Lucrrile de ngrijire (combaterea buruienilor, bolilor i duntorilor i irigarea) n agricultura ecologic categorii:

Combaterea buruienilor, bolilor i duntorilor n agricultura ecologic categorii Combaterea buruienilor n sistemul de agricultur ecologic. Buruienile reprezint plante pe care nu le dorim n culturile agricole i pot constitui o problem serioas n cadrul sistemului de agricultur ecologic, deorece combatarea chimic este interzis. Ele pot produce pagube, att cantitative ct i calitative asupra recoltelor, concurnd plantele de cultur pentru ap, elemente nutritive sau lumin. Totodat, buruienile sunt cele care pot fi gazde pentru diverii ageni patogeni sau pentru duntorii prezeni n culturi, iar unele pot fi chiar toxice (zrna).

Controlul buruienilor n sistemul de agricultur ecologic se realizeaz printr-o serie de msuri care integreaz att msuri preventive, ct i msuri curative i biologice.

Msurile preventive au drept scop impiedicarea apariiei i rspndirii buruienilor. Din cadrul acestor msuri pot fi enumerate:

Carantina fitosanitar se refer la unele norme i convenii internaionale care prevd controlul tuturor transporturilor de produse agricole i interzicerea exportului, importului sau a tranzitului acelor loturi care conin anumite specii duntoare (semine de buruieni, germeni patogeni, oule i larvele sau adulii unor insecte), socotite drept periculoase. Reglementrile sunt mbuntite periodic, de regul prin lrgirea listei (Toncea I. Stoianov R, 2002).

Asolamentul i rotaia culturilor. Unele specii de buruieni, specifice unor culturi, pot fi combtute prin rotaie, ceea ce conduce la apariia dezvoltrii unor buruieni problem ntr-un numr mai mic i se evit astfel nmulirea lor exagerat, aa cum se ntmpl n cazul monoculturii sau a culturii repetate.

Aplicarea de ngrminte i amendamente pot contribui, de asemenea, la micorarea numrului de buruieni. Astfel, exist specii de buruieni care se dezvolt la o reacie a solului acid (coada calului, piciorul cocoului, mcriul mrunt), iar altele la o reacie acid (pelinia, ppdia, cicoarea, zmoia). De asemenea, gunoiul de grajd aplicat direct culturii, conine un numr mare de semine de bururieni ce i-au pstrat capacitatea de germinaie, deci se poate mburuiena i mai mult cultura. n aceste condiii, se recomand aplicarea de amendamente care pot corecta reacia solului i ngrmnt organic bine fermentat sau compost.

Lucrrile solului pot de asemenea influena gradul de mburuienare. Prin efectuarea de arturi adnci se creaz condiii propice de epuizare a rdcinilor sau seminelor de buruieni deoarece acestea sunt lipsite de oxigen i mor. Efectuarea de lucrri dup arat i pn n momentul semnatului poate contribui la reducerea numrului de buruieni. Acestea se combat mai uor dac sunt n primele faze de vegetaie i nu ajung la maturitate s fructifice sau s dezvolte organe de nmulire vegetative.

Material biologic certificat i condiionat. Pentru semnat i plantat este necesar ca se utilizeze material biologic certificat. Acesta reprezint o garanie a puritii biologice i a faptului c materialul este condiionat, adic nu prezint n componena sa semine de buruieni care pot deveni surse de mburuienare a culturii.

Semnatul n epoca optim. Orice abatare de la epoca optim de semnat poate duce la obinerea unor densiti nesatisfctoare a culturilor, la un rsrit neuniform, cu goluri, care poate favoriza apariia buruienilor. Un covor vegetal bine ncheiat, cu plante viguroase i bine dezvoltate care pot lupta cu buruienile pentru factorii de vegetaie, poate duce la nbuirea buruienilor, i la micorarea numrului acestora.

Distrugerea focarelor de buruieni de pe terenurile necultivate. Aceast metod este foarte important deoarece terenurile necultivate pot fi surse de rspndire i de apariie a buruienilor. Marginile de lanuri, de drumuri, taluzurile, canalele de irigaii, zonele limitrofe perdelor de protecie sau a pdurilor pot constitui surse reale de mburuienare. Acestea sunt totodat i locuri pentru a fi asigurat biodiversitatea i areale pentru speciile de faun util. De aceea, conform cerinelor agriculturii ecologice, pentru combatere trebuie s se in cont i de aceste aspecte, i se recomand a fi distruse doar speciile de buruieni problem.

Curirea mainilor agricole nainte de schimbarea parcelei. Acest lucru se impune pentru a nu impurifica smna destinat semnatului cu semine de buruieni, precum i evitarea transportului acestora de la o parcel la alta.

Msuri curative. Prin aceste metode sunt inute sub control buruienile deja aprute n cultur. Din cadrul acestor msuri se pot distinge urmtorele:

Metode fizico-mecanice

Metode biotehnice

Metode biologice

Metode genetice

Metode biochimice

Metode biodinamice

Metode fizico-chimice

Din cadrul acestor msuri se remarc combaterea manual, mecanic, termic i prin inundare a buruienilor.

Una dintre msurile utilizate n mod frecvent n tehnologiile de cultur ale plantelor medicinale i aromatice o constituie plivitul manual. Acesta presupune ndeprtarea buruienilor prin smulgere din cultur, cu rdcin pentru a fi evitat prinderea la loc a acestora.

Plivitul cu oticul sau spliga reprezint o lucrare ce se poate folosi mai ales la culturi semnate n rnduri dese i la care plivitul manual nu mai este posibil. Buruienile sunt tiate la 1-3 cm de la nivelul solului, i ndeprtate, fiind evitate pe ct posibil rnirea sau clcarea plantelor.

Pritul cu sapa (manual) reprezint o lucrare frecvent ntlnit n culturile de plante medicinale i aromatice. Aceasta se execut cu ajutorul unei sape, care taie i distruge buruienile, dar mai contribuie i la afnarea solului, la distrugerea crustei, la mbuntirea condiiilor de aerare, temperatur i umiditate de la nivelul solului. De obicei, numrul prailelor poate fi de 1-3, dar se poate face ori de cte ori este necesar, n funcie de specia de plant sau de condiiile climatice.

Cositul este, de asemenea, o lucrare prin care sunt ndeprtate buruienile nainte de a forma semine, cu ajutorul unei coase. Se recomand a se efectua pentru combaterea buruienilor de la marginea lanurilor, a drumurilor, de pe pajiti, sau n golurile din culturi.

Plivitul mecanic se execut de obicei cu o grap cu coli reglabili sau cu sapa rotativ, cnd plantele i-au format sistemul radicular, solul este reavn, iar buruienile sunt rsrite.

Pritul mecanic se poate face cu un cultivator sau cu o pritoare cu traciune animal, care acioneaz ntre rndurile de plante. Lucrarea se poate executa de 2-3 ori pe rnd, n funcie de gradul de mburuienare, de condiiile pedoclimatice.

Combaterea termic este utilizat de ctre agricultori pe suprafee mici i se bazeaz pe folosirea flcrii dat de un arztor al unei butelii de aragaz. Buruienile care au rsrit, sau cele n curs de apariie, sunt distruse din stratul superficial de sol. Acesta practic este total diferit de arderea miritii care este interzis conform principiilor agriculturii ecologice.

Metode biotehnice

Mulcirea solului. Datorit proprietilor buruienilor de a rmne inactive la absena luminii, una dintre metodele utilizate pentru combaterea buruienilor este mulcirea solului. Aceast practic folosete: paie, resturi vegetale, frunze, rumegu, compost, pentru a acoperi solul. Uneori se mai utilizeaz i mulcirea cu folie de plastic, de culoare nchis. Fr lumin buruienile dispar, i totodat este conservat mai bine apa n sol i sunt protejate activitatea microorganismelor.

Pregtirea terenului pe ntuneric sau cu utilaje acoperite

Unii cercettori recomand ca pregtirea terenului pentru semnat s se fac noaptea, pentru c unele semine de buruieni sunt inhibate de absena luminii i nu mai germineaz. Se mai recomand de asemenea, acoperirea utilajelor de arat i de pregtire a patului germinativ cu prelate de culoare nchis, astfel nct buruienile s nu ia contact cu lumina.

Metoda provocaiei (forarea germinaiei seminelor)

Aceast metod, recomandat de literatura de specialitate, se refer la faptul c, seminele de buruieni sunt stimulate s germineze i s rsr i apoi sunt distruse cu o lucrare superficial cu grapa cu discuri, apoi ncorporate sub artur. Acesta se execut n afara perioadei de vegetaie a culturilor i mai este cunoscut sub numele de dezmiritit.

Metoda epuizrii

Principiul acestei metode const n distrugerea buruienilor perene, care se nmulesc prin semine sau organe vegetative i care i reiau vegetaia pe baza rezervelor de materii organice din sol i prin discuiri repetate sunt epuizate substaele de rezerv i astfel nu mai poat fi reluat vegetaia.

Metode biologice

Combaterea cu ajutorul insectelor se bazeaz pe utilizarea unor specii de insecte pentru a distruge buruienile. Acest metod este mai puin utilizat deoarece pot aprea dezechilibre ecologice.

Combaterea cu ajutorul ciupercilor fitopatogene are la baz proprietatea unor buruieni de a fi distruse de unii ageni patogeni. Ca de exemplu: combaterea plmidei (Cirsium arvese) cu ajutorul ruginii Puccinia punctiformis (Slovoski i col., 1998), precum i combaterea cruciuliei (Senecio vulgaris) cu ajutorul ciupercii Puccinia lagenophorae (Ionescu, 2001).

Combaterea alelopatic

Conform Dicionarului botanic (C.Vaczy, 1980), alelopatie nseamn influena reciproc asupra dezvoltrii plantelor care cresc alturi. Deci, prin fenomenul de alelopatie, plantele interaciuneaz i elibereaz n mediu anumite substane rezultate ale metabolismului (substane alelopatice), care pot avea aciune intraspecific sau interspecific. Ca expresie a relaiilor intraspecifice amintim unele fenomene cu impact asupra produiei i calitii acesteia: autorrirea pn la dispariia temporar a culturii (ex. Muel), depresiunea continu a recoltei n cazul monoculturii, care culmineaz cu mult mult discutata oboseal a solului, cunoscut i sub numele de autotoxiciate sau autopoluare (Toncea I., Stoianov R., 2002).

Metode biodinamice

Aceste metode au la baz principiile conceptului de agricultur biodinamic iniiat n 1924 de ctre Rudolf Steiner. Conform acestor principii apariia noilor buruieni este inhibat de introducerea n sol a cenuii obinute din arderea propriilor semine. Se recomand, de asemenea, i alte tehnici practice cum ar fi: obinerea de cenu prin arderea seminelor i diluarea ei cu nisip sau pmnt uscat n pri egale i apoi mprtierea pe sol uniform n vetrele de unde au fost recoltate seminele.

Combaterea bolilor (agenilor patogeni) n sistemul de agricultur ecologic

Ca i pentru combaterea buruienilor, controlul asupra bolilor cuprinde mai multe metode, ca de exemplu: metode preventive, metode curative i metode biologice.

Metode preventive

Ca i n cazul combaterii buruienilor, metodele preventive se refer la: carantin fitosanitar, condiionarea materialului semincer i a celui de plantat, distrugerea buruienilor problem i, n plus prognoza i avertizarea.

Carantina fitosanitar

Aceste msuri de carantin fitosanitar sunt obligatorii pentru orice tranzacie comercial cu produse agricole, material semincer sau pentru plantat. De asemenea, pentru importul i exportul de produse rezultate de la plantele medicinale i aromatice, este necesar certificatul fitosanitar prin care este atestat faptul c sunt libere de ageni patogeni.

Condiionarea materialului semincer i a celui de plantat

Aceste msuri se refer la examinarea cu atenie a materialului biologic folosit pentru infiinarea unei noi culturi i eliminarea celui care prezint diferite simptome de atac (pete, nglbeniri, necroze, brunificri). Datorit faptului c agenii patogeni sunt de mrimi microscopice uneori este foarte dificil depistarea acestora. Acetia se pot observa mai uor la culturile care se pot nfiina prin rsaduri, aa cum sunt: menta, lavanda, cimbrul de cultur sau busuiocul.

Distrugerea buruienilor din flora spontan care pot fi gazda unor ageni patogeni trebuiesc efectuate imediat.

Prognoza i avertizarea

n cazul proteciei plantelor, apar eliberarea de ctre Serviciile de specialitate a buletinelor de prognoz i avertizare care i ajut pe agricultori s previn sau s combat apariia diverilor ageni patogeni. Acestea avertizri apar n funcie de condiiile climatice i se refer la apariia iminent a unor boli n culturile de plante medicinale i aromatice.

O alt serie de msuri se refer la detalii privind: rotaia culturilor, alegerea terenului, epoca de executare a arturii imediat dup planta premergtoare, administrarea de ngrminte, folosirea de material semincer certificat, epoca de semnat, densitatea optim i recoltarea la timp i n bune condiiuni.

Msuri curative

Ca msuri curative pentru combaterea bolilor la plantele medicinale i aromatice se recomand: arderea resturilor vegetale infestate cu boli, ndeprtarea prilor din plant (frunze, flori, fructe), care au fost atacate de diverii ageni patogeni (rugini, finri, man, putregaiuri), solarizarea pentru dezinfectarea seminelor i fructelor atacate i const n expunerea lor la soare i apoi loptarea periodic.

Una dintre msurile importante o constituie i combaterea biologic, care are la baz stropirea plantelor cu diverse preparate obinute din ciuperci i bacterii i care distrug ciupercile fitopatogene ce produc pagube. Un exemplu n acest sens l constituie preparatul Triodermin ce conine spori ai ciupercii Trichoderma lignorum, i este utilizat pentru combaterea unor ciuperci ca: Phytium sp. (cderea plntuelor), Fusarium sp. (fuzarioza), Rhizoctonia solani (rizoctonioza).

Metode genetice

Aceste metode au n vedere obinerea prin ameliorare genetic a unor specii de plante care prezint toleran sau o oarecare rezisten la atacul diverilor ageni patogeni.

Metode biochimice

Conform legislaiei n vigoare n cazul combaterii bolilor sunt admise spre utilizare urmtoarele:

Produse pe baz de cupru: zeam bordelez, cupru sub form de hidroxid de cupru, oxiclorur de cupru, sulfat de cupru (tribazic) sau oxid cupros pentru combaterea manei, fuzariozelor, putregaiurilor.

Produse pe baz de sulf: sulf muiabil sau zeam sulfocalcic pentru combaterea finrilor.

Silicatul de sodiu este un produs lichid ce se utilizeaz pentru combaterea putregaiurilor, sclerotiniei i cderii plantuelor.

Extractul de compost se utilizeaz pentru combaterea finrii.

Combaterea duntorilor n sistemul de agricultur ecologic

Ca duntori (organisme animale care atac plantele i produsele vegetale) pot fi exemplificai urmtorii: acarienii, nematozii, insectele, molutele, psrile i mamiferele.

Pentru controlul acestor duntori, ca i pentru agenii patogeni, se recomand msuri preventive, curative i biologice.

n plus, instalarea de plase i garduri pentru a proteja culturile de eventualele atacuri de iepuri, roztoare sau psri.

n cazul msurilor preventive sunt valabile aceleai metode ca i n cazul combaterii buruienilor i a bolilor.

Ca msuri curative se poate practica combaterea mecanic prin colectarea i distrugerea insectelor duntoare, prin folosirea de anuri, plante i brie capcan, stropiri cu ap rece pentru combaterea afidelor. Condiii generale pentru utilizarea acestora presupun urmtoarele: capcanele i/sau distribuitoarele trebuie s previn rspndirea substanelor n mediu i contactul direct dintre substane i culturi, iar dup utilizare ele se adun i se ndeprteaz pentru a elimina orice risc de poluare. Produsele admise pentru confecionarea capcanelor sunt: feromonii, piretroizii naturali, metaldehida i fosfatul diamonic. De asemenea, mai poate fi aminti efectul repelent al mazrii pentru unii duntori.

Dintre msurile chimice care se recomand: utilizarea alaunului (piatra acr) sau a spunului de potasiu pentru combaterea pduchilor de frunze, fina de bazalt pentru aciunea direct, mecanic asupra ochilor, corpului i traheelor insectelor.

Alte produse utilizate pentru combaterea duntorilor se pot enumera: uleiurile vegetale (ment, chimen, in), uleiul de parafin sau uleiurile minerale.

Msurile biologice cuprind o serie de metode de combatere bazate pe utilizarea de insecte prdtoare i microoganisme, precum i unele specii de plante care pot combate duntorii. De asemenea, mai pot fi utilizate i microorganisme, precum: virui, bacterii, ciueprcii, protozoare i nematozi.

Combaterea cu ajutorul insectelor se refer la utilizarea unor prdtori (specii care se hrnesc cu alte specii) i parazii (specii care se dezvolt n stadiu de larv hrnindu-se cu ali indivizi din alte specii). Exemplu de prdtori: buburuza (Coccinella 7 punctata) pentru combaterea pduchilor de frunze.

Biopreparatele virotice au n componena lor virui (genul Baculovirus) ce combat insectele duntoare, acionnd n special asupra lepidopterelor (fluturi). Preparatele pe baz de bacterii (Bacillus thuringiensis) sunt utilizate pentru a ine sub control lepidopterele. Exist i preparate pe baz de ciuperci entomopatogene (genul Verticilium) pentru combaterea afidelor.

n concluzie, combaterea buruienilor, bolilor i duntorilor au comune anumite msuri utilizate n practica agricol, iar ideea care trebuie s fie susinut conform principiilor agriculturii ecologice este aceea a proteciei integrate, prin mbinarea urmtoarelor msuri: alegerea de specii i varieti tolerante sau rezistente, asigurarea unui asolament i a unei rotaii corespunztoare, procedee mecanice, fizice, biologice i chimice de combatere, protejarea entomofaunei utile prin asigurarea de condiii favorabile (garduri vii, lansare de prdtori, arderea cu flacr a buruienilor).

Irigarea

Aceast lucrarea de ngrijire este obligatorie pentru zonele n care se manifest seceta i pentru unele specii de plante medicinale care necesit din punct de vedere al ecologiei zone umede i rcoroase, dar datorit importanei sale se cultiv i n zona de step uscat sau nisipuri. Un exemplu l constituie menta, mghiranul sau cimbrul de cultur.

Momentele optime de udare sunt diferite n funcie de specia cultivat, dar i de condiiile climatice. Astfel, trebuie avute n vedere udrile din lunile: aprilie, iunie sau iulie, care de obicei sunt secetoase n condiiile rii noastre.

Ca metode de udare n mod frecvent sunt utilizate udarea pe brazde sau prin aspersiune. Una dintre metodele mai moderne o constituie udarea prin picurare. Aceast metod are avantajul c repartiia apei se face n zona radicular a plantelor prevenindu-se astfel tasarea i spalarea solului, precum i prin faptul c, se reduce cantitatea de ap consumat, udrile fiind corelate cu evoluia factorilor biologici ai plantei i cu cei climatici.

Autori: Gheorghe Valentin ROMAN, Viorel ION, Lenua Iuliana EPURE, Maria TOADER, Alina Maria TRUA, Elena Mirela DUA, Adrian Gheorghe BAMetode ecologice de combatere a daunatorilor si a bolilor ce ataca plantele

Comentarii (0)

Nu exista cultivator care sa nu se loveasca de problema daunatorilor, fie ca e vorba de agenti fitopatogeni, insecte sau alti daunatori. Pentru cele mai multe dintre acestea, exista produse fitosanitare omologate. In anumite situatii, utilizarea acestora este interzisa (culturile certificate eco, prezenta apicultorilor in apropiere etc) sau nerecomandata, in alte cazuri.

De aceea, in astfel de momente se impune o abordare alternativa, rustica, dar sigura si eficienta.

Gradina este un ecosistem

Folosirea metodelor organice de combatere a bolilor si daunatorilor inseamna o gradina mai sanatoasa pentru tine, pentru plantele, insectele si animalele din jurul tau. Aceste metode nu au un randament ridicat, precum in cazul produselor chimice, de aceea aplicarea acestora trebuie sa fie in primul rand preventiva, nu curativa.

Metodele organice de ingrijire a gradinii presupun o mai mare atentie, o ingrijire mai buna si observarea atenta a aparitiei primelor simptome. In plus, fermierul trebuie sa cunoasca nu doar speciile cultivate, ci intregul ecosistem.

Insectele joaca un rol important in gradina. Unele insecte sunt polinatori, altele ajuta la descompunerea materiilor organice si cateva sunt pradatori care se hranesc tocmai cu daunatorii plantelor. Orice gradinar trebuie sa stie sa indentifice insectele benefice si cele daunatoare. Solutiile simple dar eficiente precum barierele fizice, capcanele sau agentii biologici specifici sunt numai cateva din metodele care iti stau la dispozitie pentru a-ti proteja gradina.

Ingrijirea plantelor

Insectele si bolile ataca mai ales plantele supuse factorilor de stres, deci ingrijirea corespunzatoare a plantelor trebuie sa fie principala preocupare a unui gradinar: asta inseamna observarea atenta a plantelor si oferirea conditiilor propice in care sa se dezvolte sanatos si viguros.

Cultiva plantele in pamant sanatos. In fiecare an, adauga ingrasamant organic in gradina pentru a imbunatati nivelul de substante nutritive, structura solului si capacitatea de retinere a apei. Asigura-te ca plantele primesc apa si nutrientii de care au nevoie. Nu forta plantele sa aleaga intre apa sau hrana. Foloseste mulci sau alte materiale ecologice pentru a controla aparitia buruienilor si smulge-le de fiecare data cand te duci in gradina. Rareste rasadurile, pentru ca straturile sa nu fie prea inghesuite si aerul sa poata circula in voie printre plante.

Curatarea gradinii in fiecare an trebuie sa devina o rutina. Plantele ofilite, frunzele bolnave sau alte resturi care cad pe pamant toamna sau dupa recolta trebuie stranse si arse. Multe insecte daunatoare ierneaza in astfel de resturi organice si vor ataca plantele primavara, imediat ce rasar. De asemenea, multe boli se inmultesc in aceste resturi vegetale.

Aduna si arunca toate plantele infestate. Resturile de plante sanatoase pot fi folosite la realizarea compostului. Pamantul trebuie sapat cu o furca astfel incat eventualele oua, larve sau pupe de insecte sa fie expuse la frig si la pasarile care le mananca. De asemenea, nu lasa buruieni in gradina peste iarna, pentru ca si ele pot adaposti insecte daunatoare sau pot deveni surse de raspandire a agentilor fitopatogeni.

Practica rotatia culturilor. Multe insecte si organisme care cauzeaza diferite boli la plante pot sa supravietuiasca peste iarna in pamant, langa plantele gazda. Rotatia culturilor reduce daunele provocate de insecte si minimizeaza expunerea plantelor la risc. Lasa sa treaca doi ani inainte sa plantezi aceleasi culturi in acelasi loc. Legumele din familia verzei, cartofii, rosiile si ceapa sunt in mod special vulnerabile la boli, daca nu se practica rotatia culturilor.

In afara de controlul daunatorilor, rotatia culturilor ajuta si la pastrarea unui echilibru intre nutrientii din sol. Daca in primul an sunt cultivate plante care au cerinte ridicate fata de fertilizatori (precum rosiile ori salata), in al doilea an se pot planta in locul lor leguminoase care imbogatesc solul cu azot. In cel de-al treilea an, se recomanda ca pamantul sa fie lasat sa se odihneasca, dar nu sa stea degeaba, plantand acolo morcovi sau sfecla (care nu au nevoie de nici un fel de adaos).

Incurajeaza diversitatea in gradina. Daca ai o gradina amenajata in grupuri compacte de plante, riscul pierderile de productie prin atacul bolilor si daunatorilor scade, deoarece e foarte putin probabil sa fie atacate concomitent toate speciile cultivate.

Din aceasta cauza, este recomandata plantarea intercalata de flori si plante aromatice, de exemplu, ca metoda eficienta de a proteja gradina. Unele plante, asa cum sunt nastureii sau galbenelele, chiar resping insectele daunatoare. Altele, precum menta, feniculul sau mararul atrag insecte benefice care le consuma pe cele daunatoare. Plantarea catorva exemplare din aceste specii in gradina de legume va crea un mediu plin de diversitate, un mic ecosistem care se va mentine sanatos prin propriile mijloace.

Semanarea in etape. Insectele apar de obicei in anumite perioade ale anului, iar alta metoda pe care o poti folosi pentru a-ti proteja gradina de daunatori este sa isi sadesti semintele in perioade de timp care sa nu corespunda cu fazele de dezvoltare ale insectelor.

Alege varitati rezistente. Anumite varietati sau cultivaruri au o rezistenta naturala la boli si daunatori.

Incepe cu preventia

* alege varietati rezistente la boli. Multe plante ornamentale sau legume au o rezistenta dovedita la boli.

* nu inghesui plantele, respecta tehnologia de cultivare. O buna circulatie a aerului previne aparitia umiditatii; aceasta caracteristica nociva este mediul ideal pentru diverse ciuperci si organisme daunatoare.

* urmareste nivelul de umiditate. Observa cu atentie pamantul, astfel incat sa ii reglezi imediat nivelul de umiditate. Pastreaza foliajul uscat.

* practica rotatia culturilor. Insectele si bolile rezista in sol de la un sezon la altul. Schimbarea plantelor cultivare pe o parcela in fiecare an este o metoda excelenta de preventie.

* inspecteaza plantele si aplica masuri specifice de la primele simptome, inainte ca infestarea sa scape de sub control. Inlatura si distruge price parte de planta, planta sau fruct banuite ca ar fi infestate.

* pastreaza curatenia. Oamenii sunt purtatori de boli, la fel ca animalele si insectele. Agentii patogeni se pot afla pe talpa pantofilor, pe maini sau pe haine. De aceea, este recomandata o buna igiena a mainilor inainte si dupa lucrul in gradina, precum si folosirea unor haine si pantofi speciale pentru gradinarit.

* curata uneltele de lucru. Uneltele pot purta spori sau virusuri, asa ca acestea trebuie spalate cu o substanta dezinfectanta, in special cele de taiat

Combaterea biologica a insectelor la porumbCombaterea biologica a insectelor daunatoare la porumb - Dintre daunatorii porumbului se numara: lacusta calatoare (lacusta migratoria), lacusta italiana (Calliptamus italicus), lacusta marocana (Dociotaurus marocanus), cosasul verde (Tettigonia viridissima), paduchii de frunze ai porumbului (Rhopalosiphum maidis si Schizaphis gragraminum) carabusul de mai ( Melolontha melolontha), carabusul de stepa (amoxia villosa), carabusii cerealelor (Anisophia sagettum si A. austriaca), purici de pamant (Chaetocnema aridula si Phyllotreta vittula) viermii sarma (Agriotes lineatus, A. ustulatus si A. obscurus) etcCombaterea biologica a insectelor daunatoare la porumb - Combaterea biologica consta in distrugerea daunatorilor plantelor cultivate cu ajutorul biopreparatelor si a dusmanilor naturali, hormonilor si antocidiei. Organismele folosite in combaterea biologica sunt: virusurile, bacteriile, ciupercile protozoarele, nematozii, insectele antropodele precum si unele verteblate.

Metodele biologice de combatere prezinta avantaje apreciabile in comparatie cu celelalte procedee. Aceste avantaje sunt:

-lipsa de toxicitate pentru om si animale

-mentinerea echilibrului biocenotic

-eliminarea pericolului rezidiilor si a celor legate de aparitia rezistentei.

Metodele pot fi folosite indiferent destadiul de dezvoltare a plantei, iar pentru efectuarea tratamentelor nu sunt necesare masuri speciale de protectie a muncii.

Combaterea pe cale biologica a buhai (Scotia segetum) se realizeaza prin utilizarea parazitilor de oua, larve, pupe. Dintre acestia avilogul Trichogramma evanescens, crescut si raspandit in culturi, in perioada pontei flututilor, in doze de 50 100 de mii de exemplare la ha, reduce in mod considerabil populatiile de buha semanatorilor.

Scotia segetum este distrusa de granuloza care se transmite prin oua. Acestea sunt parazitate de viespea trichogramma evanescens. Omizile si pupele sunt distruse de numerosi dusmani naturali, dintre care 24 de specii de himenoptere, 13 de diptere si 2 de nematode parazite si 16 specii pradatoare. Printre speciile parazite mai frecvente se numara : Apantheles congestus, Metheorus scutellator, Rhogas dimidiatus, Hister sp, Ambliteles panseri. Se utilizeaza de asemenea curse de feromoni specifici, pentru atragerea fluturilor masculi in vederea aprecierii nivelului populatiei. O astfel de metoda, utila pentru avertizarea tratamentelor si eventual combaterea in masa a fluturilor, se practica in tara noastra,feromonul specific fiind pe cale de generalizare in productie. S-a testat si chimiosterilizarea daunatorului, pecale d emomeli alimentare, utilizand produsele Tiotepa in concentratie de 0,1 0,3 %, Afolatul in concentratie de 1 1,5 % si Tetramina in concentratie de 3 5 % .

Viermii sarma adulti pot fi capturati cu ajutorul feromonilor specifici. In anii cu precipitatii ridicate larvele si pupele de elateriete sunt puternic infectate cu ciuperci (Beauveria sp, Metarrhizium sp, Entomophthora sp) si infestate de paraziti, dintre care cel mai important este proctotrupidul Raracodrus apteroginus, care distruge pana la 60 % din larve.

In culturile de porumbi au fost utilizate efectele sterilizante ale radiatiilor ionizate sau ale unor substante chimice (chemosterilizanti, substante radiomilimetice). Initial s-a considerat ca prin copulari succesive intre indivizii sterili si naturali, sterilizarea ar putea fi anulata. Ulterior s-a ajuns la concluzia ca, prin lansarea unui evectiv de insecte sterile mult superior populatiilor naturale in care se aplica tratamentul, acest neajuns poate fi inlaturat. Aceasta metoda s-a aplicat in cazul Sfredelitorului porumbului.

Combaterea biologica a sfredelitorului prin aplicarea tratamentelor cu biopreparate pe baza de Bacillus Ahuringiemsis in concentratie de 0,1 0,2 % reduc densitatea populatiilor cu pana la 50 %. Dintre produsele din aceasta categorie cele mai recomandate sunt : Dipel in doze de 5 kg la ha, Thuringin si Bactospaine. Se recomanda un complex de masuri printre care aplicarea de Diazinol granulat 2 3 kg s.a./ha are un rol hotarator. Insecta poate fi combatuta si prin lansarea de paraziti (Trichogramma evanescens). Lansarea de 30.000 50.000 de indivizi la ha in 2 reprize asigura o eficacitate de 50 60 % si un spor insemnat de productie.

AGRICULTURA ECOLOGICA

,,Agricultur ecologic, termen protejat i atribuit de U.E Romniei pentru definirea acestui sistem de agricultur este similar cu termenii ,,agricultur organic sau ,,agricultur biologic utilizai n alte state membre.

Rolul sistemului de agricultur ecologic este de a produce hran mai curat, mai potrivit metabolismului uman, n deplin corelaie cu conservarea i dezvoltarea mediului. Unul dintre principalele scopuri ale agriculturii ecologice este producerea de produse agricole i alimentare proaspete i autentice, prin procese create s respecte natura i sistemele acesteia.

In etapa de producie la ferm se interzice utilizarea organismelor modificate genetic (OMG-uri i derivatele acestora) a fertilizanilor i pesticidelor de sintez, a stimulatorilor i regulatorilor de cretere, hormonilor, antibioticelor. n etapa de procesare a alimentelor se restricioneaz folosirea aditivilor, a substanelor complementare i a substanelor chimice de sintez folosite la prepararea alimentelor ecologice. Agricultura ecologic are o contribuie major la dezvoltarea durabil, la creterea activitilor economice cu o important valoare adugat i la sporirea interesului pentru spaiul rural.

Obiectivele, principiile i normele aplicabile produciei ecologice sunt cuprinse n legislaia comunitar i naional din acest domeniu. Aceste norme, alturi de definirea metodei de producie n sectorul de producie vegetal, animalier i de acvacultur reglementeaz i urmtoarele aspecte legate de sistemul de agricultur ecologic: procesarea, etichetarea, comerul, importul, inspecia i certificarea.

Prevederile privind etichetarea produselor obinute din agricultura ecologic, stabilite n Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind producia ecologic i etichetarea produselor ecologice i n Regulamentul (CE) nr. 889/2008 al Comisiei de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 sunt foarte precise i au n vedere oferirea ncrederii depline a consumatorilor n produsele ecologice, ca produse obinute i certificate n conformitate cu reguli stricte de producie, procesare, inspecie i certificare.

Pentru obinerea i comercializarea produselor ecologice care poart etichetele i siglele specifice, productorii trebuie s parcurg un proces strict ce trebuie urmat ntocmai.

Astfel, nainte de a obine produse agricole ce pot fi comercializate cu meniunea ,,produs ecologic exploataia trebuie s parcurg o perioad de conversie, de minimum doi ani.

Pe durata ntregului lan de obinere a unui produs ecologic, operatorii trebuie s respecte permanent regulile stabilite n legislaia comunitar i naional. Ei trebuie s-i supun activitatea unor vizite de inspecie, realizate de organisme de inspecie i certificare, n scopul controlului conformitii cu prevederile legislaiei n vigoare privind producia ecologic.

n Romnia, controlul i certificarea produselor ecologice este asigurat n prezent de organisme de inspecie i certificare private. Acestea sunt aprobate de Ministerul Agriculturii, Pdurilor i Dezvoltrii Rurale, pe baza criteriilor de independen, imparialitate i competen stabilite n Ordinul nr. 65/2010 pentru aprobarea Regulilor privind organizarea sistemului de inspecie i certificare, de aprobare a organismelor de inspecie i certificare i de supraveghere a activitii organismelor de control. Aprobarea de ctre M.A.D.R a organismelor de inspcie i certificare este precedat, n mod obligatoriu, de acreditarea acestora, n conformitate cu norma european EN ISO 45011:1998, emis de un organism abilitat n acest scop.

n urma controalelor efectuate de organismele de inspecie i certificare, operatorii care au respectat regulile de producie vor primi certificatul de produs ecologic i i vor putea eticheta produsele cu meniunea ,,ecologic. Pe eticheta aplicat unui produs ecologic sunt obligatorii urmtoarele meniuni: referire la producia ecologic, siglele, numele i codul organismului de inspecie i certificare care a efectuat inspecia i a eliberat certificatul de produs ecologic.

Sigla naional ,,ae, specific produselor ecologice, alturi de sigla comunitar sunt folosite pentru a completa etichetarea, n scopul identificrii de ctre consumatori a produselor obinute n conformitate cu metodele de producie ecologic.

Aplicarea logoului UE pe produsele alimentare preambalate este obligatorie ncepnd cu data de 1 iulie 2010 . Utilizarea acestuia rmne opional pentru produsele importate. Folosirea logoului comunitar UE trebui s fie nsoit de indicarea locului de producere al materiilor prime agricole. Aceast indicaie poate fi de forma 'UE', 'non-UE' sau/i numele statului membru UE sau din afara UE, unde au fost obinute produsul sau materiile prime ale acestuia. Logoul comunitar ofer recunoaterea produselor certificate ecologic n ntreaga Uniune European. Informaii cu privire la modul de aplicare al logoului comunitar pe etichetele produselor agroalimentare ecologice sunt regsite n manualul de utilizare al logoului comunitar.

Sigla ,,ae, proprietate a M.A.D.R , garanteaz ca produsul, astfel etichetat, provine din agricultura ecologic i este certificat de un organism de inspecie i certificare aprobat. Regulile de utilizare a siglei ,,ae sunt cuprinse n Anexa nr.1 la Ordinul comun pentru modificarea i completarea Anexei la Ordinul ministrului agriculturii, pdurilor i dezvoltrii rurale nr. 317/2006 i al preedintelui Autoritii Naionale pentru Protecia Consumatorilor nr.190/2006 pentru aprobarea Regulilor specifice privind etichetarea produselor agroalimentare ecologice.

Dreptul de utilizare a siglei ,,ae pe produsele, etichetele i ambalajele produselor ecologice l au productorii, procesatorii i importatorii nregistrai la M.A.D.R. n vederea obinerii dreptului de utilizare a siglei ae de certificare i a siglei ae de comunicare, solicitanii vor completa cererile de solicitare.

Consumatorii care cumpr produse care poart sigla naional i logoul comunitar pot avea ncrederea c: cel puin 95% din ingredientele produsului au fost obinute n conformitate cu metoda de producie ecologic i produsul respect regulile de producie ecologic. n plus, produsul poart numele productorului, procesatorului sau vnztorului i numele sau codul organismului de inspecie i certificare.

nainte ca productorii s nceap desfurarea unei activiti n acest domeniu au obligaia s se nregistreze la M.A.D.R. nregistrarea productorilor n agricultura ecologic este obligatorie, n fiecare an, prin completarea Fielor de nregistrare n agricultura ecologic,disponibile la Direciile pentru Agricultur Judeene i a Municipiului Bucureti, n perimetrul creia productorul i desfoar activitatea, la responsabilii judeeni pentru agricultura ecologic. Procedura de nregistrare a productorilor n agricultura ecologic este reglementat prin Ordinul nr. 219/2007 pentru aprobarea Regulilor privind nregistrarea operatorilor n agricultura ecologic, cu completrile i modificrile ulterioare. Urmare a procesului de nregistrare, M.A.D.R elaboreaz n fiecare an Lista operatorilor din agricultura ecologic care este pus la dispoziia celor interesai.

Agricultura ecologic este un sector dinamic n Romnia care a cunoscut n ultimii ani o evoluie ascendent, att n sectorul vegetal ct i n sectorul de producie animalier.

Organizarea comercializrii produselor constituie un element important din filiera de agricultur ecologic. Comercializarea produselor ecologice se face numai de comerciani nregistrai la M.A.D.R, prin diferite canale de pia: vnzri de la poarta fermei, vnzri prin magazine en-gros, vnzri prin magazine specializate, vnzri prin bursa on-line pentru produse ecologice (www.agricultura-ecologica.ro), vnzri prin piee sezoniere.

Una din condiiile eseniale pentru dezvoltarea agriculturii ecologice o reprezint promovarea conceptului de agricultur ecologic n vederea contientizrii consumatorilor de avantajele consumului de produse ecologice, astfel nct acetia s ofere un pre mai mare pentru produse curate a cror calitate este garantat de un sistem de inspecie i certificare.

Aciunile de informare a productorilor, de instruire i de promovare a conceptului de agricultur ecologic sunt realizate de ctre organizaii de stat i private. Educaia n agricultura ecologic, n vederea formrii de specialiti pentru acest domeniu constituie o preocupare a instituiilor de profil din nvmntul superior.

Ca parte a campaniei de promovare a agriculturii ecologice n Uniunea European, la iniiativ Directoratului General pentru Agricultur i Dezvoltare Rural al Comisiei Europene, a fost creat site-ul

www.ec.europa.eu/agriculture/organic/home_ro ce are ca principal obiectiv informarea publicului larg cu privire la sistemul de agricultur ecologic precum i punct de plecare n realizarea campaniilor promoionale n diferite State Membre.

De asemenea, n vederea promovrii produselor ecologice, Comisia European acord sprijin de pn la 50% programelor de informare i promovare propuse de organizaiile profesionale i interprofesionale din sector, care particip cu minim 20 % din costul real al aciunilor, cofinanarea fiind asigurat de la bugetul de stat, n conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 3/2008 al Consiliului privind aciunile de informare i promovare pentru produsele agricole pe piaa intern i n rile tere i cu Regulamentul (CE) nr. 501/2008 al Comisiei de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 3/2008.

Link-uri utile:

http://ec.europa.eu/agriculture/organic/home_ro

http://www.soel.de/english/index.html

http://www.ifoam.org/whoisifoam/index.html

http://www.biofach.de/main/Page.html

www.bioagro.ro/Americanii cumpara porumb bio de la noi

de Alexandra Sandu la 13 Sep. 2012

Tags: export porumb, porumb bio, porumb america, seceta porumb, relatii comerciale america

Romania a exportat porumb bio pe continentul american pentru prima data si ar putea deveni un furnizor important al acestei tari, potrivit presedintelui Asociatiei Operatorilor din Agricultura Ecologica - Bio-Romania, Marian Cioceanu.

Desi exporturile au fost foarte mici, tara noastra are un potential mare de a produce ecologic. "Romania a inregistrat un mare succes, in urma participarii de anul trecut la unul dintre cele mai targuri de agricultura ecologica de pe continentul american - Biofach Baltimore (SUA), devenind in acest an tara exportatoare de porumb in America. Desi exporturile au fost doar la nivelul a catorva containere, cred ca este extraordinar ca o tara din Europa a reusit sa exporte in patria porumbului, in SUA, demonstrand astfel potentialul enorm al agriculturii romanesti de a produce in sistem ecologic. Primele containere au ajuns acum doua luni, alte cantitati de porumb urmand sa plece pe piata americana din actuala recolta", a declarat Cioceanu.

O asociatie americana de crescatori de animale bio vrea sa cumpere furaje din Romania pentru ca se confrunta cu mari probleme, din pricina secetei. "Asociatia de crescatori de animale bio din SUA asteapta o oferta de la fermierii nostri pentru ca ei au o mare problema cu seceta in acest an si vor sa importe. Daca am avea 10 vapoare cu furaje bio le-ar cumpara pe toate. Romania a avut si ea seceta si, cu toate ca productia este mai mica in zona bio, ea a fost contractata de la inceputul anului", a declarat Cioceanu.

In ciuda cererii, fermierii romani nu au cantitati mari pe care sa le exporte in acest an. "Noi nu le vom putea oferi acum decat niste cantitati reziduale, de o mie cel mult 2.000 tone. Americanii vor sa ne viziteze in iarna, sa cunoasca fermierii si sa intemeieze relatii comerciale pe termen lung si foarte lung pentru a deveni furnizori de materii prime furajere pentru animalele bio din Statele Unite", a explicat Marian Cioceanu.

Autor: Alexandra Sandu

Recolte de porumb peste media pe tara

Reprezentantii Smithfield Ferme anunta, printr-un comunicat de presa, ca au obtinut recolte peste media realizata pe tara, pe unul dintre cele 14 loturi experimentale cultivate cu porumb hibrid Pioneer si fertilizate organic de catre companie, in localitatea timiseana Jimbolia.

Productivitatea realizata ca urmare a recoltarii lotului demonstrativ a fost de 9,2 tone de porumb la hectar, mult peste media recoltelor obtinute in acest an in tara noastra, in conditiile speciale de seceta care au afectat culturile agricole si, in special, culturile de porumb.

Demonstram, an de an, ca si in Romania se poate face agricultura performanta, moderna, cu costuri optimizate si un impact pozitiv asupra mediului inconjurator, prin folosirea fertilizatorilor organici proveniti de la fermele Smithfield. Este deja o certitudine reconfirmata, atat de rezultatele deosebite obtinute la hectar, cat mai ales de cresterea constanta a numarului solicitarilor fermierilor pentru fertilizantul organic produs de fermele noastre", a declarat Bogdan Mihail, Presedintele Smithfield Romania.

Ce este agricultura ecologic?

n mod simplu, agricultura ecologic este un sistem agricol menit s v furnizeze dumneavoastr, consumatorului, alimente proaspete, gustoase i autentice i care n acelai timp respect ciclul natural de via al sistemelor.

Principii

Pentru a obine acest lucru, agricultura ecologic se bazeaz pe un numr de obiective i principii, la fel ca i pe bunele practici create s minimizeze impactul omului asupra mediului nconjurtor, asigurndu-se n acelai timp c sistemul agricol opereaz pe ct de natural posibil.

Practicile specifice agriculturii ecologice cuprind:

Rotaia culturilor ca premis a folosirii eficiente a resurselor fermei.

Limite foarte stricte privind folosirea pesticidelor sintetice chimice i a ngrmintelor chimice, a antibioticelor pentru animale, a aditivilor alimentari i a altor substane complementare folosite pentru prelucrarea produselor agricole

Interzicerea folosirii organismelor modificate genetic

Valorificarea resurselor existente la faa locului, ca de pild folosirea ca fertilizator a gunoiului provenit de la animale i a furajelor produse la ferm

Alegerea unor specii de plante i animale rezistente la boli i duntori, adaptate condiiilor locale

Creterea animalelor n libertate i adposturi deschise i hrnirea acestora cu furaje ecologice

Folosirea unor practici de cretere a animalelor adaptate fiecrei rase n parte

Lan de distribuie

Producia agricol ecologic este, de asemenea, o parte a unui lan mai larg, care cuprinde procesarea alimentelor, sectoarele de distribuie i vnzare i n final, pe dumneavoastr, consumatorul. Fiecare verig n acest lan este menit s joace un rol important n realizarea beneficiilor legate de producia unor alimente ecologice, ntr-o serie variat de domenii, detaliate ntr-o alt seciune a acestui site, incluznd:

Protecia mediului

Bunstarea animalelor

ncrederea consumatorilor

Societatea i economia

Prin urmare, de cte ori cumprai un mr ecologic de la supermarketul local, sau alegei din meniul restaurantului preferat, un vin obinut din struguri ecologici, putei fi siguri c acestea au fost produse conform unor regulil stricte, care respect mediul nconjurtor i animalele.

Reguli

n UE, aceste reguli sunt stabilite prin Regulamentului (CEE) nr. 2092/91 al Consiliului privind metoda de producie agricola ecologic i indicarea acesteia pe produsele agricole i alimentare.

O revizuire detaliat a prezentei reglementri a dat natere la dou propuneri din partea Comisiei Europene n Decembrie 2005, pentru o serie de reguli simplificate i mbuntite privind importul produselor ecologice pe de o parte i producia ecologic i etichetarea pe de alt parte. Aceste dou propuneri au fost adoptate de Consiliul Europen. Prima dintre acestea, Regulamentulasupra importului i anume Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1991/2006 din 21 Decembrie 2006 care modific Regulamentului (CEE) nr. 2092/91 al Consiliului privind metoda de producie agricola ecologic i indicarea acesteia pe produsele agricole i alimentare (en) a intrat n vigoare n Ianuarie 2007.

Cealalt regulament , si anume Noul Regulament al Consiliului (EC Nr. 834/2007) din iunie 2007 privind producia ecologic i etichetarea produselor ecologice definete producia ecologic, sigla i sistemul de etichetare a fost adoptat de ctre Consiliul Uniunii Europene pe 28 Iunie 2007 i se ateapt s intre n vigoare la 1 Ianuarie 2009.

Sigl i etichetare

Reglementrile actuale UE privind producia ecologic stabilesc modul de administrare al culturilor agricole i efectivelor de animale i modul de procesare al alimentelor i nutreurilor, pentru ca acestea s poat fi etichetate ca ecologice. Conformitatea cu Reglementrile UE privind produsele ecologice este, de asemenea, obligatorie pentru produsele care vor purta sigla UE pentru agricultura ecologic. Este, de asemenea, obligatorie menionarea pe etichet i a codului organismului de inspecie care inspecteaz operatorii din domeniul agriculturii i certific i produsele ecologice.

Acest regim de etichetare are scopul de v asigura pe dumneavoastr i pe ali consumatori din Statele Membre ale Uniunii Europene,de natura ecologic a produselor pe care le cumprai. Sigla UE este creat pentru a mri gradul de recunoatere al produselor ecologice n rndul consumatorilor i acioneaz la fel ca i siglele naionale pe care le putei observa pe produsele din ara dumneavoastr. n prezent, nu este obligatoriu ca produsele conforme cu Regulamentul UE privind producia agricol ecologic s poarte sigla european, dar acest lucru va deveni obligatoriu cnd noul Regulament va intra n vigoare.

Fapte

Statisticile arat c muli consumatori UE, ca i dumneavoastr, caut produse care poart aceste etichete i sigle ecologice atunci cnd cumpr legume sau i aleg un fel de mncare la restaurant sau cantin.

Studiile estimeaz c piaa produselor ecologice crete cu 10-15% pe an.