Managementul in Japonia(Tara soarelui rasare)1.Contextul cultural-istoric japonez- majoritatea japonezilor din Japonia afirma ca practica in acelasi timp 2 religii : shintoismul si budismul ; zen-comunicarea dintre un localnic si un strain este dificila,dar este facilitata de cunoasterea culturii specifice-originile paternalismului japonez provin din epoca feudala, ntruct shogunatulimpunea noiunea de clan, de supunere total fa de senior,dar i de asisten a seniorului fa de vasali. Aceasta a generat ceea ce,nprezent,reprezint relaia oyabun-kobun (conductor-supus, tat-fiu,na-fin)

ncadrarea contextului japonez prin prisma lui Hofstede

Analiza contextului cultural-istoric i a contextului socio-cultural japonez prin prisma celor 5 dimensiuni culturale ale abordrii managementului conduce la urmtoarele constatri : - se acord mai mare atenie, att la nivel de societate, ct i la nivel de organizaie colectivismului, n dauna individualismului - n ceea ce privete distana fa de putere, se manifest o situaie special : pe de o parte, aceasta este mai mare, semn al respectrii ierarhiei, al prestigiului de care se bucur, din pdv formal, iar pe de alt parte, este mic, datorit comunicrii informale din cadrul grupului- evitarea incertitudinii este puternic, ea reprezentnd o constant a economiei i societii japoneze postbelice- dei se regsesc att elemente de feminitate, ct i de masculinitate, Japonia nregistreaz recordul n ceea ce privete gradul de masculinitate(feminitatea se manifest prin preocuparea constant pentru convieuirea n armonie cu natura, pentru protejarea mediului ambiant, pentru educaie,iar masculinitatea se manifest prin separarea clar a rolurilor ntre brbai i femei n cadrul organizaiilor)-abordarea pe termen lung a vieii economice i sociale face ca Japonia s reprezinte o excepie ntre rile dezvoltate, ns aceasta se explic prin intermediul religiei

2.Contextul socio-economic japonez-pe vertical, sistemul organizatoric este caracterizat prin relaia de subordonare ierarhic strict de la baz pn la vrful piramidei, iar pe plan orizontal prin grupism, fiecare salariat considerndu-se parte din grupul su (dc pe vertical se respect sensul grupului social i relaiile dintre membrii lui, pe orizontal se caut identificarea unui sens, a unui scop, pentru fiecare grup i clas social)

Particularitati ale managementului japonezO caracteristic a contextului socio-economic japonez, este reprezentat de relaiile speciale care exist ntre guvern i cercurile economice.Cel mai puternic minister japonez este Ministerul Comerului Internaional i al Industriei.Acesta iniiaz aciuni economice de anvergur, reglementeaz producia, stabilete preuri i tarife, finaneaz activiti de cercetare, reorienteaz surplusul de for de munc, formeaz carteluri pentru obinerea de produse performante la preuri competitive pe piaa extern, stabilete strategia i politica economic, cel puin pe termen mediu.Economia Japoniei se caracterizeaz prin coexistena a dou categorii de organizaii: firmele mici, care reprezint circa 98% din totalul firmelor, respectiv firmele mari, grupurile economice puternice, puine la numr, dar extrem de performante. Firmele mici sunt organizate i conduse conform acelorai principii ale economiei de pia valabile n toat lumea. n schimb, companiile mari prezint numeroase aspecte particulare.O important contribuie la realizarea unui management performant, la nivel macrosocial, au asociaiile organizaiilor economice, dintre care amintim: Nikkeiren (Federaia Japoneza a Asociaiilor Patronale), adic organizaia central a patronilor, care i educ pe acetia pentru a nelege importana consensului n promovarea relaiilor de munc; Keidanren (Federaia Japonez a Organizaiilor Economice), care joac un rol important n realizarea unui consens al opiniilor cercurilor de afaceri n ceea ce privete aspecte ale politicilor comerciale, fiscale, sau de resurse umane; Nissho (Camera Japonez de Comer i Industrie), care exprim poziia oamenilor de afaceri i a firmelor create de acetia n relaiile cu Dieta; Doyukai (Asociaia Japonez a Directorilor Executivi ai Organizaiilor), care reprezint un forum de discuii i de cercetri al patronilor, care studiaz corelativ politicile economice i problemele de natur social, ncercnd s le armonizeze. Toate acestea sunt contiente de rolul pe care l au n scopul obinerii i meninerii pe termen ndelungat a consensului naional japonez n materie de economie i societate.

Perspective ale managementului japonez Internaionalizarea activitilor companiilor mari japoneze, ca urmare a cererii mari manifestate pe plan mondial pentru produse realizate n Japonia sau n companii japoneze amplasate n alte ri. n acest mod se soluioneaz problema resurselor materialeinsuficiente, valorificarea acestora acolo unde exist, fr a mai necesita transporturi costisitoare, valorificarea altor avantaje locale, precum costurile mai sczute ale forei de munc, nivelul mai redus al impozitelor i taxelor. Exist n mod firesc i unele inconveniente, precum mobilitatea ridicat a personalului, statutul salariailor strini n comparaie cu statutul salariailor japonezi, dar cu toate acestea, avantajele predomin, iar aceast implantare de filiale ale companiilor japoneze mari n alte ri continu. Crearea de firme cu capital strin n Japonia, n scopul concurrii produselor i serviciilor companiilor japoneze chiar n Japonia. Firmele care deschid filiale n Japonia mizeaz pe ritmul rapid de cretere a pieei, pe calitate deosebit i pe preuri competitive. Dei exist unele restricii de natur legislativ, dar i o oarecare indiferen a investitorilor strini, interesai mai mult de un profit imediat dect de unul pe termen lung, caracteristic viziunii japoneze a afacerilor, un numr considerabil de companii strine au deschis uniti de producie sau de comercializare n Japonia.Susinerea crerii i funcionrii, pe lng organizaiile mari, de ntreprinderi mici i mijlocii, concomitent cu conservarea avantajelor oferite de sistemul de contractare i de subcontractare - vertical i orizontal - creat de companiile mari. Un rol important exercit n acest sens numrul mare de organizaii ale ntreprinderilor mici i mijlocii.Crearea unor noi i performante instrumente manageriale sau preluarea din managementul altor ri a unor elemente manageriale, perfecionarea i adaptarea acestora la specificul socio-economic nipon, precum sistemul de aprovizionare n timp real, cercurile de calitate, robotizarea unei mari pri a proceselor de producie, marketingul agresiv, dar foarte performant pe alte piee, inclusiv pe cele nchise n mod tradiional produselor din import, precum Marea Britanie, consolidarea rolului de resurs esenial pe care l au angajaii din companii. Consolidarea relaiilor dintre stat i organismele sale, mai ales Ministerul Comerului Internaional i al Industriei i Ministerul Finanelor, parlament, organizaii economice i organizaii profesionale. Interesul comun al acestor patru pri ntr-un continuu dialog axat pe probleme sociale i economice este acela de a asigura dezvoltarea n continuare a economiei, ntr-o viziune integratoare, urmrindu-se realizarea unui scop comun, conservarea avantajului concurenial al economiei Japoniei n lumea afacerilor internaionale.

Managementul in China

1.Contextul cultural istoric chinez. Valori culturale chinezeCultura chineza reprez una dintre cele mai vechi culturi ale lumii, avand de altfel si o istorie indelungata. Inveniile antice chineze tiparul, busola, praful de puc, bancnota de hrtie, succesele din domeniile astronomiei,matematicii i medicinei, doctrina lui Confucius filosof, ideolog, educator, muzician, au avut importante contribuii i au influenat substanial tiina i cultura. Republica Popular Chinez este o ar aflat de circa 25 de ani ntr-o puternic expansiune economic. n prezent este o mare putere asiatic,iar peste 20 de ani va deveni cu siguran o mare putere mondial.Din pdv administrativ, China este alctuit din 23 provincii, 5 regiuni autonome, 4 municipaliti dependente doar de activitatea centrelor (Beijing, Tianjin, Shanghai, Chongqing) i 2 regiuni administrative speciale (Hong-Kong i Macao). n China, mai mult dect n alte ri asiatice, ndelungata traditie cultural i bogata civilizatie a rii i pun puternic amprenta asupra evoluiei actuale a economiei i societii. Nucleul vietii sociale n China nu l reprezint familia, aa cum se ntmpl n rile occidentale, ci grupul socio-profesional n care aproape fiecare membru al familiei (copil, printe, bunic) i petrece cea mai mare parte a zilei. Astfel, copiii i petrec o mare parte din timp la coal, printre educatori i colegi; studenii n faculti, biblioteci sau campusuri universitare, unde i locuiesc, chiar dac prinii lor se afl n acelai ora;adulii la serviciu, care ocup n medie 11 ore pe zi, incluznd i o pauz pentru mas i odihn, n jurul prnzului, cnd, din cauza oboselii, i a cldurii, productivitatea muncii este mai mic; bunicii se reunesc n grupuri de vecini sau foti colegi de serviciu. Tot la coal, facultate, serviciu sau n cartier se servesc i mesele de prnz i de sear, n cantine. Familia tradiional se reunete la sfritul sptmnii, dei exist situaii n care n organizaiile economice sau cele educaionale se programeaz activiti i n zilele de smbt i/sau duminic.

Chinezii se simt foarte bine mpreun, chiar i n locuri aglomerate, unde obinuiesc s i petreac puinul timp liber. Vizitarea unor muzee, a unor locuri cu deosebit rezonan istoric sau cultural le ofer posibilitatea de a-i cunoate istoria, cultura i civilizaia, dar i recentele realizri economice i sociale. Membrii unui asemenea grup etnic sau profesional se individualizeaz de cei ai altor grupuri prin elemente specifice de vestimentaie(epci, tricouri, insigne, geni de pe care nu lipsesc denumirea organizaiei din care provin).

ncadrarea contextului chinez prin prisma abordrii managementului structurilor multicturale elaborat de Hofstede

China reprezint una dintre excepiile dificil de ncadrat cu exactitate n dimensiunile culturale stabilite de Hofstede. Dualitatea reprezint modul de manifestare a dimensiunilor culturale, ale cror laturi complementare i contrare se gsesc n egal msur n cultura chinez i n managementul chinez. In cercetarea initiala a lui Hofstede , China nu a fost luata in considerare.Ulterior, profesorul canadian Michael Bond a reluat studiile si a intordus , in cazul Chinei si cea de-a 5-a dimensiune culturala, generata de dinamismul culturii confucianiste: ambele laturi ale dimensiunii culturale individualism/colectivism suntprezente n China in societatea individualista chineza,legaturile dintre membrii acesteia nu sunt vadite si nici aranjate in prealabil ; acestea sunt m degaraba voluntare si sunt cultivate cu mare atentie ; sunt acceptate valori precum : existenta unui prieten apropiat, faptul de a fi demn de incredere-f important in acest context este pozitia pe care o ocupa individul in cadrul grupului :pozotia de lider, conducator sau supus)in societatea colectivista chineza nu predomina nevoia de a inchega prietenii specifice ; sunt acceptate valori precum :ascultarea fata de parinti, cinstirea stramosilor, toleranta fata de ceilalti, faptul de a cinsti patria si un respect deosebit fata de familieIn ceea ce priveste dimensiunea culturala distanta fata de putere ,in China se intalnesc aspecte specifice ambelor laturi. Distanta mare fata de putere reprezinta o nevoie actuta de de dependete fata de persoane influente, sefi-parinti. Asociata colectivismului, aceasta latura careia ii corespunde disciplina morala se refera la valori precum si existenta unui nr redus de dorinte, mentinerea individualismului ca o persoana dezinteresata, cinstita. Distanta mica fata de putere = nevoia acuta fata de putere manifestata la recum : grija deosebita, atentie, prudenta, adaptabilitate. Gradul de evitare a riscului si a incertitudinii este mediu pe ansamblul tarii, dar exista si posibilitatea unor nuantari. In China sunt doua zone rurale unde intalnim un grad de evitare al riscului si al incertitudinii foarte redus. Deoarece in aceste zone rurale exista un nivel scazut de educatie si predomina religiile : budismul si taoismul. In schimb in zonele urbane gradul de evitare al riscului si al incertitudinii este mediu spre ridicat. Munca este intensa , predomina comportamentul individualist- agresiv, nevoia de afirmare de dezvoltare a carierei individuale. Din cultura feminitate/masculinitate are in China un puternic aspect dual. Masculinitatea accenteaza latura pozitiva materialista, individualista, iar feminitatea valorizeaza educarea tinerei generatii, viata de familie, grija pt mediul ambiant puternic poluat.Filosofii chinezi au aratat ca elementul masculin(yang) si feminim(yng) se impletesc in viata. Masculinitatea accentueaza latura pozitiv, iar feminitatea accentueaza latura sensibila si sociala a individului. Cea de-a 5-a dimensiune (este orientarea pe termen lung/scurt)este orientata astfel:datorita invataturilor lui Confucius, respectarea dreptului si a moralei in scopul crearii societatii ideale , in China predomina orientarea pe termen lung.

CONTEXTUL SOCIO-ECONOMIC CHINEZ

Transferurile puternice de natura economica si sociala petrecute in China in ultimile 2 decenii au reusit sa modifice structura proprietatii si a economiei. In China structura proprietatii: - 50% proprietate de stat - 20% proprietate privata - 10% proprietate mixta.

In acest context, exista o economie complexa: - 18% din PIB este generat de sectorul primar. - 50% dinPIB provine din sectorul secundar - 32% din PIB este generat de sectorul serviciilor

O propunere constanta e reprezinta cresterea nivelului de educatie a populatiei in ansamblu, dar mai ales a tinerei generatii. Preocuparea pt educatie este o constanta a politicii actuale a guvernului Chinez. Aceasta este sustinuta si de populatie deoarece 10% din economia acesteia au fost alocate anual in ultimul deceniu pt educatie. In China in invatamantul public se percep taxe la toate nivelurile. In ultimii ani au aparut si alte elemente care influenteaza viata economico-sociala din China, precum si mg organizatiilor. Aceste elemente sunt: -revenirea la China a regiunii Hong-Kong si Macao. -criza economica din 2007 si continuata pana in 2012.

PARTICULARITATI ALE MANAGEMENTULUI CHINEZ

In China predomina d p d v numeric firmele mici, familiale sau individuale. Cele mai raspandite grupuri economice din China sunt grupurile industraiale si holding-urile nationale.

1. Grupurile industriale actioneaza in domeniul extractiei, transportului, prelucrarii si distribuitorii electrici, petrolului, carbunelui etc. toate acestea sunt domenii strategice aflate sub controlul guvernului. 2. Holding-urile nationale beneficiaza de autonomie din partea statului, ele actionand eficient din pdv managerial. 4 sunt directiile spre care este incurajata sa se indrepte forta de munca disponibilizata de la firmele de stat sau de la cele aflate in propietate colectiva: - Spre firmele care dispun de fonduri de investitii din strainatate si spre firmele private. - Spre regiunile rurale unde se poate crea mai usor o firma - Spre sectorul tertiar, care are un enorm potential de dezvoltare Sistemul de salarizare practicat in China: - Salariul de baza stabilit de regula pe criterii de senioritate - Indemnizatii acordate in organizatiile de stat care difera de la o companie la alta. Exista numeroase indemnizatii pt transport, alimente, locuinta, deplasare, educatie, copii, incalzire, tuns, spalat, viata scumpa. - Prime( de tipul salariului al 13-lea sau al 14-lea) - Comisioane.

PERSPECTIVE ALE MANAGEMENTULUI CHINEZ

Desi sunt polarizate (segmentate) aceste perspective ale mg chinez, se caracterizeaza prin: 1. scolile populare superioare din Beijing organizeaza cu sprijinul Universitatilor programe ,,mana in mana prin care miloane de persoane sunt: alfabetizate si specializate. 2. Un rol important in dezvoltarea economica si sociala a Chinei il are dezvoltat invatamantul de toate gradele. 3. Deschiderea societati chineze spre economia mondiala prin turism. Sunt 2 companii turistice care se afla in propietatea statului.

MANAGEMENTUL IN ROMANIAIncadrarea culturii si managementului organizatiilor din RO in abordarea managementului structurilor multiculturale elaborata de Hofstede. Cele 5 dimensiuni culturale se prezinta astfel:In ceea ce priveste dimensiunea culturala individualism vs colectivism, in RO se manifesta ambele dimensiuni astfel: - elementele specifice individualismului au aparut odata cu intrarea Ro in UE (s-a dezv conceptul de antreprenoriat si multinationala)- elementele specifice colectivismului au la baza mentalitatea specifica adesea confundata cu partea negativa a conceptului de balcanism sau a expresieipopor latin la portile orientului unde statul este luat in bascalie -M. Eliade Colectivismul este sustinut in Ro de:- Nivelul scazut de dezvoltare economica; - De mentalitatea sociala redusa; - De ponderea relativ scazuta a clasei de mijloc; - De initierea timida a spiritului antreprenorial. Start-up-urile din RomaniaIn ceea ce priveste dimensiunea culturala DISTANTA MARE/MICA FATA DE PUTERE in Romania se manifesta corespunzator ambele dimensiuni: - Distanta mare fata de putere este asociata colectivismului (se manifesta prin informatii relevante mai ales de natura economica, sociala si politica in mana celui care formeaza puterea)- Distanta mica fata de putere este asociata individualismului(poate fi explicata prin constituirea unor organisme decorative la toate nivelele si sferele vietii economice si sociale ca urmare a modificarilor produse in sistemul de invatamant prin acceptarea ideii de educatie premanenta)In ceea ce priveste dimensiunea culturala ,, evitarea puternica/redusa a riscului si a incertidutinii, in Romania se manifesta per total o valoare medie a acestei dimensiuni.In ceea ce priveste dimensiunea culturala feminitate vs masculinitate in RO se manifesta ponderea scazuta a femeilor in organismele politice, durata exagerata a zilei/ a saptamanii de lucru pt propietar si manager generata adesea de lipsa de incredere in salariati sau in organismele statului.

MANAGEMENTUL IN SUAAnaliza contextuluicultural-istoric si a contextului socio-cultural american prin prisma celor 5 dimensiuni culturale ale abordarii mg structurilor multiculturale conduce la urmatoarele constatari: - atat societatea cat si organizatiile americane se caracterizeaza printr-un puternic individualism, evidentiat prin libertate de actiune, initiativa, evolutie pe cont propiu, educatiea intreprenoriala, curaj. - distanta fata de puetre este redusa, existand sanse egale pt toti cetatenii de a se pregati, de a infiinta organizatii, de a se organiza pe plan social/profesional - evitarea incertitudinii este medie spre puternica, urmare fireasca a preocuparii pt cunoastere si minimizarea riscului asociat unui viitor necunoscut si a altor instrumente de planificare, pt cultivarea si mentinerea avantajului concurential al persoanei, al organizatiilor, ori al productivitatii sau serviciilor. - masculinitatea, proprie societatii americane este puternica,. Sunt valorizate elemente precum: diferentierea rolurilor din economie si din societate dintre femei si barbati, preocuparea pt avere, cariera, putere decizionala, profit imediat. Femeile de afaceri suntcalauzite de aceleasi idei precum barbatii, ceea ce face din societatea americana un exemplu de evolutie cu sanse egale pt amebele sexe. - in comparatie cu societatile SE asiatice, lumea americana pare preocupata de o abordare pe termen scurt a vietii economice si sociale. Ceea ce conteaza este siguranta imediata, stabilitatea, reciprocitatea in sprijin si favorurile

Tipuri de structuri organizatorice folosite in companiile amerciane

a. Structura organizatorica de tip functional( caracterizata prin faptul ca subdiviziunile sunt organizate pe functiuni conduse de manageri specializati in domeniul respectiv, subordonati managerului general sau presedintelui companiei. Acest tip de structura este intalnit in organizatii mari sau chiar de marime medie, in care se realizeaza un nr redus de produse sau se presteaza o gama limitata de servicii)

b. Structura organizatorica pe produs (impune conceperea unei subdiviziuni organizatorice distincte pt fiecare produs realizat sau pt fiecare serviciu prestat. La randul lor, aceste subdiviziuni se organizeaza pe compartimente functionale sau operationale. Mg de nivel superior are in subordine directa subdiviziuni centrale care asigura functionarea de ansamblu a organizatiei. Acest tip de structura organizatorica se utilizeaza frecvent in organizatii care realizeaza mai multe produse sau familii de produse sau care presteaza diverse tipuri de servicii, care au o pondere insemnata in cifra de afaceri. )c. Structura organizatorica de tip teritorial (reprezinta un mod particular de structurare a activitatilor unei companii utilizand criteriul geografic . se constituie subdiviziuni organizatorice diferite in diverse regiuni bine definite dpdv geografic, fiecare dintre acestea fiind constituita din compartimentele functionale si operationale. Se utilizeaza in organizatii mari cu activitati de comercializare sau prelucratoare. )

d. Structura organizatorica de tip matriceal (este caracteristica firmelor care realizeaza in mod frecvent proiecte pt a dezvolta rezultatele propriilor activitatde promovare a progresului tehnic, stiintific sau informational. Acest tip de structura necesita infiintarea de colective de iect conduse de manageri de proiect in paralel cu structura clasica a firmei.) MANAGEMENTUL IN TARILE ISLAMICE

Contextul cultural-istoric islamicAtunci cand in Occident ( Europa, SUA) se vorbeste despre islam, se tine de regula prea putin cont de unele particularitati de natura geografica, istorica, politica sau culturala. Succesul islamului arab se bazeaza indesosebi pe priceperea conducatorilor de a guverna, pe baza unui sistem politic, legislativ si fiscal inteligent, ispirat si in mare masura chiar de Coran. Ce religie intereseaza in primul rand izvoarele islamului. Acestea sunt in nr de 4: - 2 izvoare religioase : Coranul ( in limba araba: recitare, povestea vietii lui Mohamed) si Lunna Profetului care se refera la cumpatarea lui Mohamed. - 2 izvoare de origine profana: ,,ijma concesul doctorilorlegii si ,,qiyas, rationamentul prin analogie. Coranul Cartea Sfanta denumita testament pt toti credinciosii musulmani, dupa moartea lui Mohamed, reprezinta cuvantul lui Dumnezeu devenit carte. Lunna, traditia reprezinta ansamblul cuvintelor, gesturilor, comportamentului lui Mohamed, al modului sau de a se comporta si de a trata pe aproapele sau, recizeaza o serie de obligatii pe care le are musulmanul in viata de zi cu zi si in sanctuarul sau si familie. Legea islamica cuprinde o serie de principii, interdictii, recomandari si avertismente. Ca urmare a importantei Coranului si a Lunnei, activitatile umane sunt repartizate in 5 seturi: ceea ce este permins, recomandat, obligatoriu, demn de dispretuit si interzis. Legea islamica face distinctie intre obligatiile de cult si obligatiile privind relatiile in societate.Obligatiile de cult sunt considerate fundamentale ale relifiei musulmane si sunt in nr de 5: - Marturisirea credintei - Rugaciunea realizatade 5 ori pe zi - Sprijinul acordat celuilalt, un fel de impozit obligatoriu. - Postul in luna Ramadamului cea mai cunoscuta obligatie. - Pelerinajul la Mecca cel putin odata in viata. Obligatiile privind relatatiile in societate sunt reprezentate de recomandarile juridice, chiar prescriptii ale dreptului privat care se refera la casatorie, considerata ca o datorie, la zetrea care este adusa de barbat si de femei, iar divortul este considerat o repudiere , la dreptul de nastere al femeilor. Obligatiile juridice se refera la sanctiuni legale, fixe, stabilite de Coran ca : adulterul si hotia. Incadrarea contextului islamic prin prisma abordarii mg structurilor multiculturale elaborate de Geert Hofstede In tarile musulmane, dimensiunile culturale sunt influentate decisiv de raportarea intregii vietii economico-sociale la perceptiile Coranului si a legii islamice. In tarile musulmane, se manifesta un puternic colectivism caracterizat prin intrajutorarea permanenta a membrilor societatii prin convietuirea in spatii restranse ca suprafata cum sunt nucleele vechi ale oraselor prin supravegherea permanenta, reciproca prin respectarea legilor islamice. Corespunzator colectivismului accentuat, intalnit in tarile musulmane, distanta fata de putere este mare. Radacinile acestuia se afla in inegalitatile fundamentale ale lumii musulmane, conservate de Coran si de legea islamica: lucratorul este inferior patronului, femeia-barbatului, nemusulmanul-musulmanului. Inegalitatile sunt mentinute , conservate, chiar si amplificate de societatea religioasa musulmana. Evitarea incertitudinii si a riscului are o reprezentanta duala inm tarile musulmane: evitarea incertitudinii este puternica avand in vedere protectia pe care societatea musulmana si-o asigura prin permanenta supraveghere reciproca a membrilor sai si prin ajutorarea permanenta a celor slabi si/sau saraci de catre cei puternici si/sau bogati. Evitarea riscului si a incertitudinii este redusa intrucat islamul a conservat din pacate o stare de perpetuare a unor traditii, obiceiuri, uzante care au generat adesea respingerea la nivel economic, social, cultural si politic. Exceptie impunerea monogamiei in Turcia, s-a acordat si dreptul unei femei musulmane de a se casatori cu un nemusulman. Societatea contemporana musulmana este marcata de o puternica masculinitate. Dimensiunea valorii intre sexe este puternic vizibila, conservata si cultivata.Barbatii se ocupa de afaceri si de mentinerea relatiei de familie si de standardul de viata al familiei. Femeia este foarte rar vazuta in societate, cel mult in piete sau impreuna cu vecinele si rudele apropiate. Ea este preocupata de cresterea copiilor si de treburile gospodaresti. Pt lumea musulmana orientarea pe termen lung este caracterizat de cumpatare, repimarea viciilor, supravegherea atenta a relatiei de familie si societatii, respectarea integrala a legii islamice si detinerea sentimentului de rusine.

MANAGEMNTUL IN TARILE EST-EUROPENE( Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia)a) Influenta celor 4 dimensiuni culturale ale lui Hofstede asupra Poloniei, Ungariei, Cehiei Individualism/Colectivism1. Individualism

2. Colectivism

3. Distanta mare fata de putere

4. Distanta mica fata de putere

b) Evitarea puternica/redusa a incertitudinii

Evitarea puternica a incertitudinii

Evitarea redusa a incertitudinii

Feminitate

Masculinitate

7