vanzarea marfurilor Mii Lei 1702752 1917815 2115750 2278500 2433500Euro 29850 30500 34827 39100 41900

2 Productia vanduta Mii Lei

Euro 29850 30500 34827 39100 419003 Variatia stocurilor Mii Lei

Euro4 Alte venituri Mii Lei

Euro 17022752 1917815 211570 228500 24335005 Venituri din exploatare ndash total Mii Lei

Euro 29850 30500 34827 39100 41900

Cheltuieli pentru exploatare6 Cheltuieli materiale ndash total Mii Lei 972243 1068811 1154130 1211836 1272433

Euro 25133 27630 29835 31327 328947 Cheltuieli cu lucrari si servicii

executate de tertiMii Lei 72431 79662 86032 90334 94852

Euro 1827 2046 2224 1638 24558 Cheltuieli cu impozite taxe si

varsaminte asimilateMii Lei 19375 21297 23002 24149 25358

Euro 500 550 595 624 6559 Cheltuieli cu personalul ndash total Mii Lei

Euro10 Alte cheltuieli de exploatare Mii Lei

Euro11 Cheltuieli cu amortizarile si

provizioanele Mii Lei 40399 40399 40399 40399 40399

Euro 1044 1044 1044 1044 104412 Cheltuieli pentru exploatare - total Mii Lei 1104449 1225670 1303563 1366718 1433058

Euro 28551 31283 33698 35330 3704613 Rezultatul din exploatare Mii Lei 598303 707644 183686 911781 1000425

Euro 15467 18293 20996 23570 25708Venituri financiare ndash total

14 Venituri financiare ndash total Mii Lei 6200 6200 7750 7750 7750Euro 159 159 199 199 199

Cheltuieli financiare din care

15 Cheltuieli privind dobazileEuro

16 Altele Mii Lei 3100 3100 3875 3875 3875Euro 80 80 100 100 100

17 Cheltuieli financiare - total Mii Lei 3100 3100 3875 3875 3875

16

Euro 80 80 100 100 10018 Rezultatul financiar al exercitiului Mii Lei 3100 3100 3875 3875 3875

Euro 80 80 100 100 10019 Rezultatul brut al exercitiului Mii Lei

601403710744 816061 915656 1004300

Euro 15546 18373 21095 23670 2596220 Impozit pe profit Mii Lei 15036 177685 204015 228913 251082

Euro 3887 4592 2574 5917 649121 Profit net Mii Lei 451051 533058 612045 686743 753248

Euro 11660 13781 15820 17752 19471

D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )

Flux de numerar - previziuni Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5OPERATIUNEAPERIOADA

MII LEI I ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE 0 0 0 0 0A Total intrari de lichiditati din (A1+A2+A3)

A1 Aport la capitalul social si contul intreprinzatoruluiA2 Vanzari de active inclusiv TVA 0 0 0 0 0A3 Credite pe termen lung din care (A31 + A32) A31 Imprumut BancaA 32 Grant SAPARD 0 0 0 0 0

B Total iesiri de lichiditati prin (B1+B2+B3)B1 Achizitii de active fixe corporale inclusiv TVAB2 Achizitii de active fixe necorporale inclusiv TVAB3 Cresterea investitiilor in curs 0 0 0 0 0

C ExcedentDeficit de lichiditati (A-B) 0 0 0 0 0D1 Rambursari de Credite pe termen mediu si lung din care (D11+ D12) D11 Rate la imprumutul Banca D12 Rate la alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0 0 0D2 Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung din care (D21+D22) D21 La imprumutul Banca D22 La alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0 0 0

E Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2)

II ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI 1307275 1472387 1624350 1749300 1868300F Incasari din activitatea de exploatare inclusiv TVA ( F1)

2026276 2282199 2517742 2711415 2895F1 Vanzari varianta cu proiect

G Incasari din activitatea financiaraH Credite pe termen scurt 1307275 1472387 1624350 1749300 1868300K Plati pentru activitatea de exploatare inclusiv TVA

(dupa caz) din care0 0 0 0 0

1 Cheltuieli privind marfurile

2 Cheltuieli cu materiileprime 1053384 1158992 1257493 1314068 1379763

3 Cheltuieli cu materialele consumabile 67637 74400 80355 84368 88

4 Cheltuieli cu energia si apa 20131 22493 24291 25509 26

5 Altecheltuieli materiale 15816 16000 17273 18141 18

17

6 Cheltuieli cu serviciile executate de terti 86193 94798 102379107497 111

7 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate 19375 21297 23002 24149 24899

8 Cheltuieli cu personalul angajat 0 0 0 0 0

9 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 0 0 0 0 0

10 Alte cheltuieli exploatare 0 0 0 0 0

11 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele 40399 40399 40399 40399 40399

2222222111111

L Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA726438 788190 978547 1097283 1203032

M Plati pentru impozite si taxe (M1 + M2)

289180 339905 389938 437397 479659

M1 TVA de platit 106433 162224 185922 208482 228563

M2 Impozit pe profit 151746 177685 204401 228914

251069

N1 Rambursari de credite pe termen scurtN2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurtO1 DividendeP

Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1)

P Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2 + O1)

289180 339905 389938 437397 479659

Q Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) 434158 513908 588609 659886 700035II FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)R Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) 434158 513908 588609 659886 700035

S Disponibil de numerar al lunii precedenteDisponibil de numerar curent (S+R) 202425 636443 1150492 1739101 23989

T 636443 1150192 1739101 2398984 31223

D4 Indicatorii financiari

Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in lei) ndash 8052792035 lei

MII LEI___________________________________________________________________________Specificare AN 1 AN 2 AN 3 AN 4 AN 5___________________________________________________________________________Veniturile din exploatare (Ve)

1702752 1917815 2115750 2278500 2433500___________________________________________________________________________Cheltuieli de exploatare (Ce)

1104449 1210170 1303563 1366718 1433043___________________________________________________________________________

18

Rezultatul din exploatare (Re) = Se calculeaza Re = Ve ndash Ce - minim 10 din Ve

598303 707645 812187 911782 1000457___________________________________________________________________________

Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit

451051 533058 612045 686743 753248___________________________________________________________________________

Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)

Se calculeaza Dr= ViPn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)Pn

unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr ndash este=gt26 ANI

Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = PnVi x 100 () Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate

6 7 8 9 9___________________________________________________________________________

Cheltuieli financiare (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________

Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL

___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)

434158 531908 588609 659886 700035

Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8___________________________________________________________________________

19

CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA

ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI

21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Specificare Ha din total din agricol

Suprafaţa totală 530 1000 -

Teren agricol 300 150 1000

Teren arabil

- din care irigat

150 300 30

10 300 30

Păşuni naturale 30 400 40

Facircneţe naturale 20 300 30

Livezi 10 700 70

Vii 10 400 40

Teren neproductiv 100 10

Condiţii naturale

a) Temperatura medie anuală 125 grade Chelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipb) Precipitaţii medii anualehelliphelliphelliphellip450-550 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

c)Tipul de sol predominant textura panta ( argile nisipuri si prundisuri)luturile loessoide

de pe suprfafetele mai inalte slab inclinate)

Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi

Porumb = asigura recolte pe soluri variate insa rezultatele cele mai bune se obtin pe soluri adanci fertileluto-nisipoasa Pe solurile cu phlt58 se impune amendarea acestora Nu sunt favorabile solurile argiloase tasate compacte

GracircuSolurile lutoase şi lutoargiloase cu fertilitate naturală ridicată sunt cele mai potrivite pentru cultura gracircului Solurile cu exces de umiditate sau cele uşoare foarte permeabile nu sunt potrivite pentru gracircu Limitele optime de pH sunt de 6-75 iar icircn condiţiile solurilor mai acide

sau alcaline se impune lucrarea de cercetare a pH-ului prin amendareDin punct de vedere al tipului de sol gracircul realizează cele mai mari producţii pe solurile cernoziomice şi brun roşcate

Soia = are o capacitate ridicata de adaptare dar cele mai bune rezultate se obtin in zona temperatecaldacu umiditate suficienta si soluri propice

Fata de sol cerintele sunt ridicate necesitand terenul cu textura mijlocie bogate in humusph-ul neutru bine aprovizionate in fosforpotasiucalciu cum ar ficernoziomurilesolurile bun roscatealuviale

22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)

Porumb = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

Gracircu = genul Triticum aestivum L) este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Faina de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale

Soia = se cultiva in primul rand pentru continutul ridicat de boabe in substante proteice (27-50) si grasimi(17-27) Semintele se pot utiliza in hrana oamenilorin obtinerea de furaje concentrate si pentru extragerea uleiului

Uleiul se utilizeaza pentru consumla prepararea margarineia vopselelorpentru picturaa maselor plastice iar sroturile si turtele in furajarea animalelor

Planta intreaga se utilizeaza ca furajca ingrasamant verde

Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cuturii

21

PORUMB

RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumiiHIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta

HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz

GRAcircU

Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţieGRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric

22

SOIACele mai importante soiurile romanesti de soia sunt ROMANESC 99 ATLAS COLUMNA TRIUMF DANUBIAN Soiul ROMANESC 99Caractere morfologiceInaltimea plantei 92 -100 cmInaltimea insertiei primei pastai 15 - 18 cmCuloarea bobului galbena cu hilul cenusiuMMB 150 -180 gInsusiri fiziologiceGrupa de precocitate timpuriu (00)Perioada de vegetatie 105 -117 zilePrezinta rezistenta la foarte buna la cadere scuturare medie la secetaRezistenta la boli buna la mozaicul soiei arsura bacteriana medie la manaInsusiri de calitateContinutul in proteina 39-44 Continutul in grasimi 19 - 22 5ProductiaProductia la irigat 4000 kg haProductia la neirigat 3000 kg haDensitatea recomandata 450 -500 mii planteha Soiul ATLASCaractere morfologiceInaltimea plantei 90 -95 cmInaltimea insertiei primei pastai 14 - 16 cmCuloarea bobului galbena cu hilul galbenMMB 150 -200 gInsusiri fiziologiceGrupa de precocitate timpuriu (00)Perioada de vegetatie 105 -120 zilePrezinta rezistenta la foarte buna la cadere scuturare medie la secetaRezistenta la boli mediu la mozaicul soiei arsura bacteriana medie sensibil la manaInsusiri de calitateContinutul in proteina 385-42 Continutul in grasimi 195 - 23 5ProductiaProductia la irigat 3700 kg haProductia la neirigat 2900 kg haDensitatea recomandata 400 -500 mii planteha

23

23 Intocmirea asolamentului

Asolamentul

reprezintatilde impartirea terenurilor in sole (tarlale) pe care plantele de cultura se succed in timp si spatiu intr-o ordine bine stabilita si pe care se aplica sisteme rationale de lucrare a solului de fertilizare si de protectie a culturii in vederea cresterii fertilitatii solului a sporirii cantitative si calitative a productiilor agricole

Sola (tarlaua)

este suprafata de teren din cadrul asolamentului cu sol omogen pe care se cultiva o singura specie Sola este delimitata de sosele drumuri cai ferate vetre de sat paduri canale etc suprafata unei sole depinde de zona relief tipul asolamentului

Sola mixtatilde (combinata)

este suprafat de tren din cadrul asolamentului cu sol omogen pe care se cultiva doua trei specii cu insusiri biologice asemanatoare (mazare soia fasole) in cadrul solei mixte plantele pot ocupa suprafete egale sau diferite

Parcela

este o subdiviziune a solei mixte delimitata de limite naturale sau antropice avand o singura categorie de folosinta pe care se cultiva o singura specie in cazul terenurilor plane parcela corespunde solei iar in cazul terenurilor framantate mai multe parcele la un loc formeaza o sola mixta

Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 530Suprafaţa medie a solei 170

24

Tabelul 2

Schema rotaţiei culturilor

Rotatia culturilor este cunoscuta din cele mai vechi timpuri si a aparut ca o necesitate in dezvoltarea agriculturii Importanta rotatiei culturilor consta in contributia la sporirea fertilitatii solului cu ajutorul chiar al plantelor cultivate peteren oranduite dupa un plan special in acest scop

Rotatia permite folosirea stiintifica diferentiata a categoriilor de terenuri dintr-o exploatatie agricola sau la orice proprietar de pamant indiferent de marimea acesteia si inlesneste planificarea anticipata a sarcinilor agricole cum sunt sistemul de lucrare a solului aplicarea ingrasamintelor combaterea bolilor si daunatorilor combaterea buruienilor recoltarea si depozitarea productiei

Rotatia culturilor contribuie substantial la rezolvarea atat a problemelor agrotehnice cat si a celor economice si organizatorice rezultand in final marirea productiei si a productivitatii muncii la toate plantele cultivate

SOLAANUL 2010 2011 2012I porumb grau soia

II grau porumb soia

III soia grau porumb

25

CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ

31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole

Tabelul 3

Date iniţiale

CulturaSupraf

aţa - ha (Si)

Nota de bonitare pentru condiţiile

ecologice (Pi)

Corecţia pt distanţă şi felul drumului (k)

Coeficient de

potenţare (c)

Producţia medie

realizată

USporumb 200 70 015 15 6500US2grau 200 80 017 14 4500USsoia 130 90 020 12 3000TOTAL

1) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)

US1porumb =13075=9100Ni = Si x Pi USgrau 13080=10400

USsoia=13090=11700TOTAL =31200

2) Nota medie ponderată de bonitare

Nporumb=

Ngrau=

Nsoia=

3)Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare

=9285

Pkg grau= 5625

Pkg soia = 3333

26

4) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x k

Suprafaţă x coeficient corecţie130 015 USporumb 195130 017 USgrau 221130 020 USsoia 26

5)Nota de bonitare recalculată (Nbr)

Nbr = Nota totală de bonitare9100

ndash Corecţia195 US porumb 9080

Nbr = 10400 - 221 US grau 10377Nbr = 1170 - 26 US soia 11674

6)Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)

Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)

9080x

Coeficient de potenţare

15

USporumb 13620

Ntp = 10377 x 14 USgrau 14527Ntp = 11674 x 12 USsoia 15176

7) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)

Pt =

Nota totală de bonitare potenţată (Ntp)

13620

x

Producţia ce revine pe un

punct de bonitare

P(kgpunct)

9285USporumb 126461

7

145275625

USgrau 817143

15176 3333 USsoia 505816TOTAL= 258757

6

8) Producţia medie la hectar Pmc1

Pmc

prumb

= Producţia totală1264617

Suprafaţa totală130

=9727

Rezultatele pentru celelalte culturi

27

Pmc grau=817143130=6285

Pmc soia=505816130=3890

28

32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de

producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn

considerare şi pierderile rezultate prin levigare

Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha

separat pentru cele 3 culturi icircn parte

Tabelul 4

Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice

Nr Crt

SPECIFICARE UM CULTURA

porumb grau soiaN P K N P K N P K

1 Producţie medie

Kgha 9727 6285 3890

2 Consum specific

Kg sat

22 21 20 20 17 30 25 18 20

3 Sa de administrat

Kg 213 204 194 1257 1068 1885 972 70 778

4 Sa icircn sol Kg 45 31 30 40 25 42 28 19 305 Diferenţa de

admKg sa

168 173 164 857 818 1465 692 51 478

6 Pierderi prin levigare

13 5 7 13 6 8 12 4 7

7 Cant pierdută prin levigare

Kg sa

2184 865 1148 111 49 1172 83 20 334

8 Total sa de administrat

Kg 1898 1816 1754 868 867 1582 775 57 511

9 Tipul de icircngrăşămacircnt

NO4NO3 Super P c

Sare de K

NO4NO3

Super P c Sare de K

NO4NO3

Super P c

Sare de K

10 Conţinutul in sa a icircngr

Kgt 345 400 400 345 400 400 345 400 400

11 Doza de icircngr de administrat

kg 5501 454 4385 2515 2167 3955 2246 1425 1277

33 PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia

producţiile medii şi totale (tabelul 5)

Tabelul 5

29

Icircntocmirea planului de cultură

Cultura Suprafaţa (ha)

Producţii medii (kgha)

Producţia totală (t)

Preţ livrare (leikg)

PORUMB 200 9727 9727 070 GRAU 200 6285 6285 060 SOIA 130 3890 3890 120

34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se

icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn

acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului

lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele

financiare necesare pentru aprovizionare

DATELE NECESARE

1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei

2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte

3 Culturile premergătoare

4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi

5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor

6 Perioada de executare şi data lucrării

7 Mijloacele cu care se execută lucrarea

8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice

9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii

10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare

11 Amortismentul specific

12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota

pentru cheltuielile de aprovizionare

13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)

MODUL DE LUCRU

1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică

icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată

30

2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada

optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări

3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale

4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar

fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu

tariful pe ziom corespunzător

5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru

CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei

care reprezintă fondul de salarii

6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire

7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea

materialului folosit

8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor

materialelor se obţin cheltuielile de producţie

9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se

determină cheltuielile de producţie

10 După fiecare trimestru se fac totalurile

11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs

31

32

33

34

35

36

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura ___GRAcircU________

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente (tractor plus

semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen optim

folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrarea 5P ndash randamentul zilnic al maşinii

= agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m) 36V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră) 6000mht ndash durata zilei de lucru (ore) 8 hH ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

= ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) 125 cm distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor tractorului (c) 15

cm

= m

38

m

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

=25

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg) 240 kgd ndash lungimea roţii semănătorii (m) 174 mB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m) 36 mO ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii 20

=

5Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare a

semănătorii (kg) 400dm 3Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha) 240kghaB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m) 36 m

= m

~n ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

39

=

5Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatului 4 me ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii 15 m

=34+15=135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

6 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

=2362=144m

~n cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

=

40

Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre punctele de alimentare se calculează după formula

=136=36(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

7 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

=4001=400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

8 =4000801=320kg9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele

Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

=

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min) 30 minCm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

11 =

12 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

13 Nr saci=

41

N Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 14

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 4-semănători nr 4

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 56

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1852-lăţime m-suprafaţă ha 390

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 130-lăţime m 390-suprafaţă 130

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 1006-stacircnga m 25

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 240

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 320

10Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 4

-pt transportul seminţelor

nr 6

-total nr 10

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr --tractor+remorcă nr --auto-camion nr 1

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 336

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape

42

1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medie kghaNsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control)Nb - număr mediu de boabe icircn spiceMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3510000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

Nstha=

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de control

43

d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectarNb - număr mediu de boabe pe ştiuleteMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)

CAPITOLUL IVDETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI

CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al producţiei

medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură cu raportul

dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza costurilor şi

44

cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de activitate cerut de

menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de rentabilitate se poate proiecta

volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului critic pentru

a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă aceasta trebuie introdusă

icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat sau cu profit

programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici profit nici

pierderi

Determinarea cantitativă si reprezentarea grafică a PC la cultura de porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

45

11 Incarcat transportat t 715 1573 0096

22 Adm si deservit ha 130 27121 0165

33 Descarcat t 7150 0 0

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 21667 1325

TOTALTOTAL 259521 1586

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

46

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0178

22 Erbicidat si desrvit ha 130 28451 1422

33 Discuit si preg pat germinativ ha 130 678026 33901

44 Semanat + deservit ha 130 52813 2640

55 Prasit mecani 1 si manual 1 ha 130 1300 65

66 Prasit mecani 2 si manual 2 ha 130 70414 3520

TOTALTOTAL 963279 48161

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu Porumb (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb- fără profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 10000 leit

Productia totală de porumb PT= 1635 t

Suprafata cultivată cu porumb S = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

47

X= (CFha)(Pv-CVt) = 48161 ( 10 - 5891 ) = 11720 tha = 11000720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 11720 tha 10000 leit = 117200 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 117200 leiha = 117248161 leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de 1264510 la preţul de 7

lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei

(8175 kg ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

48

PROFIT

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

49

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 1000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1635000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1635000 200 = 8175 leiha

Productia medie de 8175 kgha la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 48161 + 8175 ) ( 10ndash 5891 )= 201256 tha =

2001256 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 201256 tha 5891 leit = 11855 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 11855 leiha = 60016 leiha

50

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

51

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 259521 259521

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 2218604 2218604

Ch variabile totale CVT lei 963279 963279

Ch variabile t CVt leit 5891 5891

Ch fixe totale CF lei 963279 963279

Ch fixe ha CFha leiha 48161 48161

Profit programat total Pr lei - 1635000

Profit programat ha Prha leiha - 8175

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1100720 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 2001256

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 938 0326

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 101298 74424

Pret de vacircnzare t Pv leit 10000 10000

Suprafata cultivată S ha 200 200

52

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE GRAU

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 261 3132 0001

22 Descarcat t 261 0 0

33 Adm So deservit ha 21 5068 0309

44 Arat 25 cm+grapat ha 21 1470 0899

55 Discuit si perg pat germ ha 21 6391 0390

66 Semanat si deservit sem ha 210 6222 0380

TOTALTOTAL 3241232 1989

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

53

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Administrat si desevit ha 200 5068 2534

22 Transport apa prep sol mii l 63 756 0378

33 Erbicidat si deservit ha 200 168 084

44 Recoltat creale paioase t 588 1568 784

55 Balotat deservit presa t 1512 20353 10176

TOTALTOTAL 43537 21768

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu grau (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - fără profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 600107312 1635 = 367038 leit

Productia medie de grau la punctul critic (X)

54

X= (CFha)(Pv-CVt) =238611 ( 8 - 367038 ) = 0664 tha =

664 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 0664 tha 8000 leit = 5316674 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 238611 leiha+ 5316674 leiha = 5555285

leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

grau icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de grau la preţul de 8 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (8175kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

55

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de graundash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

56

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - cu profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 13080000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =600107312 1635 =

367038 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 7563821 200 = 37819105

leiha

Productia medie de grau la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 238611 + 37819105 ) ( 8000 - 367038 )= 0498

tha = 498 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 04985 tha 8000 leit = 3988 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =238611 leiha+ 3988 leiha = 422611

leiha

57

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de grau ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

58

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de grau

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 3241232 3241232

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1112468 1112468

Ch variabile totale CVT lei 600107312 600107312

Ch variabile t CVt leit 367038 367038

Ch fixe totale CF lei 43537 43537

Ch fixe ha CFha leiha 21768 21768

Profit programat total Pr lei - 7563828

Profit programat ha Prha leiha - 8000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 664 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 498

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 5316674 3988

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 5555285 4226674

Pret de vacircnzare t Pv leit 8000 8000

Suprafata cultivată S ha 200 200

59

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE SOIA

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 195 429 8483

22 Descarcat t 195 0 0

33 Adm Si deservit ha 130 73965 0019

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 2166666 0556

TOTALTOTAL 2283531 9058

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

60

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0275

22 Erbicidat si deservit h 130 284511 2188

33 Discuit si preg Pat germ h 130 834782 6421

44 Semanat + deservit h 130 650 5

55 Recoltat soia t 3 7857 0060

66 Balotat deservit presa t 41 902 0069

TOTALTOTAL 182192 14013

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu soia (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia- fără profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =4091438 505700 = 0008 leit

Productia medie de soia la punctul critic (X)

61

X= (CFha)(Pv-CVt) = 14013 ( 3 - 0008 ) = 4683 tha = 4683

kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt =4683 tha 4091438 leit = 19160204 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+19160204 leiha = 19174217

leiha

Nivelul producţiei de 3890 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

soia icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de soia la preţul de 3 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (3890 kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soiandash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

63

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia - cu profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1517100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 4091438 505700 = 0008

leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1517100000 130 = 11670000

leiha

Productia medie de soia la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 14013 +11670000 ) ( 3 -0008 )= 3900405753

tha = 3900405 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 3900405753 tha 0008 leit = 31203 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+ 31203 leiha = 45216

leiha

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soia ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

65

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de soia

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 2283531 2283531

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1807907 1807907

Ch variabile totale CVT lei 4091438 4091438

Ch variabile t CVt leit 0008 0008

Ch fixe totale CF lei 182192 182192

Ch fixe ha CFha leiha 14013 14013

Profit programat total Pr lei - 1517100000

Profit programat ha Prha leiha - 11670000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 4683 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 3900405753

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 19160204 31203

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 19174213 45216

Pret de vacircnzare t Pv leit 3000 3000

Suprafata cultivată S ha 130 130

CONCLUZII SI RECOMANDARI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape3) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor4) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb

66

Productie principala 9727Productie secundara 12320Grau Productie principala 6289Productia secundara 7100SoiaProductie principala 3890Productie secundara 4100Efectuand eficienta celor trei culturi in urma rezultatelor acestora am observat ca cultura cea mai favorabila este porumbul urmata de cultura grauluiPe viitor cea mai buna cultura atat cantitativa cat si calitativa este cultura porumbului

Porumbul = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

67

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • PF Budianu Florin-Cristian s-a infiintat ca persoana fizica autorizata in luna iulie 2009 si a mai desfasurat activitate in acest domeniu activitate privata trei ani timp in care intr-o fabrica modernizata a fabricat produse lactate iar in ultimul branzeturi astfel a capatat experienta in aceasta activitate avand un atuu in plus pentru a o desfasura in continuare prin proiectul propus activitate fabricarea produselor lactate si branzeturilor intr-o fabrica construita conform standardelor Uniunii Europene in acest domeniu
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
          • Indicatori
          • Volume
            • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
            • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
              • C PREZENTAREA PROIECTULUI
                • C1 Obiectivele proiectului
                  • Indicatori
                  • Volume
                    • C3 Managementul proiectului
                    • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
                    • C6 Graficul estimat al proiectului
                    • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
                      • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                        • D1 Bazele de productie
                        • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D4 Indicatorii financiari
                        • Tabelul 1
                          • Tabelul 3
                            • N Centralizarea datelor
Page 13: Management in Agricultura

Parametrii constructivi si de performanta ai masinilor utilajelor si echipamentelor care se vor achizitiona prin proiect

Utilajele specifice necesare fluxului tehnologic sunt utilaje specializate pentru fabrica de lactate conform ofertei lansate acestea se vor procura de la o firma din Germania

Pentru realizarea microclimatului necesar desfasurarii activitatii fluxului tehnologicse va dota hala cu o suflanta de aer cald tip GP40 avand combustibil gaz metan prevazut cu un termostat in hala Se vor monta senzori de temperatura in hala si in exterior Se programeaza microclimatul pentru intreg ciclul de crestere asigurandu-se supravegherea parametrilor cu un calculator MC 34H-1A Prin exhaustare se asigura evacuarea aerului viciatiar admisia aerului proaspat se asigura prin 14 clapete de admisie actionate centralizat

In ce priveste masurile de protectia mediului atat proiectul principal de costructie a halei cu dotarile necesare cat si utlitatile prevazute retea apa istalatii sanitare toate sunt prevazute in proiect cu respectarea in totalitate a normativelor in vigoare privind protectia mediului

C3 Managementul proiectului

(Responsabilul legal)1 Nume Budianu Prenume Florin-Cristian Funcţia ADMINISTRATOR Studiile si experienţa (relevante pentru proiect)

C V Responsabilul legal

Icircntreprinderea Funcţia avuta Perioada

Milli SEF BIROU 2009-2011

In activitate In prezent

(Responsabilul tehnic)

C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului

Tabel C41 ndash

13

Lista de achizitii active

Nr Crt

Furnizor (daca este

cunoscut la momentul

depunerii cererii de finantare)

Date furnizor ProdusValoare estimata (EUR)

din total

valoare eligibila a proiectulu

i

1 idem idem

Asigurare microclimat si exhaustare aer viciat (3 ventilatoare jaluzele

protectii motoare)

2260 100

2 idem idem14 clape admisie aer

proaspat3820 100

3 idem idem1 suflanta GP40 incalzire

hala3070 100

4 idem idemCalculator MC 34 H 1A

supraveghere microclimat2290 100

5 idem idemDispozitiv de alarma pentru

depasire temperatura945 100

6 Idem idemDulap comanda electrica a

halei5420 100

7 Transport 1550 100

8 Montaj 2320 100

TOTAL 26907 100

Lista de achizitii materii prime

Nr Crt

Furnizor (daca este

cunoscut la momentul

depunerii cererii de finantare)

Date furnizor ProdusValoare estimata (EUR)

din total

necesar de materii

prime

1 DOROLACTAre in patrimoniu

fabrica de bacteriofungi

bacteriofungi 22884 92

2 NAPOLACTSpecializat i n produse

farmaceutice bacteriofungi 1469 8

n

TOTAL 15712 100

Intrucat legea 5072002 nu permite persoanelor fizicea utorizate sa angajeze personal salariat toate activitatile din fabrica se vor realiza pe baza de prestari sevici pe baza de contracte efectuate de terti

C6 Graficul estimat al proiectului

14

Proiectul va fi realizabil in 12 luni de la aprobarea finantariiLunile I ndashIII se vor realiza fundatiile Peretii laterali acoperisul reteaua de apa canalizareLunile IV ndash V - comparimentare spatii si relizarea instalatiiloir de incalzire si sanitareLunile VI ndashVII ndash procurare si montare utilajeLuna IX - finisaje si probe tehnologiceLunile X ndashXI incheiere contracte aprovizionarea cu lapte si bacteriofungi pentru producerea lactatelor si branzeturilorLuna XII - Inceputul activitatii specifice fabricarea de produse lactate si a branzeturiloriaurturilor cu fructe

C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri

Infiintarea fabrici de produse lactate si branzeturi va duce la o mai buna utilizare a potentialului agricol in zona unde isi desfasoara activitatea Prin constructia care se va realiza si activitatea ce se va desfasura vor duce la cresterea veniturilor la bugetul local prin taxele si impozitele care se platesc si desemeni la bugetul statului se vor plati impozite si taxe care in final vor fi in beneficiul cetatenilor Intrucat se vor utliza la dotarea fabrici numai utileje specializate in conformitate cu normele si standardele europene pentru aceste activitati aceasat va duce o protectie a mediului care sa se incadreze in normele stabilite pentru protejarea mediului incojurator

Pentru toate categoriile de materii prime se vor incheia contracte in asa fel incat sa fie asigurat mersul normal al fluxului tehnologic De asemeni si productia finita care se va realiza va fi livrata in intregime pe baza de contracte incheiate

D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI

D1 Bazele de productieCu proiect

A6 Denumire utilaj (noi)

Costuri Amortizare Intrtinere 2

Microclimat exhaustare aer viciat

2263 000 452

Clapete admisie aer proaspat 14 buc

3828 000 765

Suflanta GP 40 incalzire cu gaz m

3069 000 613

Calculator supraveghere microclimat

2294 000 458

Dispozitiv alarma depasiri temperatura

945 000 235

Dulap comanda electrica a halei

5425 000 108

Apometru D-112 4688 000 937

Pompa submersibila GRUNDFOS

18936 000 378727

Hidrofor cu butelie 25 l 10075 000 201Centrala termica 5141 000 1028

15

1304915

1179227

D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )

Proiectia contului de profit si pierdere activitate cu proiect CursLeu - euro 419

Nr Crt

Categoria AN 1 AN 2 AN 3 AN 4 AN 5

Venituri din exploatare

1 Venituri din vanzarea marfurilor Mii Lei 1702752 1917815 2115750 2278500 2433500Euro 29850 30500 34827 39100 41900

2 Productia vanduta Mii Lei

Euro 29850 30500 34827 39100 419003 Variatia stocurilor Mii Lei

Euro4 Alte venituri Mii Lei

Euro 17022752 1917815 211570 228500 24335005 Venituri din exploatare ndash total Mii Lei

Euro 29850 30500 34827 39100 41900

Cheltuieli pentru exploatare6 Cheltuieli materiale ndash total Mii Lei 972243 1068811 1154130 1211836 1272433

Euro 25133 27630 29835 31327 328947 Cheltuieli cu lucrari si servicii

executate de tertiMii Lei 72431 79662 86032 90334 94852

Euro 1827 2046 2224 1638 24558 Cheltuieli cu impozite taxe si

varsaminte asimilateMii Lei 19375 21297 23002 24149 25358

Euro 500 550 595 624 6559 Cheltuieli cu personalul ndash total Mii Lei

Euro10 Alte cheltuieli de exploatare Mii Lei

Euro11 Cheltuieli cu amortizarile si

provizioanele Mii Lei 40399 40399 40399 40399 40399

Euro 1044 1044 1044 1044 104412 Cheltuieli pentru exploatare - total Mii Lei 1104449 1225670 1303563 1366718 1433058

Euro 28551 31283 33698 35330 3704613 Rezultatul din exploatare Mii Lei 598303 707644 183686 911781 1000425

Euro 15467 18293 20996 23570 25708Venituri financiare ndash total

14 Venituri financiare ndash total Mii Lei 6200 6200 7750 7750 7750Euro 159 159 199 199 199

Cheltuieli financiare din care

15 Cheltuieli privind dobazileEuro

16 Altele Mii Lei 3100 3100 3875 3875 3875Euro 80 80 100 100 100

17 Cheltuieli financiare - total Mii Lei 3100 3100 3875 3875 3875

16

Euro 80 80 100 100 10018 Rezultatul financiar al exercitiului Mii Lei 3100 3100 3875 3875 3875

Euro 80 80 100 100 10019 Rezultatul brut al exercitiului Mii Lei

601403710744 816061 915656 1004300

Euro 15546 18373 21095 23670 2596220 Impozit pe profit Mii Lei 15036 177685 204015 228913 251082

Euro 3887 4592 2574 5917 649121 Profit net Mii Lei 451051 533058 612045 686743 753248

Euro 11660 13781 15820 17752 19471

D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )

Flux de numerar - previziuni Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5OPERATIUNEAPERIOADA

MII LEI I ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE 0 0 0 0 0A Total intrari de lichiditati din (A1+A2+A3)

A1 Aport la capitalul social si contul intreprinzatoruluiA2 Vanzari de active inclusiv TVA 0 0 0 0 0A3 Credite pe termen lung din care (A31 + A32) A31 Imprumut BancaA 32 Grant SAPARD 0 0 0 0 0

B Total iesiri de lichiditati prin (B1+B2+B3)B1 Achizitii de active fixe corporale inclusiv TVAB2 Achizitii de active fixe necorporale inclusiv TVAB3 Cresterea investitiilor in curs 0 0 0 0 0

C ExcedentDeficit de lichiditati (A-B) 0 0 0 0 0D1 Rambursari de Credite pe termen mediu si lung din care (D11+ D12) D11 Rate la imprumutul Banca D12 Rate la alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0 0 0D2 Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung din care (D21+D22) D21 La imprumutul Banca D22 La alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0 0 0

E Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2)

II ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI 1307275 1472387 1624350 1749300 1868300F Incasari din activitatea de exploatare inclusiv TVA ( F1)

2026276 2282199 2517742 2711415 2895F1 Vanzari varianta cu proiect

G Incasari din activitatea financiaraH Credite pe termen scurt 1307275 1472387 1624350 1749300 1868300K Plati pentru activitatea de exploatare inclusiv TVA

(dupa caz) din care0 0 0 0 0

1 Cheltuieli privind marfurile

2 Cheltuieli cu materiileprime 1053384 1158992 1257493 1314068 1379763

3 Cheltuieli cu materialele consumabile 67637 74400 80355 84368 88

4 Cheltuieli cu energia si apa 20131 22493 24291 25509 26

5 Altecheltuieli materiale 15816 16000 17273 18141 18

17

6 Cheltuieli cu serviciile executate de terti 86193 94798 102379107497 111

7 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate 19375 21297 23002 24149 24899

8 Cheltuieli cu personalul angajat 0 0 0 0 0

9 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 0 0 0 0 0

10 Alte cheltuieli exploatare 0 0 0 0 0

11 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele 40399 40399 40399 40399 40399

2222222111111

L Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA726438 788190 978547 1097283 1203032

M Plati pentru impozite si taxe (M1 + M2)

289180 339905 389938 437397 479659

M1 TVA de platit 106433 162224 185922 208482 228563

M2 Impozit pe profit 151746 177685 204401 228914

251069

N1 Rambursari de credite pe termen scurtN2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurtO1 DividendeP

Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1)

P Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2 + O1)

289180 339905 389938 437397 479659

Q Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) 434158 513908 588609 659886 700035II FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)R Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) 434158 513908 588609 659886 700035

S Disponibil de numerar al lunii precedenteDisponibil de numerar curent (S+R) 202425 636443 1150492 1739101 23989

T 636443 1150192 1739101 2398984 31223

D4 Indicatorii financiari

Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in lei) ndash 8052792035 lei

MII LEI___________________________________________________________________________Specificare AN 1 AN 2 AN 3 AN 4 AN 5___________________________________________________________________________Veniturile din exploatare (Ve)

1702752 1917815 2115750 2278500 2433500___________________________________________________________________________Cheltuieli de exploatare (Ce)

1104449 1210170 1303563 1366718 1433043___________________________________________________________________________

18

Rezultatul din exploatare (Re) = Se calculeaza Re = Ve ndash Ce - minim 10 din Ve

598303 707645 812187 911782 1000457___________________________________________________________________________

Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit

451051 533058 612045 686743 753248___________________________________________________________________________

Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)

Se calculeaza Dr= ViPn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)Pn

unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr ndash este=gt26 ANI

Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = PnVi x 100 () Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate

6 7 8 9 9___________________________________________________________________________

Cheltuieli financiare (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________

Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL

___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)

434158 531908 588609 659886 700035

Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8___________________________________________________________________________

19

CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA

ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI

21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Specificare Ha din total din agricol

Suprafaţa totală 530 1000 -

Teren agricol 300 150 1000

Teren arabil

- din care irigat

150 300 30

10 300 30

Păşuni naturale 30 400 40

Facircneţe naturale 20 300 30

Livezi 10 700 70

Vii 10 400 40

Teren neproductiv 100 10

Condiţii naturale

a) Temperatura medie anuală 125 grade Chelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipb) Precipitaţii medii anualehelliphelliphelliphellip450-550 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

c)Tipul de sol predominant textura panta ( argile nisipuri si prundisuri)luturile loessoide

de pe suprfafetele mai inalte slab inclinate)

Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi

Porumb = asigura recolte pe soluri variate insa rezultatele cele mai bune se obtin pe soluri adanci fertileluto-nisipoasa Pe solurile cu phlt58 se impune amendarea acestora Nu sunt favorabile solurile argiloase tasate compacte

GracircuSolurile lutoase şi lutoargiloase cu fertilitate naturală ridicată sunt cele mai potrivite pentru cultura gracircului Solurile cu exces de umiditate sau cele uşoare foarte permeabile nu sunt potrivite pentru gracircu Limitele optime de pH sunt de 6-75 iar icircn condiţiile solurilor mai acide

sau alcaline se impune lucrarea de cercetare a pH-ului prin amendareDin punct de vedere al tipului de sol gracircul realizează cele mai mari producţii pe solurile cernoziomice şi brun roşcate

Soia = are o capacitate ridicata de adaptare dar cele mai bune rezultate se obtin in zona temperatecaldacu umiditate suficienta si soluri propice

Fata de sol cerintele sunt ridicate necesitand terenul cu textura mijlocie bogate in humusph-ul neutru bine aprovizionate in fosforpotasiucalciu cum ar ficernoziomurilesolurile bun roscatealuviale

22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)

Porumb = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

Gracircu = genul Triticum aestivum L) este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Faina de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale

Soia = se cultiva in primul rand pentru continutul ridicat de boabe in substante proteice (27-50) si grasimi(17-27) Semintele se pot utiliza in hrana oamenilorin obtinerea de furaje concentrate si pentru extragerea uleiului

Uleiul se utilizeaza pentru consumla prepararea margarineia vopselelorpentru picturaa maselor plastice iar sroturile si turtele in furajarea animalelor

Planta intreaga se utilizeaza ca furajca ingrasamant verde

Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cuturii

21

PORUMB

RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumiiHIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta

HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz

GRAcircU

Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţieGRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric

22

SOIACele mai importante soiurile romanesti de soia sunt ROMANESC 99 ATLAS COLUMNA TRIUMF DANUBIAN Soiul ROMANESC 99Caractere morfologiceInaltimea plantei 92 -100 cmInaltimea insertiei primei pastai 15 - 18 cmCuloarea bobului galbena cu hilul cenusiuMMB 150 -180 gInsusiri fiziologiceGrupa de precocitate timpuriu (00)Perioada de vegetatie 105 -117 zilePrezinta rezistenta la foarte buna la cadere scuturare medie la secetaRezistenta la boli buna la mozaicul soiei arsura bacteriana medie la manaInsusiri de calitateContinutul in proteina 39-44 Continutul in grasimi 19 - 22 5ProductiaProductia la irigat 4000 kg haProductia la neirigat 3000 kg haDensitatea recomandata 450 -500 mii planteha Soiul ATLASCaractere morfologiceInaltimea plantei 90 -95 cmInaltimea insertiei primei pastai 14 - 16 cmCuloarea bobului galbena cu hilul galbenMMB 150 -200 gInsusiri fiziologiceGrupa de precocitate timpuriu (00)Perioada de vegetatie 105 -120 zilePrezinta rezistenta la foarte buna la cadere scuturare medie la secetaRezistenta la boli mediu la mozaicul soiei arsura bacteriana medie sensibil la manaInsusiri de calitateContinutul in proteina 385-42 Continutul in grasimi 195 - 23 5ProductiaProductia la irigat 3700 kg haProductia la neirigat 2900 kg haDensitatea recomandata 400 -500 mii planteha

23

23 Intocmirea asolamentului

Asolamentul

reprezintatilde impartirea terenurilor in sole (tarlale) pe care plantele de cultura se succed in timp si spatiu intr-o ordine bine stabilita si pe care se aplica sisteme rationale de lucrare a solului de fertilizare si de protectie a culturii in vederea cresterii fertilitatii solului a sporirii cantitative si calitative a productiilor agricole

Sola (tarlaua)

este suprafata de teren din cadrul asolamentului cu sol omogen pe care se cultiva o singura specie Sola este delimitata de sosele drumuri cai ferate vetre de sat paduri canale etc suprafata unei sole depinde de zona relief tipul asolamentului

Sola mixtatilde (combinata)

este suprafat de tren din cadrul asolamentului cu sol omogen pe care se cultiva doua trei specii cu insusiri biologice asemanatoare (mazare soia fasole) in cadrul solei mixte plantele pot ocupa suprafete egale sau diferite

Parcela

este o subdiviziune a solei mixte delimitata de limite naturale sau antropice avand o singura categorie de folosinta pe care se cultiva o singura specie in cazul terenurilor plane parcela corespunde solei iar in cazul terenurilor framantate mai multe parcele la un loc formeaza o sola mixta

Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 530Suprafaţa medie a solei 170

24

Tabelul 2

Schema rotaţiei culturilor

Rotatia culturilor este cunoscuta din cele mai vechi timpuri si a aparut ca o necesitate in dezvoltarea agriculturii Importanta rotatiei culturilor consta in contributia la sporirea fertilitatii solului cu ajutorul chiar al plantelor cultivate peteren oranduite dupa un plan special in acest scop

Rotatia permite folosirea stiintifica diferentiata a categoriilor de terenuri dintr-o exploatatie agricola sau la orice proprietar de pamant indiferent de marimea acesteia si inlesneste planificarea anticipata a sarcinilor agricole cum sunt sistemul de lucrare a solului aplicarea ingrasamintelor combaterea bolilor si daunatorilor combaterea buruienilor recoltarea si depozitarea productiei

Rotatia culturilor contribuie substantial la rezolvarea atat a problemelor agrotehnice cat si a celor economice si organizatorice rezultand in final marirea productiei si a productivitatii muncii la toate plantele cultivate

SOLAANUL 2010 2011 2012I porumb grau soia

II grau porumb soia

III soia grau porumb

25

CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ

31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole

Tabelul 3

Date iniţiale

CulturaSupraf

aţa - ha (Si)

Nota de bonitare pentru condiţiile

ecologice (Pi)

Corecţia pt distanţă şi felul drumului (k)

Coeficient de

potenţare (c)

Producţia medie

realizată

USporumb 200 70 015 15 6500US2grau 200 80 017 14 4500USsoia 130 90 020 12 3000TOTAL

1) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)

US1porumb =13075=9100Ni = Si x Pi USgrau 13080=10400

USsoia=13090=11700TOTAL =31200

2) Nota medie ponderată de bonitare

Nporumb=

Ngrau=

Nsoia=

3)Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare

=9285

Pkg grau= 5625

Pkg soia = 3333

26

4) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x k

Suprafaţă x coeficient corecţie130 015 USporumb 195130 017 USgrau 221130 020 USsoia 26

5)Nota de bonitare recalculată (Nbr)

Nbr = Nota totală de bonitare9100

ndash Corecţia195 US porumb 9080

Nbr = 10400 - 221 US grau 10377Nbr = 1170 - 26 US soia 11674

6)Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)

Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)

9080x

Coeficient de potenţare

15

USporumb 13620

Ntp = 10377 x 14 USgrau 14527Ntp = 11674 x 12 USsoia 15176

7) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)

Pt =

Nota totală de bonitare potenţată (Ntp)

13620

x

Producţia ce revine pe un

punct de bonitare

P(kgpunct)

9285USporumb 126461

7

145275625

USgrau 817143

15176 3333 USsoia 505816TOTAL= 258757

6

8) Producţia medie la hectar Pmc1

Pmc

prumb

= Producţia totală1264617

Suprafaţa totală130

=9727

Rezultatele pentru celelalte culturi

27

Pmc grau=817143130=6285

Pmc soia=505816130=3890

28

32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de

producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn

considerare şi pierderile rezultate prin levigare

Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha

separat pentru cele 3 culturi icircn parte

Tabelul 4

Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice

Nr Crt

SPECIFICARE UM CULTURA

porumb grau soiaN P K N P K N P K

1 Producţie medie

Kgha 9727 6285 3890

2 Consum specific

Kg sat

22 21 20 20 17 30 25 18 20

3 Sa de administrat

Kg 213 204 194 1257 1068 1885 972 70 778

4 Sa icircn sol Kg 45 31 30 40 25 42 28 19 305 Diferenţa de

admKg sa

168 173 164 857 818 1465 692 51 478

6 Pierderi prin levigare

13 5 7 13 6 8 12 4 7

7 Cant pierdută prin levigare

Kg sa

2184 865 1148 111 49 1172 83 20 334

8 Total sa de administrat

Kg 1898 1816 1754 868 867 1582 775 57 511

9 Tipul de icircngrăşămacircnt

NO4NO3 Super P c

Sare de K

NO4NO3

Super P c Sare de K

NO4NO3

Super P c

Sare de K

10 Conţinutul in sa a icircngr

Kgt 345 400 400 345 400 400 345 400 400

11 Doza de icircngr de administrat

kg 5501 454 4385 2515 2167 3955 2246 1425 1277

33 PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia

producţiile medii şi totale (tabelul 5)

Tabelul 5

29

Icircntocmirea planului de cultură

Cultura Suprafaţa (ha)

Producţii medii (kgha)

Producţia totală (t)

Preţ livrare (leikg)

PORUMB 200 9727 9727 070 GRAU 200 6285 6285 060 SOIA 130 3890 3890 120

34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se

icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn

acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului

lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele

financiare necesare pentru aprovizionare

DATELE NECESARE

1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei

2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte

3 Culturile premergătoare

4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi

5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor

6 Perioada de executare şi data lucrării

7 Mijloacele cu care se execută lucrarea

8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice

9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii

10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare

11 Amortismentul specific

12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota

pentru cheltuielile de aprovizionare

13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)

MODUL DE LUCRU

1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică

icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată

30

2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada

optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări

3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale

4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar

fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu

tariful pe ziom corespunzător

5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru

CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei

care reprezintă fondul de salarii

6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire

7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea

materialului folosit

8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor

materialelor se obţin cheltuielile de producţie

9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se

determină cheltuielile de producţie

10 După fiecare trimestru se fac totalurile

11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs

31

32

33

34

35

36

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura ___GRAcircU________

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente (tractor plus

semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen optim

folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrarea 5P ndash randamentul zilnic al maşinii

= agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m) 36V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră) 6000mht ndash durata zilei de lucru (ore) 8 hH ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

= ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) 125 cm distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor tractorului (c) 15

cm

= m

38

m

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

=25

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg) 240 kgd ndash lungimea roţii semănătorii (m) 174 mB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m) 36 mO ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii 20

=

5Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare a

semănătorii (kg) 400dm 3Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha) 240kghaB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m) 36 m

= m

~n ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

39

=

5Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatului 4 me ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii 15 m

=34+15=135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

6 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

=2362=144m

~n cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

=

40

Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre punctele de alimentare se calculează după formula

=136=36(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

7 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

=4001=400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

8 =4000801=320kg9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele

Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

=

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min) 30 minCm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

11 =

12 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

13 Nr saci=

41

N Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 14

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 4-semănători nr 4

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 56

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1852-lăţime m-suprafaţă ha 390

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 130-lăţime m 390-suprafaţă 130

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 1006-stacircnga m 25

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 240

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 320

10Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 4

-pt transportul seminţelor

nr 6

-total nr 10

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr --tractor+remorcă nr --auto-camion nr 1

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 336

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape

42

1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medie kghaNsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control)Nb - număr mediu de boabe icircn spiceMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3510000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

Nstha=

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de control

43

d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectarNb - număr mediu de boabe pe ştiuleteMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)

CAPITOLUL IVDETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI

CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al producţiei

medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură cu raportul

dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza costurilor şi

44

cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de activitate cerut de

menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de rentabilitate se poate proiecta

volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului critic pentru

a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă aceasta trebuie introdusă

icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat sau cu profit

programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici profit nici

pierderi

Determinarea cantitativă si reprezentarea grafică a PC la cultura de porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

45

11 Incarcat transportat t 715 1573 0096

22 Adm si deservit ha 130 27121 0165

33 Descarcat t 7150 0 0

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 21667 1325

TOTALTOTAL 259521 1586

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

46

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0178

22 Erbicidat si desrvit ha 130 28451 1422

33 Discuit si preg pat germinativ ha 130 678026 33901

44 Semanat + deservit ha 130 52813 2640

55 Prasit mecani 1 si manual 1 ha 130 1300 65

66 Prasit mecani 2 si manual 2 ha 130 70414 3520

TOTALTOTAL 963279 48161

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu Porumb (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb- fără profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 10000 leit

Productia totală de porumb PT= 1635 t

Suprafata cultivată cu porumb S = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

47

X= (CFha)(Pv-CVt) = 48161 ( 10 - 5891 ) = 11720 tha = 11000720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 11720 tha 10000 leit = 117200 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 117200 leiha = 117248161 leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de 1264510 la preţul de 7

lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei

(8175 kg ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

48

PROFIT

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

49

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 1000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1635000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1635000 200 = 8175 leiha

Productia medie de 8175 kgha la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 48161 + 8175 ) ( 10ndash 5891 )= 201256 tha =

2001256 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 201256 tha 5891 leit = 11855 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 11855 leiha = 60016 leiha

50

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

51

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 259521 259521

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 2218604 2218604

Ch variabile totale CVT lei 963279 963279

Ch variabile t CVt leit 5891 5891

Ch fixe totale CF lei 963279 963279

Ch fixe ha CFha leiha 48161 48161

Profit programat total Pr lei - 1635000

Profit programat ha Prha leiha - 8175

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1100720 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 2001256

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 938 0326

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 101298 74424

Pret de vacircnzare t Pv leit 10000 10000

Suprafata cultivată S ha 200 200

52

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE GRAU

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 261 3132 0001

22 Descarcat t 261 0 0

33 Adm So deservit ha 21 5068 0309

44 Arat 25 cm+grapat ha 21 1470 0899

55 Discuit si perg pat germ ha 21 6391 0390

66 Semanat si deservit sem ha 210 6222 0380

TOTALTOTAL 3241232 1989

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

53

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Administrat si desevit ha 200 5068 2534

22 Transport apa prep sol mii l 63 756 0378

33 Erbicidat si deservit ha 200 168 084

44 Recoltat creale paioase t 588 1568 784

55 Balotat deservit presa t 1512 20353 10176

TOTALTOTAL 43537 21768

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu grau (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - fără profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 600107312 1635 = 367038 leit

Productia medie de grau la punctul critic (X)

54

X= (CFha)(Pv-CVt) =238611 ( 8 - 367038 ) = 0664 tha =

664 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 0664 tha 8000 leit = 5316674 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 238611 leiha+ 5316674 leiha = 5555285

leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

grau icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de grau la preţul de 8 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (8175kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

55

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de graundash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

56

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - cu profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 13080000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =600107312 1635 =

367038 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 7563821 200 = 37819105

leiha

Productia medie de grau la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 238611 + 37819105 ) ( 8000 - 367038 )= 0498

tha = 498 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 04985 tha 8000 leit = 3988 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =238611 leiha+ 3988 leiha = 422611

leiha

57

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de grau ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

58

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de grau

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 3241232 3241232

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1112468 1112468

Ch variabile totale CVT lei 600107312 600107312

Ch variabile t CVt leit 367038 367038

Ch fixe totale CF lei 43537 43537

Ch fixe ha CFha leiha 21768 21768

Profit programat total Pr lei - 7563828

Profit programat ha Prha leiha - 8000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 664 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 498

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 5316674 3988

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 5555285 4226674

Pret de vacircnzare t Pv leit 8000 8000

Suprafata cultivată S ha 200 200

59

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE SOIA

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 195 429 8483

22 Descarcat t 195 0 0

33 Adm Si deservit ha 130 73965 0019

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 2166666 0556

TOTALTOTAL 2283531 9058

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

60

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0275

22 Erbicidat si deservit h 130 284511 2188

33 Discuit si preg Pat germ h 130 834782 6421

44 Semanat + deservit h 130 650 5

55 Recoltat soia t 3 7857 0060

66 Balotat deservit presa t 41 902 0069

TOTALTOTAL 182192 14013

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu soia (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia- fără profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =4091438 505700 = 0008 leit

Productia medie de soia la punctul critic (X)

61

X= (CFha)(Pv-CVt) = 14013 ( 3 - 0008 ) = 4683 tha = 4683

kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt =4683 tha 4091438 leit = 19160204 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+19160204 leiha = 19174217

leiha

Nivelul producţiei de 3890 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

soia icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de soia la preţul de 3 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (3890 kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soiandash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

63

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia - cu profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1517100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 4091438 505700 = 0008

leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1517100000 130 = 11670000

leiha

Productia medie de soia la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 14013 +11670000 ) ( 3 -0008 )= 3900405753

tha = 3900405 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 3900405753 tha 0008 leit = 31203 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+ 31203 leiha = 45216

leiha

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soia ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

65

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de soia

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 2283531 2283531

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1807907 1807907

Ch variabile totale CVT lei 4091438 4091438

Ch variabile t CVt leit 0008 0008

Ch fixe totale CF lei 182192 182192

Ch fixe ha CFha leiha 14013 14013

Profit programat total Pr lei - 1517100000

Profit programat ha Prha leiha - 11670000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 4683 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 3900405753

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 19160204 31203

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 19174213 45216

Pret de vacircnzare t Pv leit 3000 3000

Suprafata cultivată S ha 130 130

CONCLUZII SI RECOMANDARI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape3) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor4) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb

66

Productie principala 9727Productie secundara 12320Grau Productie principala 6289Productia secundara 7100SoiaProductie principala 3890Productie secundara 4100Efectuand eficienta celor trei culturi in urma rezultatelor acestora am observat ca cultura cea mai favorabila este porumbul urmata de cultura grauluiPe viitor cea mai buna cultura atat cantitativa cat si calitativa este cultura porumbului

Porumbul = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

67

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • PF Budianu Florin-Cristian s-a infiintat ca persoana fizica autorizata in luna iulie 2009 si a mai desfasurat activitate in acest domeniu activitate privata trei ani timp in care intr-o fabrica modernizata a fabricat produse lactate iar in ultimul branzeturi astfel a capatat experienta in aceasta activitate avand un atuu in plus pentru a o desfasura in continuare prin proiectul propus activitate fabricarea produselor lactate si branzeturilor intr-o fabrica construita conform standardelor Uniunii Europene in acest domeniu
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
          • Indicatori
          • Volume
            • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
            • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
              • C PREZENTAREA PROIECTULUI
                • C1 Obiectivele proiectului
                  • Indicatori
                  • Volume
                    • C3 Managementul proiectului
                    • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
                    • C6 Graficul estimat al proiectului
                    • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
                      • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                        • D1 Bazele de productie
                        • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D4 Indicatorii financiari
                        • Tabelul 1
                          • Tabelul 3
                            • N Centralizarea datelor
Page 14: Management in Agricultura

Lista de achizitii active

Nr Crt

Furnizor (daca este

cunoscut la momentul

depunerii cererii de finantare)

Date furnizor ProdusValoare estimata (EUR)

din total

valoare eligibila a proiectulu

i

1 idem idem

Asigurare microclimat si exhaustare aer viciat (3 ventilatoare jaluzele

protectii motoare)

2260 100

2 idem idem14 clape admisie aer

proaspat3820 100

3 idem idem1 suflanta GP40 incalzire

hala3070 100

4 idem idemCalculator MC 34 H 1A

supraveghere microclimat2290 100

5 idem idemDispozitiv de alarma pentru

depasire temperatura945 100

6 Idem idemDulap comanda electrica a

halei5420 100

7 Transport 1550 100

8 Montaj 2320 100

TOTAL 26907 100

Lista de achizitii materii prime

Nr Crt

Furnizor (daca este

cunoscut la momentul

depunerii cererii de finantare)

Date furnizor ProdusValoare estimata (EUR)

din total

necesar de materii

prime

1 DOROLACTAre in patrimoniu

fabrica de bacteriofungi

bacteriofungi 22884 92

2 NAPOLACTSpecializat i n produse

farmaceutice bacteriofungi 1469 8

n

TOTAL 15712 100

Intrucat legea 5072002 nu permite persoanelor fizicea utorizate sa angajeze personal salariat toate activitatile din fabrica se vor realiza pe baza de prestari sevici pe baza de contracte efectuate de terti

C6 Graficul estimat al proiectului

14

Proiectul va fi realizabil in 12 luni de la aprobarea finantariiLunile I ndashIII se vor realiza fundatiile Peretii laterali acoperisul reteaua de apa canalizareLunile IV ndash V - comparimentare spatii si relizarea instalatiiloir de incalzire si sanitareLunile VI ndashVII ndash procurare si montare utilajeLuna IX - finisaje si probe tehnologiceLunile X ndashXI incheiere contracte aprovizionarea cu lapte si bacteriofungi pentru producerea lactatelor si branzeturilorLuna XII - Inceputul activitatii specifice fabricarea de produse lactate si a branzeturiloriaurturilor cu fructe

C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri

Infiintarea fabrici de produse lactate si branzeturi va duce la o mai buna utilizare a potentialului agricol in zona unde isi desfasoara activitatea Prin constructia care se va realiza si activitatea ce se va desfasura vor duce la cresterea veniturilor la bugetul local prin taxele si impozitele care se platesc si desemeni la bugetul statului se vor plati impozite si taxe care in final vor fi in beneficiul cetatenilor Intrucat se vor utliza la dotarea fabrici numai utileje specializate in conformitate cu normele si standardele europene pentru aceste activitati aceasat va duce o protectie a mediului care sa se incadreze in normele stabilite pentru protejarea mediului incojurator

Pentru toate categoriile de materii prime se vor incheia contracte in asa fel incat sa fie asigurat mersul normal al fluxului tehnologic De asemeni si productia finita care se va realiza va fi livrata in intregime pe baza de contracte incheiate

D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI

D1 Bazele de productieCu proiect

A6 Denumire utilaj (noi)

Costuri Amortizare Intrtinere 2

Microclimat exhaustare aer viciat

2263 000 452

Clapete admisie aer proaspat 14 buc

3828 000 765

Suflanta GP 40 incalzire cu gaz m

3069 000 613

Calculator supraveghere microclimat

2294 000 458

Dispozitiv alarma depasiri temperatura

945 000 235

Dulap comanda electrica a halei

5425 000 108

Apometru D-112 4688 000 937

Pompa submersibila GRUNDFOS

18936 000 378727

Hidrofor cu butelie 25 l 10075 000 201Centrala termica 5141 000 1028

15

1304915

1179227

D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )

Proiectia contului de profit si pierdere activitate cu proiect CursLeu - euro 419

Nr Crt

Categoria AN 1 AN 2 AN 3 AN 4 AN 5

Venituri din exploatare

1 Venituri din vanzarea marfurilor Mii Lei 1702752 1917815 2115750 2278500 2433500Euro 29850 30500 34827 39100 41900

2 Productia vanduta Mii Lei

Euro 29850 30500 34827 39100 419003 Variatia stocurilor Mii Lei

Euro4 Alte venituri Mii Lei

Euro 17022752 1917815 211570 228500 24335005 Venituri din exploatare ndash total Mii Lei

Euro 29850 30500 34827 39100 41900

Cheltuieli pentru exploatare6 Cheltuieli materiale ndash total Mii Lei 972243 1068811 1154130 1211836 1272433

Euro 25133 27630 29835 31327 328947 Cheltuieli cu lucrari si servicii

executate de tertiMii Lei 72431 79662 86032 90334 94852

Euro 1827 2046 2224 1638 24558 Cheltuieli cu impozite taxe si

varsaminte asimilateMii Lei 19375 21297 23002 24149 25358

Euro 500 550 595 624 6559 Cheltuieli cu personalul ndash total Mii Lei

Euro10 Alte cheltuieli de exploatare Mii Lei

Euro11 Cheltuieli cu amortizarile si

provizioanele Mii Lei 40399 40399 40399 40399 40399

Euro 1044 1044 1044 1044 104412 Cheltuieli pentru exploatare - total Mii Lei 1104449 1225670 1303563 1366718 1433058

Euro 28551 31283 33698 35330 3704613 Rezultatul din exploatare Mii Lei 598303 707644 183686 911781 1000425

Euro 15467 18293 20996 23570 25708Venituri financiare ndash total

14 Venituri financiare ndash total Mii Lei 6200 6200 7750 7750 7750Euro 159 159 199 199 199

Cheltuieli financiare din care

15 Cheltuieli privind dobazileEuro

16 Altele Mii Lei 3100 3100 3875 3875 3875Euro 80 80 100 100 100

17 Cheltuieli financiare - total Mii Lei 3100 3100 3875 3875 3875

16

Euro 80 80 100 100 10018 Rezultatul financiar al exercitiului Mii Lei 3100 3100 3875 3875 3875

Euro 80 80 100 100 10019 Rezultatul brut al exercitiului Mii Lei

601403710744 816061 915656 1004300

Euro 15546 18373 21095 23670 2596220 Impozit pe profit Mii Lei 15036 177685 204015 228913 251082

Euro 3887 4592 2574 5917 649121 Profit net Mii Lei 451051 533058 612045 686743 753248

Euro 11660 13781 15820 17752 19471

D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )

Flux de numerar - previziuni Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5OPERATIUNEAPERIOADA

MII LEI I ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE 0 0 0 0 0A Total intrari de lichiditati din (A1+A2+A3)

A1 Aport la capitalul social si contul intreprinzatoruluiA2 Vanzari de active inclusiv TVA 0 0 0 0 0A3 Credite pe termen lung din care (A31 + A32) A31 Imprumut BancaA 32 Grant SAPARD 0 0 0 0 0

B Total iesiri de lichiditati prin (B1+B2+B3)B1 Achizitii de active fixe corporale inclusiv TVAB2 Achizitii de active fixe necorporale inclusiv TVAB3 Cresterea investitiilor in curs 0 0 0 0 0

C ExcedentDeficit de lichiditati (A-B) 0 0 0 0 0D1 Rambursari de Credite pe termen mediu si lung din care (D11+ D12) D11 Rate la imprumutul Banca D12 Rate la alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0 0 0D2 Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung din care (D21+D22) D21 La imprumutul Banca D22 La alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0 0 0

E Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2)

II ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI 1307275 1472387 1624350 1749300 1868300F Incasari din activitatea de exploatare inclusiv TVA ( F1)

2026276 2282199 2517742 2711415 2895F1 Vanzari varianta cu proiect

G Incasari din activitatea financiaraH Credite pe termen scurt 1307275 1472387 1624350 1749300 1868300K Plati pentru activitatea de exploatare inclusiv TVA

(dupa caz) din care0 0 0 0 0

1 Cheltuieli privind marfurile

2 Cheltuieli cu materiileprime 1053384 1158992 1257493 1314068 1379763

3 Cheltuieli cu materialele consumabile 67637 74400 80355 84368 88

4 Cheltuieli cu energia si apa 20131 22493 24291 25509 26

5 Altecheltuieli materiale 15816 16000 17273 18141 18

17

6 Cheltuieli cu serviciile executate de terti 86193 94798 102379107497 111

7 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate 19375 21297 23002 24149 24899

8 Cheltuieli cu personalul angajat 0 0 0 0 0

9 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 0 0 0 0 0

10 Alte cheltuieli exploatare 0 0 0 0 0

11 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele 40399 40399 40399 40399 40399

2222222111111

L Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA726438 788190 978547 1097283 1203032

M Plati pentru impozite si taxe (M1 + M2)

289180 339905 389938 437397 479659

M1 TVA de platit 106433 162224 185922 208482 228563

M2 Impozit pe profit 151746 177685 204401 228914

251069

N1 Rambursari de credite pe termen scurtN2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurtO1 DividendeP

Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1)

P Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2 + O1)

289180 339905 389938 437397 479659

Q Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) 434158 513908 588609 659886 700035II FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)R Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) 434158 513908 588609 659886 700035

S Disponibil de numerar al lunii precedenteDisponibil de numerar curent (S+R) 202425 636443 1150492 1739101 23989

T 636443 1150192 1739101 2398984 31223

D4 Indicatorii financiari

Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in lei) ndash 8052792035 lei

MII LEI___________________________________________________________________________Specificare AN 1 AN 2 AN 3 AN 4 AN 5___________________________________________________________________________Veniturile din exploatare (Ve)

1702752 1917815 2115750 2278500 2433500___________________________________________________________________________Cheltuieli de exploatare (Ce)

1104449 1210170 1303563 1366718 1433043___________________________________________________________________________

18

Rezultatul din exploatare (Re) = Se calculeaza Re = Ve ndash Ce - minim 10 din Ve

598303 707645 812187 911782 1000457___________________________________________________________________________

Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit

451051 533058 612045 686743 753248___________________________________________________________________________

Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)

Se calculeaza Dr= ViPn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)Pn

unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr ndash este=gt26 ANI

Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = PnVi x 100 () Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate

6 7 8 9 9___________________________________________________________________________

Cheltuieli financiare (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________

Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL

___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)

434158 531908 588609 659886 700035

Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8___________________________________________________________________________

19

CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA

ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI

21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Specificare Ha din total din agricol

Suprafaţa totală 530 1000 -

Teren agricol 300 150 1000

Teren arabil

- din care irigat

150 300 30

10 300 30

Păşuni naturale 30 400 40

Facircneţe naturale 20 300 30

Livezi 10 700 70

Vii 10 400 40

Teren neproductiv 100 10

Condiţii naturale

a) Temperatura medie anuală 125 grade Chelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipb) Precipitaţii medii anualehelliphelliphelliphellip450-550 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

c)Tipul de sol predominant textura panta ( argile nisipuri si prundisuri)luturile loessoide

de pe suprfafetele mai inalte slab inclinate)

Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi

Porumb = asigura recolte pe soluri variate insa rezultatele cele mai bune se obtin pe soluri adanci fertileluto-nisipoasa Pe solurile cu phlt58 se impune amendarea acestora Nu sunt favorabile solurile argiloase tasate compacte

GracircuSolurile lutoase şi lutoargiloase cu fertilitate naturală ridicată sunt cele mai potrivite pentru cultura gracircului Solurile cu exces de umiditate sau cele uşoare foarte permeabile nu sunt potrivite pentru gracircu Limitele optime de pH sunt de 6-75 iar icircn condiţiile solurilor mai acide

sau alcaline se impune lucrarea de cercetare a pH-ului prin amendareDin punct de vedere al tipului de sol gracircul realizează cele mai mari producţii pe solurile cernoziomice şi brun roşcate

Soia = are o capacitate ridicata de adaptare dar cele mai bune rezultate se obtin in zona temperatecaldacu umiditate suficienta si soluri propice

Fata de sol cerintele sunt ridicate necesitand terenul cu textura mijlocie bogate in humusph-ul neutru bine aprovizionate in fosforpotasiucalciu cum ar ficernoziomurilesolurile bun roscatealuviale

22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)

Porumb = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

Gracircu = genul Triticum aestivum L) este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Faina de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale

Soia = se cultiva in primul rand pentru continutul ridicat de boabe in substante proteice (27-50) si grasimi(17-27) Semintele se pot utiliza in hrana oamenilorin obtinerea de furaje concentrate si pentru extragerea uleiului

Uleiul se utilizeaza pentru consumla prepararea margarineia vopselelorpentru picturaa maselor plastice iar sroturile si turtele in furajarea animalelor

Planta intreaga se utilizeaza ca furajca ingrasamant verde

Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cuturii

21

PORUMB

RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumiiHIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta

HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz

GRAcircU

Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţieGRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric

22

SOIACele mai importante soiurile romanesti de soia sunt ROMANESC 99 ATLAS COLUMNA TRIUMF DANUBIAN Soiul ROMANESC 99Caractere morfologiceInaltimea plantei 92 -100 cmInaltimea insertiei primei pastai 15 - 18 cmCuloarea bobului galbena cu hilul cenusiuMMB 150 -180 gInsusiri fiziologiceGrupa de precocitate timpuriu (00)Perioada de vegetatie 105 -117 zilePrezinta rezistenta la foarte buna la cadere scuturare medie la secetaRezistenta la boli buna la mozaicul soiei arsura bacteriana medie la manaInsusiri de calitateContinutul in proteina 39-44 Continutul in grasimi 19 - 22 5ProductiaProductia la irigat 4000 kg haProductia la neirigat 3000 kg haDensitatea recomandata 450 -500 mii planteha Soiul ATLASCaractere morfologiceInaltimea plantei 90 -95 cmInaltimea insertiei primei pastai 14 - 16 cmCuloarea bobului galbena cu hilul galbenMMB 150 -200 gInsusiri fiziologiceGrupa de precocitate timpuriu (00)Perioada de vegetatie 105 -120 zilePrezinta rezistenta la foarte buna la cadere scuturare medie la secetaRezistenta la boli mediu la mozaicul soiei arsura bacteriana medie sensibil la manaInsusiri de calitateContinutul in proteina 385-42 Continutul in grasimi 195 - 23 5ProductiaProductia la irigat 3700 kg haProductia la neirigat 2900 kg haDensitatea recomandata 400 -500 mii planteha

23

23 Intocmirea asolamentului

Asolamentul

reprezintatilde impartirea terenurilor in sole (tarlale) pe care plantele de cultura se succed in timp si spatiu intr-o ordine bine stabilita si pe care se aplica sisteme rationale de lucrare a solului de fertilizare si de protectie a culturii in vederea cresterii fertilitatii solului a sporirii cantitative si calitative a productiilor agricole

Sola (tarlaua)

este suprafata de teren din cadrul asolamentului cu sol omogen pe care se cultiva o singura specie Sola este delimitata de sosele drumuri cai ferate vetre de sat paduri canale etc suprafata unei sole depinde de zona relief tipul asolamentului

Sola mixtatilde (combinata)

este suprafat de tren din cadrul asolamentului cu sol omogen pe care se cultiva doua trei specii cu insusiri biologice asemanatoare (mazare soia fasole) in cadrul solei mixte plantele pot ocupa suprafete egale sau diferite

Parcela

este o subdiviziune a solei mixte delimitata de limite naturale sau antropice avand o singura categorie de folosinta pe care se cultiva o singura specie in cazul terenurilor plane parcela corespunde solei iar in cazul terenurilor framantate mai multe parcele la un loc formeaza o sola mixta

Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 530Suprafaţa medie a solei 170

24

Tabelul 2

Schema rotaţiei culturilor

Rotatia culturilor este cunoscuta din cele mai vechi timpuri si a aparut ca o necesitate in dezvoltarea agriculturii Importanta rotatiei culturilor consta in contributia la sporirea fertilitatii solului cu ajutorul chiar al plantelor cultivate peteren oranduite dupa un plan special in acest scop

Rotatia permite folosirea stiintifica diferentiata a categoriilor de terenuri dintr-o exploatatie agricola sau la orice proprietar de pamant indiferent de marimea acesteia si inlesneste planificarea anticipata a sarcinilor agricole cum sunt sistemul de lucrare a solului aplicarea ingrasamintelor combaterea bolilor si daunatorilor combaterea buruienilor recoltarea si depozitarea productiei

Rotatia culturilor contribuie substantial la rezolvarea atat a problemelor agrotehnice cat si a celor economice si organizatorice rezultand in final marirea productiei si a productivitatii muncii la toate plantele cultivate

SOLAANUL 2010 2011 2012I porumb grau soia

II grau porumb soia

III soia grau porumb

25

CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ

31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole

Tabelul 3

Date iniţiale

CulturaSupraf

aţa - ha (Si)

Nota de bonitare pentru condiţiile

ecologice (Pi)

Corecţia pt distanţă şi felul drumului (k)

Coeficient de

potenţare (c)

Producţia medie

realizată

USporumb 200 70 015 15 6500US2grau 200 80 017 14 4500USsoia 130 90 020 12 3000TOTAL

1) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)

US1porumb =13075=9100Ni = Si x Pi USgrau 13080=10400

USsoia=13090=11700TOTAL =31200

2) Nota medie ponderată de bonitare

Nporumb=

Ngrau=

Nsoia=

3)Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare

=9285

Pkg grau= 5625

Pkg soia = 3333

26

4) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x k

Suprafaţă x coeficient corecţie130 015 USporumb 195130 017 USgrau 221130 020 USsoia 26

5)Nota de bonitare recalculată (Nbr)

Nbr = Nota totală de bonitare9100

ndash Corecţia195 US porumb 9080

Nbr = 10400 - 221 US grau 10377Nbr = 1170 - 26 US soia 11674

6)Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)

Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)

9080x

Coeficient de potenţare

15

USporumb 13620

Ntp = 10377 x 14 USgrau 14527Ntp = 11674 x 12 USsoia 15176

7) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)

Pt =

Nota totală de bonitare potenţată (Ntp)

13620

x

Producţia ce revine pe un

punct de bonitare

P(kgpunct)

9285USporumb 126461

7

145275625

USgrau 817143

15176 3333 USsoia 505816TOTAL= 258757

6

8) Producţia medie la hectar Pmc1

Pmc

prumb

= Producţia totală1264617

Suprafaţa totală130

=9727

Rezultatele pentru celelalte culturi

27

Pmc grau=817143130=6285

Pmc soia=505816130=3890

28

32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de

producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn

considerare şi pierderile rezultate prin levigare

Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha

separat pentru cele 3 culturi icircn parte

Tabelul 4

Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice

Nr Crt

SPECIFICARE UM CULTURA

porumb grau soiaN P K N P K N P K

1 Producţie medie

Kgha 9727 6285 3890

2 Consum specific

Kg sat

22 21 20 20 17 30 25 18 20

3 Sa de administrat

Kg 213 204 194 1257 1068 1885 972 70 778

4 Sa icircn sol Kg 45 31 30 40 25 42 28 19 305 Diferenţa de

admKg sa

168 173 164 857 818 1465 692 51 478

6 Pierderi prin levigare

13 5 7 13 6 8 12 4 7

7 Cant pierdută prin levigare

Kg sa

2184 865 1148 111 49 1172 83 20 334

8 Total sa de administrat

Kg 1898 1816 1754 868 867 1582 775 57 511

9 Tipul de icircngrăşămacircnt

NO4NO3 Super P c

Sare de K

NO4NO3

Super P c Sare de K

NO4NO3

Super P c

Sare de K

10 Conţinutul in sa a icircngr

Kgt 345 400 400 345 400 400 345 400 400

11 Doza de icircngr de administrat

kg 5501 454 4385 2515 2167 3955 2246 1425 1277

33 PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia

producţiile medii şi totale (tabelul 5)

Tabelul 5

29

Icircntocmirea planului de cultură

Cultura Suprafaţa (ha)

Producţii medii (kgha)

Producţia totală (t)

Preţ livrare (leikg)

PORUMB 200 9727 9727 070 GRAU 200 6285 6285 060 SOIA 130 3890 3890 120

34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se

icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn

acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului

lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele

financiare necesare pentru aprovizionare

DATELE NECESARE

1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei

2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte

3 Culturile premergătoare

4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi

5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor

6 Perioada de executare şi data lucrării

7 Mijloacele cu care se execută lucrarea

8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice

9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii

10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare

11 Amortismentul specific

12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota

pentru cheltuielile de aprovizionare

13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)

MODUL DE LUCRU

1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică

icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată

30

2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada

optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări

3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale

4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar

fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu

tariful pe ziom corespunzător

5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru

CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei

care reprezintă fondul de salarii

6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire

7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea

materialului folosit

8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor

materialelor se obţin cheltuielile de producţie

9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se

determină cheltuielile de producţie

10 După fiecare trimestru se fac totalurile

11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs

31

32

33

34

35

36

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura ___GRAcircU________

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente (tractor plus

semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen optim

folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrarea 5P ndash randamentul zilnic al maşinii

= agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m) 36V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră) 6000mht ndash durata zilei de lucru (ore) 8 hH ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

= ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) 125 cm distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor tractorului (c) 15

cm

= m

38

m

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

=25

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg) 240 kgd ndash lungimea roţii semănătorii (m) 174 mB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m) 36 mO ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii 20

=

5Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare a

semănătorii (kg) 400dm 3Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha) 240kghaB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m) 36 m

= m

~n ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

39

=

5Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatului 4 me ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii 15 m

=34+15=135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

6 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

=2362=144m

~n cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

=

40

Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre punctele de alimentare se calculează după formula

=136=36(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

7 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

=4001=400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

8 =4000801=320kg9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele

Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

=

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min) 30 minCm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

11 =

12 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

13 Nr saci=

41

N Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 14

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 4-semănători nr 4

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 56

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1852-lăţime m-suprafaţă ha 390

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 130-lăţime m 390-suprafaţă 130

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 1006-stacircnga m 25

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 240

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 320

10Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 4

-pt transportul seminţelor

nr 6

-total nr 10

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr --tractor+remorcă nr --auto-camion nr 1

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 336

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape

42

1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medie kghaNsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control)Nb - număr mediu de boabe icircn spiceMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3510000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

Nstha=

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de control

43

d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectarNb - număr mediu de boabe pe ştiuleteMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)

CAPITOLUL IVDETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI

CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al producţiei

medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură cu raportul

dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza costurilor şi

44

cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de activitate cerut de

menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de rentabilitate se poate proiecta

volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului critic pentru

a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă aceasta trebuie introdusă

icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat sau cu profit

programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici profit nici

pierderi

Determinarea cantitativă si reprezentarea grafică a PC la cultura de porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

45

11 Incarcat transportat t 715 1573 0096

22 Adm si deservit ha 130 27121 0165

33 Descarcat t 7150 0 0

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 21667 1325

TOTALTOTAL 259521 1586

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

46

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0178

22 Erbicidat si desrvit ha 130 28451 1422

33 Discuit si preg pat germinativ ha 130 678026 33901

44 Semanat + deservit ha 130 52813 2640

55 Prasit mecani 1 si manual 1 ha 130 1300 65

66 Prasit mecani 2 si manual 2 ha 130 70414 3520

TOTALTOTAL 963279 48161

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu Porumb (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb- fără profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 10000 leit

Productia totală de porumb PT= 1635 t

Suprafata cultivată cu porumb S = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

47

X= (CFha)(Pv-CVt) = 48161 ( 10 - 5891 ) = 11720 tha = 11000720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 11720 tha 10000 leit = 117200 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 117200 leiha = 117248161 leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de 1264510 la preţul de 7

lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei

(8175 kg ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

48

PROFIT

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

49

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 1000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1635000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1635000 200 = 8175 leiha

Productia medie de 8175 kgha la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 48161 + 8175 ) ( 10ndash 5891 )= 201256 tha =

2001256 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 201256 tha 5891 leit = 11855 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 11855 leiha = 60016 leiha

50

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

51

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 259521 259521

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 2218604 2218604

Ch variabile totale CVT lei 963279 963279

Ch variabile t CVt leit 5891 5891

Ch fixe totale CF lei 963279 963279

Ch fixe ha CFha leiha 48161 48161

Profit programat total Pr lei - 1635000

Profit programat ha Prha leiha - 8175

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1100720 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 2001256

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 938 0326

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 101298 74424

Pret de vacircnzare t Pv leit 10000 10000

Suprafata cultivată S ha 200 200

52

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE GRAU

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 261 3132 0001

22 Descarcat t 261 0 0

33 Adm So deservit ha 21 5068 0309

44 Arat 25 cm+grapat ha 21 1470 0899

55 Discuit si perg pat germ ha 21 6391 0390

66 Semanat si deservit sem ha 210 6222 0380

TOTALTOTAL 3241232 1989

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

53

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Administrat si desevit ha 200 5068 2534

22 Transport apa prep sol mii l 63 756 0378

33 Erbicidat si deservit ha 200 168 084

44 Recoltat creale paioase t 588 1568 784

55 Balotat deservit presa t 1512 20353 10176

TOTALTOTAL 43537 21768

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu grau (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - fără profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 600107312 1635 = 367038 leit

Productia medie de grau la punctul critic (X)

54

X= (CFha)(Pv-CVt) =238611 ( 8 - 367038 ) = 0664 tha =

664 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 0664 tha 8000 leit = 5316674 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 238611 leiha+ 5316674 leiha = 5555285

leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

grau icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de grau la preţul de 8 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (8175kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

55

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de graundash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

56

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - cu profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 13080000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =600107312 1635 =

367038 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 7563821 200 = 37819105

leiha

Productia medie de grau la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 238611 + 37819105 ) ( 8000 - 367038 )= 0498

tha = 498 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 04985 tha 8000 leit = 3988 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =238611 leiha+ 3988 leiha = 422611

leiha

57

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de grau ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

58

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de grau

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 3241232 3241232

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1112468 1112468

Ch variabile totale CVT lei 600107312 600107312

Ch variabile t CVt leit 367038 367038

Ch fixe totale CF lei 43537 43537

Ch fixe ha CFha leiha 21768 21768

Profit programat total Pr lei - 7563828

Profit programat ha Prha leiha - 8000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 664 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 498

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 5316674 3988

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 5555285 4226674

Pret de vacircnzare t Pv leit 8000 8000

Suprafata cultivată S ha 200 200

59

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE SOIA

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 195 429 8483

22 Descarcat t 195 0 0

33 Adm Si deservit ha 130 73965 0019

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 2166666 0556

TOTALTOTAL 2283531 9058

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

60

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0275

22 Erbicidat si deservit h 130 284511 2188

33 Discuit si preg Pat germ h 130 834782 6421

44 Semanat + deservit h 130 650 5

55 Recoltat soia t 3 7857 0060

66 Balotat deservit presa t 41 902 0069

TOTALTOTAL 182192 14013

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu soia (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia- fără profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =4091438 505700 = 0008 leit

Productia medie de soia la punctul critic (X)

61

X= (CFha)(Pv-CVt) = 14013 ( 3 - 0008 ) = 4683 tha = 4683

kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt =4683 tha 4091438 leit = 19160204 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+19160204 leiha = 19174217

leiha

Nivelul producţiei de 3890 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

soia icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de soia la preţul de 3 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (3890 kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soiandash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

63

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia - cu profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1517100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 4091438 505700 = 0008

leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1517100000 130 = 11670000

leiha

Productia medie de soia la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 14013 +11670000 ) ( 3 -0008 )= 3900405753

tha = 3900405 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 3900405753 tha 0008 leit = 31203 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+ 31203 leiha = 45216

leiha

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soia ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

65

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de soia

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 2283531 2283531

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1807907 1807907

Ch variabile totale CVT lei 4091438 4091438

Ch variabile t CVt leit 0008 0008

Ch fixe totale CF lei 182192 182192

Ch fixe ha CFha leiha 14013 14013

Profit programat total Pr lei - 1517100000

Profit programat ha Prha leiha - 11670000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 4683 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 3900405753

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 19160204 31203

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 19174213 45216

Pret de vacircnzare t Pv leit 3000 3000

Suprafata cultivată S ha 130 130

CONCLUZII SI RECOMANDARI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape3) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor4) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb

66

Productie principala 9727Productie secundara 12320Grau Productie principala 6289Productia secundara 7100SoiaProductie principala 3890Productie secundara 4100Efectuand eficienta celor trei culturi in urma rezultatelor acestora am observat ca cultura cea mai favorabila este porumbul urmata de cultura grauluiPe viitor cea mai buna cultura atat cantitativa cat si calitativa este cultura porumbului

Porumbul = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

67

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • PF Budianu Florin-Cristian s-a infiintat ca persoana fizica autorizata in luna iulie 2009 si a mai desfasurat activitate in acest domeniu activitate privata trei ani timp in care intr-o fabrica modernizata a fabricat produse lactate iar in ultimul branzeturi astfel a capatat experienta in aceasta activitate avand un atuu in plus pentru a o desfasura in continuare prin proiectul propus activitate fabricarea produselor lactate si branzeturilor intr-o fabrica construita conform standardelor Uniunii Europene in acest domeniu
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
          • Indicatori
          • Volume
            • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
            • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
              • C PREZENTAREA PROIECTULUI
                • C1 Obiectivele proiectului
                  • Indicatori
                  • Volume
                    • C3 Managementul proiectului
                    • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
                    • C6 Graficul estimat al proiectului
                    • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
                      • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                        • D1 Bazele de productie
                        • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D4 Indicatorii financiari
                        • Tabelul 1
                          • Tabelul 3
                            • N Centralizarea datelor
Page 15: Management in Agricultura

Proiectul va fi realizabil in 12 luni de la aprobarea finantariiLunile I ndashIII se vor realiza fundatiile Peretii laterali acoperisul reteaua de apa canalizareLunile IV ndash V - comparimentare spatii si relizarea instalatiiloir de incalzire si sanitareLunile VI ndashVII ndash procurare si montare utilajeLuna IX - finisaje si probe tehnologiceLunile X ndashXI incheiere contracte aprovizionarea cu lapte si bacteriofungi pentru producerea lactatelor si branzeturilorLuna XII - Inceputul activitatii specifice fabricarea de produse lactate si a branzeturiloriaurturilor cu fructe

C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri

Infiintarea fabrici de produse lactate si branzeturi va duce la o mai buna utilizare a potentialului agricol in zona unde isi desfasoara activitatea Prin constructia care se va realiza si activitatea ce se va desfasura vor duce la cresterea veniturilor la bugetul local prin taxele si impozitele care se platesc si desemeni la bugetul statului se vor plati impozite si taxe care in final vor fi in beneficiul cetatenilor Intrucat se vor utliza la dotarea fabrici numai utileje specializate in conformitate cu normele si standardele europene pentru aceste activitati aceasat va duce o protectie a mediului care sa se incadreze in normele stabilite pentru protejarea mediului incojurator

Pentru toate categoriile de materii prime se vor incheia contracte in asa fel incat sa fie asigurat mersul normal al fluxului tehnologic De asemeni si productia finita care se va realiza va fi livrata in intregime pe baza de contracte incheiate

D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI

D1 Bazele de productieCu proiect

A6 Denumire utilaj (noi)

Costuri Amortizare Intrtinere 2

Microclimat exhaustare aer viciat

2263 000 452

Clapete admisie aer proaspat 14 buc

3828 000 765

Suflanta GP 40 incalzire cu gaz m

3069 000 613

Calculator supraveghere microclimat

2294 000 458

Dispozitiv alarma depasiri temperatura

945 000 235

Dulap comanda electrica a halei

5425 000 108

Apometru D-112 4688 000 937

Pompa submersibila GRUNDFOS

18936 000 378727

Hidrofor cu butelie 25 l 10075 000 201Centrala termica 5141 000 1028

15

1304915

1179227

D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )

Proiectia contului de profit si pierdere activitate cu proiect CursLeu - euro 419

Nr Crt

Categoria AN 1 AN 2 AN 3 AN 4 AN 5

Venituri din exploatare

1 Venituri din vanzarea marfurilor Mii Lei 1702752 1917815 2115750 2278500 2433500Euro 29850 30500 34827 39100 41900

2 Productia vanduta Mii Lei

Euro 29850 30500 34827 39100 419003 Variatia stocurilor Mii Lei

Euro4 Alte venituri Mii Lei

Euro 17022752 1917815 211570 228500 24335005 Venituri din exploatare ndash total Mii Lei

Euro 29850 30500 34827 39100 41900

Cheltuieli pentru exploatare6 Cheltuieli materiale ndash total Mii Lei 972243 1068811 1154130 1211836 1272433

Euro 25133 27630 29835 31327 328947 Cheltuieli cu lucrari si servicii

executate de tertiMii Lei 72431 79662 86032 90334 94852

Euro 1827 2046 2224 1638 24558 Cheltuieli cu impozite taxe si

varsaminte asimilateMii Lei 19375 21297 23002 24149 25358

Euro 500 550 595 624 6559 Cheltuieli cu personalul ndash total Mii Lei

Euro10 Alte cheltuieli de exploatare Mii Lei

Euro11 Cheltuieli cu amortizarile si

provizioanele Mii Lei 40399 40399 40399 40399 40399

Euro 1044 1044 1044 1044 104412 Cheltuieli pentru exploatare - total Mii Lei 1104449 1225670 1303563 1366718 1433058

Euro 28551 31283 33698 35330 3704613 Rezultatul din exploatare Mii Lei 598303 707644 183686 911781 1000425

Euro 15467 18293 20996 23570 25708Venituri financiare ndash total

14 Venituri financiare ndash total Mii Lei 6200 6200 7750 7750 7750Euro 159 159 199 199 199

Cheltuieli financiare din care

15 Cheltuieli privind dobazileEuro

16 Altele Mii Lei 3100 3100 3875 3875 3875Euro 80 80 100 100 100

17 Cheltuieli financiare - total Mii Lei 3100 3100 3875 3875 3875

16

Euro 80 80 100 100 10018 Rezultatul financiar al exercitiului Mii Lei 3100 3100 3875 3875 3875

Euro 80 80 100 100 10019 Rezultatul brut al exercitiului Mii Lei

601403710744 816061 915656 1004300

Euro 15546 18373 21095 23670 2596220 Impozit pe profit Mii Lei 15036 177685 204015 228913 251082

Euro 3887 4592 2574 5917 649121 Profit net Mii Lei 451051 533058 612045 686743 753248

Euro 11660 13781 15820 17752 19471

D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )

Flux de numerar - previziuni Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5OPERATIUNEAPERIOADA

MII LEI I ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE 0 0 0 0 0A Total intrari de lichiditati din (A1+A2+A3)

A1 Aport la capitalul social si contul intreprinzatoruluiA2 Vanzari de active inclusiv TVA 0 0 0 0 0A3 Credite pe termen lung din care (A31 + A32) A31 Imprumut BancaA 32 Grant SAPARD 0 0 0 0 0

B Total iesiri de lichiditati prin (B1+B2+B3)B1 Achizitii de active fixe corporale inclusiv TVAB2 Achizitii de active fixe necorporale inclusiv TVAB3 Cresterea investitiilor in curs 0 0 0 0 0

C ExcedentDeficit de lichiditati (A-B) 0 0 0 0 0D1 Rambursari de Credite pe termen mediu si lung din care (D11+ D12) D11 Rate la imprumutul Banca D12 Rate la alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0 0 0D2 Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung din care (D21+D22) D21 La imprumutul Banca D22 La alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0 0 0

E Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2)

II ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI 1307275 1472387 1624350 1749300 1868300F Incasari din activitatea de exploatare inclusiv TVA ( F1)

2026276 2282199 2517742 2711415 2895F1 Vanzari varianta cu proiect

G Incasari din activitatea financiaraH Credite pe termen scurt 1307275 1472387 1624350 1749300 1868300K Plati pentru activitatea de exploatare inclusiv TVA

(dupa caz) din care0 0 0 0 0

1 Cheltuieli privind marfurile

2 Cheltuieli cu materiileprime 1053384 1158992 1257493 1314068 1379763

3 Cheltuieli cu materialele consumabile 67637 74400 80355 84368 88

4 Cheltuieli cu energia si apa 20131 22493 24291 25509 26

5 Altecheltuieli materiale 15816 16000 17273 18141 18

17

6 Cheltuieli cu serviciile executate de terti 86193 94798 102379107497 111

7 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate 19375 21297 23002 24149 24899

8 Cheltuieli cu personalul angajat 0 0 0 0 0

9 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 0 0 0 0 0

10 Alte cheltuieli exploatare 0 0 0 0 0

11 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele 40399 40399 40399 40399 40399

2222222111111

L Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA726438 788190 978547 1097283 1203032

M Plati pentru impozite si taxe (M1 + M2)

289180 339905 389938 437397 479659

M1 TVA de platit 106433 162224 185922 208482 228563

M2 Impozit pe profit 151746 177685 204401 228914

251069

N1 Rambursari de credite pe termen scurtN2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurtO1 DividendeP

Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1)

P Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2 + O1)

289180 339905 389938 437397 479659

Q Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) 434158 513908 588609 659886 700035II FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)R Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) 434158 513908 588609 659886 700035

S Disponibil de numerar al lunii precedenteDisponibil de numerar curent (S+R) 202425 636443 1150492 1739101 23989

T 636443 1150192 1739101 2398984 31223

D4 Indicatorii financiari

Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in lei) ndash 8052792035 lei

MII LEI___________________________________________________________________________Specificare AN 1 AN 2 AN 3 AN 4 AN 5___________________________________________________________________________Veniturile din exploatare (Ve)

1702752 1917815 2115750 2278500 2433500___________________________________________________________________________Cheltuieli de exploatare (Ce)

1104449 1210170 1303563 1366718 1433043___________________________________________________________________________

18

Rezultatul din exploatare (Re) = Se calculeaza Re = Ve ndash Ce - minim 10 din Ve

598303 707645 812187 911782 1000457___________________________________________________________________________

Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit

451051 533058 612045 686743 753248___________________________________________________________________________

Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)

Se calculeaza Dr= ViPn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)Pn

unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr ndash este=gt26 ANI

Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = PnVi x 100 () Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate

6 7 8 9 9___________________________________________________________________________

Cheltuieli financiare (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________

Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL

___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)

434158 531908 588609 659886 700035

Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8___________________________________________________________________________

19

CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA

ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI

21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Specificare Ha din total din agricol

Suprafaţa totală 530 1000 -

Teren agricol 300 150 1000

Teren arabil

- din care irigat

150 300 30

10 300 30

Păşuni naturale 30 400 40

Facircneţe naturale 20 300 30

Livezi 10 700 70

Vii 10 400 40

Teren neproductiv 100 10

Condiţii naturale

a) Temperatura medie anuală 125 grade Chelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipb) Precipitaţii medii anualehelliphelliphelliphellip450-550 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

c)Tipul de sol predominant textura panta ( argile nisipuri si prundisuri)luturile loessoide

de pe suprfafetele mai inalte slab inclinate)

Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi

Porumb = asigura recolte pe soluri variate insa rezultatele cele mai bune se obtin pe soluri adanci fertileluto-nisipoasa Pe solurile cu phlt58 se impune amendarea acestora Nu sunt favorabile solurile argiloase tasate compacte

GracircuSolurile lutoase şi lutoargiloase cu fertilitate naturală ridicată sunt cele mai potrivite pentru cultura gracircului Solurile cu exces de umiditate sau cele uşoare foarte permeabile nu sunt potrivite pentru gracircu Limitele optime de pH sunt de 6-75 iar icircn condiţiile solurilor mai acide

sau alcaline se impune lucrarea de cercetare a pH-ului prin amendareDin punct de vedere al tipului de sol gracircul realizează cele mai mari producţii pe solurile cernoziomice şi brun roşcate

Soia = are o capacitate ridicata de adaptare dar cele mai bune rezultate se obtin in zona temperatecaldacu umiditate suficienta si soluri propice

Fata de sol cerintele sunt ridicate necesitand terenul cu textura mijlocie bogate in humusph-ul neutru bine aprovizionate in fosforpotasiucalciu cum ar ficernoziomurilesolurile bun roscatealuviale

22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)

Porumb = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

Gracircu = genul Triticum aestivum L) este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Faina de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale

Soia = se cultiva in primul rand pentru continutul ridicat de boabe in substante proteice (27-50) si grasimi(17-27) Semintele se pot utiliza in hrana oamenilorin obtinerea de furaje concentrate si pentru extragerea uleiului

Uleiul se utilizeaza pentru consumla prepararea margarineia vopselelorpentru picturaa maselor plastice iar sroturile si turtele in furajarea animalelor

Planta intreaga se utilizeaza ca furajca ingrasamant verde

Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cuturii

21

PORUMB

RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumiiHIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta

HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz

GRAcircU

Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţieGRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric

22

SOIACele mai importante soiurile romanesti de soia sunt ROMANESC 99 ATLAS COLUMNA TRIUMF DANUBIAN Soiul ROMANESC 99Caractere morfologiceInaltimea plantei 92 -100 cmInaltimea insertiei primei pastai 15 - 18 cmCuloarea bobului galbena cu hilul cenusiuMMB 150 -180 gInsusiri fiziologiceGrupa de precocitate timpuriu (00)Perioada de vegetatie 105 -117 zilePrezinta rezistenta la foarte buna la cadere scuturare medie la secetaRezistenta la boli buna la mozaicul soiei arsura bacteriana medie la manaInsusiri de calitateContinutul in proteina 39-44 Continutul in grasimi 19 - 22 5ProductiaProductia la irigat 4000 kg haProductia la neirigat 3000 kg haDensitatea recomandata 450 -500 mii planteha Soiul ATLASCaractere morfologiceInaltimea plantei 90 -95 cmInaltimea insertiei primei pastai 14 - 16 cmCuloarea bobului galbena cu hilul galbenMMB 150 -200 gInsusiri fiziologiceGrupa de precocitate timpuriu (00)Perioada de vegetatie 105 -120 zilePrezinta rezistenta la foarte buna la cadere scuturare medie la secetaRezistenta la boli mediu la mozaicul soiei arsura bacteriana medie sensibil la manaInsusiri de calitateContinutul in proteina 385-42 Continutul in grasimi 195 - 23 5ProductiaProductia la irigat 3700 kg haProductia la neirigat 2900 kg haDensitatea recomandata 400 -500 mii planteha

23

23 Intocmirea asolamentului

Asolamentul

reprezintatilde impartirea terenurilor in sole (tarlale) pe care plantele de cultura se succed in timp si spatiu intr-o ordine bine stabilita si pe care se aplica sisteme rationale de lucrare a solului de fertilizare si de protectie a culturii in vederea cresterii fertilitatii solului a sporirii cantitative si calitative a productiilor agricole

Sola (tarlaua)

este suprafata de teren din cadrul asolamentului cu sol omogen pe care se cultiva o singura specie Sola este delimitata de sosele drumuri cai ferate vetre de sat paduri canale etc suprafata unei sole depinde de zona relief tipul asolamentului

Sola mixtatilde (combinata)

este suprafat de tren din cadrul asolamentului cu sol omogen pe care se cultiva doua trei specii cu insusiri biologice asemanatoare (mazare soia fasole) in cadrul solei mixte plantele pot ocupa suprafete egale sau diferite

Parcela

este o subdiviziune a solei mixte delimitata de limite naturale sau antropice avand o singura categorie de folosinta pe care se cultiva o singura specie in cazul terenurilor plane parcela corespunde solei iar in cazul terenurilor framantate mai multe parcele la un loc formeaza o sola mixta

Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 530Suprafaţa medie a solei 170

24

Tabelul 2

Schema rotaţiei culturilor

Rotatia culturilor este cunoscuta din cele mai vechi timpuri si a aparut ca o necesitate in dezvoltarea agriculturii Importanta rotatiei culturilor consta in contributia la sporirea fertilitatii solului cu ajutorul chiar al plantelor cultivate peteren oranduite dupa un plan special in acest scop

Rotatia permite folosirea stiintifica diferentiata a categoriilor de terenuri dintr-o exploatatie agricola sau la orice proprietar de pamant indiferent de marimea acesteia si inlesneste planificarea anticipata a sarcinilor agricole cum sunt sistemul de lucrare a solului aplicarea ingrasamintelor combaterea bolilor si daunatorilor combaterea buruienilor recoltarea si depozitarea productiei

Rotatia culturilor contribuie substantial la rezolvarea atat a problemelor agrotehnice cat si a celor economice si organizatorice rezultand in final marirea productiei si a productivitatii muncii la toate plantele cultivate

SOLAANUL 2010 2011 2012I porumb grau soia

II grau porumb soia

III soia grau porumb

25

CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ

31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole

Tabelul 3

Date iniţiale

CulturaSupraf

aţa - ha (Si)

Nota de bonitare pentru condiţiile

ecologice (Pi)

Corecţia pt distanţă şi felul drumului (k)

Coeficient de

potenţare (c)

Producţia medie

realizată

USporumb 200 70 015 15 6500US2grau 200 80 017 14 4500USsoia 130 90 020 12 3000TOTAL

1) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)

US1porumb =13075=9100Ni = Si x Pi USgrau 13080=10400

USsoia=13090=11700TOTAL =31200

2) Nota medie ponderată de bonitare

Nporumb=

Ngrau=

Nsoia=

3)Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare

=9285

Pkg grau= 5625

Pkg soia = 3333

26

4) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x k

Suprafaţă x coeficient corecţie130 015 USporumb 195130 017 USgrau 221130 020 USsoia 26

5)Nota de bonitare recalculată (Nbr)

Nbr = Nota totală de bonitare9100

ndash Corecţia195 US porumb 9080

Nbr = 10400 - 221 US grau 10377Nbr = 1170 - 26 US soia 11674

6)Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)

Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)

9080x

Coeficient de potenţare

15

USporumb 13620

Ntp = 10377 x 14 USgrau 14527Ntp = 11674 x 12 USsoia 15176

7) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)

Pt =

Nota totală de bonitare potenţată (Ntp)

13620

x

Producţia ce revine pe un

punct de bonitare

P(kgpunct)

9285USporumb 126461

7

145275625

USgrau 817143

15176 3333 USsoia 505816TOTAL= 258757

6

8) Producţia medie la hectar Pmc1

Pmc

prumb

= Producţia totală1264617

Suprafaţa totală130

=9727

Rezultatele pentru celelalte culturi

27

Pmc grau=817143130=6285

Pmc soia=505816130=3890

28

32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de

producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn

considerare şi pierderile rezultate prin levigare

Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha

separat pentru cele 3 culturi icircn parte

Tabelul 4

Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice

Nr Crt

SPECIFICARE UM CULTURA

porumb grau soiaN P K N P K N P K

1 Producţie medie

Kgha 9727 6285 3890

2 Consum specific

Kg sat

22 21 20 20 17 30 25 18 20

3 Sa de administrat

Kg 213 204 194 1257 1068 1885 972 70 778

4 Sa icircn sol Kg 45 31 30 40 25 42 28 19 305 Diferenţa de

admKg sa

168 173 164 857 818 1465 692 51 478

6 Pierderi prin levigare

13 5 7 13 6 8 12 4 7

7 Cant pierdută prin levigare

Kg sa

2184 865 1148 111 49 1172 83 20 334

8 Total sa de administrat

Kg 1898 1816 1754 868 867 1582 775 57 511

9 Tipul de icircngrăşămacircnt

NO4NO3 Super P c

Sare de K

NO4NO3

Super P c Sare de K

NO4NO3

Super P c

Sare de K

10 Conţinutul in sa a icircngr

Kgt 345 400 400 345 400 400 345 400 400

11 Doza de icircngr de administrat

kg 5501 454 4385 2515 2167 3955 2246 1425 1277

33 PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia

producţiile medii şi totale (tabelul 5)

Tabelul 5

29

Icircntocmirea planului de cultură

Cultura Suprafaţa (ha)

Producţii medii (kgha)

Producţia totală (t)

Preţ livrare (leikg)

PORUMB 200 9727 9727 070 GRAU 200 6285 6285 060 SOIA 130 3890 3890 120

34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se

icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn

acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului

lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele

financiare necesare pentru aprovizionare

DATELE NECESARE

1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei

2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte

3 Culturile premergătoare

4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi

5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor

6 Perioada de executare şi data lucrării

7 Mijloacele cu care se execută lucrarea

8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice

9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii

10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare

11 Amortismentul specific

12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota

pentru cheltuielile de aprovizionare

13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)

MODUL DE LUCRU

1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică

icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată

30

2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada

optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări

3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale

4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar

fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu

tariful pe ziom corespunzător

5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru

CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei

care reprezintă fondul de salarii

6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire

7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea

materialului folosit

8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor

materialelor se obţin cheltuielile de producţie

9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se

determină cheltuielile de producţie

10 După fiecare trimestru se fac totalurile

11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs

31

32

33

34

35

36

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura ___GRAcircU________

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente (tractor plus

semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen optim

folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrarea 5P ndash randamentul zilnic al maşinii

= agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m) 36V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră) 6000mht ndash durata zilei de lucru (ore) 8 hH ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

= ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) 125 cm distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor tractorului (c) 15

cm

= m

38

m

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

=25

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg) 240 kgd ndash lungimea roţii semănătorii (m) 174 mB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m) 36 mO ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii 20

=

5Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare a

semănătorii (kg) 400dm 3Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha) 240kghaB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m) 36 m

= m

~n ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

39

=

5Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatului 4 me ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii 15 m

=34+15=135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

6 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

=2362=144m

~n cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

=

40

Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre punctele de alimentare se calculează după formula

=136=36(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

7 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

=4001=400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

8 =4000801=320kg9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele

Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

=

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min) 30 minCm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

11 =

12 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

13 Nr saci=

41

N Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 14

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 4-semănători nr 4

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 56

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1852-lăţime m-suprafaţă ha 390

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 130-lăţime m 390-suprafaţă 130

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 1006-stacircnga m 25

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 240

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 320

10Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 4

-pt transportul seminţelor

nr 6

-total nr 10

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr --tractor+remorcă nr --auto-camion nr 1

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 336

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape

42

1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medie kghaNsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control)Nb - număr mediu de boabe icircn spiceMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3510000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

Nstha=

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de control

43

d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectarNb - număr mediu de boabe pe ştiuleteMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)

CAPITOLUL IVDETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI

CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al producţiei

medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură cu raportul

dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza costurilor şi

44

cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de activitate cerut de

menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de rentabilitate se poate proiecta

volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului critic pentru

a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă aceasta trebuie introdusă

icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat sau cu profit

programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici profit nici

pierderi

Determinarea cantitativă si reprezentarea grafică a PC la cultura de porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

45

11 Incarcat transportat t 715 1573 0096

22 Adm si deservit ha 130 27121 0165

33 Descarcat t 7150 0 0

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 21667 1325

TOTALTOTAL 259521 1586

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

46

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0178

22 Erbicidat si desrvit ha 130 28451 1422

33 Discuit si preg pat germinativ ha 130 678026 33901

44 Semanat + deservit ha 130 52813 2640

55 Prasit mecani 1 si manual 1 ha 130 1300 65

66 Prasit mecani 2 si manual 2 ha 130 70414 3520

TOTALTOTAL 963279 48161

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu Porumb (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb- fără profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 10000 leit

Productia totală de porumb PT= 1635 t

Suprafata cultivată cu porumb S = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

47

X= (CFha)(Pv-CVt) = 48161 ( 10 - 5891 ) = 11720 tha = 11000720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 11720 tha 10000 leit = 117200 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 117200 leiha = 117248161 leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de 1264510 la preţul de 7

lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei

(8175 kg ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

48

PROFIT

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

49

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 1000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1635000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1635000 200 = 8175 leiha

Productia medie de 8175 kgha la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 48161 + 8175 ) ( 10ndash 5891 )= 201256 tha =

2001256 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 201256 tha 5891 leit = 11855 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 11855 leiha = 60016 leiha

50

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

51

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 259521 259521

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 2218604 2218604

Ch variabile totale CVT lei 963279 963279

Ch variabile t CVt leit 5891 5891

Ch fixe totale CF lei 963279 963279

Ch fixe ha CFha leiha 48161 48161

Profit programat total Pr lei - 1635000

Profit programat ha Prha leiha - 8175

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1100720 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 2001256

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 938 0326

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 101298 74424

Pret de vacircnzare t Pv leit 10000 10000

Suprafata cultivată S ha 200 200

52

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE GRAU

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 261 3132 0001

22 Descarcat t 261 0 0

33 Adm So deservit ha 21 5068 0309

44 Arat 25 cm+grapat ha 21 1470 0899

55 Discuit si perg pat germ ha 21 6391 0390

66 Semanat si deservit sem ha 210 6222 0380

TOTALTOTAL 3241232 1989

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

53

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Administrat si desevit ha 200 5068 2534

22 Transport apa prep sol mii l 63 756 0378

33 Erbicidat si deservit ha 200 168 084

44 Recoltat creale paioase t 588 1568 784

55 Balotat deservit presa t 1512 20353 10176

TOTALTOTAL 43537 21768

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu grau (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - fără profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 600107312 1635 = 367038 leit

Productia medie de grau la punctul critic (X)

54

X= (CFha)(Pv-CVt) =238611 ( 8 - 367038 ) = 0664 tha =

664 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 0664 tha 8000 leit = 5316674 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 238611 leiha+ 5316674 leiha = 5555285

leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

grau icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de grau la preţul de 8 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (8175kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

55

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de graundash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

56

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - cu profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 13080000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =600107312 1635 =

367038 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 7563821 200 = 37819105

leiha

Productia medie de grau la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 238611 + 37819105 ) ( 8000 - 367038 )= 0498

tha = 498 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 04985 tha 8000 leit = 3988 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =238611 leiha+ 3988 leiha = 422611

leiha

57

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de grau ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

58

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de grau

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 3241232 3241232

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1112468 1112468

Ch variabile totale CVT lei 600107312 600107312

Ch variabile t CVt leit 367038 367038

Ch fixe totale CF lei 43537 43537

Ch fixe ha CFha leiha 21768 21768

Profit programat total Pr lei - 7563828

Profit programat ha Prha leiha - 8000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 664 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 498

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 5316674 3988

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 5555285 4226674

Pret de vacircnzare t Pv leit 8000 8000

Suprafata cultivată S ha 200 200

59

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE SOIA

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 195 429 8483

22 Descarcat t 195 0 0

33 Adm Si deservit ha 130 73965 0019

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 2166666 0556

TOTALTOTAL 2283531 9058

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

60

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0275

22 Erbicidat si deservit h 130 284511 2188

33 Discuit si preg Pat germ h 130 834782 6421

44 Semanat + deservit h 130 650 5

55 Recoltat soia t 3 7857 0060

66 Balotat deservit presa t 41 902 0069

TOTALTOTAL 182192 14013

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu soia (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia- fără profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =4091438 505700 = 0008 leit

Productia medie de soia la punctul critic (X)

61

X= (CFha)(Pv-CVt) = 14013 ( 3 - 0008 ) = 4683 tha = 4683

kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt =4683 tha 4091438 leit = 19160204 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+19160204 leiha = 19174217

leiha

Nivelul producţiei de 3890 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

soia icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de soia la preţul de 3 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (3890 kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soiandash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

63

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia - cu profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1517100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 4091438 505700 = 0008

leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1517100000 130 = 11670000

leiha

Productia medie de soia la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 14013 +11670000 ) ( 3 -0008 )= 3900405753

tha = 3900405 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 3900405753 tha 0008 leit = 31203 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+ 31203 leiha = 45216

leiha

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soia ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

65

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de soia

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 2283531 2283531

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1807907 1807907

Ch variabile totale CVT lei 4091438 4091438

Ch variabile t CVt leit 0008 0008

Ch fixe totale CF lei 182192 182192

Ch fixe ha CFha leiha 14013 14013

Profit programat total Pr lei - 1517100000

Profit programat ha Prha leiha - 11670000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 4683 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 3900405753

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 19160204 31203

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 19174213 45216

Pret de vacircnzare t Pv leit 3000 3000

Suprafata cultivată S ha 130 130

CONCLUZII SI RECOMANDARI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape3) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor4) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb

66

Productie principala 9727Productie secundara 12320Grau Productie principala 6289Productia secundara 7100SoiaProductie principala 3890Productie secundara 4100Efectuand eficienta celor trei culturi in urma rezultatelor acestora am observat ca cultura cea mai favorabila este porumbul urmata de cultura grauluiPe viitor cea mai buna cultura atat cantitativa cat si calitativa este cultura porumbului

Porumbul = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

67

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • PF Budianu Florin-Cristian s-a infiintat ca persoana fizica autorizata in luna iulie 2009 si a mai desfasurat activitate in acest domeniu activitate privata trei ani timp in care intr-o fabrica modernizata a fabricat produse lactate iar in ultimul branzeturi astfel a capatat experienta in aceasta activitate avand un atuu in plus pentru a o desfasura in continuare prin proiectul propus activitate fabricarea produselor lactate si branzeturilor intr-o fabrica construita conform standardelor Uniunii Europene in acest domeniu
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
          • Indicatori
          • Volume
            • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
            • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
              • C PREZENTAREA PROIECTULUI
                • C1 Obiectivele proiectului
                  • Indicatori
                  • Volume
                    • C3 Managementul proiectului
                    • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
                    • C6 Graficul estimat al proiectului
                    • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
                      • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                        • D1 Bazele de productie
                        • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D4 Indicatorii financiari
                        • Tabelul 1
                          • Tabelul 3
                            • N Centralizarea datelor
Page 16: Management in Agricultura

1304915

1179227

D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )

Proiectia contului de profit si pierdere activitate cu proiect CursLeu - euro 419

Nr Crt

Categoria AN 1 AN 2 AN 3 AN 4 AN 5

Venituri din exploatare

1 Venituri din vanzarea marfurilor Mii Lei 1702752 1917815 2115750 2278500 2433500Euro 29850 30500 34827 39100 41900

2 Productia vanduta Mii Lei

Euro 29850 30500 34827 39100 419003 Variatia stocurilor Mii Lei

Euro4 Alte venituri Mii Lei

Euro 17022752 1917815 211570 228500 24335005 Venituri din exploatare ndash total Mii Lei

Euro 29850 30500 34827 39100 41900

Cheltuieli pentru exploatare6 Cheltuieli materiale ndash total Mii Lei 972243 1068811 1154130 1211836 1272433

Euro 25133 27630 29835 31327 328947 Cheltuieli cu lucrari si servicii

executate de tertiMii Lei 72431 79662 86032 90334 94852

Euro 1827 2046 2224 1638 24558 Cheltuieli cu impozite taxe si

varsaminte asimilateMii Lei 19375 21297 23002 24149 25358

Euro 500 550 595 624 6559 Cheltuieli cu personalul ndash total Mii Lei

Euro10 Alte cheltuieli de exploatare Mii Lei

Euro11 Cheltuieli cu amortizarile si

provizioanele Mii Lei 40399 40399 40399 40399 40399

Euro 1044 1044 1044 1044 104412 Cheltuieli pentru exploatare - total Mii Lei 1104449 1225670 1303563 1366718 1433058

Euro 28551 31283 33698 35330 3704613 Rezultatul din exploatare Mii Lei 598303 707644 183686 911781 1000425

Euro 15467 18293 20996 23570 25708Venituri financiare ndash total

14 Venituri financiare ndash total Mii Lei 6200 6200 7750 7750 7750Euro 159 159 199 199 199

Cheltuieli financiare din care

15 Cheltuieli privind dobazileEuro

16 Altele Mii Lei 3100 3100 3875 3875 3875Euro 80 80 100 100 100

17 Cheltuieli financiare - total Mii Lei 3100 3100 3875 3875 3875

16

Euro 80 80 100 100 10018 Rezultatul financiar al exercitiului Mii Lei 3100 3100 3875 3875 3875

Euro 80 80 100 100 10019 Rezultatul brut al exercitiului Mii Lei

601403710744 816061 915656 1004300

Euro 15546 18373 21095 23670 2596220 Impozit pe profit Mii Lei 15036 177685 204015 228913 251082

Euro 3887 4592 2574 5917 649121 Profit net Mii Lei 451051 533058 612045 686743 753248

Euro 11660 13781 15820 17752 19471

D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )

Flux de numerar - previziuni Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5OPERATIUNEAPERIOADA

MII LEI I ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE 0 0 0 0 0A Total intrari de lichiditati din (A1+A2+A3)

A1 Aport la capitalul social si contul intreprinzatoruluiA2 Vanzari de active inclusiv TVA 0 0 0 0 0A3 Credite pe termen lung din care (A31 + A32) A31 Imprumut BancaA 32 Grant SAPARD 0 0 0 0 0

B Total iesiri de lichiditati prin (B1+B2+B3)B1 Achizitii de active fixe corporale inclusiv TVAB2 Achizitii de active fixe necorporale inclusiv TVAB3 Cresterea investitiilor in curs 0 0 0 0 0

C ExcedentDeficit de lichiditati (A-B) 0 0 0 0 0D1 Rambursari de Credite pe termen mediu si lung din care (D11+ D12) D11 Rate la imprumutul Banca D12 Rate la alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0 0 0D2 Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung din care (D21+D22) D21 La imprumutul Banca D22 La alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0 0 0

E Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2)

II ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI 1307275 1472387 1624350 1749300 1868300F Incasari din activitatea de exploatare inclusiv TVA ( F1)

2026276 2282199 2517742 2711415 2895F1 Vanzari varianta cu proiect

G Incasari din activitatea financiaraH Credite pe termen scurt 1307275 1472387 1624350 1749300 1868300K Plati pentru activitatea de exploatare inclusiv TVA

(dupa caz) din care0 0 0 0 0

1 Cheltuieli privind marfurile

2 Cheltuieli cu materiileprime 1053384 1158992 1257493 1314068 1379763

3 Cheltuieli cu materialele consumabile 67637 74400 80355 84368 88

4 Cheltuieli cu energia si apa 20131 22493 24291 25509 26

5 Altecheltuieli materiale 15816 16000 17273 18141 18

17

6 Cheltuieli cu serviciile executate de terti 86193 94798 102379107497 111

7 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate 19375 21297 23002 24149 24899

8 Cheltuieli cu personalul angajat 0 0 0 0 0

9 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 0 0 0 0 0

10 Alte cheltuieli exploatare 0 0 0 0 0

11 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele 40399 40399 40399 40399 40399

2222222111111

L Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA726438 788190 978547 1097283 1203032

M Plati pentru impozite si taxe (M1 + M2)

289180 339905 389938 437397 479659

M1 TVA de platit 106433 162224 185922 208482 228563

M2 Impozit pe profit 151746 177685 204401 228914

251069

N1 Rambursari de credite pe termen scurtN2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurtO1 DividendeP

Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1)

P Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2 + O1)

289180 339905 389938 437397 479659

Q Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) 434158 513908 588609 659886 700035II FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)R Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) 434158 513908 588609 659886 700035

S Disponibil de numerar al lunii precedenteDisponibil de numerar curent (S+R) 202425 636443 1150492 1739101 23989

T 636443 1150192 1739101 2398984 31223

D4 Indicatorii financiari

Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in lei) ndash 8052792035 lei

MII LEI___________________________________________________________________________Specificare AN 1 AN 2 AN 3 AN 4 AN 5___________________________________________________________________________Veniturile din exploatare (Ve)

1702752 1917815 2115750 2278500 2433500___________________________________________________________________________Cheltuieli de exploatare (Ce)

1104449 1210170 1303563 1366718 1433043___________________________________________________________________________

18

Rezultatul din exploatare (Re) = Se calculeaza Re = Ve ndash Ce - minim 10 din Ve

598303 707645 812187 911782 1000457___________________________________________________________________________

Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit

451051 533058 612045 686743 753248___________________________________________________________________________

Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)

Se calculeaza Dr= ViPn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)Pn

unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr ndash este=gt26 ANI

Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = PnVi x 100 () Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate

6 7 8 9 9___________________________________________________________________________

Cheltuieli financiare (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________

Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL

___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)

434158 531908 588609 659886 700035

Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8___________________________________________________________________________

19

CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA

ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI

21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Specificare Ha din total din agricol

Suprafaţa totală 530 1000 -

Teren agricol 300 150 1000

Teren arabil

- din care irigat

150 300 30

10 300 30

Păşuni naturale 30 400 40

Facircneţe naturale 20 300 30

Livezi 10 700 70

Vii 10 400 40

Teren neproductiv 100 10

Condiţii naturale

a) Temperatura medie anuală 125 grade Chelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipb) Precipitaţii medii anualehelliphelliphelliphellip450-550 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

c)Tipul de sol predominant textura panta ( argile nisipuri si prundisuri)luturile loessoide

de pe suprfafetele mai inalte slab inclinate)

Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi

Porumb = asigura recolte pe soluri variate insa rezultatele cele mai bune se obtin pe soluri adanci fertileluto-nisipoasa Pe solurile cu phlt58 se impune amendarea acestora Nu sunt favorabile solurile argiloase tasate compacte

GracircuSolurile lutoase şi lutoargiloase cu fertilitate naturală ridicată sunt cele mai potrivite pentru cultura gracircului Solurile cu exces de umiditate sau cele uşoare foarte permeabile nu sunt potrivite pentru gracircu Limitele optime de pH sunt de 6-75 iar icircn condiţiile solurilor mai acide

sau alcaline se impune lucrarea de cercetare a pH-ului prin amendareDin punct de vedere al tipului de sol gracircul realizează cele mai mari producţii pe solurile cernoziomice şi brun roşcate

Soia = are o capacitate ridicata de adaptare dar cele mai bune rezultate se obtin in zona temperatecaldacu umiditate suficienta si soluri propice

Fata de sol cerintele sunt ridicate necesitand terenul cu textura mijlocie bogate in humusph-ul neutru bine aprovizionate in fosforpotasiucalciu cum ar ficernoziomurilesolurile bun roscatealuviale

22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)

Porumb = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

Gracircu = genul Triticum aestivum L) este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Faina de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale

Soia = se cultiva in primul rand pentru continutul ridicat de boabe in substante proteice (27-50) si grasimi(17-27) Semintele se pot utiliza in hrana oamenilorin obtinerea de furaje concentrate si pentru extragerea uleiului

Uleiul se utilizeaza pentru consumla prepararea margarineia vopselelorpentru picturaa maselor plastice iar sroturile si turtele in furajarea animalelor

Planta intreaga se utilizeaza ca furajca ingrasamant verde

Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cuturii

21

PORUMB

RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumiiHIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta

HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz

GRAcircU

Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţieGRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric

22

SOIACele mai importante soiurile romanesti de soia sunt ROMANESC 99 ATLAS COLUMNA TRIUMF DANUBIAN Soiul ROMANESC 99Caractere morfologiceInaltimea plantei 92 -100 cmInaltimea insertiei primei pastai 15 - 18 cmCuloarea bobului galbena cu hilul cenusiuMMB 150 -180 gInsusiri fiziologiceGrupa de precocitate timpuriu (00)Perioada de vegetatie 105 -117 zilePrezinta rezistenta la foarte buna la cadere scuturare medie la secetaRezistenta la boli buna la mozaicul soiei arsura bacteriana medie la manaInsusiri de calitateContinutul in proteina 39-44 Continutul in grasimi 19 - 22 5ProductiaProductia la irigat 4000 kg haProductia la neirigat 3000 kg haDensitatea recomandata 450 -500 mii planteha Soiul ATLASCaractere morfologiceInaltimea plantei 90 -95 cmInaltimea insertiei primei pastai 14 - 16 cmCuloarea bobului galbena cu hilul galbenMMB 150 -200 gInsusiri fiziologiceGrupa de precocitate timpuriu (00)Perioada de vegetatie 105 -120 zilePrezinta rezistenta la foarte buna la cadere scuturare medie la secetaRezistenta la boli mediu la mozaicul soiei arsura bacteriana medie sensibil la manaInsusiri de calitateContinutul in proteina 385-42 Continutul in grasimi 195 - 23 5ProductiaProductia la irigat 3700 kg haProductia la neirigat 2900 kg haDensitatea recomandata 400 -500 mii planteha

23

23 Intocmirea asolamentului

Asolamentul

reprezintatilde impartirea terenurilor in sole (tarlale) pe care plantele de cultura se succed in timp si spatiu intr-o ordine bine stabilita si pe care se aplica sisteme rationale de lucrare a solului de fertilizare si de protectie a culturii in vederea cresterii fertilitatii solului a sporirii cantitative si calitative a productiilor agricole

Sola (tarlaua)

este suprafata de teren din cadrul asolamentului cu sol omogen pe care se cultiva o singura specie Sola este delimitata de sosele drumuri cai ferate vetre de sat paduri canale etc suprafata unei sole depinde de zona relief tipul asolamentului

Sola mixtatilde (combinata)

este suprafat de tren din cadrul asolamentului cu sol omogen pe care se cultiva doua trei specii cu insusiri biologice asemanatoare (mazare soia fasole) in cadrul solei mixte plantele pot ocupa suprafete egale sau diferite

Parcela

este o subdiviziune a solei mixte delimitata de limite naturale sau antropice avand o singura categorie de folosinta pe care se cultiva o singura specie in cazul terenurilor plane parcela corespunde solei iar in cazul terenurilor framantate mai multe parcele la un loc formeaza o sola mixta

Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 530Suprafaţa medie a solei 170

24

Tabelul 2

Schema rotaţiei culturilor

Rotatia culturilor este cunoscuta din cele mai vechi timpuri si a aparut ca o necesitate in dezvoltarea agriculturii Importanta rotatiei culturilor consta in contributia la sporirea fertilitatii solului cu ajutorul chiar al plantelor cultivate peteren oranduite dupa un plan special in acest scop

Rotatia permite folosirea stiintifica diferentiata a categoriilor de terenuri dintr-o exploatatie agricola sau la orice proprietar de pamant indiferent de marimea acesteia si inlesneste planificarea anticipata a sarcinilor agricole cum sunt sistemul de lucrare a solului aplicarea ingrasamintelor combaterea bolilor si daunatorilor combaterea buruienilor recoltarea si depozitarea productiei

Rotatia culturilor contribuie substantial la rezolvarea atat a problemelor agrotehnice cat si a celor economice si organizatorice rezultand in final marirea productiei si a productivitatii muncii la toate plantele cultivate

SOLAANUL 2010 2011 2012I porumb grau soia

II grau porumb soia

III soia grau porumb

25

CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ

31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole

Tabelul 3

Date iniţiale

CulturaSupraf

aţa - ha (Si)

Nota de bonitare pentru condiţiile

ecologice (Pi)

Corecţia pt distanţă şi felul drumului (k)

Coeficient de

potenţare (c)

Producţia medie

realizată

USporumb 200 70 015 15 6500US2grau 200 80 017 14 4500USsoia 130 90 020 12 3000TOTAL

1) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)

US1porumb =13075=9100Ni = Si x Pi USgrau 13080=10400

USsoia=13090=11700TOTAL =31200

2) Nota medie ponderată de bonitare

Nporumb=

Ngrau=

Nsoia=

3)Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare

=9285

Pkg grau= 5625

Pkg soia = 3333

26

4) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x k

Suprafaţă x coeficient corecţie130 015 USporumb 195130 017 USgrau 221130 020 USsoia 26

5)Nota de bonitare recalculată (Nbr)

Nbr = Nota totală de bonitare9100

ndash Corecţia195 US porumb 9080

Nbr = 10400 - 221 US grau 10377Nbr = 1170 - 26 US soia 11674

6)Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)

Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)

9080x

Coeficient de potenţare

15

USporumb 13620

Ntp = 10377 x 14 USgrau 14527Ntp = 11674 x 12 USsoia 15176

7) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)

Pt =

Nota totală de bonitare potenţată (Ntp)

13620

x

Producţia ce revine pe un

punct de bonitare

P(kgpunct)

9285USporumb 126461

7

145275625

USgrau 817143

15176 3333 USsoia 505816TOTAL= 258757

6

8) Producţia medie la hectar Pmc1

Pmc

prumb

= Producţia totală1264617

Suprafaţa totală130

=9727

Rezultatele pentru celelalte culturi

27

Pmc grau=817143130=6285

Pmc soia=505816130=3890

28

32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de

producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn

considerare şi pierderile rezultate prin levigare

Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha

separat pentru cele 3 culturi icircn parte

Tabelul 4

Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice

Nr Crt

SPECIFICARE UM CULTURA

porumb grau soiaN P K N P K N P K

1 Producţie medie

Kgha 9727 6285 3890

2 Consum specific

Kg sat

22 21 20 20 17 30 25 18 20

3 Sa de administrat

Kg 213 204 194 1257 1068 1885 972 70 778

4 Sa icircn sol Kg 45 31 30 40 25 42 28 19 305 Diferenţa de

admKg sa

168 173 164 857 818 1465 692 51 478

6 Pierderi prin levigare

13 5 7 13 6 8 12 4 7

7 Cant pierdută prin levigare

Kg sa

2184 865 1148 111 49 1172 83 20 334

8 Total sa de administrat

Kg 1898 1816 1754 868 867 1582 775 57 511

9 Tipul de icircngrăşămacircnt

NO4NO3 Super P c

Sare de K

NO4NO3

Super P c Sare de K

NO4NO3

Super P c

Sare de K

10 Conţinutul in sa a icircngr

Kgt 345 400 400 345 400 400 345 400 400

11 Doza de icircngr de administrat

kg 5501 454 4385 2515 2167 3955 2246 1425 1277

33 PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia

producţiile medii şi totale (tabelul 5)

Tabelul 5

29

Icircntocmirea planului de cultură

Cultura Suprafaţa (ha)

Producţii medii (kgha)

Producţia totală (t)

Preţ livrare (leikg)

PORUMB 200 9727 9727 070 GRAU 200 6285 6285 060 SOIA 130 3890 3890 120

34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se

icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn

acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului

lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele

financiare necesare pentru aprovizionare

DATELE NECESARE

1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei

2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte

3 Culturile premergătoare

4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi

5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor

6 Perioada de executare şi data lucrării

7 Mijloacele cu care se execută lucrarea

8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice

9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii

10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare

11 Amortismentul specific

12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota

pentru cheltuielile de aprovizionare

13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)

MODUL DE LUCRU

1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică

icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată

30

2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada

optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări

3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale

4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar

fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu

tariful pe ziom corespunzător

5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru

CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei

care reprezintă fondul de salarii

6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire

7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea

materialului folosit

8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor

materialelor se obţin cheltuielile de producţie

9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se

determină cheltuielile de producţie

10 După fiecare trimestru se fac totalurile

11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs

31

32

33

34

35

36

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura ___GRAcircU________

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente (tractor plus

semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen optim

folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrarea 5P ndash randamentul zilnic al maşinii

= agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m) 36V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră) 6000mht ndash durata zilei de lucru (ore) 8 hH ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

= ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) 125 cm distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor tractorului (c) 15

cm

= m

38

m

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

=25

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg) 240 kgd ndash lungimea roţii semănătorii (m) 174 mB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m) 36 mO ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii 20

=

5Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare a

semănătorii (kg) 400dm 3Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha) 240kghaB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m) 36 m

= m

~n ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

39

=

5Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatului 4 me ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii 15 m

=34+15=135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

6 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

=2362=144m

~n cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

=

40

Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre punctele de alimentare se calculează după formula

=136=36(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

7 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

=4001=400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

8 =4000801=320kg9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele

Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

=

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min) 30 minCm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

11 =

12 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

13 Nr saci=

41

N Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 14

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 4-semănători nr 4

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 56

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1852-lăţime m-suprafaţă ha 390

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 130-lăţime m 390-suprafaţă 130

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 1006-stacircnga m 25

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 240

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 320

10Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 4

-pt transportul seminţelor

nr 6

-total nr 10

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr --tractor+remorcă nr --auto-camion nr 1

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 336

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape

42

1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medie kghaNsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control)Nb - număr mediu de boabe icircn spiceMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3510000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

Nstha=

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de control

43

d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectarNb - număr mediu de boabe pe ştiuleteMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)

CAPITOLUL IVDETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI

CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al producţiei

medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură cu raportul

dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza costurilor şi

44

cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de activitate cerut de

menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de rentabilitate se poate proiecta

volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului critic pentru

a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă aceasta trebuie introdusă

icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat sau cu profit

programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici profit nici

pierderi

Determinarea cantitativă si reprezentarea grafică a PC la cultura de porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

45

11 Incarcat transportat t 715 1573 0096

22 Adm si deservit ha 130 27121 0165

33 Descarcat t 7150 0 0

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 21667 1325

TOTALTOTAL 259521 1586

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

46

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0178

22 Erbicidat si desrvit ha 130 28451 1422

33 Discuit si preg pat germinativ ha 130 678026 33901

44 Semanat + deservit ha 130 52813 2640

55 Prasit mecani 1 si manual 1 ha 130 1300 65

66 Prasit mecani 2 si manual 2 ha 130 70414 3520

TOTALTOTAL 963279 48161

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu Porumb (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb- fără profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 10000 leit

Productia totală de porumb PT= 1635 t

Suprafata cultivată cu porumb S = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

47

X= (CFha)(Pv-CVt) = 48161 ( 10 - 5891 ) = 11720 tha = 11000720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 11720 tha 10000 leit = 117200 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 117200 leiha = 117248161 leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de 1264510 la preţul de 7

lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei

(8175 kg ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

48

PROFIT

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

49

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 1000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1635000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1635000 200 = 8175 leiha

Productia medie de 8175 kgha la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 48161 + 8175 ) ( 10ndash 5891 )= 201256 tha =

2001256 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 201256 tha 5891 leit = 11855 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 11855 leiha = 60016 leiha

50

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

51

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 259521 259521

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 2218604 2218604

Ch variabile totale CVT lei 963279 963279

Ch variabile t CVt leit 5891 5891

Ch fixe totale CF lei 963279 963279

Ch fixe ha CFha leiha 48161 48161

Profit programat total Pr lei - 1635000

Profit programat ha Prha leiha - 8175

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1100720 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 2001256

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 938 0326

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 101298 74424

Pret de vacircnzare t Pv leit 10000 10000

Suprafata cultivată S ha 200 200

52

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE GRAU

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 261 3132 0001

22 Descarcat t 261 0 0

33 Adm So deservit ha 21 5068 0309

44 Arat 25 cm+grapat ha 21 1470 0899

55 Discuit si perg pat germ ha 21 6391 0390

66 Semanat si deservit sem ha 210 6222 0380

TOTALTOTAL 3241232 1989

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

53

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Administrat si desevit ha 200 5068 2534

22 Transport apa prep sol mii l 63 756 0378

33 Erbicidat si deservit ha 200 168 084

44 Recoltat creale paioase t 588 1568 784

55 Balotat deservit presa t 1512 20353 10176

TOTALTOTAL 43537 21768

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu grau (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - fără profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 600107312 1635 = 367038 leit

Productia medie de grau la punctul critic (X)

54

X= (CFha)(Pv-CVt) =238611 ( 8 - 367038 ) = 0664 tha =

664 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 0664 tha 8000 leit = 5316674 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 238611 leiha+ 5316674 leiha = 5555285

leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

grau icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de grau la preţul de 8 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (8175kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

55

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de graundash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

56

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - cu profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 13080000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =600107312 1635 =

367038 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 7563821 200 = 37819105

leiha

Productia medie de grau la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 238611 + 37819105 ) ( 8000 - 367038 )= 0498

tha = 498 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 04985 tha 8000 leit = 3988 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =238611 leiha+ 3988 leiha = 422611

leiha

57

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de grau ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

58

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de grau

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 3241232 3241232

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1112468 1112468

Ch variabile totale CVT lei 600107312 600107312

Ch variabile t CVt leit 367038 367038

Ch fixe totale CF lei 43537 43537

Ch fixe ha CFha leiha 21768 21768

Profit programat total Pr lei - 7563828

Profit programat ha Prha leiha - 8000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 664 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 498

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 5316674 3988

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 5555285 4226674

Pret de vacircnzare t Pv leit 8000 8000

Suprafata cultivată S ha 200 200

59

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE SOIA

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 195 429 8483

22 Descarcat t 195 0 0

33 Adm Si deservit ha 130 73965 0019

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 2166666 0556

TOTALTOTAL 2283531 9058

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

60

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0275

22 Erbicidat si deservit h 130 284511 2188

33 Discuit si preg Pat germ h 130 834782 6421

44 Semanat + deservit h 130 650 5

55 Recoltat soia t 3 7857 0060

66 Balotat deservit presa t 41 902 0069

TOTALTOTAL 182192 14013

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu soia (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia- fără profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =4091438 505700 = 0008 leit

Productia medie de soia la punctul critic (X)

61

X= (CFha)(Pv-CVt) = 14013 ( 3 - 0008 ) = 4683 tha = 4683

kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt =4683 tha 4091438 leit = 19160204 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+19160204 leiha = 19174217

leiha

Nivelul producţiei de 3890 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

soia icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de soia la preţul de 3 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (3890 kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soiandash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

63

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia - cu profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1517100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 4091438 505700 = 0008

leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1517100000 130 = 11670000

leiha

Productia medie de soia la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 14013 +11670000 ) ( 3 -0008 )= 3900405753

tha = 3900405 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 3900405753 tha 0008 leit = 31203 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+ 31203 leiha = 45216

leiha

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soia ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

65

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de soia

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 2283531 2283531

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1807907 1807907

Ch variabile totale CVT lei 4091438 4091438

Ch variabile t CVt leit 0008 0008

Ch fixe totale CF lei 182192 182192

Ch fixe ha CFha leiha 14013 14013

Profit programat total Pr lei - 1517100000

Profit programat ha Prha leiha - 11670000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 4683 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 3900405753

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 19160204 31203

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 19174213 45216

Pret de vacircnzare t Pv leit 3000 3000

Suprafata cultivată S ha 130 130

CONCLUZII SI RECOMANDARI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape3) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor4) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb

66

Productie principala 9727Productie secundara 12320Grau Productie principala 6289Productia secundara 7100SoiaProductie principala 3890Productie secundara 4100Efectuand eficienta celor trei culturi in urma rezultatelor acestora am observat ca cultura cea mai favorabila este porumbul urmata de cultura grauluiPe viitor cea mai buna cultura atat cantitativa cat si calitativa este cultura porumbului

Porumbul = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

67

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • PF Budianu Florin-Cristian s-a infiintat ca persoana fizica autorizata in luna iulie 2009 si a mai desfasurat activitate in acest domeniu activitate privata trei ani timp in care intr-o fabrica modernizata a fabricat produse lactate iar in ultimul branzeturi astfel a capatat experienta in aceasta activitate avand un atuu in plus pentru a o desfasura in continuare prin proiectul propus activitate fabricarea produselor lactate si branzeturilor intr-o fabrica construita conform standardelor Uniunii Europene in acest domeniu
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
          • Indicatori
          • Volume
            • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
            • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
              • C PREZENTAREA PROIECTULUI
                • C1 Obiectivele proiectului
                  • Indicatori
                  • Volume
                    • C3 Managementul proiectului
                    • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
                    • C6 Graficul estimat al proiectului
                    • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
                      • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                        • D1 Bazele de productie
                        • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D4 Indicatorii financiari
                        • Tabelul 1
                          • Tabelul 3
                            • N Centralizarea datelor
Page 17: Management in Agricultura

Euro 80 80 100 100 10018 Rezultatul financiar al exercitiului Mii Lei 3100 3100 3875 3875 3875

Euro 80 80 100 100 10019 Rezultatul brut al exercitiului Mii Lei

601403710744 816061 915656 1004300

Euro 15546 18373 21095 23670 2596220 Impozit pe profit Mii Lei 15036 177685 204015 228913 251082

Euro 3887 4592 2574 5917 649121 Profit net Mii Lei 451051 533058 612045 686743 753248

Euro 11660 13781 15820 17752 19471

D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )

Flux de numerar - previziuni Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5OPERATIUNEAPERIOADA

MII LEI I ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE 0 0 0 0 0A Total intrari de lichiditati din (A1+A2+A3)

A1 Aport la capitalul social si contul intreprinzatoruluiA2 Vanzari de active inclusiv TVA 0 0 0 0 0A3 Credite pe termen lung din care (A31 + A32) A31 Imprumut BancaA 32 Grant SAPARD 0 0 0 0 0

B Total iesiri de lichiditati prin (B1+B2+B3)B1 Achizitii de active fixe corporale inclusiv TVAB2 Achizitii de active fixe necorporale inclusiv TVAB3 Cresterea investitiilor in curs 0 0 0 0 0

C ExcedentDeficit de lichiditati (A-B) 0 0 0 0 0D1 Rambursari de Credite pe termen mediu si lung din care (D11+ D12) D11 Rate la imprumutul Banca D12 Rate la alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0 0 0D2 Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung din care (D21+D22) D21 La imprumutul Banca D22 La alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0 0 0

E Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2)

II ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI 1307275 1472387 1624350 1749300 1868300F Incasari din activitatea de exploatare inclusiv TVA ( F1)

2026276 2282199 2517742 2711415 2895F1 Vanzari varianta cu proiect

G Incasari din activitatea financiaraH Credite pe termen scurt 1307275 1472387 1624350 1749300 1868300K Plati pentru activitatea de exploatare inclusiv TVA

(dupa caz) din care0 0 0 0 0

1 Cheltuieli privind marfurile

2 Cheltuieli cu materiileprime 1053384 1158992 1257493 1314068 1379763

3 Cheltuieli cu materialele consumabile 67637 74400 80355 84368 88

4 Cheltuieli cu energia si apa 20131 22493 24291 25509 26

5 Altecheltuieli materiale 15816 16000 17273 18141 18

17

6 Cheltuieli cu serviciile executate de terti 86193 94798 102379107497 111

7 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate 19375 21297 23002 24149 24899

8 Cheltuieli cu personalul angajat 0 0 0 0 0

9 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 0 0 0 0 0

10 Alte cheltuieli exploatare 0 0 0 0 0

11 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele 40399 40399 40399 40399 40399

2222222111111

L Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA726438 788190 978547 1097283 1203032

M Plati pentru impozite si taxe (M1 + M2)

289180 339905 389938 437397 479659

M1 TVA de platit 106433 162224 185922 208482 228563

M2 Impozit pe profit 151746 177685 204401 228914

251069

N1 Rambursari de credite pe termen scurtN2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurtO1 DividendeP

Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1)

P Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2 + O1)

289180 339905 389938 437397 479659

Q Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) 434158 513908 588609 659886 700035II FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)R Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) 434158 513908 588609 659886 700035

S Disponibil de numerar al lunii precedenteDisponibil de numerar curent (S+R) 202425 636443 1150492 1739101 23989

T 636443 1150192 1739101 2398984 31223

D4 Indicatorii financiari

Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in lei) ndash 8052792035 lei

MII LEI___________________________________________________________________________Specificare AN 1 AN 2 AN 3 AN 4 AN 5___________________________________________________________________________Veniturile din exploatare (Ve)

1702752 1917815 2115750 2278500 2433500___________________________________________________________________________Cheltuieli de exploatare (Ce)

1104449 1210170 1303563 1366718 1433043___________________________________________________________________________

18

Rezultatul din exploatare (Re) = Se calculeaza Re = Ve ndash Ce - minim 10 din Ve

598303 707645 812187 911782 1000457___________________________________________________________________________

Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit

451051 533058 612045 686743 753248___________________________________________________________________________

Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)

Se calculeaza Dr= ViPn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)Pn

unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr ndash este=gt26 ANI

Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = PnVi x 100 () Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate

6 7 8 9 9___________________________________________________________________________

Cheltuieli financiare (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________

Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL

___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)

434158 531908 588609 659886 700035

Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8___________________________________________________________________________

19

CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA

ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI

21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Specificare Ha din total din agricol

Suprafaţa totală 530 1000 -

Teren agricol 300 150 1000

Teren arabil

- din care irigat

150 300 30

10 300 30

Păşuni naturale 30 400 40

Facircneţe naturale 20 300 30

Livezi 10 700 70

Vii 10 400 40

Teren neproductiv 100 10

Condiţii naturale

a) Temperatura medie anuală 125 grade Chelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipb) Precipitaţii medii anualehelliphelliphelliphellip450-550 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

c)Tipul de sol predominant textura panta ( argile nisipuri si prundisuri)luturile loessoide

de pe suprfafetele mai inalte slab inclinate)

Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi

Porumb = asigura recolte pe soluri variate insa rezultatele cele mai bune se obtin pe soluri adanci fertileluto-nisipoasa Pe solurile cu phlt58 se impune amendarea acestora Nu sunt favorabile solurile argiloase tasate compacte

GracircuSolurile lutoase şi lutoargiloase cu fertilitate naturală ridicată sunt cele mai potrivite pentru cultura gracircului Solurile cu exces de umiditate sau cele uşoare foarte permeabile nu sunt potrivite pentru gracircu Limitele optime de pH sunt de 6-75 iar icircn condiţiile solurilor mai acide

sau alcaline se impune lucrarea de cercetare a pH-ului prin amendareDin punct de vedere al tipului de sol gracircul realizează cele mai mari producţii pe solurile cernoziomice şi brun roşcate

Soia = are o capacitate ridicata de adaptare dar cele mai bune rezultate se obtin in zona temperatecaldacu umiditate suficienta si soluri propice

Fata de sol cerintele sunt ridicate necesitand terenul cu textura mijlocie bogate in humusph-ul neutru bine aprovizionate in fosforpotasiucalciu cum ar ficernoziomurilesolurile bun roscatealuviale

22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)

Porumb = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

Gracircu = genul Triticum aestivum L) este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Faina de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale

Soia = se cultiva in primul rand pentru continutul ridicat de boabe in substante proteice (27-50) si grasimi(17-27) Semintele se pot utiliza in hrana oamenilorin obtinerea de furaje concentrate si pentru extragerea uleiului

Uleiul se utilizeaza pentru consumla prepararea margarineia vopselelorpentru picturaa maselor plastice iar sroturile si turtele in furajarea animalelor

Planta intreaga se utilizeaza ca furajca ingrasamant verde

Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cuturii

21

PORUMB

RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumiiHIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta

HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz

GRAcircU

Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţieGRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric

22

SOIACele mai importante soiurile romanesti de soia sunt ROMANESC 99 ATLAS COLUMNA TRIUMF DANUBIAN Soiul ROMANESC 99Caractere morfologiceInaltimea plantei 92 -100 cmInaltimea insertiei primei pastai 15 - 18 cmCuloarea bobului galbena cu hilul cenusiuMMB 150 -180 gInsusiri fiziologiceGrupa de precocitate timpuriu (00)Perioada de vegetatie 105 -117 zilePrezinta rezistenta la foarte buna la cadere scuturare medie la secetaRezistenta la boli buna la mozaicul soiei arsura bacteriana medie la manaInsusiri de calitateContinutul in proteina 39-44 Continutul in grasimi 19 - 22 5ProductiaProductia la irigat 4000 kg haProductia la neirigat 3000 kg haDensitatea recomandata 450 -500 mii planteha Soiul ATLASCaractere morfologiceInaltimea plantei 90 -95 cmInaltimea insertiei primei pastai 14 - 16 cmCuloarea bobului galbena cu hilul galbenMMB 150 -200 gInsusiri fiziologiceGrupa de precocitate timpuriu (00)Perioada de vegetatie 105 -120 zilePrezinta rezistenta la foarte buna la cadere scuturare medie la secetaRezistenta la boli mediu la mozaicul soiei arsura bacteriana medie sensibil la manaInsusiri de calitateContinutul in proteina 385-42 Continutul in grasimi 195 - 23 5ProductiaProductia la irigat 3700 kg haProductia la neirigat 2900 kg haDensitatea recomandata 400 -500 mii planteha

23

23 Intocmirea asolamentului

Asolamentul

reprezintatilde impartirea terenurilor in sole (tarlale) pe care plantele de cultura se succed in timp si spatiu intr-o ordine bine stabilita si pe care se aplica sisteme rationale de lucrare a solului de fertilizare si de protectie a culturii in vederea cresterii fertilitatii solului a sporirii cantitative si calitative a productiilor agricole

Sola (tarlaua)

este suprafata de teren din cadrul asolamentului cu sol omogen pe care se cultiva o singura specie Sola este delimitata de sosele drumuri cai ferate vetre de sat paduri canale etc suprafata unei sole depinde de zona relief tipul asolamentului

Sola mixtatilde (combinata)

este suprafat de tren din cadrul asolamentului cu sol omogen pe care se cultiva doua trei specii cu insusiri biologice asemanatoare (mazare soia fasole) in cadrul solei mixte plantele pot ocupa suprafete egale sau diferite

Parcela

este o subdiviziune a solei mixte delimitata de limite naturale sau antropice avand o singura categorie de folosinta pe care se cultiva o singura specie in cazul terenurilor plane parcela corespunde solei iar in cazul terenurilor framantate mai multe parcele la un loc formeaza o sola mixta

Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 530Suprafaţa medie a solei 170

24

Tabelul 2

Schema rotaţiei culturilor

Rotatia culturilor este cunoscuta din cele mai vechi timpuri si a aparut ca o necesitate in dezvoltarea agriculturii Importanta rotatiei culturilor consta in contributia la sporirea fertilitatii solului cu ajutorul chiar al plantelor cultivate peteren oranduite dupa un plan special in acest scop

Rotatia permite folosirea stiintifica diferentiata a categoriilor de terenuri dintr-o exploatatie agricola sau la orice proprietar de pamant indiferent de marimea acesteia si inlesneste planificarea anticipata a sarcinilor agricole cum sunt sistemul de lucrare a solului aplicarea ingrasamintelor combaterea bolilor si daunatorilor combaterea buruienilor recoltarea si depozitarea productiei

Rotatia culturilor contribuie substantial la rezolvarea atat a problemelor agrotehnice cat si a celor economice si organizatorice rezultand in final marirea productiei si a productivitatii muncii la toate plantele cultivate

SOLAANUL 2010 2011 2012I porumb grau soia

II grau porumb soia

III soia grau porumb

25

CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ

31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole

Tabelul 3

Date iniţiale

CulturaSupraf

aţa - ha (Si)

Nota de bonitare pentru condiţiile

ecologice (Pi)

Corecţia pt distanţă şi felul drumului (k)

Coeficient de

potenţare (c)

Producţia medie

realizată

USporumb 200 70 015 15 6500US2grau 200 80 017 14 4500USsoia 130 90 020 12 3000TOTAL

1) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)

US1porumb =13075=9100Ni = Si x Pi USgrau 13080=10400

USsoia=13090=11700TOTAL =31200

2) Nota medie ponderată de bonitare

Nporumb=

Ngrau=

Nsoia=

3)Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare

=9285

Pkg grau= 5625

Pkg soia = 3333

26

4) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x k

Suprafaţă x coeficient corecţie130 015 USporumb 195130 017 USgrau 221130 020 USsoia 26

5)Nota de bonitare recalculată (Nbr)

Nbr = Nota totală de bonitare9100

ndash Corecţia195 US porumb 9080

Nbr = 10400 - 221 US grau 10377Nbr = 1170 - 26 US soia 11674

6)Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)

Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)

9080x

Coeficient de potenţare

15

USporumb 13620

Ntp = 10377 x 14 USgrau 14527Ntp = 11674 x 12 USsoia 15176

7) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)

Pt =

Nota totală de bonitare potenţată (Ntp)

13620

x

Producţia ce revine pe un

punct de bonitare

P(kgpunct)

9285USporumb 126461

7

145275625

USgrau 817143

15176 3333 USsoia 505816TOTAL= 258757

6

8) Producţia medie la hectar Pmc1

Pmc

prumb

= Producţia totală1264617

Suprafaţa totală130

=9727

Rezultatele pentru celelalte culturi

27

Pmc grau=817143130=6285

Pmc soia=505816130=3890

28

32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de

producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn

considerare şi pierderile rezultate prin levigare

Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha

separat pentru cele 3 culturi icircn parte

Tabelul 4

Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice

Nr Crt

SPECIFICARE UM CULTURA

porumb grau soiaN P K N P K N P K

1 Producţie medie

Kgha 9727 6285 3890

2 Consum specific

Kg sat

22 21 20 20 17 30 25 18 20

3 Sa de administrat

Kg 213 204 194 1257 1068 1885 972 70 778

4 Sa icircn sol Kg 45 31 30 40 25 42 28 19 305 Diferenţa de

admKg sa

168 173 164 857 818 1465 692 51 478

6 Pierderi prin levigare

13 5 7 13 6 8 12 4 7

7 Cant pierdută prin levigare

Kg sa

2184 865 1148 111 49 1172 83 20 334

8 Total sa de administrat

Kg 1898 1816 1754 868 867 1582 775 57 511

9 Tipul de icircngrăşămacircnt

NO4NO3 Super P c

Sare de K

NO4NO3

Super P c Sare de K

NO4NO3

Super P c

Sare de K

10 Conţinutul in sa a icircngr

Kgt 345 400 400 345 400 400 345 400 400

11 Doza de icircngr de administrat

kg 5501 454 4385 2515 2167 3955 2246 1425 1277

33 PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia

producţiile medii şi totale (tabelul 5)

Tabelul 5

29

Icircntocmirea planului de cultură

Cultura Suprafaţa (ha)

Producţii medii (kgha)

Producţia totală (t)

Preţ livrare (leikg)

PORUMB 200 9727 9727 070 GRAU 200 6285 6285 060 SOIA 130 3890 3890 120

34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se

icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn

acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului

lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele

financiare necesare pentru aprovizionare

DATELE NECESARE

1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei

2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte

3 Culturile premergătoare

4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi

5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor

6 Perioada de executare şi data lucrării

7 Mijloacele cu care se execută lucrarea

8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice

9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii

10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare

11 Amortismentul specific

12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota

pentru cheltuielile de aprovizionare

13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)

MODUL DE LUCRU

1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică

icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată

30

2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada

optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări

3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale

4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar

fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu

tariful pe ziom corespunzător

5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru

CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei

care reprezintă fondul de salarii

6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire

7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea

materialului folosit

8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor

materialelor se obţin cheltuielile de producţie

9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se

determină cheltuielile de producţie

10 După fiecare trimestru se fac totalurile

11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs

31

32

33

34

35

36

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura ___GRAcircU________

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente (tractor plus

semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen optim

folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrarea 5P ndash randamentul zilnic al maşinii

= agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m) 36V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră) 6000mht ndash durata zilei de lucru (ore) 8 hH ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

= ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) 125 cm distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor tractorului (c) 15

cm

= m

38

m

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

=25

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg) 240 kgd ndash lungimea roţii semănătorii (m) 174 mB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m) 36 mO ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii 20

=

5Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare a

semănătorii (kg) 400dm 3Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha) 240kghaB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m) 36 m

= m

~n ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

39

=

5Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatului 4 me ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii 15 m

=34+15=135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

6 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

=2362=144m

~n cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

=

40

Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre punctele de alimentare se calculează după formula

=136=36(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

7 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

=4001=400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

8 =4000801=320kg9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele

Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

=

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min) 30 minCm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

11 =

12 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

13 Nr saci=

41

N Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 14

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 4-semănători nr 4

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 56

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1852-lăţime m-suprafaţă ha 390

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 130-lăţime m 390-suprafaţă 130

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 1006-stacircnga m 25

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 240

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 320

10Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 4

-pt transportul seminţelor

nr 6

-total nr 10

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr --tractor+remorcă nr --auto-camion nr 1

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 336

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape

42

1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medie kghaNsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control)Nb - număr mediu de boabe icircn spiceMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3510000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

Nstha=

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de control

43

d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectarNb - număr mediu de boabe pe ştiuleteMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)

CAPITOLUL IVDETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI

CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al producţiei

medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură cu raportul

dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza costurilor şi

44

cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de activitate cerut de

menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de rentabilitate se poate proiecta

volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului critic pentru

a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă aceasta trebuie introdusă

icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat sau cu profit

programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici profit nici

pierderi

Determinarea cantitativă si reprezentarea grafică a PC la cultura de porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

45

11 Incarcat transportat t 715 1573 0096

22 Adm si deservit ha 130 27121 0165

33 Descarcat t 7150 0 0

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 21667 1325

TOTALTOTAL 259521 1586

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

46

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0178

22 Erbicidat si desrvit ha 130 28451 1422

33 Discuit si preg pat germinativ ha 130 678026 33901

44 Semanat + deservit ha 130 52813 2640

55 Prasit mecani 1 si manual 1 ha 130 1300 65

66 Prasit mecani 2 si manual 2 ha 130 70414 3520

TOTALTOTAL 963279 48161

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu Porumb (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb- fără profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 10000 leit

Productia totală de porumb PT= 1635 t

Suprafata cultivată cu porumb S = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

47

X= (CFha)(Pv-CVt) = 48161 ( 10 - 5891 ) = 11720 tha = 11000720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 11720 tha 10000 leit = 117200 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 117200 leiha = 117248161 leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de 1264510 la preţul de 7

lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei

(8175 kg ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

48

PROFIT

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

49

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 1000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1635000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1635000 200 = 8175 leiha

Productia medie de 8175 kgha la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 48161 + 8175 ) ( 10ndash 5891 )= 201256 tha =

2001256 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 201256 tha 5891 leit = 11855 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 11855 leiha = 60016 leiha

50

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

51

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 259521 259521

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 2218604 2218604

Ch variabile totale CVT lei 963279 963279

Ch variabile t CVt leit 5891 5891

Ch fixe totale CF lei 963279 963279

Ch fixe ha CFha leiha 48161 48161

Profit programat total Pr lei - 1635000

Profit programat ha Prha leiha - 8175

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1100720 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 2001256

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 938 0326

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 101298 74424

Pret de vacircnzare t Pv leit 10000 10000

Suprafata cultivată S ha 200 200

52

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE GRAU

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 261 3132 0001

22 Descarcat t 261 0 0

33 Adm So deservit ha 21 5068 0309

44 Arat 25 cm+grapat ha 21 1470 0899

55 Discuit si perg pat germ ha 21 6391 0390

66 Semanat si deservit sem ha 210 6222 0380

TOTALTOTAL 3241232 1989

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

53

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Administrat si desevit ha 200 5068 2534

22 Transport apa prep sol mii l 63 756 0378

33 Erbicidat si deservit ha 200 168 084

44 Recoltat creale paioase t 588 1568 784

55 Balotat deservit presa t 1512 20353 10176

TOTALTOTAL 43537 21768

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu grau (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - fără profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 600107312 1635 = 367038 leit

Productia medie de grau la punctul critic (X)

54

X= (CFha)(Pv-CVt) =238611 ( 8 - 367038 ) = 0664 tha =

664 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 0664 tha 8000 leit = 5316674 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 238611 leiha+ 5316674 leiha = 5555285

leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

grau icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de grau la preţul de 8 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (8175kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

55

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de graundash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

56

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - cu profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 13080000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =600107312 1635 =

367038 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 7563821 200 = 37819105

leiha

Productia medie de grau la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 238611 + 37819105 ) ( 8000 - 367038 )= 0498

tha = 498 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 04985 tha 8000 leit = 3988 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =238611 leiha+ 3988 leiha = 422611

leiha

57

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de grau ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

58

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de grau

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 3241232 3241232

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1112468 1112468

Ch variabile totale CVT lei 600107312 600107312

Ch variabile t CVt leit 367038 367038

Ch fixe totale CF lei 43537 43537

Ch fixe ha CFha leiha 21768 21768

Profit programat total Pr lei - 7563828

Profit programat ha Prha leiha - 8000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 664 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 498

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 5316674 3988

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 5555285 4226674

Pret de vacircnzare t Pv leit 8000 8000

Suprafata cultivată S ha 200 200

59

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE SOIA

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 195 429 8483

22 Descarcat t 195 0 0

33 Adm Si deservit ha 130 73965 0019

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 2166666 0556

TOTALTOTAL 2283531 9058

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

60

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0275

22 Erbicidat si deservit h 130 284511 2188

33 Discuit si preg Pat germ h 130 834782 6421

44 Semanat + deservit h 130 650 5

55 Recoltat soia t 3 7857 0060

66 Balotat deservit presa t 41 902 0069

TOTALTOTAL 182192 14013

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu soia (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia- fără profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =4091438 505700 = 0008 leit

Productia medie de soia la punctul critic (X)

61

X= (CFha)(Pv-CVt) = 14013 ( 3 - 0008 ) = 4683 tha = 4683

kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt =4683 tha 4091438 leit = 19160204 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+19160204 leiha = 19174217

leiha

Nivelul producţiei de 3890 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

soia icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de soia la preţul de 3 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (3890 kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soiandash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

63

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia - cu profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1517100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 4091438 505700 = 0008

leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1517100000 130 = 11670000

leiha

Productia medie de soia la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 14013 +11670000 ) ( 3 -0008 )= 3900405753

tha = 3900405 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 3900405753 tha 0008 leit = 31203 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+ 31203 leiha = 45216

leiha

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soia ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

65

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de soia

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 2283531 2283531

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1807907 1807907

Ch variabile totale CVT lei 4091438 4091438

Ch variabile t CVt leit 0008 0008

Ch fixe totale CF lei 182192 182192

Ch fixe ha CFha leiha 14013 14013

Profit programat total Pr lei - 1517100000

Profit programat ha Prha leiha - 11670000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 4683 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 3900405753

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 19160204 31203

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 19174213 45216

Pret de vacircnzare t Pv leit 3000 3000

Suprafata cultivată S ha 130 130

CONCLUZII SI RECOMANDARI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape3) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor4) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb

66

Productie principala 9727Productie secundara 12320Grau Productie principala 6289Productia secundara 7100SoiaProductie principala 3890Productie secundara 4100Efectuand eficienta celor trei culturi in urma rezultatelor acestora am observat ca cultura cea mai favorabila este porumbul urmata de cultura grauluiPe viitor cea mai buna cultura atat cantitativa cat si calitativa este cultura porumbului

Porumbul = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

67

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • PF Budianu Florin-Cristian s-a infiintat ca persoana fizica autorizata in luna iulie 2009 si a mai desfasurat activitate in acest domeniu activitate privata trei ani timp in care intr-o fabrica modernizata a fabricat produse lactate iar in ultimul branzeturi astfel a capatat experienta in aceasta activitate avand un atuu in plus pentru a o desfasura in continuare prin proiectul propus activitate fabricarea produselor lactate si branzeturilor intr-o fabrica construita conform standardelor Uniunii Europene in acest domeniu
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
          • Indicatori
          • Volume
            • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
            • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
              • C PREZENTAREA PROIECTULUI
                • C1 Obiectivele proiectului
                  • Indicatori
                  • Volume
                    • C3 Managementul proiectului
                    • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
                    • C6 Graficul estimat al proiectului
                    • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
                      • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                        • D1 Bazele de productie
                        • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D4 Indicatorii financiari
                        • Tabelul 1
                          • Tabelul 3
                            • N Centralizarea datelor
Page 18: Management in Agricultura

6 Cheltuieli cu serviciile executate de terti 86193 94798 102379107497 111

7 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate 19375 21297 23002 24149 24899

8 Cheltuieli cu personalul angajat 0 0 0 0 0

9 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 0 0 0 0 0

10 Alte cheltuieli exploatare 0 0 0 0 0

11 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele 40399 40399 40399 40399 40399

2222222111111

L Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA726438 788190 978547 1097283 1203032

M Plati pentru impozite si taxe (M1 + M2)

289180 339905 389938 437397 479659

M1 TVA de platit 106433 162224 185922 208482 228563

M2 Impozit pe profit 151746 177685 204401 228914

251069

N1 Rambursari de credite pe termen scurtN2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurtO1 DividendeP

Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M+N1+N2+O1)

P Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2 + O1)

289180 339905 389938 437397 479659

Q Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) 434158 513908 588609 659886 700035II FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)R Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) 434158 513908 588609 659886 700035

S Disponibil de numerar al lunii precedenteDisponibil de numerar curent (S+R) 202425 636443 1150492 1739101 23989

T 636443 1150192 1739101 2398984 31223

D4 Indicatorii financiari

Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in lei) ndash 8052792035 lei

MII LEI___________________________________________________________________________Specificare AN 1 AN 2 AN 3 AN 4 AN 5___________________________________________________________________________Veniturile din exploatare (Ve)

1702752 1917815 2115750 2278500 2433500___________________________________________________________________________Cheltuieli de exploatare (Ce)

1104449 1210170 1303563 1366718 1433043___________________________________________________________________________

18

Rezultatul din exploatare (Re) = Se calculeaza Re = Ve ndash Ce - minim 10 din Ve

598303 707645 812187 911782 1000457___________________________________________________________________________

Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit

451051 533058 612045 686743 753248___________________________________________________________________________

Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)

Se calculeaza Dr= ViPn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)Pn

unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr ndash este=gt26 ANI

Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = PnVi x 100 () Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate

6 7 8 9 9___________________________________________________________________________

Cheltuieli financiare (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________

Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL

___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)

434158 531908 588609 659886 700035

Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8___________________________________________________________________________

19

CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA

ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI

21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Specificare Ha din total din agricol

Suprafaţa totală 530 1000 -

Teren agricol 300 150 1000

Teren arabil

- din care irigat

150 300 30

10 300 30

Păşuni naturale 30 400 40

Facircneţe naturale 20 300 30

Livezi 10 700 70

Vii 10 400 40

Teren neproductiv 100 10

Condiţii naturale

a) Temperatura medie anuală 125 grade Chelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipb) Precipitaţii medii anualehelliphelliphelliphellip450-550 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

c)Tipul de sol predominant textura panta ( argile nisipuri si prundisuri)luturile loessoide

de pe suprfafetele mai inalte slab inclinate)

Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi

Porumb = asigura recolte pe soluri variate insa rezultatele cele mai bune se obtin pe soluri adanci fertileluto-nisipoasa Pe solurile cu phlt58 se impune amendarea acestora Nu sunt favorabile solurile argiloase tasate compacte

GracircuSolurile lutoase şi lutoargiloase cu fertilitate naturală ridicată sunt cele mai potrivite pentru cultura gracircului Solurile cu exces de umiditate sau cele uşoare foarte permeabile nu sunt potrivite pentru gracircu Limitele optime de pH sunt de 6-75 iar icircn condiţiile solurilor mai acide

sau alcaline se impune lucrarea de cercetare a pH-ului prin amendareDin punct de vedere al tipului de sol gracircul realizează cele mai mari producţii pe solurile cernoziomice şi brun roşcate

Soia = are o capacitate ridicata de adaptare dar cele mai bune rezultate se obtin in zona temperatecaldacu umiditate suficienta si soluri propice

Fata de sol cerintele sunt ridicate necesitand terenul cu textura mijlocie bogate in humusph-ul neutru bine aprovizionate in fosforpotasiucalciu cum ar ficernoziomurilesolurile bun roscatealuviale

22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)

Porumb = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

Gracircu = genul Triticum aestivum L) este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Faina de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale

Soia = se cultiva in primul rand pentru continutul ridicat de boabe in substante proteice (27-50) si grasimi(17-27) Semintele se pot utiliza in hrana oamenilorin obtinerea de furaje concentrate si pentru extragerea uleiului

Uleiul se utilizeaza pentru consumla prepararea margarineia vopselelorpentru picturaa maselor plastice iar sroturile si turtele in furajarea animalelor

Planta intreaga se utilizeaza ca furajca ingrasamant verde

Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cuturii

21

PORUMB

RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumiiHIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta

HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz

GRAcircU

Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţieGRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric

22

SOIACele mai importante soiurile romanesti de soia sunt ROMANESC 99 ATLAS COLUMNA TRIUMF DANUBIAN Soiul ROMANESC 99Caractere morfologiceInaltimea plantei 92 -100 cmInaltimea insertiei primei pastai 15 - 18 cmCuloarea bobului galbena cu hilul cenusiuMMB 150 -180 gInsusiri fiziologiceGrupa de precocitate timpuriu (00)Perioada de vegetatie 105 -117 zilePrezinta rezistenta la foarte buna la cadere scuturare medie la secetaRezistenta la boli buna la mozaicul soiei arsura bacteriana medie la manaInsusiri de calitateContinutul in proteina 39-44 Continutul in grasimi 19 - 22 5ProductiaProductia la irigat 4000 kg haProductia la neirigat 3000 kg haDensitatea recomandata 450 -500 mii planteha Soiul ATLASCaractere morfologiceInaltimea plantei 90 -95 cmInaltimea insertiei primei pastai 14 - 16 cmCuloarea bobului galbena cu hilul galbenMMB 150 -200 gInsusiri fiziologiceGrupa de precocitate timpuriu (00)Perioada de vegetatie 105 -120 zilePrezinta rezistenta la foarte buna la cadere scuturare medie la secetaRezistenta la boli mediu la mozaicul soiei arsura bacteriana medie sensibil la manaInsusiri de calitateContinutul in proteina 385-42 Continutul in grasimi 195 - 23 5ProductiaProductia la irigat 3700 kg haProductia la neirigat 2900 kg haDensitatea recomandata 400 -500 mii planteha

23

23 Intocmirea asolamentului

Asolamentul

reprezintatilde impartirea terenurilor in sole (tarlale) pe care plantele de cultura se succed in timp si spatiu intr-o ordine bine stabilita si pe care se aplica sisteme rationale de lucrare a solului de fertilizare si de protectie a culturii in vederea cresterii fertilitatii solului a sporirii cantitative si calitative a productiilor agricole

Sola (tarlaua)

este suprafata de teren din cadrul asolamentului cu sol omogen pe care se cultiva o singura specie Sola este delimitata de sosele drumuri cai ferate vetre de sat paduri canale etc suprafata unei sole depinde de zona relief tipul asolamentului

Sola mixtatilde (combinata)

este suprafat de tren din cadrul asolamentului cu sol omogen pe care se cultiva doua trei specii cu insusiri biologice asemanatoare (mazare soia fasole) in cadrul solei mixte plantele pot ocupa suprafete egale sau diferite

Parcela

este o subdiviziune a solei mixte delimitata de limite naturale sau antropice avand o singura categorie de folosinta pe care se cultiva o singura specie in cazul terenurilor plane parcela corespunde solei iar in cazul terenurilor framantate mai multe parcele la un loc formeaza o sola mixta

Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 530Suprafaţa medie a solei 170

24

Tabelul 2

Schema rotaţiei culturilor

Rotatia culturilor este cunoscuta din cele mai vechi timpuri si a aparut ca o necesitate in dezvoltarea agriculturii Importanta rotatiei culturilor consta in contributia la sporirea fertilitatii solului cu ajutorul chiar al plantelor cultivate peteren oranduite dupa un plan special in acest scop

Rotatia permite folosirea stiintifica diferentiata a categoriilor de terenuri dintr-o exploatatie agricola sau la orice proprietar de pamant indiferent de marimea acesteia si inlesneste planificarea anticipata a sarcinilor agricole cum sunt sistemul de lucrare a solului aplicarea ingrasamintelor combaterea bolilor si daunatorilor combaterea buruienilor recoltarea si depozitarea productiei

Rotatia culturilor contribuie substantial la rezolvarea atat a problemelor agrotehnice cat si a celor economice si organizatorice rezultand in final marirea productiei si a productivitatii muncii la toate plantele cultivate

SOLAANUL 2010 2011 2012I porumb grau soia

II grau porumb soia

III soia grau porumb

25

CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ

31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole

Tabelul 3

Date iniţiale

CulturaSupraf

aţa - ha (Si)

Nota de bonitare pentru condiţiile

ecologice (Pi)

Corecţia pt distanţă şi felul drumului (k)

Coeficient de

potenţare (c)

Producţia medie

realizată

USporumb 200 70 015 15 6500US2grau 200 80 017 14 4500USsoia 130 90 020 12 3000TOTAL

1) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)

US1porumb =13075=9100Ni = Si x Pi USgrau 13080=10400

USsoia=13090=11700TOTAL =31200

2) Nota medie ponderată de bonitare

Nporumb=

Ngrau=

Nsoia=

3)Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare

=9285

Pkg grau= 5625

Pkg soia = 3333

26

4) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x k

Suprafaţă x coeficient corecţie130 015 USporumb 195130 017 USgrau 221130 020 USsoia 26

5)Nota de bonitare recalculată (Nbr)

Nbr = Nota totală de bonitare9100

ndash Corecţia195 US porumb 9080

Nbr = 10400 - 221 US grau 10377Nbr = 1170 - 26 US soia 11674

6)Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)

Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)

9080x

Coeficient de potenţare

15

USporumb 13620

Ntp = 10377 x 14 USgrau 14527Ntp = 11674 x 12 USsoia 15176

7) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)

Pt =

Nota totală de bonitare potenţată (Ntp)

13620

x

Producţia ce revine pe un

punct de bonitare

P(kgpunct)

9285USporumb 126461

7

145275625

USgrau 817143

15176 3333 USsoia 505816TOTAL= 258757

6

8) Producţia medie la hectar Pmc1

Pmc

prumb

= Producţia totală1264617

Suprafaţa totală130

=9727

Rezultatele pentru celelalte culturi

27

Pmc grau=817143130=6285

Pmc soia=505816130=3890

28

32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de

producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn

considerare şi pierderile rezultate prin levigare

Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha

separat pentru cele 3 culturi icircn parte

Tabelul 4

Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice

Nr Crt

SPECIFICARE UM CULTURA

porumb grau soiaN P K N P K N P K

1 Producţie medie

Kgha 9727 6285 3890

2 Consum specific

Kg sat

22 21 20 20 17 30 25 18 20

3 Sa de administrat

Kg 213 204 194 1257 1068 1885 972 70 778

4 Sa icircn sol Kg 45 31 30 40 25 42 28 19 305 Diferenţa de

admKg sa

168 173 164 857 818 1465 692 51 478

6 Pierderi prin levigare

13 5 7 13 6 8 12 4 7

7 Cant pierdută prin levigare

Kg sa

2184 865 1148 111 49 1172 83 20 334

8 Total sa de administrat

Kg 1898 1816 1754 868 867 1582 775 57 511

9 Tipul de icircngrăşămacircnt

NO4NO3 Super P c

Sare de K

NO4NO3

Super P c Sare de K

NO4NO3

Super P c

Sare de K

10 Conţinutul in sa a icircngr

Kgt 345 400 400 345 400 400 345 400 400

11 Doza de icircngr de administrat

kg 5501 454 4385 2515 2167 3955 2246 1425 1277

33 PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia

producţiile medii şi totale (tabelul 5)

Tabelul 5

29

Icircntocmirea planului de cultură

Cultura Suprafaţa (ha)

Producţii medii (kgha)

Producţia totală (t)

Preţ livrare (leikg)

PORUMB 200 9727 9727 070 GRAU 200 6285 6285 060 SOIA 130 3890 3890 120

34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se

icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn

acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului

lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele

financiare necesare pentru aprovizionare

DATELE NECESARE

1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei

2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte

3 Culturile premergătoare

4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi

5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor

6 Perioada de executare şi data lucrării

7 Mijloacele cu care se execută lucrarea

8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice

9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii

10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare

11 Amortismentul specific

12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota

pentru cheltuielile de aprovizionare

13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)

MODUL DE LUCRU

1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică

icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată

30

2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada

optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări

3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale

4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar

fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu

tariful pe ziom corespunzător

5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru

CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei

care reprezintă fondul de salarii

6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire

7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea

materialului folosit

8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor

materialelor se obţin cheltuielile de producţie

9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se

determină cheltuielile de producţie

10 După fiecare trimestru se fac totalurile

11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs

31

32

33

34

35

36

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura ___GRAcircU________

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente (tractor plus

semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen optim

folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrarea 5P ndash randamentul zilnic al maşinii

= agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m) 36V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră) 6000mht ndash durata zilei de lucru (ore) 8 hH ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

= ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) 125 cm distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor tractorului (c) 15

cm

= m

38

m

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

=25

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg) 240 kgd ndash lungimea roţii semănătorii (m) 174 mB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m) 36 mO ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii 20

=

5Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare a

semănătorii (kg) 400dm 3Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha) 240kghaB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m) 36 m

= m

~n ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

39

=

5Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatului 4 me ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii 15 m

=34+15=135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

6 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

=2362=144m

~n cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

=

40

Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre punctele de alimentare se calculează după formula

=136=36(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

7 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

=4001=400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

8 =4000801=320kg9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele

Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

=

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min) 30 minCm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

11 =

12 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

13 Nr saci=

41

N Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 14

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 4-semănători nr 4

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 56

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1852-lăţime m-suprafaţă ha 390

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 130-lăţime m 390-suprafaţă 130

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 1006-stacircnga m 25

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 240

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 320

10Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 4

-pt transportul seminţelor

nr 6

-total nr 10

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr --tractor+remorcă nr --auto-camion nr 1

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 336

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape

42

1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medie kghaNsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control)Nb - număr mediu de boabe icircn spiceMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3510000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

Nstha=

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de control

43

d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectarNb - număr mediu de boabe pe ştiuleteMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)

CAPITOLUL IVDETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI

CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al producţiei

medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură cu raportul

dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza costurilor şi

44

cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de activitate cerut de

menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de rentabilitate se poate proiecta

volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului critic pentru

a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă aceasta trebuie introdusă

icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat sau cu profit

programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici profit nici

pierderi

Determinarea cantitativă si reprezentarea grafică a PC la cultura de porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

45

11 Incarcat transportat t 715 1573 0096

22 Adm si deservit ha 130 27121 0165

33 Descarcat t 7150 0 0

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 21667 1325

TOTALTOTAL 259521 1586

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

46

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0178

22 Erbicidat si desrvit ha 130 28451 1422

33 Discuit si preg pat germinativ ha 130 678026 33901

44 Semanat + deservit ha 130 52813 2640

55 Prasit mecani 1 si manual 1 ha 130 1300 65

66 Prasit mecani 2 si manual 2 ha 130 70414 3520

TOTALTOTAL 963279 48161

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu Porumb (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb- fără profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 10000 leit

Productia totală de porumb PT= 1635 t

Suprafata cultivată cu porumb S = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

47

X= (CFha)(Pv-CVt) = 48161 ( 10 - 5891 ) = 11720 tha = 11000720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 11720 tha 10000 leit = 117200 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 117200 leiha = 117248161 leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de 1264510 la preţul de 7

lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei

(8175 kg ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

48

PROFIT

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

49

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 1000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1635000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1635000 200 = 8175 leiha

Productia medie de 8175 kgha la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 48161 + 8175 ) ( 10ndash 5891 )= 201256 tha =

2001256 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 201256 tha 5891 leit = 11855 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 11855 leiha = 60016 leiha

50

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

51

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 259521 259521

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 2218604 2218604

Ch variabile totale CVT lei 963279 963279

Ch variabile t CVt leit 5891 5891

Ch fixe totale CF lei 963279 963279

Ch fixe ha CFha leiha 48161 48161

Profit programat total Pr lei - 1635000

Profit programat ha Prha leiha - 8175

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1100720 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 2001256

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 938 0326

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 101298 74424

Pret de vacircnzare t Pv leit 10000 10000

Suprafata cultivată S ha 200 200

52

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE GRAU

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 261 3132 0001

22 Descarcat t 261 0 0

33 Adm So deservit ha 21 5068 0309

44 Arat 25 cm+grapat ha 21 1470 0899

55 Discuit si perg pat germ ha 21 6391 0390

66 Semanat si deservit sem ha 210 6222 0380

TOTALTOTAL 3241232 1989

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

53

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Administrat si desevit ha 200 5068 2534

22 Transport apa prep sol mii l 63 756 0378

33 Erbicidat si deservit ha 200 168 084

44 Recoltat creale paioase t 588 1568 784

55 Balotat deservit presa t 1512 20353 10176

TOTALTOTAL 43537 21768

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu grau (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - fără profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 600107312 1635 = 367038 leit

Productia medie de grau la punctul critic (X)

54

X= (CFha)(Pv-CVt) =238611 ( 8 - 367038 ) = 0664 tha =

664 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 0664 tha 8000 leit = 5316674 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 238611 leiha+ 5316674 leiha = 5555285

leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

grau icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de grau la preţul de 8 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (8175kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

55

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de graundash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

56

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - cu profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 13080000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =600107312 1635 =

367038 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 7563821 200 = 37819105

leiha

Productia medie de grau la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 238611 + 37819105 ) ( 8000 - 367038 )= 0498

tha = 498 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 04985 tha 8000 leit = 3988 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =238611 leiha+ 3988 leiha = 422611

leiha

57

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de grau ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

58

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de grau

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 3241232 3241232

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1112468 1112468

Ch variabile totale CVT lei 600107312 600107312

Ch variabile t CVt leit 367038 367038

Ch fixe totale CF lei 43537 43537

Ch fixe ha CFha leiha 21768 21768

Profit programat total Pr lei - 7563828

Profit programat ha Prha leiha - 8000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 664 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 498

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 5316674 3988

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 5555285 4226674

Pret de vacircnzare t Pv leit 8000 8000

Suprafata cultivată S ha 200 200

59

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE SOIA

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 195 429 8483

22 Descarcat t 195 0 0

33 Adm Si deservit ha 130 73965 0019

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 2166666 0556

TOTALTOTAL 2283531 9058

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

60

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0275

22 Erbicidat si deservit h 130 284511 2188

33 Discuit si preg Pat germ h 130 834782 6421

44 Semanat + deservit h 130 650 5

55 Recoltat soia t 3 7857 0060

66 Balotat deservit presa t 41 902 0069

TOTALTOTAL 182192 14013

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu soia (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia- fără profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =4091438 505700 = 0008 leit

Productia medie de soia la punctul critic (X)

61

X= (CFha)(Pv-CVt) = 14013 ( 3 - 0008 ) = 4683 tha = 4683

kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt =4683 tha 4091438 leit = 19160204 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+19160204 leiha = 19174217

leiha

Nivelul producţiei de 3890 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

soia icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de soia la preţul de 3 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (3890 kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soiandash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

63

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia - cu profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1517100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 4091438 505700 = 0008

leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1517100000 130 = 11670000

leiha

Productia medie de soia la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 14013 +11670000 ) ( 3 -0008 )= 3900405753

tha = 3900405 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 3900405753 tha 0008 leit = 31203 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+ 31203 leiha = 45216

leiha

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soia ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

65

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de soia

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 2283531 2283531

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1807907 1807907

Ch variabile totale CVT lei 4091438 4091438

Ch variabile t CVt leit 0008 0008

Ch fixe totale CF lei 182192 182192

Ch fixe ha CFha leiha 14013 14013

Profit programat total Pr lei - 1517100000

Profit programat ha Prha leiha - 11670000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 4683 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 3900405753

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 19160204 31203

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 19174213 45216

Pret de vacircnzare t Pv leit 3000 3000

Suprafata cultivată S ha 130 130

CONCLUZII SI RECOMANDARI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape3) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor4) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb

66

Productie principala 9727Productie secundara 12320Grau Productie principala 6289Productia secundara 7100SoiaProductie principala 3890Productie secundara 4100Efectuand eficienta celor trei culturi in urma rezultatelor acestora am observat ca cultura cea mai favorabila este porumbul urmata de cultura grauluiPe viitor cea mai buna cultura atat cantitativa cat si calitativa este cultura porumbului

Porumbul = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

67

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • PF Budianu Florin-Cristian s-a infiintat ca persoana fizica autorizata in luna iulie 2009 si a mai desfasurat activitate in acest domeniu activitate privata trei ani timp in care intr-o fabrica modernizata a fabricat produse lactate iar in ultimul branzeturi astfel a capatat experienta in aceasta activitate avand un atuu in plus pentru a o desfasura in continuare prin proiectul propus activitate fabricarea produselor lactate si branzeturilor intr-o fabrica construita conform standardelor Uniunii Europene in acest domeniu
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
          • Indicatori
          • Volume
            • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
            • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
              • C PREZENTAREA PROIECTULUI
                • C1 Obiectivele proiectului
                  • Indicatori
                  • Volume
                    • C3 Managementul proiectului
                    • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
                    • C6 Graficul estimat al proiectului
                    • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
                      • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                        • D1 Bazele de productie
                        • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D4 Indicatorii financiari
                        • Tabelul 1
                          • Tabelul 3
                            • N Centralizarea datelor
Page 19: Management in Agricultura

Rezultatul din exploatare (Re) = Se calculeaza Re = Ve ndash Ce - minim 10 din Ve

598303 707645 812187 911782 1000457___________________________________________________________________________

Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit

451051 533058 612045 686743 753248___________________________________________________________________________

Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)

Se calculeaza Dr= ViPn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)Pn

unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr ndash este=gt26 ANI

Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = PnVi x 100 () Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate

6 7 8 9 9___________________________________________________________________________

Cheltuieli financiare (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________

Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL

___________________________________________________________________________Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri FNNgt=0 (pentru fiecare an de prognoza)

434158 531908 588609 659886 700035

Valoare actualizata neta (VAN) =aringFNi(1+r)I +FN5r VANgt0 r=rata de actualizare=8___________________________________________________________________________

19

CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA

ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI

21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Specificare Ha din total din agricol

Suprafaţa totală 530 1000 -

Teren agricol 300 150 1000

Teren arabil

- din care irigat

150 300 30

10 300 30

Păşuni naturale 30 400 40

Facircneţe naturale 20 300 30

Livezi 10 700 70

Vii 10 400 40

Teren neproductiv 100 10

Condiţii naturale

a) Temperatura medie anuală 125 grade Chelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipb) Precipitaţii medii anualehelliphelliphelliphellip450-550 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

c)Tipul de sol predominant textura panta ( argile nisipuri si prundisuri)luturile loessoide

de pe suprfafetele mai inalte slab inclinate)

Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi

Porumb = asigura recolte pe soluri variate insa rezultatele cele mai bune se obtin pe soluri adanci fertileluto-nisipoasa Pe solurile cu phlt58 se impune amendarea acestora Nu sunt favorabile solurile argiloase tasate compacte

GracircuSolurile lutoase şi lutoargiloase cu fertilitate naturală ridicată sunt cele mai potrivite pentru cultura gracircului Solurile cu exces de umiditate sau cele uşoare foarte permeabile nu sunt potrivite pentru gracircu Limitele optime de pH sunt de 6-75 iar icircn condiţiile solurilor mai acide

sau alcaline se impune lucrarea de cercetare a pH-ului prin amendareDin punct de vedere al tipului de sol gracircul realizează cele mai mari producţii pe solurile cernoziomice şi brun roşcate

Soia = are o capacitate ridicata de adaptare dar cele mai bune rezultate se obtin in zona temperatecaldacu umiditate suficienta si soluri propice

Fata de sol cerintele sunt ridicate necesitand terenul cu textura mijlocie bogate in humusph-ul neutru bine aprovizionate in fosforpotasiucalciu cum ar ficernoziomurilesolurile bun roscatealuviale

22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)

Porumb = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

Gracircu = genul Triticum aestivum L) este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Faina de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale

Soia = se cultiva in primul rand pentru continutul ridicat de boabe in substante proteice (27-50) si grasimi(17-27) Semintele se pot utiliza in hrana oamenilorin obtinerea de furaje concentrate si pentru extragerea uleiului

Uleiul se utilizeaza pentru consumla prepararea margarineia vopselelorpentru picturaa maselor plastice iar sroturile si turtele in furajarea animalelor

Planta intreaga se utilizeaza ca furajca ingrasamant verde

Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cuturii

21

PORUMB

RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumiiHIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta

HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz

GRAcircU

Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţieGRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric

22

SOIACele mai importante soiurile romanesti de soia sunt ROMANESC 99 ATLAS COLUMNA TRIUMF DANUBIAN Soiul ROMANESC 99Caractere morfologiceInaltimea plantei 92 -100 cmInaltimea insertiei primei pastai 15 - 18 cmCuloarea bobului galbena cu hilul cenusiuMMB 150 -180 gInsusiri fiziologiceGrupa de precocitate timpuriu (00)Perioada de vegetatie 105 -117 zilePrezinta rezistenta la foarte buna la cadere scuturare medie la secetaRezistenta la boli buna la mozaicul soiei arsura bacteriana medie la manaInsusiri de calitateContinutul in proteina 39-44 Continutul in grasimi 19 - 22 5ProductiaProductia la irigat 4000 kg haProductia la neirigat 3000 kg haDensitatea recomandata 450 -500 mii planteha Soiul ATLASCaractere morfologiceInaltimea plantei 90 -95 cmInaltimea insertiei primei pastai 14 - 16 cmCuloarea bobului galbena cu hilul galbenMMB 150 -200 gInsusiri fiziologiceGrupa de precocitate timpuriu (00)Perioada de vegetatie 105 -120 zilePrezinta rezistenta la foarte buna la cadere scuturare medie la secetaRezistenta la boli mediu la mozaicul soiei arsura bacteriana medie sensibil la manaInsusiri de calitateContinutul in proteina 385-42 Continutul in grasimi 195 - 23 5ProductiaProductia la irigat 3700 kg haProductia la neirigat 2900 kg haDensitatea recomandata 400 -500 mii planteha

23

23 Intocmirea asolamentului

Asolamentul

reprezintatilde impartirea terenurilor in sole (tarlale) pe care plantele de cultura se succed in timp si spatiu intr-o ordine bine stabilita si pe care se aplica sisteme rationale de lucrare a solului de fertilizare si de protectie a culturii in vederea cresterii fertilitatii solului a sporirii cantitative si calitative a productiilor agricole

Sola (tarlaua)

este suprafata de teren din cadrul asolamentului cu sol omogen pe care se cultiva o singura specie Sola este delimitata de sosele drumuri cai ferate vetre de sat paduri canale etc suprafata unei sole depinde de zona relief tipul asolamentului

Sola mixtatilde (combinata)

este suprafat de tren din cadrul asolamentului cu sol omogen pe care se cultiva doua trei specii cu insusiri biologice asemanatoare (mazare soia fasole) in cadrul solei mixte plantele pot ocupa suprafete egale sau diferite

Parcela

este o subdiviziune a solei mixte delimitata de limite naturale sau antropice avand o singura categorie de folosinta pe care se cultiva o singura specie in cazul terenurilor plane parcela corespunde solei iar in cazul terenurilor framantate mai multe parcele la un loc formeaza o sola mixta

Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 530Suprafaţa medie a solei 170

24

Tabelul 2

Schema rotaţiei culturilor

Rotatia culturilor este cunoscuta din cele mai vechi timpuri si a aparut ca o necesitate in dezvoltarea agriculturii Importanta rotatiei culturilor consta in contributia la sporirea fertilitatii solului cu ajutorul chiar al plantelor cultivate peteren oranduite dupa un plan special in acest scop

Rotatia permite folosirea stiintifica diferentiata a categoriilor de terenuri dintr-o exploatatie agricola sau la orice proprietar de pamant indiferent de marimea acesteia si inlesneste planificarea anticipata a sarcinilor agricole cum sunt sistemul de lucrare a solului aplicarea ingrasamintelor combaterea bolilor si daunatorilor combaterea buruienilor recoltarea si depozitarea productiei

Rotatia culturilor contribuie substantial la rezolvarea atat a problemelor agrotehnice cat si a celor economice si organizatorice rezultand in final marirea productiei si a productivitatii muncii la toate plantele cultivate

SOLAANUL 2010 2011 2012I porumb grau soia

II grau porumb soia

III soia grau porumb

25

CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ

31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole

Tabelul 3

Date iniţiale

CulturaSupraf

aţa - ha (Si)

Nota de bonitare pentru condiţiile

ecologice (Pi)

Corecţia pt distanţă şi felul drumului (k)

Coeficient de

potenţare (c)

Producţia medie

realizată

USporumb 200 70 015 15 6500US2grau 200 80 017 14 4500USsoia 130 90 020 12 3000TOTAL

1) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)

US1porumb =13075=9100Ni = Si x Pi USgrau 13080=10400

USsoia=13090=11700TOTAL =31200

2) Nota medie ponderată de bonitare

Nporumb=

Ngrau=

Nsoia=

3)Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare

=9285

Pkg grau= 5625

Pkg soia = 3333

26

4) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x k

Suprafaţă x coeficient corecţie130 015 USporumb 195130 017 USgrau 221130 020 USsoia 26

5)Nota de bonitare recalculată (Nbr)

Nbr = Nota totală de bonitare9100

ndash Corecţia195 US porumb 9080

Nbr = 10400 - 221 US grau 10377Nbr = 1170 - 26 US soia 11674

6)Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)

Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)

9080x

Coeficient de potenţare

15

USporumb 13620

Ntp = 10377 x 14 USgrau 14527Ntp = 11674 x 12 USsoia 15176

7) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)

Pt =

Nota totală de bonitare potenţată (Ntp)

13620

x

Producţia ce revine pe un

punct de bonitare

P(kgpunct)

9285USporumb 126461

7

145275625

USgrau 817143

15176 3333 USsoia 505816TOTAL= 258757

6

8) Producţia medie la hectar Pmc1

Pmc

prumb

= Producţia totală1264617

Suprafaţa totală130

=9727

Rezultatele pentru celelalte culturi

27

Pmc grau=817143130=6285

Pmc soia=505816130=3890

28

32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de

producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn

considerare şi pierderile rezultate prin levigare

Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha

separat pentru cele 3 culturi icircn parte

Tabelul 4

Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice

Nr Crt

SPECIFICARE UM CULTURA

porumb grau soiaN P K N P K N P K

1 Producţie medie

Kgha 9727 6285 3890

2 Consum specific

Kg sat

22 21 20 20 17 30 25 18 20

3 Sa de administrat

Kg 213 204 194 1257 1068 1885 972 70 778

4 Sa icircn sol Kg 45 31 30 40 25 42 28 19 305 Diferenţa de

admKg sa

168 173 164 857 818 1465 692 51 478

6 Pierderi prin levigare

13 5 7 13 6 8 12 4 7

7 Cant pierdută prin levigare

Kg sa

2184 865 1148 111 49 1172 83 20 334

8 Total sa de administrat

Kg 1898 1816 1754 868 867 1582 775 57 511

9 Tipul de icircngrăşămacircnt

NO4NO3 Super P c

Sare de K

NO4NO3

Super P c Sare de K

NO4NO3

Super P c

Sare de K

10 Conţinutul in sa a icircngr

Kgt 345 400 400 345 400 400 345 400 400

11 Doza de icircngr de administrat

kg 5501 454 4385 2515 2167 3955 2246 1425 1277

33 PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia

producţiile medii şi totale (tabelul 5)

Tabelul 5

29

Icircntocmirea planului de cultură

Cultura Suprafaţa (ha)

Producţii medii (kgha)

Producţia totală (t)

Preţ livrare (leikg)

PORUMB 200 9727 9727 070 GRAU 200 6285 6285 060 SOIA 130 3890 3890 120

34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se

icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn

acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului

lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele

financiare necesare pentru aprovizionare

DATELE NECESARE

1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei

2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte

3 Culturile premergătoare

4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi

5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor

6 Perioada de executare şi data lucrării

7 Mijloacele cu care se execută lucrarea

8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice

9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii

10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare

11 Amortismentul specific

12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota

pentru cheltuielile de aprovizionare

13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)

MODUL DE LUCRU

1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică

icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată

30

2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada

optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări

3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale

4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar

fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu

tariful pe ziom corespunzător

5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru

CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei

care reprezintă fondul de salarii

6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire

7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea

materialului folosit

8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor

materialelor se obţin cheltuielile de producţie

9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se

determină cheltuielile de producţie

10 După fiecare trimestru se fac totalurile

11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs

31

32

33

34

35

36

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura ___GRAcircU________

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente (tractor plus

semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen optim

folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrarea 5P ndash randamentul zilnic al maşinii

= agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m) 36V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră) 6000mht ndash durata zilei de lucru (ore) 8 hH ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

= ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) 125 cm distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor tractorului (c) 15

cm

= m

38

m

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

=25

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg) 240 kgd ndash lungimea roţii semănătorii (m) 174 mB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m) 36 mO ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii 20

=

5Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare a

semănătorii (kg) 400dm 3Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha) 240kghaB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m) 36 m

= m

~n ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

39

=

5Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatului 4 me ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii 15 m

=34+15=135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

6 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

=2362=144m

~n cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

=

40

Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre punctele de alimentare se calculează după formula

=136=36(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

7 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

=4001=400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

8 =4000801=320kg9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele

Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

=

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min) 30 minCm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

11 =

12 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

13 Nr saci=

41

N Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 14

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 4-semănători nr 4

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 56

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1852-lăţime m-suprafaţă ha 390

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 130-lăţime m 390-suprafaţă 130

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 1006-stacircnga m 25

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 240

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 320

10Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 4

-pt transportul seminţelor

nr 6

-total nr 10

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr --tractor+remorcă nr --auto-camion nr 1

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 336

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape

42

1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medie kghaNsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control)Nb - număr mediu de boabe icircn spiceMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3510000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

Nstha=

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de control

43

d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectarNb - număr mediu de boabe pe ştiuleteMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)

CAPITOLUL IVDETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI

CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al producţiei

medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură cu raportul

dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza costurilor şi

44

cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de activitate cerut de

menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de rentabilitate se poate proiecta

volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului critic pentru

a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă aceasta trebuie introdusă

icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat sau cu profit

programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici profit nici

pierderi

Determinarea cantitativă si reprezentarea grafică a PC la cultura de porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

45

11 Incarcat transportat t 715 1573 0096

22 Adm si deservit ha 130 27121 0165

33 Descarcat t 7150 0 0

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 21667 1325

TOTALTOTAL 259521 1586

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

46

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0178

22 Erbicidat si desrvit ha 130 28451 1422

33 Discuit si preg pat germinativ ha 130 678026 33901

44 Semanat + deservit ha 130 52813 2640

55 Prasit mecani 1 si manual 1 ha 130 1300 65

66 Prasit mecani 2 si manual 2 ha 130 70414 3520

TOTALTOTAL 963279 48161

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu Porumb (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb- fără profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 10000 leit

Productia totală de porumb PT= 1635 t

Suprafata cultivată cu porumb S = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

47

X= (CFha)(Pv-CVt) = 48161 ( 10 - 5891 ) = 11720 tha = 11000720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 11720 tha 10000 leit = 117200 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 117200 leiha = 117248161 leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de 1264510 la preţul de 7

lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei

(8175 kg ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

48

PROFIT

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

49

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 1000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1635000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1635000 200 = 8175 leiha

Productia medie de 8175 kgha la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 48161 + 8175 ) ( 10ndash 5891 )= 201256 tha =

2001256 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 201256 tha 5891 leit = 11855 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 11855 leiha = 60016 leiha

50

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

51

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 259521 259521

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 2218604 2218604

Ch variabile totale CVT lei 963279 963279

Ch variabile t CVt leit 5891 5891

Ch fixe totale CF lei 963279 963279

Ch fixe ha CFha leiha 48161 48161

Profit programat total Pr lei - 1635000

Profit programat ha Prha leiha - 8175

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1100720 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 2001256

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 938 0326

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 101298 74424

Pret de vacircnzare t Pv leit 10000 10000

Suprafata cultivată S ha 200 200

52

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE GRAU

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 261 3132 0001

22 Descarcat t 261 0 0

33 Adm So deservit ha 21 5068 0309

44 Arat 25 cm+grapat ha 21 1470 0899

55 Discuit si perg pat germ ha 21 6391 0390

66 Semanat si deservit sem ha 210 6222 0380

TOTALTOTAL 3241232 1989

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

53

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Administrat si desevit ha 200 5068 2534

22 Transport apa prep sol mii l 63 756 0378

33 Erbicidat si deservit ha 200 168 084

44 Recoltat creale paioase t 588 1568 784

55 Balotat deservit presa t 1512 20353 10176

TOTALTOTAL 43537 21768

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu grau (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - fără profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 600107312 1635 = 367038 leit

Productia medie de grau la punctul critic (X)

54

X= (CFha)(Pv-CVt) =238611 ( 8 - 367038 ) = 0664 tha =

664 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 0664 tha 8000 leit = 5316674 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 238611 leiha+ 5316674 leiha = 5555285

leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

grau icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de grau la preţul de 8 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (8175kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

55

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de graundash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

56

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - cu profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 13080000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =600107312 1635 =

367038 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 7563821 200 = 37819105

leiha

Productia medie de grau la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 238611 + 37819105 ) ( 8000 - 367038 )= 0498

tha = 498 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 04985 tha 8000 leit = 3988 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =238611 leiha+ 3988 leiha = 422611

leiha

57

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de grau ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

58

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de grau

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 3241232 3241232

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1112468 1112468

Ch variabile totale CVT lei 600107312 600107312

Ch variabile t CVt leit 367038 367038

Ch fixe totale CF lei 43537 43537

Ch fixe ha CFha leiha 21768 21768

Profit programat total Pr lei - 7563828

Profit programat ha Prha leiha - 8000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 664 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 498

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 5316674 3988

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 5555285 4226674

Pret de vacircnzare t Pv leit 8000 8000

Suprafata cultivată S ha 200 200

59

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE SOIA

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 195 429 8483

22 Descarcat t 195 0 0

33 Adm Si deservit ha 130 73965 0019

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 2166666 0556

TOTALTOTAL 2283531 9058

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

60

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0275

22 Erbicidat si deservit h 130 284511 2188

33 Discuit si preg Pat germ h 130 834782 6421

44 Semanat + deservit h 130 650 5

55 Recoltat soia t 3 7857 0060

66 Balotat deservit presa t 41 902 0069

TOTALTOTAL 182192 14013

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu soia (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia- fără profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =4091438 505700 = 0008 leit

Productia medie de soia la punctul critic (X)

61

X= (CFha)(Pv-CVt) = 14013 ( 3 - 0008 ) = 4683 tha = 4683

kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt =4683 tha 4091438 leit = 19160204 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+19160204 leiha = 19174217

leiha

Nivelul producţiei de 3890 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

soia icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de soia la preţul de 3 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (3890 kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soiandash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

63

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia - cu profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1517100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 4091438 505700 = 0008

leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1517100000 130 = 11670000

leiha

Productia medie de soia la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 14013 +11670000 ) ( 3 -0008 )= 3900405753

tha = 3900405 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 3900405753 tha 0008 leit = 31203 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+ 31203 leiha = 45216

leiha

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soia ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

65

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de soia

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 2283531 2283531

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1807907 1807907

Ch variabile totale CVT lei 4091438 4091438

Ch variabile t CVt leit 0008 0008

Ch fixe totale CF lei 182192 182192

Ch fixe ha CFha leiha 14013 14013

Profit programat total Pr lei - 1517100000

Profit programat ha Prha leiha - 11670000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 4683 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 3900405753

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 19160204 31203

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 19174213 45216

Pret de vacircnzare t Pv leit 3000 3000

Suprafata cultivată S ha 130 130

CONCLUZII SI RECOMANDARI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape3) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor4) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb

66

Productie principala 9727Productie secundara 12320Grau Productie principala 6289Productia secundara 7100SoiaProductie principala 3890Productie secundara 4100Efectuand eficienta celor trei culturi in urma rezultatelor acestora am observat ca cultura cea mai favorabila este porumbul urmata de cultura grauluiPe viitor cea mai buna cultura atat cantitativa cat si calitativa este cultura porumbului

Porumbul = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

67

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • PF Budianu Florin-Cristian s-a infiintat ca persoana fizica autorizata in luna iulie 2009 si a mai desfasurat activitate in acest domeniu activitate privata trei ani timp in care intr-o fabrica modernizata a fabricat produse lactate iar in ultimul branzeturi astfel a capatat experienta in aceasta activitate avand un atuu in plus pentru a o desfasura in continuare prin proiectul propus activitate fabricarea produselor lactate si branzeturilor intr-o fabrica construita conform standardelor Uniunii Europene in acest domeniu
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
          • Indicatori
          • Volume
            • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
            • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
              • C PREZENTAREA PROIECTULUI
                • C1 Obiectivele proiectului
                  • Indicatori
                  • Volume
                    • C3 Managementul proiectului
                    • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
                    • C6 Graficul estimat al proiectului
                    • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
                      • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                        • D1 Bazele de productie
                        • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D4 Indicatorii financiari
                        • Tabelul 1
                          • Tabelul 3
                            • N Centralizarea datelor
Page 20: Management in Agricultura

CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI IcircNTOCMIREA

ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI

21 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Specificare Ha din total din agricol

Suprafaţa totală 530 1000 -

Teren agricol 300 150 1000

Teren arabil

- din care irigat

150 300 30

10 300 30

Păşuni naturale 30 400 40

Facircneţe naturale 20 300 30

Livezi 10 700 70

Vii 10 400 40

Teren neproductiv 100 10

Condiţii naturale

a) Temperatura medie anuală 125 grade Chelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipb) Precipitaţii medii anualehelliphelliphelliphellip450-550 helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

c)Tipul de sol predominant textura panta ( argile nisipuri si prundisuri)luturile loessoide

de pe suprfafetele mai inalte slab inclinate)

Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi

Porumb = asigura recolte pe soluri variate insa rezultatele cele mai bune se obtin pe soluri adanci fertileluto-nisipoasa Pe solurile cu phlt58 se impune amendarea acestora Nu sunt favorabile solurile argiloase tasate compacte

GracircuSolurile lutoase şi lutoargiloase cu fertilitate naturală ridicată sunt cele mai potrivite pentru cultura gracircului Solurile cu exces de umiditate sau cele uşoare foarte permeabile nu sunt potrivite pentru gracircu Limitele optime de pH sunt de 6-75 iar icircn condiţiile solurilor mai acide

sau alcaline se impune lucrarea de cercetare a pH-ului prin amendareDin punct de vedere al tipului de sol gracircul realizează cele mai mari producţii pe solurile cernoziomice şi brun roşcate

Soia = are o capacitate ridicata de adaptare dar cele mai bune rezultate se obtin in zona temperatecaldacu umiditate suficienta si soluri propice

Fata de sol cerintele sunt ridicate necesitand terenul cu textura mijlocie bogate in humusph-ul neutru bine aprovizionate in fosforpotasiucalciu cum ar ficernoziomurilesolurile bun roscatealuviale

22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)

Porumb = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

Gracircu = genul Triticum aestivum L) este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Faina de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale

Soia = se cultiva in primul rand pentru continutul ridicat de boabe in substante proteice (27-50) si grasimi(17-27) Semintele se pot utiliza in hrana oamenilorin obtinerea de furaje concentrate si pentru extragerea uleiului

Uleiul se utilizeaza pentru consumla prepararea margarineia vopselelorpentru picturaa maselor plastice iar sroturile si turtele in furajarea animalelor

Planta intreaga se utilizeaza ca furajca ingrasamant verde

Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cuturii

21

PORUMB

RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumiiHIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta

HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz

GRAcircU

Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţieGRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric

22

SOIACele mai importante soiurile romanesti de soia sunt ROMANESC 99 ATLAS COLUMNA TRIUMF DANUBIAN Soiul ROMANESC 99Caractere morfologiceInaltimea plantei 92 -100 cmInaltimea insertiei primei pastai 15 - 18 cmCuloarea bobului galbena cu hilul cenusiuMMB 150 -180 gInsusiri fiziologiceGrupa de precocitate timpuriu (00)Perioada de vegetatie 105 -117 zilePrezinta rezistenta la foarte buna la cadere scuturare medie la secetaRezistenta la boli buna la mozaicul soiei arsura bacteriana medie la manaInsusiri de calitateContinutul in proteina 39-44 Continutul in grasimi 19 - 22 5ProductiaProductia la irigat 4000 kg haProductia la neirigat 3000 kg haDensitatea recomandata 450 -500 mii planteha Soiul ATLASCaractere morfologiceInaltimea plantei 90 -95 cmInaltimea insertiei primei pastai 14 - 16 cmCuloarea bobului galbena cu hilul galbenMMB 150 -200 gInsusiri fiziologiceGrupa de precocitate timpuriu (00)Perioada de vegetatie 105 -120 zilePrezinta rezistenta la foarte buna la cadere scuturare medie la secetaRezistenta la boli mediu la mozaicul soiei arsura bacteriana medie sensibil la manaInsusiri de calitateContinutul in proteina 385-42 Continutul in grasimi 195 - 23 5ProductiaProductia la irigat 3700 kg haProductia la neirigat 2900 kg haDensitatea recomandata 400 -500 mii planteha

23

23 Intocmirea asolamentului

Asolamentul

reprezintatilde impartirea terenurilor in sole (tarlale) pe care plantele de cultura se succed in timp si spatiu intr-o ordine bine stabilita si pe care se aplica sisteme rationale de lucrare a solului de fertilizare si de protectie a culturii in vederea cresterii fertilitatii solului a sporirii cantitative si calitative a productiilor agricole

Sola (tarlaua)

este suprafata de teren din cadrul asolamentului cu sol omogen pe care se cultiva o singura specie Sola este delimitata de sosele drumuri cai ferate vetre de sat paduri canale etc suprafata unei sole depinde de zona relief tipul asolamentului

Sola mixtatilde (combinata)

este suprafat de tren din cadrul asolamentului cu sol omogen pe care se cultiva doua trei specii cu insusiri biologice asemanatoare (mazare soia fasole) in cadrul solei mixte plantele pot ocupa suprafete egale sau diferite

Parcela

este o subdiviziune a solei mixte delimitata de limite naturale sau antropice avand o singura categorie de folosinta pe care se cultiva o singura specie in cazul terenurilor plane parcela corespunde solei iar in cazul terenurilor framantate mai multe parcele la un loc formeaza o sola mixta

Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 530Suprafaţa medie a solei 170

24

Tabelul 2

Schema rotaţiei culturilor

Rotatia culturilor este cunoscuta din cele mai vechi timpuri si a aparut ca o necesitate in dezvoltarea agriculturii Importanta rotatiei culturilor consta in contributia la sporirea fertilitatii solului cu ajutorul chiar al plantelor cultivate peteren oranduite dupa un plan special in acest scop

Rotatia permite folosirea stiintifica diferentiata a categoriilor de terenuri dintr-o exploatatie agricola sau la orice proprietar de pamant indiferent de marimea acesteia si inlesneste planificarea anticipata a sarcinilor agricole cum sunt sistemul de lucrare a solului aplicarea ingrasamintelor combaterea bolilor si daunatorilor combaterea buruienilor recoltarea si depozitarea productiei

Rotatia culturilor contribuie substantial la rezolvarea atat a problemelor agrotehnice cat si a celor economice si organizatorice rezultand in final marirea productiei si a productivitatii muncii la toate plantele cultivate

SOLAANUL 2010 2011 2012I porumb grau soia

II grau porumb soia

III soia grau porumb

25

CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ

31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole

Tabelul 3

Date iniţiale

CulturaSupraf

aţa - ha (Si)

Nota de bonitare pentru condiţiile

ecologice (Pi)

Corecţia pt distanţă şi felul drumului (k)

Coeficient de

potenţare (c)

Producţia medie

realizată

USporumb 200 70 015 15 6500US2grau 200 80 017 14 4500USsoia 130 90 020 12 3000TOTAL

1) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)

US1porumb =13075=9100Ni = Si x Pi USgrau 13080=10400

USsoia=13090=11700TOTAL =31200

2) Nota medie ponderată de bonitare

Nporumb=

Ngrau=

Nsoia=

3)Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare

=9285

Pkg grau= 5625

Pkg soia = 3333

26

4) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x k

Suprafaţă x coeficient corecţie130 015 USporumb 195130 017 USgrau 221130 020 USsoia 26

5)Nota de bonitare recalculată (Nbr)

Nbr = Nota totală de bonitare9100

ndash Corecţia195 US porumb 9080

Nbr = 10400 - 221 US grau 10377Nbr = 1170 - 26 US soia 11674

6)Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)

Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)

9080x

Coeficient de potenţare

15

USporumb 13620

Ntp = 10377 x 14 USgrau 14527Ntp = 11674 x 12 USsoia 15176

7) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)

Pt =

Nota totală de bonitare potenţată (Ntp)

13620

x

Producţia ce revine pe un

punct de bonitare

P(kgpunct)

9285USporumb 126461

7

145275625

USgrau 817143

15176 3333 USsoia 505816TOTAL= 258757

6

8) Producţia medie la hectar Pmc1

Pmc

prumb

= Producţia totală1264617

Suprafaţa totală130

=9727

Rezultatele pentru celelalte culturi

27

Pmc grau=817143130=6285

Pmc soia=505816130=3890

28

32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de

producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn

considerare şi pierderile rezultate prin levigare

Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha

separat pentru cele 3 culturi icircn parte

Tabelul 4

Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice

Nr Crt

SPECIFICARE UM CULTURA

porumb grau soiaN P K N P K N P K

1 Producţie medie

Kgha 9727 6285 3890

2 Consum specific

Kg sat

22 21 20 20 17 30 25 18 20

3 Sa de administrat

Kg 213 204 194 1257 1068 1885 972 70 778

4 Sa icircn sol Kg 45 31 30 40 25 42 28 19 305 Diferenţa de

admKg sa

168 173 164 857 818 1465 692 51 478

6 Pierderi prin levigare

13 5 7 13 6 8 12 4 7

7 Cant pierdută prin levigare

Kg sa

2184 865 1148 111 49 1172 83 20 334

8 Total sa de administrat

Kg 1898 1816 1754 868 867 1582 775 57 511

9 Tipul de icircngrăşămacircnt

NO4NO3 Super P c

Sare de K

NO4NO3

Super P c Sare de K

NO4NO3

Super P c

Sare de K

10 Conţinutul in sa a icircngr

Kgt 345 400 400 345 400 400 345 400 400

11 Doza de icircngr de administrat

kg 5501 454 4385 2515 2167 3955 2246 1425 1277

33 PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia

producţiile medii şi totale (tabelul 5)

Tabelul 5

29

Icircntocmirea planului de cultură

Cultura Suprafaţa (ha)

Producţii medii (kgha)

Producţia totală (t)

Preţ livrare (leikg)

PORUMB 200 9727 9727 070 GRAU 200 6285 6285 060 SOIA 130 3890 3890 120

34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se

icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn

acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului

lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele

financiare necesare pentru aprovizionare

DATELE NECESARE

1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei

2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte

3 Culturile premergătoare

4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi

5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor

6 Perioada de executare şi data lucrării

7 Mijloacele cu care se execută lucrarea

8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice

9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii

10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare

11 Amortismentul specific

12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota

pentru cheltuielile de aprovizionare

13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)

MODUL DE LUCRU

1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică

icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată

30

2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada

optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări

3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale

4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar

fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu

tariful pe ziom corespunzător

5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru

CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei

care reprezintă fondul de salarii

6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire

7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea

materialului folosit

8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor

materialelor se obţin cheltuielile de producţie

9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se

determină cheltuielile de producţie

10 După fiecare trimestru se fac totalurile

11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs

31

32

33

34

35

36

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura ___GRAcircU________

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente (tractor plus

semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen optim

folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrarea 5P ndash randamentul zilnic al maşinii

= agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m) 36V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră) 6000mht ndash durata zilei de lucru (ore) 8 hH ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

= ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) 125 cm distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor tractorului (c) 15

cm

= m

38

m

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

=25

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg) 240 kgd ndash lungimea roţii semănătorii (m) 174 mB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m) 36 mO ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii 20

=

5Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare a

semănătorii (kg) 400dm 3Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha) 240kghaB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m) 36 m

= m

~n ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

39

=

5Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatului 4 me ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii 15 m

=34+15=135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

6 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

=2362=144m

~n cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

=

40

Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre punctele de alimentare se calculează după formula

=136=36(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

7 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

=4001=400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

8 =4000801=320kg9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele

Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

=

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min) 30 minCm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

11 =

12 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

13 Nr saci=

41

N Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 14

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 4-semănători nr 4

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 56

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1852-lăţime m-suprafaţă ha 390

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 130-lăţime m 390-suprafaţă 130

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 1006-stacircnga m 25

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 240

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 320

10Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 4

-pt transportul seminţelor

nr 6

-total nr 10

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr --tractor+remorcă nr --auto-camion nr 1

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 336

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape

42

1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medie kghaNsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control)Nb - număr mediu de boabe icircn spiceMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3510000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

Nstha=

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de control

43

d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectarNb - număr mediu de boabe pe ştiuleteMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)

CAPITOLUL IVDETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI

CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al producţiei

medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură cu raportul

dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza costurilor şi

44

cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de activitate cerut de

menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de rentabilitate se poate proiecta

volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului critic pentru

a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă aceasta trebuie introdusă

icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat sau cu profit

programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici profit nici

pierderi

Determinarea cantitativă si reprezentarea grafică a PC la cultura de porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

45

11 Incarcat transportat t 715 1573 0096

22 Adm si deservit ha 130 27121 0165

33 Descarcat t 7150 0 0

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 21667 1325

TOTALTOTAL 259521 1586

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

46

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0178

22 Erbicidat si desrvit ha 130 28451 1422

33 Discuit si preg pat germinativ ha 130 678026 33901

44 Semanat + deservit ha 130 52813 2640

55 Prasit mecani 1 si manual 1 ha 130 1300 65

66 Prasit mecani 2 si manual 2 ha 130 70414 3520

TOTALTOTAL 963279 48161

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu Porumb (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb- fără profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 10000 leit

Productia totală de porumb PT= 1635 t

Suprafata cultivată cu porumb S = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

47

X= (CFha)(Pv-CVt) = 48161 ( 10 - 5891 ) = 11720 tha = 11000720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 11720 tha 10000 leit = 117200 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 117200 leiha = 117248161 leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de 1264510 la preţul de 7

lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei

(8175 kg ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

48

PROFIT

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

49

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 1000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1635000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1635000 200 = 8175 leiha

Productia medie de 8175 kgha la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 48161 + 8175 ) ( 10ndash 5891 )= 201256 tha =

2001256 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 201256 tha 5891 leit = 11855 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 11855 leiha = 60016 leiha

50

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

51

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 259521 259521

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 2218604 2218604

Ch variabile totale CVT lei 963279 963279

Ch variabile t CVt leit 5891 5891

Ch fixe totale CF lei 963279 963279

Ch fixe ha CFha leiha 48161 48161

Profit programat total Pr lei - 1635000

Profit programat ha Prha leiha - 8175

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1100720 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 2001256

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 938 0326

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 101298 74424

Pret de vacircnzare t Pv leit 10000 10000

Suprafata cultivată S ha 200 200

52

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE GRAU

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 261 3132 0001

22 Descarcat t 261 0 0

33 Adm So deservit ha 21 5068 0309

44 Arat 25 cm+grapat ha 21 1470 0899

55 Discuit si perg pat germ ha 21 6391 0390

66 Semanat si deservit sem ha 210 6222 0380

TOTALTOTAL 3241232 1989

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

53

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Administrat si desevit ha 200 5068 2534

22 Transport apa prep sol mii l 63 756 0378

33 Erbicidat si deservit ha 200 168 084

44 Recoltat creale paioase t 588 1568 784

55 Balotat deservit presa t 1512 20353 10176

TOTALTOTAL 43537 21768

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu grau (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - fără profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 600107312 1635 = 367038 leit

Productia medie de grau la punctul critic (X)

54

X= (CFha)(Pv-CVt) =238611 ( 8 - 367038 ) = 0664 tha =

664 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 0664 tha 8000 leit = 5316674 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 238611 leiha+ 5316674 leiha = 5555285

leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

grau icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de grau la preţul de 8 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (8175kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

55

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de graundash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

56

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - cu profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 13080000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =600107312 1635 =

367038 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 7563821 200 = 37819105

leiha

Productia medie de grau la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 238611 + 37819105 ) ( 8000 - 367038 )= 0498

tha = 498 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 04985 tha 8000 leit = 3988 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =238611 leiha+ 3988 leiha = 422611

leiha

57

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de grau ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

58

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de grau

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 3241232 3241232

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1112468 1112468

Ch variabile totale CVT lei 600107312 600107312

Ch variabile t CVt leit 367038 367038

Ch fixe totale CF lei 43537 43537

Ch fixe ha CFha leiha 21768 21768

Profit programat total Pr lei - 7563828

Profit programat ha Prha leiha - 8000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 664 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 498

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 5316674 3988

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 5555285 4226674

Pret de vacircnzare t Pv leit 8000 8000

Suprafata cultivată S ha 200 200

59

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE SOIA

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 195 429 8483

22 Descarcat t 195 0 0

33 Adm Si deservit ha 130 73965 0019

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 2166666 0556

TOTALTOTAL 2283531 9058

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

60

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0275

22 Erbicidat si deservit h 130 284511 2188

33 Discuit si preg Pat germ h 130 834782 6421

44 Semanat + deservit h 130 650 5

55 Recoltat soia t 3 7857 0060

66 Balotat deservit presa t 41 902 0069

TOTALTOTAL 182192 14013

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu soia (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia- fără profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =4091438 505700 = 0008 leit

Productia medie de soia la punctul critic (X)

61

X= (CFha)(Pv-CVt) = 14013 ( 3 - 0008 ) = 4683 tha = 4683

kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt =4683 tha 4091438 leit = 19160204 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+19160204 leiha = 19174217

leiha

Nivelul producţiei de 3890 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

soia icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de soia la preţul de 3 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (3890 kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soiandash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

63

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia - cu profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1517100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 4091438 505700 = 0008

leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1517100000 130 = 11670000

leiha

Productia medie de soia la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 14013 +11670000 ) ( 3 -0008 )= 3900405753

tha = 3900405 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 3900405753 tha 0008 leit = 31203 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+ 31203 leiha = 45216

leiha

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soia ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

65

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de soia

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 2283531 2283531

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1807907 1807907

Ch variabile totale CVT lei 4091438 4091438

Ch variabile t CVt leit 0008 0008

Ch fixe totale CF lei 182192 182192

Ch fixe ha CFha leiha 14013 14013

Profit programat total Pr lei - 1517100000

Profit programat ha Prha leiha - 11670000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 4683 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 3900405753

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 19160204 31203

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 19174213 45216

Pret de vacircnzare t Pv leit 3000 3000

Suprafata cultivată S ha 130 130

CONCLUZII SI RECOMANDARI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape3) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor4) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb

66

Productie principala 9727Productie secundara 12320Grau Productie principala 6289Productia secundara 7100SoiaProductie principala 3890Productie secundara 4100Efectuand eficienta celor trei culturi in urma rezultatelor acestora am observat ca cultura cea mai favorabila este porumbul urmata de cultura grauluiPe viitor cea mai buna cultura atat cantitativa cat si calitativa este cultura porumbului

Porumbul = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

67

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • PF Budianu Florin-Cristian s-a infiintat ca persoana fizica autorizata in luna iulie 2009 si a mai desfasurat activitate in acest domeniu activitate privata trei ani timp in care intr-o fabrica modernizata a fabricat produse lactate iar in ultimul branzeturi astfel a capatat experienta in aceasta activitate avand un atuu in plus pentru a o desfasura in continuare prin proiectul propus activitate fabricarea produselor lactate si branzeturilor intr-o fabrica construita conform standardelor Uniunii Europene in acest domeniu
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
          • Indicatori
          • Volume
            • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
            • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
              • C PREZENTAREA PROIECTULUI
                • C1 Obiectivele proiectului
                  • Indicatori
                  • Volume
                    • C3 Managementul proiectului
                    • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
                    • C6 Graficul estimat al proiectului
                    • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
                      • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                        • D1 Bazele de productie
                        • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D4 Indicatorii financiari
                        • Tabelul 1
                          • Tabelul 3
                            • N Centralizarea datelor
Page 21: Management in Agricultura

GracircuSolurile lutoase şi lutoargiloase cu fertilitate naturală ridicată sunt cele mai potrivite pentru cultura gracircului Solurile cu exces de umiditate sau cele uşoare foarte permeabile nu sunt potrivite pentru gracircu Limitele optime de pH sunt de 6-75 iar icircn condiţiile solurilor mai acide

sau alcaline se impune lucrarea de cercetare a pH-ului prin amendareDin punct de vedere al tipului de sol gracircul realizează cele mai mari producţii pe solurile cernoziomice şi brun roşcate

Soia = are o capacitate ridicata de adaptare dar cele mai bune rezultate se obtin in zona temperatecaldacu umiditate suficienta si soluri propice

Fata de sol cerintele sunt ridicate necesitand terenul cu textura mijlocie bogate in humusph-ul neutru bine aprovizionate in fosforpotasiucalciu cum ar ficernoziomurilesolurile bun roscatealuviale

22 Alegerea culturilor (criteriile avute icircn vedere culturile alese)

Porumb = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

Gracircu = genul Triticum aestivum L) este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice Faina de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie aliment de baza pentru 35-40 din populatia globuluiGraul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool amidon dextrina glucoza) si furaj in hrana animalelorTaratele sunt un nutret concentrat bogat in proteine hidrati de carbon si substante minerale Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale

Soia = se cultiva in primul rand pentru continutul ridicat de boabe in substante proteice (27-50) si grasimi(17-27) Semintele se pot utiliza in hrana oamenilorin obtinerea de furaje concentrate si pentru extragerea uleiului

Uleiul se utilizeaza pentru consumla prepararea margarineia vopselelorpentru picturaa maselor plastice iar sroturile si turtele in furajarea animalelor

Planta intreaga se utilizeaza ca furajca ingrasamant verde

Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute icircn vedere soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cuturii

21

PORUMB

RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumiiHIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta

HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz

GRAcircU

Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţieGRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric

22

SOIACele mai importante soiurile romanesti de soia sunt ROMANESC 99 ATLAS COLUMNA TRIUMF DANUBIAN Soiul ROMANESC 99Caractere morfologiceInaltimea plantei 92 -100 cmInaltimea insertiei primei pastai 15 - 18 cmCuloarea bobului galbena cu hilul cenusiuMMB 150 -180 gInsusiri fiziologiceGrupa de precocitate timpuriu (00)Perioada de vegetatie 105 -117 zilePrezinta rezistenta la foarte buna la cadere scuturare medie la secetaRezistenta la boli buna la mozaicul soiei arsura bacteriana medie la manaInsusiri de calitateContinutul in proteina 39-44 Continutul in grasimi 19 - 22 5ProductiaProductia la irigat 4000 kg haProductia la neirigat 3000 kg haDensitatea recomandata 450 -500 mii planteha Soiul ATLASCaractere morfologiceInaltimea plantei 90 -95 cmInaltimea insertiei primei pastai 14 - 16 cmCuloarea bobului galbena cu hilul galbenMMB 150 -200 gInsusiri fiziologiceGrupa de precocitate timpuriu (00)Perioada de vegetatie 105 -120 zilePrezinta rezistenta la foarte buna la cadere scuturare medie la secetaRezistenta la boli mediu la mozaicul soiei arsura bacteriana medie sensibil la manaInsusiri de calitateContinutul in proteina 385-42 Continutul in grasimi 195 - 23 5ProductiaProductia la irigat 3700 kg haProductia la neirigat 2900 kg haDensitatea recomandata 400 -500 mii planteha

23

23 Intocmirea asolamentului

Asolamentul

reprezintatilde impartirea terenurilor in sole (tarlale) pe care plantele de cultura se succed in timp si spatiu intr-o ordine bine stabilita si pe care se aplica sisteme rationale de lucrare a solului de fertilizare si de protectie a culturii in vederea cresterii fertilitatii solului a sporirii cantitative si calitative a productiilor agricole

Sola (tarlaua)

este suprafata de teren din cadrul asolamentului cu sol omogen pe care se cultiva o singura specie Sola este delimitata de sosele drumuri cai ferate vetre de sat paduri canale etc suprafata unei sole depinde de zona relief tipul asolamentului

Sola mixtatilde (combinata)

este suprafat de tren din cadrul asolamentului cu sol omogen pe care se cultiva doua trei specii cu insusiri biologice asemanatoare (mazare soia fasole) in cadrul solei mixte plantele pot ocupa suprafete egale sau diferite

Parcela

este o subdiviziune a solei mixte delimitata de limite naturale sau antropice avand o singura categorie de folosinta pe care se cultiva o singura specie in cazul terenurilor plane parcela corespunde solei iar in cazul terenurilor framantate mai multe parcele la un loc formeaza o sola mixta

Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 530Suprafaţa medie a solei 170

24

Tabelul 2

Schema rotaţiei culturilor

Rotatia culturilor este cunoscuta din cele mai vechi timpuri si a aparut ca o necesitate in dezvoltarea agriculturii Importanta rotatiei culturilor consta in contributia la sporirea fertilitatii solului cu ajutorul chiar al plantelor cultivate peteren oranduite dupa un plan special in acest scop

Rotatia permite folosirea stiintifica diferentiata a categoriilor de terenuri dintr-o exploatatie agricola sau la orice proprietar de pamant indiferent de marimea acesteia si inlesneste planificarea anticipata a sarcinilor agricole cum sunt sistemul de lucrare a solului aplicarea ingrasamintelor combaterea bolilor si daunatorilor combaterea buruienilor recoltarea si depozitarea productiei

Rotatia culturilor contribuie substantial la rezolvarea atat a problemelor agrotehnice cat si a celor economice si organizatorice rezultand in final marirea productiei si a productivitatii muncii la toate plantele cultivate

SOLAANUL 2010 2011 2012I porumb grau soia

II grau porumb soia

III soia grau porumb

25

CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ

31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole

Tabelul 3

Date iniţiale

CulturaSupraf

aţa - ha (Si)

Nota de bonitare pentru condiţiile

ecologice (Pi)

Corecţia pt distanţă şi felul drumului (k)

Coeficient de

potenţare (c)

Producţia medie

realizată

USporumb 200 70 015 15 6500US2grau 200 80 017 14 4500USsoia 130 90 020 12 3000TOTAL

1) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)

US1porumb =13075=9100Ni = Si x Pi USgrau 13080=10400

USsoia=13090=11700TOTAL =31200

2) Nota medie ponderată de bonitare

Nporumb=

Ngrau=

Nsoia=

3)Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare

=9285

Pkg grau= 5625

Pkg soia = 3333

26

4) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x k

Suprafaţă x coeficient corecţie130 015 USporumb 195130 017 USgrau 221130 020 USsoia 26

5)Nota de bonitare recalculată (Nbr)

Nbr = Nota totală de bonitare9100

ndash Corecţia195 US porumb 9080

Nbr = 10400 - 221 US grau 10377Nbr = 1170 - 26 US soia 11674

6)Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)

Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)

9080x

Coeficient de potenţare

15

USporumb 13620

Ntp = 10377 x 14 USgrau 14527Ntp = 11674 x 12 USsoia 15176

7) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)

Pt =

Nota totală de bonitare potenţată (Ntp)

13620

x

Producţia ce revine pe un

punct de bonitare

P(kgpunct)

9285USporumb 126461

7

145275625

USgrau 817143

15176 3333 USsoia 505816TOTAL= 258757

6

8) Producţia medie la hectar Pmc1

Pmc

prumb

= Producţia totală1264617

Suprafaţa totală130

=9727

Rezultatele pentru celelalte culturi

27

Pmc grau=817143130=6285

Pmc soia=505816130=3890

28

32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de

producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn

considerare şi pierderile rezultate prin levigare

Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha

separat pentru cele 3 culturi icircn parte

Tabelul 4

Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice

Nr Crt

SPECIFICARE UM CULTURA

porumb grau soiaN P K N P K N P K

1 Producţie medie

Kgha 9727 6285 3890

2 Consum specific

Kg sat

22 21 20 20 17 30 25 18 20

3 Sa de administrat

Kg 213 204 194 1257 1068 1885 972 70 778

4 Sa icircn sol Kg 45 31 30 40 25 42 28 19 305 Diferenţa de

admKg sa

168 173 164 857 818 1465 692 51 478

6 Pierderi prin levigare

13 5 7 13 6 8 12 4 7

7 Cant pierdută prin levigare

Kg sa

2184 865 1148 111 49 1172 83 20 334

8 Total sa de administrat

Kg 1898 1816 1754 868 867 1582 775 57 511

9 Tipul de icircngrăşămacircnt

NO4NO3 Super P c

Sare de K

NO4NO3

Super P c Sare de K

NO4NO3

Super P c

Sare de K

10 Conţinutul in sa a icircngr

Kgt 345 400 400 345 400 400 345 400 400

11 Doza de icircngr de administrat

kg 5501 454 4385 2515 2167 3955 2246 1425 1277

33 PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia

producţiile medii şi totale (tabelul 5)

Tabelul 5

29

Icircntocmirea planului de cultură

Cultura Suprafaţa (ha)

Producţii medii (kgha)

Producţia totală (t)

Preţ livrare (leikg)

PORUMB 200 9727 9727 070 GRAU 200 6285 6285 060 SOIA 130 3890 3890 120

34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se

icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn

acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului

lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele

financiare necesare pentru aprovizionare

DATELE NECESARE

1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei

2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte

3 Culturile premergătoare

4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi

5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor

6 Perioada de executare şi data lucrării

7 Mijloacele cu care se execută lucrarea

8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice

9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii

10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare

11 Amortismentul specific

12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota

pentru cheltuielile de aprovizionare

13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)

MODUL DE LUCRU

1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică

icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată

30

2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada

optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări

3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale

4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar

fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu

tariful pe ziom corespunzător

5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru

CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei

care reprezintă fondul de salarii

6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire

7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea

materialului folosit

8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor

materialelor se obţin cheltuielile de producţie

9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se

determină cheltuielile de producţie

10 După fiecare trimestru se fac totalurile

11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs

31

32

33

34

35

36

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura ___GRAcircU________

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente (tractor plus

semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen optim

folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrarea 5P ndash randamentul zilnic al maşinii

= agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m) 36V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră) 6000mht ndash durata zilei de lucru (ore) 8 hH ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

= ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) 125 cm distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor tractorului (c) 15

cm

= m

38

m

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

=25

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg) 240 kgd ndash lungimea roţii semănătorii (m) 174 mB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m) 36 mO ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii 20

=

5Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare a

semănătorii (kg) 400dm 3Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha) 240kghaB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m) 36 m

= m

~n ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

39

=

5Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatului 4 me ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii 15 m

=34+15=135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

6 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

=2362=144m

~n cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

=

40

Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre punctele de alimentare se calculează după formula

=136=36(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

7 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

=4001=400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

8 =4000801=320kg9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele

Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

=

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min) 30 minCm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

11 =

12 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

13 Nr saci=

41

N Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 14

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 4-semănători nr 4

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 56

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1852-lăţime m-suprafaţă ha 390

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 130-lăţime m 390-suprafaţă 130

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 1006-stacircnga m 25

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 240

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 320

10Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 4

-pt transportul seminţelor

nr 6

-total nr 10

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr --tractor+remorcă nr --auto-camion nr 1

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 336

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape

42

1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medie kghaNsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control)Nb - număr mediu de boabe icircn spiceMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3510000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

Nstha=

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de control

43

d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectarNb - număr mediu de boabe pe ştiuleteMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)

CAPITOLUL IVDETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI

CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al producţiei

medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură cu raportul

dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza costurilor şi

44

cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de activitate cerut de

menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de rentabilitate se poate proiecta

volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului critic pentru

a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă aceasta trebuie introdusă

icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat sau cu profit

programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici profit nici

pierderi

Determinarea cantitativă si reprezentarea grafică a PC la cultura de porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

45

11 Incarcat transportat t 715 1573 0096

22 Adm si deservit ha 130 27121 0165

33 Descarcat t 7150 0 0

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 21667 1325

TOTALTOTAL 259521 1586

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

46

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0178

22 Erbicidat si desrvit ha 130 28451 1422

33 Discuit si preg pat germinativ ha 130 678026 33901

44 Semanat + deservit ha 130 52813 2640

55 Prasit mecani 1 si manual 1 ha 130 1300 65

66 Prasit mecani 2 si manual 2 ha 130 70414 3520

TOTALTOTAL 963279 48161

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu Porumb (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb- fără profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 10000 leit

Productia totală de porumb PT= 1635 t

Suprafata cultivată cu porumb S = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

47

X= (CFha)(Pv-CVt) = 48161 ( 10 - 5891 ) = 11720 tha = 11000720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 11720 tha 10000 leit = 117200 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 117200 leiha = 117248161 leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de 1264510 la preţul de 7

lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei

(8175 kg ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

48

PROFIT

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

49

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 1000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1635000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1635000 200 = 8175 leiha

Productia medie de 8175 kgha la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 48161 + 8175 ) ( 10ndash 5891 )= 201256 tha =

2001256 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 201256 tha 5891 leit = 11855 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 11855 leiha = 60016 leiha

50

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

51

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 259521 259521

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 2218604 2218604

Ch variabile totale CVT lei 963279 963279

Ch variabile t CVt leit 5891 5891

Ch fixe totale CF lei 963279 963279

Ch fixe ha CFha leiha 48161 48161

Profit programat total Pr lei - 1635000

Profit programat ha Prha leiha - 8175

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1100720 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 2001256

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 938 0326

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 101298 74424

Pret de vacircnzare t Pv leit 10000 10000

Suprafata cultivată S ha 200 200

52

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE GRAU

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 261 3132 0001

22 Descarcat t 261 0 0

33 Adm So deservit ha 21 5068 0309

44 Arat 25 cm+grapat ha 21 1470 0899

55 Discuit si perg pat germ ha 21 6391 0390

66 Semanat si deservit sem ha 210 6222 0380

TOTALTOTAL 3241232 1989

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

53

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Administrat si desevit ha 200 5068 2534

22 Transport apa prep sol mii l 63 756 0378

33 Erbicidat si deservit ha 200 168 084

44 Recoltat creale paioase t 588 1568 784

55 Balotat deservit presa t 1512 20353 10176

TOTALTOTAL 43537 21768

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu grau (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - fără profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 600107312 1635 = 367038 leit

Productia medie de grau la punctul critic (X)

54

X= (CFha)(Pv-CVt) =238611 ( 8 - 367038 ) = 0664 tha =

664 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 0664 tha 8000 leit = 5316674 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 238611 leiha+ 5316674 leiha = 5555285

leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

grau icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de grau la preţul de 8 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (8175kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

55

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de graundash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

56

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - cu profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 13080000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =600107312 1635 =

367038 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 7563821 200 = 37819105

leiha

Productia medie de grau la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 238611 + 37819105 ) ( 8000 - 367038 )= 0498

tha = 498 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 04985 tha 8000 leit = 3988 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =238611 leiha+ 3988 leiha = 422611

leiha

57

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de grau ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

58

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de grau

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 3241232 3241232

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1112468 1112468

Ch variabile totale CVT lei 600107312 600107312

Ch variabile t CVt leit 367038 367038

Ch fixe totale CF lei 43537 43537

Ch fixe ha CFha leiha 21768 21768

Profit programat total Pr lei - 7563828

Profit programat ha Prha leiha - 8000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 664 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 498

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 5316674 3988

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 5555285 4226674

Pret de vacircnzare t Pv leit 8000 8000

Suprafata cultivată S ha 200 200

59

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE SOIA

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 195 429 8483

22 Descarcat t 195 0 0

33 Adm Si deservit ha 130 73965 0019

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 2166666 0556

TOTALTOTAL 2283531 9058

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

60

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0275

22 Erbicidat si deservit h 130 284511 2188

33 Discuit si preg Pat germ h 130 834782 6421

44 Semanat + deservit h 130 650 5

55 Recoltat soia t 3 7857 0060

66 Balotat deservit presa t 41 902 0069

TOTALTOTAL 182192 14013

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu soia (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia- fără profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =4091438 505700 = 0008 leit

Productia medie de soia la punctul critic (X)

61

X= (CFha)(Pv-CVt) = 14013 ( 3 - 0008 ) = 4683 tha = 4683

kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt =4683 tha 4091438 leit = 19160204 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+19160204 leiha = 19174217

leiha

Nivelul producţiei de 3890 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

soia icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de soia la preţul de 3 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (3890 kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soiandash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

63

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia - cu profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1517100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 4091438 505700 = 0008

leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1517100000 130 = 11670000

leiha

Productia medie de soia la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 14013 +11670000 ) ( 3 -0008 )= 3900405753

tha = 3900405 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 3900405753 tha 0008 leit = 31203 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+ 31203 leiha = 45216

leiha

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soia ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

65

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de soia

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 2283531 2283531

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1807907 1807907

Ch variabile totale CVT lei 4091438 4091438

Ch variabile t CVt leit 0008 0008

Ch fixe totale CF lei 182192 182192

Ch fixe ha CFha leiha 14013 14013

Profit programat total Pr lei - 1517100000

Profit programat ha Prha leiha - 11670000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 4683 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 3900405753

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 19160204 31203

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 19174213 45216

Pret de vacircnzare t Pv leit 3000 3000

Suprafata cultivată S ha 130 130

CONCLUZII SI RECOMANDARI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape3) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor4) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb

66

Productie principala 9727Productie secundara 12320Grau Productie principala 6289Productia secundara 7100SoiaProductie principala 3890Productie secundara 4100Efectuand eficienta celor trei culturi in urma rezultatelor acestora am observat ca cultura cea mai favorabila este porumbul urmata de cultura grauluiPe viitor cea mai buna cultura atat cantitativa cat si calitativa este cultura porumbului

Porumbul = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

67

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • PF Budianu Florin-Cristian s-a infiintat ca persoana fizica autorizata in luna iulie 2009 si a mai desfasurat activitate in acest domeniu activitate privata trei ani timp in care intr-o fabrica modernizata a fabricat produse lactate iar in ultimul branzeturi astfel a capatat experienta in aceasta activitate avand un atuu in plus pentru a o desfasura in continuare prin proiectul propus activitate fabricarea produselor lactate si branzeturilor intr-o fabrica construita conform standardelor Uniunii Europene in acest domeniu
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
          • Indicatori
          • Volume
            • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
            • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
              • C PREZENTAREA PROIECTULUI
                • C1 Obiectivele proiectului
                  • Indicatori
                  • Volume
                    • C3 Managementul proiectului
                    • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
                    • C6 Graficul estimat al proiectului
                    • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
                      • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                        • D1 Bazele de productie
                        • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D4 Indicatorii financiari
                        • Tabelul 1
                          • Tabelul 3
                            • N Centralizarea datelor
Page 22: Management in Agricultura

PORUMB

RUSTICA a castigat o pozitie de lider pe piata de porumb precoce din Europa de Nord si poseda o gama larga de seminte adecvata pentru toate pietele lumiiHIBRIZI FOARTE PRECOCIBarbados - excelent pentru boabe si silozEarly Star - precoce si productivEnergy Star - foarte buna valoare alimentaraComera - performanta inalta

HIBRIZI PRECOCIBatz - vigurosEurostar - lider in EuropaGalaStar - porumb pe care il veti adoraInagua - bun pentru boabe si siloz

GRAcircU

Cercetătorii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea au creat soiuri de grau productive si rezistente la secetaBOEMA soi de gracircu de toamnă extrem de productiv şi cu indici de calitate ridicaţi pentru panificaţie adaptat condiţiilor climatice din zona de cacircmpie din sudul ţării şi Moldova este un soi foarte precoce mai timpuriu la icircnspicat cu 1-3 zile faţă de soiul Flamura 85 talia plantei de 77-90 cm rezistent la iernare şi cădere arşiţă şi secetă rugina galbenă rezistenţă mijlocie la rugina brună şi făinare are calitate bună de morărit şi panificaţieGRUIA este un soi de toamnă care a dat rezultate foarte bune icircn Oltenia şi Dobrogea este mai timpuriu cu 4 zile faţă de soiul Fundulea 4 talie de 76 cm se remarcă printr-o rezistenţă bună la iernare la cădere dar şi la rasele actuale de rugina galbenă superior multor soiuri ca rezistenţă la făinare rugină brună şi septorioza frunzelor calitatea de panificaţie a soiului Gruia este apropiată de cea a soiului Dropia faţă de care tinde să aibă un gluten mai tenace soiul se evidenţiază printr-o productivitate ridicată icircn medie cu 9-12 mai mare faţă de soiurile martor sporul de producţie fiind mai mare icircn condiţii de secetă in pofida taliei sale scurte soiul se comportă foarte bine icircn condiţii de deficit hidric

22

SOIACele mai importante soiurile romanesti de soia sunt ROMANESC 99 ATLAS COLUMNA TRIUMF DANUBIAN Soiul ROMANESC 99Caractere morfologiceInaltimea plantei 92 -100 cmInaltimea insertiei primei pastai 15 - 18 cmCuloarea bobului galbena cu hilul cenusiuMMB 150 -180 gInsusiri fiziologiceGrupa de precocitate timpuriu (00)Perioada de vegetatie 105 -117 zilePrezinta rezistenta la foarte buna la cadere scuturare medie la secetaRezistenta la boli buna la mozaicul soiei arsura bacteriana medie la manaInsusiri de calitateContinutul in proteina 39-44 Continutul in grasimi 19 - 22 5ProductiaProductia la irigat 4000 kg haProductia la neirigat 3000 kg haDensitatea recomandata 450 -500 mii planteha Soiul ATLASCaractere morfologiceInaltimea plantei 90 -95 cmInaltimea insertiei primei pastai 14 - 16 cmCuloarea bobului galbena cu hilul galbenMMB 150 -200 gInsusiri fiziologiceGrupa de precocitate timpuriu (00)Perioada de vegetatie 105 -120 zilePrezinta rezistenta la foarte buna la cadere scuturare medie la secetaRezistenta la boli mediu la mozaicul soiei arsura bacteriana medie sensibil la manaInsusiri de calitateContinutul in proteina 385-42 Continutul in grasimi 195 - 23 5ProductiaProductia la irigat 3700 kg haProductia la neirigat 2900 kg haDensitatea recomandata 400 -500 mii planteha

23

23 Intocmirea asolamentului

Asolamentul

reprezintatilde impartirea terenurilor in sole (tarlale) pe care plantele de cultura se succed in timp si spatiu intr-o ordine bine stabilita si pe care se aplica sisteme rationale de lucrare a solului de fertilizare si de protectie a culturii in vederea cresterii fertilitatii solului a sporirii cantitative si calitative a productiilor agricole

Sola (tarlaua)

este suprafata de teren din cadrul asolamentului cu sol omogen pe care se cultiva o singura specie Sola este delimitata de sosele drumuri cai ferate vetre de sat paduri canale etc suprafata unei sole depinde de zona relief tipul asolamentului

Sola mixtatilde (combinata)

este suprafat de tren din cadrul asolamentului cu sol omogen pe care se cultiva doua trei specii cu insusiri biologice asemanatoare (mazare soia fasole) in cadrul solei mixte plantele pot ocupa suprafete egale sau diferite

Parcela

este o subdiviziune a solei mixte delimitata de limite naturale sau antropice avand o singura categorie de folosinta pe care se cultiva o singura specie in cazul terenurilor plane parcela corespunde solei iar in cazul terenurilor framantate mai multe parcele la un loc formeaza o sola mixta

Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 530Suprafaţa medie a solei 170

24

Tabelul 2

Schema rotaţiei culturilor

Rotatia culturilor este cunoscuta din cele mai vechi timpuri si a aparut ca o necesitate in dezvoltarea agriculturii Importanta rotatiei culturilor consta in contributia la sporirea fertilitatii solului cu ajutorul chiar al plantelor cultivate peteren oranduite dupa un plan special in acest scop

Rotatia permite folosirea stiintifica diferentiata a categoriilor de terenuri dintr-o exploatatie agricola sau la orice proprietar de pamant indiferent de marimea acesteia si inlesneste planificarea anticipata a sarcinilor agricole cum sunt sistemul de lucrare a solului aplicarea ingrasamintelor combaterea bolilor si daunatorilor combaterea buruienilor recoltarea si depozitarea productiei

Rotatia culturilor contribuie substantial la rezolvarea atat a problemelor agrotehnice cat si a celor economice si organizatorice rezultand in final marirea productiei si a productivitatii muncii la toate plantele cultivate

SOLAANUL 2010 2011 2012I porumb grau soia

II grau porumb soia

III soia grau porumb

25

CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ

31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole

Tabelul 3

Date iniţiale

CulturaSupraf

aţa - ha (Si)

Nota de bonitare pentru condiţiile

ecologice (Pi)

Corecţia pt distanţă şi felul drumului (k)

Coeficient de

potenţare (c)

Producţia medie

realizată

USporumb 200 70 015 15 6500US2grau 200 80 017 14 4500USsoia 130 90 020 12 3000TOTAL

1) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)

US1porumb =13075=9100Ni = Si x Pi USgrau 13080=10400

USsoia=13090=11700TOTAL =31200

2) Nota medie ponderată de bonitare

Nporumb=

Ngrau=

Nsoia=

3)Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare

=9285

Pkg grau= 5625

Pkg soia = 3333

26

4) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x k

Suprafaţă x coeficient corecţie130 015 USporumb 195130 017 USgrau 221130 020 USsoia 26

5)Nota de bonitare recalculată (Nbr)

Nbr = Nota totală de bonitare9100

ndash Corecţia195 US porumb 9080

Nbr = 10400 - 221 US grau 10377Nbr = 1170 - 26 US soia 11674

6)Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)

Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)

9080x

Coeficient de potenţare

15

USporumb 13620

Ntp = 10377 x 14 USgrau 14527Ntp = 11674 x 12 USsoia 15176

7) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)

Pt =

Nota totală de bonitare potenţată (Ntp)

13620

x

Producţia ce revine pe un

punct de bonitare

P(kgpunct)

9285USporumb 126461

7

145275625

USgrau 817143

15176 3333 USsoia 505816TOTAL= 258757

6

8) Producţia medie la hectar Pmc1

Pmc

prumb

= Producţia totală1264617

Suprafaţa totală130

=9727

Rezultatele pentru celelalte culturi

27

Pmc grau=817143130=6285

Pmc soia=505816130=3890

28

32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de

producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn

considerare şi pierderile rezultate prin levigare

Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha

separat pentru cele 3 culturi icircn parte

Tabelul 4

Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice

Nr Crt

SPECIFICARE UM CULTURA

porumb grau soiaN P K N P K N P K

1 Producţie medie

Kgha 9727 6285 3890

2 Consum specific

Kg sat

22 21 20 20 17 30 25 18 20

3 Sa de administrat

Kg 213 204 194 1257 1068 1885 972 70 778

4 Sa icircn sol Kg 45 31 30 40 25 42 28 19 305 Diferenţa de

admKg sa

168 173 164 857 818 1465 692 51 478

6 Pierderi prin levigare

13 5 7 13 6 8 12 4 7

7 Cant pierdută prin levigare

Kg sa

2184 865 1148 111 49 1172 83 20 334

8 Total sa de administrat

Kg 1898 1816 1754 868 867 1582 775 57 511

9 Tipul de icircngrăşămacircnt

NO4NO3 Super P c

Sare de K

NO4NO3

Super P c Sare de K

NO4NO3

Super P c

Sare de K

10 Conţinutul in sa a icircngr

Kgt 345 400 400 345 400 400 345 400 400

11 Doza de icircngr de administrat

kg 5501 454 4385 2515 2167 3955 2246 1425 1277

33 PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia

producţiile medii şi totale (tabelul 5)

Tabelul 5

29

Icircntocmirea planului de cultură

Cultura Suprafaţa (ha)

Producţii medii (kgha)

Producţia totală (t)

Preţ livrare (leikg)

PORUMB 200 9727 9727 070 GRAU 200 6285 6285 060 SOIA 130 3890 3890 120

34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se

icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn

acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului

lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele

financiare necesare pentru aprovizionare

DATELE NECESARE

1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei

2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte

3 Culturile premergătoare

4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi

5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor

6 Perioada de executare şi data lucrării

7 Mijloacele cu care se execută lucrarea

8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice

9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii

10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare

11 Amortismentul specific

12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota

pentru cheltuielile de aprovizionare

13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)

MODUL DE LUCRU

1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică

icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată

30

2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada

optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări

3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale

4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar

fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu

tariful pe ziom corespunzător

5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru

CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei

care reprezintă fondul de salarii

6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire

7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea

materialului folosit

8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor

materialelor se obţin cheltuielile de producţie

9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se

determină cheltuielile de producţie

10 După fiecare trimestru se fac totalurile

11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs

31

32

33

34

35

36

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura ___GRAcircU________

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente (tractor plus

semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen optim

folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrarea 5P ndash randamentul zilnic al maşinii

= agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m) 36V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră) 6000mht ndash durata zilei de lucru (ore) 8 hH ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

= ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) 125 cm distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor tractorului (c) 15

cm

= m

38

m

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

=25

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg) 240 kgd ndash lungimea roţii semănătorii (m) 174 mB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m) 36 mO ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii 20

=

5Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare a

semănătorii (kg) 400dm 3Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha) 240kghaB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m) 36 m

= m

~n ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

39

=

5Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatului 4 me ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii 15 m

=34+15=135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

6 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

=2362=144m

~n cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

=

40

Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre punctele de alimentare se calculează după formula

=136=36(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

7 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

=4001=400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

8 =4000801=320kg9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele

Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

=

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min) 30 minCm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

11 =

12 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

13 Nr saci=

41

N Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 14

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 4-semănători nr 4

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 56

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1852-lăţime m-suprafaţă ha 390

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 130-lăţime m 390-suprafaţă 130

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 1006-stacircnga m 25

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 240

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 320

10Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 4

-pt transportul seminţelor

nr 6

-total nr 10

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr --tractor+remorcă nr --auto-camion nr 1

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 336

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape

42

1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medie kghaNsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control)Nb - număr mediu de boabe icircn spiceMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3510000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

Nstha=

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de control

43

d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectarNb - număr mediu de boabe pe ştiuleteMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)

CAPITOLUL IVDETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI

CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al producţiei

medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură cu raportul

dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza costurilor şi

44

cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de activitate cerut de

menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de rentabilitate se poate proiecta

volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului critic pentru

a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă aceasta trebuie introdusă

icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat sau cu profit

programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici profit nici

pierderi

Determinarea cantitativă si reprezentarea grafică a PC la cultura de porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

45

11 Incarcat transportat t 715 1573 0096

22 Adm si deservit ha 130 27121 0165

33 Descarcat t 7150 0 0

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 21667 1325

TOTALTOTAL 259521 1586

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

46

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0178

22 Erbicidat si desrvit ha 130 28451 1422

33 Discuit si preg pat germinativ ha 130 678026 33901

44 Semanat + deservit ha 130 52813 2640

55 Prasit mecani 1 si manual 1 ha 130 1300 65

66 Prasit mecani 2 si manual 2 ha 130 70414 3520

TOTALTOTAL 963279 48161

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu Porumb (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb- fără profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 10000 leit

Productia totală de porumb PT= 1635 t

Suprafata cultivată cu porumb S = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

47

X= (CFha)(Pv-CVt) = 48161 ( 10 - 5891 ) = 11720 tha = 11000720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 11720 tha 10000 leit = 117200 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 117200 leiha = 117248161 leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de 1264510 la preţul de 7

lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei

(8175 kg ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

48

PROFIT

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

49

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 1000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1635000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1635000 200 = 8175 leiha

Productia medie de 8175 kgha la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 48161 + 8175 ) ( 10ndash 5891 )= 201256 tha =

2001256 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 201256 tha 5891 leit = 11855 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 11855 leiha = 60016 leiha

50

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

51

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 259521 259521

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 2218604 2218604

Ch variabile totale CVT lei 963279 963279

Ch variabile t CVt leit 5891 5891

Ch fixe totale CF lei 963279 963279

Ch fixe ha CFha leiha 48161 48161

Profit programat total Pr lei - 1635000

Profit programat ha Prha leiha - 8175

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1100720 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 2001256

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 938 0326

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 101298 74424

Pret de vacircnzare t Pv leit 10000 10000

Suprafata cultivată S ha 200 200

52

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE GRAU

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 261 3132 0001

22 Descarcat t 261 0 0

33 Adm So deservit ha 21 5068 0309

44 Arat 25 cm+grapat ha 21 1470 0899

55 Discuit si perg pat germ ha 21 6391 0390

66 Semanat si deservit sem ha 210 6222 0380

TOTALTOTAL 3241232 1989

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

53

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Administrat si desevit ha 200 5068 2534

22 Transport apa prep sol mii l 63 756 0378

33 Erbicidat si deservit ha 200 168 084

44 Recoltat creale paioase t 588 1568 784

55 Balotat deservit presa t 1512 20353 10176

TOTALTOTAL 43537 21768

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu grau (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - fără profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 600107312 1635 = 367038 leit

Productia medie de grau la punctul critic (X)

54

X= (CFha)(Pv-CVt) =238611 ( 8 - 367038 ) = 0664 tha =

664 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 0664 tha 8000 leit = 5316674 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 238611 leiha+ 5316674 leiha = 5555285

leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

grau icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de grau la preţul de 8 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (8175kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

55

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de graundash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

56

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - cu profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 13080000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =600107312 1635 =

367038 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 7563821 200 = 37819105

leiha

Productia medie de grau la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 238611 + 37819105 ) ( 8000 - 367038 )= 0498

tha = 498 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 04985 tha 8000 leit = 3988 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =238611 leiha+ 3988 leiha = 422611

leiha

57

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de grau ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

58

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de grau

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 3241232 3241232

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1112468 1112468

Ch variabile totale CVT lei 600107312 600107312

Ch variabile t CVt leit 367038 367038

Ch fixe totale CF lei 43537 43537

Ch fixe ha CFha leiha 21768 21768

Profit programat total Pr lei - 7563828

Profit programat ha Prha leiha - 8000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 664 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 498

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 5316674 3988

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 5555285 4226674

Pret de vacircnzare t Pv leit 8000 8000

Suprafata cultivată S ha 200 200

59

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE SOIA

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 195 429 8483

22 Descarcat t 195 0 0

33 Adm Si deservit ha 130 73965 0019

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 2166666 0556

TOTALTOTAL 2283531 9058

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

60

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0275

22 Erbicidat si deservit h 130 284511 2188

33 Discuit si preg Pat germ h 130 834782 6421

44 Semanat + deservit h 130 650 5

55 Recoltat soia t 3 7857 0060

66 Balotat deservit presa t 41 902 0069

TOTALTOTAL 182192 14013

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu soia (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia- fără profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =4091438 505700 = 0008 leit

Productia medie de soia la punctul critic (X)

61

X= (CFha)(Pv-CVt) = 14013 ( 3 - 0008 ) = 4683 tha = 4683

kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt =4683 tha 4091438 leit = 19160204 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+19160204 leiha = 19174217

leiha

Nivelul producţiei de 3890 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

soia icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de soia la preţul de 3 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (3890 kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soiandash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

63

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia - cu profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1517100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 4091438 505700 = 0008

leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1517100000 130 = 11670000

leiha

Productia medie de soia la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 14013 +11670000 ) ( 3 -0008 )= 3900405753

tha = 3900405 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 3900405753 tha 0008 leit = 31203 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+ 31203 leiha = 45216

leiha

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soia ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

65

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de soia

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 2283531 2283531

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1807907 1807907

Ch variabile totale CVT lei 4091438 4091438

Ch variabile t CVt leit 0008 0008

Ch fixe totale CF lei 182192 182192

Ch fixe ha CFha leiha 14013 14013

Profit programat total Pr lei - 1517100000

Profit programat ha Prha leiha - 11670000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 4683 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 3900405753

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 19160204 31203

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 19174213 45216

Pret de vacircnzare t Pv leit 3000 3000

Suprafata cultivată S ha 130 130

CONCLUZII SI RECOMANDARI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape3) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor4) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb

66

Productie principala 9727Productie secundara 12320Grau Productie principala 6289Productia secundara 7100SoiaProductie principala 3890Productie secundara 4100Efectuand eficienta celor trei culturi in urma rezultatelor acestora am observat ca cultura cea mai favorabila este porumbul urmata de cultura grauluiPe viitor cea mai buna cultura atat cantitativa cat si calitativa este cultura porumbului

Porumbul = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

67

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • PF Budianu Florin-Cristian s-a infiintat ca persoana fizica autorizata in luna iulie 2009 si a mai desfasurat activitate in acest domeniu activitate privata trei ani timp in care intr-o fabrica modernizata a fabricat produse lactate iar in ultimul branzeturi astfel a capatat experienta in aceasta activitate avand un atuu in plus pentru a o desfasura in continuare prin proiectul propus activitate fabricarea produselor lactate si branzeturilor intr-o fabrica construita conform standardelor Uniunii Europene in acest domeniu
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
          • Indicatori
          • Volume
            • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
            • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
              • C PREZENTAREA PROIECTULUI
                • C1 Obiectivele proiectului
                  • Indicatori
                  • Volume
                    • C3 Managementul proiectului
                    • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
                    • C6 Graficul estimat al proiectului
                    • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
                      • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                        • D1 Bazele de productie
                        • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D4 Indicatorii financiari
                        • Tabelul 1
                          • Tabelul 3
                            • N Centralizarea datelor
Page 23: Management in Agricultura

SOIACele mai importante soiurile romanesti de soia sunt ROMANESC 99 ATLAS COLUMNA TRIUMF DANUBIAN Soiul ROMANESC 99Caractere morfologiceInaltimea plantei 92 -100 cmInaltimea insertiei primei pastai 15 - 18 cmCuloarea bobului galbena cu hilul cenusiuMMB 150 -180 gInsusiri fiziologiceGrupa de precocitate timpuriu (00)Perioada de vegetatie 105 -117 zilePrezinta rezistenta la foarte buna la cadere scuturare medie la secetaRezistenta la boli buna la mozaicul soiei arsura bacteriana medie la manaInsusiri de calitateContinutul in proteina 39-44 Continutul in grasimi 19 - 22 5ProductiaProductia la irigat 4000 kg haProductia la neirigat 3000 kg haDensitatea recomandata 450 -500 mii planteha Soiul ATLASCaractere morfologiceInaltimea plantei 90 -95 cmInaltimea insertiei primei pastai 14 - 16 cmCuloarea bobului galbena cu hilul galbenMMB 150 -200 gInsusiri fiziologiceGrupa de precocitate timpuriu (00)Perioada de vegetatie 105 -120 zilePrezinta rezistenta la foarte buna la cadere scuturare medie la secetaRezistenta la boli mediu la mozaicul soiei arsura bacteriana medie sensibil la manaInsusiri de calitateContinutul in proteina 385-42 Continutul in grasimi 195 - 23 5ProductiaProductia la irigat 3700 kg haProductia la neirigat 2900 kg haDensitatea recomandata 400 -500 mii planteha

23

23 Intocmirea asolamentului

Asolamentul

reprezintatilde impartirea terenurilor in sole (tarlale) pe care plantele de cultura se succed in timp si spatiu intr-o ordine bine stabilita si pe care se aplica sisteme rationale de lucrare a solului de fertilizare si de protectie a culturii in vederea cresterii fertilitatii solului a sporirii cantitative si calitative a productiilor agricole

Sola (tarlaua)

este suprafata de teren din cadrul asolamentului cu sol omogen pe care se cultiva o singura specie Sola este delimitata de sosele drumuri cai ferate vetre de sat paduri canale etc suprafata unei sole depinde de zona relief tipul asolamentului

Sola mixtatilde (combinata)

este suprafat de tren din cadrul asolamentului cu sol omogen pe care se cultiva doua trei specii cu insusiri biologice asemanatoare (mazare soia fasole) in cadrul solei mixte plantele pot ocupa suprafete egale sau diferite

Parcela

este o subdiviziune a solei mixte delimitata de limite naturale sau antropice avand o singura categorie de folosinta pe care se cultiva o singura specie in cazul terenurilor plane parcela corespunde solei iar in cazul terenurilor framantate mai multe parcele la un loc formeaza o sola mixta

Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 530Suprafaţa medie a solei 170

24

Tabelul 2

Schema rotaţiei culturilor

Rotatia culturilor este cunoscuta din cele mai vechi timpuri si a aparut ca o necesitate in dezvoltarea agriculturii Importanta rotatiei culturilor consta in contributia la sporirea fertilitatii solului cu ajutorul chiar al plantelor cultivate peteren oranduite dupa un plan special in acest scop

Rotatia permite folosirea stiintifica diferentiata a categoriilor de terenuri dintr-o exploatatie agricola sau la orice proprietar de pamant indiferent de marimea acesteia si inlesneste planificarea anticipata a sarcinilor agricole cum sunt sistemul de lucrare a solului aplicarea ingrasamintelor combaterea bolilor si daunatorilor combaterea buruienilor recoltarea si depozitarea productiei

Rotatia culturilor contribuie substantial la rezolvarea atat a problemelor agrotehnice cat si a celor economice si organizatorice rezultand in final marirea productiei si a productivitatii muncii la toate plantele cultivate

SOLAANUL 2010 2011 2012I porumb grau soia

II grau porumb soia

III soia grau porumb

25

CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ

31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole

Tabelul 3

Date iniţiale

CulturaSupraf

aţa - ha (Si)

Nota de bonitare pentru condiţiile

ecologice (Pi)

Corecţia pt distanţă şi felul drumului (k)

Coeficient de

potenţare (c)

Producţia medie

realizată

USporumb 200 70 015 15 6500US2grau 200 80 017 14 4500USsoia 130 90 020 12 3000TOTAL

1) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)

US1porumb =13075=9100Ni = Si x Pi USgrau 13080=10400

USsoia=13090=11700TOTAL =31200

2) Nota medie ponderată de bonitare

Nporumb=

Ngrau=

Nsoia=

3)Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare

=9285

Pkg grau= 5625

Pkg soia = 3333

26

4) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x k

Suprafaţă x coeficient corecţie130 015 USporumb 195130 017 USgrau 221130 020 USsoia 26

5)Nota de bonitare recalculată (Nbr)

Nbr = Nota totală de bonitare9100

ndash Corecţia195 US porumb 9080

Nbr = 10400 - 221 US grau 10377Nbr = 1170 - 26 US soia 11674

6)Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)

Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)

9080x

Coeficient de potenţare

15

USporumb 13620

Ntp = 10377 x 14 USgrau 14527Ntp = 11674 x 12 USsoia 15176

7) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)

Pt =

Nota totală de bonitare potenţată (Ntp)

13620

x

Producţia ce revine pe un

punct de bonitare

P(kgpunct)

9285USporumb 126461

7

145275625

USgrau 817143

15176 3333 USsoia 505816TOTAL= 258757

6

8) Producţia medie la hectar Pmc1

Pmc

prumb

= Producţia totală1264617

Suprafaţa totală130

=9727

Rezultatele pentru celelalte culturi

27

Pmc grau=817143130=6285

Pmc soia=505816130=3890

28

32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de

producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn

considerare şi pierderile rezultate prin levigare

Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha

separat pentru cele 3 culturi icircn parte

Tabelul 4

Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice

Nr Crt

SPECIFICARE UM CULTURA

porumb grau soiaN P K N P K N P K

1 Producţie medie

Kgha 9727 6285 3890

2 Consum specific

Kg sat

22 21 20 20 17 30 25 18 20

3 Sa de administrat

Kg 213 204 194 1257 1068 1885 972 70 778

4 Sa icircn sol Kg 45 31 30 40 25 42 28 19 305 Diferenţa de

admKg sa

168 173 164 857 818 1465 692 51 478

6 Pierderi prin levigare

13 5 7 13 6 8 12 4 7

7 Cant pierdută prin levigare

Kg sa

2184 865 1148 111 49 1172 83 20 334

8 Total sa de administrat

Kg 1898 1816 1754 868 867 1582 775 57 511

9 Tipul de icircngrăşămacircnt

NO4NO3 Super P c

Sare de K

NO4NO3

Super P c Sare de K

NO4NO3

Super P c

Sare de K

10 Conţinutul in sa a icircngr

Kgt 345 400 400 345 400 400 345 400 400

11 Doza de icircngr de administrat

kg 5501 454 4385 2515 2167 3955 2246 1425 1277

33 PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia

producţiile medii şi totale (tabelul 5)

Tabelul 5

29

Icircntocmirea planului de cultură

Cultura Suprafaţa (ha)

Producţii medii (kgha)

Producţia totală (t)

Preţ livrare (leikg)

PORUMB 200 9727 9727 070 GRAU 200 6285 6285 060 SOIA 130 3890 3890 120

34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se

icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn

acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului

lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele

financiare necesare pentru aprovizionare

DATELE NECESARE

1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei

2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte

3 Culturile premergătoare

4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi

5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor

6 Perioada de executare şi data lucrării

7 Mijloacele cu care se execută lucrarea

8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice

9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii

10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare

11 Amortismentul specific

12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota

pentru cheltuielile de aprovizionare

13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)

MODUL DE LUCRU

1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică

icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată

30

2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada

optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări

3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale

4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar

fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu

tariful pe ziom corespunzător

5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru

CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei

care reprezintă fondul de salarii

6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire

7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea

materialului folosit

8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor

materialelor se obţin cheltuielile de producţie

9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se

determină cheltuielile de producţie

10 După fiecare trimestru se fac totalurile

11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs

31

32

33

34

35

36

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura ___GRAcircU________

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente (tractor plus

semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen optim

folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrarea 5P ndash randamentul zilnic al maşinii

= agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m) 36V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră) 6000mht ndash durata zilei de lucru (ore) 8 hH ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

= ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) 125 cm distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor tractorului (c) 15

cm

= m

38

m

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

=25

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg) 240 kgd ndash lungimea roţii semănătorii (m) 174 mB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m) 36 mO ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii 20

=

5Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare a

semănătorii (kg) 400dm 3Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha) 240kghaB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m) 36 m

= m

~n ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

39

=

5Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatului 4 me ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii 15 m

=34+15=135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

6 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

=2362=144m

~n cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

=

40

Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre punctele de alimentare se calculează după formula

=136=36(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

7 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

=4001=400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

8 =4000801=320kg9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele

Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

=

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min) 30 minCm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

11 =

12 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

13 Nr saci=

41

N Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 14

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 4-semănători nr 4

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 56

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1852-lăţime m-suprafaţă ha 390

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 130-lăţime m 390-suprafaţă 130

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 1006-stacircnga m 25

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 240

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 320

10Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 4

-pt transportul seminţelor

nr 6

-total nr 10

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr --tractor+remorcă nr --auto-camion nr 1

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 336

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape

42

1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medie kghaNsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control)Nb - număr mediu de boabe icircn spiceMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3510000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

Nstha=

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de control

43

d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectarNb - număr mediu de boabe pe ştiuleteMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)

CAPITOLUL IVDETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI

CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al producţiei

medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură cu raportul

dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza costurilor şi

44

cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de activitate cerut de

menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de rentabilitate se poate proiecta

volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului critic pentru

a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă aceasta trebuie introdusă

icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat sau cu profit

programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici profit nici

pierderi

Determinarea cantitativă si reprezentarea grafică a PC la cultura de porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

45

11 Incarcat transportat t 715 1573 0096

22 Adm si deservit ha 130 27121 0165

33 Descarcat t 7150 0 0

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 21667 1325

TOTALTOTAL 259521 1586

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

46

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0178

22 Erbicidat si desrvit ha 130 28451 1422

33 Discuit si preg pat germinativ ha 130 678026 33901

44 Semanat + deservit ha 130 52813 2640

55 Prasit mecani 1 si manual 1 ha 130 1300 65

66 Prasit mecani 2 si manual 2 ha 130 70414 3520

TOTALTOTAL 963279 48161

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu Porumb (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb- fără profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 10000 leit

Productia totală de porumb PT= 1635 t

Suprafata cultivată cu porumb S = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

47

X= (CFha)(Pv-CVt) = 48161 ( 10 - 5891 ) = 11720 tha = 11000720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 11720 tha 10000 leit = 117200 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 117200 leiha = 117248161 leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de 1264510 la preţul de 7

lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei

(8175 kg ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

48

PROFIT

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

49

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 1000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1635000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1635000 200 = 8175 leiha

Productia medie de 8175 kgha la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 48161 + 8175 ) ( 10ndash 5891 )= 201256 tha =

2001256 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 201256 tha 5891 leit = 11855 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 11855 leiha = 60016 leiha

50

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

51

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 259521 259521

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 2218604 2218604

Ch variabile totale CVT lei 963279 963279

Ch variabile t CVt leit 5891 5891

Ch fixe totale CF lei 963279 963279

Ch fixe ha CFha leiha 48161 48161

Profit programat total Pr lei - 1635000

Profit programat ha Prha leiha - 8175

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1100720 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 2001256

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 938 0326

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 101298 74424

Pret de vacircnzare t Pv leit 10000 10000

Suprafata cultivată S ha 200 200

52

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE GRAU

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 261 3132 0001

22 Descarcat t 261 0 0

33 Adm So deservit ha 21 5068 0309

44 Arat 25 cm+grapat ha 21 1470 0899

55 Discuit si perg pat germ ha 21 6391 0390

66 Semanat si deservit sem ha 210 6222 0380

TOTALTOTAL 3241232 1989

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

53

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Administrat si desevit ha 200 5068 2534

22 Transport apa prep sol mii l 63 756 0378

33 Erbicidat si deservit ha 200 168 084

44 Recoltat creale paioase t 588 1568 784

55 Balotat deservit presa t 1512 20353 10176

TOTALTOTAL 43537 21768

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu grau (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - fără profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 600107312 1635 = 367038 leit

Productia medie de grau la punctul critic (X)

54

X= (CFha)(Pv-CVt) =238611 ( 8 - 367038 ) = 0664 tha =

664 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 0664 tha 8000 leit = 5316674 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 238611 leiha+ 5316674 leiha = 5555285

leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

grau icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de grau la preţul de 8 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (8175kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

55

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de graundash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

56

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - cu profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 13080000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =600107312 1635 =

367038 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 7563821 200 = 37819105

leiha

Productia medie de grau la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 238611 + 37819105 ) ( 8000 - 367038 )= 0498

tha = 498 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 04985 tha 8000 leit = 3988 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =238611 leiha+ 3988 leiha = 422611

leiha

57

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de grau ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

58

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de grau

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 3241232 3241232

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1112468 1112468

Ch variabile totale CVT lei 600107312 600107312

Ch variabile t CVt leit 367038 367038

Ch fixe totale CF lei 43537 43537

Ch fixe ha CFha leiha 21768 21768

Profit programat total Pr lei - 7563828

Profit programat ha Prha leiha - 8000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 664 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 498

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 5316674 3988

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 5555285 4226674

Pret de vacircnzare t Pv leit 8000 8000

Suprafata cultivată S ha 200 200

59

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE SOIA

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 195 429 8483

22 Descarcat t 195 0 0

33 Adm Si deservit ha 130 73965 0019

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 2166666 0556

TOTALTOTAL 2283531 9058

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

60

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0275

22 Erbicidat si deservit h 130 284511 2188

33 Discuit si preg Pat germ h 130 834782 6421

44 Semanat + deservit h 130 650 5

55 Recoltat soia t 3 7857 0060

66 Balotat deservit presa t 41 902 0069

TOTALTOTAL 182192 14013

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu soia (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia- fără profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =4091438 505700 = 0008 leit

Productia medie de soia la punctul critic (X)

61

X= (CFha)(Pv-CVt) = 14013 ( 3 - 0008 ) = 4683 tha = 4683

kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt =4683 tha 4091438 leit = 19160204 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+19160204 leiha = 19174217

leiha

Nivelul producţiei de 3890 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

soia icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de soia la preţul de 3 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (3890 kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soiandash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

63

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia - cu profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1517100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 4091438 505700 = 0008

leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1517100000 130 = 11670000

leiha

Productia medie de soia la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 14013 +11670000 ) ( 3 -0008 )= 3900405753

tha = 3900405 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 3900405753 tha 0008 leit = 31203 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+ 31203 leiha = 45216

leiha

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soia ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

65

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de soia

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 2283531 2283531

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1807907 1807907

Ch variabile totale CVT lei 4091438 4091438

Ch variabile t CVt leit 0008 0008

Ch fixe totale CF lei 182192 182192

Ch fixe ha CFha leiha 14013 14013

Profit programat total Pr lei - 1517100000

Profit programat ha Prha leiha - 11670000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 4683 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 3900405753

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 19160204 31203

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 19174213 45216

Pret de vacircnzare t Pv leit 3000 3000

Suprafata cultivată S ha 130 130

CONCLUZII SI RECOMANDARI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape3) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor4) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb

66

Productie principala 9727Productie secundara 12320Grau Productie principala 6289Productia secundara 7100SoiaProductie principala 3890Productie secundara 4100Efectuand eficienta celor trei culturi in urma rezultatelor acestora am observat ca cultura cea mai favorabila este porumbul urmata de cultura grauluiPe viitor cea mai buna cultura atat cantitativa cat si calitativa este cultura porumbului

Porumbul = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

67

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • PF Budianu Florin-Cristian s-a infiintat ca persoana fizica autorizata in luna iulie 2009 si a mai desfasurat activitate in acest domeniu activitate privata trei ani timp in care intr-o fabrica modernizata a fabricat produse lactate iar in ultimul branzeturi astfel a capatat experienta in aceasta activitate avand un atuu in plus pentru a o desfasura in continuare prin proiectul propus activitate fabricarea produselor lactate si branzeturilor intr-o fabrica construita conform standardelor Uniunii Europene in acest domeniu
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
          • Indicatori
          • Volume
            • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
            • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
              • C PREZENTAREA PROIECTULUI
                • C1 Obiectivele proiectului
                  • Indicatori
                  • Volume
                    • C3 Managementul proiectului
                    • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
                    • C6 Graficul estimat al proiectului
                    • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
                      • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                        • D1 Bazele de productie
                        • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D4 Indicatorii financiari
                        • Tabelul 1
                          • Tabelul 3
                            • N Centralizarea datelor
Page 24: Management in Agricultura

23 Intocmirea asolamentului

Asolamentul

reprezintatilde impartirea terenurilor in sole (tarlale) pe care plantele de cultura se succed in timp si spatiu intr-o ordine bine stabilita si pe care se aplica sisteme rationale de lucrare a solului de fertilizare si de protectie a culturii in vederea cresterii fertilitatii solului a sporirii cantitative si calitative a productiilor agricole

Sola (tarlaua)

este suprafata de teren din cadrul asolamentului cu sol omogen pe care se cultiva o singura specie Sola este delimitata de sosele drumuri cai ferate vetre de sat paduri canale etc suprafata unei sole depinde de zona relief tipul asolamentului

Sola mixtatilde (combinata)

este suprafat de tren din cadrul asolamentului cu sol omogen pe care se cultiva doua trei specii cu insusiri biologice asemanatoare (mazare soia fasole) in cadrul solei mixte plantele pot ocupa suprafete egale sau diferite

Parcela

este o subdiviziune a solei mixte delimitata de limite naturale sau antropice avand o singura categorie de folosinta pe care se cultiva o singura specie in cazul terenurilor plane parcela corespunde solei iar in cazul terenurilor framantate mai multe parcele la un loc formeaza o sola mixta

Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 530Suprafaţa medie a solei 170

24

Tabelul 2

Schema rotaţiei culturilor

Rotatia culturilor este cunoscuta din cele mai vechi timpuri si a aparut ca o necesitate in dezvoltarea agriculturii Importanta rotatiei culturilor consta in contributia la sporirea fertilitatii solului cu ajutorul chiar al plantelor cultivate peteren oranduite dupa un plan special in acest scop

Rotatia permite folosirea stiintifica diferentiata a categoriilor de terenuri dintr-o exploatatie agricola sau la orice proprietar de pamant indiferent de marimea acesteia si inlesneste planificarea anticipata a sarcinilor agricole cum sunt sistemul de lucrare a solului aplicarea ingrasamintelor combaterea bolilor si daunatorilor combaterea buruienilor recoltarea si depozitarea productiei

Rotatia culturilor contribuie substantial la rezolvarea atat a problemelor agrotehnice cat si a celor economice si organizatorice rezultand in final marirea productiei si a productivitatii muncii la toate plantele cultivate

SOLAANUL 2010 2011 2012I porumb grau soia

II grau porumb soia

III soia grau porumb

25

CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ

31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole

Tabelul 3

Date iniţiale

CulturaSupraf

aţa - ha (Si)

Nota de bonitare pentru condiţiile

ecologice (Pi)

Corecţia pt distanţă şi felul drumului (k)

Coeficient de

potenţare (c)

Producţia medie

realizată

USporumb 200 70 015 15 6500US2grau 200 80 017 14 4500USsoia 130 90 020 12 3000TOTAL

1) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)

US1porumb =13075=9100Ni = Si x Pi USgrau 13080=10400

USsoia=13090=11700TOTAL =31200

2) Nota medie ponderată de bonitare

Nporumb=

Ngrau=

Nsoia=

3)Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare

=9285

Pkg grau= 5625

Pkg soia = 3333

26

4) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x k

Suprafaţă x coeficient corecţie130 015 USporumb 195130 017 USgrau 221130 020 USsoia 26

5)Nota de bonitare recalculată (Nbr)

Nbr = Nota totală de bonitare9100

ndash Corecţia195 US porumb 9080

Nbr = 10400 - 221 US grau 10377Nbr = 1170 - 26 US soia 11674

6)Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)

Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)

9080x

Coeficient de potenţare

15

USporumb 13620

Ntp = 10377 x 14 USgrau 14527Ntp = 11674 x 12 USsoia 15176

7) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)

Pt =

Nota totală de bonitare potenţată (Ntp)

13620

x

Producţia ce revine pe un

punct de bonitare

P(kgpunct)

9285USporumb 126461

7

145275625

USgrau 817143

15176 3333 USsoia 505816TOTAL= 258757

6

8) Producţia medie la hectar Pmc1

Pmc

prumb

= Producţia totală1264617

Suprafaţa totală130

=9727

Rezultatele pentru celelalte culturi

27

Pmc grau=817143130=6285

Pmc soia=505816130=3890

28

32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de

producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn

considerare şi pierderile rezultate prin levigare

Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha

separat pentru cele 3 culturi icircn parte

Tabelul 4

Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice

Nr Crt

SPECIFICARE UM CULTURA

porumb grau soiaN P K N P K N P K

1 Producţie medie

Kgha 9727 6285 3890

2 Consum specific

Kg sat

22 21 20 20 17 30 25 18 20

3 Sa de administrat

Kg 213 204 194 1257 1068 1885 972 70 778

4 Sa icircn sol Kg 45 31 30 40 25 42 28 19 305 Diferenţa de

admKg sa

168 173 164 857 818 1465 692 51 478

6 Pierderi prin levigare

13 5 7 13 6 8 12 4 7

7 Cant pierdută prin levigare

Kg sa

2184 865 1148 111 49 1172 83 20 334

8 Total sa de administrat

Kg 1898 1816 1754 868 867 1582 775 57 511

9 Tipul de icircngrăşămacircnt

NO4NO3 Super P c

Sare de K

NO4NO3

Super P c Sare de K

NO4NO3

Super P c

Sare de K

10 Conţinutul in sa a icircngr

Kgt 345 400 400 345 400 400 345 400 400

11 Doza de icircngr de administrat

kg 5501 454 4385 2515 2167 3955 2246 1425 1277

33 PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia

producţiile medii şi totale (tabelul 5)

Tabelul 5

29

Icircntocmirea planului de cultură

Cultura Suprafaţa (ha)

Producţii medii (kgha)

Producţia totală (t)

Preţ livrare (leikg)

PORUMB 200 9727 9727 070 GRAU 200 6285 6285 060 SOIA 130 3890 3890 120

34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se

icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn

acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului

lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele

financiare necesare pentru aprovizionare

DATELE NECESARE

1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei

2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte

3 Culturile premergătoare

4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi

5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor

6 Perioada de executare şi data lucrării

7 Mijloacele cu care se execută lucrarea

8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice

9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii

10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare

11 Amortismentul specific

12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota

pentru cheltuielile de aprovizionare

13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)

MODUL DE LUCRU

1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică

icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată

30

2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada

optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări

3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale

4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar

fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu

tariful pe ziom corespunzător

5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru

CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei

care reprezintă fondul de salarii

6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire

7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea

materialului folosit

8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor

materialelor se obţin cheltuielile de producţie

9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se

determină cheltuielile de producţie

10 După fiecare trimestru se fac totalurile

11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs

31

32

33

34

35

36

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura ___GRAcircU________

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente (tractor plus

semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen optim

folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrarea 5P ndash randamentul zilnic al maşinii

= agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m) 36V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră) 6000mht ndash durata zilei de lucru (ore) 8 hH ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

= ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) 125 cm distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor tractorului (c) 15

cm

= m

38

m

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

=25

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg) 240 kgd ndash lungimea roţii semănătorii (m) 174 mB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m) 36 mO ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii 20

=

5Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare a

semănătorii (kg) 400dm 3Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha) 240kghaB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m) 36 m

= m

~n ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

39

=

5Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatului 4 me ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii 15 m

=34+15=135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

6 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

=2362=144m

~n cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

=

40

Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre punctele de alimentare se calculează după formula

=136=36(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

7 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

=4001=400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

8 =4000801=320kg9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele

Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

=

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min) 30 minCm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

11 =

12 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

13 Nr saci=

41

N Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 14

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 4-semănători nr 4

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 56

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1852-lăţime m-suprafaţă ha 390

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 130-lăţime m 390-suprafaţă 130

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 1006-stacircnga m 25

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 240

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 320

10Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 4

-pt transportul seminţelor

nr 6

-total nr 10

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr --tractor+remorcă nr --auto-camion nr 1

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 336

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape

42

1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medie kghaNsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control)Nb - număr mediu de boabe icircn spiceMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3510000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

Nstha=

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de control

43

d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectarNb - număr mediu de boabe pe ştiuleteMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)

CAPITOLUL IVDETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI

CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al producţiei

medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură cu raportul

dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza costurilor şi

44

cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de activitate cerut de

menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de rentabilitate se poate proiecta

volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului critic pentru

a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă aceasta trebuie introdusă

icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat sau cu profit

programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici profit nici

pierderi

Determinarea cantitativă si reprezentarea grafică a PC la cultura de porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

45

11 Incarcat transportat t 715 1573 0096

22 Adm si deservit ha 130 27121 0165

33 Descarcat t 7150 0 0

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 21667 1325

TOTALTOTAL 259521 1586

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

46

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0178

22 Erbicidat si desrvit ha 130 28451 1422

33 Discuit si preg pat germinativ ha 130 678026 33901

44 Semanat + deservit ha 130 52813 2640

55 Prasit mecani 1 si manual 1 ha 130 1300 65

66 Prasit mecani 2 si manual 2 ha 130 70414 3520

TOTALTOTAL 963279 48161

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu Porumb (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb- fără profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 10000 leit

Productia totală de porumb PT= 1635 t

Suprafata cultivată cu porumb S = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

47

X= (CFha)(Pv-CVt) = 48161 ( 10 - 5891 ) = 11720 tha = 11000720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 11720 tha 10000 leit = 117200 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 117200 leiha = 117248161 leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de 1264510 la preţul de 7

lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei

(8175 kg ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

48

PROFIT

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

49

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 1000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1635000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1635000 200 = 8175 leiha

Productia medie de 8175 kgha la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 48161 + 8175 ) ( 10ndash 5891 )= 201256 tha =

2001256 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 201256 tha 5891 leit = 11855 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 11855 leiha = 60016 leiha

50

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

51

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 259521 259521

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 2218604 2218604

Ch variabile totale CVT lei 963279 963279

Ch variabile t CVt leit 5891 5891

Ch fixe totale CF lei 963279 963279

Ch fixe ha CFha leiha 48161 48161

Profit programat total Pr lei - 1635000

Profit programat ha Prha leiha - 8175

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1100720 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 2001256

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 938 0326

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 101298 74424

Pret de vacircnzare t Pv leit 10000 10000

Suprafata cultivată S ha 200 200

52

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE GRAU

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 261 3132 0001

22 Descarcat t 261 0 0

33 Adm So deservit ha 21 5068 0309

44 Arat 25 cm+grapat ha 21 1470 0899

55 Discuit si perg pat germ ha 21 6391 0390

66 Semanat si deservit sem ha 210 6222 0380

TOTALTOTAL 3241232 1989

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

53

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Administrat si desevit ha 200 5068 2534

22 Transport apa prep sol mii l 63 756 0378

33 Erbicidat si deservit ha 200 168 084

44 Recoltat creale paioase t 588 1568 784

55 Balotat deservit presa t 1512 20353 10176

TOTALTOTAL 43537 21768

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu grau (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - fără profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 600107312 1635 = 367038 leit

Productia medie de grau la punctul critic (X)

54

X= (CFha)(Pv-CVt) =238611 ( 8 - 367038 ) = 0664 tha =

664 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 0664 tha 8000 leit = 5316674 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 238611 leiha+ 5316674 leiha = 5555285

leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

grau icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de grau la preţul de 8 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (8175kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

55

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de graundash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

56

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - cu profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 13080000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =600107312 1635 =

367038 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 7563821 200 = 37819105

leiha

Productia medie de grau la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 238611 + 37819105 ) ( 8000 - 367038 )= 0498

tha = 498 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 04985 tha 8000 leit = 3988 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =238611 leiha+ 3988 leiha = 422611

leiha

57

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de grau ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

58

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de grau

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 3241232 3241232

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1112468 1112468

Ch variabile totale CVT lei 600107312 600107312

Ch variabile t CVt leit 367038 367038

Ch fixe totale CF lei 43537 43537

Ch fixe ha CFha leiha 21768 21768

Profit programat total Pr lei - 7563828

Profit programat ha Prha leiha - 8000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 664 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 498

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 5316674 3988

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 5555285 4226674

Pret de vacircnzare t Pv leit 8000 8000

Suprafata cultivată S ha 200 200

59

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE SOIA

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 195 429 8483

22 Descarcat t 195 0 0

33 Adm Si deservit ha 130 73965 0019

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 2166666 0556

TOTALTOTAL 2283531 9058

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

60

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0275

22 Erbicidat si deservit h 130 284511 2188

33 Discuit si preg Pat germ h 130 834782 6421

44 Semanat + deservit h 130 650 5

55 Recoltat soia t 3 7857 0060

66 Balotat deservit presa t 41 902 0069

TOTALTOTAL 182192 14013

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu soia (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia- fără profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =4091438 505700 = 0008 leit

Productia medie de soia la punctul critic (X)

61

X= (CFha)(Pv-CVt) = 14013 ( 3 - 0008 ) = 4683 tha = 4683

kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt =4683 tha 4091438 leit = 19160204 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+19160204 leiha = 19174217

leiha

Nivelul producţiei de 3890 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

soia icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de soia la preţul de 3 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (3890 kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soiandash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

63

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia - cu profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1517100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 4091438 505700 = 0008

leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1517100000 130 = 11670000

leiha

Productia medie de soia la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 14013 +11670000 ) ( 3 -0008 )= 3900405753

tha = 3900405 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 3900405753 tha 0008 leit = 31203 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+ 31203 leiha = 45216

leiha

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soia ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

65

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de soia

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 2283531 2283531

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1807907 1807907

Ch variabile totale CVT lei 4091438 4091438

Ch variabile t CVt leit 0008 0008

Ch fixe totale CF lei 182192 182192

Ch fixe ha CFha leiha 14013 14013

Profit programat total Pr lei - 1517100000

Profit programat ha Prha leiha - 11670000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 4683 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 3900405753

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 19160204 31203

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 19174213 45216

Pret de vacircnzare t Pv leit 3000 3000

Suprafata cultivată S ha 130 130

CONCLUZII SI RECOMANDARI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape3) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor4) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb

66

Productie principala 9727Productie secundara 12320Grau Productie principala 6289Productia secundara 7100SoiaProductie principala 3890Productie secundara 4100Efectuand eficienta celor trei culturi in urma rezultatelor acestora am observat ca cultura cea mai favorabila este porumbul urmata de cultura grauluiPe viitor cea mai buna cultura atat cantitativa cat si calitativa este cultura porumbului

Porumbul = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

67

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • PF Budianu Florin-Cristian s-a infiintat ca persoana fizica autorizata in luna iulie 2009 si a mai desfasurat activitate in acest domeniu activitate privata trei ani timp in care intr-o fabrica modernizata a fabricat produse lactate iar in ultimul branzeturi astfel a capatat experienta in aceasta activitate avand un atuu in plus pentru a o desfasura in continuare prin proiectul propus activitate fabricarea produselor lactate si branzeturilor intr-o fabrica construita conform standardelor Uniunii Europene in acest domeniu
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
          • Indicatori
          • Volume
            • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
            • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
              • C PREZENTAREA PROIECTULUI
                • C1 Obiectivele proiectului
                  • Indicatori
                  • Volume
                    • C3 Managementul proiectului
                    • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
                    • C6 Graficul estimat al proiectului
                    • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
                      • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                        • D1 Bazele de productie
                        • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D4 Indicatorii financiari
                        • Tabelul 1
                          • Tabelul 3
                            • N Centralizarea datelor
Page 25: Management in Agricultura

Tabelul 2

Schema rotaţiei culturilor

Rotatia culturilor este cunoscuta din cele mai vechi timpuri si a aparut ca o necesitate in dezvoltarea agriculturii Importanta rotatiei culturilor consta in contributia la sporirea fertilitatii solului cu ajutorul chiar al plantelor cultivate peteren oranduite dupa un plan special in acest scop

Rotatia permite folosirea stiintifica diferentiata a categoriilor de terenuri dintr-o exploatatie agricola sau la orice proprietar de pamant indiferent de marimea acesteia si inlesneste planificarea anticipata a sarcinilor agricole cum sunt sistemul de lucrare a solului aplicarea ingrasamintelor combaterea bolilor si daunatorilor combaterea buruienilor recoltarea si depozitarea productiei

Rotatia culturilor contribuie substantial la rezolvarea atat a problemelor agrotehnice cat si a celor economice si organizatorice rezultand in final marirea productiei si a productivitatii muncii la toate plantele cultivate

SOLAANUL 2010 2011 2012I porumb grau soia

II grau porumb soia

III soia grau porumb

25

CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ

31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole

Tabelul 3

Date iniţiale

CulturaSupraf

aţa - ha (Si)

Nota de bonitare pentru condiţiile

ecologice (Pi)

Corecţia pt distanţă şi felul drumului (k)

Coeficient de

potenţare (c)

Producţia medie

realizată

USporumb 200 70 015 15 6500US2grau 200 80 017 14 4500USsoia 130 90 020 12 3000TOTAL

1) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)

US1porumb =13075=9100Ni = Si x Pi USgrau 13080=10400

USsoia=13090=11700TOTAL =31200

2) Nota medie ponderată de bonitare

Nporumb=

Ngrau=

Nsoia=

3)Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare

=9285

Pkg grau= 5625

Pkg soia = 3333

26

4) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x k

Suprafaţă x coeficient corecţie130 015 USporumb 195130 017 USgrau 221130 020 USsoia 26

5)Nota de bonitare recalculată (Nbr)

Nbr = Nota totală de bonitare9100

ndash Corecţia195 US porumb 9080

Nbr = 10400 - 221 US grau 10377Nbr = 1170 - 26 US soia 11674

6)Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)

Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)

9080x

Coeficient de potenţare

15

USporumb 13620

Ntp = 10377 x 14 USgrau 14527Ntp = 11674 x 12 USsoia 15176

7) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)

Pt =

Nota totală de bonitare potenţată (Ntp)

13620

x

Producţia ce revine pe un

punct de bonitare

P(kgpunct)

9285USporumb 126461

7

145275625

USgrau 817143

15176 3333 USsoia 505816TOTAL= 258757

6

8) Producţia medie la hectar Pmc1

Pmc

prumb

= Producţia totală1264617

Suprafaţa totală130

=9727

Rezultatele pentru celelalte culturi

27

Pmc grau=817143130=6285

Pmc soia=505816130=3890

28

32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de

producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn

considerare şi pierderile rezultate prin levigare

Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha

separat pentru cele 3 culturi icircn parte

Tabelul 4

Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice

Nr Crt

SPECIFICARE UM CULTURA

porumb grau soiaN P K N P K N P K

1 Producţie medie

Kgha 9727 6285 3890

2 Consum specific

Kg sat

22 21 20 20 17 30 25 18 20

3 Sa de administrat

Kg 213 204 194 1257 1068 1885 972 70 778

4 Sa icircn sol Kg 45 31 30 40 25 42 28 19 305 Diferenţa de

admKg sa

168 173 164 857 818 1465 692 51 478

6 Pierderi prin levigare

13 5 7 13 6 8 12 4 7

7 Cant pierdută prin levigare

Kg sa

2184 865 1148 111 49 1172 83 20 334

8 Total sa de administrat

Kg 1898 1816 1754 868 867 1582 775 57 511

9 Tipul de icircngrăşămacircnt

NO4NO3 Super P c

Sare de K

NO4NO3

Super P c Sare de K

NO4NO3

Super P c

Sare de K

10 Conţinutul in sa a icircngr

Kgt 345 400 400 345 400 400 345 400 400

11 Doza de icircngr de administrat

kg 5501 454 4385 2515 2167 3955 2246 1425 1277

33 PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia

producţiile medii şi totale (tabelul 5)

Tabelul 5

29

Icircntocmirea planului de cultură

Cultura Suprafaţa (ha)

Producţii medii (kgha)

Producţia totală (t)

Preţ livrare (leikg)

PORUMB 200 9727 9727 070 GRAU 200 6285 6285 060 SOIA 130 3890 3890 120

34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se

icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn

acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului

lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele

financiare necesare pentru aprovizionare

DATELE NECESARE

1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei

2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte

3 Culturile premergătoare

4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi

5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor

6 Perioada de executare şi data lucrării

7 Mijloacele cu care se execută lucrarea

8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice

9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii

10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare

11 Amortismentul specific

12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota

pentru cheltuielile de aprovizionare

13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)

MODUL DE LUCRU

1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică

icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată

30

2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada

optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări

3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale

4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar

fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu

tariful pe ziom corespunzător

5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru

CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei

care reprezintă fondul de salarii

6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire

7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea

materialului folosit

8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor

materialelor se obţin cheltuielile de producţie

9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se

determină cheltuielile de producţie

10 După fiecare trimestru se fac totalurile

11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs

31

32

33

34

35

36

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura ___GRAcircU________

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente (tractor plus

semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen optim

folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrarea 5P ndash randamentul zilnic al maşinii

= agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m) 36V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră) 6000mht ndash durata zilei de lucru (ore) 8 hH ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

= ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) 125 cm distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor tractorului (c) 15

cm

= m

38

m

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

=25

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg) 240 kgd ndash lungimea roţii semănătorii (m) 174 mB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m) 36 mO ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii 20

=

5Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare a

semănătorii (kg) 400dm 3Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha) 240kghaB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m) 36 m

= m

~n ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

39

=

5Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatului 4 me ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii 15 m

=34+15=135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

6 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

=2362=144m

~n cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

=

40

Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre punctele de alimentare se calculează după formula

=136=36(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

7 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

=4001=400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

8 =4000801=320kg9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele

Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

=

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min) 30 minCm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

11 =

12 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

13 Nr saci=

41

N Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 14

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 4-semănători nr 4

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 56

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1852-lăţime m-suprafaţă ha 390

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 130-lăţime m 390-suprafaţă 130

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 1006-stacircnga m 25

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 240

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 320

10Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 4

-pt transportul seminţelor

nr 6

-total nr 10

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr --tractor+remorcă nr --auto-camion nr 1

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 336

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape

42

1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medie kghaNsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control)Nb - număr mediu de boabe icircn spiceMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3510000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

Nstha=

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de control

43

d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectarNb - număr mediu de boabe pe ştiuleteMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)

CAPITOLUL IVDETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI

CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al producţiei

medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură cu raportul

dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza costurilor şi

44

cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de activitate cerut de

menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de rentabilitate se poate proiecta

volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului critic pentru

a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă aceasta trebuie introdusă

icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat sau cu profit

programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici profit nici

pierderi

Determinarea cantitativă si reprezentarea grafică a PC la cultura de porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

45

11 Incarcat transportat t 715 1573 0096

22 Adm si deservit ha 130 27121 0165

33 Descarcat t 7150 0 0

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 21667 1325

TOTALTOTAL 259521 1586

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

46

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0178

22 Erbicidat si desrvit ha 130 28451 1422

33 Discuit si preg pat germinativ ha 130 678026 33901

44 Semanat + deservit ha 130 52813 2640

55 Prasit mecani 1 si manual 1 ha 130 1300 65

66 Prasit mecani 2 si manual 2 ha 130 70414 3520

TOTALTOTAL 963279 48161

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu Porumb (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb- fără profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 10000 leit

Productia totală de porumb PT= 1635 t

Suprafata cultivată cu porumb S = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

47

X= (CFha)(Pv-CVt) = 48161 ( 10 - 5891 ) = 11720 tha = 11000720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 11720 tha 10000 leit = 117200 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 117200 leiha = 117248161 leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de 1264510 la preţul de 7

lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei

(8175 kg ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

48

PROFIT

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

49

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 1000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1635000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1635000 200 = 8175 leiha

Productia medie de 8175 kgha la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 48161 + 8175 ) ( 10ndash 5891 )= 201256 tha =

2001256 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 201256 tha 5891 leit = 11855 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 11855 leiha = 60016 leiha

50

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

51

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 259521 259521

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 2218604 2218604

Ch variabile totale CVT lei 963279 963279

Ch variabile t CVt leit 5891 5891

Ch fixe totale CF lei 963279 963279

Ch fixe ha CFha leiha 48161 48161

Profit programat total Pr lei - 1635000

Profit programat ha Prha leiha - 8175

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1100720 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 2001256

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 938 0326

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 101298 74424

Pret de vacircnzare t Pv leit 10000 10000

Suprafata cultivată S ha 200 200

52

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE GRAU

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 261 3132 0001

22 Descarcat t 261 0 0

33 Adm So deservit ha 21 5068 0309

44 Arat 25 cm+grapat ha 21 1470 0899

55 Discuit si perg pat germ ha 21 6391 0390

66 Semanat si deservit sem ha 210 6222 0380

TOTALTOTAL 3241232 1989

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

53

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Administrat si desevit ha 200 5068 2534

22 Transport apa prep sol mii l 63 756 0378

33 Erbicidat si deservit ha 200 168 084

44 Recoltat creale paioase t 588 1568 784

55 Balotat deservit presa t 1512 20353 10176

TOTALTOTAL 43537 21768

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu grau (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - fără profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 600107312 1635 = 367038 leit

Productia medie de grau la punctul critic (X)

54

X= (CFha)(Pv-CVt) =238611 ( 8 - 367038 ) = 0664 tha =

664 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 0664 tha 8000 leit = 5316674 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 238611 leiha+ 5316674 leiha = 5555285

leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

grau icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de grau la preţul de 8 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (8175kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

55

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de graundash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

56

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - cu profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 13080000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =600107312 1635 =

367038 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 7563821 200 = 37819105

leiha

Productia medie de grau la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 238611 + 37819105 ) ( 8000 - 367038 )= 0498

tha = 498 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 04985 tha 8000 leit = 3988 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =238611 leiha+ 3988 leiha = 422611

leiha

57

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de grau ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

58

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de grau

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 3241232 3241232

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1112468 1112468

Ch variabile totale CVT lei 600107312 600107312

Ch variabile t CVt leit 367038 367038

Ch fixe totale CF lei 43537 43537

Ch fixe ha CFha leiha 21768 21768

Profit programat total Pr lei - 7563828

Profit programat ha Prha leiha - 8000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 664 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 498

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 5316674 3988

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 5555285 4226674

Pret de vacircnzare t Pv leit 8000 8000

Suprafata cultivată S ha 200 200

59

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE SOIA

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 195 429 8483

22 Descarcat t 195 0 0

33 Adm Si deservit ha 130 73965 0019

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 2166666 0556

TOTALTOTAL 2283531 9058

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

60

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0275

22 Erbicidat si deservit h 130 284511 2188

33 Discuit si preg Pat germ h 130 834782 6421

44 Semanat + deservit h 130 650 5

55 Recoltat soia t 3 7857 0060

66 Balotat deservit presa t 41 902 0069

TOTALTOTAL 182192 14013

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu soia (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia- fără profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =4091438 505700 = 0008 leit

Productia medie de soia la punctul critic (X)

61

X= (CFha)(Pv-CVt) = 14013 ( 3 - 0008 ) = 4683 tha = 4683

kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt =4683 tha 4091438 leit = 19160204 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+19160204 leiha = 19174217

leiha

Nivelul producţiei de 3890 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

soia icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de soia la preţul de 3 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (3890 kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soiandash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

63

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia - cu profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1517100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 4091438 505700 = 0008

leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1517100000 130 = 11670000

leiha

Productia medie de soia la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 14013 +11670000 ) ( 3 -0008 )= 3900405753

tha = 3900405 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 3900405753 tha 0008 leit = 31203 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+ 31203 leiha = 45216

leiha

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soia ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

65

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de soia

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 2283531 2283531

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1807907 1807907

Ch variabile totale CVT lei 4091438 4091438

Ch variabile t CVt leit 0008 0008

Ch fixe totale CF lei 182192 182192

Ch fixe ha CFha leiha 14013 14013

Profit programat total Pr lei - 1517100000

Profit programat ha Prha leiha - 11670000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 4683 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 3900405753

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 19160204 31203

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 19174213 45216

Pret de vacircnzare t Pv leit 3000 3000

Suprafata cultivată S ha 130 130

CONCLUZII SI RECOMANDARI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape3) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor4) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb

66

Productie principala 9727Productie secundara 12320Grau Productie principala 6289Productia secundara 7100SoiaProductie principala 3890Productie secundara 4100Efectuand eficienta celor trei culturi in urma rezultatelor acestora am observat ca cultura cea mai favorabila este porumbul urmata de cultura grauluiPe viitor cea mai buna cultura atat cantitativa cat si calitativa este cultura porumbului

Porumbul = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

67

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • PF Budianu Florin-Cristian s-a infiintat ca persoana fizica autorizata in luna iulie 2009 si a mai desfasurat activitate in acest domeniu activitate privata trei ani timp in care intr-o fabrica modernizata a fabricat produse lactate iar in ultimul branzeturi astfel a capatat experienta in aceasta activitate avand un atuu in plus pentru a o desfasura in continuare prin proiectul propus activitate fabricarea produselor lactate si branzeturilor intr-o fabrica construita conform standardelor Uniunii Europene in acest domeniu
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
          • Indicatori
          • Volume
            • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
            • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
              • C PREZENTAREA PROIECTULUI
                • C1 Obiectivele proiectului
                  • Indicatori
                  • Volume
                    • C3 Managementul proiectului
                    • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
                    • C6 Graficul estimat al proiectului
                    • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
                      • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                        • D1 Bazele de productie
                        • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D4 Indicatorii financiari
                        • Tabelul 1
                          • Tabelul 3
                            • N Centralizarea datelor
Page 26: Management in Agricultura

CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ

31 Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole

Tabelul 3

Date iniţiale

CulturaSupraf

aţa - ha (Si)

Nota de bonitare pentru condiţiile

ecologice (Pi)

Corecţia pt distanţă şi felul drumului (k)

Coeficient de

potenţare (c)

Producţia medie

realizată

USporumb 200 70 015 15 6500US2grau 200 80 017 14 4500USsoia 130 90 020 12 3000TOTAL

1) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni)

US1porumb =13075=9100Ni = Si x Pi USgrau 13080=10400

USsoia=13090=11700TOTAL =31200

2) Nota medie ponderată de bonitare

Nporumb=

Ngrau=

Nsoia=

3)Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare

=9285

Pkg grau= 5625

Pkg soia = 3333

26

4) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x k

Suprafaţă x coeficient corecţie130 015 USporumb 195130 017 USgrau 221130 020 USsoia 26

5)Nota de bonitare recalculată (Nbr)

Nbr = Nota totală de bonitare9100

ndash Corecţia195 US porumb 9080

Nbr = 10400 - 221 US grau 10377Nbr = 1170 - 26 US soia 11674

6)Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)

Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)

9080x

Coeficient de potenţare

15

USporumb 13620

Ntp = 10377 x 14 USgrau 14527Ntp = 11674 x 12 USsoia 15176

7) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)

Pt =

Nota totală de bonitare potenţată (Ntp)

13620

x

Producţia ce revine pe un

punct de bonitare

P(kgpunct)

9285USporumb 126461

7

145275625

USgrau 817143

15176 3333 USsoia 505816TOTAL= 258757

6

8) Producţia medie la hectar Pmc1

Pmc

prumb

= Producţia totală1264617

Suprafaţa totală130

=9727

Rezultatele pentru celelalte culturi

27

Pmc grau=817143130=6285

Pmc soia=505816130=3890

28

32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de

producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn

considerare şi pierderile rezultate prin levigare

Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha

separat pentru cele 3 culturi icircn parte

Tabelul 4

Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice

Nr Crt

SPECIFICARE UM CULTURA

porumb grau soiaN P K N P K N P K

1 Producţie medie

Kgha 9727 6285 3890

2 Consum specific

Kg sat

22 21 20 20 17 30 25 18 20

3 Sa de administrat

Kg 213 204 194 1257 1068 1885 972 70 778

4 Sa icircn sol Kg 45 31 30 40 25 42 28 19 305 Diferenţa de

admKg sa

168 173 164 857 818 1465 692 51 478

6 Pierderi prin levigare

13 5 7 13 6 8 12 4 7

7 Cant pierdută prin levigare

Kg sa

2184 865 1148 111 49 1172 83 20 334

8 Total sa de administrat

Kg 1898 1816 1754 868 867 1582 775 57 511

9 Tipul de icircngrăşămacircnt

NO4NO3 Super P c

Sare de K

NO4NO3

Super P c Sare de K

NO4NO3

Super P c

Sare de K

10 Conţinutul in sa a icircngr

Kgt 345 400 400 345 400 400 345 400 400

11 Doza de icircngr de administrat

kg 5501 454 4385 2515 2167 3955 2246 1425 1277

33 PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia

producţiile medii şi totale (tabelul 5)

Tabelul 5

29

Icircntocmirea planului de cultură

Cultura Suprafaţa (ha)

Producţii medii (kgha)

Producţia totală (t)

Preţ livrare (leikg)

PORUMB 200 9727 9727 070 GRAU 200 6285 6285 060 SOIA 130 3890 3890 120

34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se

icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn

acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului

lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele

financiare necesare pentru aprovizionare

DATELE NECESARE

1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei

2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte

3 Culturile premergătoare

4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi

5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor

6 Perioada de executare şi data lucrării

7 Mijloacele cu care se execută lucrarea

8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice

9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii

10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare

11 Amortismentul specific

12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota

pentru cheltuielile de aprovizionare

13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)

MODUL DE LUCRU

1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică

icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată

30

2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada

optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări

3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale

4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar

fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu

tariful pe ziom corespunzător

5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru

CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei

care reprezintă fondul de salarii

6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire

7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea

materialului folosit

8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor

materialelor se obţin cheltuielile de producţie

9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se

determină cheltuielile de producţie

10 După fiecare trimestru se fac totalurile

11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs

31

32

33

34

35

36

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura ___GRAcircU________

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente (tractor plus

semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen optim

folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrarea 5P ndash randamentul zilnic al maşinii

= agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m) 36V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră) 6000mht ndash durata zilei de lucru (ore) 8 hH ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

= ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) 125 cm distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor tractorului (c) 15

cm

= m

38

m

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

=25

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg) 240 kgd ndash lungimea roţii semănătorii (m) 174 mB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m) 36 mO ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii 20

=

5Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare a

semănătorii (kg) 400dm 3Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha) 240kghaB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m) 36 m

= m

~n ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

39

=

5Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatului 4 me ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii 15 m

=34+15=135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

6 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

=2362=144m

~n cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

=

40

Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre punctele de alimentare se calculează după formula

=136=36(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

7 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

=4001=400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

8 =4000801=320kg9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele

Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

=

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min) 30 minCm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

11 =

12 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

13 Nr saci=

41

N Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 14

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 4-semănători nr 4

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 56

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1852-lăţime m-suprafaţă ha 390

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 130-lăţime m 390-suprafaţă 130

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 1006-stacircnga m 25

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 240

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 320

10Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 4

-pt transportul seminţelor

nr 6

-total nr 10

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr --tractor+remorcă nr --auto-camion nr 1

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 336

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape

42

1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medie kghaNsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control)Nb - număr mediu de boabe icircn spiceMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3510000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

Nstha=

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de control

43

d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectarNb - număr mediu de boabe pe ştiuleteMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)

CAPITOLUL IVDETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI

CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al producţiei

medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură cu raportul

dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza costurilor şi

44

cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de activitate cerut de

menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de rentabilitate se poate proiecta

volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului critic pentru

a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă aceasta trebuie introdusă

icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat sau cu profit

programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici profit nici

pierderi

Determinarea cantitativă si reprezentarea grafică a PC la cultura de porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

45

11 Incarcat transportat t 715 1573 0096

22 Adm si deservit ha 130 27121 0165

33 Descarcat t 7150 0 0

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 21667 1325

TOTALTOTAL 259521 1586

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

46

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0178

22 Erbicidat si desrvit ha 130 28451 1422

33 Discuit si preg pat germinativ ha 130 678026 33901

44 Semanat + deservit ha 130 52813 2640

55 Prasit mecani 1 si manual 1 ha 130 1300 65

66 Prasit mecani 2 si manual 2 ha 130 70414 3520

TOTALTOTAL 963279 48161

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu Porumb (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb- fără profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 10000 leit

Productia totală de porumb PT= 1635 t

Suprafata cultivată cu porumb S = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

47

X= (CFha)(Pv-CVt) = 48161 ( 10 - 5891 ) = 11720 tha = 11000720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 11720 tha 10000 leit = 117200 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 117200 leiha = 117248161 leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de 1264510 la preţul de 7

lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei

(8175 kg ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

48

PROFIT

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

49

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 1000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1635000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1635000 200 = 8175 leiha

Productia medie de 8175 kgha la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 48161 + 8175 ) ( 10ndash 5891 )= 201256 tha =

2001256 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 201256 tha 5891 leit = 11855 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 11855 leiha = 60016 leiha

50

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

51

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 259521 259521

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 2218604 2218604

Ch variabile totale CVT lei 963279 963279

Ch variabile t CVt leit 5891 5891

Ch fixe totale CF lei 963279 963279

Ch fixe ha CFha leiha 48161 48161

Profit programat total Pr lei - 1635000

Profit programat ha Prha leiha - 8175

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1100720 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 2001256

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 938 0326

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 101298 74424

Pret de vacircnzare t Pv leit 10000 10000

Suprafata cultivată S ha 200 200

52

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE GRAU

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 261 3132 0001

22 Descarcat t 261 0 0

33 Adm So deservit ha 21 5068 0309

44 Arat 25 cm+grapat ha 21 1470 0899

55 Discuit si perg pat germ ha 21 6391 0390

66 Semanat si deservit sem ha 210 6222 0380

TOTALTOTAL 3241232 1989

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

53

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Administrat si desevit ha 200 5068 2534

22 Transport apa prep sol mii l 63 756 0378

33 Erbicidat si deservit ha 200 168 084

44 Recoltat creale paioase t 588 1568 784

55 Balotat deservit presa t 1512 20353 10176

TOTALTOTAL 43537 21768

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu grau (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - fără profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 600107312 1635 = 367038 leit

Productia medie de grau la punctul critic (X)

54

X= (CFha)(Pv-CVt) =238611 ( 8 - 367038 ) = 0664 tha =

664 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 0664 tha 8000 leit = 5316674 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 238611 leiha+ 5316674 leiha = 5555285

leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

grau icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de grau la preţul de 8 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (8175kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

55

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de graundash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

56

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - cu profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 13080000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =600107312 1635 =

367038 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 7563821 200 = 37819105

leiha

Productia medie de grau la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 238611 + 37819105 ) ( 8000 - 367038 )= 0498

tha = 498 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 04985 tha 8000 leit = 3988 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =238611 leiha+ 3988 leiha = 422611

leiha

57

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de grau ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

58

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de grau

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 3241232 3241232

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1112468 1112468

Ch variabile totale CVT lei 600107312 600107312

Ch variabile t CVt leit 367038 367038

Ch fixe totale CF lei 43537 43537

Ch fixe ha CFha leiha 21768 21768

Profit programat total Pr lei - 7563828

Profit programat ha Prha leiha - 8000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 664 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 498

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 5316674 3988

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 5555285 4226674

Pret de vacircnzare t Pv leit 8000 8000

Suprafata cultivată S ha 200 200

59

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE SOIA

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 195 429 8483

22 Descarcat t 195 0 0

33 Adm Si deservit ha 130 73965 0019

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 2166666 0556

TOTALTOTAL 2283531 9058

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

60

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0275

22 Erbicidat si deservit h 130 284511 2188

33 Discuit si preg Pat germ h 130 834782 6421

44 Semanat + deservit h 130 650 5

55 Recoltat soia t 3 7857 0060

66 Balotat deservit presa t 41 902 0069

TOTALTOTAL 182192 14013

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu soia (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia- fără profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =4091438 505700 = 0008 leit

Productia medie de soia la punctul critic (X)

61

X= (CFha)(Pv-CVt) = 14013 ( 3 - 0008 ) = 4683 tha = 4683

kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt =4683 tha 4091438 leit = 19160204 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+19160204 leiha = 19174217

leiha

Nivelul producţiei de 3890 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

soia icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de soia la preţul de 3 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (3890 kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soiandash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

63

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia - cu profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1517100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 4091438 505700 = 0008

leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1517100000 130 = 11670000

leiha

Productia medie de soia la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 14013 +11670000 ) ( 3 -0008 )= 3900405753

tha = 3900405 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 3900405753 tha 0008 leit = 31203 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+ 31203 leiha = 45216

leiha

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soia ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

65

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de soia

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 2283531 2283531

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1807907 1807907

Ch variabile totale CVT lei 4091438 4091438

Ch variabile t CVt leit 0008 0008

Ch fixe totale CF lei 182192 182192

Ch fixe ha CFha leiha 14013 14013

Profit programat total Pr lei - 1517100000

Profit programat ha Prha leiha - 11670000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 4683 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 3900405753

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 19160204 31203

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 19174213 45216

Pret de vacircnzare t Pv leit 3000 3000

Suprafata cultivată S ha 130 130

CONCLUZII SI RECOMANDARI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape3) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor4) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb

66

Productie principala 9727Productie secundara 12320Grau Productie principala 6289Productia secundara 7100SoiaProductie principala 3890Productie secundara 4100Efectuand eficienta celor trei culturi in urma rezultatelor acestora am observat ca cultura cea mai favorabila este porumbul urmata de cultura grauluiPe viitor cea mai buna cultura atat cantitativa cat si calitativa este cultura porumbului

Porumbul = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

67

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • PF Budianu Florin-Cristian s-a infiintat ca persoana fizica autorizata in luna iulie 2009 si a mai desfasurat activitate in acest domeniu activitate privata trei ani timp in care intr-o fabrica modernizata a fabricat produse lactate iar in ultimul branzeturi astfel a capatat experienta in aceasta activitate avand un atuu in plus pentru a o desfasura in continuare prin proiectul propus activitate fabricarea produselor lactate si branzeturilor intr-o fabrica construita conform standardelor Uniunii Europene in acest domeniu
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
          • Indicatori
          • Volume
            • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
            • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
              • C PREZENTAREA PROIECTULUI
                • C1 Obiectivele proiectului
                  • Indicatori
                  • Volume
                    • C3 Managementul proiectului
                    • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
                    • C6 Graficul estimat al proiectului
                    • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
                      • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                        • D1 Bazele de productie
                        • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D4 Indicatorii financiari
                        • Tabelul 1
                          • Tabelul 3
                            • N Centralizarea datelor
Page 27: Management in Agricultura

4) Corecţia totală icircn funcţie de distanţă şi drumuri Ct = S x k

Suprafaţă x coeficient corecţie130 015 USporumb 195130 017 USgrau 221130 020 USsoia 26

5)Nota de bonitare recalculată (Nbr)

Nbr = Nota totală de bonitare9100

ndash Corecţia195 US porumb 9080

Nbr = 10400 - 221 US grau 10377Nbr = 1170 - 26 US soia 11674

6)Notele totale de bonitare potenţate (Ntp)

Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)

9080x

Coeficient de potenţare

15

USporumb 13620

Ntp = 10377 x 14 USgrau 14527Ntp = 11674 x 12 USsoia 15176

7) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt)

Pt =

Nota totală de bonitare potenţată (Ntp)

13620

x

Producţia ce revine pe un

punct de bonitare

P(kgpunct)

9285USporumb 126461

7

145275625

USgrau 817143

15176 3333 USsoia 505816TOTAL= 258757

6

8) Producţia medie la hectar Pmc1

Pmc

prumb

= Producţia totală1264617

Suprafaţa totală130

=9727

Rezultatele pentru celelalte culturi

27

Pmc grau=817143130=6285

Pmc soia=505816130=3890

28

32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de

producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn

considerare şi pierderile rezultate prin levigare

Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha

separat pentru cele 3 culturi icircn parte

Tabelul 4

Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice

Nr Crt

SPECIFICARE UM CULTURA

porumb grau soiaN P K N P K N P K

1 Producţie medie

Kgha 9727 6285 3890

2 Consum specific

Kg sat

22 21 20 20 17 30 25 18 20

3 Sa de administrat

Kg 213 204 194 1257 1068 1885 972 70 778

4 Sa icircn sol Kg 45 31 30 40 25 42 28 19 305 Diferenţa de

admKg sa

168 173 164 857 818 1465 692 51 478

6 Pierderi prin levigare

13 5 7 13 6 8 12 4 7

7 Cant pierdută prin levigare

Kg sa

2184 865 1148 111 49 1172 83 20 334

8 Total sa de administrat

Kg 1898 1816 1754 868 867 1582 775 57 511

9 Tipul de icircngrăşămacircnt

NO4NO3 Super P c

Sare de K

NO4NO3

Super P c Sare de K

NO4NO3

Super P c

Sare de K

10 Conţinutul in sa a icircngr

Kgt 345 400 400 345 400 400 345 400 400

11 Doza de icircngr de administrat

kg 5501 454 4385 2515 2167 3955 2246 1425 1277

33 PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia

producţiile medii şi totale (tabelul 5)

Tabelul 5

29

Icircntocmirea planului de cultură

Cultura Suprafaţa (ha)

Producţii medii (kgha)

Producţia totală (t)

Preţ livrare (leikg)

PORUMB 200 9727 9727 070 GRAU 200 6285 6285 060 SOIA 130 3890 3890 120

34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se

icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn

acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului

lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele

financiare necesare pentru aprovizionare

DATELE NECESARE

1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei

2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte

3 Culturile premergătoare

4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi

5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor

6 Perioada de executare şi data lucrării

7 Mijloacele cu care se execută lucrarea

8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice

9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii

10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare

11 Amortismentul specific

12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota

pentru cheltuielile de aprovizionare

13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)

MODUL DE LUCRU

1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică

icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată

30

2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada

optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări

3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale

4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar

fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu

tariful pe ziom corespunzător

5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru

CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei

care reprezintă fondul de salarii

6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire

7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea

materialului folosit

8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor

materialelor se obţin cheltuielile de producţie

9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se

determină cheltuielile de producţie

10 După fiecare trimestru se fac totalurile

11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs

31

32

33

34

35

36

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura ___GRAcircU________

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente (tractor plus

semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen optim

folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrarea 5P ndash randamentul zilnic al maşinii

= agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m) 36V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră) 6000mht ndash durata zilei de lucru (ore) 8 hH ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

= ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) 125 cm distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor tractorului (c) 15

cm

= m

38

m

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

=25

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg) 240 kgd ndash lungimea roţii semănătorii (m) 174 mB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m) 36 mO ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii 20

=

5Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare a

semănătorii (kg) 400dm 3Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha) 240kghaB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m) 36 m

= m

~n ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

39

=

5Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatului 4 me ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii 15 m

=34+15=135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

6 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

=2362=144m

~n cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

=

40

Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre punctele de alimentare se calculează după formula

=136=36(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

7 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

=4001=400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

8 =4000801=320kg9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele

Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

=

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min) 30 minCm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

11 =

12 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

13 Nr saci=

41

N Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 14

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 4-semănători nr 4

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 56

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1852-lăţime m-suprafaţă ha 390

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 130-lăţime m 390-suprafaţă 130

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 1006-stacircnga m 25

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 240

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 320

10Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 4

-pt transportul seminţelor

nr 6

-total nr 10

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr --tractor+remorcă nr --auto-camion nr 1

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 336

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape

42

1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medie kghaNsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control)Nb - număr mediu de boabe icircn spiceMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3510000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

Nstha=

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de control

43

d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectarNb - număr mediu de boabe pe ştiuleteMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)

CAPITOLUL IVDETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI

CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al producţiei

medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură cu raportul

dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza costurilor şi

44

cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de activitate cerut de

menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de rentabilitate se poate proiecta

volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului critic pentru

a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă aceasta trebuie introdusă

icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat sau cu profit

programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici profit nici

pierderi

Determinarea cantitativă si reprezentarea grafică a PC la cultura de porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

45

11 Incarcat transportat t 715 1573 0096

22 Adm si deservit ha 130 27121 0165

33 Descarcat t 7150 0 0

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 21667 1325

TOTALTOTAL 259521 1586

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

46

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0178

22 Erbicidat si desrvit ha 130 28451 1422

33 Discuit si preg pat germinativ ha 130 678026 33901

44 Semanat + deservit ha 130 52813 2640

55 Prasit mecani 1 si manual 1 ha 130 1300 65

66 Prasit mecani 2 si manual 2 ha 130 70414 3520

TOTALTOTAL 963279 48161

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu Porumb (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb- fără profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 10000 leit

Productia totală de porumb PT= 1635 t

Suprafata cultivată cu porumb S = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

47

X= (CFha)(Pv-CVt) = 48161 ( 10 - 5891 ) = 11720 tha = 11000720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 11720 tha 10000 leit = 117200 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 117200 leiha = 117248161 leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de 1264510 la preţul de 7

lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei

(8175 kg ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

48

PROFIT

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

49

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 1000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1635000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1635000 200 = 8175 leiha

Productia medie de 8175 kgha la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 48161 + 8175 ) ( 10ndash 5891 )= 201256 tha =

2001256 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 201256 tha 5891 leit = 11855 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 11855 leiha = 60016 leiha

50

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

51

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 259521 259521

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 2218604 2218604

Ch variabile totale CVT lei 963279 963279

Ch variabile t CVt leit 5891 5891

Ch fixe totale CF lei 963279 963279

Ch fixe ha CFha leiha 48161 48161

Profit programat total Pr lei - 1635000

Profit programat ha Prha leiha - 8175

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1100720 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 2001256

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 938 0326

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 101298 74424

Pret de vacircnzare t Pv leit 10000 10000

Suprafata cultivată S ha 200 200

52

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE GRAU

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 261 3132 0001

22 Descarcat t 261 0 0

33 Adm So deservit ha 21 5068 0309

44 Arat 25 cm+grapat ha 21 1470 0899

55 Discuit si perg pat germ ha 21 6391 0390

66 Semanat si deservit sem ha 210 6222 0380

TOTALTOTAL 3241232 1989

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

53

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Administrat si desevit ha 200 5068 2534

22 Transport apa prep sol mii l 63 756 0378

33 Erbicidat si deservit ha 200 168 084

44 Recoltat creale paioase t 588 1568 784

55 Balotat deservit presa t 1512 20353 10176

TOTALTOTAL 43537 21768

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu grau (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - fără profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 600107312 1635 = 367038 leit

Productia medie de grau la punctul critic (X)

54

X= (CFha)(Pv-CVt) =238611 ( 8 - 367038 ) = 0664 tha =

664 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 0664 tha 8000 leit = 5316674 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 238611 leiha+ 5316674 leiha = 5555285

leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

grau icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de grau la preţul de 8 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (8175kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

55

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de graundash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

56

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - cu profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 13080000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =600107312 1635 =

367038 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 7563821 200 = 37819105

leiha

Productia medie de grau la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 238611 + 37819105 ) ( 8000 - 367038 )= 0498

tha = 498 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 04985 tha 8000 leit = 3988 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =238611 leiha+ 3988 leiha = 422611

leiha

57

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de grau ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

58

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de grau

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 3241232 3241232

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1112468 1112468

Ch variabile totale CVT lei 600107312 600107312

Ch variabile t CVt leit 367038 367038

Ch fixe totale CF lei 43537 43537

Ch fixe ha CFha leiha 21768 21768

Profit programat total Pr lei - 7563828

Profit programat ha Prha leiha - 8000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 664 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 498

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 5316674 3988

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 5555285 4226674

Pret de vacircnzare t Pv leit 8000 8000

Suprafata cultivată S ha 200 200

59

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE SOIA

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 195 429 8483

22 Descarcat t 195 0 0

33 Adm Si deservit ha 130 73965 0019

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 2166666 0556

TOTALTOTAL 2283531 9058

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

60

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0275

22 Erbicidat si deservit h 130 284511 2188

33 Discuit si preg Pat germ h 130 834782 6421

44 Semanat + deservit h 130 650 5

55 Recoltat soia t 3 7857 0060

66 Balotat deservit presa t 41 902 0069

TOTALTOTAL 182192 14013

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu soia (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia- fără profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =4091438 505700 = 0008 leit

Productia medie de soia la punctul critic (X)

61

X= (CFha)(Pv-CVt) = 14013 ( 3 - 0008 ) = 4683 tha = 4683

kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt =4683 tha 4091438 leit = 19160204 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+19160204 leiha = 19174217

leiha

Nivelul producţiei de 3890 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

soia icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de soia la preţul de 3 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (3890 kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soiandash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

63

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia - cu profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1517100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 4091438 505700 = 0008

leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1517100000 130 = 11670000

leiha

Productia medie de soia la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 14013 +11670000 ) ( 3 -0008 )= 3900405753

tha = 3900405 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 3900405753 tha 0008 leit = 31203 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+ 31203 leiha = 45216

leiha

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soia ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

65

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de soia

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 2283531 2283531

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1807907 1807907

Ch variabile totale CVT lei 4091438 4091438

Ch variabile t CVt leit 0008 0008

Ch fixe totale CF lei 182192 182192

Ch fixe ha CFha leiha 14013 14013

Profit programat total Pr lei - 1517100000

Profit programat ha Prha leiha - 11670000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 4683 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 3900405753

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 19160204 31203

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 19174213 45216

Pret de vacircnzare t Pv leit 3000 3000

Suprafata cultivată S ha 130 130

CONCLUZII SI RECOMANDARI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape3) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor4) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb

66

Productie principala 9727Productie secundara 12320Grau Productie principala 6289Productia secundara 7100SoiaProductie principala 3890Productie secundara 4100Efectuand eficienta celor trei culturi in urma rezultatelor acestora am observat ca cultura cea mai favorabila este porumbul urmata de cultura grauluiPe viitor cea mai buna cultura atat cantitativa cat si calitativa este cultura porumbului

Porumbul = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

67

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • PF Budianu Florin-Cristian s-a infiintat ca persoana fizica autorizata in luna iulie 2009 si a mai desfasurat activitate in acest domeniu activitate privata trei ani timp in care intr-o fabrica modernizata a fabricat produse lactate iar in ultimul branzeturi astfel a capatat experienta in aceasta activitate avand un atuu in plus pentru a o desfasura in continuare prin proiectul propus activitate fabricarea produselor lactate si branzeturilor intr-o fabrica construita conform standardelor Uniunii Europene in acest domeniu
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
          • Indicatori
          • Volume
            • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
            • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
              • C PREZENTAREA PROIECTULUI
                • C1 Obiectivele proiectului
                  • Indicatori
                  • Volume
                    • C3 Managementul proiectului
                    • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
                    • C6 Graficul estimat al proiectului
                    • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
                      • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                        • D1 Bazele de productie
                        • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D4 Indicatorii financiari
                        • Tabelul 1
                          • Tabelul 3
                            • N Centralizarea datelor
Page 28: Management in Agricultura

Pmc grau=817143130=6285

Pmc soia=505816130=3890

28

32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de

producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn

considerare şi pierderile rezultate prin levigare

Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha

separat pentru cele 3 culturi icircn parte

Tabelul 4

Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice

Nr Crt

SPECIFICARE UM CULTURA

porumb grau soiaN P K N P K N P K

1 Producţie medie

Kgha 9727 6285 3890

2 Consum specific

Kg sat

22 21 20 20 17 30 25 18 20

3 Sa de administrat

Kg 213 204 194 1257 1068 1885 972 70 778

4 Sa icircn sol Kg 45 31 30 40 25 42 28 19 305 Diferenţa de

admKg sa

168 173 164 857 818 1465 692 51 478

6 Pierderi prin levigare

13 5 7 13 6 8 12 4 7

7 Cant pierdută prin levigare

Kg sa

2184 865 1148 111 49 1172 83 20 334

8 Total sa de administrat

Kg 1898 1816 1754 868 867 1582 775 57 511

9 Tipul de icircngrăşămacircnt

NO4NO3 Super P c

Sare de K

NO4NO3

Super P c Sare de K

NO4NO3

Super P c

Sare de K

10 Conţinutul in sa a icircngr

Kgt 345 400 400 345 400 400 345 400 400

11 Doza de icircngr de administrat

kg 5501 454 4385 2515 2167 3955 2246 1425 1277

33 PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia

producţiile medii şi totale (tabelul 5)

Tabelul 5

29

Icircntocmirea planului de cultură

Cultura Suprafaţa (ha)

Producţii medii (kgha)

Producţia totală (t)

Preţ livrare (leikg)

PORUMB 200 9727 9727 070 GRAU 200 6285 6285 060 SOIA 130 3890 3890 120

34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se

icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn

acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului

lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele

financiare necesare pentru aprovizionare

DATELE NECESARE

1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei

2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte

3 Culturile premergătoare

4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi

5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor

6 Perioada de executare şi data lucrării

7 Mijloacele cu care se execută lucrarea

8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice

9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii

10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare

11 Amortismentul specific

12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota

pentru cheltuielile de aprovizionare

13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)

MODUL DE LUCRU

1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică

icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată

30

2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada

optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări

3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale

4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar

fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu

tariful pe ziom corespunzător

5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru

CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei

care reprezintă fondul de salarii

6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire

7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea

materialului folosit

8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor

materialelor se obţin cheltuielile de producţie

9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se

determină cheltuielile de producţie

10 După fiecare trimestru se fac totalurile

11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs

31

32

33

34

35

36

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura ___GRAcircU________

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente (tractor plus

semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen optim

folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrarea 5P ndash randamentul zilnic al maşinii

= agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m) 36V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră) 6000mht ndash durata zilei de lucru (ore) 8 hH ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

= ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) 125 cm distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor tractorului (c) 15

cm

= m

38

m

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

=25

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg) 240 kgd ndash lungimea roţii semănătorii (m) 174 mB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m) 36 mO ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii 20

=

5Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare a

semănătorii (kg) 400dm 3Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha) 240kghaB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m) 36 m

= m

~n ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

39

=

5Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatului 4 me ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii 15 m

=34+15=135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

6 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

=2362=144m

~n cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

=

40

Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre punctele de alimentare se calculează după formula

=136=36(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

7 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

=4001=400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

8 =4000801=320kg9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele

Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

=

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min) 30 minCm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

11 =

12 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

13 Nr saci=

41

N Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 14

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 4-semănători nr 4

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 56

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1852-lăţime m-suprafaţă ha 390

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 130-lăţime m 390-suprafaţă 130

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 1006-stacircnga m 25

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 240

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 320

10Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 4

-pt transportul seminţelor

nr 6

-total nr 10

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr --tractor+remorcă nr --auto-camion nr 1

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 336

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape

42

1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medie kghaNsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control)Nb - număr mediu de boabe icircn spiceMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3510000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

Nstha=

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de control

43

d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectarNb - număr mediu de boabe pe ştiuleteMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)

CAPITOLUL IVDETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI

CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al producţiei

medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură cu raportul

dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza costurilor şi

44

cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de activitate cerut de

menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de rentabilitate se poate proiecta

volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului critic pentru

a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă aceasta trebuie introdusă

icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat sau cu profit

programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici profit nici

pierderi

Determinarea cantitativă si reprezentarea grafică a PC la cultura de porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

45

11 Incarcat transportat t 715 1573 0096

22 Adm si deservit ha 130 27121 0165

33 Descarcat t 7150 0 0

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 21667 1325

TOTALTOTAL 259521 1586

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

46

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0178

22 Erbicidat si desrvit ha 130 28451 1422

33 Discuit si preg pat germinativ ha 130 678026 33901

44 Semanat + deservit ha 130 52813 2640

55 Prasit mecani 1 si manual 1 ha 130 1300 65

66 Prasit mecani 2 si manual 2 ha 130 70414 3520

TOTALTOTAL 963279 48161

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu Porumb (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb- fără profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 10000 leit

Productia totală de porumb PT= 1635 t

Suprafata cultivată cu porumb S = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

47

X= (CFha)(Pv-CVt) = 48161 ( 10 - 5891 ) = 11720 tha = 11000720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 11720 tha 10000 leit = 117200 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 117200 leiha = 117248161 leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de 1264510 la preţul de 7

lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei

(8175 kg ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

48

PROFIT

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

49

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 1000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1635000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1635000 200 = 8175 leiha

Productia medie de 8175 kgha la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 48161 + 8175 ) ( 10ndash 5891 )= 201256 tha =

2001256 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 201256 tha 5891 leit = 11855 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 11855 leiha = 60016 leiha

50

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

51

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 259521 259521

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 2218604 2218604

Ch variabile totale CVT lei 963279 963279

Ch variabile t CVt leit 5891 5891

Ch fixe totale CF lei 963279 963279

Ch fixe ha CFha leiha 48161 48161

Profit programat total Pr lei - 1635000

Profit programat ha Prha leiha - 8175

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1100720 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 2001256

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 938 0326

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 101298 74424

Pret de vacircnzare t Pv leit 10000 10000

Suprafata cultivată S ha 200 200

52

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE GRAU

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 261 3132 0001

22 Descarcat t 261 0 0

33 Adm So deservit ha 21 5068 0309

44 Arat 25 cm+grapat ha 21 1470 0899

55 Discuit si perg pat germ ha 21 6391 0390

66 Semanat si deservit sem ha 210 6222 0380

TOTALTOTAL 3241232 1989

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

53

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Administrat si desevit ha 200 5068 2534

22 Transport apa prep sol mii l 63 756 0378

33 Erbicidat si deservit ha 200 168 084

44 Recoltat creale paioase t 588 1568 784

55 Balotat deservit presa t 1512 20353 10176

TOTALTOTAL 43537 21768

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu grau (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - fără profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 600107312 1635 = 367038 leit

Productia medie de grau la punctul critic (X)

54

X= (CFha)(Pv-CVt) =238611 ( 8 - 367038 ) = 0664 tha =

664 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 0664 tha 8000 leit = 5316674 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 238611 leiha+ 5316674 leiha = 5555285

leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

grau icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de grau la preţul de 8 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (8175kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

55

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de graundash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

56

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - cu profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 13080000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =600107312 1635 =

367038 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 7563821 200 = 37819105

leiha

Productia medie de grau la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 238611 + 37819105 ) ( 8000 - 367038 )= 0498

tha = 498 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 04985 tha 8000 leit = 3988 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =238611 leiha+ 3988 leiha = 422611

leiha

57

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de grau ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

58

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de grau

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 3241232 3241232

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1112468 1112468

Ch variabile totale CVT lei 600107312 600107312

Ch variabile t CVt leit 367038 367038

Ch fixe totale CF lei 43537 43537

Ch fixe ha CFha leiha 21768 21768

Profit programat total Pr lei - 7563828

Profit programat ha Prha leiha - 8000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 664 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 498

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 5316674 3988

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 5555285 4226674

Pret de vacircnzare t Pv leit 8000 8000

Suprafata cultivată S ha 200 200

59

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE SOIA

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 195 429 8483

22 Descarcat t 195 0 0

33 Adm Si deservit ha 130 73965 0019

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 2166666 0556

TOTALTOTAL 2283531 9058

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

60

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0275

22 Erbicidat si deservit h 130 284511 2188

33 Discuit si preg Pat germ h 130 834782 6421

44 Semanat + deservit h 130 650 5

55 Recoltat soia t 3 7857 0060

66 Balotat deservit presa t 41 902 0069

TOTALTOTAL 182192 14013

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu soia (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia- fără profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =4091438 505700 = 0008 leit

Productia medie de soia la punctul critic (X)

61

X= (CFha)(Pv-CVt) = 14013 ( 3 - 0008 ) = 4683 tha = 4683

kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt =4683 tha 4091438 leit = 19160204 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+19160204 leiha = 19174217

leiha

Nivelul producţiei de 3890 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

soia icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de soia la preţul de 3 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (3890 kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soiandash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

63

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia - cu profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1517100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 4091438 505700 = 0008

leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1517100000 130 = 11670000

leiha

Productia medie de soia la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 14013 +11670000 ) ( 3 -0008 )= 3900405753

tha = 3900405 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 3900405753 tha 0008 leit = 31203 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+ 31203 leiha = 45216

leiha

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soia ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

65

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de soia

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 2283531 2283531

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1807907 1807907

Ch variabile totale CVT lei 4091438 4091438

Ch variabile t CVt leit 0008 0008

Ch fixe totale CF lei 182192 182192

Ch fixe ha CFha leiha 14013 14013

Profit programat total Pr lei - 1517100000

Profit programat ha Prha leiha - 11670000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 4683 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 3900405753

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 19160204 31203

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 19174213 45216

Pret de vacircnzare t Pv leit 3000 3000

Suprafata cultivată S ha 130 130

CONCLUZII SI RECOMANDARI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape3) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor4) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb

66

Productie principala 9727Productie secundara 12320Grau Productie principala 6289Productia secundara 7100SoiaProductie principala 3890Productie secundara 4100Efectuand eficienta celor trei culturi in urma rezultatelor acestora am observat ca cultura cea mai favorabila este porumbul urmata de cultura grauluiPe viitor cea mai buna cultura atat cantitativa cat si calitativa este cultura porumbului

Porumbul = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

67

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • PF Budianu Florin-Cristian s-a infiintat ca persoana fizica autorizata in luna iulie 2009 si a mai desfasurat activitate in acest domeniu activitate privata trei ani timp in care intr-o fabrica modernizata a fabricat produse lactate iar in ultimul branzeturi astfel a capatat experienta in aceasta activitate avand un atuu in plus pentru a o desfasura in continuare prin proiectul propus activitate fabricarea produselor lactate si branzeturilor intr-o fabrica construita conform standardelor Uniunii Europene in acest domeniu
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
          • Indicatori
          • Volume
            • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
            • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
              • C PREZENTAREA PROIECTULUI
                • C1 Obiectivele proiectului
                  • Indicatori
                  • Volume
                    • C3 Managementul proiectului
                    • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
                    • C6 Graficul estimat al proiectului
                    • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
                      • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                        • D1 Bazele de productie
                        • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D4 Indicatorii financiari
                        • Tabelul 1
                          • Tabelul 3
                            • N Centralizarea datelor
Page 29: Management in Agricultura

32 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE IcircNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de icircngrăşăminte s-a efectuat ţinacircndu-se cont atacirct de

producţiile medii cacirct şi de existentul de suprafaţă activă din sol S-au luat icircn

considerare şi pierderile rezultate prin levigare

Icircn tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice la ha

separat pentru cele 3 culturi icircn parte

Tabelul 4

Calculul dozelor de icircngrăşăminte chimice

Nr Crt

SPECIFICARE UM CULTURA

porumb grau soiaN P K N P K N P K

1 Producţie medie

Kgha 9727 6285 3890

2 Consum specific

Kg sat

22 21 20 20 17 30 25 18 20

3 Sa de administrat

Kg 213 204 194 1257 1068 1885 972 70 778

4 Sa icircn sol Kg 45 31 30 40 25 42 28 19 305 Diferenţa de

admKg sa

168 173 164 857 818 1465 692 51 478

6 Pierderi prin levigare

13 5 7 13 6 8 12 4 7

7 Cant pierdută prin levigare

Kg sa

2184 865 1148 111 49 1172 83 20 334

8 Total sa de administrat

Kg 1898 1816 1754 868 867 1582 775 57 511

9 Tipul de icircngrăşămacircnt

NO4NO3 Super P c

Sare de K

NO4NO3

Super P c Sare de K

NO4NO3

Super P c

Sare de K

10 Conţinutul in sa a icircngr

Kgt 345 400 400 345 400 400 345 400 400

11 Doza de icircngr de administrat

kg 5501 454 4385 2515 2167 3955 2246 1425 1277

33 PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor dimensiunile fiecăreia

producţiile medii şi totale (tabelul 5)

Tabelul 5

29

Icircntocmirea planului de cultură

Cultura Suprafaţa (ha)

Producţii medii (kgha)

Producţia totală (t)

Preţ livrare (leikg)

PORUMB 200 9727 9727 070 GRAU 200 6285 6285 060 SOIA 130 3890 3890 120

34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se

icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn

acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului

lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele

financiare necesare pentru aprovizionare

DATELE NECESARE

1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei

2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte

3 Culturile premergătoare

4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi

5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor

6 Perioada de executare şi data lucrării

7 Mijloacele cu care se execută lucrarea

8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice

9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii

10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare

11 Amortismentul specific

12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota

pentru cheltuielile de aprovizionare

13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)

MODUL DE LUCRU

1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică

icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată

30

2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada

optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări

3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale

4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar

fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu

tariful pe ziom corespunzător

5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru

CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei

care reprezintă fondul de salarii

6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire

7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea

materialului folosit

8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor

materialelor se obţin cheltuielile de producţie

9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se

determină cheltuielile de producţie

10 După fiecare trimestru se fac totalurile

11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs

31

32

33

34

35

36

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura ___GRAcircU________

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente (tractor plus

semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen optim

folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrarea 5P ndash randamentul zilnic al maşinii

= agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m) 36V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră) 6000mht ndash durata zilei de lucru (ore) 8 hH ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

= ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) 125 cm distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor tractorului (c) 15

cm

= m

38

m

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

=25

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg) 240 kgd ndash lungimea roţii semănătorii (m) 174 mB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m) 36 mO ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii 20

=

5Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare a

semănătorii (kg) 400dm 3Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha) 240kghaB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m) 36 m

= m

~n ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

39

=

5Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatului 4 me ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii 15 m

=34+15=135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

6 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

=2362=144m

~n cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

=

40

Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre punctele de alimentare se calculează după formula

=136=36(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

7 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

=4001=400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

8 =4000801=320kg9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele

Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

=

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min) 30 minCm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

11 =

12 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

13 Nr saci=

41

N Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 14

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 4-semănători nr 4

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 56

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1852-lăţime m-suprafaţă ha 390

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 130-lăţime m 390-suprafaţă 130

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 1006-stacircnga m 25

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 240

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 320

10Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 4

-pt transportul seminţelor

nr 6

-total nr 10

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr --tractor+remorcă nr --auto-camion nr 1

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 336

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape

42

1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medie kghaNsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control)Nb - număr mediu de boabe icircn spiceMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3510000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

Nstha=

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de control

43

d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectarNb - număr mediu de boabe pe ştiuleteMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)

CAPITOLUL IVDETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI

CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al producţiei

medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură cu raportul

dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza costurilor şi

44

cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de activitate cerut de

menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de rentabilitate se poate proiecta

volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului critic pentru

a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă aceasta trebuie introdusă

icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat sau cu profit

programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici profit nici

pierderi

Determinarea cantitativă si reprezentarea grafică a PC la cultura de porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

45

11 Incarcat transportat t 715 1573 0096

22 Adm si deservit ha 130 27121 0165

33 Descarcat t 7150 0 0

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 21667 1325

TOTALTOTAL 259521 1586

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

46

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0178

22 Erbicidat si desrvit ha 130 28451 1422

33 Discuit si preg pat germinativ ha 130 678026 33901

44 Semanat + deservit ha 130 52813 2640

55 Prasit mecani 1 si manual 1 ha 130 1300 65

66 Prasit mecani 2 si manual 2 ha 130 70414 3520

TOTALTOTAL 963279 48161

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu Porumb (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb- fără profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 10000 leit

Productia totală de porumb PT= 1635 t

Suprafata cultivată cu porumb S = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

47

X= (CFha)(Pv-CVt) = 48161 ( 10 - 5891 ) = 11720 tha = 11000720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 11720 tha 10000 leit = 117200 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 117200 leiha = 117248161 leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de 1264510 la preţul de 7

lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei

(8175 kg ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

48

PROFIT

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

49

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 1000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1635000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1635000 200 = 8175 leiha

Productia medie de 8175 kgha la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 48161 + 8175 ) ( 10ndash 5891 )= 201256 tha =

2001256 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 201256 tha 5891 leit = 11855 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 11855 leiha = 60016 leiha

50

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

51

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 259521 259521

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 2218604 2218604

Ch variabile totale CVT lei 963279 963279

Ch variabile t CVt leit 5891 5891

Ch fixe totale CF lei 963279 963279

Ch fixe ha CFha leiha 48161 48161

Profit programat total Pr lei - 1635000

Profit programat ha Prha leiha - 8175

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1100720 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 2001256

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 938 0326

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 101298 74424

Pret de vacircnzare t Pv leit 10000 10000

Suprafata cultivată S ha 200 200

52

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE GRAU

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 261 3132 0001

22 Descarcat t 261 0 0

33 Adm So deservit ha 21 5068 0309

44 Arat 25 cm+grapat ha 21 1470 0899

55 Discuit si perg pat germ ha 21 6391 0390

66 Semanat si deservit sem ha 210 6222 0380

TOTALTOTAL 3241232 1989

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

53

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Administrat si desevit ha 200 5068 2534

22 Transport apa prep sol mii l 63 756 0378

33 Erbicidat si deservit ha 200 168 084

44 Recoltat creale paioase t 588 1568 784

55 Balotat deservit presa t 1512 20353 10176

TOTALTOTAL 43537 21768

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu grau (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - fără profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 600107312 1635 = 367038 leit

Productia medie de grau la punctul critic (X)

54

X= (CFha)(Pv-CVt) =238611 ( 8 - 367038 ) = 0664 tha =

664 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 0664 tha 8000 leit = 5316674 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 238611 leiha+ 5316674 leiha = 5555285

leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

grau icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de grau la preţul de 8 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (8175kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

55

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de graundash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

56

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - cu profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 13080000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =600107312 1635 =

367038 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 7563821 200 = 37819105

leiha

Productia medie de grau la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 238611 + 37819105 ) ( 8000 - 367038 )= 0498

tha = 498 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 04985 tha 8000 leit = 3988 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =238611 leiha+ 3988 leiha = 422611

leiha

57

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de grau ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

58

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de grau

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 3241232 3241232

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1112468 1112468

Ch variabile totale CVT lei 600107312 600107312

Ch variabile t CVt leit 367038 367038

Ch fixe totale CF lei 43537 43537

Ch fixe ha CFha leiha 21768 21768

Profit programat total Pr lei - 7563828

Profit programat ha Prha leiha - 8000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 664 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 498

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 5316674 3988

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 5555285 4226674

Pret de vacircnzare t Pv leit 8000 8000

Suprafata cultivată S ha 200 200

59

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE SOIA

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 195 429 8483

22 Descarcat t 195 0 0

33 Adm Si deservit ha 130 73965 0019

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 2166666 0556

TOTALTOTAL 2283531 9058

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

60

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0275

22 Erbicidat si deservit h 130 284511 2188

33 Discuit si preg Pat germ h 130 834782 6421

44 Semanat + deservit h 130 650 5

55 Recoltat soia t 3 7857 0060

66 Balotat deservit presa t 41 902 0069

TOTALTOTAL 182192 14013

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu soia (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia- fără profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =4091438 505700 = 0008 leit

Productia medie de soia la punctul critic (X)

61

X= (CFha)(Pv-CVt) = 14013 ( 3 - 0008 ) = 4683 tha = 4683

kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt =4683 tha 4091438 leit = 19160204 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+19160204 leiha = 19174217

leiha

Nivelul producţiei de 3890 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

soia icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de soia la preţul de 3 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (3890 kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soiandash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

63

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia - cu profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1517100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 4091438 505700 = 0008

leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1517100000 130 = 11670000

leiha

Productia medie de soia la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 14013 +11670000 ) ( 3 -0008 )= 3900405753

tha = 3900405 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 3900405753 tha 0008 leit = 31203 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+ 31203 leiha = 45216

leiha

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soia ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

65

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de soia

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 2283531 2283531

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1807907 1807907

Ch variabile totale CVT lei 4091438 4091438

Ch variabile t CVt leit 0008 0008

Ch fixe totale CF lei 182192 182192

Ch fixe ha CFha leiha 14013 14013

Profit programat total Pr lei - 1517100000

Profit programat ha Prha leiha - 11670000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 4683 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 3900405753

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 19160204 31203

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 19174213 45216

Pret de vacircnzare t Pv leit 3000 3000

Suprafata cultivată S ha 130 130

CONCLUZII SI RECOMANDARI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape3) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor4) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb

66

Productie principala 9727Productie secundara 12320Grau Productie principala 6289Productia secundara 7100SoiaProductie principala 3890Productie secundara 4100Efectuand eficienta celor trei culturi in urma rezultatelor acestora am observat ca cultura cea mai favorabila este porumbul urmata de cultura grauluiPe viitor cea mai buna cultura atat cantitativa cat si calitativa este cultura porumbului

Porumbul = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

67

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • PF Budianu Florin-Cristian s-a infiintat ca persoana fizica autorizata in luna iulie 2009 si a mai desfasurat activitate in acest domeniu activitate privata trei ani timp in care intr-o fabrica modernizata a fabricat produse lactate iar in ultimul branzeturi astfel a capatat experienta in aceasta activitate avand un atuu in plus pentru a o desfasura in continuare prin proiectul propus activitate fabricarea produselor lactate si branzeturilor intr-o fabrica construita conform standardelor Uniunii Europene in acest domeniu
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
          • Indicatori
          • Volume
            • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
            • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
              • C PREZENTAREA PROIECTULUI
                • C1 Obiectivele proiectului
                  • Indicatori
                  • Volume
                    • C3 Managementul proiectului
                    • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
                    • C6 Graficul estimat al proiectului
                    • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
                      • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                        • D1 Bazele de productie
                        • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D4 Indicatorii financiari
                        • Tabelul 1
                          • Tabelul 3
                            • N Centralizarea datelor
Page 30: Management in Agricultura

Icircntocmirea planului de cultură

Cultura Suprafaţa (ha)

Producţii medii (kgha)

Producţia totală (t)

Preţ livrare (leikg)

PORUMB 200 9727 9727 070 GRAU 200 6285 6285 060 SOIA 130 3890 3890 120

34 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

Icircn vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie icircn etapa pregătitoare se

icircntocmesc fişele tehnologice pe culturi Informaţiile cuprinse icircn fişele tehnologice servesc icircn

acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor stabilirea destinaţiei producţiei determinarea volumului

lucrărilor mecanice şi manuale necesarul de forţă de muncă cantităţile de materiale şi mijloacele

financiare necesare pentru aprovizionare

DATELE NECESARE

1 Culturile incluse icircn planul de producţie al firmei

2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură icircn parte

3 Culturile premergătoare

4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi

5 Lucrările tehnologice icircn ordinea cronologică a executărilor

6 Perioada de executare şi data lucrării

7 Mijloacele cu care se execută lucrarea

8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice

9 Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii

10 Cuantumul taxelor pentru CAS şomaj risc asigurare

11 Amortismentul specific

12 Materialele necesare procesului tehnologic consumul normat pe UM preţul unitar şi cota

pentru cheltuielile de aprovizionare

13 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)

MODUL DE LUCRU

1 Se icircnscriu icircn fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie Producţia medie se planifică

icircn raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de icircngrăşămacircnt aplicată

30

2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada

optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări

3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale

4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar

fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu

tariful pe ziom corespunzător

5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru

CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei

care reprezintă fondul de salarii

6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire

7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea

materialului folosit

8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor

materialelor se obţin cheltuielile de producţie

9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se

determină cheltuielile de producţie

10 După fiecare trimestru se fac totalurile

11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs

31

32

33

34

35

36

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura ___GRAcircU________

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente (tractor plus

semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen optim

folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrarea 5P ndash randamentul zilnic al maşinii

= agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m) 36V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră) 6000mht ndash durata zilei de lucru (ore) 8 hH ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

= ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) 125 cm distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor tractorului (c) 15

cm

= m

38

m

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

=25

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg) 240 kgd ndash lungimea roţii semănătorii (m) 174 mB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m) 36 mO ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii 20

=

5Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare a

semănătorii (kg) 400dm 3Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha) 240kghaB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m) 36 m

= m

~n ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

39

=

5Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatului 4 me ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii 15 m

=34+15=135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

6 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

=2362=144m

~n cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

=

40

Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre punctele de alimentare se calculează după formula

=136=36(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

7 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

=4001=400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

8 =4000801=320kg9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele

Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

=

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min) 30 minCm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

11 =

12 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

13 Nr saci=

41

N Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 14

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 4-semănători nr 4

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 56

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1852-lăţime m-suprafaţă ha 390

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 130-lăţime m 390-suprafaţă 130

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 1006-stacircnga m 25

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 240

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 320

10Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 4

-pt transportul seminţelor

nr 6

-total nr 10

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr --tractor+remorcă nr --auto-camion nr 1

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 336

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape

42

1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medie kghaNsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control)Nb - număr mediu de boabe icircn spiceMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3510000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

Nstha=

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de control

43

d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectarNb - număr mediu de boabe pe ştiuleteMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)

CAPITOLUL IVDETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI

CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al producţiei

medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură cu raportul

dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza costurilor şi

44

cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de activitate cerut de

menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de rentabilitate se poate proiecta

volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului critic pentru

a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă aceasta trebuie introdusă

icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat sau cu profit

programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici profit nici

pierderi

Determinarea cantitativă si reprezentarea grafică a PC la cultura de porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

45

11 Incarcat transportat t 715 1573 0096

22 Adm si deservit ha 130 27121 0165

33 Descarcat t 7150 0 0

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 21667 1325

TOTALTOTAL 259521 1586

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

46

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0178

22 Erbicidat si desrvit ha 130 28451 1422

33 Discuit si preg pat germinativ ha 130 678026 33901

44 Semanat + deservit ha 130 52813 2640

55 Prasit mecani 1 si manual 1 ha 130 1300 65

66 Prasit mecani 2 si manual 2 ha 130 70414 3520

TOTALTOTAL 963279 48161

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu Porumb (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb- fără profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 10000 leit

Productia totală de porumb PT= 1635 t

Suprafata cultivată cu porumb S = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

47

X= (CFha)(Pv-CVt) = 48161 ( 10 - 5891 ) = 11720 tha = 11000720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 11720 tha 10000 leit = 117200 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 117200 leiha = 117248161 leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de 1264510 la preţul de 7

lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei

(8175 kg ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

48

PROFIT

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

49

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 1000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1635000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1635000 200 = 8175 leiha

Productia medie de 8175 kgha la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 48161 + 8175 ) ( 10ndash 5891 )= 201256 tha =

2001256 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 201256 tha 5891 leit = 11855 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 11855 leiha = 60016 leiha

50

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

51

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 259521 259521

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 2218604 2218604

Ch variabile totale CVT lei 963279 963279

Ch variabile t CVt leit 5891 5891

Ch fixe totale CF lei 963279 963279

Ch fixe ha CFha leiha 48161 48161

Profit programat total Pr lei - 1635000

Profit programat ha Prha leiha - 8175

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1100720 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 2001256

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 938 0326

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 101298 74424

Pret de vacircnzare t Pv leit 10000 10000

Suprafata cultivată S ha 200 200

52

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE GRAU

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 261 3132 0001

22 Descarcat t 261 0 0

33 Adm So deservit ha 21 5068 0309

44 Arat 25 cm+grapat ha 21 1470 0899

55 Discuit si perg pat germ ha 21 6391 0390

66 Semanat si deservit sem ha 210 6222 0380

TOTALTOTAL 3241232 1989

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

53

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Administrat si desevit ha 200 5068 2534

22 Transport apa prep sol mii l 63 756 0378

33 Erbicidat si deservit ha 200 168 084

44 Recoltat creale paioase t 588 1568 784

55 Balotat deservit presa t 1512 20353 10176

TOTALTOTAL 43537 21768

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu grau (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - fără profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 600107312 1635 = 367038 leit

Productia medie de grau la punctul critic (X)

54

X= (CFha)(Pv-CVt) =238611 ( 8 - 367038 ) = 0664 tha =

664 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 0664 tha 8000 leit = 5316674 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 238611 leiha+ 5316674 leiha = 5555285

leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

grau icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de grau la preţul de 8 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (8175kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

55

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de graundash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

56

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - cu profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 13080000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =600107312 1635 =

367038 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 7563821 200 = 37819105

leiha

Productia medie de grau la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 238611 + 37819105 ) ( 8000 - 367038 )= 0498

tha = 498 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 04985 tha 8000 leit = 3988 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =238611 leiha+ 3988 leiha = 422611

leiha

57

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de grau ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

58

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de grau

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 3241232 3241232

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1112468 1112468

Ch variabile totale CVT lei 600107312 600107312

Ch variabile t CVt leit 367038 367038

Ch fixe totale CF lei 43537 43537

Ch fixe ha CFha leiha 21768 21768

Profit programat total Pr lei - 7563828

Profit programat ha Prha leiha - 8000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 664 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 498

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 5316674 3988

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 5555285 4226674

Pret de vacircnzare t Pv leit 8000 8000

Suprafata cultivată S ha 200 200

59

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE SOIA

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 195 429 8483

22 Descarcat t 195 0 0

33 Adm Si deservit ha 130 73965 0019

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 2166666 0556

TOTALTOTAL 2283531 9058

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

60

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0275

22 Erbicidat si deservit h 130 284511 2188

33 Discuit si preg Pat germ h 130 834782 6421

44 Semanat + deservit h 130 650 5

55 Recoltat soia t 3 7857 0060

66 Balotat deservit presa t 41 902 0069

TOTALTOTAL 182192 14013

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu soia (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia- fără profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =4091438 505700 = 0008 leit

Productia medie de soia la punctul critic (X)

61

X= (CFha)(Pv-CVt) = 14013 ( 3 - 0008 ) = 4683 tha = 4683

kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt =4683 tha 4091438 leit = 19160204 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+19160204 leiha = 19174217

leiha

Nivelul producţiei de 3890 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

soia icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de soia la preţul de 3 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (3890 kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soiandash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

63

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia - cu profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1517100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 4091438 505700 = 0008

leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1517100000 130 = 11670000

leiha

Productia medie de soia la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 14013 +11670000 ) ( 3 -0008 )= 3900405753

tha = 3900405 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 3900405753 tha 0008 leit = 31203 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+ 31203 leiha = 45216

leiha

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soia ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

65

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de soia

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 2283531 2283531

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1807907 1807907

Ch variabile totale CVT lei 4091438 4091438

Ch variabile t CVt leit 0008 0008

Ch fixe totale CF lei 182192 182192

Ch fixe ha CFha leiha 14013 14013

Profit programat total Pr lei - 1517100000

Profit programat ha Prha leiha - 11670000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 4683 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 3900405753

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 19160204 31203

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 19174213 45216

Pret de vacircnzare t Pv leit 3000 3000

Suprafata cultivată S ha 130 130

CONCLUZII SI RECOMANDARI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape3) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor4) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb

66

Productie principala 9727Productie secundara 12320Grau Productie principala 6289Productia secundara 7100SoiaProductie principala 3890Productie secundara 4100Efectuand eficienta celor trei culturi in urma rezultatelor acestora am observat ca cultura cea mai favorabila este porumbul urmata de cultura grauluiPe viitor cea mai buna cultura atat cantitativa cat si calitativa este cultura porumbului

Porumbul = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

67

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • PF Budianu Florin-Cristian s-a infiintat ca persoana fizica autorizata in luna iulie 2009 si a mai desfasurat activitate in acest domeniu activitate privata trei ani timp in care intr-o fabrica modernizata a fabricat produse lactate iar in ultimul branzeturi astfel a capatat experienta in aceasta activitate avand un atuu in plus pentru a o desfasura in continuare prin proiectul propus activitate fabricarea produselor lactate si branzeturilor intr-o fabrica construita conform standardelor Uniunii Europene in acest domeniu
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
          • Indicatori
          • Volume
            • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
            • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
              • C PREZENTAREA PROIECTULUI
                • C1 Obiectivele proiectului
                  • Indicatori
                  • Volume
                    • C3 Managementul proiectului
                    • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
                    • C6 Graficul estimat al proiectului
                    • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
                      • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                        • D1 Bazele de productie
                        • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D4 Indicatorii financiari
                        • Tabelul 1
                          • Tabelul 3
                            • N Centralizarea datelor
Page 31: Management in Agricultura

2 Se icircnscriu lucrările tehnologice icircn ordinea executării lor precizacircndu-se toată perioada

optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări

3 Pentru fiecare icircn parte se determină volumul lucrărilor sumele necesare şi materiale

4 La lucrările manuale icircn raport cu volumul lucrării se calculează numărul de zile om iar

fondul de salarii rezultă icircnmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu

tariful pe ziom corespunzător

5 Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicacircnd cota icircn proporţie de 30 pentru

CAS 5 pentru fondul de şomaj 1 pentru risc şi asigurare impozit 15 asupra sumei

care reprezintă fondul de salarii

6 Amortismentul specific se determină icircn raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire

7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea

materialului folosit

8 Din icircnsumarea pentru lucrările mecanice lucrările manuale taxe asupra valorilor

materialelor se obţin cheltuielile de producţie

9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin icircnsumarea lor se

determină cheltuielile de producţie

10 După fiecare trimestru se fac totalurile

11 Se calculează indicatorii cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs

31

32

33

34

35

36

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura ___GRAcircU________

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente (tractor plus

semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen optim

folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrarea 5P ndash randamentul zilnic al maşinii

= agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m) 36V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră) 6000mht ndash durata zilei de lucru (ore) 8 hH ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

= ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) 125 cm distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor tractorului (c) 15

cm

= m

38

m

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

=25

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg) 240 kgd ndash lungimea roţii semănătorii (m) 174 mB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m) 36 mO ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii 20

=

5Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare a

semănătorii (kg) 400dm 3Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha) 240kghaB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m) 36 m

= m

~n ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

39

=

5Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatului 4 me ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii 15 m

=34+15=135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

6 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

=2362=144m

~n cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

=

40

Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre punctele de alimentare se calculează după formula

=136=36(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

7 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

=4001=400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

8 =4000801=320kg9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele

Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

=

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min) 30 minCm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

11 =

12 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

13 Nr saci=

41

N Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 14

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 4-semănători nr 4

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 56

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1852-lăţime m-suprafaţă ha 390

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 130-lăţime m 390-suprafaţă 130

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 1006-stacircnga m 25

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 240

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 320

10Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 4

-pt transportul seminţelor

nr 6

-total nr 10

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr --tractor+remorcă nr --auto-camion nr 1

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 336

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape

42

1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medie kghaNsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control)Nb - număr mediu de boabe icircn spiceMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3510000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

Nstha=

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de control

43

d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectarNb - număr mediu de boabe pe ştiuleteMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)

CAPITOLUL IVDETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI

CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al producţiei

medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură cu raportul

dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza costurilor şi

44

cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de activitate cerut de

menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de rentabilitate se poate proiecta

volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului critic pentru

a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă aceasta trebuie introdusă

icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat sau cu profit

programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici profit nici

pierderi

Determinarea cantitativă si reprezentarea grafică a PC la cultura de porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

45

11 Incarcat transportat t 715 1573 0096

22 Adm si deservit ha 130 27121 0165

33 Descarcat t 7150 0 0

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 21667 1325

TOTALTOTAL 259521 1586

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

46

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0178

22 Erbicidat si desrvit ha 130 28451 1422

33 Discuit si preg pat germinativ ha 130 678026 33901

44 Semanat + deservit ha 130 52813 2640

55 Prasit mecani 1 si manual 1 ha 130 1300 65

66 Prasit mecani 2 si manual 2 ha 130 70414 3520

TOTALTOTAL 963279 48161

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu Porumb (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb- fără profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 10000 leit

Productia totală de porumb PT= 1635 t

Suprafata cultivată cu porumb S = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

47

X= (CFha)(Pv-CVt) = 48161 ( 10 - 5891 ) = 11720 tha = 11000720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 11720 tha 10000 leit = 117200 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 117200 leiha = 117248161 leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de 1264510 la preţul de 7

lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei

(8175 kg ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

48

PROFIT

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

49

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 1000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1635000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1635000 200 = 8175 leiha

Productia medie de 8175 kgha la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 48161 + 8175 ) ( 10ndash 5891 )= 201256 tha =

2001256 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 201256 tha 5891 leit = 11855 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 11855 leiha = 60016 leiha

50

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

51

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 259521 259521

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 2218604 2218604

Ch variabile totale CVT lei 963279 963279

Ch variabile t CVt leit 5891 5891

Ch fixe totale CF lei 963279 963279

Ch fixe ha CFha leiha 48161 48161

Profit programat total Pr lei - 1635000

Profit programat ha Prha leiha - 8175

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1100720 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 2001256

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 938 0326

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 101298 74424

Pret de vacircnzare t Pv leit 10000 10000

Suprafata cultivată S ha 200 200

52

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE GRAU

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 261 3132 0001

22 Descarcat t 261 0 0

33 Adm So deservit ha 21 5068 0309

44 Arat 25 cm+grapat ha 21 1470 0899

55 Discuit si perg pat germ ha 21 6391 0390

66 Semanat si deservit sem ha 210 6222 0380

TOTALTOTAL 3241232 1989

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

53

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Administrat si desevit ha 200 5068 2534

22 Transport apa prep sol mii l 63 756 0378

33 Erbicidat si deservit ha 200 168 084

44 Recoltat creale paioase t 588 1568 784

55 Balotat deservit presa t 1512 20353 10176

TOTALTOTAL 43537 21768

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu grau (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - fără profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 600107312 1635 = 367038 leit

Productia medie de grau la punctul critic (X)

54

X= (CFha)(Pv-CVt) =238611 ( 8 - 367038 ) = 0664 tha =

664 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 0664 tha 8000 leit = 5316674 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 238611 leiha+ 5316674 leiha = 5555285

leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

grau icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de grau la preţul de 8 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (8175kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

55

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de graundash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

56

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - cu profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 13080000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =600107312 1635 =

367038 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 7563821 200 = 37819105

leiha

Productia medie de grau la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 238611 + 37819105 ) ( 8000 - 367038 )= 0498

tha = 498 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 04985 tha 8000 leit = 3988 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =238611 leiha+ 3988 leiha = 422611

leiha

57

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de grau ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

58

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de grau

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 3241232 3241232

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1112468 1112468

Ch variabile totale CVT lei 600107312 600107312

Ch variabile t CVt leit 367038 367038

Ch fixe totale CF lei 43537 43537

Ch fixe ha CFha leiha 21768 21768

Profit programat total Pr lei - 7563828

Profit programat ha Prha leiha - 8000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 664 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 498

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 5316674 3988

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 5555285 4226674

Pret de vacircnzare t Pv leit 8000 8000

Suprafata cultivată S ha 200 200

59

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE SOIA

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 195 429 8483

22 Descarcat t 195 0 0

33 Adm Si deservit ha 130 73965 0019

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 2166666 0556

TOTALTOTAL 2283531 9058

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

60

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0275

22 Erbicidat si deservit h 130 284511 2188

33 Discuit si preg Pat germ h 130 834782 6421

44 Semanat + deservit h 130 650 5

55 Recoltat soia t 3 7857 0060

66 Balotat deservit presa t 41 902 0069

TOTALTOTAL 182192 14013

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu soia (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia- fără profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =4091438 505700 = 0008 leit

Productia medie de soia la punctul critic (X)

61

X= (CFha)(Pv-CVt) = 14013 ( 3 - 0008 ) = 4683 tha = 4683

kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt =4683 tha 4091438 leit = 19160204 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+19160204 leiha = 19174217

leiha

Nivelul producţiei de 3890 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

soia icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de soia la preţul de 3 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (3890 kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soiandash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

63

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia - cu profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1517100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 4091438 505700 = 0008

leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1517100000 130 = 11670000

leiha

Productia medie de soia la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 14013 +11670000 ) ( 3 -0008 )= 3900405753

tha = 3900405 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 3900405753 tha 0008 leit = 31203 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+ 31203 leiha = 45216

leiha

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soia ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

65

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de soia

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 2283531 2283531

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1807907 1807907

Ch variabile totale CVT lei 4091438 4091438

Ch variabile t CVt leit 0008 0008

Ch fixe totale CF lei 182192 182192

Ch fixe ha CFha leiha 14013 14013

Profit programat total Pr lei - 1517100000

Profit programat ha Prha leiha - 11670000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 4683 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 3900405753

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 19160204 31203

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 19174213 45216

Pret de vacircnzare t Pv leit 3000 3000

Suprafata cultivată S ha 130 130

CONCLUZII SI RECOMANDARI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape3) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor4) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb

66

Productie principala 9727Productie secundara 12320Grau Productie principala 6289Productia secundara 7100SoiaProductie principala 3890Productie secundara 4100Efectuand eficienta celor trei culturi in urma rezultatelor acestora am observat ca cultura cea mai favorabila este porumbul urmata de cultura grauluiPe viitor cea mai buna cultura atat cantitativa cat si calitativa este cultura porumbului

Porumbul = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

67

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • PF Budianu Florin-Cristian s-a infiintat ca persoana fizica autorizata in luna iulie 2009 si a mai desfasurat activitate in acest domeniu activitate privata trei ani timp in care intr-o fabrica modernizata a fabricat produse lactate iar in ultimul branzeturi astfel a capatat experienta in aceasta activitate avand un atuu in plus pentru a o desfasura in continuare prin proiectul propus activitate fabricarea produselor lactate si branzeturilor intr-o fabrica construita conform standardelor Uniunii Europene in acest domeniu
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
          • Indicatori
          • Volume
            • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
            • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
              • C PREZENTAREA PROIECTULUI
                • C1 Obiectivele proiectului
                  • Indicatori
                  • Volume
                    • C3 Managementul proiectului
                    • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
                    • C6 Graficul estimat al proiectului
                    • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
                      • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                        • D1 Bazele de productie
                        • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D4 Indicatorii financiari
                        • Tabelul 1
                          • Tabelul 3
                            • N Centralizarea datelor
Page 32: Management in Agricultura

32

33

34

35

36

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura ___GRAcircU________

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente (tractor plus

semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen optim

folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrarea 5P ndash randamentul zilnic al maşinii

= agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m) 36V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră) 6000mht ndash durata zilei de lucru (ore) 8 hH ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

= ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) 125 cm distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor tractorului (c) 15

cm

= m

38

m

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

=25

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg) 240 kgd ndash lungimea roţii semănătorii (m) 174 mB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m) 36 mO ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii 20

=

5Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare a

semănătorii (kg) 400dm 3Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha) 240kghaB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m) 36 m

= m

~n ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

39

=

5Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatului 4 me ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii 15 m

=34+15=135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

6 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

=2362=144m

~n cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

=

40

Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre punctele de alimentare se calculează după formula

=136=36(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

7 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

=4001=400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

8 =4000801=320kg9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele

Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

=

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min) 30 minCm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

11 =

12 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

13 Nr saci=

41

N Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 14

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 4-semănători nr 4

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 56

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1852-lăţime m-suprafaţă ha 390

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 130-lăţime m 390-suprafaţă 130

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 1006-stacircnga m 25

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 240

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 320

10Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 4

-pt transportul seminţelor

nr 6

-total nr 10

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr --tractor+remorcă nr --auto-camion nr 1

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 336

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape

42

1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medie kghaNsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control)Nb - număr mediu de boabe icircn spiceMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3510000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

Nstha=

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de control

43

d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectarNb - număr mediu de boabe pe ştiuleteMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)

CAPITOLUL IVDETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI

CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al producţiei

medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură cu raportul

dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza costurilor şi

44

cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de activitate cerut de

menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de rentabilitate se poate proiecta

volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului critic pentru

a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă aceasta trebuie introdusă

icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat sau cu profit

programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici profit nici

pierderi

Determinarea cantitativă si reprezentarea grafică a PC la cultura de porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

45

11 Incarcat transportat t 715 1573 0096

22 Adm si deservit ha 130 27121 0165

33 Descarcat t 7150 0 0

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 21667 1325

TOTALTOTAL 259521 1586

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

46

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0178

22 Erbicidat si desrvit ha 130 28451 1422

33 Discuit si preg pat germinativ ha 130 678026 33901

44 Semanat + deservit ha 130 52813 2640

55 Prasit mecani 1 si manual 1 ha 130 1300 65

66 Prasit mecani 2 si manual 2 ha 130 70414 3520

TOTALTOTAL 963279 48161

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu Porumb (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb- fără profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 10000 leit

Productia totală de porumb PT= 1635 t

Suprafata cultivată cu porumb S = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

47

X= (CFha)(Pv-CVt) = 48161 ( 10 - 5891 ) = 11720 tha = 11000720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 11720 tha 10000 leit = 117200 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 117200 leiha = 117248161 leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de 1264510 la preţul de 7

lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei

(8175 kg ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

48

PROFIT

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

49

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 1000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1635000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1635000 200 = 8175 leiha

Productia medie de 8175 kgha la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 48161 + 8175 ) ( 10ndash 5891 )= 201256 tha =

2001256 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 201256 tha 5891 leit = 11855 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 11855 leiha = 60016 leiha

50

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

51

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 259521 259521

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 2218604 2218604

Ch variabile totale CVT lei 963279 963279

Ch variabile t CVt leit 5891 5891

Ch fixe totale CF lei 963279 963279

Ch fixe ha CFha leiha 48161 48161

Profit programat total Pr lei - 1635000

Profit programat ha Prha leiha - 8175

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1100720 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 2001256

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 938 0326

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 101298 74424

Pret de vacircnzare t Pv leit 10000 10000

Suprafata cultivată S ha 200 200

52

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE GRAU

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 261 3132 0001

22 Descarcat t 261 0 0

33 Adm So deservit ha 21 5068 0309

44 Arat 25 cm+grapat ha 21 1470 0899

55 Discuit si perg pat germ ha 21 6391 0390

66 Semanat si deservit sem ha 210 6222 0380

TOTALTOTAL 3241232 1989

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

53

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Administrat si desevit ha 200 5068 2534

22 Transport apa prep sol mii l 63 756 0378

33 Erbicidat si deservit ha 200 168 084

44 Recoltat creale paioase t 588 1568 784

55 Balotat deservit presa t 1512 20353 10176

TOTALTOTAL 43537 21768

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu grau (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - fără profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 600107312 1635 = 367038 leit

Productia medie de grau la punctul critic (X)

54

X= (CFha)(Pv-CVt) =238611 ( 8 - 367038 ) = 0664 tha =

664 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 0664 tha 8000 leit = 5316674 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 238611 leiha+ 5316674 leiha = 5555285

leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

grau icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de grau la preţul de 8 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (8175kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

55

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de graundash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

56

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - cu profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 13080000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =600107312 1635 =

367038 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 7563821 200 = 37819105

leiha

Productia medie de grau la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 238611 + 37819105 ) ( 8000 - 367038 )= 0498

tha = 498 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 04985 tha 8000 leit = 3988 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =238611 leiha+ 3988 leiha = 422611

leiha

57

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de grau ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

58

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de grau

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 3241232 3241232

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1112468 1112468

Ch variabile totale CVT lei 600107312 600107312

Ch variabile t CVt leit 367038 367038

Ch fixe totale CF lei 43537 43537

Ch fixe ha CFha leiha 21768 21768

Profit programat total Pr lei - 7563828

Profit programat ha Prha leiha - 8000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 664 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 498

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 5316674 3988

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 5555285 4226674

Pret de vacircnzare t Pv leit 8000 8000

Suprafata cultivată S ha 200 200

59

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE SOIA

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 195 429 8483

22 Descarcat t 195 0 0

33 Adm Si deservit ha 130 73965 0019

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 2166666 0556

TOTALTOTAL 2283531 9058

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

60

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0275

22 Erbicidat si deservit h 130 284511 2188

33 Discuit si preg Pat germ h 130 834782 6421

44 Semanat + deservit h 130 650 5

55 Recoltat soia t 3 7857 0060

66 Balotat deservit presa t 41 902 0069

TOTALTOTAL 182192 14013

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu soia (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia- fără profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =4091438 505700 = 0008 leit

Productia medie de soia la punctul critic (X)

61

X= (CFha)(Pv-CVt) = 14013 ( 3 - 0008 ) = 4683 tha = 4683

kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt =4683 tha 4091438 leit = 19160204 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+19160204 leiha = 19174217

leiha

Nivelul producţiei de 3890 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

soia icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de soia la preţul de 3 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (3890 kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soiandash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

63

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia - cu profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1517100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 4091438 505700 = 0008

leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1517100000 130 = 11670000

leiha

Productia medie de soia la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 14013 +11670000 ) ( 3 -0008 )= 3900405753

tha = 3900405 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 3900405753 tha 0008 leit = 31203 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+ 31203 leiha = 45216

leiha

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soia ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

65

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de soia

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 2283531 2283531

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1807907 1807907

Ch variabile totale CVT lei 4091438 4091438

Ch variabile t CVt leit 0008 0008

Ch fixe totale CF lei 182192 182192

Ch fixe ha CFha leiha 14013 14013

Profit programat total Pr lei - 1517100000

Profit programat ha Prha leiha - 11670000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 4683 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 3900405753

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 19160204 31203

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 19174213 45216

Pret de vacircnzare t Pv leit 3000 3000

Suprafata cultivată S ha 130 130

CONCLUZII SI RECOMANDARI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape3) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor4) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb

66

Productie principala 9727Productie secundara 12320Grau Productie principala 6289Productia secundara 7100SoiaProductie principala 3890Productie secundara 4100Efectuand eficienta celor trei culturi in urma rezultatelor acestora am observat ca cultura cea mai favorabila este porumbul urmata de cultura grauluiPe viitor cea mai buna cultura atat cantitativa cat si calitativa este cultura porumbului

Porumbul = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

67

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • PF Budianu Florin-Cristian s-a infiintat ca persoana fizica autorizata in luna iulie 2009 si a mai desfasurat activitate in acest domeniu activitate privata trei ani timp in care intr-o fabrica modernizata a fabricat produse lactate iar in ultimul branzeturi astfel a capatat experienta in aceasta activitate avand un atuu in plus pentru a o desfasura in continuare prin proiectul propus activitate fabricarea produselor lactate si branzeturilor intr-o fabrica construita conform standardelor Uniunii Europene in acest domeniu
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
          • Indicatori
          • Volume
            • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
            • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
              • C PREZENTAREA PROIECTULUI
                • C1 Obiectivele proiectului
                  • Indicatori
                  • Volume
                    • C3 Managementul proiectului
                    • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
                    • C6 Graficul estimat al proiectului
                    • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
                      • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                        • D1 Bazele de productie
                        • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D4 Indicatorii financiari
                        • Tabelul 1
                          • Tabelul 3
                            • N Centralizarea datelor
Page 33: Management in Agricultura

33

34

35

36

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura ___GRAcircU________

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente (tractor plus

semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen optim

folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrarea 5P ndash randamentul zilnic al maşinii

= agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m) 36V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră) 6000mht ndash durata zilei de lucru (ore) 8 hH ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

= ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) 125 cm distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor tractorului (c) 15

cm

= m

38

m

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

=25

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg) 240 kgd ndash lungimea roţii semănătorii (m) 174 mB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m) 36 mO ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii 20

=

5Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare a

semănătorii (kg) 400dm 3Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha) 240kghaB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m) 36 m

= m

~n ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

39

=

5Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatului 4 me ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii 15 m

=34+15=135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

6 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

=2362=144m

~n cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

=

40

Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre punctele de alimentare se calculează după formula

=136=36(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

7 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

=4001=400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

8 =4000801=320kg9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele

Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

=

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min) 30 minCm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

11 =

12 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

13 Nr saci=

41

N Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 14

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 4-semănători nr 4

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 56

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1852-lăţime m-suprafaţă ha 390

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 130-lăţime m 390-suprafaţă 130

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 1006-stacircnga m 25

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 240

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 320

10Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 4

-pt transportul seminţelor

nr 6

-total nr 10

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr --tractor+remorcă nr --auto-camion nr 1

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 336

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape

42

1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medie kghaNsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control)Nb - număr mediu de boabe icircn spiceMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3510000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

Nstha=

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de control

43

d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectarNb - număr mediu de boabe pe ştiuleteMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)

CAPITOLUL IVDETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI

CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al producţiei

medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură cu raportul

dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza costurilor şi

44

cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de activitate cerut de

menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de rentabilitate se poate proiecta

volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului critic pentru

a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă aceasta trebuie introdusă

icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat sau cu profit

programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici profit nici

pierderi

Determinarea cantitativă si reprezentarea grafică a PC la cultura de porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

45

11 Incarcat transportat t 715 1573 0096

22 Adm si deservit ha 130 27121 0165

33 Descarcat t 7150 0 0

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 21667 1325

TOTALTOTAL 259521 1586

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

46

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0178

22 Erbicidat si desrvit ha 130 28451 1422

33 Discuit si preg pat germinativ ha 130 678026 33901

44 Semanat + deservit ha 130 52813 2640

55 Prasit mecani 1 si manual 1 ha 130 1300 65

66 Prasit mecani 2 si manual 2 ha 130 70414 3520

TOTALTOTAL 963279 48161

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu Porumb (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb- fără profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 10000 leit

Productia totală de porumb PT= 1635 t

Suprafata cultivată cu porumb S = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

47

X= (CFha)(Pv-CVt) = 48161 ( 10 - 5891 ) = 11720 tha = 11000720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 11720 tha 10000 leit = 117200 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 117200 leiha = 117248161 leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de 1264510 la preţul de 7

lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei

(8175 kg ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

48

PROFIT

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

49

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 1000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1635000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1635000 200 = 8175 leiha

Productia medie de 8175 kgha la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 48161 + 8175 ) ( 10ndash 5891 )= 201256 tha =

2001256 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 201256 tha 5891 leit = 11855 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 11855 leiha = 60016 leiha

50

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

51

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 259521 259521

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 2218604 2218604

Ch variabile totale CVT lei 963279 963279

Ch variabile t CVt leit 5891 5891

Ch fixe totale CF lei 963279 963279

Ch fixe ha CFha leiha 48161 48161

Profit programat total Pr lei - 1635000

Profit programat ha Prha leiha - 8175

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1100720 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 2001256

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 938 0326

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 101298 74424

Pret de vacircnzare t Pv leit 10000 10000

Suprafata cultivată S ha 200 200

52

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE GRAU

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 261 3132 0001

22 Descarcat t 261 0 0

33 Adm So deservit ha 21 5068 0309

44 Arat 25 cm+grapat ha 21 1470 0899

55 Discuit si perg pat germ ha 21 6391 0390

66 Semanat si deservit sem ha 210 6222 0380

TOTALTOTAL 3241232 1989

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

53

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Administrat si desevit ha 200 5068 2534

22 Transport apa prep sol mii l 63 756 0378

33 Erbicidat si deservit ha 200 168 084

44 Recoltat creale paioase t 588 1568 784

55 Balotat deservit presa t 1512 20353 10176

TOTALTOTAL 43537 21768

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu grau (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - fără profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 600107312 1635 = 367038 leit

Productia medie de grau la punctul critic (X)

54

X= (CFha)(Pv-CVt) =238611 ( 8 - 367038 ) = 0664 tha =

664 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 0664 tha 8000 leit = 5316674 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 238611 leiha+ 5316674 leiha = 5555285

leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

grau icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de grau la preţul de 8 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (8175kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

55

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de graundash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

56

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - cu profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 13080000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =600107312 1635 =

367038 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 7563821 200 = 37819105

leiha

Productia medie de grau la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 238611 + 37819105 ) ( 8000 - 367038 )= 0498

tha = 498 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 04985 tha 8000 leit = 3988 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =238611 leiha+ 3988 leiha = 422611

leiha

57

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de grau ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

58

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de grau

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 3241232 3241232

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1112468 1112468

Ch variabile totale CVT lei 600107312 600107312

Ch variabile t CVt leit 367038 367038

Ch fixe totale CF lei 43537 43537

Ch fixe ha CFha leiha 21768 21768

Profit programat total Pr lei - 7563828

Profit programat ha Prha leiha - 8000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 664 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 498

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 5316674 3988

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 5555285 4226674

Pret de vacircnzare t Pv leit 8000 8000

Suprafata cultivată S ha 200 200

59

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE SOIA

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 195 429 8483

22 Descarcat t 195 0 0

33 Adm Si deservit ha 130 73965 0019

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 2166666 0556

TOTALTOTAL 2283531 9058

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

60

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0275

22 Erbicidat si deservit h 130 284511 2188

33 Discuit si preg Pat germ h 130 834782 6421

44 Semanat + deservit h 130 650 5

55 Recoltat soia t 3 7857 0060

66 Balotat deservit presa t 41 902 0069

TOTALTOTAL 182192 14013

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu soia (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia- fără profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =4091438 505700 = 0008 leit

Productia medie de soia la punctul critic (X)

61

X= (CFha)(Pv-CVt) = 14013 ( 3 - 0008 ) = 4683 tha = 4683

kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt =4683 tha 4091438 leit = 19160204 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+19160204 leiha = 19174217

leiha

Nivelul producţiei de 3890 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

soia icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de soia la preţul de 3 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (3890 kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soiandash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

63

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia - cu profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1517100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 4091438 505700 = 0008

leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1517100000 130 = 11670000

leiha

Productia medie de soia la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 14013 +11670000 ) ( 3 -0008 )= 3900405753

tha = 3900405 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 3900405753 tha 0008 leit = 31203 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+ 31203 leiha = 45216

leiha

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soia ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

65

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de soia

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 2283531 2283531

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1807907 1807907

Ch variabile totale CVT lei 4091438 4091438

Ch variabile t CVt leit 0008 0008

Ch fixe totale CF lei 182192 182192

Ch fixe ha CFha leiha 14013 14013

Profit programat total Pr lei - 1517100000

Profit programat ha Prha leiha - 11670000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 4683 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 3900405753

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 19160204 31203

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 19174213 45216

Pret de vacircnzare t Pv leit 3000 3000

Suprafata cultivată S ha 130 130

CONCLUZII SI RECOMANDARI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape3) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor4) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb

66

Productie principala 9727Productie secundara 12320Grau Productie principala 6289Productia secundara 7100SoiaProductie principala 3890Productie secundara 4100Efectuand eficienta celor trei culturi in urma rezultatelor acestora am observat ca cultura cea mai favorabila este porumbul urmata de cultura grauluiPe viitor cea mai buna cultura atat cantitativa cat si calitativa este cultura porumbului

Porumbul = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

67

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • PF Budianu Florin-Cristian s-a infiintat ca persoana fizica autorizata in luna iulie 2009 si a mai desfasurat activitate in acest domeniu activitate privata trei ani timp in care intr-o fabrica modernizata a fabricat produse lactate iar in ultimul branzeturi astfel a capatat experienta in aceasta activitate avand un atuu in plus pentru a o desfasura in continuare prin proiectul propus activitate fabricarea produselor lactate si branzeturilor intr-o fabrica construita conform standardelor Uniunii Europene in acest domeniu
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
          • Indicatori
          • Volume
            • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
            • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
              • C PREZENTAREA PROIECTULUI
                • C1 Obiectivele proiectului
                  • Indicatori
                  • Volume
                    • C3 Managementul proiectului
                    • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
                    • C6 Graficul estimat al proiectului
                    • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
                      • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                        • D1 Bazele de productie
                        • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D4 Indicatorii financiari
                        • Tabelul 1
                          • Tabelul 3
                            • N Centralizarea datelor
Page 34: Management in Agricultura

34

35

36

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura ___GRAcircU________

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente (tractor plus

semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen optim

folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrarea 5P ndash randamentul zilnic al maşinii

= agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m) 36V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră) 6000mht ndash durata zilei de lucru (ore) 8 hH ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

= ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) 125 cm distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor tractorului (c) 15

cm

= m

38

m

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

=25

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg) 240 kgd ndash lungimea roţii semănătorii (m) 174 mB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m) 36 mO ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii 20

=

5Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare a

semănătorii (kg) 400dm 3Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha) 240kghaB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m) 36 m

= m

~n ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

39

=

5Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatului 4 me ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii 15 m

=34+15=135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

6 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

=2362=144m

~n cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

=

40

Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre punctele de alimentare se calculează după formula

=136=36(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

7 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

=4001=400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

8 =4000801=320kg9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele

Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

=

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min) 30 minCm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

11 =

12 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

13 Nr saci=

41

N Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 14

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 4-semănători nr 4

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 56

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1852-lăţime m-suprafaţă ha 390

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 130-lăţime m 390-suprafaţă 130

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 1006-stacircnga m 25

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 240

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 320

10Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 4

-pt transportul seminţelor

nr 6

-total nr 10

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr --tractor+remorcă nr --auto-camion nr 1

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 336

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape

42

1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medie kghaNsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control)Nb - număr mediu de boabe icircn spiceMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3510000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

Nstha=

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de control

43

d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectarNb - număr mediu de boabe pe ştiuleteMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)

CAPITOLUL IVDETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI

CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al producţiei

medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură cu raportul

dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza costurilor şi

44

cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de activitate cerut de

menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de rentabilitate se poate proiecta

volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului critic pentru

a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă aceasta trebuie introdusă

icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat sau cu profit

programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici profit nici

pierderi

Determinarea cantitativă si reprezentarea grafică a PC la cultura de porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

45

11 Incarcat transportat t 715 1573 0096

22 Adm si deservit ha 130 27121 0165

33 Descarcat t 7150 0 0

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 21667 1325

TOTALTOTAL 259521 1586

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

46

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0178

22 Erbicidat si desrvit ha 130 28451 1422

33 Discuit si preg pat germinativ ha 130 678026 33901

44 Semanat + deservit ha 130 52813 2640

55 Prasit mecani 1 si manual 1 ha 130 1300 65

66 Prasit mecani 2 si manual 2 ha 130 70414 3520

TOTALTOTAL 963279 48161

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu Porumb (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb- fără profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 10000 leit

Productia totală de porumb PT= 1635 t

Suprafata cultivată cu porumb S = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

47

X= (CFha)(Pv-CVt) = 48161 ( 10 - 5891 ) = 11720 tha = 11000720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 11720 tha 10000 leit = 117200 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 117200 leiha = 117248161 leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de 1264510 la preţul de 7

lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei

(8175 kg ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

48

PROFIT

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

49

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 1000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1635000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1635000 200 = 8175 leiha

Productia medie de 8175 kgha la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 48161 + 8175 ) ( 10ndash 5891 )= 201256 tha =

2001256 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 201256 tha 5891 leit = 11855 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 11855 leiha = 60016 leiha

50

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

51

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 259521 259521

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 2218604 2218604

Ch variabile totale CVT lei 963279 963279

Ch variabile t CVt leit 5891 5891

Ch fixe totale CF lei 963279 963279

Ch fixe ha CFha leiha 48161 48161

Profit programat total Pr lei - 1635000

Profit programat ha Prha leiha - 8175

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1100720 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 2001256

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 938 0326

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 101298 74424

Pret de vacircnzare t Pv leit 10000 10000

Suprafata cultivată S ha 200 200

52

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE GRAU

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 261 3132 0001

22 Descarcat t 261 0 0

33 Adm So deservit ha 21 5068 0309

44 Arat 25 cm+grapat ha 21 1470 0899

55 Discuit si perg pat germ ha 21 6391 0390

66 Semanat si deservit sem ha 210 6222 0380

TOTALTOTAL 3241232 1989

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

53

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Administrat si desevit ha 200 5068 2534

22 Transport apa prep sol mii l 63 756 0378

33 Erbicidat si deservit ha 200 168 084

44 Recoltat creale paioase t 588 1568 784

55 Balotat deservit presa t 1512 20353 10176

TOTALTOTAL 43537 21768

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu grau (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - fără profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 600107312 1635 = 367038 leit

Productia medie de grau la punctul critic (X)

54

X= (CFha)(Pv-CVt) =238611 ( 8 - 367038 ) = 0664 tha =

664 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 0664 tha 8000 leit = 5316674 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 238611 leiha+ 5316674 leiha = 5555285

leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

grau icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de grau la preţul de 8 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (8175kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

55

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de graundash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

56

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - cu profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 13080000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =600107312 1635 =

367038 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 7563821 200 = 37819105

leiha

Productia medie de grau la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 238611 + 37819105 ) ( 8000 - 367038 )= 0498

tha = 498 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 04985 tha 8000 leit = 3988 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =238611 leiha+ 3988 leiha = 422611

leiha

57

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de grau ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

58

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de grau

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 3241232 3241232

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1112468 1112468

Ch variabile totale CVT lei 600107312 600107312

Ch variabile t CVt leit 367038 367038

Ch fixe totale CF lei 43537 43537

Ch fixe ha CFha leiha 21768 21768

Profit programat total Pr lei - 7563828

Profit programat ha Prha leiha - 8000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 664 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 498

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 5316674 3988

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 5555285 4226674

Pret de vacircnzare t Pv leit 8000 8000

Suprafata cultivată S ha 200 200

59

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE SOIA

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 195 429 8483

22 Descarcat t 195 0 0

33 Adm Si deservit ha 130 73965 0019

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 2166666 0556

TOTALTOTAL 2283531 9058

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

60

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0275

22 Erbicidat si deservit h 130 284511 2188

33 Discuit si preg Pat germ h 130 834782 6421

44 Semanat + deservit h 130 650 5

55 Recoltat soia t 3 7857 0060

66 Balotat deservit presa t 41 902 0069

TOTALTOTAL 182192 14013

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu soia (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia- fără profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =4091438 505700 = 0008 leit

Productia medie de soia la punctul critic (X)

61

X= (CFha)(Pv-CVt) = 14013 ( 3 - 0008 ) = 4683 tha = 4683

kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt =4683 tha 4091438 leit = 19160204 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+19160204 leiha = 19174217

leiha

Nivelul producţiei de 3890 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

soia icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de soia la preţul de 3 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (3890 kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soiandash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

63

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia - cu profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1517100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 4091438 505700 = 0008

leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1517100000 130 = 11670000

leiha

Productia medie de soia la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 14013 +11670000 ) ( 3 -0008 )= 3900405753

tha = 3900405 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 3900405753 tha 0008 leit = 31203 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+ 31203 leiha = 45216

leiha

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soia ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

65

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de soia

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 2283531 2283531

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1807907 1807907

Ch variabile totale CVT lei 4091438 4091438

Ch variabile t CVt leit 0008 0008

Ch fixe totale CF lei 182192 182192

Ch fixe ha CFha leiha 14013 14013

Profit programat total Pr lei - 1517100000

Profit programat ha Prha leiha - 11670000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 4683 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 3900405753

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 19160204 31203

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 19174213 45216

Pret de vacircnzare t Pv leit 3000 3000

Suprafata cultivată S ha 130 130

CONCLUZII SI RECOMANDARI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape3) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor4) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb

66

Productie principala 9727Productie secundara 12320Grau Productie principala 6289Productia secundara 7100SoiaProductie principala 3890Productie secundara 4100Efectuand eficienta celor trei culturi in urma rezultatelor acestora am observat ca cultura cea mai favorabila este porumbul urmata de cultura grauluiPe viitor cea mai buna cultura atat cantitativa cat si calitativa este cultura porumbului

Porumbul = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

67

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • PF Budianu Florin-Cristian s-a infiintat ca persoana fizica autorizata in luna iulie 2009 si a mai desfasurat activitate in acest domeniu activitate privata trei ani timp in care intr-o fabrica modernizata a fabricat produse lactate iar in ultimul branzeturi astfel a capatat experienta in aceasta activitate avand un atuu in plus pentru a o desfasura in continuare prin proiectul propus activitate fabricarea produselor lactate si branzeturilor intr-o fabrica construita conform standardelor Uniunii Europene in acest domeniu
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
          • Indicatori
          • Volume
            • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
            • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
              • C PREZENTAREA PROIECTULUI
                • C1 Obiectivele proiectului
                  • Indicatori
                  • Volume
                    • C3 Managementul proiectului
                    • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
                    • C6 Graficul estimat al proiectului
                    • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
                      • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                        • D1 Bazele de productie
                        • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D4 Indicatorii financiari
                        • Tabelul 1
                          • Tabelul 3
                            • N Centralizarea datelor
Page 35: Management in Agricultura

35

36

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura ___GRAcircU________

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente (tractor plus

semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen optim

folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrarea 5P ndash randamentul zilnic al maşinii

= agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m) 36V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră) 6000mht ndash durata zilei de lucru (ore) 8 hH ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

= ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) 125 cm distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor tractorului (c) 15

cm

= m

38

m

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

=25

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg) 240 kgd ndash lungimea roţii semănătorii (m) 174 mB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m) 36 mO ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii 20

=

5Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare a

semănătorii (kg) 400dm 3Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha) 240kghaB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m) 36 m

= m

~n ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

39

=

5Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatului 4 me ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii 15 m

=34+15=135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

6 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

=2362=144m

~n cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

=

40

Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre punctele de alimentare se calculează după formula

=136=36(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

7 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

=4001=400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

8 =4000801=320kg9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele

Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

=

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min) 30 minCm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

11 =

12 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

13 Nr saci=

41

N Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 14

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 4-semănători nr 4

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 56

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1852-lăţime m-suprafaţă ha 390

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 130-lăţime m 390-suprafaţă 130

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 1006-stacircnga m 25

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 240

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 320

10Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 4

-pt transportul seminţelor

nr 6

-total nr 10

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr --tractor+remorcă nr --auto-camion nr 1

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 336

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape

42

1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medie kghaNsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control)Nb - număr mediu de boabe icircn spiceMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3510000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

Nstha=

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de control

43

d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectarNb - număr mediu de boabe pe ştiuleteMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)

CAPITOLUL IVDETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI

CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al producţiei

medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură cu raportul

dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza costurilor şi

44

cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de activitate cerut de

menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de rentabilitate se poate proiecta

volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului critic pentru

a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă aceasta trebuie introdusă

icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat sau cu profit

programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici profit nici

pierderi

Determinarea cantitativă si reprezentarea grafică a PC la cultura de porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

45

11 Incarcat transportat t 715 1573 0096

22 Adm si deservit ha 130 27121 0165

33 Descarcat t 7150 0 0

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 21667 1325

TOTALTOTAL 259521 1586

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

46

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0178

22 Erbicidat si desrvit ha 130 28451 1422

33 Discuit si preg pat germinativ ha 130 678026 33901

44 Semanat + deservit ha 130 52813 2640

55 Prasit mecani 1 si manual 1 ha 130 1300 65

66 Prasit mecani 2 si manual 2 ha 130 70414 3520

TOTALTOTAL 963279 48161

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu Porumb (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb- fără profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 10000 leit

Productia totală de porumb PT= 1635 t

Suprafata cultivată cu porumb S = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

47

X= (CFha)(Pv-CVt) = 48161 ( 10 - 5891 ) = 11720 tha = 11000720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 11720 tha 10000 leit = 117200 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 117200 leiha = 117248161 leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de 1264510 la preţul de 7

lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei

(8175 kg ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

48

PROFIT

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

49

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 1000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1635000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1635000 200 = 8175 leiha

Productia medie de 8175 kgha la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 48161 + 8175 ) ( 10ndash 5891 )= 201256 tha =

2001256 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 201256 tha 5891 leit = 11855 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 11855 leiha = 60016 leiha

50

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

51

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 259521 259521

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 2218604 2218604

Ch variabile totale CVT lei 963279 963279

Ch variabile t CVt leit 5891 5891

Ch fixe totale CF lei 963279 963279

Ch fixe ha CFha leiha 48161 48161

Profit programat total Pr lei - 1635000

Profit programat ha Prha leiha - 8175

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1100720 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 2001256

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 938 0326

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 101298 74424

Pret de vacircnzare t Pv leit 10000 10000

Suprafata cultivată S ha 200 200

52

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE GRAU

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 261 3132 0001

22 Descarcat t 261 0 0

33 Adm So deservit ha 21 5068 0309

44 Arat 25 cm+grapat ha 21 1470 0899

55 Discuit si perg pat germ ha 21 6391 0390

66 Semanat si deservit sem ha 210 6222 0380

TOTALTOTAL 3241232 1989

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

53

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Administrat si desevit ha 200 5068 2534

22 Transport apa prep sol mii l 63 756 0378

33 Erbicidat si deservit ha 200 168 084

44 Recoltat creale paioase t 588 1568 784

55 Balotat deservit presa t 1512 20353 10176

TOTALTOTAL 43537 21768

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu grau (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - fără profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 600107312 1635 = 367038 leit

Productia medie de grau la punctul critic (X)

54

X= (CFha)(Pv-CVt) =238611 ( 8 - 367038 ) = 0664 tha =

664 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 0664 tha 8000 leit = 5316674 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 238611 leiha+ 5316674 leiha = 5555285

leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

grau icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de grau la preţul de 8 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (8175kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

55

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de graundash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

56

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - cu profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 13080000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =600107312 1635 =

367038 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 7563821 200 = 37819105

leiha

Productia medie de grau la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 238611 + 37819105 ) ( 8000 - 367038 )= 0498

tha = 498 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 04985 tha 8000 leit = 3988 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =238611 leiha+ 3988 leiha = 422611

leiha

57

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de grau ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

58

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de grau

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 3241232 3241232

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1112468 1112468

Ch variabile totale CVT lei 600107312 600107312

Ch variabile t CVt leit 367038 367038

Ch fixe totale CF lei 43537 43537

Ch fixe ha CFha leiha 21768 21768

Profit programat total Pr lei - 7563828

Profit programat ha Prha leiha - 8000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 664 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 498

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 5316674 3988

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 5555285 4226674

Pret de vacircnzare t Pv leit 8000 8000

Suprafata cultivată S ha 200 200

59

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE SOIA

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 195 429 8483

22 Descarcat t 195 0 0

33 Adm Si deservit ha 130 73965 0019

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 2166666 0556

TOTALTOTAL 2283531 9058

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

60

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0275

22 Erbicidat si deservit h 130 284511 2188

33 Discuit si preg Pat germ h 130 834782 6421

44 Semanat + deservit h 130 650 5

55 Recoltat soia t 3 7857 0060

66 Balotat deservit presa t 41 902 0069

TOTALTOTAL 182192 14013

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu soia (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia- fără profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =4091438 505700 = 0008 leit

Productia medie de soia la punctul critic (X)

61

X= (CFha)(Pv-CVt) = 14013 ( 3 - 0008 ) = 4683 tha = 4683

kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt =4683 tha 4091438 leit = 19160204 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+19160204 leiha = 19174217

leiha

Nivelul producţiei de 3890 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

soia icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de soia la preţul de 3 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (3890 kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soiandash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

63

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia - cu profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1517100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 4091438 505700 = 0008

leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1517100000 130 = 11670000

leiha

Productia medie de soia la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 14013 +11670000 ) ( 3 -0008 )= 3900405753

tha = 3900405 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 3900405753 tha 0008 leit = 31203 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+ 31203 leiha = 45216

leiha

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soia ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

65

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de soia

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 2283531 2283531

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1807907 1807907

Ch variabile totale CVT lei 4091438 4091438

Ch variabile t CVt leit 0008 0008

Ch fixe totale CF lei 182192 182192

Ch fixe ha CFha leiha 14013 14013

Profit programat total Pr lei - 1517100000

Profit programat ha Prha leiha - 11670000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 4683 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 3900405753

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 19160204 31203

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 19174213 45216

Pret de vacircnzare t Pv leit 3000 3000

Suprafata cultivată S ha 130 130

CONCLUZII SI RECOMANDARI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape3) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor4) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb

66

Productie principala 9727Productie secundara 12320Grau Productie principala 6289Productia secundara 7100SoiaProductie principala 3890Productie secundara 4100Efectuand eficienta celor trei culturi in urma rezultatelor acestora am observat ca cultura cea mai favorabila este porumbul urmata de cultura grauluiPe viitor cea mai buna cultura atat cantitativa cat si calitativa este cultura porumbului

Porumbul = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

67

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • PF Budianu Florin-Cristian s-a infiintat ca persoana fizica autorizata in luna iulie 2009 si a mai desfasurat activitate in acest domeniu activitate privata trei ani timp in care intr-o fabrica modernizata a fabricat produse lactate iar in ultimul branzeturi astfel a capatat experienta in aceasta activitate avand un atuu in plus pentru a o desfasura in continuare prin proiectul propus activitate fabricarea produselor lactate si branzeturilor intr-o fabrica construita conform standardelor Uniunii Europene in acest domeniu
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
          • Indicatori
          • Volume
            • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
            • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
              • C PREZENTAREA PROIECTULUI
                • C1 Obiectivele proiectului
                  • Indicatori
                  • Volume
                    • C3 Managementul proiectului
                    • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
                    • C6 Graficul estimat al proiectului
                    • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
                      • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                        • D1 Bazele de productie
                        • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D4 Indicatorii financiari
                        • Tabelul 1
                          • Tabelul 3
                            • N Centralizarea datelor
Page 36: Management in Agricultura

36

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura ___GRAcircU________

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente (tractor plus

semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen optim

folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrarea 5P ndash randamentul zilnic al maşinii

= agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m) 36V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră) 6000mht ndash durata zilei de lucru (ore) 8 hH ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

= ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) 125 cm distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor tractorului (c) 15

cm

= m

38

m

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

=25

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg) 240 kgd ndash lungimea roţii semănătorii (m) 174 mB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m) 36 mO ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii 20

=

5Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare a

semănătorii (kg) 400dm 3Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha) 240kghaB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m) 36 m

= m

~n ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

39

=

5Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatului 4 me ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii 15 m

=34+15=135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

6 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

=2362=144m

~n cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

=

40

Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre punctele de alimentare se calculează după formula

=136=36(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

7 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

=4001=400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

8 =4000801=320kg9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele

Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

=

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min) 30 minCm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

11 =

12 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

13 Nr saci=

41

N Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 14

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 4-semănători nr 4

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 56

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1852-lăţime m-suprafaţă ha 390

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 130-lăţime m 390-suprafaţă 130

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 1006-stacircnga m 25

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 240

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 320

10Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 4

-pt transportul seminţelor

nr 6

-total nr 10

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr --tractor+remorcă nr --auto-camion nr 1

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 336

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape

42

1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medie kghaNsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control)Nb - număr mediu de boabe icircn spiceMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3510000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

Nstha=

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de control

43

d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectarNb - număr mediu de boabe pe ştiuleteMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)

CAPITOLUL IVDETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI

CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al producţiei

medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură cu raportul

dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza costurilor şi

44

cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de activitate cerut de

menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de rentabilitate se poate proiecta

volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului critic pentru

a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă aceasta trebuie introdusă

icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat sau cu profit

programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici profit nici

pierderi

Determinarea cantitativă si reprezentarea grafică a PC la cultura de porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

45

11 Incarcat transportat t 715 1573 0096

22 Adm si deservit ha 130 27121 0165

33 Descarcat t 7150 0 0

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 21667 1325

TOTALTOTAL 259521 1586

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

46

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0178

22 Erbicidat si desrvit ha 130 28451 1422

33 Discuit si preg pat germinativ ha 130 678026 33901

44 Semanat + deservit ha 130 52813 2640

55 Prasit mecani 1 si manual 1 ha 130 1300 65

66 Prasit mecani 2 si manual 2 ha 130 70414 3520

TOTALTOTAL 963279 48161

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu Porumb (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb- fără profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 10000 leit

Productia totală de porumb PT= 1635 t

Suprafata cultivată cu porumb S = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

47

X= (CFha)(Pv-CVt) = 48161 ( 10 - 5891 ) = 11720 tha = 11000720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 11720 tha 10000 leit = 117200 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 117200 leiha = 117248161 leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de 1264510 la preţul de 7

lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei

(8175 kg ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

48

PROFIT

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

49

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 1000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1635000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1635000 200 = 8175 leiha

Productia medie de 8175 kgha la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 48161 + 8175 ) ( 10ndash 5891 )= 201256 tha =

2001256 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 201256 tha 5891 leit = 11855 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 11855 leiha = 60016 leiha

50

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

51

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 259521 259521

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 2218604 2218604

Ch variabile totale CVT lei 963279 963279

Ch variabile t CVt leit 5891 5891

Ch fixe totale CF lei 963279 963279

Ch fixe ha CFha leiha 48161 48161

Profit programat total Pr lei - 1635000

Profit programat ha Prha leiha - 8175

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1100720 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 2001256

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 938 0326

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 101298 74424

Pret de vacircnzare t Pv leit 10000 10000

Suprafata cultivată S ha 200 200

52

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE GRAU

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 261 3132 0001

22 Descarcat t 261 0 0

33 Adm So deservit ha 21 5068 0309

44 Arat 25 cm+grapat ha 21 1470 0899

55 Discuit si perg pat germ ha 21 6391 0390

66 Semanat si deservit sem ha 210 6222 0380

TOTALTOTAL 3241232 1989

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

53

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Administrat si desevit ha 200 5068 2534

22 Transport apa prep sol mii l 63 756 0378

33 Erbicidat si deservit ha 200 168 084

44 Recoltat creale paioase t 588 1568 784

55 Balotat deservit presa t 1512 20353 10176

TOTALTOTAL 43537 21768

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu grau (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - fără profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 600107312 1635 = 367038 leit

Productia medie de grau la punctul critic (X)

54

X= (CFha)(Pv-CVt) =238611 ( 8 - 367038 ) = 0664 tha =

664 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 0664 tha 8000 leit = 5316674 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 238611 leiha+ 5316674 leiha = 5555285

leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

grau icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de grau la preţul de 8 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (8175kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

55

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de graundash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

56

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - cu profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 13080000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =600107312 1635 =

367038 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 7563821 200 = 37819105

leiha

Productia medie de grau la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 238611 + 37819105 ) ( 8000 - 367038 )= 0498

tha = 498 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 04985 tha 8000 leit = 3988 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =238611 leiha+ 3988 leiha = 422611

leiha

57

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de grau ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

58

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de grau

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 3241232 3241232

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1112468 1112468

Ch variabile totale CVT lei 600107312 600107312

Ch variabile t CVt leit 367038 367038

Ch fixe totale CF lei 43537 43537

Ch fixe ha CFha leiha 21768 21768

Profit programat total Pr lei - 7563828

Profit programat ha Prha leiha - 8000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 664 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 498

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 5316674 3988

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 5555285 4226674

Pret de vacircnzare t Pv leit 8000 8000

Suprafata cultivată S ha 200 200

59

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE SOIA

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 195 429 8483

22 Descarcat t 195 0 0

33 Adm Si deservit ha 130 73965 0019

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 2166666 0556

TOTALTOTAL 2283531 9058

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

60

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0275

22 Erbicidat si deservit h 130 284511 2188

33 Discuit si preg Pat germ h 130 834782 6421

44 Semanat + deservit h 130 650 5

55 Recoltat soia t 3 7857 0060

66 Balotat deservit presa t 41 902 0069

TOTALTOTAL 182192 14013

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu soia (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia- fără profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =4091438 505700 = 0008 leit

Productia medie de soia la punctul critic (X)

61

X= (CFha)(Pv-CVt) = 14013 ( 3 - 0008 ) = 4683 tha = 4683

kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt =4683 tha 4091438 leit = 19160204 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+19160204 leiha = 19174217

leiha

Nivelul producţiei de 3890 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

soia icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de soia la preţul de 3 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (3890 kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soiandash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

63

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia - cu profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1517100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 4091438 505700 = 0008

leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1517100000 130 = 11670000

leiha

Productia medie de soia la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 14013 +11670000 ) ( 3 -0008 )= 3900405753

tha = 3900405 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 3900405753 tha 0008 leit = 31203 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+ 31203 leiha = 45216

leiha

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soia ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

65

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de soia

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 2283531 2283531

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1807907 1807907

Ch variabile totale CVT lei 4091438 4091438

Ch variabile t CVt leit 0008 0008

Ch fixe totale CF lei 182192 182192

Ch fixe ha CFha leiha 14013 14013

Profit programat total Pr lei - 1517100000

Profit programat ha Prha leiha - 11670000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 4683 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 3900405753

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 19160204 31203

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 19174213 45216

Pret de vacircnzare t Pv leit 3000 3000

Suprafata cultivată S ha 130 130

CONCLUZII SI RECOMANDARI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape3) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor4) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb

66

Productie principala 9727Productie secundara 12320Grau Productie principala 6289Productia secundara 7100SoiaProductie principala 3890Productie secundara 4100Efectuand eficienta celor trei culturi in urma rezultatelor acestora am observat ca cultura cea mai favorabila este porumbul urmata de cultura grauluiPe viitor cea mai buna cultura atat cantitativa cat si calitativa este cultura porumbului

Porumbul = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

67

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • PF Budianu Florin-Cristian s-a infiintat ca persoana fizica autorizata in luna iulie 2009 si a mai desfasurat activitate in acest domeniu activitate privata trei ani timp in care intr-o fabrica modernizata a fabricat produse lactate iar in ultimul branzeturi astfel a capatat experienta in aceasta activitate avand un atuu in plus pentru a o desfasura in continuare prin proiectul propus activitate fabricarea produselor lactate si branzeturilor intr-o fabrica construita conform standardelor Uniunii Europene in acest domeniu
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
          • Indicatori
          • Volume
            • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
            • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
              • C PREZENTAREA PROIECTULUI
                • C1 Obiectivele proiectului
                  • Indicatori
                  • Volume
                    • C3 Managementul proiectului
                    • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
                    • C6 Graficul estimat al proiectului
                    • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
                      • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                        • D1 Bazele de productie
                        • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D4 Indicatorii financiari
                        • Tabelul 1
                          • Tabelul 3
                            • N Centralizarea datelor
Page 37: Management in Agricultura

35 Organizarea lucrării de semănat la cultura ___GRAcircU________

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole de care depinde icircn ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate Suprafeţele icircntinse ocupate de culturi precum şi termenele restracircnse icircn care trebuie executat fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important icircn activitatea de producţie a exploataţiilor agricole

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele1 se stabileşte componenţa agregatului de semănat potrivit condiţiilor existente (tractor plus

semănătoare SUP-29 sau SUP-21)2 Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului icircn termen optim

folosind formula

icircn care

N ndash numărul de agregate pentru terminarea lucrării icircn timpul propusS ndash suprafaţa de icircnsămacircnţatn ndash numărul de zile icircn care trebuie terminată lucrarea 5P ndash randamentul zilnic al maşinii

= agregate

Aşadar icircn prealabil trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit Aceasta se calculează după formula

icircn

care

P ndash randamentul zilnic al agregatului (ha)B ndash lăţimea de lucru a agregatului icircn lucru (m) 36V ndash viteza de deplasare a agregatului

icircn lucru (moră) 6000mht ndash durata zilei de lucru (ore) 8 hH ndash coeficientul de folosire a timpului de lucru (070-080)

= ha

3 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătoriiLungimea marcatoarelor adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar se stabileşte icircn funcţie de

lăţimea de lucru a semănătorii (B) distanţa icircntre două brăzdare (b) 125 cm distanţa icircntre roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor tractorului (c) 15

cm

= m

38

m

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

=25

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg) 240 kgd ndash lungimea roţii semănătorii (m) 174 mB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m) 36 mO ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii 20

=

5Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare a

semănătorii (kg) 400dm 3Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha) 240kghaB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m) 36 m

= m

~n ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

39

=

5Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatului 4 me ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii 15 m

=34+15=135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

6 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

=2362=144m

~n cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

=

40

Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre punctele de alimentare se calculează după formula

=136=36(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

7 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

=4001=400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

8 =4000801=320kg9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele

Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

=

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min) 30 minCm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

11 =

12 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

13 Nr saci=

41

N Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 14

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 4-semănători nr 4

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 56

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1852-lăţime m-suprafaţă ha 390

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 130-lăţime m 390-suprafaţă 130

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 1006-stacircnga m 25

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 240

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 320

10Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 4

-pt transportul seminţelor

nr 6

-total nr 10

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr --tractor+remorcă nr --auto-camion nr 1

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 336

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape

42

1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medie kghaNsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control)Nb - număr mediu de boabe icircn spiceMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3510000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

Nstha=

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de control

43

d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectarNb - număr mediu de boabe pe ştiuleteMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)

CAPITOLUL IVDETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI

CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al producţiei

medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură cu raportul

dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza costurilor şi

44

cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de activitate cerut de

menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de rentabilitate se poate proiecta

volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului critic pentru

a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă aceasta trebuie introdusă

icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat sau cu profit

programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici profit nici

pierderi

Determinarea cantitativă si reprezentarea grafică a PC la cultura de porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

45

11 Incarcat transportat t 715 1573 0096

22 Adm si deservit ha 130 27121 0165

33 Descarcat t 7150 0 0

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 21667 1325

TOTALTOTAL 259521 1586

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

46

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0178

22 Erbicidat si desrvit ha 130 28451 1422

33 Discuit si preg pat germinativ ha 130 678026 33901

44 Semanat + deservit ha 130 52813 2640

55 Prasit mecani 1 si manual 1 ha 130 1300 65

66 Prasit mecani 2 si manual 2 ha 130 70414 3520

TOTALTOTAL 963279 48161

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu Porumb (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb- fără profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 10000 leit

Productia totală de porumb PT= 1635 t

Suprafata cultivată cu porumb S = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

47

X= (CFha)(Pv-CVt) = 48161 ( 10 - 5891 ) = 11720 tha = 11000720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 11720 tha 10000 leit = 117200 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 117200 leiha = 117248161 leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de 1264510 la preţul de 7

lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei

(8175 kg ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

48

PROFIT

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

49

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 1000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1635000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1635000 200 = 8175 leiha

Productia medie de 8175 kgha la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 48161 + 8175 ) ( 10ndash 5891 )= 201256 tha =

2001256 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 201256 tha 5891 leit = 11855 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 11855 leiha = 60016 leiha

50

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

51

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 259521 259521

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 2218604 2218604

Ch variabile totale CVT lei 963279 963279

Ch variabile t CVt leit 5891 5891

Ch fixe totale CF lei 963279 963279

Ch fixe ha CFha leiha 48161 48161

Profit programat total Pr lei - 1635000

Profit programat ha Prha leiha - 8175

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1100720 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 2001256

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 938 0326

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 101298 74424

Pret de vacircnzare t Pv leit 10000 10000

Suprafata cultivată S ha 200 200

52

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE GRAU

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 261 3132 0001

22 Descarcat t 261 0 0

33 Adm So deservit ha 21 5068 0309

44 Arat 25 cm+grapat ha 21 1470 0899

55 Discuit si perg pat germ ha 21 6391 0390

66 Semanat si deservit sem ha 210 6222 0380

TOTALTOTAL 3241232 1989

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

53

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Administrat si desevit ha 200 5068 2534

22 Transport apa prep sol mii l 63 756 0378

33 Erbicidat si deservit ha 200 168 084

44 Recoltat creale paioase t 588 1568 784

55 Balotat deservit presa t 1512 20353 10176

TOTALTOTAL 43537 21768

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu grau (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - fără profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 600107312 1635 = 367038 leit

Productia medie de grau la punctul critic (X)

54

X= (CFha)(Pv-CVt) =238611 ( 8 - 367038 ) = 0664 tha =

664 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 0664 tha 8000 leit = 5316674 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 238611 leiha+ 5316674 leiha = 5555285

leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

grau icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de grau la preţul de 8 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (8175kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

55

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de graundash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

56

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - cu profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 13080000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =600107312 1635 =

367038 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 7563821 200 = 37819105

leiha

Productia medie de grau la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 238611 + 37819105 ) ( 8000 - 367038 )= 0498

tha = 498 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 04985 tha 8000 leit = 3988 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =238611 leiha+ 3988 leiha = 422611

leiha

57

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de grau ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

58

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de grau

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 3241232 3241232

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1112468 1112468

Ch variabile totale CVT lei 600107312 600107312

Ch variabile t CVt leit 367038 367038

Ch fixe totale CF lei 43537 43537

Ch fixe ha CFha leiha 21768 21768

Profit programat total Pr lei - 7563828

Profit programat ha Prha leiha - 8000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 664 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 498

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 5316674 3988

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 5555285 4226674

Pret de vacircnzare t Pv leit 8000 8000

Suprafata cultivată S ha 200 200

59

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE SOIA

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 195 429 8483

22 Descarcat t 195 0 0

33 Adm Si deservit ha 130 73965 0019

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 2166666 0556

TOTALTOTAL 2283531 9058

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

60

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0275

22 Erbicidat si deservit h 130 284511 2188

33 Discuit si preg Pat germ h 130 834782 6421

44 Semanat + deservit h 130 650 5

55 Recoltat soia t 3 7857 0060

66 Balotat deservit presa t 41 902 0069

TOTALTOTAL 182192 14013

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu soia (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia- fără profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =4091438 505700 = 0008 leit

Productia medie de soia la punctul critic (X)

61

X= (CFha)(Pv-CVt) = 14013 ( 3 - 0008 ) = 4683 tha = 4683

kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt =4683 tha 4091438 leit = 19160204 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+19160204 leiha = 19174217

leiha

Nivelul producţiei de 3890 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

soia icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de soia la preţul de 3 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (3890 kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soiandash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

63

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia - cu profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1517100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 4091438 505700 = 0008

leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1517100000 130 = 11670000

leiha

Productia medie de soia la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 14013 +11670000 ) ( 3 -0008 )= 3900405753

tha = 3900405 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 3900405753 tha 0008 leit = 31203 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+ 31203 leiha = 45216

leiha

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soia ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

65

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de soia

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 2283531 2283531

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1807907 1807907

Ch variabile totale CVT lei 4091438 4091438

Ch variabile t CVt leit 0008 0008

Ch fixe totale CF lei 182192 182192

Ch fixe ha CFha leiha 14013 14013

Profit programat total Pr lei - 1517100000

Profit programat ha Prha leiha - 11670000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 4683 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 3900405753

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 19160204 31203

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 19174213 45216

Pret de vacircnzare t Pv leit 3000 3000

Suprafata cultivată S ha 130 130

CONCLUZII SI RECOMANDARI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape3) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor4) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb

66

Productie principala 9727Productie secundara 12320Grau Productie principala 6289Productia secundara 7100SoiaProductie principala 3890Productie secundara 4100Efectuand eficienta celor trei culturi in urma rezultatelor acestora am observat ca cultura cea mai favorabila este porumbul urmata de cultura grauluiPe viitor cea mai buna cultura atat cantitativa cat si calitativa este cultura porumbului

Porumbul = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

67

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • PF Budianu Florin-Cristian s-a infiintat ca persoana fizica autorizata in luna iulie 2009 si a mai desfasurat activitate in acest domeniu activitate privata trei ani timp in care intr-o fabrica modernizata a fabricat produse lactate iar in ultimul branzeturi astfel a capatat experienta in aceasta activitate avand un atuu in plus pentru a o desfasura in continuare prin proiectul propus activitate fabricarea produselor lactate si branzeturilor intr-o fabrica construita conform standardelor Uniunii Europene in acest domeniu
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
          • Indicatori
          • Volume
            • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
            • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
              • C PREZENTAREA PROIECTULUI
                • C1 Obiectivele proiectului
                  • Indicatori
                  • Volume
                    • C3 Managementul proiectului
                    • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
                    • C6 Graficul estimat al proiectului
                    • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
                      • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                        • D1 Bazele de productie
                        • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D4 Indicatorii financiari
                        • Tabelul 1
                          • Tabelul 3
                            • N Centralizarea datelor
Page 38: Management in Agricultura

m

Cacircnd tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atacirct cu roata din dreapta cacirct şi cu roata din stacircnga lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia

=25

4 Stabilirea debitului semănătorii icircn funcţie de norma de sămacircnţă la hectar La icircnceputul lucrării trebuie icircntotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la icircnsămacircnţare Această verificare se face după formula

icircn

care

G ndash cantitatea de sămacircnţă cursă din semănătoare la un număr stabilit de icircnvacircrtiri a roţii semănătoriiA ndash norma de semănat la un ha (kg) 240 kgd ndash lungimea roţii semănătorii (m) 174 mB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m) 36 mO ndash nr de icircnvacircrtituri a roţii semănătorii 20

=

5Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat Lungimea maximă a postatelor la semănat este icircn funcţie de capacitatea cutiei semănătorii Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei ~n acest caz lungimea maximă a postatei se calculează după formula

icircn care

L ndash lungimea maximă a postatei (m)Q ndash capacitatea coşului de alimentare a

semănătorii (kg) 400dm 3Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (icircn medie 070-080)A ndash norma de semănat (kgha) 240kghaB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m) 36 m

= m

~n ce priveşte lăţimea postatei aceasta se determină icircn funcţie de lăţimea totală a parcelei de icircnsămacircnţat şi de metoda de deplasare a agregatului Ea se calculează aşa icircncacirct să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru

Lăţimea postatei la semănatul icircn suveică se calculează după formula

icircn care

l ndash lăţimea postatei (m)P ndash productivitatea zilnică a agregatului (hazi)Z ndash durata icircn zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile)L ndash lungimea postatei (m)

39

=

5Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatului 4 me ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii 15 m

=34+15=135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

6 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

=2362=144m

~n cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

=

40

Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre punctele de alimentare se calculează după formula

=136=36(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

7 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

=4001=400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

8 =4000801=320kg9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele

Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

=

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min) 30 minCm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

11 =

12 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

13 Nr saci=

41

N Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 14

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 4-semănători nr 4

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 56

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1852-lăţime m-suprafaţă ha 390

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 130-lăţime m 390-suprafaţă 130

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 1006-stacircnga m 25

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 240

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 320

10Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 4

-pt transportul seminţelor

nr 6

-total nr 10

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr --tractor+remorcă nr --auto-camion nr 1

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 336

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape

42

1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medie kghaNsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control)Nb - număr mediu de boabe icircn spiceMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3510000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

Nstha=

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de control

43

d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectarNb - număr mediu de boabe pe ştiuleteMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)

CAPITOLUL IVDETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI

CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al producţiei

medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură cu raportul

dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza costurilor şi

44

cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de activitate cerut de

menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de rentabilitate se poate proiecta

volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului critic pentru

a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă aceasta trebuie introdusă

icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat sau cu profit

programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici profit nici

pierderi

Determinarea cantitativă si reprezentarea grafică a PC la cultura de porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

45

11 Incarcat transportat t 715 1573 0096

22 Adm si deservit ha 130 27121 0165

33 Descarcat t 7150 0 0

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 21667 1325

TOTALTOTAL 259521 1586

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

46

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0178

22 Erbicidat si desrvit ha 130 28451 1422

33 Discuit si preg pat germinativ ha 130 678026 33901

44 Semanat + deservit ha 130 52813 2640

55 Prasit mecani 1 si manual 1 ha 130 1300 65

66 Prasit mecani 2 si manual 2 ha 130 70414 3520

TOTALTOTAL 963279 48161

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu Porumb (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb- fără profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 10000 leit

Productia totală de porumb PT= 1635 t

Suprafata cultivată cu porumb S = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

47

X= (CFha)(Pv-CVt) = 48161 ( 10 - 5891 ) = 11720 tha = 11000720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 11720 tha 10000 leit = 117200 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 117200 leiha = 117248161 leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de 1264510 la preţul de 7

lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei

(8175 kg ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

48

PROFIT

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

49

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 1000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1635000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1635000 200 = 8175 leiha

Productia medie de 8175 kgha la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 48161 + 8175 ) ( 10ndash 5891 )= 201256 tha =

2001256 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 201256 tha 5891 leit = 11855 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 11855 leiha = 60016 leiha

50

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

51

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 259521 259521

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 2218604 2218604

Ch variabile totale CVT lei 963279 963279

Ch variabile t CVt leit 5891 5891

Ch fixe totale CF lei 963279 963279

Ch fixe ha CFha leiha 48161 48161

Profit programat total Pr lei - 1635000

Profit programat ha Prha leiha - 8175

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1100720 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 2001256

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 938 0326

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 101298 74424

Pret de vacircnzare t Pv leit 10000 10000

Suprafata cultivată S ha 200 200

52

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE GRAU

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 261 3132 0001

22 Descarcat t 261 0 0

33 Adm So deservit ha 21 5068 0309

44 Arat 25 cm+grapat ha 21 1470 0899

55 Discuit si perg pat germ ha 21 6391 0390

66 Semanat si deservit sem ha 210 6222 0380

TOTALTOTAL 3241232 1989

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

53

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Administrat si desevit ha 200 5068 2534

22 Transport apa prep sol mii l 63 756 0378

33 Erbicidat si deservit ha 200 168 084

44 Recoltat creale paioase t 588 1568 784

55 Balotat deservit presa t 1512 20353 10176

TOTALTOTAL 43537 21768

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu grau (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - fără profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 600107312 1635 = 367038 leit

Productia medie de grau la punctul critic (X)

54

X= (CFha)(Pv-CVt) =238611 ( 8 - 367038 ) = 0664 tha =

664 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 0664 tha 8000 leit = 5316674 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 238611 leiha+ 5316674 leiha = 5555285

leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

grau icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de grau la preţul de 8 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (8175kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

55

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de graundash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

56

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - cu profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 13080000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =600107312 1635 =

367038 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 7563821 200 = 37819105

leiha

Productia medie de grau la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 238611 + 37819105 ) ( 8000 - 367038 )= 0498

tha = 498 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 04985 tha 8000 leit = 3988 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =238611 leiha+ 3988 leiha = 422611

leiha

57

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de grau ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

58

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de grau

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 3241232 3241232

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1112468 1112468

Ch variabile totale CVT lei 600107312 600107312

Ch variabile t CVt leit 367038 367038

Ch fixe totale CF lei 43537 43537

Ch fixe ha CFha leiha 21768 21768

Profit programat total Pr lei - 7563828

Profit programat ha Prha leiha - 8000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 664 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 498

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 5316674 3988

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 5555285 4226674

Pret de vacircnzare t Pv leit 8000 8000

Suprafata cultivată S ha 200 200

59

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE SOIA

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 195 429 8483

22 Descarcat t 195 0 0

33 Adm Si deservit ha 130 73965 0019

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 2166666 0556

TOTALTOTAL 2283531 9058

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

60

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0275

22 Erbicidat si deservit h 130 284511 2188

33 Discuit si preg Pat germ h 130 834782 6421

44 Semanat + deservit h 130 650 5

55 Recoltat soia t 3 7857 0060

66 Balotat deservit presa t 41 902 0069

TOTALTOTAL 182192 14013

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu soia (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia- fără profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =4091438 505700 = 0008 leit

Productia medie de soia la punctul critic (X)

61

X= (CFha)(Pv-CVt) = 14013 ( 3 - 0008 ) = 4683 tha = 4683

kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt =4683 tha 4091438 leit = 19160204 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+19160204 leiha = 19174217

leiha

Nivelul producţiei de 3890 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

soia icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de soia la preţul de 3 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (3890 kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soiandash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

63

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia - cu profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1517100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 4091438 505700 = 0008

leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1517100000 130 = 11670000

leiha

Productia medie de soia la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 14013 +11670000 ) ( 3 -0008 )= 3900405753

tha = 3900405 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 3900405753 tha 0008 leit = 31203 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+ 31203 leiha = 45216

leiha

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soia ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

65

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de soia

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 2283531 2283531

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1807907 1807907

Ch variabile totale CVT lei 4091438 4091438

Ch variabile t CVt leit 0008 0008

Ch fixe totale CF lei 182192 182192

Ch fixe ha CFha leiha 14013 14013

Profit programat total Pr lei - 1517100000

Profit programat ha Prha leiha - 11670000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 4683 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 3900405753

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 19160204 31203

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 19174213 45216

Pret de vacircnzare t Pv leit 3000 3000

Suprafata cultivată S ha 130 130

CONCLUZII SI RECOMANDARI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape3) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor4) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb

66

Productie principala 9727Productie secundara 12320Grau Productie principala 6289Productia secundara 7100SoiaProductie principala 3890Productie secundara 4100Efectuand eficienta celor trei culturi in urma rezultatelor acestora am observat ca cultura cea mai favorabila este porumbul urmata de cultura grauluiPe viitor cea mai buna cultura atat cantitativa cat si calitativa este cultura porumbului

Porumbul = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

67

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • PF Budianu Florin-Cristian s-a infiintat ca persoana fizica autorizata in luna iulie 2009 si a mai desfasurat activitate in acest domeniu activitate privata trei ani timp in care intr-o fabrica modernizata a fabricat produse lactate iar in ultimul branzeturi astfel a capatat experienta in aceasta activitate avand un atuu in plus pentru a o desfasura in continuare prin proiectul propus activitate fabricarea produselor lactate si branzeturilor intr-o fabrica construita conform standardelor Uniunii Europene in acest domeniu
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
          • Indicatori
          • Volume
            • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
            • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
              • C PREZENTAREA PROIECTULUI
                • C1 Obiectivele proiectului
                  • Indicatori
                  • Volume
                    • C3 Managementul proiectului
                    • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
                    • C6 Graficul estimat al proiectului
                    • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
                      • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                        • D1 Bazele de productie
                        • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D4 Indicatorii financiari
                        • Tabelul 1
                          • Tabelul 3
                            • N Centralizarea datelor
Page 39: Management in Agricultura

=

5Lăţimea zonei de icircntoarcere a agregatului Pentru icircntoarcerea agregatului la capetele parcelei se delimitează o facircşie de teren denumită bdquozonă de icircntoarcereldquo Delimitarea acestei zone se face icircn cazul deplasărilor icircn parcursul liniar cu buclă şi fără buclă Lăţimea zonei de icircntoarcere este dată de relaţia

icircn care

E ndash lăţimea zonei de icircntoarcereR ndash raza de icircntoarcere a agregatului 4 me ndash lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului mijlocul osiei motoare a tractorului) pacircnă la organele active ale maşinii 15 m

=34+15=135m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de icircntoarcere a lucrului

6 Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină icircn funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat ~n cazul semănatului icircn suveică lungimea postatei este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe icircn aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula

icircn care

D ndash distanţa dintre punctele de alimentare (m)B ndash lăţimea de lucru a agregatului (m)T ndash numărul turelor (adică nr curselor dus-icircntors) pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii

=2362=144m

~n cazul cacircnd lungimea postatei nu este determinată icircn funcţie de capacitatea cutiei de seminţe este necesar ca icircn prealabil să cunoaştem turele pe care le face agregatul pacircnă la golirea coşului semănătorii Aceasta se determină icircmpărţind lungimea drumului pe care icircl face semănătoarea pacircnă la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi icircntors ~n acest scop se foloseşte următoarea formulă

icircn care

T ndash numărul turelorQ ndash capacitatea cutiei semănătorii

(kg)Y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (080)A ndash norma de semănat (kgha)B ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)L ndash lungimea postatei (m)

=

40

Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre punctele de alimentare se calculează după formula

=136=36(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

7 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

=4001=400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

8 =4000801=320kg9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele

Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

=

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min) 30 minCm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

11 =

12 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

13 Nr saci=

41

N Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 14

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 4-semănători nr 4

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 56

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1852-lăţime m-suprafaţă ha 390

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 130-lăţime m 390-suprafaţă 130

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 1006-stacircnga m 25

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 240

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 320

10Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 4

-pt transportul seminţelor

nr 6

-total nr 10

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr --tractor+remorcă nr --auto-camion nr 1

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 336

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape

42

1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medie kghaNsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control)Nb - număr mediu de boabe icircn spiceMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3510000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

Nstha=

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de control

43

d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectarNb - număr mediu de boabe pe ştiuleteMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)

CAPITOLUL IVDETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI

CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al producţiei

medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură cu raportul

dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza costurilor şi

44

cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de activitate cerut de

menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de rentabilitate se poate proiecta

volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului critic pentru

a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă aceasta trebuie introdusă

icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat sau cu profit

programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici profit nici

pierderi

Determinarea cantitativă si reprezentarea grafică a PC la cultura de porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

45

11 Incarcat transportat t 715 1573 0096

22 Adm si deservit ha 130 27121 0165

33 Descarcat t 7150 0 0

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 21667 1325

TOTALTOTAL 259521 1586

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

46

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0178

22 Erbicidat si desrvit ha 130 28451 1422

33 Discuit si preg pat germinativ ha 130 678026 33901

44 Semanat + deservit ha 130 52813 2640

55 Prasit mecani 1 si manual 1 ha 130 1300 65

66 Prasit mecani 2 si manual 2 ha 130 70414 3520

TOTALTOTAL 963279 48161

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu Porumb (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb- fără profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 10000 leit

Productia totală de porumb PT= 1635 t

Suprafata cultivată cu porumb S = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

47

X= (CFha)(Pv-CVt) = 48161 ( 10 - 5891 ) = 11720 tha = 11000720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 11720 tha 10000 leit = 117200 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 117200 leiha = 117248161 leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de 1264510 la preţul de 7

lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei

(8175 kg ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

48

PROFIT

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

49

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 1000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1635000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1635000 200 = 8175 leiha

Productia medie de 8175 kgha la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 48161 + 8175 ) ( 10ndash 5891 )= 201256 tha =

2001256 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 201256 tha 5891 leit = 11855 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 11855 leiha = 60016 leiha

50

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

51

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 259521 259521

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 2218604 2218604

Ch variabile totale CVT lei 963279 963279

Ch variabile t CVt leit 5891 5891

Ch fixe totale CF lei 963279 963279

Ch fixe ha CFha leiha 48161 48161

Profit programat total Pr lei - 1635000

Profit programat ha Prha leiha - 8175

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1100720 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 2001256

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 938 0326

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 101298 74424

Pret de vacircnzare t Pv leit 10000 10000

Suprafata cultivată S ha 200 200

52

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE GRAU

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 261 3132 0001

22 Descarcat t 261 0 0

33 Adm So deservit ha 21 5068 0309

44 Arat 25 cm+grapat ha 21 1470 0899

55 Discuit si perg pat germ ha 21 6391 0390

66 Semanat si deservit sem ha 210 6222 0380

TOTALTOTAL 3241232 1989

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

53

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Administrat si desevit ha 200 5068 2534

22 Transport apa prep sol mii l 63 756 0378

33 Erbicidat si deservit ha 200 168 084

44 Recoltat creale paioase t 588 1568 784

55 Balotat deservit presa t 1512 20353 10176

TOTALTOTAL 43537 21768

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu grau (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - fără profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 600107312 1635 = 367038 leit

Productia medie de grau la punctul critic (X)

54

X= (CFha)(Pv-CVt) =238611 ( 8 - 367038 ) = 0664 tha =

664 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 0664 tha 8000 leit = 5316674 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 238611 leiha+ 5316674 leiha = 5555285

leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

grau icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de grau la preţul de 8 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (8175kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

55

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de graundash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

56

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - cu profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 13080000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =600107312 1635 =

367038 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 7563821 200 = 37819105

leiha

Productia medie de grau la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 238611 + 37819105 ) ( 8000 - 367038 )= 0498

tha = 498 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 04985 tha 8000 leit = 3988 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =238611 leiha+ 3988 leiha = 422611

leiha

57

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de grau ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

58

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de grau

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 3241232 3241232

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1112468 1112468

Ch variabile totale CVT lei 600107312 600107312

Ch variabile t CVt leit 367038 367038

Ch fixe totale CF lei 43537 43537

Ch fixe ha CFha leiha 21768 21768

Profit programat total Pr lei - 7563828

Profit programat ha Prha leiha - 8000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 664 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 498

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 5316674 3988

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 5555285 4226674

Pret de vacircnzare t Pv leit 8000 8000

Suprafata cultivată S ha 200 200

59

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE SOIA

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 195 429 8483

22 Descarcat t 195 0 0

33 Adm Si deservit ha 130 73965 0019

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 2166666 0556

TOTALTOTAL 2283531 9058

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

60

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0275

22 Erbicidat si deservit h 130 284511 2188

33 Discuit si preg Pat germ h 130 834782 6421

44 Semanat + deservit h 130 650 5

55 Recoltat soia t 3 7857 0060

66 Balotat deservit presa t 41 902 0069

TOTALTOTAL 182192 14013

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu soia (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia- fără profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =4091438 505700 = 0008 leit

Productia medie de soia la punctul critic (X)

61

X= (CFha)(Pv-CVt) = 14013 ( 3 - 0008 ) = 4683 tha = 4683

kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt =4683 tha 4091438 leit = 19160204 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+19160204 leiha = 19174217

leiha

Nivelul producţiei de 3890 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

soia icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de soia la preţul de 3 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (3890 kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soiandash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

63

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia - cu profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1517100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 4091438 505700 = 0008

leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1517100000 130 = 11670000

leiha

Productia medie de soia la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 14013 +11670000 ) ( 3 -0008 )= 3900405753

tha = 3900405 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 3900405753 tha 0008 leit = 31203 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+ 31203 leiha = 45216

leiha

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soia ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

65

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de soia

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 2283531 2283531

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1807907 1807907

Ch variabile totale CVT lei 4091438 4091438

Ch variabile t CVt leit 0008 0008

Ch fixe totale CF lei 182192 182192

Ch fixe ha CFha leiha 14013 14013

Profit programat total Pr lei - 1517100000

Profit programat ha Prha leiha - 11670000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 4683 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 3900405753

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 19160204 31203

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 19174213 45216

Pret de vacircnzare t Pv leit 3000 3000

Suprafata cultivată S ha 130 130

CONCLUZII SI RECOMANDARI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape3) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor4) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb

66

Productie principala 9727Productie secundara 12320Grau Productie principala 6289Productia secundara 7100SoiaProductie principala 3890Productie secundara 4100Efectuand eficienta celor trei culturi in urma rezultatelor acestora am observat ca cultura cea mai favorabila este porumbul urmata de cultura grauluiPe viitor cea mai buna cultura atat cantitativa cat si calitativa este cultura porumbului

Porumbul = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

67

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • PF Budianu Florin-Cristian s-a infiintat ca persoana fizica autorizata in luna iulie 2009 si a mai desfasurat activitate in acest domeniu activitate privata trei ani timp in care intr-o fabrica modernizata a fabricat produse lactate iar in ultimul branzeturi astfel a capatat experienta in aceasta activitate avand un atuu in plus pentru a o desfasura in continuare prin proiectul propus activitate fabricarea produselor lactate si branzeturilor intr-o fabrica construita conform standardelor Uniunii Europene in acest domeniu
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
          • Indicatori
          • Volume
            • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
            • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
              • C PREZENTAREA PROIECTULUI
                • C1 Obiectivele proiectului
                  • Indicatori
                  • Volume
                    • C3 Managementul proiectului
                    • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
                    • C6 Graficul estimat al proiectului
                    • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
                      • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                        • D1 Bazele de productie
                        • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D4 Indicatorii financiari
                        • Tabelul 1
                          • Tabelul 3
                            • N Centralizarea datelor
Page 40: Management in Agricultura

Icircn cazul semănării icircn bdquolaturildquo sau bdquope două jumătăţi ale postateildquo distanţa dintre punctele de alimentare se calculează după formula

=136=36(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11)

7 Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula

=4001=400kgiar cantitatea care se pune la punctele următoare este

icircn care

C ndash cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg)Q capacitatea coşului semănătorii (kg)y ndash coeficientul de utilizare a capacităţii cutieia ndash nr semănătorilor icircn agregat

8 =4000801=320kg9 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele

Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază icircn raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul

10 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte icircn funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o icircncărcare timpul de golire a semănătorilor capacitatea mijloacelor de transport distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport

~n primul racircnd se determină timpul icircn care se consumă cantitatea de seminţe existentă icircn cutia semănătorii folosind relaţia

icircn care

q ndash capacitatea cutiei semănătorii (kg)085 ndash coeficientul de folosire a cutiei semănătoriiB ndash lăţimea de lucru a semănătorii (m)V ndash viteza de lucru a agregatului (moră)N ndash norma de sămacircnţă la ha (kg)

=

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei

icircn care

Nt ndash numărul mijloacelor de transportn ndash numărul semănătorilor ce lucreazăt ndash durata unui ciclu de transport (min) 30 minCm ndash capacitatea mijlocului de transport (kg)

11 =

12 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor cunoscacircnd că pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg

13 Nr saci=

41

N Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 14

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 4-semănători nr 4

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 56

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1852-lăţime m-suprafaţă ha 390

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 130-lăţime m 390-suprafaţă 130

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 1006-stacircnga m 25

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 240

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 320

10Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 4

-pt transportul seminţelor

nr 6

-total nr 10

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr --tractor+remorcă nr --auto-camion nr 1

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 336

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape

42

1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medie kghaNsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control)Nb - număr mediu de boabe icircn spiceMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3510000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

Nstha=

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de control

43

d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectarNb - număr mediu de boabe pe ştiuleteMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)

CAPITOLUL IVDETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI

CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al producţiei

medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură cu raportul

dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza costurilor şi

44

cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de activitate cerut de

menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de rentabilitate se poate proiecta

volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului critic pentru

a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă aceasta trebuie introdusă

icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat sau cu profit

programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici profit nici

pierderi

Determinarea cantitativă si reprezentarea grafică a PC la cultura de porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

45

11 Incarcat transportat t 715 1573 0096

22 Adm si deservit ha 130 27121 0165

33 Descarcat t 7150 0 0

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 21667 1325

TOTALTOTAL 259521 1586

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

46

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0178

22 Erbicidat si desrvit ha 130 28451 1422

33 Discuit si preg pat germinativ ha 130 678026 33901

44 Semanat + deservit ha 130 52813 2640

55 Prasit mecani 1 si manual 1 ha 130 1300 65

66 Prasit mecani 2 si manual 2 ha 130 70414 3520

TOTALTOTAL 963279 48161

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu Porumb (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb- fără profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 10000 leit

Productia totală de porumb PT= 1635 t

Suprafata cultivată cu porumb S = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

47

X= (CFha)(Pv-CVt) = 48161 ( 10 - 5891 ) = 11720 tha = 11000720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 11720 tha 10000 leit = 117200 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 117200 leiha = 117248161 leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de 1264510 la preţul de 7

lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei

(8175 kg ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

48

PROFIT

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

49

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 1000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1635000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1635000 200 = 8175 leiha

Productia medie de 8175 kgha la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 48161 + 8175 ) ( 10ndash 5891 )= 201256 tha =

2001256 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 201256 tha 5891 leit = 11855 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 11855 leiha = 60016 leiha

50

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

51

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 259521 259521

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 2218604 2218604

Ch variabile totale CVT lei 963279 963279

Ch variabile t CVt leit 5891 5891

Ch fixe totale CF lei 963279 963279

Ch fixe ha CFha leiha 48161 48161

Profit programat total Pr lei - 1635000

Profit programat ha Prha leiha - 8175

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1100720 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 2001256

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 938 0326

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 101298 74424

Pret de vacircnzare t Pv leit 10000 10000

Suprafata cultivată S ha 200 200

52

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE GRAU

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 261 3132 0001

22 Descarcat t 261 0 0

33 Adm So deservit ha 21 5068 0309

44 Arat 25 cm+grapat ha 21 1470 0899

55 Discuit si perg pat germ ha 21 6391 0390

66 Semanat si deservit sem ha 210 6222 0380

TOTALTOTAL 3241232 1989

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

53

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Administrat si desevit ha 200 5068 2534

22 Transport apa prep sol mii l 63 756 0378

33 Erbicidat si deservit ha 200 168 084

44 Recoltat creale paioase t 588 1568 784

55 Balotat deservit presa t 1512 20353 10176

TOTALTOTAL 43537 21768

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu grau (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - fără profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 600107312 1635 = 367038 leit

Productia medie de grau la punctul critic (X)

54

X= (CFha)(Pv-CVt) =238611 ( 8 - 367038 ) = 0664 tha =

664 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 0664 tha 8000 leit = 5316674 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 238611 leiha+ 5316674 leiha = 5555285

leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

grau icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de grau la preţul de 8 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (8175kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

55

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de graundash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

56

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - cu profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 13080000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =600107312 1635 =

367038 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 7563821 200 = 37819105

leiha

Productia medie de grau la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 238611 + 37819105 ) ( 8000 - 367038 )= 0498

tha = 498 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 04985 tha 8000 leit = 3988 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =238611 leiha+ 3988 leiha = 422611

leiha

57

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de grau ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

58

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de grau

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 3241232 3241232

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1112468 1112468

Ch variabile totale CVT lei 600107312 600107312

Ch variabile t CVt leit 367038 367038

Ch fixe totale CF lei 43537 43537

Ch fixe ha CFha leiha 21768 21768

Profit programat total Pr lei - 7563828

Profit programat ha Prha leiha - 8000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 664 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 498

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 5316674 3988

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 5555285 4226674

Pret de vacircnzare t Pv leit 8000 8000

Suprafata cultivată S ha 200 200

59

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE SOIA

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 195 429 8483

22 Descarcat t 195 0 0

33 Adm Si deservit ha 130 73965 0019

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 2166666 0556

TOTALTOTAL 2283531 9058

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

60

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0275

22 Erbicidat si deservit h 130 284511 2188

33 Discuit si preg Pat germ h 130 834782 6421

44 Semanat + deservit h 130 650 5

55 Recoltat soia t 3 7857 0060

66 Balotat deservit presa t 41 902 0069

TOTALTOTAL 182192 14013

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu soia (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia- fără profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =4091438 505700 = 0008 leit

Productia medie de soia la punctul critic (X)

61

X= (CFha)(Pv-CVt) = 14013 ( 3 - 0008 ) = 4683 tha = 4683

kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt =4683 tha 4091438 leit = 19160204 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+19160204 leiha = 19174217

leiha

Nivelul producţiei de 3890 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

soia icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de soia la preţul de 3 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (3890 kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soiandash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

63

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia - cu profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1517100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 4091438 505700 = 0008

leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1517100000 130 = 11670000

leiha

Productia medie de soia la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 14013 +11670000 ) ( 3 -0008 )= 3900405753

tha = 3900405 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 3900405753 tha 0008 leit = 31203 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+ 31203 leiha = 45216

leiha

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soia ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

65

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de soia

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 2283531 2283531

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1807907 1807907

Ch variabile totale CVT lei 4091438 4091438

Ch variabile t CVt leit 0008 0008

Ch fixe totale CF lei 182192 182192

Ch fixe ha CFha leiha 14013 14013

Profit programat total Pr lei - 1517100000

Profit programat ha Prha leiha - 11670000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 4683 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 3900405753

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 19160204 31203

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 19174213 45216

Pret de vacircnzare t Pv leit 3000 3000

Suprafata cultivată S ha 130 130

CONCLUZII SI RECOMANDARI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape3) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor4) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb

66

Productie principala 9727Productie secundara 12320Grau Productie principala 6289Productia secundara 7100SoiaProductie principala 3890Productie secundara 4100Efectuand eficienta celor trei culturi in urma rezultatelor acestora am observat ca cultura cea mai favorabila este porumbul urmata de cultura grauluiPe viitor cea mai buna cultura atat cantitativa cat si calitativa este cultura porumbului

Porumbul = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

67

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • PF Budianu Florin-Cristian s-a infiintat ca persoana fizica autorizata in luna iulie 2009 si a mai desfasurat activitate in acest domeniu activitate privata trei ani timp in care intr-o fabrica modernizata a fabricat produse lactate iar in ultimul branzeturi astfel a capatat experienta in aceasta activitate avand un atuu in plus pentru a o desfasura in continuare prin proiectul propus activitate fabricarea produselor lactate si branzeturilor intr-o fabrica construita conform standardelor Uniunii Europene in acest domeniu
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
          • Indicatori
          • Volume
            • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
            • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
              • C PREZENTAREA PROIECTULUI
                • C1 Obiectivele proiectului
                  • Indicatori
                  • Volume
                    • C3 Managementul proiectului
                    • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
                    • C6 Graficul estimat al proiectului
                    • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
                      • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                        • D1 Bazele de productie
                        • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D4 Indicatorii financiari
                        • Tabelul 1
                          • Tabelul 3
                            • N Centralizarea datelor
Page 41: Management in Agricultura

N Centralizarea datelor

Nr crt

Specificare UMAgregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1 Productivitatea zilnică a agregatului haschimb 14

2 Necesarul zilnic de-tractoare nr 4-semănători nr 4

3Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

hazi 56

4Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 1852-lăţime m-suprafaţă ha 390

5Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 130-lăţime m 390-suprafaţă 130

6Lungimea marcatorului

-dreapta m 1006-stacircnga m 25

7Norma de icircnsămacircnţare

-la 20 icircnvacircrtituri kg 3-la hectar kg 240

8Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 144

9Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 320

10Necesarul zilnic de muncitori

-pt servirea semănătorii

nr 4

-pt transportul seminţelor

nr 6

-total nr 10

11Lăţimea facircşiei de icircntoarcere a agregatului

m 135

12Necesarul zilnic de mijl de transport

-atelaje nr --tractor+remorcă nr --auto-camion nr 1

13Necesar saci pt transportul seminţelor

nr 336

36 Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape

42

1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medie kghaNsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control)Nb - număr mediu de boabe icircn spiceMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3510000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

Nstha=

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de control

43

d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectarNb - număr mediu de boabe pe ştiuleteMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)

CAPITOLUL IVDETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI

CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al producţiei

medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură cu raportul

dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza costurilor şi

44

cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de activitate cerut de

menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de rentabilitate se poate proiecta

volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului critic pentru

a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă aceasta trebuie introdusă

icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat sau cu profit

programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici profit nici

pierderi

Determinarea cantitativă si reprezentarea grafică a PC la cultura de porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

45

11 Incarcat transportat t 715 1573 0096

22 Adm si deservit ha 130 27121 0165

33 Descarcat t 7150 0 0

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 21667 1325

TOTALTOTAL 259521 1586

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

46

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0178

22 Erbicidat si desrvit ha 130 28451 1422

33 Discuit si preg pat germinativ ha 130 678026 33901

44 Semanat + deservit ha 130 52813 2640

55 Prasit mecani 1 si manual 1 ha 130 1300 65

66 Prasit mecani 2 si manual 2 ha 130 70414 3520

TOTALTOTAL 963279 48161

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu Porumb (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb- fără profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 10000 leit

Productia totală de porumb PT= 1635 t

Suprafata cultivată cu porumb S = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

47

X= (CFha)(Pv-CVt) = 48161 ( 10 - 5891 ) = 11720 tha = 11000720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 11720 tha 10000 leit = 117200 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 117200 leiha = 117248161 leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de 1264510 la preţul de 7

lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei

(8175 kg ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

48

PROFIT

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

49

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 1000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1635000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1635000 200 = 8175 leiha

Productia medie de 8175 kgha la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 48161 + 8175 ) ( 10ndash 5891 )= 201256 tha =

2001256 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 201256 tha 5891 leit = 11855 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 11855 leiha = 60016 leiha

50

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

51

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 259521 259521

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 2218604 2218604

Ch variabile totale CVT lei 963279 963279

Ch variabile t CVt leit 5891 5891

Ch fixe totale CF lei 963279 963279

Ch fixe ha CFha leiha 48161 48161

Profit programat total Pr lei - 1635000

Profit programat ha Prha leiha - 8175

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1100720 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 2001256

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 938 0326

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 101298 74424

Pret de vacircnzare t Pv leit 10000 10000

Suprafata cultivată S ha 200 200

52

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE GRAU

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 261 3132 0001

22 Descarcat t 261 0 0

33 Adm So deservit ha 21 5068 0309

44 Arat 25 cm+grapat ha 21 1470 0899

55 Discuit si perg pat germ ha 21 6391 0390

66 Semanat si deservit sem ha 210 6222 0380

TOTALTOTAL 3241232 1989

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

53

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Administrat si desevit ha 200 5068 2534

22 Transport apa prep sol mii l 63 756 0378

33 Erbicidat si deservit ha 200 168 084

44 Recoltat creale paioase t 588 1568 784

55 Balotat deservit presa t 1512 20353 10176

TOTALTOTAL 43537 21768

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu grau (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - fără profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 600107312 1635 = 367038 leit

Productia medie de grau la punctul critic (X)

54

X= (CFha)(Pv-CVt) =238611 ( 8 - 367038 ) = 0664 tha =

664 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 0664 tha 8000 leit = 5316674 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 238611 leiha+ 5316674 leiha = 5555285

leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

grau icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de grau la preţul de 8 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (8175kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

55

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de graundash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

56

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - cu profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 13080000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =600107312 1635 =

367038 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 7563821 200 = 37819105

leiha

Productia medie de grau la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 238611 + 37819105 ) ( 8000 - 367038 )= 0498

tha = 498 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 04985 tha 8000 leit = 3988 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =238611 leiha+ 3988 leiha = 422611

leiha

57

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de grau ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

58

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de grau

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 3241232 3241232

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1112468 1112468

Ch variabile totale CVT lei 600107312 600107312

Ch variabile t CVt leit 367038 367038

Ch fixe totale CF lei 43537 43537

Ch fixe ha CFha leiha 21768 21768

Profit programat total Pr lei - 7563828

Profit programat ha Prha leiha - 8000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 664 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 498

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 5316674 3988

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 5555285 4226674

Pret de vacircnzare t Pv leit 8000 8000

Suprafata cultivată S ha 200 200

59

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE SOIA

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 195 429 8483

22 Descarcat t 195 0 0

33 Adm Si deservit ha 130 73965 0019

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 2166666 0556

TOTALTOTAL 2283531 9058

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

60

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0275

22 Erbicidat si deservit h 130 284511 2188

33 Discuit si preg Pat germ h 130 834782 6421

44 Semanat + deservit h 130 650 5

55 Recoltat soia t 3 7857 0060

66 Balotat deservit presa t 41 902 0069

TOTALTOTAL 182192 14013

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu soia (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia- fără profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =4091438 505700 = 0008 leit

Productia medie de soia la punctul critic (X)

61

X= (CFha)(Pv-CVt) = 14013 ( 3 - 0008 ) = 4683 tha = 4683

kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt =4683 tha 4091438 leit = 19160204 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+19160204 leiha = 19174217

leiha

Nivelul producţiei de 3890 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

soia icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de soia la preţul de 3 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (3890 kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soiandash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

63

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia - cu profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1517100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 4091438 505700 = 0008

leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1517100000 130 = 11670000

leiha

Productia medie de soia la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 14013 +11670000 ) ( 3 -0008 )= 3900405753

tha = 3900405 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 3900405753 tha 0008 leit = 31203 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+ 31203 leiha = 45216

leiha

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soia ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

65

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de soia

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 2283531 2283531

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1807907 1807907

Ch variabile totale CVT lei 4091438 4091438

Ch variabile t CVt leit 0008 0008

Ch fixe totale CF lei 182192 182192

Ch fixe ha CFha leiha 14013 14013

Profit programat total Pr lei - 1517100000

Profit programat ha Prha leiha - 11670000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 4683 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 3900405753

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 19160204 31203

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 19174213 45216

Pret de vacircnzare t Pv leit 3000 3000

Suprafata cultivată S ha 130 130

CONCLUZII SI RECOMANDARI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape3) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor4) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb

66

Productie principala 9727Productie secundara 12320Grau Productie principala 6289Productia secundara 7100SoiaProductie principala 3890Productie secundara 4100Efectuand eficienta celor trei culturi in urma rezultatelor acestora am observat ca cultura cea mai favorabila este porumbul urmata de cultura grauluiPe viitor cea mai buna cultura atat cantitativa cat si calitativa este cultura porumbului

Porumbul = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

67

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • PF Budianu Florin-Cristian s-a infiintat ca persoana fizica autorizata in luna iulie 2009 si a mai desfasurat activitate in acest domeniu activitate privata trei ani timp in care intr-o fabrica modernizata a fabricat produse lactate iar in ultimul branzeturi astfel a capatat experienta in aceasta activitate avand un atuu in plus pentru a o desfasura in continuare prin proiectul propus activitate fabricarea produselor lactate si branzeturilor intr-o fabrica construita conform standardelor Uniunii Europene in acest domeniu
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
          • Indicatori
          • Volume
            • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
            • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
              • C PREZENTAREA PROIECTULUI
                • C1 Obiectivele proiectului
                  • Indicatori
                  • Volume
                    • C3 Managementul proiectului
                    • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
                    • C6 Graficul estimat al proiectului
                    • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
                      • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                        • D1 Bazele de productie
                        • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D4 Indicatorii financiari
                        • Tabelul 1
                          • Tabelul 3
                            • N Centralizarea datelor
Page 42: Management in Agricultura

1) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor2) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfel

1) Gracircu orz (orz - 1 iunie gracircu - 15 iunie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control icircn funcţie de mărimea şi uniformitatea parcelelor(icircn cazul parcele de pacircnă la 100 ha - 5 puncte pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte)

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat)Metodologie de lucrundash se numără spicele din interiorul ramei metricendash se stabileşte numărul mediu de boabe icircn spicndash se calculează producţia medie la hectar astfel

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medie kghaNsp - număr mediu de spice la mp (medie pe toate punctele de control)Nb - număr mediu de boabe icircn spiceMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)3510000 mp = 1 ha1000 x 1000 = 1000 grame x 1000 boabe

Exemplu

2) Porumb (1 septembrie)ndash se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la gracircundash suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 racircnduri x 070 x 10 m lungime 070 (m) - distanţa dintre racircnduri)ndash se numără ştiuleţii la fiecare punct de controlndash se calculează numărul de ştiuleţi la hectar

Nstha=

Nstha - număr de ştiuleţi la hanst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de control

43

d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectarNb - număr mediu de boabe pe ştiuleteMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)

CAPITOLUL IVDETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI

CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al producţiei

medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură cu raportul

dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza costurilor şi

44

cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de activitate cerut de

menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de rentabilitate se poate proiecta

volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului critic pentru

a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă aceasta trebuie introdusă

icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat sau cu profit

programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici profit nici

pierderi

Determinarea cantitativă si reprezentarea grafică a PC la cultura de porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

45

11 Incarcat transportat t 715 1573 0096

22 Adm si deservit ha 130 27121 0165

33 Descarcat t 7150 0 0

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 21667 1325

TOTALTOTAL 259521 1586

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

46

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0178

22 Erbicidat si desrvit ha 130 28451 1422

33 Discuit si preg pat germinativ ha 130 678026 33901

44 Semanat + deservit ha 130 52813 2640

55 Prasit mecani 1 si manual 1 ha 130 1300 65

66 Prasit mecani 2 si manual 2 ha 130 70414 3520

TOTALTOTAL 963279 48161

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu Porumb (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb- fără profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 10000 leit

Productia totală de porumb PT= 1635 t

Suprafata cultivată cu porumb S = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

47

X= (CFha)(Pv-CVt) = 48161 ( 10 - 5891 ) = 11720 tha = 11000720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 11720 tha 10000 leit = 117200 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 117200 leiha = 117248161 leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de 1264510 la preţul de 7

lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei

(8175 kg ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

48

PROFIT

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

49

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 1000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1635000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1635000 200 = 8175 leiha

Productia medie de 8175 kgha la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 48161 + 8175 ) ( 10ndash 5891 )= 201256 tha =

2001256 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 201256 tha 5891 leit = 11855 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 11855 leiha = 60016 leiha

50

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

51

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 259521 259521

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 2218604 2218604

Ch variabile totale CVT lei 963279 963279

Ch variabile t CVt leit 5891 5891

Ch fixe totale CF lei 963279 963279

Ch fixe ha CFha leiha 48161 48161

Profit programat total Pr lei - 1635000

Profit programat ha Prha leiha - 8175

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1100720 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 2001256

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 938 0326

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 101298 74424

Pret de vacircnzare t Pv leit 10000 10000

Suprafata cultivată S ha 200 200

52

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE GRAU

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 261 3132 0001

22 Descarcat t 261 0 0

33 Adm So deservit ha 21 5068 0309

44 Arat 25 cm+grapat ha 21 1470 0899

55 Discuit si perg pat germ ha 21 6391 0390

66 Semanat si deservit sem ha 210 6222 0380

TOTALTOTAL 3241232 1989

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

53

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Administrat si desevit ha 200 5068 2534

22 Transport apa prep sol mii l 63 756 0378

33 Erbicidat si deservit ha 200 168 084

44 Recoltat creale paioase t 588 1568 784

55 Balotat deservit presa t 1512 20353 10176

TOTALTOTAL 43537 21768

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu grau (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - fără profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 600107312 1635 = 367038 leit

Productia medie de grau la punctul critic (X)

54

X= (CFha)(Pv-CVt) =238611 ( 8 - 367038 ) = 0664 tha =

664 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 0664 tha 8000 leit = 5316674 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 238611 leiha+ 5316674 leiha = 5555285

leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

grau icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de grau la preţul de 8 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (8175kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

55

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de graundash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

56

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - cu profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 13080000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =600107312 1635 =

367038 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 7563821 200 = 37819105

leiha

Productia medie de grau la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 238611 + 37819105 ) ( 8000 - 367038 )= 0498

tha = 498 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 04985 tha 8000 leit = 3988 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =238611 leiha+ 3988 leiha = 422611

leiha

57

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de grau ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

58

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de grau

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 3241232 3241232

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1112468 1112468

Ch variabile totale CVT lei 600107312 600107312

Ch variabile t CVt leit 367038 367038

Ch fixe totale CF lei 43537 43537

Ch fixe ha CFha leiha 21768 21768

Profit programat total Pr lei - 7563828

Profit programat ha Prha leiha - 8000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 664 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 498

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 5316674 3988

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 5555285 4226674

Pret de vacircnzare t Pv leit 8000 8000

Suprafata cultivată S ha 200 200

59

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE SOIA

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 195 429 8483

22 Descarcat t 195 0 0

33 Adm Si deservit ha 130 73965 0019

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 2166666 0556

TOTALTOTAL 2283531 9058

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

60

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0275

22 Erbicidat si deservit h 130 284511 2188

33 Discuit si preg Pat germ h 130 834782 6421

44 Semanat + deservit h 130 650 5

55 Recoltat soia t 3 7857 0060

66 Balotat deservit presa t 41 902 0069

TOTALTOTAL 182192 14013

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu soia (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia- fără profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =4091438 505700 = 0008 leit

Productia medie de soia la punctul critic (X)

61

X= (CFha)(Pv-CVt) = 14013 ( 3 - 0008 ) = 4683 tha = 4683

kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt =4683 tha 4091438 leit = 19160204 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+19160204 leiha = 19174217

leiha

Nivelul producţiei de 3890 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

soia icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de soia la preţul de 3 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (3890 kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soiandash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

63

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia - cu profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1517100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 4091438 505700 = 0008

leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1517100000 130 = 11670000

leiha

Productia medie de soia la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 14013 +11670000 ) ( 3 -0008 )= 3900405753

tha = 3900405 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 3900405753 tha 0008 leit = 31203 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+ 31203 leiha = 45216

leiha

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soia ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

65

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de soia

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 2283531 2283531

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1807907 1807907

Ch variabile totale CVT lei 4091438 4091438

Ch variabile t CVt leit 0008 0008

Ch fixe totale CF lei 182192 182192

Ch fixe ha CFha leiha 14013 14013

Profit programat total Pr lei - 1517100000

Profit programat ha Prha leiha - 11670000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 4683 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 3900405753

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 19160204 31203

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 19174213 45216

Pret de vacircnzare t Pv leit 3000 3000

Suprafata cultivată S ha 130 130

CONCLUZII SI RECOMANDARI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape3) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor4) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb

66

Productie principala 9727Productie secundara 12320Grau Productie principala 6289Productia secundara 7100SoiaProductie principala 3890Productie secundara 4100Efectuand eficienta celor trei culturi in urma rezultatelor acestora am observat ca cultura cea mai favorabila este porumbul urmata de cultura grauluiPe viitor cea mai buna cultura atat cantitativa cat si calitativa este cultura porumbului

Porumbul = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

67

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • PF Budianu Florin-Cristian s-a infiintat ca persoana fizica autorizata in luna iulie 2009 si a mai desfasurat activitate in acest domeniu activitate privata trei ani timp in care intr-o fabrica modernizata a fabricat produse lactate iar in ultimul branzeturi astfel a capatat experienta in aceasta activitate avand un atuu in plus pentru a o desfasura in continuare prin proiectul propus activitate fabricarea produselor lactate si branzeturilor intr-o fabrica construita conform standardelor Uniunii Europene in acest domeniu
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
          • Indicatori
          • Volume
            • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
            • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
              • C PREZENTAREA PROIECTULUI
                • C1 Obiectivele proiectului
                  • Indicatori
                  • Volume
                    • C3 Managementul proiectului
                    • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
                    • C6 Graficul estimat al proiectului
                    • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
                      • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                        • D1 Bazele de productie
                        • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D4 Indicatorii financiari
                        • Tabelul 1
                          • Tabelul 3
                            • N Centralizarea datelor
Page 43: Management in Agricultura

d - suprafaţa unui punct de control (mp)i - numărul punctelor de control

ndash se determină apoi numărul de boabe pe ştiuletendash se calculează apoi producţia medie la hectar

Q kgha= kgha

Q kgha - producţia medieNst - număr ştiuleţi la hectarNb - număr mediu de boabe pe ştiuleteMMB - greutatea a 1000 boabe (grame)

CAPITOLUL IVDETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI

CRITIC) PE CULTURI

Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care icircncasările din

valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie deci acel punct al producţiei

medii la care nu se obţine profit dar nu se icircnregistrează nici pierderi

Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc icircntr-o stracircnsă legătură cu raportul

dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate Prin analiza costurilor şi

44

cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de activitate cerut de

menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de rentabilitate se poate proiecta

volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului critic pentru

a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă aceasta trebuie introdusă

icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat sau cu profit

programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici profit nici

pierderi

Determinarea cantitativă si reprezentarea grafică a PC la cultura de porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

45

11 Incarcat transportat t 715 1573 0096

22 Adm si deservit ha 130 27121 0165

33 Descarcat t 7150 0 0

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 21667 1325

TOTALTOTAL 259521 1586

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

46

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0178

22 Erbicidat si desrvit ha 130 28451 1422

33 Discuit si preg pat germinativ ha 130 678026 33901

44 Semanat + deservit ha 130 52813 2640

55 Prasit mecani 1 si manual 1 ha 130 1300 65

66 Prasit mecani 2 si manual 2 ha 130 70414 3520

TOTALTOTAL 963279 48161

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu Porumb (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb- fără profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 10000 leit

Productia totală de porumb PT= 1635 t

Suprafata cultivată cu porumb S = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

47

X= (CFha)(Pv-CVt) = 48161 ( 10 - 5891 ) = 11720 tha = 11000720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 11720 tha 10000 leit = 117200 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 117200 leiha = 117248161 leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de 1264510 la preţul de 7

lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei

(8175 kg ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

48

PROFIT

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

49

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 1000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1635000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1635000 200 = 8175 leiha

Productia medie de 8175 kgha la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 48161 + 8175 ) ( 10ndash 5891 )= 201256 tha =

2001256 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 201256 tha 5891 leit = 11855 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 11855 leiha = 60016 leiha

50

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

51

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 259521 259521

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 2218604 2218604

Ch variabile totale CVT lei 963279 963279

Ch variabile t CVt leit 5891 5891

Ch fixe totale CF lei 963279 963279

Ch fixe ha CFha leiha 48161 48161

Profit programat total Pr lei - 1635000

Profit programat ha Prha leiha - 8175

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1100720 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 2001256

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 938 0326

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 101298 74424

Pret de vacircnzare t Pv leit 10000 10000

Suprafata cultivată S ha 200 200

52

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE GRAU

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 261 3132 0001

22 Descarcat t 261 0 0

33 Adm So deservit ha 21 5068 0309

44 Arat 25 cm+grapat ha 21 1470 0899

55 Discuit si perg pat germ ha 21 6391 0390

66 Semanat si deservit sem ha 210 6222 0380

TOTALTOTAL 3241232 1989

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

53

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Administrat si desevit ha 200 5068 2534

22 Transport apa prep sol mii l 63 756 0378

33 Erbicidat si deservit ha 200 168 084

44 Recoltat creale paioase t 588 1568 784

55 Balotat deservit presa t 1512 20353 10176

TOTALTOTAL 43537 21768

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu grau (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - fără profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 600107312 1635 = 367038 leit

Productia medie de grau la punctul critic (X)

54

X= (CFha)(Pv-CVt) =238611 ( 8 - 367038 ) = 0664 tha =

664 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 0664 tha 8000 leit = 5316674 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 238611 leiha+ 5316674 leiha = 5555285

leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

grau icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de grau la preţul de 8 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (8175kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

55

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de graundash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

56

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - cu profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 13080000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =600107312 1635 =

367038 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 7563821 200 = 37819105

leiha

Productia medie de grau la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 238611 + 37819105 ) ( 8000 - 367038 )= 0498

tha = 498 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 04985 tha 8000 leit = 3988 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =238611 leiha+ 3988 leiha = 422611

leiha

57

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de grau ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

58

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de grau

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 3241232 3241232

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1112468 1112468

Ch variabile totale CVT lei 600107312 600107312

Ch variabile t CVt leit 367038 367038

Ch fixe totale CF lei 43537 43537

Ch fixe ha CFha leiha 21768 21768

Profit programat total Pr lei - 7563828

Profit programat ha Prha leiha - 8000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 664 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 498

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 5316674 3988

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 5555285 4226674

Pret de vacircnzare t Pv leit 8000 8000

Suprafata cultivată S ha 200 200

59

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE SOIA

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 195 429 8483

22 Descarcat t 195 0 0

33 Adm Si deservit ha 130 73965 0019

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 2166666 0556

TOTALTOTAL 2283531 9058

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

60

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0275

22 Erbicidat si deservit h 130 284511 2188

33 Discuit si preg Pat germ h 130 834782 6421

44 Semanat + deservit h 130 650 5

55 Recoltat soia t 3 7857 0060

66 Balotat deservit presa t 41 902 0069

TOTALTOTAL 182192 14013

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu soia (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia- fără profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =4091438 505700 = 0008 leit

Productia medie de soia la punctul critic (X)

61

X= (CFha)(Pv-CVt) = 14013 ( 3 - 0008 ) = 4683 tha = 4683

kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt =4683 tha 4091438 leit = 19160204 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+19160204 leiha = 19174217

leiha

Nivelul producţiei de 3890 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

soia icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de soia la preţul de 3 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (3890 kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soiandash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

63

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia - cu profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1517100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 4091438 505700 = 0008

leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1517100000 130 = 11670000

leiha

Productia medie de soia la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 14013 +11670000 ) ( 3 -0008 )= 3900405753

tha = 3900405 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 3900405753 tha 0008 leit = 31203 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+ 31203 leiha = 45216

leiha

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soia ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

65

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de soia

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 2283531 2283531

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1807907 1807907

Ch variabile totale CVT lei 4091438 4091438

Ch variabile t CVt leit 0008 0008

Ch fixe totale CF lei 182192 182192

Ch fixe ha CFha leiha 14013 14013

Profit programat total Pr lei - 1517100000

Profit programat ha Prha leiha - 11670000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 4683 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 3900405753

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 19160204 31203

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 19174213 45216

Pret de vacircnzare t Pv leit 3000 3000

Suprafata cultivată S ha 130 130

CONCLUZII SI RECOMANDARI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape3) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor4) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb

66

Productie principala 9727Productie secundara 12320Grau Productie principala 6289Productia secundara 7100SoiaProductie principala 3890Productie secundara 4100Efectuand eficienta celor trei culturi in urma rezultatelor acestora am observat ca cultura cea mai favorabila este porumbul urmata de cultura grauluiPe viitor cea mai buna cultura atat cantitativa cat si calitativa este cultura porumbului

Porumbul = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

67

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • PF Budianu Florin-Cristian s-a infiintat ca persoana fizica autorizata in luna iulie 2009 si a mai desfasurat activitate in acest domeniu activitate privata trei ani timp in care intr-o fabrica modernizata a fabricat produse lactate iar in ultimul branzeturi astfel a capatat experienta in aceasta activitate avand un atuu in plus pentru a o desfasura in continuare prin proiectul propus activitate fabricarea produselor lactate si branzeturilor intr-o fabrica construita conform standardelor Uniunii Europene in acest domeniu
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
          • Indicatori
          • Volume
            • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
            • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
              • C PREZENTAREA PROIECTULUI
                • C1 Obiectivele proiectului
                  • Indicatori
                  • Volume
                    • C3 Managementul proiectului
                    • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
                    • C6 Graficul estimat al proiectului
                    • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
                      • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                        • D1 Bazele de productie
                        • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D4 Indicatorii financiari
                        • Tabelul 1
                          • Tabelul 3
                            • N Centralizarea datelor
Page 44: Management in Agricultura

cheltuielilor de exploatare icircntreprinzătorul poate calcula nivelul minim de activitate cerut de

menţinerea icircn stare de funcţionare a firmei Cunoscacircnd pragul de rentabilitate se poate proiecta

volumul de vacircnzări icircn vederea obţinerii profitului scontat

De asemenea creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului critic pentru

a ajuta icircn evaluarea cacircştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi icircn consecinţă aceasta trebuie introdusă

icircn planul de afaceri

Punctul critic se poate determina icircn două moduri şi anume fără profit programat sau cu profit

programat

Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie simplă

y = yי

y = Pvx

yי = Cvx + CF

Pvx = Cvx + CF

x(Pv ndash Cv) = CF

icircn care

y ndash veniturile din valorificarea producţiei (mii lei)

yי - cheltuielile totale icircnregistrate (mii lei)

Pv ndash preţul de vacircnzare unitar

x ndash producţia medie sau volumul vacircnzărilor (unităţi fizice)

Cv ndash cheltuieli variabile unitare

CF ndash costuri fixe totale

De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se icircnregistrează nici profit nici

pierderi

Determinarea cantitativă si reprezentarea grafică a PC la cultura de porumb

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

45

11 Incarcat transportat t 715 1573 0096

22 Adm si deservit ha 130 27121 0165

33 Descarcat t 7150 0 0

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 21667 1325

TOTALTOTAL 259521 1586

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

46

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0178

22 Erbicidat si desrvit ha 130 28451 1422

33 Discuit si preg pat germinativ ha 130 678026 33901

44 Semanat + deservit ha 130 52813 2640

55 Prasit mecani 1 si manual 1 ha 130 1300 65

66 Prasit mecani 2 si manual 2 ha 130 70414 3520

TOTALTOTAL 963279 48161

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu Porumb (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb- fără profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 10000 leit

Productia totală de porumb PT= 1635 t

Suprafata cultivată cu porumb S = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

47

X= (CFha)(Pv-CVt) = 48161 ( 10 - 5891 ) = 11720 tha = 11000720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 11720 tha 10000 leit = 117200 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 117200 leiha = 117248161 leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de 1264510 la preţul de 7

lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei

(8175 kg ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

48

PROFIT

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

49

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 1000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1635000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1635000 200 = 8175 leiha

Productia medie de 8175 kgha la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 48161 + 8175 ) ( 10ndash 5891 )= 201256 tha =

2001256 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 201256 tha 5891 leit = 11855 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 11855 leiha = 60016 leiha

50

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

51

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 259521 259521

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 2218604 2218604

Ch variabile totale CVT lei 963279 963279

Ch variabile t CVt leit 5891 5891

Ch fixe totale CF lei 963279 963279

Ch fixe ha CFha leiha 48161 48161

Profit programat total Pr lei - 1635000

Profit programat ha Prha leiha - 8175

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1100720 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 2001256

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 938 0326

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 101298 74424

Pret de vacircnzare t Pv leit 10000 10000

Suprafata cultivată S ha 200 200

52

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE GRAU

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 261 3132 0001

22 Descarcat t 261 0 0

33 Adm So deservit ha 21 5068 0309

44 Arat 25 cm+grapat ha 21 1470 0899

55 Discuit si perg pat germ ha 21 6391 0390

66 Semanat si deservit sem ha 210 6222 0380

TOTALTOTAL 3241232 1989

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

53

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Administrat si desevit ha 200 5068 2534

22 Transport apa prep sol mii l 63 756 0378

33 Erbicidat si deservit ha 200 168 084

44 Recoltat creale paioase t 588 1568 784

55 Balotat deservit presa t 1512 20353 10176

TOTALTOTAL 43537 21768

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu grau (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - fără profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 600107312 1635 = 367038 leit

Productia medie de grau la punctul critic (X)

54

X= (CFha)(Pv-CVt) =238611 ( 8 - 367038 ) = 0664 tha =

664 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 0664 tha 8000 leit = 5316674 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 238611 leiha+ 5316674 leiha = 5555285

leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

grau icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de grau la preţul de 8 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (8175kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

55

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de graundash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

56

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - cu profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 13080000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =600107312 1635 =

367038 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 7563821 200 = 37819105

leiha

Productia medie de grau la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 238611 + 37819105 ) ( 8000 - 367038 )= 0498

tha = 498 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 04985 tha 8000 leit = 3988 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =238611 leiha+ 3988 leiha = 422611

leiha

57

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de grau ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

58

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de grau

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 3241232 3241232

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1112468 1112468

Ch variabile totale CVT lei 600107312 600107312

Ch variabile t CVt leit 367038 367038

Ch fixe totale CF lei 43537 43537

Ch fixe ha CFha leiha 21768 21768

Profit programat total Pr lei - 7563828

Profit programat ha Prha leiha - 8000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 664 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 498

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 5316674 3988

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 5555285 4226674

Pret de vacircnzare t Pv leit 8000 8000

Suprafata cultivată S ha 200 200

59

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE SOIA

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 195 429 8483

22 Descarcat t 195 0 0

33 Adm Si deservit ha 130 73965 0019

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 2166666 0556

TOTALTOTAL 2283531 9058

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

60

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0275

22 Erbicidat si deservit h 130 284511 2188

33 Discuit si preg Pat germ h 130 834782 6421

44 Semanat + deservit h 130 650 5

55 Recoltat soia t 3 7857 0060

66 Balotat deservit presa t 41 902 0069

TOTALTOTAL 182192 14013

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu soia (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia- fără profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =4091438 505700 = 0008 leit

Productia medie de soia la punctul critic (X)

61

X= (CFha)(Pv-CVt) = 14013 ( 3 - 0008 ) = 4683 tha = 4683

kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt =4683 tha 4091438 leit = 19160204 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+19160204 leiha = 19174217

leiha

Nivelul producţiei de 3890 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

soia icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de soia la preţul de 3 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (3890 kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soiandash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

63

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia - cu profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1517100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 4091438 505700 = 0008

leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1517100000 130 = 11670000

leiha

Productia medie de soia la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 14013 +11670000 ) ( 3 -0008 )= 3900405753

tha = 3900405 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 3900405753 tha 0008 leit = 31203 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+ 31203 leiha = 45216

leiha

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soia ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

65

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de soia

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 2283531 2283531

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1807907 1807907

Ch variabile totale CVT lei 4091438 4091438

Ch variabile t CVt leit 0008 0008

Ch fixe totale CF lei 182192 182192

Ch fixe ha CFha leiha 14013 14013

Profit programat total Pr lei - 1517100000

Profit programat ha Prha leiha - 11670000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 4683 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 3900405753

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 19160204 31203

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 19174213 45216

Pret de vacircnzare t Pv leit 3000 3000

Suprafata cultivată S ha 130 130

CONCLUZII SI RECOMANDARI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape3) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor4) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb

66

Productie principala 9727Productie secundara 12320Grau Productie principala 6289Productia secundara 7100SoiaProductie principala 3890Productie secundara 4100Efectuand eficienta celor trei culturi in urma rezultatelor acestora am observat ca cultura cea mai favorabila este porumbul urmata de cultura grauluiPe viitor cea mai buna cultura atat cantitativa cat si calitativa este cultura porumbului

Porumbul = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

67

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • PF Budianu Florin-Cristian s-a infiintat ca persoana fizica autorizata in luna iulie 2009 si a mai desfasurat activitate in acest domeniu activitate privata trei ani timp in care intr-o fabrica modernizata a fabricat produse lactate iar in ultimul branzeturi astfel a capatat experienta in aceasta activitate avand un atuu in plus pentru a o desfasura in continuare prin proiectul propus activitate fabricarea produselor lactate si branzeturilor intr-o fabrica construita conform standardelor Uniunii Europene in acest domeniu
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
          • Indicatori
          • Volume
            • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
            • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
              • C PREZENTAREA PROIECTULUI
                • C1 Obiectivele proiectului
                  • Indicatori
                  • Volume
                    • C3 Managementul proiectului
                    • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
                    • C6 Graficul estimat al proiectului
                    • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
                      • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                        • D1 Bazele de productie
                        • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D4 Indicatorii financiari
                        • Tabelul 1
                          • Tabelul 3
                            • N Centralizarea datelor
Page 45: Management in Agricultura

11 Incarcat transportat t 715 1573 0096

22 Adm si deservit ha 130 27121 0165

33 Descarcat t 7150 0 0

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 21667 1325

TOTALTOTAL 259521 1586

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

46

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0178

22 Erbicidat si desrvit ha 130 28451 1422

33 Discuit si preg pat germinativ ha 130 678026 33901

44 Semanat + deservit ha 130 52813 2640

55 Prasit mecani 1 si manual 1 ha 130 1300 65

66 Prasit mecani 2 si manual 2 ha 130 70414 3520

TOTALTOTAL 963279 48161

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu Porumb (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb- fără profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 10000 leit

Productia totală de porumb PT= 1635 t

Suprafata cultivată cu porumb S = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

47

X= (CFha)(Pv-CVt) = 48161 ( 10 - 5891 ) = 11720 tha = 11000720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 11720 tha 10000 leit = 117200 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 117200 leiha = 117248161 leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de 1264510 la preţul de 7

lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei

(8175 kg ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

48

PROFIT

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

49

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 1000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1635000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1635000 200 = 8175 leiha

Productia medie de 8175 kgha la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 48161 + 8175 ) ( 10ndash 5891 )= 201256 tha =

2001256 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 201256 tha 5891 leit = 11855 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 11855 leiha = 60016 leiha

50

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

51

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 259521 259521

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 2218604 2218604

Ch variabile totale CVT lei 963279 963279

Ch variabile t CVt leit 5891 5891

Ch fixe totale CF lei 963279 963279

Ch fixe ha CFha leiha 48161 48161

Profit programat total Pr lei - 1635000

Profit programat ha Prha leiha - 8175

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1100720 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 2001256

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 938 0326

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 101298 74424

Pret de vacircnzare t Pv leit 10000 10000

Suprafata cultivată S ha 200 200

52

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE GRAU

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 261 3132 0001

22 Descarcat t 261 0 0

33 Adm So deservit ha 21 5068 0309

44 Arat 25 cm+grapat ha 21 1470 0899

55 Discuit si perg pat germ ha 21 6391 0390

66 Semanat si deservit sem ha 210 6222 0380

TOTALTOTAL 3241232 1989

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

53

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Administrat si desevit ha 200 5068 2534

22 Transport apa prep sol mii l 63 756 0378

33 Erbicidat si deservit ha 200 168 084

44 Recoltat creale paioase t 588 1568 784

55 Balotat deservit presa t 1512 20353 10176

TOTALTOTAL 43537 21768

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu grau (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - fără profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 600107312 1635 = 367038 leit

Productia medie de grau la punctul critic (X)

54

X= (CFha)(Pv-CVt) =238611 ( 8 - 367038 ) = 0664 tha =

664 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 0664 tha 8000 leit = 5316674 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 238611 leiha+ 5316674 leiha = 5555285

leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

grau icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de grau la preţul de 8 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (8175kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

55

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de graundash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

56

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - cu profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 13080000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =600107312 1635 =

367038 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 7563821 200 = 37819105

leiha

Productia medie de grau la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 238611 + 37819105 ) ( 8000 - 367038 )= 0498

tha = 498 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 04985 tha 8000 leit = 3988 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =238611 leiha+ 3988 leiha = 422611

leiha

57

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de grau ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

58

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de grau

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 3241232 3241232

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1112468 1112468

Ch variabile totale CVT lei 600107312 600107312

Ch variabile t CVt leit 367038 367038

Ch fixe totale CF lei 43537 43537

Ch fixe ha CFha leiha 21768 21768

Profit programat total Pr lei - 7563828

Profit programat ha Prha leiha - 8000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 664 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 498

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 5316674 3988

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 5555285 4226674

Pret de vacircnzare t Pv leit 8000 8000

Suprafata cultivată S ha 200 200

59

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE SOIA

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 195 429 8483

22 Descarcat t 195 0 0

33 Adm Si deservit ha 130 73965 0019

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 2166666 0556

TOTALTOTAL 2283531 9058

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

60

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0275

22 Erbicidat si deservit h 130 284511 2188

33 Discuit si preg Pat germ h 130 834782 6421

44 Semanat + deservit h 130 650 5

55 Recoltat soia t 3 7857 0060

66 Balotat deservit presa t 41 902 0069

TOTALTOTAL 182192 14013

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu soia (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia- fără profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =4091438 505700 = 0008 leit

Productia medie de soia la punctul critic (X)

61

X= (CFha)(Pv-CVt) = 14013 ( 3 - 0008 ) = 4683 tha = 4683

kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt =4683 tha 4091438 leit = 19160204 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+19160204 leiha = 19174217

leiha

Nivelul producţiei de 3890 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

soia icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de soia la preţul de 3 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (3890 kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soiandash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

63

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia - cu profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1517100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 4091438 505700 = 0008

leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1517100000 130 = 11670000

leiha

Productia medie de soia la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 14013 +11670000 ) ( 3 -0008 )= 3900405753

tha = 3900405 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 3900405753 tha 0008 leit = 31203 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+ 31203 leiha = 45216

leiha

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soia ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

65

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de soia

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 2283531 2283531

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1807907 1807907

Ch variabile totale CVT lei 4091438 4091438

Ch variabile t CVt leit 0008 0008

Ch fixe totale CF lei 182192 182192

Ch fixe ha CFha leiha 14013 14013

Profit programat total Pr lei - 1517100000

Profit programat ha Prha leiha - 11670000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 4683 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 3900405753

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 19160204 31203

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 19174213 45216

Pret de vacircnzare t Pv leit 3000 3000

Suprafata cultivată S ha 130 130

CONCLUZII SI RECOMANDARI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape3) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor4) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb

66

Productie principala 9727Productie secundara 12320Grau Productie principala 6289Productia secundara 7100SoiaProductie principala 3890Productie secundara 4100Efectuand eficienta celor trei culturi in urma rezultatelor acestora am observat ca cultura cea mai favorabila este porumbul urmata de cultura grauluiPe viitor cea mai buna cultura atat cantitativa cat si calitativa este cultura porumbului

Porumbul = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

67

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • PF Budianu Florin-Cristian s-a infiintat ca persoana fizica autorizata in luna iulie 2009 si a mai desfasurat activitate in acest domeniu activitate privata trei ani timp in care intr-o fabrica modernizata a fabricat produse lactate iar in ultimul branzeturi astfel a capatat experienta in aceasta activitate avand un atuu in plus pentru a o desfasura in continuare prin proiectul propus activitate fabricarea produselor lactate si branzeturilor intr-o fabrica construita conform standardelor Uniunii Europene in acest domeniu
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
          • Indicatori
          • Volume
            • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
            • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
              • C PREZENTAREA PROIECTULUI
                • C1 Obiectivele proiectului
                  • Indicatori
                  • Volume
                    • C3 Managementul proiectului
                    • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
                    • C6 Graficul estimat al proiectului
                    • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
                      • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                        • D1 Bazele de productie
                        • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D4 Indicatorii financiari
                        • Tabelul 1
                          • Tabelul 3
                            • N Centralizarea datelor
Page 46: Management in Agricultura

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0178

22 Erbicidat si desrvit ha 130 28451 1422

33 Discuit si preg pat germinativ ha 130 678026 33901

44 Semanat + deservit ha 130 52813 2640

55 Prasit mecani 1 si manual 1 ha 130 1300 65

66 Prasit mecani 2 si manual 2 ha 130 70414 3520

TOTALTOTAL 963279 48161

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu Porumb (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb- fără profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 10000 leit

Productia totală de porumb PT= 1635 t

Suprafata cultivată cu porumb S = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Productia medie de porumb la punctul critic (X)

47

X= (CFha)(Pv-CVt) = 48161 ( 10 - 5891 ) = 11720 tha = 11000720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 11720 tha 10000 leit = 117200 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 117200 leiha = 117248161 leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de 1264510 la preţul de 7

lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei

(8175 kg ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

48

PROFIT

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

49

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 1000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1635000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1635000 200 = 8175 leiha

Productia medie de 8175 kgha la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 48161 + 8175 ) ( 10ndash 5891 )= 201256 tha =

2001256 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 201256 tha 5891 leit = 11855 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 11855 leiha = 60016 leiha

50

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

51

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 259521 259521

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 2218604 2218604

Ch variabile totale CVT lei 963279 963279

Ch variabile t CVt leit 5891 5891

Ch fixe totale CF lei 963279 963279

Ch fixe ha CFha leiha 48161 48161

Profit programat total Pr lei - 1635000

Profit programat ha Prha leiha - 8175

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1100720 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 2001256

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 938 0326

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 101298 74424

Pret de vacircnzare t Pv leit 10000 10000

Suprafata cultivată S ha 200 200

52

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE GRAU

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 261 3132 0001

22 Descarcat t 261 0 0

33 Adm So deservit ha 21 5068 0309

44 Arat 25 cm+grapat ha 21 1470 0899

55 Discuit si perg pat germ ha 21 6391 0390

66 Semanat si deservit sem ha 210 6222 0380

TOTALTOTAL 3241232 1989

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

53

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Administrat si desevit ha 200 5068 2534

22 Transport apa prep sol mii l 63 756 0378

33 Erbicidat si deservit ha 200 168 084

44 Recoltat creale paioase t 588 1568 784

55 Balotat deservit presa t 1512 20353 10176

TOTALTOTAL 43537 21768

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu grau (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - fără profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 600107312 1635 = 367038 leit

Productia medie de grau la punctul critic (X)

54

X= (CFha)(Pv-CVt) =238611 ( 8 - 367038 ) = 0664 tha =

664 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 0664 tha 8000 leit = 5316674 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 238611 leiha+ 5316674 leiha = 5555285

leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

grau icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de grau la preţul de 8 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (8175kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

55

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de graundash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

56

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - cu profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 13080000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =600107312 1635 =

367038 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 7563821 200 = 37819105

leiha

Productia medie de grau la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 238611 + 37819105 ) ( 8000 - 367038 )= 0498

tha = 498 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 04985 tha 8000 leit = 3988 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =238611 leiha+ 3988 leiha = 422611

leiha

57

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de grau ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

58

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de grau

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 3241232 3241232

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1112468 1112468

Ch variabile totale CVT lei 600107312 600107312

Ch variabile t CVt leit 367038 367038

Ch fixe totale CF lei 43537 43537

Ch fixe ha CFha leiha 21768 21768

Profit programat total Pr lei - 7563828

Profit programat ha Prha leiha - 8000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 664 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 498

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 5316674 3988

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 5555285 4226674

Pret de vacircnzare t Pv leit 8000 8000

Suprafata cultivată S ha 200 200

59

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE SOIA

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 195 429 8483

22 Descarcat t 195 0 0

33 Adm Si deservit ha 130 73965 0019

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 2166666 0556

TOTALTOTAL 2283531 9058

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

60

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0275

22 Erbicidat si deservit h 130 284511 2188

33 Discuit si preg Pat germ h 130 834782 6421

44 Semanat + deservit h 130 650 5

55 Recoltat soia t 3 7857 0060

66 Balotat deservit presa t 41 902 0069

TOTALTOTAL 182192 14013

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu soia (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia- fără profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =4091438 505700 = 0008 leit

Productia medie de soia la punctul critic (X)

61

X= (CFha)(Pv-CVt) = 14013 ( 3 - 0008 ) = 4683 tha = 4683

kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt =4683 tha 4091438 leit = 19160204 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+19160204 leiha = 19174217

leiha

Nivelul producţiei de 3890 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

soia icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de soia la preţul de 3 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (3890 kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soiandash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

63

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia - cu profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1517100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 4091438 505700 = 0008

leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1517100000 130 = 11670000

leiha

Productia medie de soia la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 14013 +11670000 ) ( 3 -0008 )= 3900405753

tha = 3900405 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 3900405753 tha 0008 leit = 31203 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+ 31203 leiha = 45216

leiha

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soia ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

65

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de soia

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 2283531 2283531

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1807907 1807907

Ch variabile totale CVT lei 4091438 4091438

Ch variabile t CVt leit 0008 0008

Ch fixe totale CF lei 182192 182192

Ch fixe ha CFha leiha 14013 14013

Profit programat total Pr lei - 1517100000

Profit programat ha Prha leiha - 11670000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 4683 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 3900405753

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 19160204 31203

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 19174213 45216

Pret de vacircnzare t Pv leit 3000 3000

Suprafata cultivată S ha 130 130

CONCLUZII SI RECOMANDARI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape3) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor4) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb

66

Productie principala 9727Productie secundara 12320Grau Productie principala 6289Productia secundara 7100SoiaProductie principala 3890Productie secundara 4100Efectuand eficienta celor trei culturi in urma rezultatelor acestora am observat ca cultura cea mai favorabila este porumbul urmata de cultura grauluiPe viitor cea mai buna cultura atat cantitativa cat si calitativa este cultura porumbului

Porumbul = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

67

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • PF Budianu Florin-Cristian s-a infiintat ca persoana fizica autorizata in luna iulie 2009 si a mai desfasurat activitate in acest domeniu activitate privata trei ani timp in care intr-o fabrica modernizata a fabricat produse lactate iar in ultimul branzeturi astfel a capatat experienta in aceasta activitate avand un atuu in plus pentru a o desfasura in continuare prin proiectul propus activitate fabricarea produselor lactate si branzeturilor intr-o fabrica construita conform standardelor Uniunii Europene in acest domeniu
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
          • Indicatori
          • Volume
            • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
            • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
              • C PREZENTAREA PROIECTULUI
                • C1 Obiectivele proiectului
                  • Indicatori
                  • Volume
                    • C3 Managementul proiectului
                    • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
                    • C6 Graficul estimat al proiectului
                    • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
                      • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                        • D1 Bazele de productie
                        • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D4 Indicatorii financiari
                        • Tabelul 1
                          • Tabelul 3
                            • N Centralizarea datelor
Page 47: Management in Agricultura

X= (CFha)(Pv-CVt) = 48161 ( 10 - 5891 ) = 11720 tha = 11000720 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 11720 tha 10000 leit = 117200 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 117200 leiha = 117248161 leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

porumb icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de 1264510 la preţul de 7

lei kg asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei

(8175 kg ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

48

PROFIT

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

49

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 1000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1635000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1635000 200 = 8175 leiha

Productia medie de 8175 kgha la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 48161 + 8175 ) ( 10ndash 5891 )= 201256 tha =

2001256 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 201256 tha 5891 leit = 11855 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 11855 leiha = 60016 leiha

50

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

51

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 259521 259521

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 2218604 2218604

Ch variabile totale CVT lei 963279 963279

Ch variabile t CVt leit 5891 5891

Ch fixe totale CF lei 963279 963279

Ch fixe ha CFha leiha 48161 48161

Profit programat total Pr lei - 1635000

Profit programat ha Prha leiha - 8175

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1100720 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 2001256

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 938 0326

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 101298 74424

Pret de vacircnzare t Pv leit 10000 10000

Suprafata cultivată S ha 200 200

52

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE GRAU

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 261 3132 0001

22 Descarcat t 261 0 0

33 Adm So deservit ha 21 5068 0309

44 Arat 25 cm+grapat ha 21 1470 0899

55 Discuit si perg pat germ ha 21 6391 0390

66 Semanat si deservit sem ha 210 6222 0380

TOTALTOTAL 3241232 1989

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

53

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Administrat si desevit ha 200 5068 2534

22 Transport apa prep sol mii l 63 756 0378

33 Erbicidat si deservit ha 200 168 084

44 Recoltat creale paioase t 588 1568 784

55 Balotat deservit presa t 1512 20353 10176

TOTALTOTAL 43537 21768

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu grau (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - fără profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 600107312 1635 = 367038 leit

Productia medie de grau la punctul critic (X)

54

X= (CFha)(Pv-CVt) =238611 ( 8 - 367038 ) = 0664 tha =

664 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 0664 tha 8000 leit = 5316674 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 238611 leiha+ 5316674 leiha = 5555285

leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

grau icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de grau la preţul de 8 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (8175kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

55

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de graundash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

56

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - cu profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 13080000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =600107312 1635 =

367038 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 7563821 200 = 37819105

leiha

Productia medie de grau la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 238611 + 37819105 ) ( 8000 - 367038 )= 0498

tha = 498 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 04985 tha 8000 leit = 3988 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =238611 leiha+ 3988 leiha = 422611

leiha

57

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de grau ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

58

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de grau

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 3241232 3241232

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1112468 1112468

Ch variabile totale CVT lei 600107312 600107312

Ch variabile t CVt leit 367038 367038

Ch fixe totale CF lei 43537 43537

Ch fixe ha CFha leiha 21768 21768

Profit programat total Pr lei - 7563828

Profit programat ha Prha leiha - 8000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 664 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 498

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 5316674 3988

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 5555285 4226674

Pret de vacircnzare t Pv leit 8000 8000

Suprafata cultivată S ha 200 200

59

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE SOIA

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 195 429 8483

22 Descarcat t 195 0 0

33 Adm Si deservit ha 130 73965 0019

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 2166666 0556

TOTALTOTAL 2283531 9058

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

60

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0275

22 Erbicidat si deservit h 130 284511 2188

33 Discuit si preg Pat germ h 130 834782 6421

44 Semanat + deservit h 130 650 5

55 Recoltat soia t 3 7857 0060

66 Balotat deservit presa t 41 902 0069

TOTALTOTAL 182192 14013

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu soia (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia- fără profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =4091438 505700 = 0008 leit

Productia medie de soia la punctul critic (X)

61

X= (CFha)(Pv-CVt) = 14013 ( 3 - 0008 ) = 4683 tha = 4683

kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt =4683 tha 4091438 leit = 19160204 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+19160204 leiha = 19174217

leiha

Nivelul producţiei de 3890 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

soia icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de soia la preţul de 3 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (3890 kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soiandash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

63

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia - cu profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1517100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 4091438 505700 = 0008

leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1517100000 130 = 11670000

leiha

Productia medie de soia la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 14013 +11670000 ) ( 3 -0008 )= 3900405753

tha = 3900405 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 3900405753 tha 0008 leit = 31203 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+ 31203 leiha = 45216

leiha

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soia ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

65

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de soia

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 2283531 2283531

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1807907 1807907

Ch variabile totale CVT lei 4091438 4091438

Ch variabile t CVt leit 0008 0008

Ch fixe totale CF lei 182192 182192

Ch fixe ha CFha leiha 14013 14013

Profit programat total Pr lei - 1517100000

Profit programat ha Prha leiha - 11670000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 4683 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 3900405753

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 19160204 31203

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 19174213 45216

Pret de vacircnzare t Pv leit 3000 3000

Suprafata cultivată S ha 130 130

CONCLUZII SI RECOMANDARI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape3) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor4) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb

66

Productie principala 9727Productie secundara 12320Grau Productie principala 6289Productia secundara 7100SoiaProductie principala 3890Productie secundara 4100Efectuand eficienta celor trei culturi in urma rezultatelor acestora am observat ca cultura cea mai favorabila este porumbul urmata de cultura grauluiPe viitor cea mai buna cultura atat cantitativa cat si calitativa este cultura porumbului

Porumbul = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

67

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • PF Budianu Florin-Cristian s-a infiintat ca persoana fizica autorizata in luna iulie 2009 si a mai desfasurat activitate in acest domeniu activitate privata trei ani timp in care intr-o fabrica modernizata a fabricat produse lactate iar in ultimul branzeturi astfel a capatat experienta in aceasta activitate avand un atuu in plus pentru a o desfasura in continuare prin proiectul propus activitate fabricarea produselor lactate si branzeturilor intr-o fabrica construita conform standardelor Uniunii Europene in acest domeniu
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
          • Indicatori
          • Volume
            • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
            • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
              • C PREZENTAREA PROIECTULUI
                • C1 Obiectivele proiectului
                  • Indicatori
                  • Volume
                    • C3 Managementul proiectului
                    • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
                    • C6 Graficul estimat al proiectului
                    • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
                      • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                        • D1 Bazele de productie
                        • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D4 Indicatorii financiari
                        • Tabelul 1
                          • Tabelul 3
                            • N Centralizarea datelor
Page 48: Management in Agricultura

PROFIT

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCȚIA MEDIE

49

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 1000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1635000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1635000 200 = 8175 leiha

Productia medie de 8175 kgha la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 48161 + 8175 ) ( 10ndash 5891 )= 201256 tha =

2001256 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 201256 tha 5891 leit = 11855 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 11855 leiha = 60016 leiha

50

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

51

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 259521 259521

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 2218604 2218604

Ch variabile totale CVT lei 963279 963279

Ch variabile t CVt leit 5891 5891

Ch fixe totale CF lei 963279 963279

Ch fixe ha CFha leiha 48161 48161

Profit programat total Pr lei - 1635000

Profit programat ha Prha leiha - 8175

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1100720 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 2001256

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 938 0326

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 101298 74424

Pret de vacircnzare t Pv leit 10000 10000

Suprafata cultivată S ha 200 200

52

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE GRAU

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 261 3132 0001

22 Descarcat t 261 0 0

33 Adm So deservit ha 21 5068 0309

44 Arat 25 cm+grapat ha 21 1470 0899

55 Discuit si perg pat germ ha 21 6391 0390

66 Semanat si deservit sem ha 210 6222 0380

TOTALTOTAL 3241232 1989

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

53

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Administrat si desevit ha 200 5068 2534

22 Transport apa prep sol mii l 63 756 0378

33 Erbicidat si deservit ha 200 168 084

44 Recoltat creale paioase t 588 1568 784

55 Balotat deservit presa t 1512 20353 10176

TOTALTOTAL 43537 21768

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu grau (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - fără profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 600107312 1635 = 367038 leit

Productia medie de grau la punctul critic (X)

54

X= (CFha)(Pv-CVt) =238611 ( 8 - 367038 ) = 0664 tha =

664 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 0664 tha 8000 leit = 5316674 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 238611 leiha+ 5316674 leiha = 5555285

leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

grau icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de grau la preţul de 8 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (8175kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

55

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de graundash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

56

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - cu profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 13080000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =600107312 1635 =

367038 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 7563821 200 = 37819105

leiha

Productia medie de grau la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 238611 + 37819105 ) ( 8000 - 367038 )= 0498

tha = 498 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 04985 tha 8000 leit = 3988 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =238611 leiha+ 3988 leiha = 422611

leiha

57

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de grau ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

58

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de grau

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 3241232 3241232

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1112468 1112468

Ch variabile totale CVT lei 600107312 600107312

Ch variabile t CVt leit 367038 367038

Ch fixe totale CF lei 43537 43537

Ch fixe ha CFha leiha 21768 21768

Profit programat total Pr lei - 7563828

Profit programat ha Prha leiha - 8000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 664 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 498

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 5316674 3988

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 5555285 4226674

Pret de vacircnzare t Pv leit 8000 8000

Suprafata cultivată S ha 200 200

59

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE SOIA

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 195 429 8483

22 Descarcat t 195 0 0

33 Adm Si deservit ha 130 73965 0019

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 2166666 0556

TOTALTOTAL 2283531 9058

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

60

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0275

22 Erbicidat si deservit h 130 284511 2188

33 Discuit si preg Pat germ h 130 834782 6421

44 Semanat + deservit h 130 650 5

55 Recoltat soia t 3 7857 0060

66 Balotat deservit presa t 41 902 0069

TOTALTOTAL 182192 14013

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu soia (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia- fără profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =4091438 505700 = 0008 leit

Productia medie de soia la punctul critic (X)

61

X= (CFha)(Pv-CVt) = 14013 ( 3 - 0008 ) = 4683 tha = 4683

kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt =4683 tha 4091438 leit = 19160204 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+19160204 leiha = 19174217

leiha

Nivelul producţiei de 3890 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

soia icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de soia la preţul de 3 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (3890 kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soiandash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

63

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia - cu profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1517100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 4091438 505700 = 0008

leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1517100000 130 = 11670000

leiha

Productia medie de soia la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 14013 +11670000 ) ( 3 -0008 )= 3900405753

tha = 3900405 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 3900405753 tha 0008 leit = 31203 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+ 31203 leiha = 45216

leiha

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soia ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

65

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de soia

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 2283531 2283531

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1807907 1807907

Ch variabile totale CVT lei 4091438 4091438

Ch variabile t CVt leit 0008 0008

Ch fixe totale CF lei 182192 182192

Ch fixe ha CFha leiha 14013 14013

Profit programat total Pr lei - 1517100000

Profit programat ha Prha leiha - 11670000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 4683 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 3900405753

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 19160204 31203

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 19174213 45216

Pret de vacircnzare t Pv leit 3000 3000

Suprafata cultivată S ha 130 130

CONCLUZII SI RECOMANDARI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape3) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor4) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb

66

Productie principala 9727Productie secundara 12320Grau Productie principala 6289Productia secundara 7100SoiaProductie principala 3890Productie secundara 4100Efectuand eficienta celor trei culturi in urma rezultatelor acestora am observat ca cultura cea mai favorabila este porumbul urmata de cultura grauluiPe viitor cea mai buna cultura atat cantitativa cat si calitativa este cultura porumbului

Porumbul = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

67

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • PF Budianu Florin-Cristian s-a infiintat ca persoana fizica autorizata in luna iulie 2009 si a mai desfasurat activitate in acest domeniu activitate privata trei ani timp in care intr-o fabrica modernizata a fabricat produse lactate iar in ultimul branzeturi astfel a capatat experienta in aceasta activitate avand un atuu in plus pentru a o desfasura in continuare prin proiectul propus activitate fabricarea produselor lactate si branzeturilor intr-o fabrica construita conform standardelor Uniunii Europene in acest domeniu
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
          • Indicatori
          • Volume
            • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
            • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
              • C PREZENTAREA PROIECTULUI
                • C1 Obiectivele proiectului
                  • Indicatori
                  • Volume
                    • C3 Managementul proiectului
                    • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
                    • C6 Graficul estimat al proiectului
                    • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
                      • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                        • D1 Bazele de productie
                        • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D4 Indicatorii financiari
                        • Tabelul 1
                          • Tabelul 3
                            • N Centralizarea datelor
Page 49: Management in Agricultura

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de porumb - cu profit programat

Ch variabile Cv = 259521 lei

Ch fixe totale CF = 963279 lei

Ch fixeha CFha = 48161 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 10 leikg = 1000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 703758 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1635000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 259521 + 703758 = 963279 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 963279 1635 = 5891 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1635000 200 = 8175 leiha

Productia medie de 8175 kgha la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 48161 + 8175 ) ( 10ndash 5891 )= 201256 tha =

2001256 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 201256 tha 5891 leit = 11855 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 48161 leiha+ 11855 leiha = 60016 leiha

50

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

51

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 259521 259521

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 2218604 2218604

Ch variabile totale CVT lei 963279 963279

Ch variabile t CVt leit 5891 5891

Ch fixe totale CF lei 963279 963279

Ch fixe ha CFha leiha 48161 48161

Profit programat total Pr lei - 1635000

Profit programat ha Prha leiha - 8175

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1100720 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 2001256

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 938 0326

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 101298 74424

Pret de vacircnzare t Pv leit 10000 10000

Suprafata cultivată S ha 200 200

52

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE GRAU

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 261 3132 0001

22 Descarcat t 261 0 0

33 Adm So deservit ha 21 5068 0309

44 Arat 25 cm+grapat ha 21 1470 0899

55 Discuit si perg pat germ ha 21 6391 0390

66 Semanat si deservit sem ha 210 6222 0380

TOTALTOTAL 3241232 1989

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

53

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Administrat si desevit ha 200 5068 2534

22 Transport apa prep sol mii l 63 756 0378

33 Erbicidat si deservit ha 200 168 084

44 Recoltat creale paioase t 588 1568 784

55 Balotat deservit presa t 1512 20353 10176

TOTALTOTAL 43537 21768

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu grau (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - fără profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 600107312 1635 = 367038 leit

Productia medie de grau la punctul critic (X)

54

X= (CFha)(Pv-CVt) =238611 ( 8 - 367038 ) = 0664 tha =

664 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 0664 tha 8000 leit = 5316674 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 238611 leiha+ 5316674 leiha = 5555285

leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

grau icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de grau la preţul de 8 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (8175kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

55

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de graundash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

56

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - cu profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 13080000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =600107312 1635 =

367038 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 7563821 200 = 37819105

leiha

Productia medie de grau la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 238611 + 37819105 ) ( 8000 - 367038 )= 0498

tha = 498 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 04985 tha 8000 leit = 3988 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =238611 leiha+ 3988 leiha = 422611

leiha

57

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de grau ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

58

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de grau

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 3241232 3241232

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1112468 1112468

Ch variabile totale CVT lei 600107312 600107312

Ch variabile t CVt leit 367038 367038

Ch fixe totale CF lei 43537 43537

Ch fixe ha CFha leiha 21768 21768

Profit programat total Pr lei - 7563828

Profit programat ha Prha leiha - 8000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 664 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 498

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 5316674 3988

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 5555285 4226674

Pret de vacircnzare t Pv leit 8000 8000

Suprafata cultivată S ha 200 200

59

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE SOIA

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 195 429 8483

22 Descarcat t 195 0 0

33 Adm Si deservit ha 130 73965 0019

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 2166666 0556

TOTALTOTAL 2283531 9058

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

60

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0275

22 Erbicidat si deservit h 130 284511 2188

33 Discuit si preg Pat germ h 130 834782 6421

44 Semanat + deservit h 130 650 5

55 Recoltat soia t 3 7857 0060

66 Balotat deservit presa t 41 902 0069

TOTALTOTAL 182192 14013

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu soia (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia- fără profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =4091438 505700 = 0008 leit

Productia medie de soia la punctul critic (X)

61

X= (CFha)(Pv-CVt) = 14013 ( 3 - 0008 ) = 4683 tha = 4683

kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt =4683 tha 4091438 leit = 19160204 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+19160204 leiha = 19174217

leiha

Nivelul producţiei de 3890 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

soia icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de soia la preţul de 3 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (3890 kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soiandash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

63

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia - cu profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1517100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 4091438 505700 = 0008

leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1517100000 130 = 11670000

leiha

Productia medie de soia la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 14013 +11670000 ) ( 3 -0008 )= 3900405753

tha = 3900405 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 3900405753 tha 0008 leit = 31203 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+ 31203 leiha = 45216

leiha

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soia ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

65

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de soia

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 2283531 2283531

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1807907 1807907

Ch variabile totale CVT lei 4091438 4091438

Ch variabile t CVt leit 0008 0008

Ch fixe totale CF lei 182192 182192

Ch fixe ha CFha leiha 14013 14013

Profit programat total Pr lei - 1517100000

Profit programat ha Prha leiha - 11670000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 4683 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 3900405753

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 19160204 31203

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 19174213 45216

Pret de vacircnzare t Pv leit 3000 3000

Suprafata cultivată S ha 130 130

CONCLUZII SI RECOMANDARI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape3) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor4) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb

66

Productie principala 9727Productie secundara 12320Grau Productie principala 6289Productia secundara 7100SoiaProductie principala 3890Productie secundara 4100Efectuand eficienta celor trei culturi in urma rezultatelor acestora am observat ca cultura cea mai favorabila este porumbul urmata de cultura grauluiPe viitor cea mai buna cultura atat cantitativa cat si calitativa este cultura porumbului

Porumbul = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

67

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • PF Budianu Florin-Cristian s-a infiintat ca persoana fizica autorizata in luna iulie 2009 si a mai desfasurat activitate in acest domeniu activitate privata trei ani timp in care intr-o fabrica modernizata a fabricat produse lactate iar in ultimul branzeturi astfel a capatat experienta in aceasta activitate avand un atuu in plus pentru a o desfasura in continuare prin proiectul propus activitate fabricarea produselor lactate si branzeturilor intr-o fabrica construita conform standardelor Uniunii Europene in acest domeniu
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
          • Indicatori
          • Volume
            • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
            • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
              • C PREZENTAREA PROIECTULUI
                • C1 Obiectivele proiectului
                  • Indicatori
                  • Volume
                    • C3 Managementul proiectului
                    • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
                    • C6 Graficul estimat al proiectului
                    • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
                      • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                        • D1 Bazele de productie
                        • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D4 Indicatorii financiari
                        • Tabelul 1
                          • Tabelul 3
                            • N Centralizarea datelor
Page 50: Management in Agricultura

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de porumb ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

51

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 259521 259521

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 2218604 2218604

Ch variabile totale CVT lei 963279 963279

Ch variabile t CVt leit 5891 5891

Ch fixe totale CF lei 963279 963279

Ch fixe ha CFha leiha 48161 48161

Profit programat total Pr lei - 1635000

Profit programat ha Prha leiha - 8175

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1100720 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 2001256

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 938 0326

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 101298 74424

Pret de vacircnzare t Pv leit 10000 10000

Suprafata cultivată S ha 200 200

52

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE GRAU

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 261 3132 0001

22 Descarcat t 261 0 0

33 Adm So deservit ha 21 5068 0309

44 Arat 25 cm+grapat ha 21 1470 0899

55 Discuit si perg pat germ ha 21 6391 0390

66 Semanat si deservit sem ha 210 6222 0380

TOTALTOTAL 3241232 1989

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

53

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Administrat si desevit ha 200 5068 2534

22 Transport apa prep sol mii l 63 756 0378

33 Erbicidat si deservit ha 200 168 084

44 Recoltat creale paioase t 588 1568 784

55 Balotat deservit presa t 1512 20353 10176

TOTALTOTAL 43537 21768

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu grau (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - fără profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 600107312 1635 = 367038 leit

Productia medie de grau la punctul critic (X)

54

X= (CFha)(Pv-CVt) =238611 ( 8 - 367038 ) = 0664 tha =

664 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 0664 tha 8000 leit = 5316674 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 238611 leiha+ 5316674 leiha = 5555285

leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

grau icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de grau la preţul de 8 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (8175kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

55

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de graundash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

56

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - cu profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 13080000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =600107312 1635 =

367038 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 7563821 200 = 37819105

leiha

Productia medie de grau la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 238611 + 37819105 ) ( 8000 - 367038 )= 0498

tha = 498 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 04985 tha 8000 leit = 3988 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =238611 leiha+ 3988 leiha = 422611

leiha

57

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de grau ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

58

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de grau

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 3241232 3241232

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1112468 1112468

Ch variabile totale CVT lei 600107312 600107312

Ch variabile t CVt leit 367038 367038

Ch fixe totale CF lei 43537 43537

Ch fixe ha CFha leiha 21768 21768

Profit programat total Pr lei - 7563828

Profit programat ha Prha leiha - 8000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 664 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 498

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 5316674 3988

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 5555285 4226674

Pret de vacircnzare t Pv leit 8000 8000

Suprafata cultivată S ha 200 200

59

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE SOIA

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 195 429 8483

22 Descarcat t 195 0 0

33 Adm Si deservit ha 130 73965 0019

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 2166666 0556

TOTALTOTAL 2283531 9058

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

60

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0275

22 Erbicidat si deservit h 130 284511 2188

33 Discuit si preg Pat germ h 130 834782 6421

44 Semanat + deservit h 130 650 5

55 Recoltat soia t 3 7857 0060

66 Balotat deservit presa t 41 902 0069

TOTALTOTAL 182192 14013

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu soia (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia- fără profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =4091438 505700 = 0008 leit

Productia medie de soia la punctul critic (X)

61

X= (CFha)(Pv-CVt) = 14013 ( 3 - 0008 ) = 4683 tha = 4683

kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt =4683 tha 4091438 leit = 19160204 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+19160204 leiha = 19174217

leiha

Nivelul producţiei de 3890 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

soia icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de soia la preţul de 3 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (3890 kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soiandash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

63

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia - cu profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1517100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 4091438 505700 = 0008

leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1517100000 130 = 11670000

leiha

Productia medie de soia la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 14013 +11670000 ) ( 3 -0008 )= 3900405753

tha = 3900405 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 3900405753 tha 0008 leit = 31203 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+ 31203 leiha = 45216

leiha

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soia ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

65

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de soia

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 2283531 2283531

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1807907 1807907

Ch variabile totale CVT lei 4091438 4091438

Ch variabile t CVt leit 0008 0008

Ch fixe totale CF lei 182192 182192

Ch fixe ha CFha leiha 14013 14013

Profit programat total Pr lei - 1517100000

Profit programat ha Prha leiha - 11670000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 4683 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 3900405753

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 19160204 31203

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 19174213 45216

Pret de vacircnzare t Pv leit 3000 3000

Suprafata cultivată S ha 130 130

CONCLUZII SI RECOMANDARI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape3) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor4) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb

66

Productie principala 9727Productie secundara 12320Grau Productie principala 6289Productia secundara 7100SoiaProductie principala 3890Productie secundara 4100Efectuand eficienta celor trei culturi in urma rezultatelor acestora am observat ca cultura cea mai favorabila este porumbul urmata de cultura grauluiPe viitor cea mai buna cultura atat cantitativa cat si calitativa este cultura porumbului

Porumbul = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

67

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • PF Budianu Florin-Cristian s-a infiintat ca persoana fizica autorizata in luna iulie 2009 si a mai desfasurat activitate in acest domeniu activitate privata trei ani timp in care intr-o fabrica modernizata a fabricat produse lactate iar in ultimul branzeturi astfel a capatat experienta in aceasta activitate avand un atuu in plus pentru a o desfasura in continuare prin proiectul propus activitate fabricarea produselor lactate si branzeturilor intr-o fabrica construita conform standardelor Uniunii Europene in acest domeniu
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
          • Indicatori
          • Volume
            • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
            • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
              • C PREZENTAREA PROIECTULUI
                • C1 Obiectivele proiectului
                  • Indicatori
                  • Volume
                    • C3 Managementul proiectului
                    • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
                    • C6 Graficul estimat al proiectului
                    • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
                      • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                        • D1 Bazele de productie
                        • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D4 Indicatorii financiari
                        • Tabelul 1
                          • Tabelul 3
                            • N Centralizarea datelor
Page 51: Management in Agricultura

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de porumb

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 259521 259521

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 2218604 2218604

Ch variabile totale CVT lei 963279 963279

Ch variabile t CVt leit 5891 5891

Ch fixe totale CF lei 963279 963279

Ch fixe ha CFha leiha 48161 48161

Profit programat total Pr lei - 1635000

Profit programat ha Prha leiha - 8175

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 1100720 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 2001256

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 938 0326

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 101298 74424

Pret de vacircnzare t Pv leit 10000 10000

Suprafata cultivată S ha 200 200

52

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE GRAU

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 261 3132 0001

22 Descarcat t 261 0 0

33 Adm So deservit ha 21 5068 0309

44 Arat 25 cm+grapat ha 21 1470 0899

55 Discuit si perg pat germ ha 21 6391 0390

66 Semanat si deservit sem ha 210 6222 0380

TOTALTOTAL 3241232 1989

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

53

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Administrat si desevit ha 200 5068 2534

22 Transport apa prep sol mii l 63 756 0378

33 Erbicidat si deservit ha 200 168 084

44 Recoltat creale paioase t 588 1568 784

55 Balotat deservit presa t 1512 20353 10176

TOTALTOTAL 43537 21768

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu grau (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - fără profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 600107312 1635 = 367038 leit

Productia medie de grau la punctul critic (X)

54

X= (CFha)(Pv-CVt) =238611 ( 8 - 367038 ) = 0664 tha =

664 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 0664 tha 8000 leit = 5316674 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 238611 leiha+ 5316674 leiha = 5555285

leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

grau icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de grau la preţul de 8 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (8175kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

55

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de graundash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

56

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - cu profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 13080000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =600107312 1635 =

367038 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 7563821 200 = 37819105

leiha

Productia medie de grau la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 238611 + 37819105 ) ( 8000 - 367038 )= 0498

tha = 498 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 04985 tha 8000 leit = 3988 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =238611 leiha+ 3988 leiha = 422611

leiha

57

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de grau ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

58

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de grau

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 3241232 3241232

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1112468 1112468

Ch variabile totale CVT lei 600107312 600107312

Ch variabile t CVt leit 367038 367038

Ch fixe totale CF lei 43537 43537

Ch fixe ha CFha leiha 21768 21768

Profit programat total Pr lei - 7563828

Profit programat ha Prha leiha - 8000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 664 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 498

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 5316674 3988

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 5555285 4226674

Pret de vacircnzare t Pv leit 8000 8000

Suprafata cultivată S ha 200 200

59

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE SOIA

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 195 429 8483

22 Descarcat t 195 0 0

33 Adm Si deservit ha 130 73965 0019

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 2166666 0556

TOTALTOTAL 2283531 9058

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

60

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0275

22 Erbicidat si deservit h 130 284511 2188

33 Discuit si preg Pat germ h 130 834782 6421

44 Semanat + deservit h 130 650 5

55 Recoltat soia t 3 7857 0060

66 Balotat deservit presa t 41 902 0069

TOTALTOTAL 182192 14013

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu soia (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia- fără profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =4091438 505700 = 0008 leit

Productia medie de soia la punctul critic (X)

61

X= (CFha)(Pv-CVt) = 14013 ( 3 - 0008 ) = 4683 tha = 4683

kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt =4683 tha 4091438 leit = 19160204 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+19160204 leiha = 19174217

leiha

Nivelul producţiei de 3890 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

soia icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de soia la preţul de 3 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (3890 kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soiandash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

63

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia - cu profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1517100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 4091438 505700 = 0008

leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1517100000 130 = 11670000

leiha

Productia medie de soia la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 14013 +11670000 ) ( 3 -0008 )= 3900405753

tha = 3900405 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 3900405753 tha 0008 leit = 31203 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+ 31203 leiha = 45216

leiha

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soia ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

65

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de soia

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 2283531 2283531

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1807907 1807907

Ch variabile totale CVT lei 4091438 4091438

Ch variabile t CVt leit 0008 0008

Ch fixe totale CF lei 182192 182192

Ch fixe ha CFha leiha 14013 14013

Profit programat total Pr lei - 1517100000

Profit programat ha Prha leiha - 11670000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 4683 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 3900405753

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 19160204 31203

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 19174213 45216

Pret de vacircnzare t Pv leit 3000 3000

Suprafata cultivată S ha 130 130

CONCLUZII SI RECOMANDARI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape3) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor4) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb

66

Productie principala 9727Productie secundara 12320Grau Productie principala 6289Productia secundara 7100SoiaProductie principala 3890Productie secundara 4100Efectuand eficienta celor trei culturi in urma rezultatelor acestora am observat ca cultura cea mai favorabila este porumbul urmata de cultura grauluiPe viitor cea mai buna cultura atat cantitativa cat si calitativa este cultura porumbului

Porumbul = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

67

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • PF Budianu Florin-Cristian s-a infiintat ca persoana fizica autorizata in luna iulie 2009 si a mai desfasurat activitate in acest domeniu activitate privata trei ani timp in care intr-o fabrica modernizata a fabricat produse lactate iar in ultimul branzeturi astfel a capatat experienta in aceasta activitate avand un atuu in plus pentru a o desfasura in continuare prin proiectul propus activitate fabricarea produselor lactate si branzeturilor intr-o fabrica construita conform standardelor Uniunii Europene in acest domeniu
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
          • Indicatori
          • Volume
            • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
            • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
              • C PREZENTAREA PROIECTULUI
                • C1 Obiectivele proiectului
                  • Indicatori
                  • Volume
                    • C3 Managementul proiectului
                    • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
                    • C6 Graficul estimat al proiectului
                    • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
                      • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                        • D1 Bazele de productie
                        • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D4 Indicatorii financiari
                        • Tabelul 1
                          • Tabelul 3
                            • N Centralizarea datelor
Page 52: Management in Agricultura

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE GRAU

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 261 3132 0001

22 Descarcat t 261 0 0

33 Adm So deservit ha 21 5068 0309

44 Arat 25 cm+grapat ha 21 1470 0899

55 Discuit si perg pat germ ha 21 6391 0390

66 Semanat si deservit sem ha 210 6222 0380

TOTALTOTAL 3241232 1989

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

53

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Administrat si desevit ha 200 5068 2534

22 Transport apa prep sol mii l 63 756 0378

33 Erbicidat si deservit ha 200 168 084

44 Recoltat creale paioase t 588 1568 784

55 Balotat deservit presa t 1512 20353 10176

TOTALTOTAL 43537 21768

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu grau (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - fără profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 600107312 1635 = 367038 leit

Productia medie de grau la punctul critic (X)

54

X= (CFha)(Pv-CVt) =238611 ( 8 - 367038 ) = 0664 tha =

664 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 0664 tha 8000 leit = 5316674 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 238611 leiha+ 5316674 leiha = 5555285

leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

grau icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de grau la preţul de 8 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (8175kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

55

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de graundash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

56

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - cu profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 13080000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =600107312 1635 =

367038 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 7563821 200 = 37819105

leiha

Productia medie de grau la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 238611 + 37819105 ) ( 8000 - 367038 )= 0498

tha = 498 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 04985 tha 8000 leit = 3988 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =238611 leiha+ 3988 leiha = 422611

leiha

57

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de grau ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

58

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de grau

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 3241232 3241232

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1112468 1112468

Ch variabile totale CVT lei 600107312 600107312

Ch variabile t CVt leit 367038 367038

Ch fixe totale CF lei 43537 43537

Ch fixe ha CFha leiha 21768 21768

Profit programat total Pr lei - 7563828

Profit programat ha Prha leiha - 8000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 664 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 498

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 5316674 3988

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 5555285 4226674

Pret de vacircnzare t Pv leit 8000 8000

Suprafata cultivată S ha 200 200

59

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE SOIA

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 195 429 8483

22 Descarcat t 195 0 0

33 Adm Si deservit ha 130 73965 0019

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 2166666 0556

TOTALTOTAL 2283531 9058

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

60

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0275

22 Erbicidat si deservit h 130 284511 2188

33 Discuit si preg Pat germ h 130 834782 6421

44 Semanat + deservit h 130 650 5

55 Recoltat soia t 3 7857 0060

66 Balotat deservit presa t 41 902 0069

TOTALTOTAL 182192 14013

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu soia (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia- fără profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =4091438 505700 = 0008 leit

Productia medie de soia la punctul critic (X)

61

X= (CFha)(Pv-CVt) = 14013 ( 3 - 0008 ) = 4683 tha = 4683

kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt =4683 tha 4091438 leit = 19160204 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+19160204 leiha = 19174217

leiha

Nivelul producţiei de 3890 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

soia icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de soia la preţul de 3 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (3890 kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soiandash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

63

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia - cu profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1517100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 4091438 505700 = 0008

leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1517100000 130 = 11670000

leiha

Productia medie de soia la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 14013 +11670000 ) ( 3 -0008 )= 3900405753

tha = 3900405 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 3900405753 tha 0008 leit = 31203 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+ 31203 leiha = 45216

leiha

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soia ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

65

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de soia

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 2283531 2283531

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1807907 1807907

Ch variabile totale CVT lei 4091438 4091438

Ch variabile t CVt leit 0008 0008

Ch fixe totale CF lei 182192 182192

Ch fixe ha CFha leiha 14013 14013

Profit programat total Pr lei - 1517100000

Profit programat ha Prha leiha - 11670000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 4683 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 3900405753

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 19160204 31203

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 19174213 45216

Pret de vacircnzare t Pv leit 3000 3000

Suprafata cultivată S ha 130 130

CONCLUZII SI RECOMANDARI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape3) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor4) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb

66

Productie principala 9727Productie secundara 12320Grau Productie principala 6289Productia secundara 7100SoiaProductie principala 3890Productie secundara 4100Efectuand eficienta celor trei culturi in urma rezultatelor acestora am observat ca cultura cea mai favorabila este porumbul urmata de cultura grauluiPe viitor cea mai buna cultura atat cantitativa cat si calitativa este cultura porumbului

Porumbul = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

67

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • PF Budianu Florin-Cristian s-a infiintat ca persoana fizica autorizata in luna iulie 2009 si a mai desfasurat activitate in acest domeniu activitate privata trei ani timp in care intr-o fabrica modernizata a fabricat produse lactate iar in ultimul branzeturi astfel a capatat experienta in aceasta activitate avand un atuu in plus pentru a o desfasura in continuare prin proiectul propus activitate fabricarea produselor lactate si branzeturilor intr-o fabrica construita conform standardelor Uniunii Europene in acest domeniu
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
          • Indicatori
          • Volume
            • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
            • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
              • C PREZENTAREA PROIECTULUI
                • C1 Obiectivele proiectului
                  • Indicatori
                  • Volume
                    • C3 Managementul proiectului
                    • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
                    • C6 Graficul estimat al proiectului
                    • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
                      • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                        • D1 Bazele de productie
                        • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D4 Indicatorii financiari
                        • Tabelul 1
                          • Tabelul 3
                            • N Centralizarea datelor
Page 53: Management in Agricultura

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Administrat si desevit ha 200 5068 2534

22 Transport apa prep sol mii l 63 756 0378

33 Erbicidat si deservit ha 200 168 084

44 Recoltat creale paioase t 588 1568 784

55 Balotat deservit presa t 1512 20353 10176

TOTALTOTAL 43537 21768

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu grau (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - fără profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 600107312 1635 = 367038 leit

Productia medie de grau la punctul critic (X)

54

X= (CFha)(Pv-CVt) =238611 ( 8 - 367038 ) = 0664 tha =

664 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 0664 tha 8000 leit = 5316674 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 238611 leiha+ 5316674 leiha = 5555285

leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

grau icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de grau la preţul de 8 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (8175kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

55

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de graundash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

56

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - cu profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 13080000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =600107312 1635 =

367038 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 7563821 200 = 37819105

leiha

Productia medie de grau la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 238611 + 37819105 ) ( 8000 - 367038 )= 0498

tha = 498 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 04985 tha 8000 leit = 3988 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =238611 leiha+ 3988 leiha = 422611

leiha

57

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de grau ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

58

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de grau

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 3241232 3241232

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1112468 1112468

Ch variabile totale CVT lei 600107312 600107312

Ch variabile t CVt leit 367038 367038

Ch fixe totale CF lei 43537 43537

Ch fixe ha CFha leiha 21768 21768

Profit programat total Pr lei - 7563828

Profit programat ha Prha leiha - 8000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 664 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 498

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 5316674 3988

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 5555285 4226674

Pret de vacircnzare t Pv leit 8000 8000

Suprafata cultivată S ha 200 200

59

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE SOIA

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 195 429 8483

22 Descarcat t 195 0 0

33 Adm Si deservit ha 130 73965 0019

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 2166666 0556

TOTALTOTAL 2283531 9058

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

60

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0275

22 Erbicidat si deservit h 130 284511 2188

33 Discuit si preg Pat germ h 130 834782 6421

44 Semanat + deservit h 130 650 5

55 Recoltat soia t 3 7857 0060

66 Balotat deservit presa t 41 902 0069

TOTALTOTAL 182192 14013

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu soia (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia- fără profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =4091438 505700 = 0008 leit

Productia medie de soia la punctul critic (X)

61

X= (CFha)(Pv-CVt) = 14013 ( 3 - 0008 ) = 4683 tha = 4683

kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt =4683 tha 4091438 leit = 19160204 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+19160204 leiha = 19174217

leiha

Nivelul producţiei de 3890 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

soia icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de soia la preţul de 3 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (3890 kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soiandash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

63

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia - cu profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1517100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 4091438 505700 = 0008

leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1517100000 130 = 11670000

leiha

Productia medie de soia la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 14013 +11670000 ) ( 3 -0008 )= 3900405753

tha = 3900405 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 3900405753 tha 0008 leit = 31203 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+ 31203 leiha = 45216

leiha

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soia ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

65

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de soia

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 2283531 2283531

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1807907 1807907

Ch variabile totale CVT lei 4091438 4091438

Ch variabile t CVt leit 0008 0008

Ch fixe totale CF lei 182192 182192

Ch fixe ha CFha leiha 14013 14013

Profit programat total Pr lei - 1517100000

Profit programat ha Prha leiha - 11670000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 4683 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 3900405753

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 19160204 31203

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 19174213 45216

Pret de vacircnzare t Pv leit 3000 3000

Suprafata cultivată S ha 130 130

CONCLUZII SI RECOMANDARI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape3) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor4) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb

66

Productie principala 9727Productie secundara 12320Grau Productie principala 6289Productia secundara 7100SoiaProductie principala 3890Productie secundara 4100Efectuand eficienta celor trei culturi in urma rezultatelor acestora am observat ca cultura cea mai favorabila este porumbul urmata de cultura grauluiPe viitor cea mai buna cultura atat cantitativa cat si calitativa este cultura porumbului

Porumbul = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

67

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • PF Budianu Florin-Cristian s-a infiintat ca persoana fizica autorizata in luna iulie 2009 si a mai desfasurat activitate in acest domeniu activitate privata trei ani timp in care intr-o fabrica modernizata a fabricat produse lactate iar in ultimul branzeturi astfel a capatat experienta in aceasta activitate avand un atuu in plus pentru a o desfasura in continuare prin proiectul propus activitate fabricarea produselor lactate si branzeturilor intr-o fabrica construita conform standardelor Uniunii Europene in acest domeniu
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
          • Indicatori
          • Volume
            • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
            • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
              • C PREZENTAREA PROIECTULUI
                • C1 Obiectivele proiectului
                  • Indicatori
                  • Volume
                    • C3 Managementul proiectului
                    • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
                    • C6 Graficul estimat al proiectului
                    • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
                      • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                        • D1 Bazele de productie
                        • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D4 Indicatorii financiari
                        • Tabelul 1
                          • Tabelul 3
                            • N Centralizarea datelor
Page 54: Management in Agricultura

X= (CFha)(Pv-CVt) =238611 ( 8 - 367038 ) = 0664 tha =

664 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 0664 tha 8000 leit = 5316674 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 238611 leiha+ 5316674 leiha = 5555285

leiha

Nivelul producţiei de 8175 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

grau icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de grau la preţul de 8 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (8175kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

55

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de graundash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

56

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - cu profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 13080000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =600107312 1635 =

367038 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 7563821 200 = 37819105

leiha

Productia medie de grau la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 238611 + 37819105 ) ( 8000 - 367038 )= 0498

tha = 498 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 04985 tha 8000 leit = 3988 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =238611 leiha+ 3988 leiha = 422611

leiha

57

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de grau ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

58

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de grau

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 3241232 3241232

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1112468 1112468

Ch variabile totale CVT lei 600107312 600107312

Ch variabile t CVt leit 367038 367038

Ch fixe totale CF lei 43537 43537

Ch fixe ha CFha leiha 21768 21768

Profit programat total Pr lei - 7563828

Profit programat ha Prha leiha - 8000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 664 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 498

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 5316674 3988

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 5555285 4226674

Pret de vacircnzare t Pv leit 8000 8000

Suprafata cultivată S ha 200 200

59

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE SOIA

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 195 429 8483

22 Descarcat t 195 0 0

33 Adm Si deservit ha 130 73965 0019

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 2166666 0556

TOTALTOTAL 2283531 9058

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

60

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0275

22 Erbicidat si deservit h 130 284511 2188

33 Discuit si preg Pat germ h 130 834782 6421

44 Semanat + deservit h 130 650 5

55 Recoltat soia t 3 7857 0060

66 Balotat deservit presa t 41 902 0069

TOTALTOTAL 182192 14013

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu soia (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia- fără profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =4091438 505700 = 0008 leit

Productia medie de soia la punctul critic (X)

61

X= (CFha)(Pv-CVt) = 14013 ( 3 - 0008 ) = 4683 tha = 4683

kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt =4683 tha 4091438 leit = 19160204 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+19160204 leiha = 19174217

leiha

Nivelul producţiei de 3890 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

soia icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de soia la preţul de 3 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (3890 kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soiandash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

63

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia - cu profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1517100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 4091438 505700 = 0008

leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1517100000 130 = 11670000

leiha

Productia medie de soia la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 14013 +11670000 ) ( 3 -0008 )= 3900405753

tha = 3900405 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 3900405753 tha 0008 leit = 31203 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+ 31203 leiha = 45216

leiha

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soia ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

65

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de soia

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 2283531 2283531

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1807907 1807907

Ch variabile totale CVT lei 4091438 4091438

Ch variabile t CVt leit 0008 0008

Ch fixe totale CF lei 182192 182192

Ch fixe ha CFha leiha 14013 14013

Profit programat total Pr lei - 1517100000

Profit programat ha Prha leiha - 11670000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 4683 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 3900405753

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 19160204 31203

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 19174213 45216

Pret de vacircnzare t Pv leit 3000 3000

Suprafata cultivată S ha 130 130

CONCLUZII SI RECOMANDARI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape3) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor4) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb

66

Productie principala 9727Productie secundara 12320Grau Productie principala 6289Productia secundara 7100SoiaProductie principala 3890Productie secundara 4100Efectuand eficienta celor trei culturi in urma rezultatelor acestora am observat ca cultura cea mai favorabila este porumbul urmata de cultura grauluiPe viitor cea mai buna cultura atat cantitativa cat si calitativa este cultura porumbului

Porumbul = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

67

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • PF Budianu Florin-Cristian s-a infiintat ca persoana fizica autorizata in luna iulie 2009 si a mai desfasurat activitate in acest domeniu activitate privata trei ani timp in care intr-o fabrica modernizata a fabricat produse lactate iar in ultimul branzeturi astfel a capatat experienta in aceasta activitate avand un atuu in plus pentru a o desfasura in continuare prin proiectul propus activitate fabricarea produselor lactate si branzeturilor intr-o fabrica construita conform standardelor Uniunii Europene in acest domeniu
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
          • Indicatori
          • Volume
            • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
            • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
              • C PREZENTAREA PROIECTULUI
                • C1 Obiectivele proiectului
                  • Indicatori
                  • Volume
                    • C3 Managementul proiectului
                    • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
                    • C6 Graficul estimat al proiectului
                    • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
                      • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                        • D1 Bazele de productie
                        • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D4 Indicatorii financiari
                        • Tabelul 1
                          • Tabelul 3
                            • N Centralizarea datelor
Page 55: Management in Agricultura

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de graundash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

56

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - cu profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 13080000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =600107312 1635 =

367038 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 7563821 200 = 37819105

leiha

Productia medie de grau la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 238611 + 37819105 ) ( 8000 - 367038 )= 0498

tha = 498 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 04985 tha 8000 leit = 3988 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =238611 leiha+ 3988 leiha = 422611

leiha

57

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de grau ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

58

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de grau

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 3241232 3241232

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1112468 1112468

Ch variabile totale CVT lei 600107312 600107312

Ch variabile t CVt leit 367038 367038

Ch fixe totale CF lei 43537 43537

Ch fixe ha CFha leiha 21768 21768

Profit programat total Pr lei - 7563828

Profit programat ha Prha leiha - 8000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 664 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 498

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 5316674 3988

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 5555285 4226674

Pret de vacircnzare t Pv leit 8000 8000

Suprafata cultivată S ha 200 200

59

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE SOIA

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 195 429 8483

22 Descarcat t 195 0 0

33 Adm Si deservit ha 130 73965 0019

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 2166666 0556

TOTALTOTAL 2283531 9058

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

60

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0275

22 Erbicidat si deservit h 130 284511 2188

33 Discuit si preg Pat germ h 130 834782 6421

44 Semanat + deservit h 130 650 5

55 Recoltat soia t 3 7857 0060

66 Balotat deservit presa t 41 902 0069

TOTALTOTAL 182192 14013

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu soia (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia- fără profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =4091438 505700 = 0008 leit

Productia medie de soia la punctul critic (X)

61

X= (CFha)(Pv-CVt) = 14013 ( 3 - 0008 ) = 4683 tha = 4683

kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt =4683 tha 4091438 leit = 19160204 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+19160204 leiha = 19174217

leiha

Nivelul producţiei de 3890 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

soia icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de soia la preţul de 3 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (3890 kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soiandash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

63

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia - cu profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1517100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 4091438 505700 = 0008

leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1517100000 130 = 11670000

leiha

Productia medie de soia la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 14013 +11670000 ) ( 3 -0008 )= 3900405753

tha = 3900405 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 3900405753 tha 0008 leit = 31203 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+ 31203 leiha = 45216

leiha

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soia ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

65

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de soia

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 2283531 2283531

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1807907 1807907

Ch variabile totale CVT lei 4091438 4091438

Ch variabile t CVt leit 0008 0008

Ch fixe totale CF lei 182192 182192

Ch fixe ha CFha leiha 14013 14013

Profit programat total Pr lei - 1517100000

Profit programat ha Prha leiha - 11670000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 4683 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 3900405753

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 19160204 31203

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 19174213 45216

Pret de vacircnzare t Pv leit 3000 3000

Suprafata cultivată S ha 130 130

CONCLUZII SI RECOMANDARI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape3) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor4) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb

66

Productie principala 9727Productie secundara 12320Grau Productie principala 6289Productia secundara 7100SoiaProductie principala 3890Productie secundara 4100Efectuand eficienta celor trei culturi in urma rezultatelor acestora am observat ca cultura cea mai favorabila este porumbul urmata de cultura grauluiPe viitor cea mai buna cultura atat cantitativa cat si calitativa este cultura porumbului

Porumbul = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

67

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • PF Budianu Florin-Cristian s-a infiintat ca persoana fizica autorizata in luna iulie 2009 si a mai desfasurat activitate in acest domeniu activitate privata trei ani timp in care intr-o fabrica modernizata a fabricat produse lactate iar in ultimul branzeturi astfel a capatat experienta in aceasta activitate avand un atuu in plus pentru a o desfasura in continuare prin proiectul propus activitate fabricarea produselor lactate si branzeturilor intr-o fabrica construita conform standardelor Uniunii Europene in acest domeniu
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
          • Indicatori
          • Volume
            • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
            • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
              • C PREZENTAREA PROIECTULUI
                • C1 Obiectivele proiectului
                  • Indicatori
                  • Volume
                    • C3 Managementul proiectului
                    • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
                    • C6 Graficul estimat al proiectului
                    • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
                      • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                        • D1 Bazele de productie
                        • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D4 Indicatorii financiari
                        • Tabelul 1
                          • Tabelul 3
                            • N Centralizarea datelor
Page 56: Management in Agricultura

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de grau - cu profit programat

Ch variabile Cv = 3241232 lei

Ch fixe totale CF = 43537 lei

Ch fixeha CFha = 21768 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 8 leikg = 8000 leit

Productia totală de PT= 1635 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 200 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1112468 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 13080000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 3241232 + 59686608 = 600107312 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =600107312 1635 =

367038 leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 7563821 200 = 37819105

leiha

Productia medie de grau la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 238611 + 37819105 ) ( 8000 - 367038 )= 0498

tha = 498 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 04985 tha 8000 leit = 3988 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx =238611 leiha+ 3988 leiha = 422611

leiha

57

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de grau ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

58

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de grau

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 3241232 3241232

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1112468 1112468

Ch variabile totale CVT lei 600107312 600107312

Ch variabile t CVt leit 367038 367038

Ch fixe totale CF lei 43537 43537

Ch fixe ha CFha leiha 21768 21768

Profit programat total Pr lei - 7563828

Profit programat ha Prha leiha - 8000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 664 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 498

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 5316674 3988

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 5555285 4226674

Pret de vacircnzare t Pv leit 8000 8000

Suprafata cultivată S ha 200 200

59

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE SOIA

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 195 429 8483

22 Descarcat t 195 0 0

33 Adm Si deservit ha 130 73965 0019

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 2166666 0556

TOTALTOTAL 2283531 9058

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

60

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0275

22 Erbicidat si deservit h 130 284511 2188

33 Discuit si preg Pat germ h 130 834782 6421

44 Semanat + deservit h 130 650 5

55 Recoltat soia t 3 7857 0060

66 Balotat deservit presa t 41 902 0069

TOTALTOTAL 182192 14013

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu soia (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia- fără profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =4091438 505700 = 0008 leit

Productia medie de soia la punctul critic (X)

61

X= (CFha)(Pv-CVt) = 14013 ( 3 - 0008 ) = 4683 tha = 4683

kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt =4683 tha 4091438 leit = 19160204 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+19160204 leiha = 19174217

leiha

Nivelul producţiei de 3890 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

soia icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de soia la preţul de 3 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (3890 kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soiandash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

63

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia - cu profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1517100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 4091438 505700 = 0008

leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1517100000 130 = 11670000

leiha

Productia medie de soia la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 14013 +11670000 ) ( 3 -0008 )= 3900405753

tha = 3900405 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 3900405753 tha 0008 leit = 31203 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+ 31203 leiha = 45216

leiha

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soia ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

65

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de soia

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 2283531 2283531

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1807907 1807907

Ch variabile totale CVT lei 4091438 4091438

Ch variabile t CVt leit 0008 0008

Ch fixe totale CF lei 182192 182192

Ch fixe ha CFha leiha 14013 14013

Profit programat total Pr lei - 1517100000

Profit programat ha Prha leiha - 11670000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 4683 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 3900405753

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 19160204 31203

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 19174213 45216

Pret de vacircnzare t Pv leit 3000 3000

Suprafata cultivată S ha 130 130

CONCLUZII SI RECOMANDARI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape3) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor4) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb

66

Productie principala 9727Productie secundara 12320Grau Productie principala 6289Productia secundara 7100SoiaProductie principala 3890Productie secundara 4100Efectuand eficienta celor trei culturi in urma rezultatelor acestora am observat ca cultura cea mai favorabila este porumbul urmata de cultura grauluiPe viitor cea mai buna cultura atat cantitativa cat si calitativa este cultura porumbului

Porumbul = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

67

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • PF Budianu Florin-Cristian s-a infiintat ca persoana fizica autorizata in luna iulie 2009 si a mai desfasurat activitate in acest domeniu activitate privata trei ani timp in care intr-o fabrica modernizata a fabricat produse lactate iar in ultimul branzeturi astfel a capatat experienta in aceasta activitate avand un atuu in plus pentru a o desfasura in continuare prin proiectul propus activitate fabricarea produselor lactate si branzeturilor intr-o fabrica construita conform standardelor Uniunii Europene in acest domeniu
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
          • Indicatori
          • Volume
            • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
            • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
              • C PREZENTAREA PROIECTULUI
                • C1 Obiectivele proiectului
                  • Indicatori
                  • Volume
                    • C3 Managementul proiectului
                    • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
                    • C6 Graficul estimat al proiectului
                    • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
                      • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                        • D1 Bazele de productie
                        • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D4 Indicatorii financiari
                        • Tabelul 1
                          • Tabelul 3
                            • N Centralizarea datelor
Page 57: Management in Agricultura

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

8175kg8175kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de grau ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

58

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de grau

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 3241232 3241232

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1112468 1112468

Ch variabile totale CVT lei 600107312 600107312

Ch variabile t CVt leit 367038 367038

Ch fixe totale CF lei 43537 43537

Ch fixe ha CFha leiha 21768 21768

Profit programat total Pr lei - 7563828

Profit programat ha Prha leiha - 8000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 664 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 498

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 5316674 3988

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 5555285 4226674

Pret de vacircnzare t Pv leit 8000 8000

Suprafata cultivată S ha 200 200

59

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE SOIA

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 195 429 8483

22 Descarcat t 195 0 0

33 Adm Si deservit ha 130 73965 0019

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 2166666 0556

TOTALTOTAL 2283531 9058

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

60

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0275

22 Erbicidat si deservit h 130 284511 2188

33 Discuit si preg Pat germ h 130 834782 6421

44 Semanat + deservit h 130 650 5

55 Recoltat soia t 3 7857 0060

66 Balotat deservit presa t 41 902 0069

TOTALTOTAL 182192 14013

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu soia (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia- fără profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =4091438 505700 = 0008 leit

Productia medie de soia la punctul critic (X)

61

X= (CFha)(Pv-CVt) = 14013 ( 3 - 0008 ) = 4683 tha = 4683

kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt =4683 tha 4091438 leit = 19160204 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+19160204 leiha = 19174217

leiha

Nivelul producţiei de 3890 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

soia icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de soia la preţul de 3 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (3890 kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soiandash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

63

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia - cu profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1517100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 4091438 505700 = 0008

leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1517100000 130 = 11670000

leiha

Productia medie de soia la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 14013 +11670000 ) ( 3 -0008 )= 3900405753

tha = 3900405 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 3900405753 tha 0008 leit = 31203 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+ 31203 leiha = 45216

leiha

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soia ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

65

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de soia

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 2283531 2283531

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1807907 1807907

Ch variabile totale CVT lei 4091438 4091438

Ch variabile t CVt leit 0008 0008

Ch fixe totale CF lei 182192 182192

Ch fixe ha CFha leiha 14013 14013

Profit programat total Pr lei - 1517100000

Profit programat ha Prha leiha - 11670000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 4683 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 3900405753

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 19160204 31203

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 19174213 45216

Pret de vacircnzare t Pv leit 3000 3000

Suprafata cultivată S ha 130 130

CONCLUZII SI RECOMANDARI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape3) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor4) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb

66

Productie principala 9727Productie secundara 12320Grau Productie principala 6289Productia secundara 7100SoiaProductie principala 3890Productie secundara 4100Efectuand eficienta celor trei culturi in urma rezultatelor acestora am observat ca cultura cea mai favorabila este porumbul urmata de cultura grauluiPe viitor cea mai buna cultura atat cantitativa cat si calitativa este cultura porumbului

Porumbul = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

67

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • PF Budianu Florin-Cristian s-a infiintat ca persoana fizica autorizata in luna iulie 2009 si a mai desfasurat activitate in acest domeniu activitate privata trei ani timp in care intr-o fabrica modernizata a fabricat produse lactate iar in ultimul branzeturi astfel a capatat experienta in aceasta activitate avand un atuu in plus pentru a o desfasura in continuare prin proiectul propus activitate fabricarea produselor lactate si branzeturilor intr-o fabrica construita conform standardelor Uniunii Europene in acest domeniu
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
          • Indicatori
          • Volume
            • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
            • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
              • C PREZENTAREA PROIECTULUI
                • C1 Obiectivele proiectului
                  • Indicatori
                  • Volume
                    • C3 Managementul proiectului
                    • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
                    • C6 Graficul estimat al proiectului
                    • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
                      • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                        • D1 Bazele de productie
                        • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D4 Indicatorii financiari
                        • Tabelul 1
                          • Tabelul 3
                            • N Centralizarea datelor
Page 58: Management in Agricultura

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de grau

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 3241232 3241232

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1112468 1112468

Ch variabile totale CVT lei 600107312 600107312

Ch variabile t CVt leit 367038 367038

Ch fixe totale CF lei 43537 43537

Ch fixe ha CFha leiha 21768 21768

Profit programat total Pr lei - 7563828

Profit programat ha Prha leiha - 8000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 664 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 498

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 5316674 3988

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 5555285 4226674

Pret de vacircnzare t Pv leit 8000 8000

Suprafata cultivată S ha 200 200

59

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE SOIA

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 195 429 8483

22 Descarcat t 195 0 0

33 Adm Si deservit ha 130 73965 0019

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 2166666 0556

TOTALTOTAL 2283531 9058

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

60

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0275

22 Erbicidat si deservit h 130 284511 2188

33 Discuit si preg Pat germ h 130 834782 6421

44 Semanat + deservit h 130 650 5

55 Recoltat soia t 3 7857 0060

66 Balotat deservit presa t 41 902 0069

TOTALTOTAL 182192 14013

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu soia (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia- fără profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =4091438 505700 = 0008 leit

Productia medie de soia la punctul critic (X)

61

X= (CFha)(Pv-CVt) = 14013 ( 3 - 0008 ) = 4683 tha = 4683

kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt =4683 tha 4091438 leit = 19160204 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+19160204 leiha = 19174217

leiha

Nivelul producţiei de 3890 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

soia icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de soia la preţul de 3 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (3890 kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soiandash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

63

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia - cu profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1517100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 4091438 505700 = 0008

leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1517100000 130 = 11670000

leiha

Productia medie de soia la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 14013 +11670000 ) ( 3 -0008 )= 3900405753

tha = 3900405 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 3900405753 tha 0008 leit = 31203 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+ 31203 leiha = 45216

leiha

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soia ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

65

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de soia

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 2283531 2283531

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1807907 1807907

Ch variabile totale CVT lei 4091438 4091438

Ch variabile t CVt leit 0008 0008

Ch fixe totale CF lei 182192 182192

Ch fixe ha CFha leiha 14013 14013

Profit programat total Pr lei - 1517100000

Profit programat ha Prha leiha - 11670000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 4683 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 3900405753

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 19160204 31203

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 19174213 45216

Pret de vacircnzare t Pv leit 3000 3000

Suprafata cultivată S ha 130 130

CONCLUZII SI RECOMANDARI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape3) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor4) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb

66

Productie principala 9727Productie secundara 12320Grau Productie principala 6289Productia secundara 7100SoiaProductie principala 3890Productie secundara 4100Efectuand eficienta celor trei culturi in urma rezultatelor acestora am observat ca cultura cea mai favorabila este porumbul urmata de cultura grauluiPe viitor cea mai buna cultura atat cantitativa cat si calitativa este cultura porumbului

Porumbul = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

67

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • PF Budianu Florin-Cristian s-a infiintat ca persoana fizica autorizata in luna iulie 2009 si a mai desfasurat activitate in acest domeniu activitate privata trei ani timp in care intr-o fabrica modernizata a fabricat produse lactate iar in ultimul branzeturi astfel a capatat experienta in aceasta activitate avand un atuu in plus pentru a o desfasura in continuare prin proiectul propus activitate fabricarea produselor lactate si branzeturilor intr-o fabrica construita conform standardelor Uniunii Europene in acest domeniu
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
          • Indicatori
          • Volume
            • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
            • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
              • C PREZENTAREA PROIECTULUI
                • C1 Obiectivele proiectului
                  • Indicatori
                  • Volume
                    • C3 Managementul proiectului
                    • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
                    • C6 Graficul estimat al proiectului
                    • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
                      • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                        • D1 Bazele de productie
                        • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D4 Indicatorii financiari
                        • Tabelul 1
                          • Tabelul 3
                            • N Centralizarea datelor
Page 59: Management in Agricultura

DETERMINAREA CANTITATIVĂ SI REPREZENTAREA GRAFICĂ A PC LA CULTURA DE SOIA

Cheltuielile variabile

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrarii

CheltuieliCheltuieli variabilevariabile

(lei) (lei)

CheltuieliCheltuieli variabile variabile

(lei t (lei t ))

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Incarcat transportat t 195 429 8483

22 Descarcat t 195 0 0

33 Adm Si deservit ha 130 73965 0019

44 Arat 25 de cm+grapat ha 130 2166666 0556

TOTALTOTAL 2283531 9058

a)= coloana (1) din fisa tehnologica numai ch variabile(b)= coloana (3) din fisa tehnologica(c)= coloana (4) din fisa tehnologica (d)= coloana (22) din fisa tehnologica (e)= coloana (d) productia totala obtinuta t)

60

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0275

22 Erbicidat si deservit h 130 284511 2188

33 Discuit si preg Pat germ h 130 834782 6421

44 Semanat + deservit h 130 650 5

55 Recoltat soia t 3 7857 0060

66 Balotat deservit presa t 41 902 0069

TOTALTOTAL 182192 14013

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu soia (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia- fără profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =4091438 505700 = 0008 leit

Productia medie de soia la punctul critic (X)

61

X= (CFha)(Pv-CVt) = 14013 ( 3 - 0008 ) = 4683 tha = 4683

kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt =4683 tha 4091438 leit = 19160204 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+19160204 leiha = 19174217

leiha

Nivelul producţiei de 3890 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

soia icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de soia la preţul de 3 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (3890 kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soiandash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

63

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia - cu profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1517100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 4091438 505700 = 0008

leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1517100000 130 = 11670000

leiha

Productia medie de soia la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 14013 +11670000 ) ( 3 -0008 )= 3900405753

tha = 3900405 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 3900405753 tha 0008 leit = 31203 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+ 31203 leiha = 45216

leiha

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soia ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

65

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de soia

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 2283531 2283531

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1807907 1807907

Ch variabile totale CVT lei 4091438 4091438

Ch variabile t CVt leit 0008 0008

Ch fixe totale CF lei 182192 182192

Ch fixe ha CFha leiha 14013 14013

Profit programat total Pr lei - 1517100000

Profit programat ha Prha leiha - 11670000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 4683 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 3900405753

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 19160204 31203

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 19174213 45216

Pret de vacircnzare t Pv leit 3000 3000

Suprafata cultivată S ha 130 130

CONCLUZII SI RECOMANDARI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape3) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor4) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb

66

Productie principala 9727Productie secundara 12320Grau Productie principala 6289Productia secundara 7100SoiaProductie principala 3890Productie secundara 4100Efectuand eficienta celor trei culturi in urma rezultatelor acestora am observat ca cultura cea mai favorabila este porumbul urmata de cultura grauluiPe viitor cea mai buna cultura atat cantitativa cat si calitativa este cultura porumbului

Porumbul = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

67

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • PF Budianu Florin-Cristian s-a infiintat ca persoana fizica autorizata in luna iulie 2009 si a mai desfasurat activitate in acest domeniu activitate privata trei ani timp in care intr-o fabrica modernizata a fabricat produse lactate iar in ultimul branzeturi astfel a capatat experienta in aceasta activitate avand un atuu in plus pentru a o desfasura in continuare prin proiectul propus activitate fabricarea produselor lactate si branzeturilor intr-o fabrica construita conform standardelor Uniunii Europene in acest domeniu
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
          • Indicatori
          • Volume
            • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
            • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
              • C PREZENTAREA PROIECTULUI
                • C1 Obiectivele proiectului
                  • Indicatori
                  • Volume
                    • C3 Managementul proiectului
                    • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
                    • C6 Graficul estimat al proiectului
                    • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
                      • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                        • D1 Bazele de productie
                        • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D4 Indicatorii financiari
                        • Tabelul 1
                          • Tabelul 3
                            • N Centralizarea datelor
Page 60: Management in Agricultura

Cheltuielile fixe

NrNr crtcrt Denumirea lucrariiDenumirea lucrarii UMUM VolumulVolumul

lucrariilucrariiCheltuieli fixeCheltuieli fixe

(lei) (lei)Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei ha)(lei ha)

(a)(a) (b)(b) (c)(c) (d)(d) (e)(e)

11 Transportat apa prep sol mii l 39 3575 0275

22 Erbicidat si deservit h 130 284511 2188

33 Discuit si preg Pat germ h 130 834782 6421

44 Semanat + deservit h 130 650 5

55 Recoltat soia t 3 7857 0060

66 Balotat deservit presa t 41 902 0069

TOTALTOTAL 182192 14013

(a)= coloana (1) din fisa tehnologică numai ch fixe(b)= coloana (3) din fisa tehnologică(c)= coloana (4) din fisa tehnologică (d)= coloana (22) din fisa tehnologică (e)= coloana (d) suprafata cultivată cu soia (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia- fără profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT =4091438 505700 = 0008 leit

Productia medie de soia la punctul critic (X)

61

X= (CFha)(Pv-CVt) = 14013 ( 3 - 0008 ) = 4683 tha = 4683

kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt =4683 tha 4091438 leit = 19160204 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+19160204 leiha = 19174217

leiha

Nivelul producţiei de 3890 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

soia icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de soia la preţul de 3 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (3890 kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soiandash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

63

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia - cu profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1517100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 4091438 505700 = 0008

leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1517100000 130 = 11670000

leiha

Productia medie de soia la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 14013 +11670000 ) ( 3 -0008 )= 3900405753

tha = 3900405 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 3900405753 tha 0008 leit = 31203 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+ 31203 leiha = 45216

leiha

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soia ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

65

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de soia

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 2283531 2283531

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1807907 1807907

Ch variabile totale CVT lei 4091438 4091438

Ch variabile t CVt leit 0008 0008

Ch fixe totale CF lei 182192 182192

Ch fixe ha CFha leiha 14013 14013

Profit programat total Pr lei - 1517100000

Profit programat ha Prha leiha - 11670000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 4683 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 3900405753

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 19160204 31203

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 19174213 45216

Pret de vacircnzare t Pv leit 3000 3000

Suprafata cultivată S ha 130 130

CONCLUZII SI RECOMANDARI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape3) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor4) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb

66

Productie principala 9727Productie secundara 12320Grau Productie principala 6289Productia secundara 7100SoiaProductie principala 3890Productie secundara 4100Efectuand eficienta celor trei culturi in urma rezultatelor acestora am observat ca cultura cea mai favorabila este porumbul urmata de cultura grauluiPe viitor cea mai buna cultura atat cantitativa cat si calitativa este cultura porumbului

Porumbul = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

67

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • PF Budianu Florin-Cristian s-a infiintat ca persoana fizica autorizata in luna iulie 2009 si a mai desfasurat activitate in acest domeniu activitate privata trei ani timp in care intr-o fabrica modernizata a fabricat produse lactate iar in ultimul branzeturi astfel a capatat experienta in aceasta activitate avand un atuu in plus pentru a o desfasura in continuare prin proiectul propus activitate fabricarea produselor lactate si branzeturilor intr-o fabrica construita conform standardelor Uniunii Europene in acest domeniu
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
          • Indicatori
          • Volume
            • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
            • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
              • C PREZENTAREA PROIECTULUI
                • C1 Obiectivele proiectului
                  • Indicatori
                  • Volume
                    • C3 Managementul proiectului
                    • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
                    • C6 Graficul estimat al proiectului
                    • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
                      • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                        • D1 Bazele de productie
                        • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D4 Indicatorii financiari
                        • Tabelul 1
                          • Tabelul 3
                            • N Centralizarea datelor
Page 61: Management in Agricultura

X= (CFha)(Pv-CVt) = 14013 ( 3 - 0008 ) = 4683 tha = 4683

kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt =4683 tha 4091438 leit = 19160204 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+19160204 leiha = 19174217

leiha

Nivelul producţiei de 3890 kg ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura de

soia icircn care valoarea veniturilor obţinute prin vacircnzarea acestei cantităţi de soia la preţul de 3 lei kg

asigură acoperirea integrală a costului de producţie Depăşirea acestui nivel al producţiei (3890 kg

ha) duce la obţinerea unui profit iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi

62

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soiandash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

63

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia - cu profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1517100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 4091438 505700 = 0008

leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1517100000 130 = 11670000

leiha

Productia medie de soia la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 14013 +11670000 ) ( 3 -0008 )= 3900405753

tha = 3900405 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 3900405753 tha 0008 leit = 31203 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+ 31203 leiha = 45216

leiha

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soia ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

65

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de soia

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 2283531 2283531

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1807907 1807907

Ch variabile totale CVT lei 4091438 4091438

Ch variabile t CVt leit 0008 0008

Ch fixe totale CF lei 182192 182192

Ch fixe ha CFha leiha 14013 14013

Profit programat total Pr lei - 1517100000

Profit programat ha Prha leiha - 11670000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 4683 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 3900405753

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 19160204 31203

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 19174213 45216

Pret de vacircnzare t Pv leit 3000 3000

Suprafata cultivată S ha 130 130

CONCLUZII SI RECOMANDARI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape3) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor4) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb

66

Productie principala 9727Productie secundara 12320Grau Productie principala 6289Productia secundara 7100SoiaProductie principala 3890Productie secundara 4100Efectuand eficienta celor trei culturi in urma rezultatelor acestora am observat ca cultura cea mai favorabila este porumbul urmata de cultura grauluiPe viitor cea mai buna cultura atat cantitativa cat si calitativa este cultura porumbului

Porumbul = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

67

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • PF Budianu Florin-Cristian s-a infiintat ca persoana fizica autorizata in luna iulie 2009 si a mai desfasurat activitate in acest domeniu activitate privata trei ani timp in care intr-o fabrica modernizata a fabricat produse lactate iar in ultimul branzeturi astfel a capatat experienta in aceasta activitate avand un atuu in plus pentru a o desfasura in continuare prin proiectul propus activitate fabricarea produselor lactate si branzeturilor intr-o fabrica construita conform standardelor Uniunii Europene in acest domeniu
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
          • Indicatori
          • Volume
            • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
            • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
              • C PREZENTAREA PROIECTULUI
                • C1 Obiectivele proiectului
                  • Indicatori
                  • Volume
                    • C3 Managementul proiectului
                    • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
                    • C6 Graficul estimat al proiectului
                    • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
                      • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                        • D1 Bazele de productie
                        • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D4 Indicatorii financiari
                        • Tabelul 1
                          • Tabelul 3
                            • N Centralizarea datelor
Page 62: Management in Agricultura

PROFI

T

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soiandash fără profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

63

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia - cu profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1517100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 4091438 505700 = 0008

leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1517100000 130 = 11670000

leiha

Productia medie de soia la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 14013 +11670000 ) ( 3 -0008 )= 3900405753

tha = 3900405 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 3900405753 tha 0008 leit = 31203 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+ 31203 leiha = 45216

leiha

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soia ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

65

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de soia

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 2283531 2283531

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1807907 1807907

Ch variabile totale CVT lei 4091438 4091438

Ch variabile t CVt leit 0008 0008

Ch fixe totale CF lei 182192 182192

Ch fixe ha CFha leiha 14013 14013

Profit programat total Pr lei - 1517100000

Profit programat ha Prha leiha - 11670000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 4683 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 3900405753

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 19160204 31203

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 19174213 45216

Pret de vacircnzare t Pv leit 3000 3000

Suprafata cultivată S ha 130 130

CONCLUZII SI RECOMANDARI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape3) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor4) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb

66

Productie principala 9727Productie secundara 12320Grau Productie principala 6289Productia secundara 7100SoiaProductie principala 3890Productie secundara 4100Efectuand eficienta celor trei culturi in urma rezultatelor acestora am observat ca cultura cea mai favorabila este porumbul urmata de cultura grauluiPe viitor cea mai buna cultura atat cantitativa cat si calitativa este cultura porumbului

Porumbul = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

67

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • PF Budianu Florin-Cristian s-a infiintat ca persoana fizica autorizata in luna iulie 2009 si a mai desfasurat activitate in acest domeniu activitate privata trei ani timp in care intr-o fabrica modernizata a fabricat produse lactate iar in ultimul branzeturi astfel a capatat experienta in aceasta activitate avand un atuu in plus pentru a o desfasura in continuare prin proiectul propus activitate fabricarea produselor lactate si branzeturilor intr-o fabrica construita conform standardelor Uniunii Europene in acest domeniu
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
          • Indicatori
          • Volume
            • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
            • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
              • C PREZENTAREA PROIECTULUI
                • C1 Obiectivele proiectului
                  • Indicatori
                  • Volume
                    • C3 Managementul proiectului
                    • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
                    • C6 Graficul estimat al proiectului
                    • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
                      • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                        • D1 Bazele de productie
                        • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D4 Indicatorii financiari
                        • Tabelul 1
                          • Tabelul 3
                            • N Centralizarea datelor
Page 63: Management in Agricultura

ELEMENTE NECESARE PTCALCULUL PC la cultura de soia - cu profit programat

Ch variabile Cv = 2283531 lei

Ch fixe totale CF = 182192 lei

Ch fixeha CFha = 14013 leiha

Pretul de vacircnzarekg Pv = 3 leikg = 3000 leit

Productia totală de PT= 505700 t

Suprafata cultivată cuhelliphelliphelliphellipS = 130 ha

Cheltuielile indirecte (efic econ)hellip Ch ind = 1807907 lei

Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod neterminată) Pr = 1517100000 lei

Calcul

Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch variabile + ch indirecte

=Cv+Chind= 2283531 + 1807907 = 4091438 lei

Cheltuieli variabile t (CVt) = CVT PT = 4091438 505700 = 0008

leit

Profitul programat pe ha (Prha) Prha = PrS = 1517100000 130 = 11670000

leiha

Productia medie de soia la punctul critic (X)

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) = ( 14013 +11670000 ) ( 3 -0008 )= 3900405753

tha = 3900405 kgha

Cheltuieli variabile pentru productia ldquoXrdquo (CvX)

CvX=XCVt = 3900405753 tha 0008 leit = 31203 leiha

Cheltuieli totale de exploatareha (CTha)

CTha=CFha+Cvx = 14013 leiha+ 31203 leiha = 45216

leiha

64

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soia ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

65

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de soia

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 2283531 2283531

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1807907 1807907

Ch variabile totale CVT lei 4091438 4091438

Ch variabile t CVt leit 0008 0008

Ch fixe totale CF lei 182192 182192

Ch fixe ha CFha leiha 14013 14013

Profit programat total Pr lei - 1517100000

Profit programat ha Prha leiha - 11670000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 4683 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 3900405753

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 19160204 31203

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 19174213 45216

Pret de vacircnzare t Pv leit 3000 3000

Suprafata cultivată S ha 130 130

CONCLUZII SI RECOMANDARI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape3) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor4) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb

66

Productie principala 9727Productie secundara 12320Grau Productie principala 6289Productia secundara 7100SoiaProductie principala 3890Productie secundara 4100Efectuand eficienta celor trei culturi in urma rezultatelor acestora am observat ca cultura cea mai favorabila este porumbul urmata de cultura grauluiPe viitor cea mai buna cultura atat cantitativa cat si calitativa este cultura porumbului

Porumbul = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

67

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • PF Budianu Florin-Cristian s-a infiintat ca persoana fizica autorizata in luna iulie 2009 si a mai desfasurat activitate in acest domeniu activitate privata trei ani timp in care intr-o fabrica modernizata a fabricat produse lactate iar in ultimul branzeturi astfel a capatat experienta in aceasta activitate avand un atuu in plus pentru a o desfasura in continuare prin proiectul propus activitate fabricarea produselor lactate si branzeturilor intr-o fabrica construita conform standardelor Uniunii Europene in acest domeniu
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
          • Indicatori
          • Volume
            • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
            • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
              • C PREZENTAREA PROIECTULUI
                • C1 Obiectivele proiectului
                  • Indicatori
                  • Volume
                    • C3 Managementul proiectului
                    • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
                    • C6 Graficul estimat al proiectului
                    • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
                      • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                        • D1 Bazele de productie
                        • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D4 Indicatorii financiari
                        • Tabelul 1
                          • Tabelul 3
                            • N Centralizarea datelor
Page 64: Management in Agricultura

profit

suplimen

tar

CHELTUIELI CHELTUIELI

( leiha)( leiha)

PRODUCTI PRODUCTIA MEDIE A MEDIE (kgha) (kgha)

PIERDERI

YY

xx

Cheltuieli totale de exploatareCheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli fixeCheltuieli fixe

Cheltuieli variabile

Curba

Curba ch

eltuielilo

r

1000 2000 40003000

3890kg3890kghaha

4000

3000

1000

2000

5000

7000

6000

helliphelliphellip

leiha

helliphelliphellip

leiha

Exprimarea grafică a PC la cultura de soia ndash cu profit programat

Punctul critic

XX

PRODUCTIA MEDIE

Profit programatProfit programat

PROFI

T

5000

65

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de soia

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 2283531 2283531

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1807907 1807907

Ch variabile totale CVT lei 4091438 4091438

Ch variabile t CVt leit 0008 0008

Ch fixe totale CF lei 182192 182192

Ch fixe ha CFha leiha 14013 14013

Profit programat total Pr lei - 1517100000

Profit programat ha Prha leiha - 11670000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 4683 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 3900405753

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 19160204 31203

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 19174213 45216

Pret de vacircnzare t Pv leit 3000 3000

Suprafata cultivată S ha 130 130

CONCLUZII SI RECOMANDARI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape3) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor4) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb

66

Productie principala 9727Productie secundara 12320Grau Productie principala 6289Productia secundara 7100SoiaProductie principala 3890Productie secundara 4100Efectuand eficienta celor trei culturi in urma rezultatelor acestora am observat ca cultura cea mai favorabila este porumbul urmata de cultura grauluiPe viitor cea mai buna cultura atat cantitativa cat si calitativa este cultura porumbului

Porumbul = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

67

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • PF Budianu Florin-Cristian s-a infiintat ca persoana fizica autorizata in luna iulie 2009 si a mai desfasurat activitate in acest domeniu activitate privata trei ani timp in care intr-o fabrica modernizata a fabricat produse lactate iar in ultimul branzeturi astfel a capatat experienta in aceasta activitate avand un atuu in plus pentru a o desfasura in continuare prin proiectul propus activitate fabricarea produselor lactate si branzeturilor intr-o fabrica construita conform standardelor Uniunii Europene in acest domeniu
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
          • Indicatori
          • Volume
            • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
            • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
              • C PREZENTAREA PROIECTULUI
                • C1 Obiectivele proiectului
                  • Indicatori
                  • Volume
                    • C3 Managementul proiectului
                    • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
                    • C6 Graficul estimat al proiectului
                    • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
                      • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                        • D1 Bazele de productie
                        • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D4 Indicatorii financiari
                        • Tabelul 1
                          • Tabelul 3
                            • N Centralizarea datelor
Page 65: Management in Agricultura

Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura de soia

Specificare UMFara profit programat

Cu profit programat

Ch variabile Cv lei 2283531 2283531

Cheltuielile indirecte Ch ind lei 1807907 1807907

Ch variabile totale CVT lei 4091438 4091438

Ch variabile t CVt leit 0008 0008

Ch fixe totale CF lei 182192 182192

Ch fixe ha CFha leiha 14013 14013

Profit programat total Pr lei - 1517100000

Profit programat ha Prha leiha - 11670000

X= CFha(Pv-CVt) X Kgha 4683 -

X=(CFha+Prha)(Pv-CVt) X Kgha - 3900405753

Cheltuieli variabile pt productia ldquoXrdquo CVX leiha 19160204 31203

Cheltuieli totale de exploatareha CTha leiha 19174213 45216

Pret de vacircnzare t Pv leit 3000 3000

Suprafata cultivată S ha 130 130

CONCLUZII SI RECOMANDARI

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi icircnregistrarea evoluţiei culturilor precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţieiacestoraEvaluarea se face icircn două etape3) icircn prima etapă se apreciază aspectul vegetativ al culturilor icircn fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor4) icircn etapa a doua se face estimarea icircn cacircmp a producţiei agricole după anumite norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură evaluarea se face astfelPorumb

66

Productie principala 9727Productie secundara 12320Grau Productie principala 6289Productia secundara 7100SoiaProductie principala 3890Productie secundara 4100Efectuand eficienta celor trei culturi in urma rezultatelor acestora am observat ca cultura cea mai favorabila este porumbul urmata de cultura grauluiPe viitor cea mai buna cultura atat cantitativa cat si calitativa este cultura porumbului

Porumbul = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

67

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • PF Budianu Florin-Cristian s-a infiintat ca persoana fizica autorizata in luna iulie 2009 si a mai desfasurat activitate in acest domeniu activitate privata trei ani timp in care intr-o fabrica modernizata a fabricat produse lactate iar in ultimul branzeturi astfel a capatat experienta in aceasta activitate avand un atuu in plus pentru a o desfasura in continuare prin proiectul propus activitate fabricarea produselor lactate si branzeturilor intr-o fabrica construita conform standardelor Uniunii Europene in acest domeniu
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
          • Indicatori
          • Volume
            • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
            • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
              • C PREZENTAREA PROIECTULUI
                • C1 Obiectivele proiectului
                  • Indicatori
                  • Volume
                    • C3 Managementul proiectului
                    • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
                    • C6 Graficul estimat al proiectului
                    • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
                      • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                        • D1 Bazele de productie
                        • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D4 Indicatorii financiari
                        • Tabelul 1
                          • Tabelul 3
                            • N Centralizarea datelor
Page 66: Management in Agricultura

Productie principala 9727Productie secundara 12320Grau Productie principala 6289Productia secundara 7100SoiaProductie principala 3890Productie secundara 4100Efectuand eficienta celor trei culturi in urma rezultatelor acestora am observat ca cultura cea mai favorabila este porumbul urmata de cultura grauluiPe viitor cea mai buna cultura atat cantitativa cat si calitativa este cultura porumbului

Porumbul = ocupa locul 3 ca importanta in lume Aceasta pozitie se justifica printro serie de particularitati

-prezinta o mare capacitate de productie cu cca 50 decat celelalte cereale-are o mare plasticitate ecologica-este o planta prasitoare fiind o foarte buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de

cultura-suporta bine monocultura-are un coeficient multiplicat de 150-400ori-semanande-se primavara mai tarziu permite esalonarea mai buna lucrarilor agricole-cultura este mecanizata-recoltarea se face fara pericol de scuturare

67

  • A DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
    • A1 Numele solicitantului
    • A2 Obiectul de activitate
    • A3 Forma juridica a solicitantului
    • A4 Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la icircnfiinţare
    • A5 Administratorii societatii
    • A6 Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
      • B DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
        • B1 Istoricul activitatii
        • PF Budianu Florin-Cristian s-a infiintat ca persoana fizica autorizata in luna iulie 2009 si a mai desfasurat activitate in acest domeniu activitate privata trei ani timp in care intr-o fabrica modernizata a fabricat produse lactate iar in ultimul branzeturi astfel a capatat experienta in aceasta activitate avand un atuu in plus pentru a o desfasura in continuare prin proiectul propus activitate fabricarea produselor lactate si branzeturilor intr-o fabrica construita conform standardelor Uniunii Europene in acest domeniu
        • B2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
        • B3 Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
          • Indicatori
          • Volume
            • B4 Politica de aprovizionare Furnizori de materii prime
            • B5 Politica de desfacere Canale de distribuţie
              • C PREZENTAREA PROIECTULUI
                • C1 Obiectivele proiectului
                  • Indicatori
                  • Volume
                    • C3 Managementul proiectului
                    • C4 Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru activele ce fac obiectul proiectului materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
                    • C6 Graficul estimat al proiectului
                    • C7 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
                      • D PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
                        • D1 Bazele de productie
                        • D2 Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D3 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
                        • D4 Indicatorii financiari
                        • Tabelul 1
                          • Tabelul 3
                            • N Centralizarea datelor