SUBIECTE MANAGEMENT COMPARAT- inclusiv cu rezolvari.docx

8/17/2019 SUBIECTE MANAGEMENT COMPARAT- inclusiv cu rezolvari.docx

1/91

SUBIECTE MANAGEMENT COMPARATBilet nr. 11. Tendinta: dezvoltarea unui manaement al !irmei de ti" #i#temi$ %$auze&

de!inire& !orme de mani!e#tare& avanta'e #i limite(). Modelul lui *o+n C+ild: $ontinut& $ara$teri#ti$i #i im"ortanta.

MODELUL LUI JOHN CHILD

,n anul 1-1& $uno#$utul #"e$iali#t /ritani$ *o+n C+ild1 a realizat o $u"rinz0toare analiz0 a literaturii demanaement $om"arat ei#tent0 "2n0 la a$ea dat0. El a identi!i$at şase probleme majore 3n a/ordarea $ulturii 3n$0r4ile& #tudiile 5i arti$olele $on#a$rate a$e#tui domeniu:6 $ultura nu e#te riuro# de!init07

6 !rontierele unei $ulturi nu #e #u"ra"un 3n mod ne$e#ar $u rani4ele na4ionale& dar 3n mod !re$vent #e$on#ider0 $0 a$ea#ta e#te #itua4ia7

6 !a$torii $ulturali #unt trata4i& de reul0& $a varia/ile $e e"li$0 5i determin0 #itua4iile manaeriale #aumodul lor de mani!e#tare7

6 #unt in#u!i$ient "re$izate $are $om"onente 5i ale $0ror $ulturi #unt relevante "entru oraniza4ii& "entrua !avoriza a#t!el identi!i$area elementelor oraniza4ionale 5i manaeriale $e #unt in!luen4ate7

6 "ro/lemele $on$e"tuale 5i o"era4ionale $ontinu0 #0 nu rezolve m0#urarea %evaluarea( $ulturii76 $ultura intr0& $a #ur#0 de e"li$are a evolu4iilor oraniza4ionale 5i manaeriale& 3n $om"eti4ie $u 8teoria

$ontien$9 li/ere de $ultur0 %a$ea#t0 a!irma4ie e#te vala/il0 numai "entru o "arte a teoriilor $ontinen$9 6 n.n.( 5i $u$ele e$onomi$e aate "e modurile de "rodu$4ie.

Re!eritor la teoria contingency a$ultural0& C+ild a a'un# la $on$luzia $0 "oate #0 !ie $a"a/il0 #0#"e$i!i$e limitele rani4elor 3n $eea $e "rive5te o"4iunile oraniza4iei& dar a$e#tea #unt #u!i$ient de lari "entru aadmite diver#e e$+ivalen4e !un$4ionale& a $0ror evolu4ie "oate !i a!e$tat0 $ultural. ;e$i& 3n !a"t& a/ordarea$ontinen$9 nu e#te a$ultural0.

,n $eea $e "rive5te influenţa sistemului de relaţii de putere cum ar fi capitalismul, *. C+ild aarumentat& dea#emenea& $0 radul de in!luen40 a varia4iei $ulturale 3n o"erarea #i#temelor e$onomi$e e#te& dea#emenea& #emni!i$ativ 5i la nivel de oraniza4ie individual0.

Ca urmare a analizelor e!e$tuate 5i "e /aza "re$iz0rilor men4ionate& *o+n C+ild a "ro"u#& du"0 o"inialui Gordon Reddin)& 8un model mai #o!i#ti$at de$2t "re$edentele& $a"a/il #0 3n$or"oreze $ele trei domenii dedeterminan4i 6 $ontinen$9& $ultura 5i #i#temul e$onomi$ 6 trat2ndu6le $a !iind 3n mod o/ie$tiv inter$one$tate%vezi !iura nr. & Re#ear$+ in Oranizational Be+aviour& *AI Pre## Green>i$+& 1-)& ". ?@? 6 ?.

)G. Reddin& Comparative Theory: Jungle, Zoo or ossil !ed & in Oranizational Studie#& vol. ?& 1--<

1


2/91

d( Indu#trializareamodernizarea #unt e"rimate 5i arumentate $u re!erin40 la tradi4ia na4iunilor im"li$ate& $are #e "oate mani!e#ta 3n multi"le !eluri. A$e#te no4iuni #erve#$ "entru a uni!i$a $urentele de 2ndire$ulturali#t 5i $ontinen$9& a!late 3n $on$uren40 5i dovedindu6#e !ertile 3n $on#truirea unor modele mai $om"letedeo#e/it de ne$e#are.

e( Prore#ele 3n dezvoltarea a/ord0rii 8oraniza4iilor 3n $adrul #o$iet04ii vor tre/ui #0 ai/0 3n vedere& 3n#"e$ial& dou0 a#"e$te teoreti$e $e a!e$teaz0 3n4eleerea $om"arativ0 a $om"ortamentelor oraniza4iilor. Primula#"e$t #e re!er0 la varia4ia 3n 3n4eleerea #o$ial0 a #en#urilor autorit04ii 5i $oo"er0rii& !ie$are $u e!e$te ma'orea#u"ra oraniza4iilor. Al doilea rezid0 3n "ro/lema e"i#temoloi$0 $e #e"ar0 $ultura 5i #tru$tura #o$ial0 $a dou0domenii de 2ndire 5i a$4iune& dar $are nu re"rezint0 un "rore# 3n $lari!i$area !a"tului da$0 $ultura e#te ovaria/il0 $e e"li$0 evolu4iile "rin ea 3n#05i #au $a un "rodu# al #tru$turii #o$iale. Dire5te& a$ea#ta de$ure dinradul de ade$ven40 a teoriilor "rivind #o$ietatea.

Contingency

Nivel de indu#trializare

Cultura

;ezvoltarea in#titu4iilor #o$iale%"ro$e# demo$rati$& re$rutareaelitei& mi5$0rile #indi$ale et$.(

Sistemul economic

Pro"rietatea a#u"ra mi'loa$elor de "rodu$4ie %vezi de e. di!eren4a

$a"itali#m#o$iali#m(

“Contingencies” contetuale%m0rimea unit04ilor

"rodu$tive& nivelul te+noloi$&#tadiul oranizatori$&

interde"enden4ele et$.(

Cultura ci!ic" şisocial"

#nstituţii şi mecanisme dedirecţionare economic" %"ia4a&

/iro$ra4ia #tatal0 et$.(

$odalit"ţi manageriale şi deorgani%are a muncii& de la

!un$4ional la e!i$a$itate %teoria

$ontinen$9(

'ştept"rile şi normele pri!indrelaţia indi!idului cu

colecti!itatea %autoritatea& "arti$i"area et$.(

Centrali%area ( descentrali%areaconducerii economice7 natura

o/ie$tivelor manaeriale

Caracteristicile structuriiorgani%atorice %3n #"e$ial&#tru$turile de $ontrol& rolul

$om"ortamentelor inter"er#onale et$.(

)articiparea la stabilirea politicilor *ntreprinderii& natura modalit04ilor

de o"era4ionalizare a o/ie$tivelor manaeriale

Figura nr. 4 - Modelul lui John Child

!( ,n viziunea lui *o+n C+ild e!e$tele $ulturii #unt $ele mai "uterni$e a#u"ra oraniza4iilor 5imanaementului 3n domeniile autorit04ii& #tilului manaerial& $oordon0rii& "arti$i"0rii 5i atitudinilor& 5i mai redu#e3n $eea $e "rive5te #trateia eneral0 5i oranizarea !ormal0?. Modelul lui *o+n C+ild #e /u$ur0 de o aten4ie $on#idera/il0 din "artea #"e$iali5tilor& datorit0 o"ti$ii #ale 5i $om"leit04ii#u"erioare& $om"arativ $u ma'oritatea $elorlalte modele.

?. Ta/el Nr.

?G. Reddin& o". $it.

modereaz0 modereaz0

+


3/91

'm !orbit ieri despre subiectul acesta.

Bilet nr. +1. Com"aratii "luri$ulturale: manaementul F#udi$ in antiteza $u manaementul

Fnordi$.). Studiile de ti" "oli$entri$: $ontinut #i im"ortanta "entru dezvoltarea

manaementului $om"arat.

S-## )/0#CE2#CE

,n e#en40& $er$et0rile de a$e#t ti" #e o$u"0 $u descrierea, eplicarea şi interpretarea practicilormanageriale din cadrul anumitor culturi specifice. Studiile "oli$entri$e #unt de !a"t #tudii "e a$eea5i tem0&e!e$tuate 3n mai multe $ulturi& de $0tre e$+i"e na4ionale de $er$et0tori 5i "ra$ti$ieni.

A#"e$tul teoreti$ ma'or urm0rit e#te identificarea unei structuri de relaţii care reflect" o anumit"cultur". ,n mod ideal& #tudiul "oli$entri$ "rodu$e teorii 6 noi #au re$on!irmate 6 $are #unt a"li$a/ile !ie$0rei$ulturi. ;in "un$t de vedere al "ra$ti$ii #e urm0re5te #0 #e o/4in0 r0#"un# la 3ntre/0ri $um $ondu$ manaerii 5i$um #e $om"ort0 #alaria4ii din 4ara H

Pentru a da r0#"un#uri la a$e#te 3ntre/0ri& inve#tia4iile #e aeaz0 a#u"ra identific"rii diferenţelor dintreculturi, urm"rindu3se surprinderea specificului fiec"reia. Similar0 $er$et0rilor "oli$entri$e din antro"oloie&a/ordarea "oli$entri$0 a !enomenelor de manaement "une #u/ #emnul 3ntre/0rii univer#alitatea a#"e$telor teoreti$eim"li$ate& a'un2nd nu rareori $+iar la nearea #a. Se a"re$iaz0 uneori $+iar $0 e$+ivalen4a !un$4ional0 dintre dou0$ulturi& 5i im"li$it !enomene de manaement& nu "oate !i demon#trat0. Eti$+etat0 $a “dilema malino!sc4ian"”5&$om"ara4ia tran#na4ional0 $ultural0 e#te a"re$iat0 $a a$4iune !al#0& $er$et0torul $om"ar2nd elemente $are nu #e "ot& de!a"t& $om"ara.

;in "un$t de vedere al #"e$i!i$ului metodoloi$& #e a"eleaz0 mai ale# la metode inducti!e, "rin intermediul$0rora #e de#"rind& "ornind de la datele $ole$4ionate& anumite #tru$turi& modele et$. Su"ortul lor 3l $on#tituie ode#$riere am0nun4it0 a !enomenelor inve#tiate& $eea $e $on!er0 #tudiilor "oli$entri$e un $ara$ter& mai dera/0&de#$ri"tiv de$2t evaluativ. Se $aut0 #0 nu #e utilizeze teoriile 5i metodele de manaement din 4ara $0reia 3i a"ar4inini4iatorii $er$et0rii.

Criti$ii a$e#tui ti" de manaement $om"arat re"ro5eaz0 $er$et0torilor $are 3l "ra$ti$0 dou" ipote%e de lu$ru:e$+i!inalitatea 5i relativitatea $ultural0. Ec4ifinalitatea rezid0 3n a$eea $0 "re#u"une ei#ten4a mai multor modalit04imanaeriale 5i a/ord0ri $ulturale di#tin$te "entru realizarea ori$0rui o/ie$tiv #au #$o" #"e$i!i$ de manaement. =oi$&e$+i!inalitatea e#te demon#tra/il07 de a$eea& e#te 5i a$$e"tat0 de ma'oritatea $er$et0torilor 3n domeniu. 2elati!itateacultural" #e re!er0 la !a"tul $0 ni$i o modalitate manaerial0 de 3nde"linire a unui o/ie$tiv& #"e$i!i$0 unei $ulturi& nue#te #u"erioar0 altora. A$ea#t0 i"otez0 nu e#te de reul0 a$$e"tat0& de alt!el& 3n mod !ire#$& 3ntru$2t ei#t0 3ntotdeaunadi!eren4e $alitative 5i de randament 3ntre $0i 5i modalit04i de de$izie 5i a$4iune 5i& de$i& nu toate au a$eea5i e!i$a$itate 3n "ra$ti$a "e "lanul "rodu$tivit04ii& #ati#!a$4iilor 3n mun$0& "ro!itului et$.

,n $on$luzie& studiile policentrice ser!esc drept contrapondere studiilor etnocentrice, prin

elementele de specific şi diferenţiere pe care le situea%" pe primul plan, $om"let2nd ta/loul #imilarit04ilor tran#na4ionale "rodu#e de "rimele. Utilitatea "oli$entri#mului rezid0 nu 3n #ine& $i "rin a"ortul $om"lementar la "re$edentele& #timul2nd luarea 3n $on#iderare a #"e$i!i$ului na4ional& $u e!e$te /ene!i$e a#u"ra tran#!eruluiinterna4ional de manaement.

?. Analizati din "un$t de vedere e$onomi$ #i manaerial $la#amentul "rimelor !irme "rodu$atoare de $om/u#ti/ili #i lu/ri!ianti din lume.

JJ ;u"0 antro"oloi#tul Brani#lav Maliniav#Ki.

6


4/91

Bilet nr. 61. Ti"oloia #$olilor de manaement $om"arat: $ateorii& $ontinut&

re"rezentanti& avanta'e #i limite.

Cea mai re$ent0 ti"oloie a 5$olilor de manaement $om"arat& !re$vent $otat0 de lu$r0rile de#"e$ialitate& a"ar4ine lui 2ag4u at4. Pe /aza unei a/ord0ri "ro"rii mai ve$+i1& 3m/o04ite 5idezvoltate $u o #erie de elemente inedite& a$e#t "ro!e#or la Univer#itatea din Pitt#/ur+delimiteaz0 $in$i 5$oli de manaement $om"arat:6 a dezvolt0rii e$onomi$e7

6 a mediului76 $om"orti#t0 #au /e+aviori#t07

6 a #i#temelor de#$+i#e76 a rolului "rin$i"al al $ulturii 3n manaement.,ntru$2t a$ea#t0 ti"oloie 3nlo/eaz0 $ea mai mare "arte a elementelor valoroa#e

relie!ate de "re$edentele 5$oli& /ene!i$iind de o lar0 a$$e"tare 5i re$unoa5tere 3n literaturade #"e$ialitate& o vom a/orda mai delimitat 3n "arara!ul urm0tor.

1.+.+. )2E7E'2E' )2#C#)'0E0/2 8C/0# E $''9E$E C/$)'2'

1.2.2.1. ŞCOALA DE!OL"#$II ECONOMICE

Primele #tudii teoreti$e 5i inve#tia4ii em"iri$e de manaement $om"arat realizate 3n deceniul 1:;< 31:= orK& 1-


5/91

$0rui rol #e am"li!i$0 "e m0#ura dezvolt0rii #o$iet04ii& a ad2n$irii diviziunii interna4ionale a mun$ii 5i a $re5teriiinterde"enden4elor dintre #tate& e$onomii na4ionale& zone eora!i$e et$. Studiile 5i $er$et0rile de teren "rin $are#6a mani!e#tat a$ea#t0 5$oal0 au dat un nou im"ul# dezvolt0rii manaementului& 3n eneral& mai ale# 3n $eea $e "rive5te !inalitatea e$onomi$0 a a/ord0rilor #ale& e#en4ial0 "entru dezvoltarea #o$iet04ii omene5ti.

1.2.2.2. ŞCOALA MEDIULUI %AU EN!I$ONMEN"ALI%"#

Ela/oratele teoreti$e 5i a/ord0rile "ramati$e #"e$i!i$e a$e#tei 5$oli #6au !0$ut remar$ate 3n de$eniul1:=< 3 1:armer şiBarry 2ic4man "rin lu$rarea lor Comparative #anagement and "conomic &rogress'(;intre caracteristicele majore ale a$e#tei 5$oli men4ion0m $on$e"tualizarea mediului $a un $adru de analiz0 a!enomenelor manaementului. Pe a$e#t !undament #e eamineaz0 e!i$a$itatea $ondu$erii $a o !un$4ie a !a$torilor de mediu 6 #o$io6$ulturali& 'uridi$i& "oliti$i& e$onomi$i et$. ,ntreaa lor $on$e"4ie e#te #intetizat0 #u/ !orma unuimodel "rivind varia/ilele $are $ondi4ioneaz0 manaementul 5i e!i$a$itatea #a 3ntr6o viziune ma$ro#o$ial0& $aree#te lar utilizat 3n literatura de #"e$ialitate. Un !a$tor im"ortant $are a $ontri/uit la "roli!erarea $uno5tin4elor

a$e#tei #$oli l6a re"rezentat marea $a"a$itate oranizatori$0 a lui Darmer& realizator al mai multor mani!e#t0ri5tiin4i!i$e $u o lar0 "arti$i"are interna4ional0 a #"e$iali5tilor& "re$um 5i /oata #a a$tivitate "u/li$i#ti$0&$on$retizat0 3n realizarea unei lu$r0ri de #intez0 3n ? volume 6 )dvances in *nternational Comparative #anagement & lar di!uzat0 "e "lan mondial .$oala mediului are $a limite principale #u"raa$$entuarea rolului !a$torilor eterni manaementului& $on!erindu6i a$e#tuia& !re$vent& o "ozi4ie "a#iv0& "redominant de re$e"tare a in!luen4elor a$e#tora& $eea $e evident $0 nu$ore#"unde realit04ii. Toat0 "ra$ti$a manaementului mondial demon#treaz0 $0& de reul0& a$ea#ta intr0 3n "uterni$e rela4ii de inter$ondi4ionare $u mediul am/iant& av2nd a#u"ra #a in!luen4e ma'ore& 3n nu "u4ine domenii$u "ondere de$i#iv0 "entru evolu4ia lor. O alt0 limit0 rezid0 3n in#u!i$ienta $on$retizare a unor analize teoreti$e 5i$er$et0ri em"iri$e& de unde a/#en4a inve#tia4iilor $are #0 $uanti!i$e inten#itatea $orela4iei dintre mediu 5imanaement.

Pun$tarea limitelor nu 3n#eamn0 3n#0 minimalizarea contribuţiilor majore "e $are a$ea#t0 5$oal0 le are 3ndezvoltarea manaementului $om"arat. A#t!el& a/ordarea mediului o!er0 un $adru de analiz0 a !enomenelor demanaement interna4ional& mult mai $u"rinz0tor de$2t $el a#iurat de "re$edenta 5$oal0. Prin a/ordarea $on$e"tual0 5i

metodoloi$0 "romovat0 #e $on!er0 manaementului $om"arat un $ara$ter multidimen#ional& nemairezum2ndu6#e doar la latura #a e$onomi$0. Ca urmare& #e $on#tat0 o 3m/o04ire 5i nuan4are a"re$ia/ile ale demer#urilor teoreti$o6metodoloi$e& analizelor "ramati$e o/4inute.

1.2.2.&. ŞCOALA COM'O$"I%"# %AU (EHA!IO$I%"#

Conturat0 $u $24iva ani mai t2rziu de$2t "re$edenta 6 "erioad0 1:=;31:; 6& 5$oala $om"orti#t0mar$+eaz0 un "a# 3nainte& de5i orientat oare$um unilateral& al manaementului $om"arat. Prin numero5ii #0ire"rezentan4i de "re#tiiu 6 $. a!is, . arain, 94isseli, $. )orter #.a. 6& reu5e5te #0 adu$0 3n "rim 6 "lanul "reo$u"0rilor varia/ilele $om"ortamentale& denumite ade#ea 5i $ulturale. ;intre a$e#tea men4ion0m atitudinile&$redin4ele& #i#temele de valori& $om"ortamentele et$. Prin intermediul lor #e !a$e tre$erea de la a/ordareama$ro#o$ial0& de!initorie "entru dou0 5$oli& la $ea mi$ro#o$ial0. S"e$i!i$0 5$olii $om"orti#te e#te aarea a#u"rainterde"enden4elor !enomenelor de manaement din di!erite 40ri $u varia/ilele enun4ate la nivel de oraniza4ii&ru"uri #au $ateorii de "er#onal. A$ord0 o aten4ie deo#e/it0 o"era4ionaliz0rii varia/ilelor $are #e re!er0 laatitudini 5i la #$ara valorilor. Pe a$ea#t0 /az0 3n$ear$0 #0 e"li$e #tru$turile #au modelele $om"ortamentale aleindivizilor 5i ru"urilor din $adrul oraniza4iilor $e 35i de#!05oar0 a$tivitatea 3n diver#e 40ri.

Potrivit analizei lo/ale !0$ute a$e#tei 5$oli de $0tre Ra+u Nat+ & o /ine $uno#$ut0 "er#onalitate 3ndomeniu& principalele categorii de probleme avute 3n vedere #unt:

R. Darmer #i B. Ri$+man , Comparative #anagement and "conomic &rogress& Lome>ood& Ir>in& 1-.

R. Darmer& )dvances in *nternational Comparative #anagement & Green>i$+& Conne$ti$ut& vol.1 %1-


6/91

• identi!i$area 5i analiza $redin4elor& #i#temelor de valori 5i a ierar+iilor ne$e#are 3n manaement $e "redomin0 3ntr6o #o$ietate dat0 6 $ontri/u4ia $ea mai #emni!i$ativ0 3n a$e#t domeniu av2nd6o M. ;avi#7

• relevarea le0turii dintre "ro!ilele $ara$terelor na4ionale 5i anumite varia/ile $om"ortamentale la nivel deoraniza4ie& $ontri/u4ii ma'ore "e a$e#t "lan av2nd M. ;avi# 5i ;. Narain 7

• eviden4ierea varia4iilor tran#na4ionale& a atitudinilor 5i "er$e"4iilor manaeriale "rivind $on$e"tele 5ia$tivit04ile6$+eie. Pe a$e#t "lan #unt nota/ile a"orturile lui Gerald Barrett 5i Bernard Ba## -& G+i##eli 5i Porter 1@

& Nat+11 5.a.

Boata literatur0 de #"e$ialitate $e !a$e "arte din a$ea#t0 5$oal0 "rezint0 $2teva incon!eniente majore: inorareaa#"e$telor de e!i$ien40 a 3ntre"rinderilor& de unde redu#a lor !inalitate "ra$ti$07 in#u!i$ienta ada"tare 5i validare ain#trumentelor $er$et0rii la $erin4ele inve#tia4iilor tran#na4ionale& datorit0 $on$e"erii 5i !olo#irii lor "re"onderente 3n S.U.A.

Re!eritor la contribuţiile şcolii comportiste, men4ion0m& 3n "rimul r2nd& eviden4ierea rolului ma'or "e$are !a$torul uman 3l are 3n !enomenele de manaement 3ntr6o a/ordare tran#na4ional0. Pornind de la a$ea#t0 "remi#0& #e relie!eaz0 di!eren4ele #emni!i$ative dintre 40ri 5i 3n $adrul lor 3ntre di!erite ru"e etni$e #auo$u"a4ionale "e "lanul manaementului. Se atrae aten4ia& $u arumente $onvin0toare& a#u"ra aten4iei $e tre/uiea$ordat0 tran#!erului "ra$ti$ilor de manaement de la o $ultur0 la alta& de la un #tat la altul.

1.2.2.4. ŞCOALA %I%"EMELO$ DE%CHI%E

Cronoloi$& a$ea#t0 5$oal0 #e $on#tituie ulterior "re$edentelor& 3n de$eniul 1:< 3 1:


7/91

Prin$i"ala limit" a 5$olii #i#temelor de#$+i#e rezid0 3n de!inirea a"roimativ0 a unei "0r4i avaria/ilelor $on#iderate& !0r0 "re$izia 5i riurozitatea ne$e#are& mai ale# a $elor $ulturale. ;e ai$i o in#u!i$ient0$redi/ilitate #au valoare "redi$ativ0 a rezultatelor "u#e la di#"ozi4ie de #"e$iali5ti.

Con$omitent& 5$oala #i#temelor de#$+i#e mar$+eaz0 5i contribuţii majore de mare im"ortan40 "entruevolu4ia teoriei 5i "ra$ti$ii manaementului $om"arativ. Un "rim atu 3l re"rezint0 luarea 3n $on#iderare a unuievantai mult mai $u"rinz0tor de varia/ile ale mediului oraniza4iei& in$lu#iv ale $elor $u in!luen40 dire$t0 6!urnizori& $lien4i& $on#umatori& uvern et$. 6 $eea $e #e re!le$t0 3n "ro!unzimea analizelor 3ntre"rin#e 5i 3n "lu#urile $alitative ale $on$luziilor !ormulate. Pe a$ea#ta /az0 #e $on#tat0 o #i#tematizare mai riuroa#0 at2t ademer#urilor teoreti$o6metodoloi$e& $2t 5i a "rezent0rii rezultatelor o/4inute& $u $on#e$in4ele de rioare at2t "entru $er$etarea 5tiin4i!i$0 5i a$tivitatea edu$a4ional0 3n a$e#t domeniu& $2t 5i "entru "ra$ti$a manaementuluidin diver#e 40ri. A5a #e e"li$0 de alt!el realizarea unor $er$et0ri em"iri$e !inalizate 3n rezultate inedite& $e #untvalori!i$ate "e multi"le "lanuri 3n a$tivitatea e$onomi$o6#o$ial0.

1.2.2.). ŞCOALA DE MANA*EMEN" COM'A$A" CEN"$A"# 'E $OLUL +CUL"U$II,

;in "un$t de vedere tem"oral& a5a $um le#ne #e "oate anti$i"a& a$ea#t0 5$oal0 e#te ultima $ri#talizat0dup" 1:


8/91

A#o$ia4ia !a$ult04ilor de dre"t nord6ameri$ane& el relie!a: 8;u"0 ? de ani de #tudiu $om"arat al lei#la4iilor euro"ene& am a'un# la urm0toarele $on$luzii:• 3n Germania& #u/ in$iden4a leii totul e#te interzi#& e$e"4ie !0$2nd $eea $e e#te "ermi#7• 3n Dran4a& #u/ in$iden4a leii totul e#te "ermi#& e$e"t2nd $eea $e e#te interzi#7• 3n Uniunea Sovieti$0& totul e#te interzi#& in$lu#iv $eea $e e#te "ermi#7• 3n Italia& #u/ in$iden4a leii totul e#te "ermi#& in$lu#iv $eea $e e#te interzi#.

,n $iuda a$e#tor deo#e/iri& "rivind a$$e"4iunea 8$ulturii& rolul #0u ma'or 3n manaement& ade#ea $+iar de$i#iv& e#te a!irmat tot mai de# 5i $u mai mult0 t0rie. A#t!el& 3ntr6un #tudiu ela/orat 3n $omun de trei dintre $eimai re"uta4i #"e$iali5ti 3n domeniu 6 ouglas B. 'llen, EdIin $iller şi 2ag4u at4 6 #e relie!eaz0 $0 3n eneralcultura este acceptat" ca un determinant al comportamentului& !iind un in#trument e#en4ial "entru 3n4eleerea "ro$e#elor manaeriale1 .;e5i $on4inutul no4ional al $on$e"tului de $ultur0& "iatra un+iular0 a a$e#tei 5$oli& e#te 3n /un0 m0#ur0 di!erit dela un autor la altul& e#en4a a/ord0rilor e#te a$eea5i& tratarea manaementului $om"arat 3n #tr2n#0 $orela4ie $u

elementele $ulturii& ale $0rei dimen#iuni di!erite de la o 4ar0 la alta 5i 3n $adrul a$eluia5i "erimetru na4ional& 3n "ro!il teritorial #au #o$ial& e"li$0 di!eren4ele #u/#tan4iale mani!e#tate 3n #i#temele de manaement im"li$ate.,n ultimii ani& 5$oala $entrat0 "e $ultur0 5i6a $on$retizat a/ordarea "rin aarea "e 3ntre"rindere 5i

di#e$area !enomenului $ultural. S"re eem"lu& *. Collin# 5i *. Porra#& 3ntr6un !oarte intere#ant #tudiu "u/li$atre$ent1-& a/ordeaz0 $on$e"tul 5i "ra$ti$a viziunii oraniza4ionale& $e re!le$t0 $ultura #"e$i!i$0 !irmei. Qiziuneaoraniza4ional0 $u"rinde dou0 $om"onente ma'ore:

6 !ilo#o!ia +id76 imainea tani/il0.

aJ >ilosofia g4id e#te $om"u#0 din valorile 5i $redin4ele de /az0 ale !irmei& $e re"rezint0 "er$e"tele de /az0 de#"re $eea $e e#te im"ortant 3n e$onomie 5i via4a& 5i 3n #"e$ial de#"re $um tre/uie $ondu#0 a$ea#ta. A doua$om"onent0 a !ilo#o!iei +id e#te #$o"ul avut 3n vedere de !irma "rin $on$retizarea valorilor 5i $redin4elor de /az0ale oraniza4iei. El #e e"rima 3n una 6 dou0 !raze $e #intetizeaz0 modalitatea "rin $are !irma #ati#!a$e ne$e#it04ileumane.

bJ #maginea tangibil" 3n$or"oreaz0 mi#iunea !irmei 5i de#$rierea atra$tiv0. Mi#iunea e#te& de !a"t& 4inta$e #erve5te "entru a uni!i$a e!orturile "er#onalului oraniza4iei. Ei#t0 < ti"uri de 4inte: $uanti!i$a/ile& de reul0

e$onomi$e7 indi$area unor 8inami$i ai !irmei7 "rezentarea unui model de urmat7 indi$area muta4iei interne dee!e$tuat.

;e#$rierea atra$tiv0 re"rezint0 o vi/rant0& ana'ant0 5i #"e$i!i$0 de#$riere a $eea $e va !i $2nd mi#iunea#e va !inaliza. ;e#$rierea tre/uie #0 "rovoa$e emo4ie 5i e$itare.

). Parti$ularitati ale in!luentei !a$torilor de mediu a#u"ra dezvoltariimanaementului in *a"onia& SUA #i Marea Britanie.

?. Comentati ideile "rin$i"ale "rivind manaementul ameri$an #i ni"on $are #ede#"rind din urmatorul etra# din 8Me#a' din E#t:


9/91

Bilet nr. A1.Euromanaerii #i eurointre"rinzatorii.

E-2/$''9E2##

Contur0rii euromanaementului $a domeniu di#tin$t al teoriei 5i "ra$ti$ii manaeriale 3i $ore#"unde$ri#talizarea unei $ateorii a"arte de manaeri 6 euromanagerii. =or le revine #ar$ina de a im"lementa $u "rioritate a/ord0rile #"e$i!i$e euromanaementului. Tr0#0tura lor de!initorie e#te& du"0 $um #u/liniaz0 GerritBroeK#tra& eurocompetenţa+


10/91

,n mod !ire#$& euromanaerul e#te ne$e#ar #0 "o#ede anumite caracteristici specifice "rin $are #e di!eren4iaz0de $elelalte $ateorii de manaeri. Potrivit lui Qan ;i'$K 1 a$e#tea #e rezum0 la urm0toarele $in$i& $e deriv0 dina$tivitatea #a& $one$tat0 la $ontetul euro"ean tran#na4ional:• a/ilitatea de a 3n4elee mediul de a!a$eri euro"ean 5i #"e$i!i$ul $om"leit04ii #ale $ulturale& #o$iale& "oliti$e 5i

e$onomi$e7• $a"a$itatea de a imaina& $rea 5i $ondu$e noi !orme de a$tivitate %re4ele 6 $omandouri $entrate "e realizarea

anumitor #ar$iniJJ& unit04i $oordonatoare(& $are de"05e#$ rani4ele 5i $one$teaz0 $ulturile7• a/ilitatea de a enera $on$entrarea "er#onalului& indi!erent de valorile #ale $ulturale& 3n vederea realiz0rii

mi#iunii 5i identit04ii !irmei7• $a"a$itatea de a o/4ine #u"ortul "entru de#!05urarea a$tivit04ilor $om"aniei 3n alte 40ri din "artea

8#taKe+olderilor 8 na4ionali7• a/ilitatea de a a$$e"ta 5i o"era4ionaliza mo/ilitatea tran#na4ional0& realiz2nd o $arier0 euro"ean0.Un alt $uno#$ut #"e$iali#t& Gordon S+enton& $on#ider0 $0 euromanaerul ar tre/ui #0 #e $ara$terizeze "rin:$a"a$itatea de a $ole$ta 5i !olo#i in!orma4ii din a!ara zonei imediate de a$4iune $urent0 a !irmei& a/ilit04i

re!eritoare la relement0rile 5i leile emi#e de U.E.& $a"a$itatea de a trata $u al4i euro"eni a/ilit04i$omuni$a4ionale 3n $ontet multina4ional& "ri$e"erea de a de$odi!i$a $om"artimentul "ro!e#ional al "er#oanelor a"ar4in2nd altor $ulturi& a/ilit04i linvi#ti$e& re$omand2ndu6#e #0 !ie "olilot) .,ntr6o a/ordare "ar4ial di!erit0& doi #"e$iali5ti !ran$ezi& la $are ne6am mai re!erit )


11/91

Figura nr. 1 - Module /e0ii0e de /reg3ire a euroanagerilor

A/ordarea de la Rotterdam Bu#ine## S$+ool)& una dintre $ele mai a"re$iate $entre de "re0tiremanaerial0 euro"ean0& e#te "ar4ial di!erit0. Proramul de !ormare a $eea $e ei nume#$ M.B.A. euro"ean& 3n !a"ttinerii euromanaeri& $e vor $ondu$e 3n viitorul a"ro"iat& e#te aat "e 3n$or"orarea a $ei I: interna4ionalizare&interare& "arteneriat $u "ra$ti$a& a/ilit04i intuitive& inovare 5i te+noloie in!orma4ional0& toate $entrate "e#"e$i!i$ul euro"ean 3n "er#"e$tiva dezvolt0rii #ale.

E-2/K2E)2#7L/2##

Euro"enizarea $e #e "rodu$e 35i 0#e5te $ore#"ondent nu numai 3n "lan manaerial& $i 5i $el 3ntre"renorial& "rin$ri#talizarea euro3ntre"rinz0torilor ). ;e la 3n$e"ut #e im"une o "re$izare. Euro3ntre"rinz0torii& $ontrar ideiia#o$iate 3n mod $urent !enomenului 3ntre"renorial& au dre"t o/ie$t de a$tivitate nu !irmele mi$i& $i !irmele mari.;e alt!el& denumirea lor de euro vine to$mai de la !a"tul $0& !iind im"li$a4i 3n a$tivitatea unor !irme de dimen#iunia"re$ia/ile& de reul0& multina4ionale& a$4ioneaz0 la nivelul Euro"eiJ& "ia4a euro"ean0 re"rezent2nd interal #au

"ar4ial 84inta lor e$onomi$0& euro3ntre"rinz0torii a$4ion2nd 3n #"iritul $reativ 5i dinami$ #"e$i!i$3ntre"rinz0torilor& nu au a5te"tat o inten#0 euro"enizare #au $ri#talizarea euromanaementului& $i le6au "re$edat.;e !a"t& la inten#i!i$area euro"eniz0rii& $a 5i la $onturarea euromanaementului& euro3ntre"rinz0torii au avut 5i au6 $+iar da$0 nu 5i6au "ro"u# o $ontri/u4ie nota/il0 $u o "ronun4at0 dimen#iune "ramati$0 5i metodoloi$0.,n viziunea lui Lenzel& euro3ntre"rinz0torii #unt artizanii re3nvior0rii #e$torului "rivat de dimen#iuni mari 3nEuro"a. A!la4i 3n !runtea unor mari !irme $a ABB& ;aimler Benz& So$iete =9onnai#e de# Eau #au Unilever&euro3ntre"rinz0torii au renun4at la manaementul tradi4ional& devenind mai 3ntre"renoriali& $o#mo"oli4i 5i oameni "u/li$i a$tivi. S"e$i!i$ lor e#te 5i !a"tul $0 nu #unt "ro"rietari ai !irmelor $ondu#e& $i o$u"0 "ozi4ii manaeriale&eventual& $a urmare a #ervi$iilor adu#e !irmei devenind 5i a$4ionari.

Modul de de$izie 5i a$4iune al euro3ntre"rinz0torilor #e 3n#$rie 3n ta/loul ti"i$ "roie$tat de S$+um"eter "entru 3ntre"rinz0tor& are#iv 3n #en#ul /un al termenului 5i a#umarea de ri#$uri 3n modelarea !irmelor $ondu#e.Modul de a$4iune al euro3ntre"rinz0torilor #e a"ro"ie $a #"irit 5i realiz0ri de "er!orman4ele 3ntre"rinz0torilor vizionari de la 3n$e"utul #e$oluluiJ 6 $um ar !i& de eem"lu& Anton P+ili"#& erner von Siemen# #au Ro/ertBo#$+ 6 $e au !undamentat !irme /azate "e te+noloii noi 5i "rodu#e inovative. S"re deo#e/ire de a$e5tia 3n#0& ei

nu au tre/uit #0 "ornea#$0 de la 8zero. Mi#iunea 5i "er!orman4a lor au $on#tat 3n realizarea unor imen#e 5ilo/ale oraniza4ii& valori!i$2nd& !ire5te& o"ortunit04ile 5tiin4i!i$o6te+ni$e "rodu#e 3n ultimele de$enii.O $ara$teri#ti$0 ma'or0 a euromanaerilor rezid0 3n $a"a$itatea de a 3n!iin4a o re4ea de avan"o#turi 3n

"rin$i"alele zone e$onomi$e ale Euro"ei& 5i $+iar 3n a!ara a$e#tora. Nu rareori au tre/uit #0 dovedea#$0 a/ilit04ideo#e/ite "entru a de"05i animozit04ile lo$ale& ade#ea alimentate de uvernele 40rilor im"li$ate. Pentru a $on#truire4ele euro"ene& au re$ur# !re$vent nu la te+ni$i 5i metode manaeriale $la#i$e& $i& mai $ur2nd& la te+ni$i 5imodalit04i de a/ordare #"e$i!i$e oamenilor "oliti$i. A#t!el& !re$vent 8ta#K !or$e %realizarea de #ar$ini ma'ore "rin$rearea unei $omi#ii #"e$iale "entru o durat0 limitat0 3n $ondi4iile dele0rii de #ar$ini& $om"eten4e 5ire#"on#a/ilit04i /ine "re$izate 5i a alo$0rii re#ur#elor ne$e#are(& 5i de$iziile #tratei$e au /ene!i$iat de 8lo//9 lanivel uvernamental 5i lo$al. Te#tarea rea$4iilor unor im"ortan4i !a$tori de$izionali 3n ra"ort $u #trateia 5ia$4iunile !irmei #6a realizat "un2nd 3n $ir$ula4ie $iorne de "roie$te $on!iden4iale& iar te#tarea "reliminar0 area$4iilor& "rin trimiterea de me#a'e "ro"riilor oraniza4ii #au !a$torilor im"li$a4i din 40rile6azd0& ade#ea "rinintermediul $uv2nt0rilor "u/li$e et$.

A/ordarea 3ntre"renorial0 a euro3ntre"rinz0torilor #e $on$retizeaz0 5i 3n modul de $on$e"ere 5i realizarea rela4iilor $u !ilialele. S"re deo#e/ire de manaerii multina4ionalelor ni"one #au nord6ameri$ane& autonomia!ilialelor din alte 40ri $ondu#e de euromanaeri e#te !oarte "ronun4at0. Dre$vent& 5e!ilor de !iliale li #ede#$entralizeaz0 o am0 !oarte $u"rinz0toare de o/ie$tive& #ar$ini& $om"eten4e 5i re#"on#a/ilit04i. O/ie$tivele 5i$oordonatele tran#mi#e 3n #$ri# $ondu$0torilor de !iliale #unt !oarte "u4ine& iar ra"orturile lor "ar ade#ea am/iue.

) G. Broe#tra& o". $it.

) L. Lenzel& o". $it.

JJ ,n !a"t& euro3ntre"rinz0torii& adi$0 3ntre"rinz0tori $e a$4ioneaz0 3ntr6o manier0 3nter"renorial0 3n $adrul unei!irme& !olo#indu6i re#ur#ele te+ni$o6materiale& umane& !inan$iare& in!orma4ionale 5i& nu 3n ultimul r2nd& de 8"u/li$relation#.

11


12/91

Cu toate a$e#tea& "er!orman4ele !ilialelor #unt& de reul0 im"re#ionante $u toate di!i$ult04ile 3nt2m"inate 3ninterarea rezultatelor a$tivit04ilor lo$ale 3n "rodu#e $are #e v2nd 3n toat0 lumea& 3n realizarea de $entre lo/ale de "rodu$4ie #au de $om"eten4e "er!ormante la nivel interna4ional.

Oranizarea "romovat0 de euro3ntre"rinz0tori e#te "redominant orani$0 $u redu#e elemente de ti"me$ani$i#t& $e #e dezvolt0 !olo#ind $u "re$0dere elemente de 8#o!t e$onomi$& te+ni$& 5tiin4i!i$& manaerial 5i mai "u4in a$+izi4ii ma#ive de e$+i"amente. Reoraniz0rile din ultimele de$enii de la Siemen#& ;aimler 6 Benz #au BASDau !o#t toate de a$e#t ti".

Dre$vent& 3n lo$ul marilor a'u#t0ri #tru$turale& !olo#ite "e #$ar0 lar0 de multina4ionalele din S.U.A.& #ea"eleaz0 la revederea zonelor de $om"eten40 5i re#"on#a/ilit04i $are #e atri/uie unor $adre $e "o#ed0 "oten4ialul 5ivoin4a de a realiza o/ie$tivele "revizionate. Ca urmare& rareori& e$+i"ele manaeriale #6au am"li!i$at. S"re eem"lu&la Siemen# #6a a"elat la a5a6numita ru"are 8tri"l0& manaerilor de v2r! atri/uindu6li6#e $on$omitent& #ar$ini&$om"eten4e 5i re#"on#a/ilit04i !un$4ionale de realizare a unor "rodu#e 5i "rivitoare la o anumit0 zon0 eora!i$0.Urmarea& num0rul ru"urilor inde"endente 3n $adrul !irmei Siemen# a #"orit de la la 1. Printr6o a#emeneaa/ordare #e re$reeaz0& a5a $um #u/linia Lerr+au#en& "re5edintele atot"uterni$ei B0n$i Germane& $ondi4iile3ntre"renoriatului de ti" $la#i$& !0r0 a le "ierde "e a$elea de a !i $om"onen4i ai unei mari 5i $om"lee oraniza4ii.

Euro"enizarea va determina multi"li$area num0rului de euro3ntre"rinz0tori 3n marile $om"anii.Con$omitent& #e va $on#tata o "roli!erare a euro3ntre"rinz0torilor& lu2nd& !ire5te& !orme "ar4ial di!erite& 5i la nivelulunor !irme de dimen#iuni mi'lo$ii 5i mi$i, dar $are a$4ioneaz0 la #$ar0 euro"ean0. Rezultatele $er$et0rilor realizatede una dintre $ele mai /une e$+i"e euro"ene& $uno#$ute #u/ denumirea Gru"ul Strato# )& vin #0 $on!irme oa#emenea "rezum4ie& "roli!erarea 3ntre"rinz0torilor de ti" dinami$ 6 $reativi 3n detrimentul $elor admini#trativ6ee$utivi& !iind o "remi#0 "entru etinderea euro3ntre"renoriatului.

).Pro/leme ma'ore in $on$e"erea #i realizarea inve#tiatiilor manaeriale$om"arative.

Cunoa5terea eta"elor de ela/orare a unui #tudiu de manaement $om"arat 5i a ar#enalului de metode 5i te+ni$ienerale 5i #"e$i!i$e re$omandate de #"e$iali5ti nu e#te #u!i$ient0. ,n "ra$ti$0& #"e$iali5tii #unt $on!runta4i $u oam0 $u"rinz0toare de "ro/leme& iar $unoa5terea lor a"riori de$lan50rii o"era4iunilor de realizare a #tudiului de

manaement $om"arat #e dovede5te deo#e/it de util0.Pornind de la a$ea#t0 $on#tatare& un ru" de $er$et0tori $anadieni)- au identi!i$at "ro/lemele di!i$ile

$are tre/uie $el mai !re$vent #0 !ie #olu4ionate de #"e$iali5ti 3n "ra$ti$a e!e$tu0rii #tudiilor& relev2nd $0 #unt& 3n "rin$i"al& teoreti$o6metodoloi$e 5i "ramati$o6o"era4ionale.Evantaiul $u"rinz0tor de a#"e$te $e ridi$0 nu "u4ine di!i$ult04i #"e$iali5tilor #unt ru"ate 3n !un$4ie de natura 5imodul de a/ordare 3n o"t $ateorii "rin$i"ale %vezi !iura nr. (.

) HHH Strategic Orientations of Small "uropean !usiness& Ave/ur9& Alde#+ot& 1--@.

)- =. ri+t& L. =ane& P. Beami#+ , *nternational #anagement esearch: 5eassons from the ield, in Studie# o!Manaement Orani#ation& vol. HQIII& nr. ?& 1-.

1+


13/91

Figura nr. 5 - 'ro6lee a7ore de olu8iona3 +.A.1. C/CE)-'0#7'2E' S#-'M##0/2 $''9E2#'0E #$)0#C'E

Sta/ilirea unui $adru ade$vat de analiz0 a !enomenelor manaeriale a/ordate e#te& de multe ori& etrem de $om"le0 5i di!i$il0 datorit0& 3n "rimul r2nd&naturii a$e#tora. Dre$vent& "ro$e#ele 5i rela4iile manaeriale re"rezint0 rezultanta unor multi"le& inde"endente 5i intera$tive varia/ile. Ca urmare& re#"e$tivele #itua4iimanaeriale nu #unt numai $om"lee& dar nu rareori 5i in#u!i$ient #tru$turate. ,n "lu#& inter!a4a dintre oraniza4iile im"li$ate 5i mediul 3n $are !iin4eaz0 e#te ade#eadeo#e/it de $om"li$at0 5i 3n $ontinu0 #$+im/are& $on#e$in40 a $om"leit04ii 5i dinami#mului $ontetului re#"e$tiv.

+.A.+. “7ES2E'” C-0-2'0L ' S)EC#'0#8#0/2

“7estrea” cultural" aspecialiştilor

Conceptuali%area situaţiilormanageriale

ificult"ţi ling!istice/peraţionali%area cercet"rii

)robleme

)roiectarea incomplet" acercet"riiComunicarea re%ultatelor

studiului

'ccesul la factorii implicaţiConfidenţialitate şi *ncredere


14/91

Ori$e #"e$iali#t $2nd #e im"li$0 3ntr6un #tudiu de manaement $om"arat "orne5te 6 $on5tient #au in$on5tient 6 de la #i#temul de valori& $uno5tin4ele& "er$e"4iile& a5te"t0rile 5i $onvinerile "e $are le are $a urmare a evolu4iei #ale 3n $adrul $ulturii de $are a"ar4ine. A$e#tea 3i mar$+eaz0 #u/#tan4ial ra4ionamentele 5i$om"ortamentul mani!e#tate "e "ar$ur#ul e!e$tu0rii #tudiului.

Un im"a$t ma'or a#u"ra $ontri/u4iei #"e$iali#tului "rezint0 a$e#te a#"e$te 3n $azul inve#ti0rii de a#"e$te manaeriale de"endente orani$ de "er#onaluloraniza4iei. C2nd #unt a/ordate elemente manaeriale mai te+ni$e $um ar !i #trateia& in!luen4a ze#trei $ulturale e#te #en#i/il mai redu#0. Doarte mult "oate a'uta#"e$iali5tii& 3n a $ontra$ara e!e$tele a$e#tui !a$tor& $on5tientizarea lor "ermanent0 a#u"ra ei#ten4ei #ale 5i a#u"ra !oartelor "ro/a/ile in!luen4e neative J .

+.A.6. #>#C-0LM# 0#9N#S#CE

Prin natura lor& #tudiile $om"arative im"li$0 dou0 #au mai multe $ulturi 3n $adrul $0rora #e utilizeaz0& de reul0& lim/i di!erite. Ca urmare& e#te ne$e#ar0 tradu$ereamaterialului 3n lim/ile vor/ite $urent de #u/ie$4ii avu4i 3n vedere. Pra$ti$a demon#treaz0 $0 realizarea unor tradu$eri e$+ivalente e#te deo#e/it de di!i$il0& mai ale# "entru unii termeni de #"e$ialitate. Tradu$erile re"etate& du#63ntor#& $on#ultarea unui "enel de #"e$iali5ti #unt te+ni$i $e "ot minimaliza di#tor#iunile 3n $omuni$are&ade#ea $u am"le 5i ne/0nuite e!e$te neative. Pro/leme ma'ore a"ar 5i atun$i $2nd #e !olo#e5te o #inur0 lim/0& de reul0 enleza& $uno#$ut0 de to4i #u/ie$4iiinve#tia4i& dar $are nu re"rezint0 lim/a nativ0 "entru o "arte dintre ei. E"erien4a arat0 $0 "er#oanele 2nde#$ "ar4ial di!erit 3n alt0 lim/0 de$2t 3n $ea nativ0& $eea $e#e re!le$t0 3n $on4inutul 5i !orma r0#"un#urilor !urnizate.

+.A.A. )2/#EC'2E' #C/$)0EL ' CE2CEL2##

Pre#u"un2nd $0 "re$edentele "ro/leme au !o#t #olu4ionate ade$vat& $alitatea #tudiului e#te $ondi4ionat0 de modul #0u de realizare. Printre a#"e$tele maideli$ate $e tre/uie avute 3n vedere men4ion0m: #ta/ilirea unei dimen#iuni ade$vate a e5antionului de inve#tiat evit2nd at2t #u/ $2t 5i #u"radimen#ionarea #a&evaluarea riuroa#0 a "er!orman4elor 5i "er!ormerilor din $adrul di!eritelor $ulturi& a$$e#ul la am"la#amente multi"le ale #u/ie$4ilor atun$i $2nd natura 5i o/ie$tivele$er$et0rii o im"un& a#iurarea uni!ormit04ii $uleerii in!orma4iilor 3n #itua4ia "arti$i"0rii mai multor "er#oane 5.a.

Pentru a "re3nt2m"ina #au rezolva a$e#te a#"e$te deli$ate& #e re$omand0 $a& 3n$0 3naintea de$lan50rii #tudiului& #0 #e "un0 la "un$t o #trateie a realiz0rii#ale. Pentru !ie$are a#"e$t $on#iderat "oten4ial enerator de di!i$ult04i& e#te ne$e#ar #0 #e #ta/ilea#$0 "ro$eduri de #olu4ionare. ;e eem"lu& 3n $azul $uleeriiin!orma4iilor de $0tre mai multe "er#oane& #itua4ie $urent0 de alt!el 3n #tudiile de manaement $om"arat& #e "oate utiliza $uleerea de date 6 #tudiu de $az $u "arti$i"area tuturor $elor im"li$a4i& $are 3n !inal #0 a#iure a$ela5i mod de $uleere a in!orma4iilor& $on#emnat eventual 3ntr6un "roto$ol.

+.A.;. 'CCES-0 0' >'C/2## E #NES#9'

O "ro/lem06$+eie 3n ori$e $er$etare manaerial0 interna4ional0 o $on#tituie a$$e#ul la zonele 5i "er#oanele re"rezentative. Patru #unt nivelele la $are e#tene$e#ar0 a#iurarea unui a$$e# ade$vat: domeniul tematic& teritoriul sau %ona, organi%aţiile şi persoanele #emni!i$ative din "un$t de vedere al o/ie$tivelor 5inaturii inve#tia4iei. ;a$0& 3n ma'oritatea 40rilor& 3n eneral& domeniul 5i zona nu "rezint0 di!i$ult04i deo#e/ite la a$$e#ul #"e$iali5tilor& #en#i/il di!erit #e "rezint0#itua4ia "entru oraniza4ii 5i "er#oane. Nu rareori manaerii #au 3ntre"rinz0torii dore#$ #0 evite "enetrarea 3n $adrul oraniza4iilor "ro"rii a unor "er#oane din a!ara

JJ Qezi 3n a$e#t #en# 5i a#"e$tele a/ordate de L. Bloom 3n lu$rarea The 5inguistic Shaping of Thought6 ) Study on the *mpact of 5anguage on Thining in Chinaand 0est 7illslade& Ne> *er#e9& 1-1.


15/91

lor. Relativ !re$vent& ei nu #unt !oarte di#"u5i #0 o!ere in!orma4ii "rivind "ro"ria "er#oan0 #au oraniza4ia unor ne$uno#$u4i. Pentru a de"05i a$e#te di!i$ult04i& #unte#en4iale: "rima $onta$tare a oraniza4iei 5i realizarea& de la 3n$e"ut& a unei di#$u4ii $u manaementul de v2r!. ,n $adrul a$e#tor a$4iuni #e re$omand0 evitarea!olo#irii lim/a'ului a$ademi$ 5i "rezentarea avanta'elor #tudiului "entru oraniza4ia re#"e$tiv0 5i manaerii #0i.

+.A.=. C/>#EM#'0#'E 8# KC2EE2E

Prin natura lor& #tudiile de manaement $om"arat im"li$0 $uleerea de in!orma4ii $on!iden4iale din "un$t de vedere al emi40torilor. Pentru a !i 3n m0#ur0 #0o/4in0 a$e#te in!orma4ii& inve#tiatorii tre/uie& 3n$0 de la 3n$e"ut& #06i a#iure de "0#trarea $on!iden4ialit04ii. Prin 3ntre $om"ortamentul lor& #"e$iali5tii e#te ne$e#ar #0 #e "rezinte $a "er#oane di#$rete 5i e$+ili/rate& "reo$u"ate de "0#trarea 5i !olo#irea ade$vat0 a in!orma4iilor. Pe "ar$ur#ul inve#ti0rii& utilizarea $a#eto!onului&a"aratului de !ilmat 5i a altor e$+i"amente a#em0n0toare e#te ne$e#ar #0 !ie "re$edat0 de #oli$itarea 5i o/4inerea a$ordului de la $ei im"li$a4i. ;u"0 !inalizarea$uleerii in!orma4iilor& #$ri#ori de mul4umiri& #e re$omand0 #0 !ie adre#ate oraniza4iilor 5i "er#oanelor im"li$ate& iar 16) eem"lare din materialele ela/orate "e /azalor #0 le !ie trimi#e. A#emenea e#turi enereaz0 multi"le e!e$te "ozitive 3n tim"& !avoriz2nd viitoarea a$tivitate de realizare a #tudiilor de manaement $om"arat.

+.A.. 'S)ECE )2'9$'#CE E /)E2'M#/'0#7'2E' #NES#9'M##0/2

A#"e$tele "ramati$e #unt nemi'lo$it leate de e#tionarea a dou0 din re#ur#ele utilizate 6 tim"ul 5i /anii 6 $are& a"roa"e 3ntotdeauna& au un $ara$ter re#tri$tiv. Pentru a redu$e la #tri$tul ne$e#ar tim"ul a!e$tat #tudiului de manaement $om"arat& e#te util0 !olo#irea unei li#te de $ontrol %$+e$K li#t( ada"tate la#"e$i!i$ul manaementului $om"arat %vezi ta/elul nr. ?(.

"a6elul nr. & Li3a 0u 9n3re6ri de 0on3rol: % $+e$K li#t (

r.crt. Kntreb"ri /bser!aţii

@. 1. ).1. Identi!i$area "ro/lemeide!inirea $on$e"telor ). Studierea literaturii de #"e$ialitate?. Sta/ilirea $onta$tului $u o oraniza4ie "artener0 3n !ie$are 4ar0

de inve#tiat

Se a"eleaz0 la $riteriile $om"eten4ei

5i intere#ului "entru #tudiulre#"e$tiv


16/91

-. Sele$4ionarea zonelor 5i oraniza4iilor de inve#tiat1@. Realizarea inve#tia4iilor "ro"riu6zi#e11. Analiza in!orma4iilor $ule#e S0 #e $om/ine $u re$itirea

literaturii de #"e$ialitate& $are 35idezv0luie noi #emni!i$a4ii

1). Comuni$area rezultatelor J Ada"tat du"0 =orna ri+t& L. =ane 5i P. Beami#+& o". $it.

,n $eea $e "rive5te a#iurarea re#ur#elor !inan$iare ne$e#are #e re$omand0 $om"letarea !inan40rilor univer#itare $u #ur#e netradi4ionale: $ontri/u4ii ale

!unda4iilor& #"on#oriz0ri ale !irmelor mari& 3ndeo#e/i ale multina4ionalelor et$.Pe l2n0 a$e#te elemente ma'ore nu tre/uie omi#e ni$i di!i$ult04ile o"era4ionale "rivitoare la: o/4inerea "ermi#ului de $er$etare& ne$e#ar mai ale# 3n 40rile 3n $ur# de

dezvoltare7 /lo$area tele!oanelor tim" 3ndelunat7 $ore#"onden4a $are nu a'une la de#tina4ie7 drumuri de a$$e# la zonele de inve#tiat 3n #tare !oarte "roa#t07 "eri$olul "entruinteritatea individual0 5i#au a /aa'ului #"e$iali5tilor7 3m/oln0virea #au de$e#ul unor "er#oane6$+eie "entru de#!05urarea o"era4iilor de realizare a #tudiului7in$om"ati/ilitatea 3ntre $om"uterele 5i#au #o!turile !olo#ite de "er#onalul 5i oraniza4iile im"li$ate 3n $er$etare. ;e#iur& di!i$ult04ile "rezentate nu #unt e+au#tive. A$e#tea& "otrivit e"erien4ei #"e$iali5tilor $u ve$+ime 3n manaementul $om"arat #unt "rintre $ele mai im"ortante 5i !re$vente. C+iar da$0 unele "ar minore la "rima vedere 6& #tarea "roa#t0 a drumurilor #au /lo$area tele!oanelor 6& 3n !a"t ele au un a"re$ia/il im"a$t neativ a#u"ra mun$ii "er#onalului im"li$at 5i a $on$luziilor !inale. A$ea#ta e#te ra4iunea "entru $are& 3n e$onomia a$e#tui $a"itol& li #6a a$ordat un "arara! #"e$ial. Cunoa5terea di!i$ult04ilor 5i "eri$olelor "oten4iale re"rezint0 !aza indi#"en#a/il0 "revenirii 5i$ontra$ar0rii lor& mai ale# 3ntr6un domeniu at2t de $om"le 5i im"ortant $a manaementul $om"arat.

+.A.. C/$-#C'2E' 2E7-0'E0/2 S-#-0-#

Pra$ti$a relev0 $0 nu e#te #u!i$ient0 ela/orarea unui #tudiu a"ro!undat. Modul de "rezentare a rezultatelor $er$et0rii e#te& din "un$t de vedere al 8$lien4ilor "oten4iali& la !el de im"ortant0& 3ntru$2t $ondi4ioneaz0 re$e"tarea 8de !a$to a de#$o"eririlor 5i $on$luziilor. ;intre a#"e$tele mai im"ortante de luat 3n $on#ideraremen4ion0m: eaminarea "rimei !orme a materialului de "rezentare din "un$t de vedere al $om"letitudinii 3n ra"ort $u o/ie$tivele urm0rite 5i $u rezultatele e!e$tiveale inve#tia4iilor7 realizarea unei "rezent0ri #i#tematizate& $oerente loi$ la nivel de an#am/lu al materialului& $u "un$tarea ade$vat0 a elementelor e#en4iale7!olo#irea unui lim/a' 5i a unei !raz0ri a$$e#i/ile. Reda$tarea unui #tudiu intere#ant& atra$tiv 5i $onvin0tor& e#te $+eia a"re$ierii rezultatelor o/4inute la adev0rata lor valoare 5i a lu0rii 3n $on#iderare #au !olo#irii lor de"line 5i re"etate.

?. Analizati $om"arativ "entru SUA #i *a"onia $aile de $re#tere a "rodu$tivitatii mun$ii . E"li$ati $um $ontri/uie $aile&& #i - la am"li!i$area "rodu$tivitatii mun$ii. Ta/el nr. $arte.

Bilet nr. ;1. Multidimen#ionalitatea rolurilor manaerilor nord6ameri$ani.


17/91

Pentru a $ara$teriza $on4inutul 5i $ara$teri#ti$ile mun$ii $adrelor de $ondu$ere din S.U.A.& 3n ultimul de$eniu 5i 'um0tate #e !a$e !re$vent a"el laabordarea lui $int%berg "rivind rolurile #"e$i!i$e mun$ii a$e#tora. ,ntr6o /ine $uno#$ut0 lu$rare "u/li$at0 $u a"roa"e dou0 de$enii 3n urm0& L. Mintz/er ?@& "e /aza unor a"ro!undate $er$et0ri de teren& a'une la $on$luzia $0 mun$a $adrelor de $ondu$ere "oate !i $el mai reali#t 5i mai riuro# de#$ri#0 nu "rin "ri#ma $elor $in$i !un$4ii ale manaementului 6 "reviziune& oranizare& $oordonare& $omand0 5i $ontrol 6& a5a $um #e "ro$edeaz0 3ndeo/5te& $i "rin identi!i$area 5i analiza rolurilor e!e$tiv inter"retate de manaer. A$e#ta de$eleaz0 1< roluri, "e $are le ru"eaz0& a5a $um #e "oate vedea 3n !iura nr. & "e trei domenii. =a ultimul domeniu 6de$izional 6& C9ntia Pavett 5i Alan =au ?1 au mai in$lu# 3n$0 un rol 6 de e"ert te+ni$.

?@ L. Mintz/er& The Nature of #anagerial 0or, 7arper and o$ & Ne> orK& 1-?.

?1 C. Pavett& A. =au& ) Comparative )nalysis of esources and +evelopment #anagerial Jo/s )cross T$o Sectors& in *ournal o! Manaement Studie#& nr. ))& 1-.

#nterpersonale

2epre%entare

0eader

Contactor de persoane

#nformaţionale$onitor

2olurile manageriloriseminator de informaţii

)urt"tor de cu!Gnt

eci%ionaleKntreprin%"tor


18/91

Figura nr. - $olurile anagerilor de ir

O $er$etare de teren e!e$tuat0 de $ei doi #"e$iali5ti men4iona4i& la $are au r0#"un#


19/91

)e ansamblu, se poate aprecia *ns" c" diferenţele *ntre managerii nord3americani *n funcţie de domeniu şi de tipul *ntreprinderii sunt relati! mici,datorate specificit"ţii muncii de conducere şi similitudinii coordonatelor contetuale *n care companiile şi managerii *şi desf"şoar" acti!itatea. 2eferitor la$alit04ile& $uno5tin4ele 5i a"titudinile $adrelor de $ondu$ere& $er$etarea a relevat $0 $ele mai im"ortante #e re!er0 la latura uman0 a manaementului , a!Gnd *n !edereelemente cum ar fi comunicarea !erbal" şi *n scris, fleibilitatea comportamental", aptitudinea de a asculta pe ceilalţi şi st"pGnirea de sine *n condiţii destress. )e plan secund, se situea%" abilit" ţile conceptuale, urmate de cele te4nice, ultimele fiind cele politice.

;in "un$t de vedere al $ara$teri#ti$ilor mun$ii de manaement #e a"re$iaz0 $0 definitorii pentru managerii americani sunt conci%iunea, !arietateaabord"rilor şi fragmentarea pronunţat" a %ilei de munc". A5a #e e"li$0& du"0 "0rerea lui Pavett 5i =au& "re!erin4a "uterni$0 a manaerilor "entru $omuni$a4iilever/ale 6 $onvor/iri tele!oni$e& 3nt2lniri in!ormale et$. 6& $are tind #0 ai/0 $25ti de $auz0 !a40 de #ervi$iile #i#temului in!orma4ional al manaementului %MIS(. O alt0dominant0 a mun$ii de $ondu$ere o $on#tituie orientarea "redile$t0 #"re #olu4ionarea "ro/lemelor $urente& $eea $e are $a e!e$t a$ordarea de tim" in#u!i$ient "entru#tudiu 5i autodezvoltare. Relativ !re$vente #unt #itua4iile de $riz0 "e $are #unt $+ema4i #0 le #olu4ioneze manaerii& de unde im"ortan4a 5i "onderea laturii umane a$ondu$erii& a leader#+i"6ului 3n #"e$ial& a "lani!i$0rii "e termen lun 5i a "er!e$4ion0rilor oranizatori$e.

). Pro/leme ale "rodu$tivitatii mun$ii intr6o viziune $om"arati#ta internationala %"rin$i"alii !a$tori: di!erente intre "rin$i"alele tari dezvoltate #i modul $um $ontri/uie la am"li!i$area #a(.

?. Comentati oranirama alaturata %A "a ell& O!ord& 1-.


20/91

realizeaz0 "lani!i$area de an#am/lu& #tratei$0 5i #e "un 3n o"er0 me$ani#me de $ontrol& #e realizeaz0 o"era4iunile $omer$iale ma'ore 5i #e alo$0 re#ur#ele !inan$iare 5iumane. Celelalte a$tivit04i manaeriale #e de#$entralizeaz0 la nivelul #u/ru"urilor. Eem"le de a#emenea ru"uri: Al$atel 3n Dran4a& Siemen# 5i BASD 3n Germania& ICI5i Courtland# 3n Marea Britanie.

Conglomeratele financiare& al treilea 5i ultimul ru"& #unt !ormate dintr6o $on#tela4ie de unit04i e$onomi$e a $0ror $orelare #e a#iur0 de e$+i"a manaerial0 "rin !olo#irea "2r+iilor !inan$iare 5i "rin realizarea a$+izi4iilor de $a"ital 5i re#tru$tur0ri. Pentru a$e#t ti" de oranizare "ro!e#ional& *en#en de la Larvard !olo#e5te 5itermenul de 8=BO "arteneriat?


21/91

dJ Controlul personali%at& eer$itat "rin inter!a4a dire$t0 dintre "re5edintele ru"ului 5i manaerii unit04ilor $om"onente. Se a"eleaz0 la !orme +oli#ti$ede evaluare. Gri'a "rin$i"al0 a manaerilor unit04ilor $om"onente e#te realizarea unui $om"ortament $are #0 $ore#"und0 normelor 5i "er$e"4iilor "re5edintelui #audire$torului eneral al !irmei. A$ea#t0 modalitate de $ontrol #e "ra$ti$0 mai "u4in 3n U.E.& 5i mai mult 3n $onlomeratele 3ntre"renoriale din A#ia.

eJ Control “ideologic”, $e are 3n vedere m0#ura 3n $are manaerii unit04ilor $om"onente au internalizat valorile "romovate de manaementul #u"erior al!irmei 5i #e $om"ort0 $a atare. ,n a$e#t #$o" #e a"eleaz0 la #i#teme $la#i$e& evalu0ri !inan$iare& rela4ii #"e$iale dintre "re5edintele !irmei $u manaerii unit04ilor& !0r03n#0 $a vreuna dintre a$e#tea #0 !ie dominant0. Ni$i a$e#t ti" de $ontrol nu6i #"e$i!i$ U.E.& $i A#iei.

). ;inami$a valorilor #i o/ie$tivelor oranizatiilor din SUA #i relatiile manaement6#indi$ate in $adrul lor.

#'$#C' N'0/2#0/2 8# /B#EC#NE0/2 /29'#7'M#/'0E

,n ultimii ani& 3n manaementul nord6ameri$an "ra$ti$at 3n !irme #e a$ord0 o aten4ie tot mai mare valorilor manaeriale 5i $ulturii oraniza4ionale. Teza at2tde inten# "romovat0 de Alvin To!!ler "rivind e$+ili/rarea a#"e$telor te+ni$o6e$onomi$e $u $ele umane 3n manaement #e re0#e5te tot mai mult 3n $on$e"4iile&de$iziile 5i a$4iunile manaerilor de oraniza4ii.

Evolu4iile $are #e mani!e#t0 "e a$e#t "lan #unt relie!ate 3n dinami$a lor "e /aza unor $er$et0ri e!e$tuate la un interval de 1@ ani de $0tre un ru" de$er$et0tori nord6ameri$ani?. ,n ta/elul nr. ) #e "rezint0 im"ortan4a atri/uit0 #$o"urilor oraniza4ionale de $ei 1@@) manaeri $+e#tiona4i.

?1 B. . Po#ner& .L. S$+mit+& o". $it.


22/91

"a6elul nr. 2 Dinai0a 0o/urilor organi;a8ionale

r. Scopurile organi%aţionale #ndicele *ncrt. 1:1 1::1@ 1. ). ?.1 Durnizare de "rodu#e 5i#au #ervi$ii de $alitate J &


23/91

2E0'M##0E $''9E$E-0-# C- S##C'E0ECara$teri#ti$0 e$onomiei nord6ameri$ane e#te "rezen4a 3n numeroa#e ramuri a unor sindicate puternice. =a /aza oraniz0rii lor #e a!l0 $riteriile o$u"a4iei

#alaria4ilor 5i ramurii de a$tivitate a $om"aniei. ,n $on#e$in40& #indi$atele #unt oranizate "e ramuri 5i #u/ramuri ale e$onomiei "entru mun$itori 5i #e"arat "entru$elelalte $ateorii de #alaria4i. Cele mai $u"rinz0toare 5i mai a$tive #unt #indi$atele mun$itorilor.

Rela4iile dintre manaeri 5i liderii #indi$ali au la /az0 do$umentele $e #e realizeaz0 3n urma neo$ierilor. ,n mod o/i5nuit& negocierile se desf"şoar" ladou" ni!eluri: neo$ieri la nivel de ramur0& #u/ramur0 #au domenii& 3ntre $ondu$erea #indi$atului re#"e$tiv 5i re"rezentan4ii manaementului $om"aniilor im"li$ate. Neo$ierile au 3n vedere 3n #"e$ial nivelul #alariilor& #"orurilor 5i "rimelor mem/rilor de #indi$at re#"e$tivi. Nu rareori& 3n /aza a$e#tor a$orduri& #e $ontinu0neo$ierile la nivelul 3ntre"rinderii 3ntre $ondu$erea lo$al0 a #indi$atului 5i re"rezentan4ii e5alonului #u"erior ai manaementului. Dre$vent& 3ntre"rinderile au un

$om"artiment re"rezentat de unul #au mai mul4i #"e$iali5ti "ro!ila4i "e rela4ii $u #indi$atele. =a nivelul $om"aniilor #e neo$iaz0 3n #"e$ial a#"e$te "rivind $ondi4iilede mun$0 din unitatea re#"e$tiv0& "re$um 5i eventuale "arti$ulariz0ri ale #"orurilor& "rimelor 5i #alariilor& 3n !un$4ie de #"e$i!i$ul lor.Se a"re$iaz0 $0 rela4iile manaement6#indi$ate din SUA au un caracter ad!ersial. Relativ !re$vent #indi$atele re$ur& "entru a65i im"une "un$tul de vedere& la

inten#e a$4iuni de "rote#t& in$lu#iv la reve de lun0 durat0. ;e remar$at& $0 #indi$atele nord6ameri$ane au o mare "utere e$onomi$0. Ca urmare a $ontri/u4iilor mem/rilor #0i au a'un# #0 de4in0 !onduri imen#e& unele de ordinul ze$ilor de miliarde de dolari& "e $are le e#tioneaz0 du"0 "rin$i"ii e$onomi$e. E#te o "ra$ti$0 o/i5nuit0$a o mare "arte din !ondurile #indi$atelor #0 !ie inve#tite 3n a$4iuni #au /unuri imo/iliare& in$lu#iv 3n $om"anii "rodu$tive. A$ea#ta le "ermite #0 #u#4in0 3ndelunatea$4iuni de "rote#t atun$i $2nd neo$ierile e5ueaz0& #0 !inan4eze reve $are dureaz0 #0"t0m2ni #au $+iar luni& la $are "arti$i"0 mii #au ze$i de mii de #alaria4i.

S"e$iali5tii $on#ider0 $0 rela4iile "e $are manaerii ameri$ani le au $u #indi$atele $on#tituie un "un$t #la/ "entru manaementul ameri$an. Con!li$tele demun$0 in!luen4eaz0 3n mod neativ rezultatele 3ntre"rinderilor nord6ameri$ane. O e"li$a4ie a a$e#tei #itua4ii o $on#tituie 5i #tru$turarea #indi$atelor "e ramuri& $eea$e are $a e!e$t indire$t neli'area intere#elor $om"aniilor "e termen lun.

,n ultimele de$enii& "otrivit anumitor in!orma4ii& ponderea sindicatelor tinde s" se diminue%e 3ntr6o anumit0 m0#ur0. A#t!el& 3n 1-@& 3n #indi$ate erau$u"rin5i numai )< din totalul #alaria4ilor& !a40 de ?


24/91

E')E0E --# S-#- C/$)0EO E $''9E$E C/$)'2'

E!e$tuarea unor a"ro!undate inve#tia4ii de manaement $om"arat nu e#te "o#i/il0 !0r0 a"li$area unei metodoloii /ine #tru$turate $are #0 a#iure luarea3n $on#iderare a a#"e$telor im"li$ate& loi$& 5i de o manier0 o"era4ional0.

,n $ontinuare& "rezent0m o metodoloie de realizare a unui #tudiu $om"le de manaement $om"arat& #tru$turat0 3n mai multe eta"e %vezi !iura nr.


25/91

Figura nr. 4 - E3a/ele 3udiului de anageen3 0o/ara3

'dministrareadesf"şur"riiin!estigaţiei

.

'nali%ainforma3

ţiilor

.

>ormali%areaconclu%iilor şi!alorificareare%ultatelor

=.


26/91

Un alt a#"e$t ma'or "e "ar$ur#ul a$e#tei eta"e 3l $on#tituie preci%area abord"rilor ec4i!alente şi a celor

identice 3n realizarea $er$et0rii. Pentru niveluri ridi$ate de a/#tra$tizare& $um ar !i $ele "rivind ti"oloia #tilurilor de manaement& a/ord0rile 3n $adrul diver#elor $ulturi tre/uie #0 !ie identi$e. ,n #$+im/& "entru niveluri mairedu#e de a/#tra$tizare& atun$i $2nd #e "une "ro/lema o"era4ionaliz0rii $on$e"telor& metodelor 5i te+ni$ilor demanaement& a/ord0rile e#te ne$e#ar #0 !ie e$+ivalente. E#te $azul& #"re eem"lu& $uleerii datelor "rivind#tilurile de $ondu$ere 5i ale #ta/ilirii modalit04ilor de "er!e$4ionare a a$e#tora 3n diver#e 40ri.

,n !inalul a$e#tei eta"e& 4in2nd $ont de a#"e$tele "re$izate mai #u#& #e definiti!ea%" componenţaec4ipei de reali%are a studiului. *ean Claude =arrV$+V re$omand0 $a& "e l2n0 $riteriul $om"eten4ei& #0 #e ai/03n vedere v2r#ta& #eul 5i na4ionalitatea #"e$iali5tilor. 8,n $adrul ru"ului de #tudii tre/uie $a& "e l2n0 "er#oanemai 3n v2r#t0& $e au e"erien40 5i mintea de#$+i#0& #0 ei#te 5i "er#oane tinere $u enerie 5i entuzia#m& !emei $are "rive#$ o "ro/lem0 3n mod di!erit& $om"arativ $u /0r/a4ii& #"e$iali5ti de diver#e na4ionalit04i $are 3n4ele "arti$ularit04ile $ulturilor im"li$ate


27/91

,n "ra$ti$a manaementului $om"arat #e o"teaz0& de reul0& "entru eşantioane repre%entati!e !ie$0rei

$ulturi& $2nd $er$et0rile #unt $u $ara$ter teoreti$& de mare anverur0. O alt0 $ateorie o re"rezint0 eşantioaneleperec4e similare& din dou0 #au mai multe $ulturi. =a a$e#tea #e re$ure de o/i$ei "entru o/ie$tive "ramati$e 5i#u/ie$te de mai mi$0 3ntindere& $e vizeaz0 #olu4ionarea unor "ro/leme /ine $onturate ale "ra$ti$ii manaeriale. ,n$azul a$e#tui ti" de e5antioane& o aten4ie ma'or0 #e re$omand0 #0 #e a$orde a#iur0rii e$+ivalen4ei lor !un$4ionale&8de !a$to& 5i nu a"aren4e.

Re!eritor la independenţa eşantioanelor $on#iderate& a#"e$t im"ortant 3n "ra$ti$a e5antion0rii& 3n $azul$er$et0rilor de manaement $om"arat e#te mai di!i$il de realizat. ;atorit0 a$$entu0rii diviziunii interna4ionale amun$ii& a lo/aliz0rii 5i interna4ionaliz0rii a$tivit04ilor e$onomi$e& a interde"enden4elor dintre $ulturi& #unt di!i$ilde delimitat e5antioane #tri$t inde"endente. ;e alt!el& uneori& ni$i nu e#te de dorit 3ntru$2t #u/#tratul a"ari4iei 5idezvolt0rii manaementului $om"arat 3l re"rezint0 to$mai a$$entuarea $ara$terului interna4ional almanaementului& dezvoltarea "uterni$0 a le0turilor dintre teoria 5i "ra$ti$a $ondu$erii 3n $va#itotalitatea 40rilor lumii.

+.+.A. 2'-CE2E' $'E2#'0E0/2 #$)0#C'E

;elimitarea a$e#tei !aze de #ine #t0t0toare e#te $auzat0 de importanţa major", uneori c4iar decisi!",pe care o repre%int" asigurarea ec4i!alenţei traducerilor "entru reu5ita $er$et0rilor de manaement $om"arat.E#te e#en4ial $a tradu$erea !ie$0rei ver#iuni de realizare a $er$et0rii #0 !ie "e de"lin e$+ivalent0 $u $elelalte. Nu #e "une& de$i& "ro/lema unei tradu$eri 8ad literam& identi$e& $i a uneia $are #0 re!le$te di!eren4ele $ulturaleim"li$ate. Pentru a#iurarea a$e#tei $erin4e& mai multe a#"e$te tre/uie #0 !ie avute 3n vedere 3n "ermanen40.

A#t!el& 3n $eea $e "rive5te fra%area utili%at"& #e re$omand0 a"elarea la $uvinte $omune& evitareae"re#iilor idiomati$e& !ormularea de "ro"ozi4ii #au !raze #$urte 5i $om"lete& $u valoare e$+ivalent0 et$.Tradu$erea "oate !i e!e$tuat0 du"0 te4nica dus3*ntors& adi$0 din lim/a oriinal0 3n $elelalte lim/i 5i din nou 3n$ea oriinal0 !olo#ind "er#oane /ilinve& $u o /un0 $unoa5tere a a$e#tora. O alt0 "o#i/ilitate $on#t0 3n apelarea laeperţi& at2t "e "lan linvi#ti$& $2t 5i al manaementului 5i $ulturilor im"li$ate. E"er4ii tre/uie #0 "o#ede 5i o /un0 $unoa5tere a domeniului $ondu$erii $are !ormeaz0 o/ie$tul $er$et0rii.

,n realizarea retrover#iunii& o "reo$u"are ma'or0 e#te re$omanda/il #0 o re"rezinte evitarea a5a6numitului sindrom I4arfian& $e $on#t0 3n tradu$erea literar0& !0r0 3n#0 a a#iura e$+ivalen4a de $on4inut. ;in

"0$ate& a$e#t #indrom e#te de#tul de !re$vent 3nt2lnit& $u a"re$ia/ile $on#e$in4ele neative 3n "lanul rezultatelor o/4inute.

+.+.;. $LS-2'2E' 8# #S2-$E'0#7'2E' >E/$EE0/2 E $''9E$E

;at0 !iind multitudinea $ulturilor 3n $adrul $0rora #e mani!e#t0 elementele de manaement $on#iderate&$e "rezint0 #$0ri ale valorilor& evolu4ii ale varia/ilelor di!erite #au utilizate 3n maniere #"e$i!i$e& a$e#tor a#"e$tetre/uie #0 li #e a$orde o im"ortan40 a"arte. Gri'a "rin$i"al0 o re"rezint0& 5i de a$ea#t0 dat0& a#iurarea uneie$+ivalen4e a rezultatelor.

;intre "ro/lemele ne$e#ar a !i avute 3n vedere men4ion0m& 3n "rimul r2nd& $ele "rivind ec4i!alenţa!ariabilelor. A$ea#ta im"li$0 #ele$tarea anumitor $ara$teri#ti$i ale varia/ilelor 5i a"elarea #ele$tiv0 la modalit04ide m0#urare a lor& a#t!el 3n$2t evalu0rile re#"e$tive 3n di!erite $ulturi #0 re!le$te 3n mod reali#t a$elea5i !enomene&$u a$eea5i "re$izie& /azate "e $on$e"te identi$e.

Un alt element im"ortant #e re!er0 la m"surarea ec4i!alent" a !ariabilelor. ;i!eren4ele dintre "arametrii varia/ilelor $on#iderate 3n di!erite $ulturi nu #unt inter"reta/ile $ore$t da$0 #$0rile de evaluare ale lor nu au !o#t !0$ute e$+ivalente. A$ea#ta 3n#eamn0 a"elarea la "ro$eduri e$+ivalente #au #i#tem de $orel0ri #imilareale $ara$teri#ti$ilor varia/ilelor $on#iderate. S"re eem"lu& da$0 #e eamineaz0 in!luen4a motiva4ional0 avaria/ilei #alarii 3n di!erite $ulturi& 5i nu #e au 3n vedere di!eren4ele na4ionale de m0rimea lor& #e a'une la$on$luzii re5ite. Mai $on$ret& da$0 nu #e 4ine $ont $0 #alariul minim orar e#te 3n S.U.A. 6 5i 3n Rom2nia 6@&)@6@&?@ & atun$i im"a$tul motiva4ional al di!eren4elor de #alariu din Rom2nia e#te inter"retat total eronat&a'un2nd la $on$luzii !antezi#te.

i "e "ar$ur#ul a$e#tei eta"e "ot interveni di!i$ult04i 3n asigurarea ec4i!alenţei limbajului utili%at.;a$0 #e re#"e$t0 $erin4ele men4ionate 3n eta"a "re$edent0& de reul0& #e "re3nt2m"in0 "rodu$erea lor.

Ultimul element re$omandat #0 !ie avut 3n vedere 3n a$ea#t0 eta"0 #e re!er0 la identificarea posibilelorpericole de distorsiune a re%ultatelor cercet"rii datorit0 intera$4iunii dintre varia/ilele $on#iderate 3n $adrulinve#tia4iei 5i modul de a/ordare "re$onizat. ;e#iur& anumite inter!eren4e #unt inevita/ile& !iind ne$e#ar0 3n#0 o


28/91

"reo$u"are $ontinu0 de minimalizare a lor& a$ord2nd o aten4ie deo#e/it0 modului de lu$ru $u varia/ilele "e

"ar$ur#ul de#!05ur0rii $er$et0rii.

+.+.=. '$##S2'2E' ES>L8-2L2## #NES#9'M#E#

Prin$i"alele a#"e$te $are !ormeaz0 o/ie$tul admini#tr0rii $er$et0rilor #e re!er0 la modul de lu$ru $u$ole$tivit04ile inve#tiate& !ormularea in#tru$4iunilor 5i "re$izarea "erioadei de lu$ru. Dire5te& 5i din a$e#t "un$t devedere& realizarea e$+ivalen4ei $on#tituie "reo$u"area ma'or0& 4in2nd $ont de ne$e#itatea "re3nt2m"in0rii #auminimaliz0rii efectului @eisenberg . ,n e#en40& a$e#ta $on#t0 3n modi!i$area modului de a de$ide 5i a$4iona al$ole$tivit04ilor& $a urmare a !a"tului $0 #e a!l0 #u/ o/#erva4ia #"e$iali5tilor $e le inve#ti+eaz0. ,n $on#e$in40& a"ar mani!e#t0ri $e nu le #unt $ara$teri#ti$e& $eea $e& 3n urma analizei 5i inter"ret0rii lor& #e re!le$t0 3n $on#tat0ri 5i$on$luzii ale $er$et0torilor $e nu e"rim0 interal 5i ea$t !enomenele $er$etate.

Cer$etarea #e re$omand0 #0 !ie a#t!el "roie$tat0 5i $ondu#0 3n$2t #0 a#iure r0#"un#urilor "rimite la#timuli 5i #itua4ii #imilare din $adrul diver#elor $ulturi analizate a$elea5i dimen#iuni "rivind:• familiaritatea subiecţilor !i%a!i de instrumentele, modalit"ţile şi situaţiile sociale "e "ar$ur#ul

inve#tia4iei7• tensiunea psi4ologic"& $e de$ure din !a"tul $0 #u/ie$4ii tre/uie #0 re#imt0 a$eea5i #tare de nelini5te&

3n$redere& 3n$ordare et$. !a40 de inve#tiatori7• efectul eperimentatorului& $e de$ure din m0#ura 3n $are $er$et0torul $omuni$0 #u/ie$4ilor i"otezele

"re!erate7• parametrii comportamentului subiecţilor in!estigaţi re!eritori la #en#i/ilitatea lor !a40 de a#"e$tele

%"oliti$e& reliioa#e& e$onomi$e et$.( im"li$ate& la m0#ura 3n $are 3n$ear$0 #0 de#$o"ere $e urm0re5te$er$et0torul 5i 3n !un$4ie de a$ea#ta #06l a'ute #au nu et$.7

• personalitatea şi caracteristicile in!estigatorilor %#e& ra#0& na4ionalitate& "ozi4ie #o$ial0 et$.(& $e determin0la #u/ie$4i& 3n !un$4ie de $ara$teri#ti$ile $ulturii $0reia le a"ar4in& re#"e$t& indi!eren40& o#tilitate& $oo"erare et$.7

• caracteristicile pre%ent"rii scopului şi modalit"ţilor de reali%are a cercet"rii& $are& 4in2nd $ont de moduladu$erii lor la $uno5tin4a $elor inve#tia4i& de in#tru$4iunile de lu$ru di!uzate& "erioada 5i modul de e!e$tuare a "rezent0rii 5i& re#"e$tiv& de $ole$tare a in!orma4iilor& determin0 rea$4ii di!erite la #u/ie$4ii im"li$a4i.

Pentru a a#iura $a dimen#iunile $ara$teri#ti$ilor men4ionate #0 !ie identi$e& #au !oarte a"ro"iate 5iin!orma4iile o/4inute e$+ivalente& modul de o"era4ionalizare a de#!05ur0rii $er$et0rii 5i modalit04ile deadmini#trare !olo#ite variaz0 3ntr6o anumit0 m0#ur0 de la o $ultur0 la alta. ;e re4inut $0 in!luen4a #"e$i!i$ului$ultural e#te !oarte mare "e a$e#t "lan.

+.+.. ''0#7' #>/2$'M##0/2 )2#N# E0E$EE0E E $''9E$E #NES#9'E

;e#iur $0& din "un$t de vedere "rin$i"ial& 3n #tudiile de manaement $om"arat& elemente deo#e/ite !a40de analiza !enomenelor de manaement eneral nu #unt. i 3n $azul a$e#tora& e#en4ial e#te $a 3ntreaa anali%" s"fie subordonat" *n permanenţ" reali%"rii obiecti!elor urm"rite prin iniţierea cercet"rii . Com"leitatea 5iineditul mani!e#t0rilor manaementului 3n di!eritele $ulturi !a$ mult mai "ro/a/ile "ierderile din vedere aleo/ie$tivelor ma'ore de realizat. ;e ai$i ne$e#itatea unei ri'i #"orite "entru a "re3nt2m"ina a$ea#t0 de!i$ien40.

;in "un$t de vedere #tri$t metodoloi$& dou0 #unt a#"e$tele mai "u4in uzuale $are #e re$omand0 #0 !ieavute 3n vedere. Mul4imea varia/ilelor im"li$ate 5i $om"leele interde"enden4e dintre a$e#tea re$lam0eaminarea lor $u te4nici statistice multi!ariate. Mai di!i$il de utilizat& analiza de $orela4ie multi"l0 5i $elelalte

te+ni$i multivariate #unt #inurele $are "ermit o $unoa5tere relativ ea$t0 5i $om"let0 a !enomenelor demanaement #tudiate.

Cel0lalt a#"e$t $e #e mani!e#t0& de a$ea#t0 dat0 #"e$i!i$ interal manaementului $om"arat& #e re!er0 laa5a6numita “confu%ie ecologic"” Pecological fallacyJ. A"ari4ia #a e#te determinat0 de tratarea $ulturilor $a 5i $umar !i indivizi. ,n $on#e$in40& #e $on!und0 $orela4iile la nivel de $ulturi $u $ele la nivel de indivizi. Dre$vent a"are5i mani!e#tarea inver#0& #u/#tituirea #au $on!uzia $orela4iilor individuale $u $ele ale $ulturilor. ;e ai$i $on$luzii!al#e& eneratoare de $on!uzii teoreti$e 5i de #olu4ii manaeriale ine!i$iente.

,n "ra$ti$a #tudiilor de manaement $om"arat& 3n #"e$ial 3n $eea $e "rive5te analiza 5i rezultatele$er$et0rii& #"e$iali5tii mani!e#t0 relativ !re$vent dou" tendinţeHa( a$$e"tarea 5i utilizarea a"riori a "er$e"4iilor enerale "rivind $ara$teri#ti$ile $ulturilor analizate. Ne re!erim&de$i& la ado"tarea 8$li5eelor "rivind anumite $ulturi& $um ar !i $ele "rivind $ultura erman0& $ultura $+inez0 et$.7


29/91

/( !undamentarea a/ord0rii manaementului "e e"erien4ele individuale mai deo#e/ite ale #"e$iali5tilor 6 at2t

"ozitive $2t 5i neative 6 re!eritoare la $ultura 3n $auz0.Am/ele tendin4e in!luen4eaz0 modul de realizare a analizelor 5i rezultatele o/4inute 3n mod neativ.

+.+.. >/2$-0'2E' C/C0-7##0/2 8# N'0/2#>#C'2E' 2E7-0'E0/2

Dinalul ori$0rei $er$et0ri 3l $on#tituie !ormularea& "e /aza unor e!orturi de a/#tra$tizare& #i#tematizare 5ieneralizare& a "rin$i"alelor $on$luzii& av2nd $a "un$t de "le$are o/ie$tivele "re#ta/ilite. Modul de de#!05urare aa$e#tei eta"e e#te di!erit& $ore#"unz0tor naturii o/ie$tivelor $er$et0rii.

,n $azul $er$et0rilor $u $ara$ter teoreti$& 3n $adrul a$e#tei eta"e& aten4ia e#te $on$entrat0 a#u"raformul"rii de teorii cGt mai coerente& "rin ra"ortare la i"otezele de $er$etare urm0rite 3n !azele anterioare. ,n!un$4ie de im"ortan4a 5i am"loarea $on$luziilor& rezultatele $er$et0rii 3m/ra$0 !orma $omuni$0rilor #au re!eratelor 5tiin4i!i$e& #tudiilor #au arti$olelor 5i $0r4ilor. Dire5te& a$e#tea #e re$omand0 #0 !ie di!uzate $u "rioritate 3n 40rile ale$0ror $ulturi au !o#t inve#tiate.

Dinalizarea $er$et0rilor a"li$ative e#te 3n /un0 m0#ur0 di!erit0. Dorma $ea mai !re$vent uzitat0 o

$on#tituie metodologiile, recomand"rile sau soluţiile manageriale $e #e "redau !irmelor $are le6au $omandat.Tot 3n $ateoria $er$et0rilor a"li$ative intr0 5i inve#tia4iile $e vizeaz0 ela/orarea de studii de ca% "entru "re0tirea manaerial0. ;e#iur& 5i "e /aza lor #e "ot reda$ta $omuni$0ri 5tiin4i!i$e& arti$ole #au #tudii&3n#o4indu6le 3n#0& de reul0& 5i de anumite elemente teoreti$e& unele $u $ara$ter eneralizator& $are #0 le !a$0intere#ante 5i utile unui num0r $2t mai mare de /ene!i$iari.

Indi!erent 3n#0 de natura $er$et0rii& 3n reda$tarea materialului !inal tre/uie a$ordat0 o aten4ie deo#e/it0modului de pre%entare pentru a3l face integral accesibil şi asimilabil beneficiarilor. Se ridi$0 dre"t "ro/lemema'ore a#iurarea e$+ivalen4ei lim/a'ului 5i luarea 3n $on#iderare a m0#urii 3n $are "er#oanele $0rora le #untde#tinate rezultatele $er$et0rii #unt !amiliarizate $u $on$e"tele 5i elementele #"e$i!i$e manaementului $om"arat.,n #itua4ia 3n $are de#tinatarii #tudiului 6 #"e$iali5ti 5i manaeri 6 a"ar4in mai multor $ulturi 6 $azul o/i5nuit dealtminteri 6 "oate a"0rea 5i ne$e#itatea "rezent0rii mai multor !ersiuni ling!istice şi c4iar de conţinut.

). eizen $ontinuu6 element #"e$i!i$ manaementului ni"on.

'#7E C/#--

Am "0#trat denumirea ni"on0 a "er!e$4ion0rii %aizen( 3n titlul a$e#tui "arara!& nu "entru a !ra"a $ititorii& $idin urm0toarele dou0 ra4iuni: "entru a atrae aten4ia a#u"ra "er!e$4ion0rii de ti" ni"on 6 aizen 6 & #en#i/il di!erit0 de $earealizat0 3n 40rile euro"ene #au ameri$ane7 "entru $0 3ntr6o mare "arte a literaturii manaeriale interna4ionale& $a 5i 3n "ra$ti$a multor !irme din a!ara *a"oniei& aizen a devenit un termen manaerial utilizat $urent.

Parara!ul $on#a$rat aizen6ului e#te ultimul& deoare$e& du"0 o"inia noa#tr0& #intetizeaz0 $um nu #e "oate mai /ine e#en4a manaementului ni"on 5i indi$0 modul #0u de a"li$are 3n "ra$ti$a !irmelor& lui#u/#um2ndu6i6#e toate elementele "rezentate anterior.

Prin ai%en se desemnea%" perfecţionarea continu" a managementului şi acti!it"ţilor organi%aţieice implic" fiecare salariat al organi%aţiei, inclu%Gnd atGt managerii, cGt şi eecutanţii, inclusi! muncitorii .Con!orm viziunii aizen& modul de via40 6 la #ervi$iu& 3n #o$ietate #au a$a#0 6 merit0 #0 !ie $on#tant 3m/un0t04it orK& 1-& ". ?.


30/91

• Orientarea #"re $on#umatori • Per!e$4ionarea $alit04ii• Controlul total al $alit04ii • Si#temul 'u#t6in6time• Ro/oti$0 • Metoda zero de!e$te• Cer$urile de $alitate • A$tivit04ile ru"urilor mi$i• Automatizarea • Rela4ii manaement 6 #indi$ate de $ola/orare• ;i#$i"lina la lo$ul de mun$0 • Ridi$area "rodu$tivit04ii mun$ii•

,ntre4inerea total0 a e$+i"amentelor. • Con$e"erea noilor "rodu#e.• am/anJ

J am/an& #i#tem #"e$i!i$& de oranizare a interrela4iilor dintre lo$urile de mun$0 "la#ate "e !iliera !luului de!a/ri$are& !olo#it !re$vent 3n a"li$area 'u#t6in6time.

Figura nr. < - U6rela =ai;en >du/ M.Iai o/. 0i3. /. 4?

Manaementul ni"on "rezint0 dou" componente majore. Prima o $on#tituie *ntreţinereamanagerial" a firmei& 3n #en#ul dire$4ion0rii a$tivit04ilor 5i #ar$inilor $urente de natur0 te+ni$0& manaerial0 5ide o"era4ionalizare a #tandardelor "rivind de#!05urarea "ro$e#elor de mun$0. A doua $om"onent0 o $on#tituieperfecţionarea managerial", $e #e re!er0 la a$ele "ro$e#e "rin $are #e 3m/un0t04e#$ #tandardele de mun$0.

Mai $on$ret& 3ntre4inerea manaerial0 #emni!i$0 !a"tul $0 "er#onalul manaerial ee$ut0 #ar$inile $e iau!o#t #ta/ilite a#t!el $a !ie$are #alariat #0 "oat0 re#"e$ta #tandardele de mun$0. A$ea#ta 3n#eamn0 $0& mai 3nt2i&manaementul tre/uie #0 #ta/ilea#$0 #trateii& "oliti$i& reuli 5i "ro$eduri "entru toate #ar$inile im"ortante& 5i a"oi#0 ve+eze $a !ie$are #alariat #0 le re#"e$te. ;a$0 "er#onalul e#te $a"a/il #0 re#"e$te #tandardele& dar nu o !a$e&e#te re#"on#a/ilitatea manaementului #06l o/lie #0 o !a$0& a#iur2nd di#$i"lina mun$ii. ;a$0 "er#onalul nu "oate #0 re#"e$te #tandardele& manaerii tre/uie !ie #06l "re0tea#$0 #u"limentar& !ie #0 modi!i$e #tandardele demun$0 "entru a "utea !i a"li$ate 5i re#"e$tate de ee$utan4i.

;e$i& 83ntre4inerea manaerial0 are 3n vedere& 3n "rin$i"al& o"era4ionalizarea #tandardelor de mun$0 "rin "re0tirea 5i di#$i"linarea #alaria4ilor. S"re deo#e/ire de "re$edenta& "er!e$4ionarea manaerial0 #e o$u"0 de3m/un0t04irea #tandardelor. Modul $um #e im"li$0 e5aloanele manaeriale ale !irmei 3n a$e#te "ro$e#e e#te redat3n !iura nr. 1@.

$anagementulsuperior

$anagementul mediu$anagementul

inferior Pdesuper!i%areJ

Eecutanţii

Figura nr. 1@ 'er

' # 7 E

)erfecţionare

Kntreţinere


31/91

0e/8iile ni/one au/ra anageen3ului 9n 0adrul irei

>du/ =. IaiB o/. 0i3. /. ?

Per!e$4ionarea manaerial0 #au a #tandardelor de mun$0 $u"rinde la r2ndul #0u dou0 $ateorii de "ro$e#e: aizen 5i inova4ionale. aizen #emni!i$0 "er!e$4ionarea de detaliu& $e #e e!e$tueaz0 3n !irm0 3n mod$urent 5i $are nu modi!i$0 #tarea a$e#teia. Inovarea& 3n #$+im/& are 3n vedere "er!e$4ion0rile "ro!unde dinoraniza4ie& $e antreneaz0 inve#ti4ii ma'ore 3n te+noloii noi 5i#au e$+i"amente. ,n !iura nr. 11 #e eviden4iaz0rela4iile dintre 3ntre4inerea manaerial0& aizen 5i inovarea manaerial0 3n viziunea #"e$i!i$ ni"on0.

$anagementul superior$anagementul mediu

$anagementul inferior Eecutanţii

Figura nr. 11 - $a/or3urile din3re inoareB =ai;en i 9n3re8inere anagerial>du/ M. IaiB o/. 0i3. /. ?

;u"0 re$e#iunea din 1--1& managementul nipon, deci inclusi! ai%en3ul, se afl" *ntr3o perioad" demodific"ri $e a!e$teaz0 3n#e5i unele din $om"onentele 5i $ara$teri#ti$ile #ale tradi4ionale. Re!erindu6#e la a$e#tea#"e$te& Ri$+ard Smit+& 3ntr6un !oarte intere#ant #tudiu re$ent "u/li$at& arat0 $0& #u/ "re#iunea re$e#iunii& marile!irme ni"one au redu# num0rul de #alaria4i& au tre$ut la #alarizarea "redominant 3n !un$4ie de $ontri/u4ie& modi!i$0

modalitatea de evaluare 5i "romovare& "en#ionarea #e e!e$tueaz0 la o v2r#t0 mai mi$0 5i #e am"li!i$0 !olo#ireamun$itorilor ana'a4i tem"orar. Potrivit o"iniei #ale& rezultatele modi!i$0rilor din !irmele ni"one 8"ot $rea oe$onomie ni"on0 $+iar mai $om"etitiv0 de$2t $ea dinaintea re$e#iunii din 1--1.

Con$luzion2nd& ai%enul se deosebeşte de perfecţion"rile manageriale utili%ate *n firmele din alteţ"ri "rin: im"li$area !ie$0rui #alariat7 $u"rinderea tuturor a$tivit04ilor din $adrul oraniza4iei7 #e eer$it0 "ermanent7 re"rezint0 mai mult de$2t o a/ordare manaerial0& e#te o #tare de #"irit& o $ara$teri#ti$0 a $ulturii!irmei. ;in a$e#te di!eren4e rezult0 5i e!e$tele #ale im"re#ionante 3n "lanul !un$4ionalit04ii 5i "er!orman4elor !irmelor ni"one.

?. Analizati $om"arativ intr6o o"ti$a manaerial6$ulturala& oraniramaalaturata %A?& "a ?-( #i oranirama unei !irme romane#ti.

Bilet nr. 1. Manaementul din SUA: o"tiuni #tratei$e "redile$te.

/)M#-# S2'E9#CE )2E#0ECE

Evolu4ia aen4ilor e$onomi$i& $a de alt!el 5i a !ie$0rei e$onomii na4ionale 3n an#am/lul #0u& de"inde 3nmare m0#ur0 de o"4iunile #tratei$e ale a$e#tora. ;e ai$i rezult0 im"ortan4a $unoa5terii lor "entru ori$ine #tudiaz03ntr6o viziune $om"arativ0 manaementul.

Inve#tia4iile diver5ilor #"e$iali5ti a#u"ra 3ntre"rinderilor nord6ameri$ane indi$0& "e l2n0 a$$entuatadiver#itate a o"4iunilor %vezi !iura nr. )(& 5i $2teva elemente $u o mai mare utilizare& $e merit0 #0 !ie $uno#$ute.

#no!are

ai%en

Kntreţinere


32/91

0arga r"spGndire a *ntreprinderilor de dimensiuni mici. Doarte mul4i dintre noi& $2nd #e 2nde#$ #au

#e re!er0 la e$onomia S.U.A.& au 3n vedere 3n "rimul r2nd& marile 3ntre"rinderi $uno#$ute "e 3ntre ma"amondul:General Motor#& IBM& Dord et$. A$ea#t0 #itua4ie 35i are un anumit $ore#"ondent 3n realit04ile din a$ea#t0 4ar0.A#t!el& 3n 1-- "rimele @@ de 3ntre"rinderi vindeau "rodu#e 5i #ervi$ii 3n valoare de 1.@@ de miliarde de & adi$0) din totalul v2nz0rilor a$e#tei 40ri& utiliz2nd 1< milioane de #alaria4i& adi$0 1? din !or4a de mun$0ana'at0.

,n "aralel& tre/uie #0 men4ion0m $0 - din $ele


33/91

!or4a de mun$0 $ali!i$at0& "e "re"onderen4a #"e$iali5tilor& !un$4ionarilor 5i manaerilor %8ulerele al/e(& 3n ra"ort $u

mun$itorii %8ulerele al/a#tre(& "e a"elarea "e #$ar0 lar0 la te+ni$a ele$troni$0 de $al$ul& $e65i "un am"renta a#u"radimen#ion0rii& #tru$tur0rii 5i !un$4ion0rii 3ntre"rinderilor. ;e#iur& #u"ortul e$onomi$ al a$e#tei o"4iuni #tratei$e e#tenivelul !oarte ridi$at al "rodu$tivit04ii 3n a$tivit04ile nemi'lo$ite de "rodu$4ie. A$ea#ta "ermite $a o "er#oan0 $arelu$reaz0 3n "rodu$4ie #0 !urnizeze "rodu#e "entru alte 1 "er#oane& dintre $are lu$reaz0 dar !0r0 #0 "rodu$0 nemi'lo$it.

/rientarea crescGnd" spre roboti%are. Conturat0 $a o dire$4ie ma'or0 a "rore6#ului 5tiin4i!i$o6te+ni$5i e$onomi$& $u $ir$a ) de$enii 3n urm0& ro/otizarea #6a im"u# $a o realitate de ne$onte#tat a S.U.A.& de5i !a40 de "o#i/ilit04i 5i ne$e#it04i #e a!l0 3n$0 3ntr6o !az0 in$i"ient0. Numai 3n indu#tria automo/ilelor #e a"re$ia $0 lanivelul anului 1--@ #e !olo#eau "e#te 1@@.@@@ de ro/o4i. Pentru viitor #e a"re$iaz0 $0 ro/o4ii vor do/2ndi o!oarte ra"id0 5i $u"rinz0toare evolu4ie& datorit0 marilor utilit04i "e $are le "rezint0& a5a $um rezult0 5i din ta/elul?.

Ca urmare& tot mai mul4i aen4i e$onomi$i o"teaz0 "entru introdu$erea ro/o4ilor $a o dire$4ie ma'or0 adezvolt0rii lor& $u multi"le $on#e$in4e a#u"ra manaementului a$e#tora. A#t!el& are lo$ o #$+im/are a num0rului 5i#tru$turii "er#onalului av2nd 3n vedere $0 un ro/ot determin0& de reul0& $a din "o#turile $reate #0 !ie de#"e$ialitate 5i manaement 3n $ondi4iile o/4inerii unei "rodu$tivit04i net #u"erioare realiz0rilor anterioare. ,n "lu#&

#e "rodu$ #$+im/0ri ma'ore 3n dimen#iunea 5i #tru$tura a$tivit04ilor de e!e$tuat& in!orma4iilor ne$e#are 5ide$iziilor ado"tate& $e im"un $on$e"erea de #i#teme de manaement /azate interal "e noi "rin$i"ii.endinţa de amplasare a agenţilor economici *n %onele rurale . ,n evolu4ia S.U.A. #e $on#tat0 mai

multe eta"e. P2n0 3n 1-)@ zonele rurale #6au dezvoltat mai ra"id de$2t $ele ur/ane. Situa4ia #6a inver#at& 4in2nd "2n0 3n 1-). ;in a$e#t an #e $on#tat0 $0 num0rul 5i "onderea "o"ula4iei rurale #e am"li!i$0 mai ra"id de$2t a$elei indu#triale. Se remar$0 $+iar $0 unele mari ora5e& $um ar !i Saint =oui# #au Bu!!alo& 5i6au diminuat num0rulde lo$uitori $u $ir$a )@ .

Su/#tratul e$onomi$ al a$e#tei evolu4ii 3l $on#tituie reorientarea unei "0r4i a"re$ia/ile din aen4iie$onomi$i #"re a65i dezvolta a$tivit04ile 3n zonele rurale. =a /aza o"4iunii #tratei$e de a am"la#a 3ntre"rinderile 3nlo$alit04i rurale #e a!l0 marile avanta'e "e $are a$e#tea le o!er0. Cu titlul eem"li!i$ativ& men4ion0m urm0toarele:!or4a de mun$0 mai ie!tin0& $o#turi de "rodu$4ie mai redu#e& a/#en4a #indi$atelor& #timulente !inan$iare a$ordate de$0tre #tat 5i autorit04ile lo$ale& eti$0 a mun$ii net #u"erioar0& #"e$i!i$0 mi$ro$ole$tivit04ilor teritoriale 5.a. ;e re4inut&$0 3n ultimii ani #e 3n!iin4eaz0 3n zonele rurale !irme /azate "e te+ni$a de v2r!& $a urmare a dezvolt0riitele$omuni$a4iilor 5i in!ormati$ii di#tri/uite& re!le$tat0 3n eodul din ora5e la 4ar0 $e a $u"rin# $u "rioritate $adrele de

3nalt0 $ali!i$are.). A/orarile manaeriale ni"one in $onditii de $riza.'B/2L2# $''9E2#'0EK C/#M## E C2#7L

Pro/lemele $u $are au !o#t $on!runtate !irmele ni"one 3n a$e#t domeniu 3n $ondi4iile tre$erii e$onomieide la o 3ndelunat0 5i ra"id0 dezvoltare la o "erioad0 mai "u4in !a#t0& "re#0rat0 $u intervale de #tanare #au $+iar de $riz0& au determinat anumite #$+im/0ri 3n manaementul lor. Dirmele& 3ndeo#e/i $ele mari 5i "uterni$e& autre$ut ini4ial la de$izii 5i a$4iuni manaeriale noi #au mult mai inten#e de$2t $ele din "erioadele anterioare& 3n3n$er$area de a #urmonta la un nivel #u"erior di!i$ult04ile $u $are erau $on!runtate.

Ini4ial& manaerii 3ntre"rinderilor ni"one au a$4ionat 3n #"e$ial 3n domeniul acti!it"ţilor de producţie.S6au avut 3n vedere $u "rioritate redimen#ionarea liniilor de !a/ri$a4ie 5i& 3n #tr2n#0 le0tur0 $u a$ea#ta&diminuarea $o#turilor de "rodu$4ie. A$4ion2nd "e a$e#te "lanuri #6au o/4inut rezultate e$onomi$e a"re$ia/ile& dar nu #u!i$ient de mari& ra"ortate la ne$e#it04i. S6a $on#tatat a"ari4ia unor deze$+ili/re 3ntre dimen#ionarea& evolu4iile

5i manaementul dire$t al #e$toarelor de "rodu$4ie 5i m0rimea dinami$0 5i manaementul de an#am/lu al!irmelor. S"re eem"lu& la $uno#$uta Mat#u#+ita Ele$tri$ Indu#trial 6& "e "ar$ur#ul a ani& num0rul mun$itorilor #6a diminuat $u )< 3n tim" $e $i!ra #"e$iali5tilor & !un$4ionarilor 5i manaerilor a #"orit $u


34/91

• diminuarea num0rului de a/#olven4i de 3nv040m2nt #u"erior ana'a4i anual. A#t!el& Sumitomo

Ele$tri$ a redu# num0rul a$e#tora 3n 1--< la )@@ !a40 de ?@@ 3n anii "re$eden4i& alte !irme $um ar !i$om"ania na4ional0 de avia4ie S.A.I. a renun4at #0 mai ana'eze noi #alaria4i 3n 1--?.

• #$0derea "rimelor #u/#tan4iale "e $are #alaria4ii le "rime#$ #ezonier 5i $are re"rezint0 3n medie $ir$a) 6 ?@ din veniturile lor. ;e re4inut $0 "rimele #6au redu# 3ntr6o m0#ur0 mai mare la nivelulmanaerilor $om"arativ $u $el al ee$utan4ilor7

• $on$entrarea a$tivit04ilor de !a/ri$a4ie "e anumite $a"a$it04i 5i #u/$ontra$tarea lu$r0rilor& re"erelor& "ie#elor et$. mari $on#umatoare de !or40 de mun$0 3n alte 40ri& 3n #"e$ial din A#ia& $on#tituie o alt0$ale relativ !re$vent utilizat0 "entru a o/4ine e$onomii la $o#turi. Un eem"lu edi!i$ator 3n a$ea#t0 "rivin40 3l re"rezint0 /ine $uno#$uta !irm0 Londa $are& 3n 1--?& a de$lan5at a#emenea o"era4ii 3nDili"ine& Indonezia 5i Malaezia.

Dirmele mari Son9& Mat+u#+ita #au Londa au $on$e"ut abord"ri manageriale speciale de ieşire dincri%", concreti%ate *n masi!e reorgani%"ri. ,n e#en40& a$e#tea au avut cinci componente majore, in#erate 3n!iura nr. . ,n $ontinuare& "un$t0m #u$$int "rin$i"alele a#"e$te:

• diminuarea num0rului de #u/diviziuni oranizatori$e $om"onente. S"re eem"lu& 3n 1--< 6 1--&!irma Son9 a reoranizat $ele ) de de"artamente de "rodu$4ie 5i v2nz0ri 3n 8$om"anii interne. Num0rul total al $om"artimentelor din $adrul #0u 6 de"artamente& #ervi$ii& /irouri et$. #6a diminuatde la @ la


35/91

Figura nr. - A6ordarea 0ri;ei irelor ni/one

• de#$entralizarea #i#temului manaerial& de"la#2nd o "arte a"re$ia/il0 din o/ie$tivele& #ar$inile& $om"eten4ele5i re#"on#a/ilit04ile $urente& ta$ti$e 5i $+iar #tratei$e de la nivelul $ondu$erii !irmei la nivelulmanaementului "rin$i"alelor $om"onente. ,n a$e#te $ondi4ii de!inirea #!erei de$izionale 5i a$4ionale a

manaerilor de nivel mediu #6a realizat mai "re$i#& #"orindu6#e re#"on#a/ilitatea a$e#tora. O atare #itua4ie a!o#t evident0 "entru $ei manaeri de 8$om"anii interne de la Son97• re$on$e"erea "ar4ial0 a "riorit04ilor $e revin manaerilor 5i a $riteriilor de evaluare 5i re$om"en#are a a$e#tora&

#"re eem"lu& o/ie$tivele manaerilor 5i evaluarea lor #e re!er0 nu numai la "ro!ituri 5i "ierderi& $a 3n "erioadaanterioar0& dar 5i la utilizarea e!i$ient0 a $a"italului& in$lu#iv "ro!ita/ilitatea !olo#irii $a"italului 5i m0rimeadividendului "e a$4iune7

• modi!i$area reulilor a#u"ra eer$it0rii "o#turilor manaeriale. ,n vederea $re5terii "rodu$tivit04ii mun$iimanaerilor 5i a o!eririi de o"ortunit04i #u"erioare "er#onalului mai t2n0r #6au #ta/ilit 3n unele !irme limitemaime "entru de4inerea a$eluia5i "o#t manaerial. S"re eem"lu& la Londa& da$0 un manaer eer$it0 a$ela5i "o#t& !0r0 a !i "romovat 1) ani& el va !i #$+im/at& atri/uindu6i6#e un "o#t de ee$u4ie7

• a"elarea la $on$e"tul de "rodu$tivitate a "er#onalului de #"e$ialitate 5i !un$4ion0re#$. Se 3n$ear$0& $a la Londa#au Son9& de!inirea "rodu$tivit04ii a$e#tei $ateorii de #alaria4i& urm0rindu6#e $ontri/u4ia lor la valoareaad0uat0 realizat0 de !irm0. ,n a$e#t #$o"& #e re$ure la "lani!i$area #tratei$0 a a$tivit04ii lor.

Efectele #$ontate "rin a$e#te a/ord0ri manaeriale #unt multi"le:

• 3m/un0t04irea $omuni$a4iilor interne 5i evitarea e!orturilor 5i a$4iunilor "aralele 3ntre de"artamente 5i$elelalte $om"artimente ale !irmei7

• a$$elerarea "ro$e#ului de$izional 3n $ondi4iile diminu0rii /iro$ratiz0rii& "entru a !a$e !a40 ritmului tot maia$$elerat de derulare a a$tivit04ilor e$onomi$e7

• am"li!i$area "ro!itului 5i a e!i$ien4ei& utiliz0rii $a"italului "e /aza redu$erii $o#turilor 5i $re5terii a"ortuluie!e$tiv al !un$4ionarilor& manaerilor 5i #"e$iali5tilor.

Rezultatele a/ord0rilor manaeriale 3n $ondi4ii de $riz0 #unt eviden4iate& de5i rea$4iile din $adrul 5i dina!ara !irmelor ni"one #unt $om"lee& uneori $ontradi$torii. Studiile !0$ute de $entrul de "rodu$tivitate 'a"onez 3n1--) arat0 $0& "entru a a'une la nivelul "rodu$tivit04ii din S.U.A.& !irmele ni"one tre/uie #0 diminueze "er#onalul !un$4ion0re#$& de #"e$ialitate 5i manaerial $u $ir$a ?) .

?. Analizati din "un$t de vedere e$onomi$ #i manaerial $la#amentul "rimelor !irme din domeniul tele$omuni$atiilor din lume.

Bilet nr. :1. Premi#ele teoriei #i "ra$ti$ii manaementului $om"arat #i "rin$i"alele #ale

utilitati.

)2E$#SE '0E E/2#E# 8# )2'C#C## $''9E$E-0-# C/$)'2'

Se#izarea rolului 5i !un$4iilor a$e#tui nou domeniu la dimen#iunile reale& a!late& de alt!el& 3ntr6o $ontinu0$re5tere& e#te $ondi4ionat0 de $unoa5terea premiselor "e $are #e /azeaz0 teoretiz0rile #ale 5i #olu4ion0rile "ramati$e.

ratarea funcţionarilor,specialiştilor şi managerilor *n

funcţie de producti!itateaproprie şi aportul la obţinerea!alorii ad"ugate de c"tre firm"


36/91

Premi#a $ea mai im"ortant0 a !o#t !ormulat0 de Ri$+ard Darmer


37/91

Ra"ida dezvoltare a manaementului $om"arat 3n #$urta #a i#torie 35i are e"li$a4ia 3n !a"tul $0r0#"unde unor a$ute ne$e#it04i& 3n $ondi4iile 3n $are #unt 3ntrunite "remi#ele "entru #ati#!a$erea lor. Alt!el!ormulat& dezvoltarea 3n ritm a$$elerat a manaementului $om"arat #e e"li$0 "rin utilitatea #a deo#e/it0& $are "oate !i eviden4iat0 3n dou0 "lanuri.

;in punct de !edere teoretic& $onturarea 5i dezvoltarea manaementului $om"arat um"le un ol& oni50 3n !rontul $unoa5terii 5tiin4i!i$e. Manaementul $om"arat& $on#iderat !ie $a o 5tiin40& !ie $a o di#$i"lin05tiin4i!i$0& 3nde"line5te !un$4ii #imilare dre"tului $om"arat #au literaturii $om"arate& omoloaele #ale maiv2r#tni$e din alte domenii. Com"leele 5i #i#temi$ele analize e!e$tuate a#u"ra !enomenelor de manaement 5i$ulturale din diver#e 40ri au "ermi# de#$o"erirea 5i $ara$terizarea a numeroa#e #imilarit04i 5i di!eren4ieri& auidenti!i$at un mare num0r de varia/ile $are le determin0& au $onturat teorii a#u"ra evolu4iilor manaementului 3nviziunea $ultural0 tran#na4ional0 5i au $on$e"ut a/ord0ri metodoloi$e de #tudiere 5i 3n4eleere a"ro!undat0 aa$e#tora. Prin a$e#te $ontri/u4ii& $are& de#iur& nu #unt e+au#tive& manaementul $om"arat #e mani!e#t0 $a undomeniu 5tiin4i!i$ /ine $onturat& $u un a"ort oriinal de ne$onte#tat 3n "lanul $unoa5terii umane.

A"ari4ia 5i dezvoltarea manaementului $om"arat a avut 5i are multi"le in!luen4e !avora/ile a#u"ra

dinami$ii manaementului 3n enera

SUBIECTE MANAGEMENT COMPARAT- inclusiv cu rezolvari.docx

Documents

Transcript of SUBIECTE MANAGEMENT COMPARAT- inclusiv cu rezolvari.docx