AGRICULTURA IN JUDETUL GIURGIU

1

Introducere

Eu am ales sa vorbesc despre judetul Giurgiu din punct de vedere agricol si turistc deaorece este una dintre cele foarte frumoase zone din sudul Romaniei . Judeţul Giurgiu are o identitate de judeţ agricol important, statut ce trebuie revitalizat prin revigorarea agriculturii şi industriei alimentare, domenii cheie pentru dezvoltarea judeţului Giurgiu.

Judeţul Giurgiu este un judeţ cu potenţial major de a prelua anumite servicii sociale şi a dezvolta o bază pentru furnizarea acestora. Situaţia demografică a Regiunii Sud-Muntenia precum şi a Municipiului Bucureşti este deosebit de sensibilă, populaţia dependentă crescând constant. Judeţul Giurgiu are şansa de a dezvolta servicii sociale care să asigure necesarul unei populaţii îmbătrânite şi a oferi o şansă la un nivel de trai mai bun acestui segment al populaţiei.

Dezvoltarea si profesionalizarea resurselor umane este o ţintă importantă pentru judeţ, corelată cu nevoia de a atrage noi investiţii economice care pot asigura o dezvoltare strategică sustenabilă. Prin instruire şi crearea de noi locuri de muncă, dezvoltarea economică a judeţul Giurgiu poate fi corelată cu obiectivele Agendei Lisabona pentru crearea unei „societăti bazate pe cunoaştere”. Educaţia antreprenorială, încă de la nivelul şcolii şi formării iniţiale, este un factor important pentru realizarea ţintelor de tip Agenda Lisabona. Pentru economia judeţeană, forţa de muncă profesionalizată si infrastructura modernă sunt elemente care pot genera o valoare adăugată si o crestere economică reală. Localizarea în Giurgiu a unor investiţii noi constituie un obiectiv principal al autorităţilor judeţene şi o nevoie evidentă, identificată la nivelul percepţiei publice.

Strategia de Dezvoltare a judeţului Giurgiu va cuprinde drept obiective prioritare problemele identificate în această sectiune, anume modernizarea drumurilor, a transportului fluvial şi va susţine dezvoltarea transportului, pentru a asigura o infrastructură de transport echilibrată, la standarde europene. În felul acesta va creşte accesibilitatea, vor spori oportunităţile de afaceri şi se vor îmbunătăţi calitatea, eficienţa şi viteza serviciilor de transport, va creşte volumul traficului de marfă şi pasageri în condiţii de protecţie a mediului.

Pentru respectarea standardelor UE şi a acquis-ului comunitar în sectorul apă, principalul obiectiv al Strategiei îl constituie extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată, astfel încât să se asigure servicii adecvate de furnizare a apei şi de canalizare.În ciuda situaţiei actuale deficitare, sudul regiunii dispune de suficiente oportunităţi de dezvoltare, care pot constitui tot atâtea pârghii de reducere a deficitului de dezvoltare faţă de judeţele mai dezvoltate din nord.

2

I.Cadrul natural si caracteristicile acestuia  

  Judetul Giurgiu este situat în partea de sud a tarii, în cadrul marii unitati geografice numita Câmpia Româna si este strabatut de paralela  43°53` latitudine nordica si meridianul 25°59` longitudine estica. Suprafata este de 3.526 km2 si se învecineaza la Est cu judetul Calarasi, la Vest cu judetul Teleorman, la Nord-Est cu municipiul Bucuresti, la Nord cu judetul Dâmbovita, la Nord-Vest cu judetul Arges, iar la Sud, pe o lungime de 72 km, fluviul Dunarea îl desparte de Bulgaria Relieful judetului Giurgiu este monoton, format din 5 unitati principale ale Câmpiei Române: Burnas, Vlasia, Gaveanu-Burdea, Titu si Lunca Dunarii. Altitudinea maximă este de 136 m, înregistrată în nordul judeţului, iar altitudinea minimă este de 12 m, în Lunca Dunării. Reteaua hidrografica este alcatuita din râurile care dreneaza teritoriul judetului, dar care îsi au obârsia în zonele mai înalte. Din aceasta categorie fac parte Argesul cu afluentii sai principali (Dâmbovita, Sabarul, Neajlovul) si fluviul Dunarea care reprezinta colectorul general.

La aceasta se adauga râurile ce apartin retelei hidrografice autohtone: Ilfovul, Câlnistea si Pasarea – toate având numai partial bazinul de receptie pe teritoriul judetului.Pe teritoriul judetului se întâlnesc atât lacuri naturale cât si antropice, cel mai important fiind lacul Comana situat în lunca Neajlovului.

Clima este de tip continental, cu veri foarte calde, cu  cantitati de precipitatii nu prea importante ce cad sub forma de averse, si ierni reci, marcate la intervale neregulate de viscole puternice dar si de încalziri frecvente. În extremitatea sudica a judetului se individualizeaza topoclimatul  specific al luncii Dunarii, cu veri mai calduroase si ierni mai blânde decât în restul câmpiei.

Resursele  naturale sunt putine si sunt reprezentate de:  zacamintele de petrol din partea de nord a judetului  (Cartojani, Gaiseni, Roata de Jos, Mârsa, Floresti-Stoenesti, Buturugeni, Gradinari, Bolintin-Deal),  pietrisurile si nisipurile care se extrag din albiile râurilor Arges (Ogrezeni, Malu Spart, Gaiseni, Gradinari), Neajlov (Vadu Lat, Bucsani) si Dunare.

Flora este formată din păduri de stejar şi o vegetaţie ierboasă, cele mai răspândite fiind gramineele şi leguminoasele.

Fauna este alcătuită din speciile a căror viaţă este legată mai cu seamă de mediul forestier cât şi de câmpie şi este reprezentată de: cerb, căprioară, vulpe, veveriţă, dihor, iepure, hârciog, şoarecele de câmp, etc.

Dintre păsări, cele mai răspândite sunt: ciocârlia, privighetoarea, ciocănitoarea, prepeliţa. Fauna de luncă şi baltă este formată din raţe, gâşte, lişiţe, iar fauna acvatică din crap, somn, ştiucă, plătică, biban, etc.

II.Populatia si caracteristicile acesteia

Populaţia reprezintă un element esenţial al devenirii umane. De mărimea, dar şi de calitatea populaţiei depind toate procesele socio-economice dintr-un anumit spaţiu social.

La 1 ianuarie 2010 populaţia stabilă a judeţului Giurgiu a fost de 280.959 locuitori, în scădere faţă de perioadele anterioare.

3

Se constată o scădere a populaţiei şi în luna mai 2010.          În   luna  mai   2010  numărul  născuţilor - vii a fost de  209, în creştere cu 24 (+ 13,0 %)  faţă de luna precedentă şi în scădere cu 3 (- 1,4 %) faţă de luna mai 2009.În aceeaşi perioadă s-au înregistrat 390 decese, în creştere cu 13 (+ 3,4 %) faţă de luna precedentă şi cu 2 (+ 0,5 %) faţă de luna mai 2009.        Sporul natural în luna mai 2010 a fost în continuare negativ (- 181 persoane), ca urmare a numărului mare de decese faţă de naşteri.A fost înregistrat un deces sub un an.În luna mai 2010 au fost înregistrate 108 căsătorii, în creştere cu 34 (+ 45,9    %) faţă de luna anterioară şi în scădere cu 17 (- 13,6 %) faţă de  luna mai 2009.

Numărul divorţurilor care au fost înregistrate în luna mai 2010 a fost de 31,    în creştere cu 8 (+ 34,8 %) faţă de luna precedentă . Populatia judetului Giurgiu continua sa scada. Sunt mai putini locuitori fata de anul trecut insa stam bine la capitolul nou-nascuti. Rau este ca tinerii nu se mai casatoresc, in schimb a crescut numarul divorturilor. Populatia urbana din totalul populatiei judetului reprezinta 30%pe cand populatia rurala este cea care domina reprezentand 70% din populatia judetului. Populaţia judeţului Giurgiu reprezinta 1,3 % din populaţia României iar densitatea populatiei este de 79,68 loc/Potrivit liberei declaratii a persoanelor recenzate, 96,03% din populatia judetului sunt români, 3,89% sunt rromi, iar 0,08% sunt alte etnii.Dupa religie populatia este preponderent ortodoxa (98,5%).

III.Activitatea economica si sociala din judetul GiurgiuÎn economia judetului Giurgiu se disting ca activitati cu pondere semnificativa,

agricultura, industria si comertul.În cadrul industriei judetului reprezentative sunt: industria alimentara, a bauturilor si tutunului, productia de energie electrica si termica, captarea, tratarea si distributia apei, extractia petrolului si gazelor naturale,industria textila si a confectiilor dintextile.Agricultura a constituit una din cele mai vechi îndeletniciri ale locuitorilor din aceasta parte a tarii, ramura a economiei cu potential crescut de dezvoltare în viitor, pentru care este asigurata forta de munca calificata.

Fondul funciar al judetului în profil teritorial în suprafata de 352.602 ha, cuprinde 277.135 ha teren agricol (din care 99% în sectorul privat ) si 75.467 ha teren neagricol.

Suprafata arabila este de 260.676 ha din care 99% în domeniul privat, patrimoniul viticol 4.194 ha din care 93% în sectorul privat, patrimoniul pomicol 696 ha din care 99% în sectorul privat.

În prezent pe teritoriul judetului Giurgiu functioneaza 772 de exploatatii agricole, din care: 213 exploatatii cu personalitate juridica, 86 exploatatii de tip comercial fara personalitate juridica si 473 exploatatii de tip familial.

Terenul neagricol reprezinta 21,4 % din suprafata totala a judetului, din care 38.106 ha paduri, 15.078 ha ape, 6.950 ha drumuri, 14.102 ha curti-constructii si 1.231 ha teren neproductiv.

Suprafata arabila amenajata pentru irigat este 156.206 ha, reprezentând 59,9% din suprafata agricola.

Sub aspectul suprafetelor cât si al productiilor obtinute predomina culturile de grâu porumb si floarea soarelui. Alte plante cultivate : orz, orzoaica, soia, rapita.

În sectorul zootehnic, la nivelul judetului Giurgiu, reprezentative sunt efectivele de bovine, porcine, ovine si pasari.

4

Pescuitul, ca meserie si agrement, este facilitat de existenta unui fond piscicol impresionant si divers (crap, caras, somn, salau, stiuca, etc.) întins pe o suprafata de 77 ha. Aceasta permite înfiintarea unor unitati de prelucrare a pestelui în judet.

Exista o traditie multiseculara în cultivarea si prelucrarea vitei de vie în comuna Greaca, zona care beneficiaza de un cadru natural favorabil acestei culturi, ceea ce a determinat cercetarea  viti-vinicola  si specializarea în producerea strugurilor de masa, cu posibilitatea obtinerii de soiuri nobile recunoscute pe plan international.

Din studiile recente efectuate asupra teritoriului naţional cu referire la spaţiul rural au rezultat o serie de probleme specifice care persistă şi reduc şansele de dezvoltare ale localităţilor rurale.

O parte din aceste probleme sunt caracteristice spaţiilor rurale şi constituie pricipalul lor handicap în atragerea investiţiilor, altele sunt probleme specifice ruralului românesc şi sunt consecinte ale evoluţiei socio-economice din ultimele decenii. Nerezolvarea acestor probleme conduce la accentuarea disparităţilor regionale, a celor dintre mediul urban şi cel rural, utilizarea ineficientă a potenţialului naţional specific în competiţia de atragere a investitiilor atât în plan naţional cât şi european.

Zonele rurale se confruntă cu un nivel ridicat al şomajului ascuns sau înregistrat, cu o infrastructură slab dezvoltată şi cu necesităţi importante în ceea ce priveşte restructurarea exploataţiilor agricole.

Potenţialul de mecanizare scăzut. Utilizarea input-urilor agricole, în special a celor de natură tehnică şi tehnologică, este deosebit de importantă pentru organizarea în condiţii optime a proceselor de producţie în agricultură, pentru a putea oferi cantităţi suficiente pentru a satisface atât nevoile de consum final ale gospodăriilor rurale cât şi de materii prime de calitate necesare industriilor prelucrătoare.

Probleme referitoare la forţa de muncă sunt o consecinţă atât a structurii demografice din rural precum şi a specificului activităţilor economice. Datele cu privire la ocuparea forţei de muncă din rural nu sunt suficient de relevante, practic orice persoană în vârstă de muncă este activă. Astfel structura demografică pe grupe de vârstă este cel mai relevant indiciu al situaţiei forţei de muncă.

Problemele demografice sunt îmbătrânirea populaţiei, migraţia tinerilor- semnalează problemele forţei de muncă: îmbătrânirea forţei de muncă, gradul redus de instruire şi perfecţionare a forţei de muncă, fluctuaţii ale forţei de muncă, inerţia faţă de schimbare.

Pentru susţinerea dezvoltării agro-turismului în judeţ sunt necesare lucrări de modernizare şi investiţii noi în domeniul infrastructurii, pe baza unor proiecte de relevanţă regională (reţele de apă, canalizare, gaze naturale).

La 31.12.2007, la nivelul judeţului Giurgiu, erau înregistraţi 7775 de agenţi economici, din care: 2 regii autonome, 149 societăţi pe acţiuni, 5276 societăţi cu răspundere limitată, 2333 persoane fizice şi asociaţii familiale, 15 societăţi cooperatiste.Lista societăţilor comerciale premiate conform TOP-ului firmelor pe 2008 întocmit de Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Giurgiu   Indicatori statistici pentru comerţul internaţional:

-          exporturile FOB de mărfuri în perioada 01.01-31.10.2007 = 30.187 mii euro-          importurile CIF de mărfuri în perioada 01.01-31.10.2007 = 214.778 mii euro.

  Poziţia geografică, precum şi cadrul natural şi cel cultural istoric favorizează diferitele forme de turism: de circulaţie, cultural, rural, de vânătoare şi pescuit. Rezervaţia din pădurea Comana este monument al naturii, un paradis al faunei şi florei specifice Câmpiei Dunării.

5

Unicitatea rezervaţiei este datorată existenţei bujorului românesc, în luna mai desfăşurându-se „Sărbătoarea Bujorului”. Pe teritoriul judeţului sunt în prezent 11 unităţi de cazare turistică, din care: 3 hoteluri, un hostel, 4 moteluri, o pensiune turistică urbană şi 2 motonave. Indicatori statistici pentru turism:

-          sosiri în principalele structuri de primire turistică (în anul 2007): 22.842-          înnoptări în principalele structuri de primire turistică (în anul 2007): 80.740.Desi o regiune tipic de câmpie, care s-ar parea ca nu este înzestrata din punct de vedere

turistic, judetul Giurgiu dispune totusi de un potential turistic important si variat. În judetul Giurgiu se gasesc numeroase vestigii care atesta dezvoltarea vietii sociale si culturale pe aceste meleaguri din cele mai vechi timpuri. Sapaturile arheologice au scos la iveala urme materiale din paleolitic si neolitic. Pe teritoriul judetului sunt multe locuri istorice, popasuri necesare pentru a cunoaste trecutul de lupta al poporului nostru pentru neatârnarea tarii precum si cultura acestor meleaguri. Pentru vizitarea lor se pot propune trasee turistice ,toate având punct de plecare municipiul Giurgiu. Rezervatia din padurea Comana este monument al naturii, un paradis al faunei si florei specifice Câmpiei Dunarii. Unicitatea rezervatiei este datorata existentei bujorului românesc, în luna mai desfasurându-se „Sarbatoarea Bujorului”. La Calugareni, localitate istorica al carei nume a depasit de mult granitele tarii, se poate vizita podul de peste Neajlov, reconstituit în anii 1934-1935 în cinstea victoriei asupra turcilor. El are la capete 4 efigii de bronz reprezentând capul lui Mihai Viteazul si stema tarii din acea vreme. Tot la Calugareni este crucea lui Mihai monument ridicat în anul 1993 cu prilejul sarbatoririi a 400 ani de la urcarea pe tronul Tarii Românesti a lui Mihai Viteazul. Cel mai de seama monument din aceasta zona este mânastirea Comana construita în anul 1462 de Vlad Tepes si refacuta de Radu Serban Basarab în anii 1588-1589. La Herasti se afla un frumos palat cunoscut sub numele de „Casa de piatra” care a fost construit de Udriste Nasturel în secolul al XVIII-lea. Ansamblul medieval format din Conacul Druganescu, construit în 1715, restaurat si amenajat ca muzeu de etnografie si arta populara se afla în comuna Floresti Stoenesti. Aspectul exterior îl aseaza în rândul monumentelor de arhitectura brâncoveneasca. La Fratesti se afla Muzeul satesc – numit simbolic „Muzeul scolar Dacia”- deoarece o parte importanta din vestigiile materiale apartin geto-dacilor, dovedindu-se astfel continuitatea de milenii a poporului român în aceasta zona. Înfiintat în anul 1967 este structurat pe mai multe sectii predominanta fiind sectia de arheologie-istorie. Prin asezarea sa si functia ca port si centru urban, municipiul Giurgiu constituie un important obiectiv turistic. Aici exista: Podul peste Dunare numit „Podul Prieteniei”, singurul pod peste Dunare care leaga România si Bulgaria, construit pe 2 nivele (cale ferata cel de jos si sosea cel de sus) în anii 1952-1954. Viaductele de acces si podul propriu-zis însumeaza 37 de deschideri pe o lungime de 2234 m, deschiderea centrala fiind mobila si putându-se ridica pentru a lasa sub pod o înaltime libera de 24 m. Alte importante obiective turistice: Muzeul luptei pentru Independenta poporului român cu exponate din cele mai vechi timpuri, Aleea Eroilor reprezentata de busturile unor luptatori pentru independenta, Foisorul din Parcul Alei unde cânta vara Fanfara Militara, Turnul ceasornicului înalt de 22 metri, construit în anul 1734, în vremea când Giurgiu era raia turceasca, ce servea ca foisor de foc si post de observatie; Monumentul eroilor francezi din primul razboi mondial ridicat în anul 1919; biserica Sf. Nicolae si biserica greceasca cu frescele lor, Catedrala „Adormirea Maicii Domnului”- construita între anii 1847-1851 în stil bizantin, detinatoare a unei importante colectii de icoane pe lemn si obiecte de cult din lemn, ruinele cetatii vechi si portul Giurgiu, Podul Bizetz, construit în anul 1905 de inginerul Anghel Salingy, primul pod rutier si feroviar construit în curba din Europa, Palatul Navigatiei

6

Fluviale Române, construit între anii 1939-1945, dupa planurile arhitectului Petre Antonescu. Insula Mocanu, având o suprafata totala de 850 ha, cea mai mare din cele 4 insule din vecinatatea Giurgiului, este un loc neatins de civilizatie, cu vegetatie si fauna asemanatoare Deltei Dunarii, cu plaje si lacuri interioare de un farmec aparte, unde se pot organiza partide de pescuit si vânatoare. Pe teritoriul judetului sunt în prezent 13 unitati de cazare turistica, din care: hoteluri 3,moteluri 5,pensiuni urbane 1,pensiuni rurale 1,spatii de cazare pe nave 3. Capacitatea de cazare a judetului se ridica la 939 locuri, din care 328 locuri în hoteluri, 172 locuri în moteluri, 13 locuri în pensiuni urbane si rurale, 426 locuri în spatiile de cazare pe nave. Importanta: Giurgiu este un important punct de trecere a frontierei pentru traficul de marfuri si persoane. Municipiul Giurgiu este resedinta judetului, unul dintre cele mai importante porturi românesti la Dunare, aflat la 64 km de capitala tarii pe ruta Bucuresti – Sofia - Atena sau Bucuresti - Istambul. . În nordul judetului sunt în exploatare zacaminte de titei , iar din albiile Dunarii si râurilor ce strabat judetul sunt extrase nisipuri si pietrisuri. În economia judetului Giurgiu se disting ca activitati cu pondere semnificativa, agricultura, industria si comertul. În cadrul industriei judetului reprezentative sunt: industria alimentara, a bauturilor si tutunului, productia de energie electrica si termica, captarea, tratarea si distributia apei, extractia petrolului si gazelor naturale, industria textila si a confectiilor din textile.

IV Infrastructura de sanatate ,de invatamant , tehnico edilitara si de transportÎn ceea ce priveste infrastructura de transport, judetul Giurgiu dispune de o reteaua

de drumuri publice si poduri,respectiv: - Drumuri naţionale : 271,729 km- Drumuri judeţene : 560,719 km- Drumuri comunale: 256,179 Km- 34 poduri pe DJ cu o lungime de 2.247,0 m şi - 14 poduri pe DC cu o lungime de 629,2 m

Apropierea de Bucuresti asigura accesul rapid la aeroporturile  Otopeni, si Baneasa.Lungimea liniilor de cale ferata care traverseaza judetul este de 47 km, din  care 24 km

cale ferata electrificata, care fac legătura cu judeţul Teleorman (Videle), Bucureşti şi Ruse.Între Giurgiu si Ruse exista un punct de trecere a frontierei, pe „Podul Prieteniei”,

singurul pod peste Dunare care leaga România de Bulgaria, punct de trafic de calatori si marfa, poarta de iesire, respectiv de intrare a României în si dinspre Orient.

Portul Giurgiu, port la Dunăre, este situat în partea de sud a municipiului Giurgiu. Amplasarea sa în municipiul Giurgiu, principal port la Dunare, prezinta un avantaj major

pentru transportul de marfuri pe cale fluviala, fluviul Dunarea conferindu-i o legatura naturala cu toate porturile dunarene pâna la iesirea în Marea Neagra, canalul navigabil Dunarea - Marea Neagra realizeaza legatura pe apa între Portul Giurgiu si Portul Maritim Constanta - principala “poarta maritima” a tarii.

De asemenea, fluviul Dunarea asigura portului Giurgiu legaturi fluviale cu cele opt tari riverane Dunarii din Europa de Est si Centrala, iar prin Canalul Rhin-Main-Dunare cu tarile din Vestul Europei , cu iesire la Marea Nordului prin Portul Rotterdam. Se asigura deci o legatura directa pe apa, între Marea Neagra, prin Portul Maritim Constanta, si Marea Nordului prin Portul Rotterdam, portul Giurgiu asigurând o “placa turnanta” pentru traficul destinat tarilor balcanice si Orientului Mijlociu.

Pe de alta parte judeţul Giurgiu, situat în partea sudica a României, se afla la intersectia unor importante cai de comunicatii terestre (feroviare si rutiere), care asigura integrarea în

7

reteaua rutiera si în magistralele feroviare internationale. Zona Libera Girgiu se afla la intersectia unor coridoare europene importante, si anume : coridorul VII, IX si IV.

Podul rutier si feroviar de peste Dunare, confera municipiului Giurgiu rolul de “principala poarta a tarii pe directia Nord - Sud”.

Din totalul unitatilor administrativ teritoriale 18 au alimentare cu apa în sistem centralizat, 3 în mediul urban si 15 în mediul rural, existând un program de extindere a retelelor.

Lungimea totala a retelei simple de distributie a apei potabile este de 254 km.În cuprinsul judetului dispun de instalatii publice de canalizare cele 3 localitati urbane

(Giurgiu, Mihailesti, Bolintin Vale) si comuna Putineiu.La nivelul judetului fondul locativ este de 110.425 locuinte cu 341.630 camere de locuit

si o suprafata locuibila de 4.130.883 m2.Pe forme de proprietate, fondul locativ cuprinde în sectorul privat 108.498 locuinte

( 98%din total), în sectorul public 1.774 locuinte (1,6%) si în alte forme de proprietate   153 locuinte (0,1%).

În mediul urban se afla 31.671 locuinte (28,7% din total), iar în mediul rural 78.754 locuinte (71,3%).

Din datele recensamântului populatiei din 18-26 martie 2002, rezulta ca 96,5% din numarul locuintelor erau racordate la reteaua electrica, 25,4% dispuneau de alimentare cu apa în locuinta si 15,4% aveau sistem de încalzire prin termoficare sau centrala termica.

Transportul judetean de pasageri este asigurat de un numar de 32 de firme acreditate, acoperind 92% din teritoriul judeţului.

Comertul reprezinta una dintre ocupatiile principale ale locuitorilor acestei zone, fiind favorizat de existenta Giurgiului ca vechi vad comercial la Dunare.

Reteaua comerciala existenta în judet cuprinde un numar de 5.604 agenti economici.Desi o regiune tipic de câmpie, care s-ar parea ca nu este înzestrata din punct de vedere turistic, judetul Giurgiu dispune totusi de un potential turistic important si variat.          Pe teritoriul judetului sunt în prezent 13 unitati de cazare turistica, din care: 3 hoteluri, 5 moteluri ,1 pensiune urbana ,1 pensiune rurala, 3 nave cu spatii de cazare.         Capacitatea de cazare a judetului se ridica la 939 locuri, din care 328 locuri în hoteluri, 172 locuri în moteluri, 13 locuri în pensiuni urbane si rurale,  426 locuri  în spatiile  de  cazare  pe  nave.Alimentare cu apă în sistem centralizat în mediul ruralDin totalul de 51 de comune în 12 există alimentare cu apă în sistem centralizat, (nu toate satele componente au fost racordate la sistemul centralizat).In anul 2008 investiţiile vor fi finanţate prin:·          HG 577/1997 privind pietruirea, reabilitarea, modernizarea şi/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate şi alimentarea cu apă a satelor – 2 comune (1 în derulare)·          HG 687/1997 privind contractarea şi garantarea de către Guvern a unor credite pentru realizarea unor programe guvernamentale privind pietruirea drumurilor comunale, alimentarea cu apă a satelor, asigurarea cu locuinţe sociale, refacerea şi dezvoltarea infrastructurii în intravilanul localităţilor rurale – 1 comună.

În nici o comună nu există reţea de canalizare, dar în acest an va începe execuţia unei staţii de epurare şi a reţelei de canalizare în comuna Grădinari.

 Învăţământul a cunoscut în această parte a ţării o intensă dezvoltare în special în perioada interbelică. Astfel în anul 1934 în fostul judeţ Vlaşca populatia şcolară se ridica la 273 persoane la mia de locuitori. Numai în municipiul Giurgiu existau la acea vreme un liceu de

8

băieţi, două licee de fete, un liceu comercial de băieţi, un liceu industrial de băieţi, o şcoală industrială de băieţi, o şcoală profesională de fete, o şcoală de piscicultură şi marinărie. De asemenea în comunele fostului judeţ Vlaşca mai existau: o şcoală de arte şi meserii la Clejani, două şcoli de menaj şi industrie casnică, una la Comana şi alta la Zădăriciu, o şcoală de agricultură la Drăgăneşti Vlaşca, 228 şcoli primare şi 7 grădiniţe.

În anul şcolar 2008-2009 reţeaua învăţământului de stat în judeţul Giurgiu cuprinde 132 unităţi şcolare, din care 15 grădiniţe independente, 101 şcoli generale, 10 licee, o şcoală specială, o şcoală postliceală, o şcoală de arte şi meserii, o şcoală de muzică, un club sportiv, un club al elevilor (Palatul copiilor).

În municipiul Giurgiu funcţionează o secţie de învăţământ superior a Academiei de Studii Economice Bucureşti şi un Centru Teritorial ID al Universităţii Spiru Haret cu durata de 4 ani.Populaţia şcolară în anul 2008-2009 a fost de 42.815 preşcolari şi elevi, iar numărul cadrelor didactice a fost de 2.605.Conform Casei de Asigurări de Sănătate Giurgiu acest sector în judeţul Giurgiu se prezintă astfel:

asistenta medicala primara – 111 medici asistenţa medicală de specialitate – 22 medici specialişti stomatologice – 40 medici de urgenţă – staţia centrală Giurgiu – 19 autosanitare

o Bolintin – 10 autosanitareo Ghimpaţi – 5 autosanitareo Vadu Lat – 5 autosanitareo Mogoşeşti – 5 autosanitare

centre de permanenţă – 5 spitaliceşti – 7 unităţi

o Spitalul Judeţean Giurgiuo Spitalul de pneumoftiziologie Izvoruo Spitalul Orăşenesc Bolintin – Valeo Spitalul de boli infecţioase Singurenio Spitalul de psihiatrie Vadu – Lato Centrul de Sănătate Ghimpaţio Unitate Medico-Socială Mogoşeşti

De asemenea în judeţul Giurgiu funcţionează 2 laboratoare pentru efectuarea analizelor, iar medicamentele sunt asigurate de 37 farmacii.

V.Mediul si caracteristicile principalilor factori de mediu Aerul este factorul de mediu cel mai important, deoarece constituie suportul pe care are loc transportul cel mai rapid al poluanţilor mediului înconjurător. Substanţele emise în mediul atmosferic contribuie la chimbări climatice, distrugerea stratului de ozon, acidifierea aerului, formarea smogului fotochimic şi deteriorarea calităţii aerului.

Judeţul Giurgiu se încadrează în tendinţa generală la nivel naţional, emisiile actuale de gaze cu efect de seră fiind scăzute în principal datorită diminuării producţiei industriale şi restructurării economiei, principalele activităţi generatoare de emisii de gaze cu efect de seră fiind:

9

procesele industriale şi de combustie – centrale termice care funcţionează pe bază de combustibil lichid (motorină, păcură, CLU, combustibil tip M) şi de huilă;

traficul rutier, municipiul Giurgiu fiind zonă de frontieră intens tranzitată; traficul naval – ca urmare a funcţionării ca port la Dunăre; arderea combustibililor fosili în gospodăriile particulare, judeţul Giurgiu fiind racordat la

reţeaua de gaze naturale doar într-o proporţie foarte mică, de 1.5% (parţial localităţile Bolintin Vale şi Mihăileşti);

fermentaţia enterică, judeţul Giurgiu dispunând de un ridicat potenţial agrozootehnic. Resurse de apă teoretice şi tehnic utilizabileÎn judeţul Giurgiu există două bazine hidrografice: bazinul hidrografic Dunărea şi bazinul

hidrografic Argeş, cu o bogată reţea de râuri. Lungimea reţelei hidrografice pe teritoriul judeţului Giurgiu este de 847 km (în bazinul hidrografic Dunăre – 122 km, iar în bazinul hidrografic Argeş – 725 km).Reţeaua hidrografică este completată de bălţi, lacuri naturale (13,44 km2) şi lacuri artificiale (28,07 km2 ).Cursul Dunării în judeţul Giurgiu are o direcţie generală V-E cu o albie minoră de 0,650 – 1,000 km lăţime, iar albia majoră (lunca) , exceptând zona oraşului Giurgiu, se întinde pe o lăţime de 2,0 – 9,5 km.Fluviul Dunărea, al doilea ca mărime din Europa, ar putea fi cea mai bogată sursă de apă, însă caracterul său internaţional impune anumite limitări în utilizarea apelor sale.Albia fluviului Dunărea poate transporta pe teritoriul aferent judeţului, în regimul parametrilor hidrologici modificaţi, prin îndiguirea aproape continuă de pe malul românesc, debite maxime anuale între 13.400 mc/s (asigurarea de 5%) – 17.100 mc/s (asigurarea de 1%).Regimul debitelor maxime naturale este influenţat şi controlat prin cele două acumulări de la Porţile de Fier.Râul Argeş se caracterizează printr-o vale lungă cu multe meandre, iar aval de Mihăileşti secţiunea de scurgere este amenajată având formă trapezoidală cu lăţimea de 60 m, pentru debite uzuale de 250 mc/s.Sub regim hidrologic, râul Argeş prezintă un regim modificat de scurgere datorat amenajărilor hidrotehnice complexe. Densitatea medie a reţelei hidrografice pe teritoriul judeţului este de 0,24 km/km2.Pe teritoriul judeţului Giurgiu se află un număr de 115 lacuri de acumulare din care 7 ( 6 permanente şi 1 nepermanent) aflate în administrarea A.N.”Apele Române” , care au folosinţă complexă (atenuare viituri, producerea energiei electrice, irigaţii, piscicultură şi agrement); 40 aflate în administrare Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol şi 68 aflate în administrarea C.L.-uri şi agenţilor economici.

Resurse de apă de suprafaţă Principalele resurse de ape de suprafaţă aflate în exploatare sunt: Fluviul Dunărea şi Râu

Argeş. Fluviul Dunărea

Irigaţii – 18,65 mc/s - priză de mal, km 473, amenajarea Gostinu – Greaca - Argeş şi Terasa Mihai Bravu;

– 73,88 mc/s – priză de mal, km 490, amenajarea Giurgiu - Răzmireşti, zona A+C; – 4 mc/s – sifon, km 503, amenajarea Vedea-Slobozia; – 2,4 mc/s – priza de tip gravitational, km 478, amenajarea Malu Roşu Gostinu - Băneasa – 2,08 mc/s – priză situată în C.A. Pietrişu (SNIF – Suc. Teleorman).

Principalele resurse subterane aflate în exploatare pentru:a) alimentarea cu apă a Capitalei, a Municipiului Giurgiu şi a oraşelor Mihăileşti şi Bolintin Vale sunt:

10

Frontul Ulmi – 44.000 mc/zi – 263 puţuri de mică şi medie adâncime (255 în funcţiune) – intrat în conservare la sfârşitul anului 2006.Frontul Arcuda – 9 400 mc/zi –130 puturi de medie adâncime (59 în funcţiune).Fronturile Bălănoaia, Bălanu, Slobozia I, II , Vieru :- 49 puţuri de mică adâncime – 31.190 mc/zi; -15 puţuri de mare adâncime – 36.374 mc/zi. b) alimentarea cu apă a agenţilor economici sunt:SC Petromservice SA Bucuresti – Suc. Petromservice Videle – Punct de lucru Roata.Front I Roata – 350 mc/zi – 4 foraje de medie adâncime (în funcţiune 2 foraje).Front II Roata –351 mc/zi – 2 foraje de medie adâncimeÎn cursul anului 2006 nu s-a reluat alimentarea cu apă din frontul Malu Spart.Principalii consumatori de apă sunt : SC Apa Nova SA Bucureşti; SC Apă Canal SA Giurgiu; ANIF - Sucursala Olt – Argeş; C.L. Bolintin Vale – A.D.P.; SC Petromservice SA Bucureşti – Sucursala Petromservice Videle – Punct de Lucru Roata; SC Agronutrisco Impex SRL Mihăileşti. Teritoriul judeţului Giurgiu oferă posibilităţi medii de captare a apelor subterane. Zonele în care aceste posibilităţi pot fi considerate superioare mediei sunt cele situate în lunca râului Argeş, în zona nord-estică a judeţului (alimentarea cu apă a Municipiului Bucureşti), şi în lunca Dunării (alimentarea cu apă a Municipiului Giurgiu).

Resursele de apă tehnic utilizabile sunt:puţuri de mică adâncime – 16 de puţuri cu 97,7 l/s debit mediu;puţuri de mare adâncime – 11 puţuri cu 581 l/s debit mediu.

În judeţul Giurgiu sunt 3 staţii de epurare a apelor menajere: -în mun. Giurgiu, staţie de epurare care aparţine SC Apă Canal SA Giurgiu;-în oraşul Mihăileşti, staţie de epurare care aparţine SC Service Avicola Mihăileşti;Î-n oraşul Bolintin Vale, staţie de epurare care aparţine Consiliului Local. Nici una dintre aceste staţii nu funcţionează la parametri tehnici conform standardelor în vigoare. Calitatea apelor de suprafaţă se încadrează în clasele I, II, III de calitate. Nu sunt ape de suprafaţă degradate.Calitatea apelor de suprafaţă poate fi influenţată de calitatea efluenţilor datorită randamentului scăzut al staţiilor de epurare.Retehnologizarea staţiilor de epurare este o necesitate majoră, de aceea autorităţile administraţiei publice locale au iniţiat proiecte cu finanţare externă pentru construcţia de staţii de epurare care să corespundă standardelor în vigoare şi care să aibă o capacitate eficientă de epurare.

Solul reprezintă stratul afânat, moale şi friabil de la suprafaţa scoarţei tereste. El este o componentă importantă a biosferei , în care se desfăşoară o viaţă intensă şi în care s-a stabilit un anumit echilibru ecologic.Fondul funciar cuprinde totalitatea terenurilor agricole şi neagricole indiferent de destinaţia acestora.

In categoria terenurilor cu destinaţie agricolă intră terenurile agricole productive - arabile, viile, livezile, păşunile, fâneţele şi pajiştile naturale, iar din categoria celor neagricole fac parte pădurile şi terenurile forestiere, terenurile cu ape, construcţiile şi curţile, căile de comunicaţii şi terenurile neproductive.

Dezvoltarea judeţului Giurgiu se bazează în principal pe potenţialul excepţional al solului pe care îl deţine. Astfel, fondul funciar indică predominanţa terenurilor agricole (peste 78,8 % din suprafaţa totală) iar terenul arabil (74,04 %) deţine soluri de calitate superioară (cernoziomuri).

11

Se remarcă faptul că ponderea principală o deţin suprafeţele arabile (74,04%), urmate de păduri (10,8%), construcţii şi curţi (4,0%), ape, bălţi (3,97% ), păşuni (3,34%), etc.Irigaţiile reprezintă modalitatea tehnică prin care omul încearcă să corecteze repartiţia temporală şi spaţială inegală a apei pe terenurile agricole.

La nivelul judeţului Giurgiu suprafaţa potenţial irigabilă este de 51 005 ha. Suprafaţa efectiv irigată în anul 2006 a fost de 1032 ha din care: grâu (415 ha), porumb (50 ha), soia (385 ha), cartofi (20 ha) şi legume (162 ha).

Pierderile mari de apă din sistemele de irigaţii determină: creşterea nivelului apei freatice; supra-saturarea cu apă şi înmlăştinirea solului; sărăturarea solurilor.Deşeurile sunt acele substanţe sau obiecte pe care deţinătorul le înlătură sau are obligaţia

de a le înlătura, din care unele sunt reutilizabile. În general deşeurile reprezintă ultima etapă în ciclul de viaţă al unui produs.

Gestiunea deşeurilor este una dintre problemele cele mai acute de protecţie a mediului. Datorită creşterii consumului în ultimii ani, dar şi tehnologiilor şi instalaţiilor neperformante din industrie, a crescut cantitatea de deşeuri produsă. De asemenea, există cantităţi importante de deşeuri stocate în depozitele de deşeuri urbane şi industriale, care ocupă mari suprafeţe de teren şi afectează calitatea mediului, în special a apelor subterane şi de suprafaţă.

În prezent, este necesară o nouă abordare a problematicii deşeurilor, plecând de la necesitatea de a economisi resursele naturale, de a reduce costurile şi de a găsi soluţii eficiente în procesul de diminuare a influenţei negative asupra mediului, produse de deşeuri.

În cea mai mare parte, deşeurile solide municipale şi asimilabile sunt constituite din: 1 deşeuri menajere provenite din activităţile umane, care sunt predominant organice,

biodegradabile, dar care conţin şi materiale refolosibile (hârtie, carton, materiale plastice, textile, deşeuri metalice);

2 deşeuri comerciale produse în urma activităţilor de comerţ, asimilate cu cele menajere;3 deşeuri din parcuri şi grădini, predominant vegetale; 4 deşeuri din pieţe, constituite din resturi vegetale şi materiale refolosibile, reciclabile

colectate neselectiv;5 deşeuri din construcţii, care provin din refacerea drumurilor, construcţiilor;6 deşeurile stradale colectate neselectiv de serviciile de salubritate ale primăriilor

localităţilor urbane;7 deşeuri solide industriale, care sunt constituite în principal din reziduuri vegetale,

reziduuri organice din industria alimentară şi diverse materiale reciclabile.Gestiunea deşeurilor municipale presupune colectarea, transportul, valorificarea şi eliminarea

acestora, inclusiv supravegherea zonelor de depozitare după închiderea acestora.Responsabilitatea pentru activităţile de gestionare a deşeurilor revine generatorilor.La nivel de judeţ nu se efectuează tratarea deşeurilor menajare.În anul 2007 s-a continuat în municipiul Giurgiu colectarea selectivă a deşeurilor de

ambalaje din PET de la populaţie. Tot la nivel de municipiu îşi desfăşoară activitatea un agent economic (SC Rovic SRL), care încearcă valorificarea deşeurilor de ambalaje din PET şi plastic (polipropilena, polietilena).

Deşeurile de hârtie carton colectate de către populaţie şi agenţii economici au fost predate în anii anteriori agenţilor economici autorizaţi pentru preluarea acestora.

12

Eliminarea deşeurilor menajere se realizează prin depozitare pe sol în depozite neconforme cu cerinţele actuale ale legislaţiei în domeniu.

La nivelul judeţului Giurgiu funcţionează 3 depozite de deşeuri în mediul urban şi 117 depozite de deşeuri în mediul rural.

Depozitul este un amplasament pentru eliminarea finală a deşeurilor prin depozitare pe sol sau în subteran.Colectarea deşeurilor menajare se face prin intermediul operatorilor de salubritate după cum urmează:

-în mediul urban îşi desfăşoară activitatea următorii agenţi de salubritate: -Direcţia Generală a Serviciilor Publice de Gospodărie Comunală Giurgiu - în municipiul Giurgiu-SC Rovic SRL Giurgiu - în municipiul Giurgiu-SC Salserv Ecosistem SRL Bucureşti - în oraşul Mihăileşti-Serviciul de Administrare a Domeniului Public Bolintin Vale - în oraşul Bolintin Vale

-în mediul rural îşi desfăşoară activitatea :-SC Salub SA Ploieşti - în comunele Bucşani, Crevedia Mare, Clejani, Roata de Jos, Vânătorii Mici şi Ulmi-SC De Vrijheid Industrie SRL Bucureşti - în comuna Bolintin Deal

Colectarea deşeurilor menajere şi asimilabile cu acestea se realizează atât de la persoane fizice şi juridice, cât şi de la instituţii.

Transportul deşeurilor colectate se face zilnic în sezonul cald şi de 2 ori pe săptămână în sezonul rece - de la populaţie, iar de la agenţii economici - la solicitarea acestora. Deşeurile municipale şi asimilabile sunt colectate la producători şi/sau pe străzi în containere stradale, transportul acestora de la locurile de colectare la rampele de deşeuri se realizează de către serviciile de salubritate şi de către producători.

VI.Propuneri relansare economica si sociala:-          îmbunatatirea performantelor firmelor existente prin ajutorarea lor cu tehnologie care sa implice productii bazate pe agricultura alternativa;-          sporirea vânzarii de bunuri si servicii prin masuri active de marketing.-          sprijinirea si încurajarea training-ului pentru angajati si pentru someri;-          sprijinirea înfiintarii si consolidarii ONG-urilor si grupurilor de initiativa.-          întretinerea retelei de drumuri si facilitarea accesului turistilor în zonele rurale;-          extinderea retelelor de alimentare cu apa si canalizare;-          protejarea cadrului natural si îmbunatatirea calitatii vietii rurale.Masurile specifice pentru perioada de planificare sunt: 1.       Dezvoltarea si raspândirea de practici agricole ecologice, diversificarea activitatilor rurale care sa  furnizeze venituri alternative;2.       Planificarea pe termen lung a procesului de sprijinire a trainingului vocational si recalificarii fortei de munca în concordanta cu masurile de restructurare si diversificarea activitatilor economice din agricultura;3.       Încurajarea si sprijinirea înfiintarii de ONG-uri puternice pentru dezvoltarea zonelor rurale;4.       Întretinerea si îmbunatatirea infrastructurii de drum din judetul Giurgiu si districtul Ruse;

13

5.       Activitati de renovare si conservare a traditiilor si monumentelor culturale ale localitatilor Giurgiu, Comana, Herasti, Slivo Pole, Ivanovo, Dve Mogili, Borovo, Slivo Pole, Tenovo.

Concluzii

Creşterea sectorului IMM-urilor înlocuind industria grea şi devine motorul dezvoltării. Cursul inferior al lungului fluviu Dunărea şi accesul la Marea Neagră sunt pucte forte.

Pământ fertil şi sector agricol destul de experimentat, pentru a produce o varietate de produse alimentare tradiţionale.

Existenţa zonei libere Giurgiu şi a incubatoarelor de afaceri de la Giurgiu şi Bolintin Deal.

Zonă strategică datorită poziţiei faţă de Dunăre şi a conexiunilor cu lumea întreagă pe care i le oferă portul Giurgiu.

Parcul Natural Comana, zonă cu o deosebită frumuseţe natural.In judetul Giurgiu starea apelor de suprafata este buna , riurile si lacurile se incadreaza la

categoria I si II de calitate .Calitatea apelor subterane se mentine ca si in anii precedenti ,exista inca depasiri la ionul

amoniu si fosfor. Evacuarule de ape uzate sunt supravegheate riguros , depasirile normelor admise sunt

izolate si de scurta durata , acestea s-au datorat unor defectiuni tehnologice.

14

AnexePrincipalele domenii de activitate

Nr.crt.

 Domeniile de activitate

 100,0

 1 agricultură 36,32 industrie total, din care: 13,23      - extractivă   3,14      - prelucrătoare  9,15      - energie electrică şi termică, gaze şi apă  1,06 construcţii  6,47 comerţ  5,58 celelalte domenii 38,6

STRUCTURA CULTURILOR AGRICOLE Situaţia principalelor culturi în perioada 2009-2010 se prezintă astfel :

CulturaSuprafata totala

haProductia

medie kg/ha

2009 2010 2009 2010Grau 98124 76349 2518 3430

Porumb 54947 65377 3860 3430Floarea-Soarelui 32697 35882 1125 1297

Soia 3752 7824 3159 2323Cartofi 1235 1173 10472 9794Furaje 23128 25716 15625 13555

Efectivele de animale in perioada 2009-2010Nr crt SPECIFICARE U.M ANUL

2009 2010 1 Bovine total cap 38.364 37.840

d.c. matcă cap 26.247 23.8992 Porcine total cap 65.300 53.531

d.c. matcă cap 6.568 6.6063 Ovine total cap 68.070 70.519

d.c. matcă cap 54.704 52.5304 Păsari total cap 2.537.000 2.087.168

d.c. matcă cap 938.000 849.717 Evoluţia producţiei animaliere in perioada 2009-2010

15

Nr crt

SPECIFICARE U.M. ANUL2009 2010

1 Carne total to 31.525 31.824 -d.c.- carne bovine to 5.200 4.281-carne ovine + caprine to 825 880- carne porcine to 11.100 12.195-carne pasăre to 14.400 14.460

2 Lapte vacă -prod totală hl 954.500 839.820 -prod.medie l/cap 3.850 3.507

3 Lapte oaie +capră -prod totală hl 49.165 68.443 -prod.medie l/cap 90.5 97

4 Lână -prod totală to 141 131 - prod.medie kg/cap 2.7 2.7

5 Productia de miere to 149 1196 Ouă mii 173.743 149.493

 Structura populaţiei ocupate pe sexe si sectoare de activitate ale economiei naţionale, în anul 2010

- mii persoane -TOTAL BARBATI FEMEI %

(3/1)POPULATIA OCUPATA CIVILA, din care pe principalele ramuri de activitate:

88,2 44,2 44,0 49,89

-Agricultura 50,8 24,2 26,6 52,36-Industrie 9,6 5,8 3,8 39,58-Constructii 3,8 3,4 0,4 10,53-Comert 7,0 3,2 3,8 54,28-Administratie publica 2,7 1,0 1,7 62,96-Invatamant 3,2 1,1 2,1 65,62-Sanatate si asistenta sociala 3,3 0,7 2,6 78,79- Alte activitati 7,8 1,8 3,0 38,46

Structura populaţia ocupata civila, in judetul Giurgiu, pe activităţi ale economiei naţionale, în perioada 2008-2010

- mii persoane –ACTIVITATEA PERSOANE OCUPATE

JUDETUL GIURGIU 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Total 101.0 102.0 100.0 91.2 90.1 87.2 88.2

Agricultură 65.6 66.6 65.9 56.6 - - -Agricultură, vanatoare, - - - - 54.8 50.2 50.7

16

silvicultura Silvicultura, exploatare forestiera si economia

vanatului 0.4 0.4 0.5 0.4 - - -Pescuitul, piscicultura si

serviciile anexe - - - - 0.1 0.1 0.1Industrie 10.8 7.9 8.6 9.3 8.8 9.3 9.6

Industrie extractivă 1.8 2.0 2.1 2.0 1.9 2.2 2.0 Industrie prelucrătoare 7.4 4.3 4.9 5.9 5.7 5.9 6.4

Energie electrică şi termică, gaze şi apă 1.6 1.6 1.6 1.4 1.2 1.2 1.2Construcţii 2.3 2.1 2.8 2.4 3.9 4.1 3.8

Comerţ 5.9 5.4 5.2 5.6 5.7 5.5 6.3Hoteluri şi restaurante 0.5 0.9 0.7 0.5 0.5 0.5 0.7Transport, depozitare 3.8 4.4 3.1 2.8 - - -

Transport, depozitare si comunicatii - - - - 3.5 3.8 3.7

Posta si telecomunicatii 0.9 0.8 0.8 0.7 - - -Activitati financiare,bancare 0.6 0.6 0.5 0.5 0.5 0.6 0.6Tranzacţii imobiliare şi alte

servicii 1.7 1.8 1.7 2.3 2.5 2.9 2.2Administraţie publică 2.0 2.1 2.2 2.4 2.6 2.7 2.7

Învăţământ 3.4 3.1 3.0 3.0 3.1 3.2 3.2Sănătate şi asistenţă socială 2.2 3.9 3.8 3.8 3.6 3.5 3.3

Celelalte activităţi ale economiei naţionale 0.9 2.0 1.2 0.9 0.5 0.8 1.3

17

ORGANIZAREA ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ A JUDEŢULUI,

Judetul Giurgiu cuprinde:1 municipiu ,2 orase si 51 de commune ,166 sate Unitatea administrativ-teritorială

Localităţi subordonate

Municipiul Giurgiu 1. Giurgiu

Oraş Bolintin Vale 2. Bolintin -Vale3. Crivina

4. Malu-Spart5. Suseni

Oraş Mihăileşti 6. Mihăileşti7. Drăgănescu

8. Novaci9. Popeşti

Adunaţii -Copăceni 10. Adunaţii -Copăceni11. Dărăşti- Vlaşca

12. Mogoşeşti13. Varlaam

Băneasa 14. Băneasa15. Frasinu16. Pietrele

17. Sfântu-Gheorghe

Bolintin-Deal 18. Bolintin-Deal19. Mihai-Vodă

Bucşani 20. Bucşani21. Angheleşti22. Goleasca23. Obedeni24. Podişor

18

25. Uieşti26. Vadu-Lat

Bulbucata 27. Bulbucata28. Coteni29. Făcău30. Teişori

Buturugeni 31. Buturugeni32. Pădureni

33. Podu Ilfovăţului34. Poşta

Călugăreni 35. Călugăreni36. Brăniştari

37. Crucea de Piatră38. Hulubeşti

39. Uzunu

Clejani 40. Clejani41. Neajlovu

42. Podu Doamnei43. Sterea

Colibaşi 44. Colibaşi45. Câmpurelu

Comana 46. Comana47. Budeni

48. Falaştoaca49. Grădiştea50. Vlad ţepeş

Cosoba 51. Cosoba

Crevedia Mare 52. Crevedia Mare53. Crevedia Mică

54. Dealu55. Găiseanca

56. Priboiu57. Sfântu Gheorghe

Daia 58. Daia59. Plopşoru

19

Floreşti-Stoeneşti 60. Stoeneşti61. Floreşti62. Palanca

Frăteşti 63. Frăteşti64. Cetatea65. Remuş

Găiseni 66. Găiseni67. Cărpenişu

68. Căscioarele69. Podu Popa Nae

Găujani 70. Găujani71. Cetăţuia72. Pietrişu

Ghimpaţi 73. Ghimpaţi74. Copaciu75. Naipu

76. Valea Plopilor

Gogoşari 77. Gogoşari78. Drăghiceanu

79. Izvoru80. Răleşti

Gostinari 81. Gostinari82. Mironeşti

Gostinu 83. Gostinu

Grădinari 84. Grădinari85. ţântava86. Zorile

Greaca 87. Greaca88. Puţu Greci

89. Zboiu

Hereşti 90. Hereşti91. Miloşeşti

20

Hotarele 92. Hotarele

Iepureşti 93. Iepureşti94. Băneşti

95. Chirculeşti96. Gorneni97. Stâlpu

98. Valter Mărăcineanu

Isvoarele 99. Isvoarele100. Teiuşu

Izvoarele 101. Izvoarele102. Chiriacu

103. Dimitrie Cantemir104. Petru Rareş105. Radu Vodă

106. Valea Bujorului

Joiţa 107. Joiţa108. Bâcu

Letca Nouă 109. Letca Nouă110. Letca Veche111. Milcovăţu

Malu 112. Malu

Mârşa 113. Mârşa

Mihai Bravu 114. Mihai Bravu

Ogrezeni 115. Ogrezeni116. Hobaia

Oinacu 117. Oinacu118. Braniştea 119. Comasca

Prundu 120. Prundu121. Puieni

Putineiu 122. Putineiu123. Hodivoaia

21

124. Vieru

Răsuceni 125. Răsuceni126. Carapancea127. Cucuruzu128. Satu Nou

Roata de Jos 129. Roata de Jos130. Cartojani

131. Roata Mică132. Sadina

Săbăreni 133. Săbăreni

Schitu 134. Schitu135. Bila

136. Cămineasca137. Vlaşin

Singureni 138. Singureni139. Crânguri 140. Stejaru

Slobozia 141. Slobozia

Stăneşti 142. Stăneşti143. Bălanu

144. Ghizdaru145. Onceşti

Stoeneşti 146. Stoeneşti147. Ianculeşti

148. Mirău

Toporu 149. Toporu150. Tomuleşti

Ulmi 151. Ulmi152. Căscioarele153. Drăgăneasca

154. Ghionea155. Icoana

156. Moşteni157. Poenari

22

158. Trestieni

Valea Dragului 159. Valea Dragului

Vânătorii Mici 160. Vânătorii Mici161. Corbeanca

162. Cupele163. Izvoru

164. Poiana lui Stângă165. Vâlcelele

166. Vânătorii Mari167. Zădăriciu

Vărăşti 168. Vărăşti169. Dobreni

Vedea 170. Vedea

23

Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabileJudeţul Resursa de suprafaţă Resursa din subteranGiurgiu Teoretică Utilizabilă Teoretică Utilizabilă

Fluviul Dunărea

- irigaţii- piscicultură

Fronturile:- Ulmi

- Arcuda- Bălănoaia

- Bălanu- Slobozia I, II

- Vieru- Roata

Alimentarea cu apă a capitalei, mun.

Giurgiu şi oraşelor Mihăileşti Bolintin Vale şi a agenţilor

economici

Râul Argeş - alimentarea cu apă potabilă a locuitorilor

capitalei- alimentarea cu apă industrială a agenţii

economici ai capitalei

Situaţia reţelei de alimentare cu apă potabilă din mediul rural se prezintă astfel:Comuna Lungimea

reţelei kmNumăr foraje de alimentare Număr de

cişmeleSlobozia 11,015 10 (foraje de mică adâncime) -Oinacu 29,110 4 (foraje de medie adâncime) -

Bulbucata 6,794 2 (foraje de mare adâncime) 26Bucşani 16,2 4 (foraje de mare adâncime) 57

Buturugeni 7,508 2 (foraje de mare adâncime) 27Comana 9,644 4 (foraje de medie adâncime) 36Gogoşari 5,202 1 (foraj de mare adâncime) 19Grădinari 17,1075 4 (foraje de mare adâncime) 55

Mârşa 8,015 3 (foraje de mare adâncime) 29Vedea - Malu 29,110 4 (foraje de medie adâncime) 117

Situaţia populaţiei din mediul rural cu acces la reţeaua de alimentare cu apă din surse de suprafaţă şi subterane se prezintă astfel :

Nr. crt.

Deţinător şi/sau operator

Obiectul de activitate Populaţia deservită – nr. loc. şi localitatea

1. Primăria Grădinari Gospodărie comunală 3 746Grădinari

2. Primăria Oinacu Gospodărie comunală 3 936Oinacu

3. Primăria Gogoşari Gospodărie comunală 1 150Gogoşari

4. Primăria Mârşa Gospodărie comunală 2 778Mârşa

24

5. Primăria Bucşani Gospodărie comunală 3 020Bucşani

6. Primăria Vedea Gospodărie comunală 3 520Vedea

7. Primăria Malu Gospodărie comunală 2 200Malu

8. Primăria Comana Gospodărie comunală 3 452Comana

9. Primăria Buturugeni Gospodărie comunală 3 176Buturugeni

10. Primăria Bulbucata Gospodărie comunală 1 117Bulbucata

11. Centrul de Sănătate Ghimpaţi

Sănătate Gimpaţi şi comunele învecinate

12. Spitalul Bolintin Deal Sănătate Bolintin Deal şi comunele învecinate

13. Spitalul Izvoru Sănătate Vânătorii Mici14. Sanatoriul TBC

FloreştiSănătate Floreşti Stoeneşti şi

comunele învecinate15. Spitalul Vadu Lat Sănătate Vadu Lat şi comunele

învecinate16. Spitalul Singureni Sănătate Singureni şi comunele

învecinate17. CAMS Mogoşeşti Sănătate Adunaţii Copăceni18. Centrul de Plasament

Sf. Toader Grădinari Asistenţă socială Grădinari19. Centrul de Plasament

TântavaAsistenţă socială Tântava

20. Centrul de Plasament Cărpiniş

Asistenţă socială Cărpiniş

21. Centrul Sf. Mihail şi Gavril Slobozia

Asistenţă socială Slobozia

25

LISTA UNITĂŢILOR SCOLARE DIN JUDEŢUL GIURGIUAnul scolar 2008/2009

Nr.crt.

Localitatea Com./oras

Denumire scoala   Adresa Nr.telefon / Fax *  e- mail

1. Adunatii Sc.I-VIII Ad.Copaceni Comuna Adunaţii Copăceni, -  Copaceni Sc.I-VIII Darasti Sat Dărăşti, comuna Adunaţii

Copăceni, -

    Sc.I-VIII Mogosesti Sat Mogoşeşti, comuna Ad. Copăceni, -

    Sc.I-IV Varlaam Sat Varlaam, comuna Adunaţii Copăceni

-

2. Baneasa Sc.I-VIII BaneasaComuna Băneasa, 0246/285390*

    Sc.I-IV Frasinu Sat Frasinu, comuna Băneasa, -    Sc.I-VIII Meletie Sat Meletie, comuna Băneasa, -    Sc.I-VIII Pietrele Sat Pietrele, comuna Băneasa, -    Sc.I-IV Sf. Gheorghe Sat  Sf. Gheorghe, comuna

Băneasa, -

26

    Sc.I-IV Baneasa Comuna Băneasa, -3. Bolintin Sc.I-VIII Bolintin Deal Comuna Bolintin Deal, 0246/273009

  Deal Sc.I-VIII  Mihai Voda Sat Mihai Vodă, comuna Bolintin Deal,

0246/274187

4. Bolintin Sc.I-VIII Bolintin Vale Oraş Bolintin Vale, 0246/270834*  Vale Sc.I-VIII Malu Spart Sat Malu Spart, 269259    Sc.I-IV  Suseni Sat Suseni  -    Grup Şcolar “Dimitrie

Bolintineanu”Oraş Bolintin Vale, 0246/271283

0246270622*5. Buturugeni Sc.I-VIII Buturugeni

Comuna Buturugeni, 0246/277159    Sc.I-VIII Padureni Sat Pădureni, comuna Buturugeni, 0246/277158    Sc.I-IV Prisiceni Sat Prisiceni, comuna Buturugeni, -    Sc.I-IV Posta Sat Poşta, comuna Buturugeni, -

6. Bucsani Sc.I-VIII Bucsani Comuna Bucşani, 0246/263073*    Sc.I-VIII Vadu Lat Sat Vadu Lat, comuna Bucşani, -    Sc.I-IV Uiesti Sat Uieşti, comuna Bucşani, -    Sc.I-VIII Podisor Sat Podişor, comuna Bucşani, -    Sc.I-IV Anghelesti Sat Angheleşti , comuna Bucşani, -    Sc.I-IV Obedeni Sat Obedeni, comuna Bucşani, -    Sc.I-IV Goleasca Sat Goleasca, comuna Bucşani, -

7. Bulbucata Sc.I-VIII Bulbucata Comuna Bulbucata, 0246/2753228. Calugăreni Sc.I-VIII Calugareni Comuna Călugăreni, 0246/281242

    Sc.I-VIII Uzunu Sat Uzunu, comuna Călugăreni, -    Sc.I-VIII Hulubesti Sat Hulubeşti, comuna Călugăreni, -    Sc.I-IV Crucea Sat Crucea, comuna Călugăreni, -    Grup Şcolar Agricol Comuna Călugăreni, 0246/281227

9. Colibasi Sc.I-VIII Colibasi Comuna Colibaşi, -    Sc.I-VIII Campurelu Sat Câmpurelu, comuna Colibaşi, -    Sc.I-IV Colibasi Comuna Colibaşi -

10. Comana Sc.I-VIII Comana Comuna Comana 0246/283060    Sc.I-VIII Gradistea Sat Grădiştea, comuna Comana, 0246/284114    Sc.I-IV Budeni Sat Budeni, comuna Comana, -    Sc.I-VIII Falastoaca Sat Falaştoaca, comuna Comana, -    Sc.I-VIII Vlad Tepes Sat Vlad Tepeş, comuna Comana, -

11. Cosoba Sc.I-VIII Cosoba Comuna  Cosoba, 0246/25371812. Clejani Sc.I-VIII Clejani Comuna Clejani, 0246/261174

    Sc.I-VIII Podu Doamnei Sat Podu Doamnei, comuna Clejani,

-

    Sc.I-IV Neajlov Sat Neajlov, comuna Clejani, -

27

    Sc.I-IV Sterea Sat Sterea, comuna Clejani, -13. Crevedia Sc.I-VIII Crevedia Mare Comuna Crevedia Mare, 0246/264164

  Mare Sc.I-VIII Crevedia Mica Sat Crevedia Mică, comuna Crevedia Mare,

0246/264170

    Sc.I-IV Gaiseanca Sat Găiseanca, comuna Crevedia Mare,

-

    Sc.I-IV Dealu Sat Dealu, comuna Crevedia Mare, -    Sc.I-IV Sf.Gheorghe Sat Sf. Gheorghe, comuna

Crevedia Mare, -

14. Daia Sc.I-VIII Daia Comuna Daia, -    Sc.I-VIII Daita Sat Dăiţa, comuna Daia, -

15. Floresti- Sc.I-VIII Floresti Comuna Floreşti-Stoeneşti, 0246/258222  Stoenesti Sc.I-VIII Stoenesti Sat Stoeneşti, comuna Floreşti-

Stoeneşti, 0246/256024

    Sc.I-VIII Palanca Sat Palanca, comuna Floreşti-Stoeneşti,

-

16. Fratesti Sc.I-VIII Fratesti Comuna Frăteşti, -    Sc.I-VIII Remus Sat Remuş, comuna Frăteşti, 0246/226677    Sc.I-IV Cetatea Sat Cetatea, comuna Frăteşti, -    Sc.I-IV Balanoaia Sat Bălănoaia, comuna Frăteşti -    Sc.I-IV Fratesti nr.2 Comuna Frăteşti -

17. Gaiseni Sc.I-VIII Gaiseni Comuna Găiseni, 0246/259281    Sc.I-VIII Cascioarele Sat Căscioarele, comuna Găiseni, -    Sc.I-IV Carpenisu Sat Cărpenişu, comuna Găiseni, -    Sc.I-IV Popa Nae Sat Popa Nae, comuna Găiseni, -

18. Gostinu Sc.I-VIII Gostinu Comuna Gostinu, 229110  222116

19. Greaca Sc.I-VIII Greaca Comuna Greaca, 0246/246030    Sc.I-IV Zboiu Sat Zboiu, comuna Greaca, -    Sc.I-IV Putu Greci Sat Puţu Greci, comuna Greaca, -

20. Gogosari Sc.I-VIII Gogosari Comuna Gogoşari, 228149    Sc.I-IV Izvoru Sat Izvoru, comuna Gogoşari, -    Sc.I-IV Draghiceanu Sat Drăghiceanu, comuna

Gogoşari, -

    Sc.I-IV Ralesti Sat Răleşti, comuna Gogoşari, -21. Gostinari Sc.I-VIII Gostinari Comuna Gostinari, -

    Sc.I-IV Gostinari Comuna Gostinari -    Sc.I-IV Mironesti Sat Mironeşti, comuna Gostinari, -

22. Gaujani Sc.I-VIII Gaujani Comuna Găujani, 250964    Sc.I-VIII Pietrisu Sat Pietrişu, comuna Găujani, -

23. Ghimpati Sc.I-VIII Ghimpati Comuna Ghimpaţi, 0246/276416    Sc.I-VIII Naipu Sat Naipu, comuna Ghimpaţi, -

28

    Sc.I-IV Ghimpati nr.2 Comuna Ghimpaţi, -    Sc.I-IV Valea Plopilor Sat Valea Plopilor, comuna

Ghimpaţi, -

    Sc.I-IV Cocioc Sat Cocioc, Comuna Ghimpaţi, -    Sc.I-IV Copaciu Sat Copaciu, comuna Ghimpaţi, -

24. Gradinari Sc.I-VIII Gradinari

Comun Grădinari, 0246/251512    Sc.I-VIII Tantava Sat Tântava, comuna Grădinari, 0246/251011    Sc.I-IV Zorile Sat Zorile, , comuna Grădinari, -

25. Hereşti Sc.I-VIII Hereşti Comuna Hereşti,  -26. Hotarele Liceul „Udrişte Năsturel „ Comuna Hotarele,  0246/247021

    Sc.I-VIII Hotarele Deal Sat Hotarele Deal, comuna Hotarele, 

-

    Sc.I-IV Scărişoara Sat Scărişoara, , comuna Hotarele,  -27. Isvoarele Sc.I-VIII Isvoarele Comuna Isvoarele,  -

    Sc.I-IV Teiuş Sat Teiuş, , comuna Isvoarele,  -28. Iepuresti Sc.I-VIII Iepuresti Comuna Iepureşti, 232205

    Sc.I-IV Gorneni Sat Gorneni, comuna Iepureşti, -    Sc.I-IV Stalpu Sat Stâlpu, comuna Iepureşti, -

29. Izvoarele Sc.I-VIII Izvoarele Comuna Izvoarele, 0246/248025    Sc.I-VIII Chiriacu Sat Chiriacu, comuna Izvoarele, -    Sc.I-IV Valea Bujorului Sat Valea Bujorului, comuna

Izvoarele, -

    Sc.I-IV Radu Voda Sat  Radu Vodă, comuna Izvoarele,

-

30. Joita Sc.I-VIII JoitaComuna Joiţa, 0246/252264

    Sc.I-IV Bacu Sat Bâcu, comuna Joiţa 0246/25271831. Letca  Nouă Sc.I-VIII Letca Noua Comuna Letca Nouă, 0246/260102

    Sc.I-VIII Letca Veche Sat Letca Veche, comuna Letca Nouă,

-

    Sc.I-VIII Milcovatu Sat Milcovăţu, comuna Letca Nouă,

-

32. Malu Sc.I-VIII Malu Comuna Malu -33. Marsa Sc.I-VIII Marsa Comuna Mârşa 0246/268210

    Sc.I-IV Marsa nr.2 Comuna Mârşa, -34. Mihai Bravu Sc.I-VIII Mihai Bravu

Comuna Mihai Bravu, 0246/286169

35. Mihailesti Sc.I-VIII Mihailesti Oraş Mihăileşti, 0246/278039    Sc.I-IV Novaci Sat Novaci, -    Sc.V-VIII Popesti Sat Popeşti, -    Sc.I-IV Tufa Sat Tufa, -

29

    Sc.I-IV Draganescu Sat Drăgănescu, -36. Ogrezeni Sc.I-VIII Ogrezeni nr.1 Comuna Ogrezeni, 0246/250232

    Sc.I-VIII Ogrezeni nr.2 Comuna Ogrezeni, 0246/250249    Sc.I-IV Ogrezeni nr. 3 Comuna Ogrezeni, -    Sc.I-IV Hobaia Sat Hobaia, comuna Ogrezeni, -

37. Oinacu Sc.I-VIII Oinacu Comuna Oinacu, 0246/244078    Sc.I-VIII Branistea Sat Braniştea, comuna Oinacu, 0246/244069    Sc.I-IV Comasca Sat Comasca, comuna Oinacu, -

38. Putineiu Sc.I-VIII Putineiu Comuna Putineiu, -    Sc.I-IV Vieru Sat Vieru, comuna Putineiu -    Sc.I-IV Hodivoaia Sat Hodivoaia, comuna Putineiu, -         

39. Prundu Sc.I-VIII Prundu Comuna Prundu 0246/245032    Sc.I-IV Puieni Sat Puieni, comuna Prundu, -

40. Roata de Jos Sc.I-VIII Roata de Jos Comuna Roata de Jos 0246/266062    Sc.I-VIII Cartojani Sat Cartojani, comuna Roata de

Jos-

    Sc.I-IV Catunu Sat Cătunu, comuna Roata de Jos 0246/266004    Sc.I-IV Roata Mica Sat Roata Mică, comuna Roata de

Jos-

    Sc.I-IV Sadina Sat Sadina, comuna Roata de Jos -41. Rasuceni Sc.I-VIII Rasuceni

Comuna Răsuceni, -

    Sc.I-VIII Cucuruzu Sat Cucuruzu, comuna Răsuceni, -    Sc.I-IV Sat Nou Sat Sat Nou, comuna Răsuceni, -

42. Sabareni Sc.I-VIII Sabareni Comuna Săbăreni, 0246/25301443. Slobozia Sc.I-VIII Slobozia Comuna Slobozia, 0246/24215944. Schitu Sc.I-VIII Vlasin Sat Vlaşin, comuna Schitu, -

    Sc.I-VIII Bila Sat Bila, comuna Schitu, -    Sc.I-IV Schitu Comuna Schitu, -    Sc.I-IV Camineasca Sat Cămineasca , comuna Schitu, -

45. Stăneşti Sc.I-VIII Stăneşti Comuna Stăneşti, -    Sc.I-VIII Ghizdaru Sat Ghizdaru, comuna Stăneşti, -    Sc.I-IV Balanu Sat Bălanu, comuna Stăneşti, -

46. Singureni Sc.I-VIII Singureni Comuna Singureni, -    Sc.I-IV Cranguri Sat Crânguri, comuna Singureni, -    Sc.I-IV Stejaru Sat Stejaru, comuna Singureni, -

47. Stoenesti Sc.I-VIII Stoenesti Comuna Stoeneşti, 256024    Sc.I-IV Tangaru Sat Tangâru, comuna Stoeneşti, -    Sc.I-IV Ianculesti Sat Ianculeşti, comuna Stoeneşti, -

48. Toporu Sc.I-VIII Toporu Comuna Toporu, 236177    Sc.I-VIII Tomulesti Sat Tomuleşti, comuna Toporu, -

30

49. Ulmi Sc.I-VIII Trestieni Sat Trestieni, comuna Ulmi, 0246/255016    Sc.I-VIII Poenari Sat Poenari, comuna Ulmi, 0246/254428    Sc.I-IV Ulmi Comuna Ulmi, -    Sc.I-IV Ghionea Sat Ghionea, comuna Ulmi, -    Sc.I-IV Draganeasca Sat Drăgăneasca, comuna Ulmi, -    Sc.I-IV Icoana Sat Icoana, comuna Ulmi, 0246/254433

50. Vedea Sc.I-VIII Vedea Comuna Vedea, -    Sc.I-IV Vedea nr. 2 Comuna Vedea, -

51. Varasti Sc.I-VIII Varasti Comuna Vărăşti -    Sc.I-VIII Dobreni Sat Dobreni, comuna Vărăşti, -    Sc.I-IV Obedeni Sat Obedeni, comuna Vărăşti, -

52. Valea Dragului

Sc.I-VIII Valea Dragului Comuna Valea Dragului, 237171

    Sc.I-IV Ciocoveni Sat Ciocoveni, comuna Valea Dragului,

-

53. Vanatorii Mici

Sc.I-VIII Vanatorii Mici Comuna Vânătorii Mici, 265422

    Sc.I-VIII Zadariciu Sat Zădăriciu, comuna Vânătorii Mici,

-

    Sc.I-VIII Izvorul Sat Izvorul, comuna Vânătorii Mici,

-

    Sc.I-VIII Vanatorii Mari Sat Vânătorii Mari, comuna Vânătorii Mici,

-

    Sc.I-IV Cupele Sat Cupele, comuna Vânătorii Mici,

-

    Sc.I-IV Corbeanca Sat Corbeanca, comuna Vânătorii Mici,

-

    Sc.I-IV Poiana lui Stanga Sat Poiana lui Stângă, comuna Vânătorii Mici,

-

54. Giurgiu Sc.I-VIII nr.1 „Sf.Gheorghe”

Giurgiu, Strada Tudor Vianu nr.2 0246/216654

Sc.I-VIII nr.2 “Mircea cel Bătrân”

Giurgiu, Strada Nicolae Iorga nr. 34

0246/216488

Sc.I-VIII nr.3 Giurgiu, Strada Dan Lucan nr. 17 0246/214605Sc.I-VIII nr.4 “Mihai Eminescu”

Giurgiu, Strada Vlad Ţepeş nr.45 0246/214506

Sc.I-VIII nr.5 “Emil Gulian”

Giurgiu, Strada Constantin Brâncoveanu nr.5

0246/210996

Sc.I-VIII nr.6 “Savin Popescu”

Giurgiu, Strada 1 Decembrie 1918 nr. 7

0246/230933

Sc.I-VIII nr.7 Giurgiu, Strada Portului nr. 19 0246/214920Sc.I-VIII nr.8 Giurgiu,  Strada Negru Vodă 0246/230104

31

Sc.I-VIII nr.10 Giurgiu, Strada Constantin Brâncoveanu

0246/221203

Colegiul  Naţional “Ion Maiorescu”

Giurgiu, Strada Nicolae Droc Barcian nr. 8

0246/215503

Liceul “Tudor Vianu” Giurgiu, Strada Tudor Vianu nr. 38 0246/213809     

    Liceul “Nicolae Cartojan”

Giurgiu,  Strada Tudor Vianu nr.57 0246/215401

Grup Şcolar EconomicAdm.”Ion Barbu”

Giurgiu, Strada 1 Decembrie 1918 nr. 83

0246/221193

Gr.Sc.Naval Viceamiral “Ioan Balanescu”

Giurgiu, Strada Uzinei nr.30 B 0246/216198

Grup Scolar ”Miron Nicolescu”

Giurgiu, Strada Sloboziei nr. 1 0246/214570

Seminarul Teologic Giurgiu, Strada Sloboziei nr.1 0246/212099Sc.de Muzica şi Arte Plastice “Victor Karpis”

Giurgiu, Strada Mareşal Foch nr.5 0246/216426

Sc.Ajutatoare Giurgiu, Strada 1 Decembrie 1918 nr. 83

0246/225364

Palatul copiilor Giurgiu, Strada Gării nr.115 0246/211359Scoala Postliceala Sanitara Giurgiu, Strada Bucureşti nr. 80 0246/215197Clubul Sportiv Scolar Giurgiu, Strada Nicolae Bălănescu

nr.13-

Scoala de Arte şi Meserii Giurgiu, Strada Tudor Vianu nr. 57 0246/217290

32

INFRASTRUCTURA DE SANATATE

Nume spital Localitatea Adresa Structura aprobata de MS

Spitalul Judeţean Giurgiu

GiurgiuŞos. Bucuresti nr.

76

- chirurgie - 80 paturi- ortopedie - 25 paturi- interne - 65 paturi

- cardiologie - 45 paturi- neurologie - 40 paturi

- obstetrică - ginecologie - 55 paturi

- pediatrie - 40 paturi- nou - nascuţi - 30 patruri

- O.R.L. - 15 paturi- oftalmologie - 10 paturi

- A.T.I. - 20 paturi 

Spitalul de pneumoftiziologie

IzvoruVânătorii Mici  

- pneumoftiziologie - 125 paturi

- sanatorială T.B.C. - 70 paturi

- pneumologie cronici - 50 paturi

Spitalul Orăşenesc

Bolintin - ValeBolintin - Vale

Intr. Republicii nr. 5

- medicina interna - 65 paturi- pediatrie - 30 paturi

- obstetrică - ginecologie - 25 paturi

- chirurgie - 45 paturi- A.T.I. - 5 paturi

Spitalul de boli infecţioase Singureni

Singureni  

- boli infecţioase - 40 paturi- HIV / SIDA - 15 paturi- clinica zi Singureni - 15

paturi- clinica zi Giurgiu - 15 paturi

Spitalul de psihiatrie Vadu -

LatCom. Bucşani Sat Vadu - Lat

- psihiatrie acuţi - 50 paturi

- psihiatrie cronici - 20 paturi

33

Centrul de Sănătate Ghimpaţi

Com. Ghimpaţi  secţia medicina interna - 30

paturisecţia pediatrie - 25 paturi

Unitate Medico-Socială Mogoşeşti

Com. Adunaţii Copaceni

Sat Mogoşeşti 60 paturi

34