Mana Rigida

3
93. Mîna rigidă Prin acest termen se înţelege redoarea majorităţii articulaţiilor mîinii, care nu permite nici mişcările simple, dc închidere şi deschidere a mîinii. Mîna rigidă („the stijj hand“) poate avea la baza o scrie de afecţiuni foarte diferite : sechele posttraumatice (luxaţii, fracturi, inter- venţii operatorii pe tendoane cu imobilizări prelungite, arsuri, retrac- tura Volkmann, algoneurodistrofia etc.), poliartrita reumatoida, sclero- dermia, boala Raynaud, hemiplegia etc. Mîna rigidă creează un handicap sevei-, greu de recuperat. Din acest motiv trebuie evitate' imobilizările prelungite, cârc determina rapid redori articulari'. De asemenea, în timpul imobilizării trebuie evitată formarea edemului, care creşte mult pericolul apariţiei mîinii rigide prin coalescenţa planurilor de -alunecare. Pentru aceasta se va menţine antideclivitatea, se vor executa mobilizări active ale degetelor (de obicei lăsate în afara aparatului de contenţie), ale cotului, umărului toate acestea reprezentînd măsuri profilactice în cazul mîinii posttraumatice. Dacă este vorba do mîna inflamatorie (reumatoidă), profilaxia nr.i- nii rigide înseamnă un tratament antiinflamator corect condus, adoptarea unor posturi de repaus, a unor posturi corective, altcrnînd cu mobilizări ale articulaţiilor acestui segment. In sfîrşit, tot în metodologia profilaxiei mîinii rigide intră menţinerea supleţei ţesuturilor moi ale mîinii prin masaj cu unguente si mobilizări libere ale întregii mîini. Odată instalată mîna rigidă, metodologia recuperării cuprinde următoarele obiective şi măsuri : Gimnastica regională şi chiar generală cu care se începe pro- gramul. După o suită de exerciţii pentru întregul corp, se continuă cu exerciţii gimnasticale pentru coloană, umeri, coate, urmărindu-se mobilizări ample şi cît mai variate. Kinetotempia specifică pentru mină cuprinde : Confecţionarea şi utilizarea aparatului de atelare. Există trei tipuri de orteze pentru mînă : aţele de repaus, utilizate noaptea sau în plin puseu inflama- tor, care se poziţionează cu pumnul în poziţie neutră ; MCF şi 1F uşor flectate, degetele răsfirate (abduse), inclusiv

description

Mana rigida

Transcript of Mana Rigida

93. Mna rigidPrin acest termen se nelege redoarea majoritii articulaiilor minii, care nu permite nici micrile simple, dc nchidere i deschidere a minii. Mna rigid (the stijj hand) poate avea la baza o scrie de afeciuni foarte diferite : sechele posttraumatice (luxaii, fracturi, intervenii operatorii pe tendoane cu imobilizri prelungite, arsuri, retrac- tura Volkmann, algoneurodistrofia etc.), poliartrita reumatoida, sclero- dermia, boala Raynaud, hemiplegia etc.Mna rigid creeaz un handicap sevei-, greu de recuperat. Din acest motiv trebuie evitate' imobilizrile prelungite, crc determina rapid redori articulari'. De asemenea, n timpul imobilizrii trebuie evitat formarea edemului, care crete mult pericolul apariiei minii rigide prin coalescena planurilor de -alunecare. Pentru aceasta se va menine antideclivitatea, se vor executa mobilizri active ale degetelor (de obicei lsate n afara aparatului de contenie), ale cotului, umruluitoate acestea reprezentnd msuri profilactice n cazul minii posttraumatice.Dac este vorba do mna inflamatorie (reumatoid), profilaxia nr.i- nii rigide nseamn un tratament antiinflamator corect condus, adoptarea unor posturi de repaus, a unor posturi corective, altcrnnd cu mobilizri ale articulaiilor acestui segment.In sfrit, tot n metodologia profilaxiei minii rigide intr meninerea supleei esuturilor moi ale minii prin masaj cu unguente si mobilizri libere ale ntregii mini.Odat instalat mna rigid, metodologia recuperrii cuprinde urmtoarele obiective i msuri :Gimnastica regional i chiar general cu care se ncepe programul. Dup o suit de exerciii pentru ntregul corp, se continu cu exerciii gimnasticale pentru coloan, umeri, coate, urmrindu-se mobilizri ample i ct mai variate.Kinetotempia specific pentru min cuprinde :Confecionarea i utilizarea aparatului de atelare. Exist trei tipuri de orteze pentru mn :aele de repaus, utilizate noaptea sau n plin puseu inflamator, care se poziioneaz cu pumnul n poziie neutr ; MCF i 1F uor flectate, degetele rsfirate (abduse), inclusiv policele ;aele de corecie sau postur, aele seriate care au rolul s menin ceea ce s-a ctigat prin kinctoterapic, ca i de a corecta eventualele deviaii i deformri ;orteze dinamice, care, poziionnd mna n anumite atitudini, permit executarea unor micri sau a unor exerciii kinetice recuperatorii {despre aceste aele dinamice se va mai vorbi cnd ne vom referi la paraliziile minii).Posturile antideclive de lupt contra edersului. Se recomand 'fixarea unei earfe (pratia de bra Chesington) care se trece pe dup umeri, pe sub cot (care este flectat n unghi ascuit), cu antebraul n faa toracelui i mina ,,privind spre umrul opus.De asemenea, bc mai recurge la postura de drenaj Moberg, care sc exccut astfel : timp dc 10 minute mina sc ine pe umrul opus, cu cotul la trunchi ; din 2 n 2 minute membrul superior se ridic complet la zenit i timp de 5 secunde sc execut o contracie izomctric intens a ntregului membru.Posturile' pentru creterea mobilitii. Unele dintre acestea snt do'Crho in partea a treia a acestei lucrri./. Mobilizrile pasive .i autopasive discutat!' de asemenea n partea a treia a crii reprezint o component principal a programului kinetologic. Voi fi precedate ntotdeauna de aplicarea de cldur (dac' nu exist contraindicaii) i de masajul cu ulei sau unguent tu substane' troficizante. Legile generale ale mobilizrilor pasive vor fi strict respectate.Oedin dc lucru dureaz 1012 minute i sc repet de 45 ori pe zi. Executarea acestor mobilizri in ap cald (hidrokinetoterapie) este do recomandat.5. Mobilizrile active analiticc urmate de micri cuplate, ntocmai cum am artat n partea a treia a acestei cri. Micrile active sc fac i n ap cald, cu binecunoscutele cfcctc. Au fost recomandate de asemenea micri active n bi de mercur n care mobilizarea este- mult facilitat , mai ales n cazul edemelor.ii. Micrile active cu rezisten n cadrul schemelor Kabat, ca i n cadrul micrilor analitice pentru police i degete deja descrisei-au demonstrat eficiena att n mina rigid posttraumatic, cit i n cea inflamatorie. Tehnicile hold-relax, stabilizare ritmic i re- laxare-contracic pot fi de un real folos in remobilizarea pumnului i degtelor.7. Mobilizrile degetelor sub forma rcantrenrii fiecrui tip de pens, utiliznd obiecte dimensionate dup stadiul de mobilitate a degetelor. Se ncepe cu prizele de for de mai mic finee , trecndu-tse treptat; spre prizele de finee, cu folosirea unor obiecte tot mai mici.S.Terapia ocupaional este o metod obligatorie n programul de recuperare a minii rigide. Sub o form sau alta, ca trebuie s fie prezent in acest program chiar de la nceputul recuperrii. Activitile vor fi alese n aa fel, net s corespund restantului funcional i s nu reprezinte vreun pericol de lezare a minii.