CARACTERIZARE HIDROGEOGRAFICĂ A BAZINULUI RÂULUI … · reliefului cu altitudini mici, spre lunca...
Transcript of CARACTERIZARE HIDROGEOGRAFICĂ A BAZINULUI RÂULUI … · reliefului cu altitudini mici, spre lunca...
CARACTERIZARE
HIDROGEOGRAFICĂ A
BAZINULUI RÂULUI
LĂPUȘNA
Chișinău 2018
2018
AO ECOCONTACT
1
CUPRINS
Nr. Capitol Denumirea Pagina
GLOSAR DE TERMENI 2
1 RELIEFUL 3
2 CLIMA 9
3 SOLUL 13
4 REȚEAUA HIDROGRAFICĂ 15
5 RESURSELE DE APĂ 22
6 UTILIZAREA TERENURILOR 28
7 APROVIZIONAREA CU APĂ 30
8 CALITATEA APEI 33
CONCLUZII 45
BIBLIOGRAFIE 46
2
GLOSAR DE TERMENI
AGRM Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale
CCO Consum Chimic de Oxigen
CMA Concentrația Maximă Admisibilă
GIS Sistem Geografic Internațional
SHS Serviciul Hidrometeorologic de Stat
3
1. RELIEFUL
Relieful, ca formă, altitudine și pantă condiționează modul de șiroire a apelor, adică influențează
modul de curgere a apei prin formele sale liniare negative. Cunoașterea principalelor particularități
ale formelor de relief din bazinul de recepție înlesnește analiza și înțelegerea regimului scurgerii
râului, ca factor ce participă la formarea resurselor de apă într-un anumit teritoriu. De asemenea,
formele de relief influenţează și pierderile de scurgeri, de exemplu, prin reținerea apei la suprafață.
Bazinul de recepție a râului Lăpușna este situat în Podișul Codrilor și Podișul Moldovei de Sud
(partea inferioară). Are o formă alungită de la Nord spre Sud (Figura 1, Anexa 1). Bazinul de
recepție are o suprafață de 483 km2 [1].
Aplicarea tehnologiilor GIS, care folosesc modelul numeric gratuit al terenului cu o rezoluție de
35 m, ne oferă cifra de 494 km2.
Figura 1. Poziția fizico-geografică a bazinului râului Lăpușna
Relieful bazinului de recepție este cuprins între altitudinile absolute de 390,26 m și 15,51 m,
Sistemul Baltic {formă de măsurare} (Figura 2). Altitudinea medie a bazinului este de 154,92 m.
Unele date bibliografice însă, indică 160 m [1].
4
Figura 2. Relieful bazinului de recepție al râului Lăpușna
În relieful bazinului râului Lăpușna predomină altitudinile cuprinse între 150 și 200 m cu o
suprafață de 139.6 km2, ceea ce constituie 28.3% din aria totală (Figura 3). Altitudinile înalte de
peste 350 m, situate la cumpăna de apă, ocupă doar 5 km2 sau 1,02% din suprafața bazinului. Cele
mai înalte cote se observă în cursul superior (la cumpăna de apă), pe ambele părți ale bazinului și
în partea Centrală de Est, iar cotele minime pot fi observate nemijlocit, în lunca Prutului.
5
Lungimea bazinului constituie 59 km, iar lățimea medie – 8,2 km [1].
a b
Figura 3. Hipsometria bazinului de râului Lăpușna:
a) hartoschema repartiției altitudinilor în relieful bazinului;
b) suprafețele ocupate de diferite altitudini în bazinul râului
Panta medie a bazinului constituie 6° (Figura 4), iar panta maximă determinată constituie 29,5°.
În bazin predomină suprafețe ocupate de pantele domoale cu înclinația de la 0 la 5°, care ocupă o
suprafaţă de 227 km2 sau în jur de jumătate din aria bazinului – 45.9%. Pantele cuprinse între 5°
și 10° ocupă o suprafață de 184 km2 sau 37.2% din aria bazinului. Pantele relativ abrupte, peste
10°, ocupă suprafaţa de 83 km2, ceea ce constituie 16.9% din bazin.
Partea Centrală de Est este mai puternic dezmembrată de vâlcele adânci și ravene.
0
20
40
60
80
100
120
140
160
sub50
100 150 200 250 300 350 peste350
sub 50 100 150 200
250 300 350 peste 350
6
Este evident că pantele înalte ocupă cele mai mici suprafețe din bazin, marea majoritate a căruia,
cu pante medii și mici, reprezintă un relief de câmpie slab ondulat. Chiar și la cumpăna de apă, în
partea Centrală și inferioară a bazinului, pantele sunt sub 5°, datorită înclinației generale a
reliefului cu altitudini mici, spre lunca Prutului. Cumpăna de apă, în partea de Vest, este bine
conturată cu versanți abrupți ai dealurilor.
Datorită formelor de relief cu pante mici și medii, adică datorită pantelor lente, majoritatea
bazinului poate fi valorificată în agricultură sau în alte ramuri ale economiei naționale.
a b
Figura 4. Repartiția pantelor (gradelor) în bazinul râului Lăpușna:
(a) suprafețele ocupate de diferite pante
(b) histograma repartiției suprafețelor
Expoziția versanților reprezintă o caracteristică adițională a reliefului bazinului (Tabelul 1,
Figurile 5, 6). În harta din Figura 5, culorile care reprezintă o anumită expoziție se repetă și respectă
intenționat gama culorilor calde și reci, pentru a delimita mai bine versanții umbriți de cei însoriți.
La analiza vizuală a acestei hărți se observă o pondere mai mare a versanților însoriți.
0
20
40
60
80
100
120
140
160
180
200
sub 1 1-3 3-5 5-10 10-20 peste25
7
Fig. 5. Repartiția spațială a expoziției versanților în bazinul râului Lăpușna
În repartiția spațială a expoziției versanților din bazinul râului Lăpușna predomină versanții cu
expoziție Estică – 104,3 km2, sau 21,11%, fiind urmați de cei cu expoziție Sud-Vestică – 89,2 km2,
sau 18,05%. Aceasta se observă clar în Figura 5, unde se conturează clar direcția Est – Sud-Vest.
Ariile cele mai mici sunt ocupate de suprafețe orizontale – 0,4 km2 sau 0,08%.
8
Tabelul 1
Expoziția versanților în bazinul râului Lăpușna
Expoziția versanților Aria, km2 Ponderea, %
Orizontală 0.4 0.08
Nordică 25.4 5.14
Nord-Estică 58.6 11.85
Estică 104.3 21.11
Sud-Estică 56.1 11.36
Sudică 49.9 10.10
Sud-Vestică 89.2 18.05
Vestică 76.9 15.56
Nord-Vestică 33.4 6.75
Figura 6. Repartiția suprafețelor ocupate de versanți cu diferită expoziție în bazinul râului Lăpușna
În partea superioară a bazinului de recepție văile afluenților sunt adânci, înguste, cu versanți
abrupți. Bazinul este constituit din roci sedimentare de vârstă neogenă [1].
Valea râului este slab șerpuitoare, în formaa literei „V”, lățimea medie fiind de 2-3 km, lățimea
maximă de 5-6 km, iar lățimea minimă de 1,3 km, (la 0,2 km aval de s. Cristești). Versanții sunt
concavi, rareori convecși, dezmembrați de vâlcele și ravene, predominant abrupte și moderat
abrupte, cu înălțimea de 80-120 m (înălțimea maximă fiindde 233 m, lângă s. Pașcani, iar înălțimea
minimă de 51 m, la 2 km aval de s. Voinescu) [1].
Așadar, dezmembrarea verticală înaltă a reliefului condiţionează concentrarea rapidă a scurgerii
în albia râului Lăpușna şi a afluenţilor săi interminenţi şi efemeri. Acest fapt favorizează
producerea indundaţiilor rapide în bazinele mici de recepție (sub 50km 2).
0,0
20,0
40,0
60,0
80,0
100,0
120,0Nord
Nord-Est
Est
Sud-Est
Sud
Sud-Vest
West
Nord-West
9
2. CLIMA
În acest capitol ne vom axa pe analiza temperaturilor și a precipitațiilor. Cantitatea, forma și
intensitatea precipitațiilor căzute influenţează volumul scurgerii și regimul hidrologic al cursurilor
de apă (inclusiv al râurilor).
Pentru efectuarea analizei s-au utilizat datele măsurătorilor realizate de Direcția Meteorologie a
Serviciului Hidrometeorologic de Stat la 18 stații meteorologice din Republica Moldova. S-a
utilizat perioada de observații de 30 ani: 1980-2010. Modelarea s-a realizat prin aplicarea
formulelor de regresie, obținute prin utilizarea constantelor de latitudine și longitudine geografică,
cotelor de relief și variabilelor fenomenelor analizate. Rezultatele obținute au permis
cartografierea parametrilor analizați.
Temperatura medie anuală, a lunilor de vară și a lunilor de iarnă este prezentată în Figura 7.
a b c
Figura 7. Repartiția spațială a temperaturilor medii:
a) temperatura anuală b) temperatura de iarnă c) temperatura de vară
Temperatura medie anuală din Republica Moldova este 9.6°C. Valoarea medie din media anuală
din bazinul râului Lăpușna este de 9.7°C, minima și maxima sunt de 8.5°C și repectiv 10.4°C.
10
Temperatura medie a lunilor de iarnă, în Republica Moldova, constituie -1.4°C. Media
temperaturilor de iarnă din bazinul râului Lăpușna este de -1.3°C, minima și maxima sunt de -
2.3°C și respectiv -0.7°C.
Temperatura medie a lunilor de vară, în Republica Moldova, constituie 20.6°C. Media
temperaturilor de vară, în bazinul râului Lăpușna este de 20.8°C, minima și maxima sunt de
19.7°C și respectiv 21.5°C.
Datorită poziției bazinului râului în apropiere de centrul țării, temperaturile anuale de iarnă și de
vară din bazin, practic, coincid cu mediile din țară.
De menționat că în repartiția temperaturilor se observă două legități: cea latitudinală, atunci când
temperaturile scad de la Sud spre Nord și cea orografică, atunci când temperaturile atmosferice
scad în raport cu creșterea altitudinii. Cele mai înalte temperaturi se manifestă de-a lungul părții
inferioare a văii râului, iar cele mai mici, pe cumpenele de apă, în vârfurile dealurilor.
De rând cu temperaturile medii anuale, o importanță semnificativă a elementelor climatice o
prezintă stratul evaporației, care s-a calculat prin aplicarea modelului Loboda [2, 3] (Figura 8).
Figura 8. Stratul evaporației maxime, mm din bazinul râului Lăpușna
11
În medie, stratul evaporației maxime, în Republica Moldova, constituie 900 mm. În bazinul râului
Lăpușna acest strat este de 912 mm, puțin mai înalt decât media pe țară. Valorile minime și maxime
ale evaporației din bazin constituie 827 mm și 967 mm. În repartiția spațială a evaporației se
respectă aceleași legități ca și în cazul temperaturilor.
Cantitatea de precipitații căzută pe teritoriul Republicii Moldova, constituie, în mediu, 532.7 mm.
În bazinul râului Lăpușna această valoare constituie 528 mm și aproape coincide cu media pe țară
(Figura 9). Valorile maxime și minime din cantitatea medie anuală de precipitații, în bazinul râului
Lăpușna, constituie 481 mm și 606 mm.
a b c
Figura 9. Repartiția spațială a precipitațiilor medii:
a) temperaturi anuale b) temperaturi de iarnă c) temperaturi de vară
Cantitatea medie de precipitații, pe țară, în lunile de iarnă, constituie 86.3 mm, iar în bazinul râului
Lăpușna această valoare este de 87.09. Maxima din precipitațiile medii de iarnă constituie 102.6
mm, iar minima este de 77.7 mm.
12
Media precipitațiilor de vară constituie 197.3 mm pe teritoriul Republicii Moldova, iar aceeași
valoare în bazinul râului Lăpușna este de 192.5 mm. În medie, valoarea maximă precipitațiilor de
vară aici constituie 213.0, iar minima este de 180.4 mm.
În repartiția spațială a precipitațiilor se observă clar influența orografiei (odată cu altitudinea crește
și cantitatea de precipitații) și mai puțin a latitudinii geografice, în timp ce influența longitudinii
este neînsemnată. Cea mai mare cantitate de precipitații cade în partea superioară a bazinului râului
(zona principală de formare a scurgerii) și pe cumpăna de apă. Cantitatea minimă de precipitații
cade în partea sudică a râului și de-a lungul văii sale.
În concluzie, condițiile climatice din regiune favorează următoarele riscuri:
1. Inundații rapide, generate de ploi torențiale
Bazinul râului Lăpușna este situat într-o zonă cu risc sporit de precipitații abundente în perioada
caldă a anului. Aceste precipitații abundente pot cauza inundații rapide, caracteristice bazinelor
râurilor mici (50-100 km/2), așa cum este și râul Lăpușna. Inundațiile, suprapunându-se, pot
distruge construcțiile hidrotehnice avariate, sporind riscurile inundațiilor masive, așa cum a fost,
de exemplu, inundația din august 1994, soldată cu spargerea lacurilor în cascadă.
Ploile torențiale, aversele sunt precipitațiile, cantitatea cărora depășește 50 ml/zi, timp de 24 de
ore. În caz de asemenea precipitații, riscul de producere a inundațiilor este iminent.
Totuși, unica luptă pentru a evita riscurile sus menționate sunt măsurile preventive, adică
prognozarea, avertizările și respectarea recomandărilor instituțiilor responsabile. De ex.,
interzicerea construcțiilor capitale, modificarea infrastructurii în lunca râului - teren care este
supus riscului de inundății 100%. Aceste măsuri de prevenire trebuie realizate pe teritoriul dinspre
satul Lapușna în aval.
2. Seceta
Schimbările climatice duc la accelerarea și intensificarea derulării fenomenelor, adică inundațiile
devin mai frecvente și mai acute, respectiv secetele au aceeași frecvență.
Principala măsură de prevenire a daunelor condiționate de secetă este planificarea și realizarea
rațională a lucrărilor agricole.
După cercetările realizate, s-a constat că o data la 5 ani va exista o secetă dură; o dată la 2 ani, o
secetă puternică și, practic, în fiecare an avem perioade secetoase. Se recomandă plantarea fâșiilor
forestiere pe versanți și naturalizarea luncilor. Lunca râului trebuie sa fie naturală, cu pajiște sau
să fie plantați arbuști. Măsuri de recomandare privind combaterea secetei reprezintă adaptarea prin
colectarea apei de ploaie și utilizarea acesteia, exlusiv, pentru agricultură, precum și respectarea
asolamentelor. O altă recomandare ar fi re-orintarea agriculturii tradiționale spre specii rezistente
la secetă.
13
3. SOLUL
Din punct de vedere al analizei resurselor de apă, solurile prezintă interes prin textura lor. De aici
derivă permeabilitatea și rezistența la eroziunea de suprafață. Harta solurilor a fost preluată de pe
www.geoportal.md [4] (Figura 10).
Figura 10. Textura solului în bazinul râului Lăpușna
Cele mai rezistente la eroziune sunt solurile lutoase și argiloase, ele fiind și cele mai puțin
permeabile. Cele mai slab rezistente la eroziune și mai permeabile sunt solurile nisipoase. În
bazinul râului Lăpușna, din datele prezentate în tabelul 2, rezultă că solurile sunt predominant
rezistente la eroziune și slab permeabile.
14
Tabelul 2
Textura solurilor din bazinul râului Lăpușna
Soluri Aria %
luto-argiloase, lutoase 362 78.3
argilo-lutoase, luto-nisipoase 66 14.3
argiloase mediu și fine, nisipo-lutoase și nisipoase 34 7.4
Total 463 100.0
Din punct de vedere al tipurilor de sol, în bazin sunt prezente soluri cenușii de pădure, iar în văi –
aluviale, cu solonceacuri [1].
15
4. REȚEAUA HIDROGRAFICĂ
Parametrii principali ai bazinului de recepție Lăpușna s-au indicat în capitolul 1. Bazinul râului
este puțin asimetric (figura 11).
Figura 11. Graficul creșterii suprafeței bazinului de recepție al râului Lăpușna
Coeficientul de asimetrie a bazinului care reprezintă raportul dintre diferența ariilor de dreapta și
stânga către suprafața bazinului constituie 0,16. Aria malului drept este de 208 km2, iar a celui
stâng, puțin mai mare, de 286 km2.
Coeficientul de dezvoltare a cumpenei de apă, care reprezintă raportul lungimii cumpenei de apă
către lungimea unei circumferințe, a cărei arie este egală cu suprafața bazinului, constituie 2.85
km2. Înălțimea medie a bazinului și panta medie au fost prezentate anterior.
Analiza rețelei hidrografice, adică a hidrografiei, necesită niște precizări tehnice conceptuale.
Rețeaua hidrografică se bazează pe analiza valorilor parametrilor morfometrici: lungimi, lățimi,
cantitate, densitate, alți coeficienți relevanți. La baza acestor parametri se află niște indici
măsurabili, de exemplu lungimea râului, lacului etc. Dar în cazul dat, este necesară o metodologie
bine structurată, pentru stabilirea cu precizie a parametrilor.
Nu există criterii bine definite în legislația Republicii Moldova pentru identificarea izvorului
râului, în sens de origine (nu de ieșire a apelor subterane la suprafață). De asemenea, nu este clar
16
de unde începe un râu intermitent și care este locul precis unde ele se transformă în curs de apă
permanent sau invers. Nu este argumentat ce anume se consideră râu permanent și intermitent,
doar cu specificarea duratei curgerii apei prin albie. În fine, nu este stipulat nivelul de precizie în
măsurarea cursului de apă. Ne referim la hărți de o anumită scară (de exemplu, 50.000 sau 25.000),
care, în esență, deja reprezintă o hidrografie structurată. Așadar, fie se vor măsura lungimile prin
utilizarea imaginilor satelitare, fie se vor face ortofotoplanuri.
În acest Studiu, autorii au utilizat imaginile ortofoto din anul 2007, pentru vectorizarea albiilor.
Gradul de precizie a vectorizării poate fi exprimat prin scara la care s-a lucrat – între 1:1000 și
1:2000. Determinarea cursurilor de apă permanente a fost posibilă prin prezența albiei, iar a
cursurilor intermitente, prin lipsa unei albii bine conturate, dar cu vegetație în formele liniare
negative de relief, sau în urma cursului de apă bine conturat pe imagine.
În lucrarea dată nu se pretinde o delimitare bine definită și argumentată prin cadrul legal al
cursurilor de apă permanente și intermitente, dar considerăm că varianta propusă de autori, chiar
dacă este subiectivă, este net superioară celei indicate pe hărțile topografice la scara 1:50.000,
deoarece în procesul de vectorizare ne-am condus de principiile hidrologice și acuratețea
prezentării rețelei hidrografice.
Rețeaua hidrografică a râului Lăpușna (Figura 12) este constituită din 20 de cursuri de apă
permanente și 198 de cursuri intermitente, cu o lungime totală de 429,4 km, precum și din 142 de
acumulări de apă (lacuri de acumulare, iazuri, heleșteie și bazine de apă). Densitatea rețelei
hidrografice constituie 0,87 km/km2. Mai exact, densitatea cursurilor permanente este de 0,28
km/km2, iar a cursurilor intermitente, de 0,59 km/km2 (tabelele 3 și 4). Suprafața totală ocupată de
oglinda acumulărilor de apă constituie 4.23 km2, sau 0,85% din suprafața bazinului de recepție.
Această cifră nu coincide cu datele utilizării terenurilor (le vom prezenta în continuare), deoarece
este mai precisă, fiind obținută din surse mai recente (otofotoplanurile folosite sunt din anul 2007,
iar utilizarea terenurilor, din anul 2004).
Tabelul 3
Rețeaua hidrografică a bazinului râului Lăpușna. Date de sinteză
Lungimea cursurilor de apă,
km
Lungimea cursurilor de apă
permanente, km
Lungimea cursurilor de apă
intermitente, km
429,4 138,1 291,2
Densitatea, km/km2 Densitatea, km/km2 Densitatea, km/km2
0,87 0,28 0,59
17
Tabelul 4
Numărul cursurilor de apă permanente și intermitente, și lungimea totală a lor
Cursuri
de apă Nr.
L.
km
Cursuri de apă
permanente Nr. L. km
Cursuri de apă
intermitente Nr. L. km
peste 10
km 5 123 peste 10 km 1 70.2 peste 10 km 0 0
5-10 15 96.8 5-10 4 27.8 5-10 9 52.6
1-5 67 149 1-5 10 36.8 1-5 78 180
sub 1 km 114 60.0 sub 1 km 5 3.29 sub 1 km 111 58.4
total 201 429 total 20 138 total 198 291
În bazin există doar un singur curs de apă permanent cu o lungime peste 10 km. Acesta este râul
Lăpușna, cu o lungime de 73,4 km și 4 cursuri permanente cu lungimi între 5 și 10 km. Din râurile
intermitente, doar 9 au lungimi cuprinse între 5 și 10 km. De menționat că râurile permanente
încep cu cursuri de apă intermitente.
Prezența unui număr mare de cursuri intermitente se datorează condițiilor climatice specifice
regiunii, nu numai în bazinul râului Lăpușna. Vara, râurile seacă din cauza temperaturilor și
evaporației înalte, în timp ce iarna, fie îngheață până la adîncime maximală, fie nu au scurgere din
cauza temperaturilor negative.
18
a b c
Figura 12. Rețeaua hidrografică din bazinul râului Lăpușna:
a. rețeaua totală b. rețeaua cursurilor de apă permanente c. rețeaua cursurilor de apă intermitente
Râul Lăpușna își ia obârșia de pe versantul de Sud-Est al dealului Cheatra, la altitudinea de 352,8
m, dintr-un iaz mic cu o suprafață de 0,1 ha, la o distanță de 195 m de la drumul republican R25
și 1,6 km spre Est de s. Șendreni, raionul Nisporeni (Figura 13).
Râul debutează la altitudinea de 19,7 m în râul Prut, la 500 m distanță spre Nord de s. Tochile-
Răducani, raionul Leova.
Lungimea râului constituie 73,4 km, din care partea superioară a râului cu o lungime de 3,53 km
reprezintă un curs de apă intermitent.
19
Figura 13. Obârșia râului Lăpușna (imagine de pe ortofotoplan, geoportal.md, 2007)
Căderea râului constituie 333,1 m. Profilul longitudinal al albiei râului (Figura 14) are o formă
concavă, tipică pentru majoritatea râurilor de câmpie. Chiar și în profilul acestui râu mic de câmpie
putem distinge convențional partea superioară a albiei cu pante mari, medie – cu pante medii și
cursul inferior cu pante mici. Parametrii acestor sectoare sunt indicați în tabelul 5 și în Figura 14.
Tabelul 5
Căderea albiei râului Lăpușna pentru diferite sectoare
L. km H. m L. km H. m L. km H. m
0 353 5.5 149 20.5 81.0
5.5 149 26.0 81.0 73.68 19.7
ΔH, m 204 ΔH 68.0 ΔH 61.3
Δh, m/km 37.04 Δh, m/km 3.32 Δh, m/km 1.15
20
Tabelul 6
Panta albiei râului Lăpușna pentru diferite sectoare
L. km H. km L. km H. km L. km H. km
0 0.353 5.5 0.149 20.5 0.081
5.5 0.149 26 0.081 73.68 0.020
ΔH, km 0.204 ΔH, km 0.068 ΔH, km 0.061
I, % 0.370 I, % 0.033 I, % 0.011
I, ‰ 3.70 I, ‰ 0.33 I, ‰ 0.12
Figura 14. Panta albiei râului Lăpușna. Cifrele 1-3 indică sectoarele distincte:
1. cursul superior 2. cursul mediu 3. cursul inferior al râului
Albia râului este barată în 7 locuri indicate în Figura 14, unde s-au format iazuri. Gradul de
colmatare a acestor iazuri este foarte înalt. Date sigure despre starea lor nu există la moment.
Albia majoră (lunca) este bilaterală, cu lățimea de 100-350 m, în aval de s. Lăpușna se lărgește
până la 570 m. Suprafața este netedă, uscată, cu vegetație de pajiște, constituită din argile
nisipoase. Pe sectoarele iazurilor secate, parțial este acoperită cu stuf. Lângă localități este
valorificată.
Albia este cu puține ramificări și predominant regularizată, canalizată. Coeficientul de sinuozitate
constituie 1,24 pentru tot râul, deci, din punct de vedere hidromorfologic, aceasta este puternic
modificată ca și corp de apă.
Pe sectorul de la s. Lăpușna, practic de la mijlocul râului, albia a fost adâncită artificial, dar acum
este complet colmatată. Ambele maluri în aval de s. Lăpușna sunt îndiguite prin diguri de protecție.
21
Viteza curgerii apei în puține locuri ajunge la 0,2 m/s. Lățimea albiei variază de la zeci de
centimetri în cursul superior, până la 3-5 m în cursul inferior. Datorită colmatării abundente, în
multe locuri este acoperită cu stuf.
În total (date din anul 2007), în bazin sunt 142 de lacuri de acumulare, iazuri și heleșteie, cu o
suprafață totală de 423 ha (4,23 km2), cele mai mari fiind Mingir cu 176.3 ha, Lăpușna cu 0.39
ha, iar restul fiind și mai mici. Date exacte, sau aproximative despre volumul de apă reținut în
aceste acumulări de apă nu există.
Este necesar de menționat că eroziunea pluvială și eoliană reprezintă două riscuri majore ale
degradării productivității solului în bazinul râului Lăpușna. Măsurile de combatere reprezintă acele
măsuri agrotehnice precum terasarea, plantarea fâșiilor forestiere pe versanți, împădurirea
terenurilor degradate a cumpenelor de apă și combaterea alunecărilor de teren, (Iurceni).
22
5. RESURSELE DE APĂ
Apele de suprafață
Râurile sunt un produs al climei. Scurgerea de suprafață (stratul scurgerii râurilor) în secțiunea de
închidere a bazinului de recepție reprezintă unitatea de exprimare a resurselor de apă (Figura 15).
a b
Figura 15.a. Stratul scurgerii medii multianuale; b. Scurgerea climatică
Scurgerea medie multianuală reprezintă un rezultat al modelării, în baza datelor măsurătorilor de
la posturile hidrometrice din Republica Moldova (Figura 15 a). Neajunsul acestei modelări constă
în faptul că ea nu reprezintă resursele reale, ci doar cele înregistrate, măsurate, adică acele resurse
de apă care au fost deja modificate antropic.
Scurgerea climatică reprezintă un produs teoretic, calculat în baza unui model matematic [2, 3].
Acest model se bazează pe bilanțul de apă hidrologic, Y=X-Z, stratul scurgerii (Y) reprezintă
diferența dintre precipitațiile căzute (X) și evaporația de pe aceeași suprafață (Z). Modelul exclude
23
din ecuație factorii locali, inclusiv și factorul antropic. În schimb, el ne descrie cum ar fi repartizată
scurgerea dictată de principalul factor, clima.
Între scurgerea climatică și scurgerea observată există o corelare strânsă (Figura 16), care ne
permite evaluarea și chiar prognozarea resurselor de apă, pe viitor [2, 3, 5].
Fig. 16. Funcția corelării scurgerii medii anuale măsurate cu stratul scurgerii climatice
Stratul scurgerii medii multianuale al râului Lăpușna constituie 22284340 m3/an sau 22,2 mil
m3/an, sau 45,1 mm. Debitul mediu multianual al râului Lăpușna, în secțiunea de închidere
constituie 0,7 m3/s. Acest volum modest nu poate asigura funcționarea eficientă a celor 7 lacuri de
acumulare create pe râu.
Stratul scurgerii unui râu constituie acel volum de apă scurs prin albia râului într-un an, care,
repartizat uniform pe suprafața bazinului său, va forma un strat cu o grosime anumită, exprimat în
mm.
Repartizarea scurgerii medii lunare, pe parcursul anului, în bazinul râului Lăpușna respectă
condițiile climatice (și bilanțul hidrologic) din aria studiată (tabelul 7, Figura 17). Odată cu
creșterea cantității de precipitații și scăderea evaporației, scurgerea este în creștere.
24
Tabelul 7
Repartizarea scurgerii râului Lăpușna în cadrul anului
Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
W, % 6.3 14.5 31.6 14.2 11.3 3 1.6 1.9 3.2 1.8 5.1 5.5
W, mil
m3 1.40 3.23 7.04 3.16 2.52 0.67 0.36 0.42 0.71 0.40 1.14 1.23
Q, m3/s 0.045 0.102 0.223 0.100 0.080 0.021 0.011 0.013 0.023 0.013 0.036 0.039
Fig. 17. Repartizarea scurgerii râului Lăpușna în cadrul anului, W, mil m3
Lunile cu cea mai mare scurgere (din media anuală) sunt cele de primăvară: februarie-mai, când
alimentarea râului este dictată de topirea cuverturii de zăpadă și suprapunerea cu precipitațiile
căzute. În aceeași perioadă de timp evaporația este scăzută. În lunile de vară, datorită evaporației
maxime, condiționată de temperaturile înalte, scurgerea este mică. Spre toamnă scurgerea începe
a crește.
Activitatea agricolă din bazin diminuează scurgerea medie anuală cu 5 – 6%. Pe de altă parte,
ponderea intravilanului (localitățile) majorează scurgerea naturală cu 8-15%. Per ansamblu,
activitatea umană diminuează scurgerea medie anuală cu până la 20% [3].
Scurgerea maximă este dictată de ploile puternice. De regulă, acest fenomen se manifestă în
perioada caldă a anului, în lunile mai-septembrie. Maxima diurnă a precipitațiilor căzute în regiune
este de 93 mm, în Cărpineni; 92 mm, în Nisporeni și 115 mm în Leova. Debitul maxim pluvial
observat (după orizonturile apelor înalte) constituie 112 m3/s [6], „rezultat” al ploii puternice din
27-28 august 1994. Desigur, consecințele acestei ploi și inundații au fost drastice: lunca s-a inundat
complet, gospodăriile din luncă au fost afectate. Barajele unor iazuri au cedat, mărind dimensiunile
undei de viitură.
0,00
1,00
2,00
3,00
4,00
5,00
6,00
7,00
8,00
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
25
Scurgerea minimă se caracterizează prin secarea râului în cursul superior și mediu. În cursul
inferior, apa în albia râului băltește, iar în cursul inferior se menține din cauza remuului din râul
Prut.
Apele subterane.
În bazinul râului Lăpușna, conform datelor de la AGRM există 82 de sonde arteziene (Figura 18).
Sondele au fost forate în ani diferiți: 32 de sonde, până în anul 1970; 13 sonde, în anii 1971-1990;
25 de sonde, după anul 1991 și în cazul a 12 sonde nu există date despre anul forării acestora.
Figura 17. Debitul sondelor arteziene din bazinul râului Lăpușna, m3/zi
Reieșind din aceste date, debitul sumar constituie 317 m3/zi sau 0,007 m3/s sau 7 l/s. Așadar,
resursele de ape subterane de adâncime sunt foarte modeste, în timp ce despre resursele de ape
freatice (fântâni și izvoare), nu există date.
Calitatea apelor sondelor arteziene poate fi descrisă prin analiza câtorva indicatori: mineralizarea,
pH-ul și duritatea totală (Figura 18). Date despre duritatea totală lipsesc în cazul a 33 de sonde din
26
82, date privind gradul de mineralizare lipsesc în cazul a 38 de sonde, iar pentru 55 de sonde lipsesc
datele privind pH-ul acestora. Deși informația statistică referitor la calitatea apei nu este
disponibilă pentru toate sondele existente, totuși, în baza acesteia putem face unele concluzii.
a. 49 de sonde b. 44 de sonde c. 27 de sonde
Figura 18. Duritatea, grade germane
(a) mineralizarea, mg/l, (b) ph-ul (c) apele din sondele arteziene din bazinul râului Lăpușna
Conform cerințelor pentru apă potabilă, duritatea trebuie să fie sub 5 grade germane. Trei sonde
din cele verificate nu corespund cerințelor.
Principala concluzie ține de mineralizare: apa din sursele subterane nu este bună pentru irigare din
cauza gradului înalt de mineralizare. Din 44 de sonde analizate, în 37 mineralizarea depășește 2000
mg/l.
Conform cerințelor pentru apă potabilă, pH-ul trebuie să fie între 6,5-9,5. În bazinul râului, doar 2
sonde din cele verificate (în satul Mingir) nu corespund cerințelor unde pH-ul este peste 9,5.
În concluzie, se poate menționa că apele de suprafață (și anume scurgerea contemporană) nu
permit utilizarea apei râurilor pe larg pentru diferite necesități; cantitatea anuală necesară pentru
menținerea regimului hidric al râului Lăpușna este de 22 milioane m3.
27
Repartiția în cadrul anului respectă condițiile climatice (în special cele fluviale).
Deoarece impactul antropic diminuează scurgerea în bazinul râului Lăpușna până la 20%, se
recomandă sistarea oricăror lucrări de construcție a noilor lacuri de acumulare precum și
reabilitarea celor vechi existente pe albia râului. De asemenea, activitatea ar trebui limitată doar la
colectarea apelor pluviale pe segmentele posibile. Riscul major este că odată cu schimbările
climatice, resursele de apa ale râului se vor reduce. O recomandare pentru conservarea apelor este
minimalizarea impactului antropic, adică, să nu se pompeze apa din râu, să nu se construiască
lacuri de acumulare, să nu fie modificată albia râului prin canalizarea acesteia.
La început, curățirea albiei râului nu va avea un efect de lungă durată, deoarece scurgerea de
aluviuni de pe versanți este foarte înaltă și albia va fi înămolită foarte repede. Hidrologii consideră
că renaturalizarea albiei și a luncii, prin lichidarea construcțiilor hidrotehnice existente, este cea
mai bună măsură care poate fi întreprinsă, momentan. Totodată, este necesară respectarea
legislatiei cu privire la zonele și fâșiile riverane, respectarea regulamentelor de exploatare a
lacurilor de acumulare.
Cu referire la apele subterane:
Rezervele de ape freatice (fântâni, izvoare) se reduc continuu din cauza influenței directe a
schimbărilor climatice. Cu toate acestea, rezervele de ape subterane de adâncime sunt suficiente
pentru asigurarea necesităților curente ale populației.
Un risc aparte îl constituie compoziția chimică a acestor ape (de ex. gradul de mineralizare).
Majoritatea apelor pot fi folosite numai după o tratare prealabilă corespunzătoare. De asemenea,
trebuie efectuată monitorizarea și ținută evidența resurselor de apă la nivel local.
28
6. UTILIZAREA TERENURILOR
Bazinul râului Lăpușna nu prezintă o excepție în utilizarea terenurilor, per ansamblu, în Republica
Moldova. Gradul de valorificare în agricultură este foarte înalt. Terenurile arabile cu 17049 ha,
sau 35% din total, reprezintă „peisajul” principal al bazinului râului Lăpușna (Figura 19, 20, tabelul
8). Pe locul doi sunt situate viile cu 12727 ha, sau 26%. Doar viile și terenurile arabile ocupă peste
50% din teritoriul bazinului.
Figura 19. Utilizarea terenurilor în bazinul râului Lăpușna, %
Terenurile sub apă, livezile și spațiul intravilan (localitățile) ocupă, împreună, doar 10% din
teritoriu, sau 5178 ha.
Tabelul 8
Utilizarea terenurilor în bazinul râului Lăpușna
Terenuri Aria, ha Aria, %
Ape 520 1
Livezi 535 1
Intravilan 4123 8
Pășuni 6642 13
Păduri 7820 16
Vii 12727 26
Terenuri arabile 17049 35
1%
1%
8%
13%
16%
26%
35%
Ape
Livezi
Intravilan
Pasuni
Paduri
Vii
Arabil
29
Figura 20. Repartiția spațială a utilizării terenurilor în bazinul râului Lăpușna
Terenurile arabile ocupă, preponderent, partea de Sud și Centrală a bazinului; viile ocupă partea
de Nord; pădurile ocupă cumpenele de apă în partea de Nord și de Vest a bazinului.
Utilizarea agriculturii în exces duce la degradarea terenurilor. În ultimii ani, practicile agricole,
care au devenit tot mai intense, au dus la degradarea terenurilor. Ne referim aici la prelucrarea cu
pesticide și alte substanțe chimice în exces. Recomandăm respectarea măsurilor agrotehnice,
respectarea asolamentului, cultivarea plantelor multianuale, sporirea ponderilor ariilor împădurite,
respectarea legislației în privința declarării numărului de ovine, caprine și bovine; determinarea
suprafețelor terenurilor de pășunat, în dependență de numărul de capete – art. 13. alin. 3. Legea
440/1995.
30
7. APROVIZIONAREA CU APĂ
În bazinul râului Lăpușna locuiesc 35026 persoane (2017). Din punct de vedere administrativ,
bazinul este inclus în trei raioane (Anexa 2): Nisporeni, la Nord, Hâncești, în partea Centrală a
bazinului și Leova, în extrema de Sud. Pe teritoriul bazinului râului sunt 14 Comune, în timp ce
restul localităților sunt sate din cadrul comunelor. Localitatea cu cel mai mare sat, după numărul
de băștinași este Cărpineni, care numără 7537 locuitori (Figura 21, a).
a b
Figura 21. a. Numărul de locuitori în bazinul râului Lăpușna
b. Volumele de apă captate din sursele de suprafață
(http://www.statistica.md, http://apelemoldovei.gov.md)
31
Sistemul de raportare despre captările de apă din diferite surse are multe lacune. De aceea, nu toate
localitățile, primăriile, etc., raportează despre utilizarea apei pentru diferite necesități.
Din informația disponibilă la ”Agenția Apele Moldovei”, doar agenții economici din 16 localități
raportează despre felul în care este folosită resursa de apă (date nesigure). Pentru restul 6 localități
nu există date. Conform rapoartelor agenților economici, toată apa captată provine din surse
subterane, și se folosește predominat pentru irigare. Deci, apa din sursele de suprafață (râuri și
iazuri) nu se folosește, cel puțin nu există date statistice despre aceasta, deși, în cadrul expediției
realizate de A.O. EcoContact, în luna iulie 2018 au fost identificate activități economice
(agricultura în seră, folosirea unei stații de pompare, captarea pentru alimentarea cu apă potabilă
etc.) pentru care se folosește apa din sursele de suprafață.
În total, din surse subterane se captează anual 406.4 mii m3 sau 53.9 m3/an pe cap de locuitor. Cifra
este foarte modestă, dar aici trebuie să menționăm că sunt analizate doar datele raportate.
Informația despre alimentarea cu apă ne prezintă un „tablou mai optimist”, dar, la fel, cu multe
lacune (Figura 22).
a b c
Figura 22. Aprovizionarea cu apă în bazinul râului Lăpușna:
a. Lungimea apeductelor și a rețelelor de distribuție a apei funcționale, km;
b. Numărul populației conectate la sistemul de alimentare cu apă, persoane;
c. Numărul de locuințe conectate la sistemul de alimentare cu apă, unități
32
10 din 22 de localități, nu raportează, sau nu au alimentare centralizată cu apă. În rest, accesul la
alimentarea centralizată cu apă este satisfăcător. Menționăm că pentru alimentarea cu apă potabilă
se folosesc doar sursele de apă subterană.
Doar două din localitățile conectate la rețelele de alimentare cu apă raportează despre sistemele de
canalizare. Satul-comună Mingir are 5,5 km de rețele de canalizare la care sunt conectate 260 de
persoane din 118 locuințe. Satul Cristești are 2,3 km de rețele de canalizare la care sunt conectate
90 de persoane din 22 de locuințe. Ambele localități dispun de stații de epurare funcționale.
Din datele respective rezultă că în bazinul râului Lăpușna, practic, lipsesc sisteme de canalizare și
stații de epurare a apelor menajere.
Cu toate acestea, nu există un mecanism legal de raportare bine structurat privind utilizarea apei
din diferite surse. De asemenea, nu există un mecanism funcțional de eliberare a limitelor de
folosință specială a apei.
Recomandări: Contorizarea prizelor de apă și raportarea corespunzătoare despre folosirea
resursei de apă, monitorizarea eliberării autorizațiilor de folosință specială a apei, ținând cont de
schimbările climatice, monitorizarea bilanțului apei (apa disponibilă și apa care poate fi folosită).
33
8. CALITATEA APEI
Hidrochimia apei râului Lăpușna
Monitorizarea calității apei râului Lăpușna pe teritoriul Republicii Moldova se efectuează în 2
localități: în s. Lăpușna și în s. Sărata Răzeși [7].
Pe parcursul anului 2015 temperatura apei râului Lăpușna a variat, în perioada monitorizată, între
0,7-24,2ºC, transparența apei s-a încadrat între 3,0-17,0 cm, ambele valori-limită fiind măsurate la
secțiunea s. Lăpușna. Turbiditatea maximă a apei râului Lăpușna a fost măsurată în luna decembrie
la secțiunea s. Lăpușna (89,1 FTU). Valorile pentru pH-ul apei au oscilat în limitele 7,69-8,41 și
au atribuit apei râului Lăpușna clasa I de calitate (foarte bună).
Starea regimului de oxigen pentru acest bazin hidrografic a fost evaluată în baza datelor pentru
următorii parametri: oxigenul dizolvat și saturația acestuia, consumul biochimic de oxigen la 5 zile
și consumul chimic de oxigen cu bicromat. Concentrația oxigenului dizolvat s-a încadrat în limitele
clasei a IV-a (poluată) între 2,86-12,20 mgO2/l, valoarea minimă a fost depistată în luna august,
la secțiunea din s. Sărata Răzeși (anexa 2). Saturația oxigenului dizolvat a oscilat între 32-119%,
clasificând calitatea apei râului Lăpușna, ca poluată, la ambele stații de monitorizare. Consumul
biochimic de oxigen (CBO5) a obținut valori între 2,03-5,05 mgO2/l, maxima fiind determinată în
luna mai, la stația din s. Lăpușna. Conform acestui indicator, calitatea apei râului Lăpușna la cele
două secțiuni monitorizate trimestrial s-a atribuit clasei a II-a (bună).
În perioada de monitorizare 2013-2015 s-a observat o tendință de micșorare a concentrației
consumului biochimic de oxigen, ceea ce înseamnă că nivelul calității apei se îmbunătățește
(Figura 23). Consumul chimic de oxigen (CCOCr) s-a încadrat în limitele clasei a V-a de calitate
(foarte poluată), la secțiunea s. Sărata Răze, înregistrând indicele maxim de 120,0 mgO/l, în luna
noiembrie.
Conductivitatea medie a râului Lăpușna a constituit 2928 μS/cm la secțiunea din s. Lăpușna și
2773 μS/cm la stația din s. Sărata Răzeși. Mineralizarea a variat în limitele clasei a V-a, valoarea
maximă (2832 mg/l) fiind detectată în luna noiembrie, la stația din s. Sărata Răzeși. Concentrațiile
ionilor principali au variat în limitele: 80,2-192 mg/l pentru ionii de calciu; 77,8-195 mg/l pentru
ionii de magneziu; 128-319 mg/l pentru cloruri; 267-577 mg/l pentru ionii de sodiu și potasiu; 630-
1359 mg/l pentru sulfați.
34
Figura 23. Concentrațiile minime, maxime și medii ale oxigenului dizolvat și CBO5 în râul
Lăpușna, pe parcursul anilor de referință 2013-2015
Substanțele nutritive în râul Lăpușna, pe parcursul anului 2015, au căpătat valori de până la 1,15
mgN/l pentru azot de amoniu (s. Sărata Răzeși, 18.08.2015); pentru azot mineral au reprezentat
0,36-2,83 mgN/l; pentru azot de nitrit au atins 0,022 mgN/l, iar pentru azot de nitrat – 2,58 mgN/l,
maxima fiind depistată în luna mai, la stația din s. Sărata Răzeși. Fosforul mineral s-a încadrat în
limitele 0,056-0,423 mgP/l, maxima fiind detectată în luna august, la stația s. Sărata Răzeși.
Concentrația maximă a fosforului total a constituit 0,630 mgP/l, în luna decembrie, la secțiunea s.
Lăpușna.
Concentrația maximă pentru fenoli a fost de 0,004 mg/l, iar valorile depistate pentru produse
petroliere au variat în limitele 0,03-0,44 mg/l, valoarea maximă fiind determinată la secțiunea s.
Sărata Răzeși, în luna august. Calitatea apei râului Lăpușna, conform produselor petroliere, s-a
atribuit clasei a III-a (poluată moderat). Detergenții aniono-activi în apa râului Lăpușna au oscilat,
pe parcursul anului, între 0,01-0,04 mg/l, valoarea maximă a fost determinată la secțiunea s. Sărata
Răzeși, în luna august.
Din substanțele prioritare, în probele de apă din râul Lăpușna, au fost analizate metalele grele,
pesticidele organoclorurate și hidrocarburile poliaromatice. Valoarea maximă pentru fier total a
fost detectată la secțiunea s. Sărata Răzeși, în luna decembrie. Urme de zinc, mercur, plumb și
cadmiu, sub forme dizolvate, nu au fost detectate în mostrele prelevate, pe parcursul anului 2015.
Maxima pentru cupru dizolvat (3,20 μg/l) a fost măsurată la data de 18.12.2015, la secțiunea s.
Sărata Răzeși. Concentrația de nichel dizolvat a variat la secțiunea s. Lăpușna, în limitele 1,61-
3,42 μg/l, cu percentila 3,34 μg/l (clasa I). Pesticide organoclorurate nu au fost detectate în mostre.
35
În unele cazuri au fost depistate concentrații mici de HPA (antracen, cryzene, naftalină, fenantren,
piren), însă acestea nu depășesc limita primei clase de calitate, conform Regulamentului cu privire
la cerințele de calitate a mediului pentru apele de suprafață, HG 890 din 22.11.2013. Totodată,
aceste concentrații ale hidrocarburilor aromatice nu depășesc CMA, conform Directivei
2013/39/UE.
Pe parcursul anului, odată cu monitorizarea sistematică a calității apei râului Lăpușna, au fost
depistate 69 de depășiri ale CMA, dintre care 1 caz de poluare înaltă, conform concentrației de
oxigen dizolvat.
Calitatea apei râului Lăpușna a fost poluată (clasa a IV-a) la secțiunea s. Lăpușna și foarte poluată
(clasa a V-a) la stația s. Sărata Răzeși. Totuși, conform datelor multianuale, calitatea apei râului,
la ambele secțiuni, rămâne a fi foarte poluată (Figura 24).
Figura 24. Calitatea apei râului Lăpușna, conform parametrilor hidrochimici investigați în
perioada 2013-2015
36
Hidrobiologia apei r. Lăpușna
Pentru râul Lăpușna, în anul 2015, a fost stabilit un program de monitorizare, prin supraveghere,
la secțiunile de monitoring din apropierea s. Lăpușna și s. Sărata Răzeși [8]. Pentru evaluarea
calității apei râului s-a prelevat câte o probă pentru bacterioplancton și zooplancton și câte 2 probe
pentru fitoplancton, clorofila ,,a”, fitobentos și macrozoobentos din secțiunea s. Lăpușna și câte 2
probe pentru fitoplancton, clorofila ,,a”, fitobentos și o probă pentru macrozoobentos în secțiunea
s. Sărata Răzeși.
Bacterioplancton. Bacterioplanctonul, în râul Lăpușna, a fost supravegheat prin analiza mostrelor
de apă prelevate vara (Figura 25). Numărul total al microflorei a variat în limitele 3,33 – 4,31 mln
cel./ml, cantitatea bacteriilor saprofite a oscilat în limitele 52,52 – 68,67 mii cel./ml, valoarea
maximă a acestor indici şi raportul minimal dintre ele (a : b=62,76) au fost fixate în apropiere de
s. Sărata Răzeși. În ambele secțiuni, cantitatea totală a bacteriilor reflectă clasa a III-a de calitate
(poluată moderat), numărul saprofitelor corespunde clasei a V-a de calitate (foarte poluată). În
comparație cu anul 2014, în râu s-a majorat conținutul microorganismelor și substanțelor organice,
calitatea apei s-a înrăutățit.
Figura 25. Cantitatea bacteriilor în r. Lăpușna pentru anul 2015
Fitoplancton. Componența biocenozelor a fost constituită de alge din diferite grupuri taxonomice,
cu predominarea speciilor ce se încadrează într-un spectru larg al categoriilor saprobice, cu
prezența mai abundentă a formelor beta-, betaalfa și alfa-mezosaprobe. Acestea sunt algele
diatomee betamezosaprobe Navicula gregaria, Bacillaria paradoxa, şi specia
betaalfamezosaprobă Cyclotella meneghiniana. Pe lângă algele bacilariofite au fost des întâlnite
speciile clorofite Ankistrodesmus angustus – fără valenţă saprobică. De asemenea, a fost depistat
un șir de alge euglenofite care pot fi marcate ca specii în masă, așa ca: betamezosaprobul Phacus
caudatus şi polialfa-mezosaprobul E.proxima. În componența biocenozelor au fost identificați de
la 14 taxoni, vara, în secțiunea din s. Sărata – Răzeși, până la 18 taxoni, în ambele probe prelevate
37
din secțiunea s. Lăpușna. Valoarea maximă a numărului total de 1,15 mii cel./ml a fost înregistrată
primăvara, în secțiunea din s. Lăpușna, cu masa biologică maximă totală de 1,364 mg/l – clasa a
II-a de calitate. Indicele saprobic a alcătuit valori înalte și a oscilat de la 2,35 până la 2,96, atingând
valoarea maximă, vara, când a fost scăzut nivelul apei şi a fost determinat de prezența și
predominarea speciilor tolerante la poluare înaltă, în secțiunea postului hidrometric a s. Lăpușna
(Figura 26). Aceste valori s-au situat în limitele clasei a III – a de calitate, calitatea apei în ambele
secțiuni fiind determinată ca poluată moderat.
Figura 26. Dinamica valorilor indicelui saprobic în probele fitoplanctonice în perioada
vegetativă a anului 2014-2015
Concentraţia clorofilei “a”. Concentrația clorofilei “a” a variat în limitele 5,9 - 22,5 μg/l, atingând
valoarea maximă la începutul perioadei de vegetație, în amonte de s. Lăpușna. Activitatea minimă
a fotosintezei organismelor fitoplanctonice corespunde nivelului mezotrof al gradului de
eutrofizare, iar activitatea maximă a fotosintezei a indicat un nivel eutrof al gradului trofic. În
medie, pe an, concentrația maximă a clorofilei “a” (14,2 mg/l) s-a înregistrat în secțiunea
superioară, fapt ce indică o poluare maximală a acestui sector al râului. Calitatea apei râului
Lăpușna în secțiunea din amonte de s. Sărata-Răzeși a fost atribuită clasei a I-a (foarte bună), în
secțiunea din amonte de s. Lăpușna - clasei a II-a (bună). Stadiul trofic al râului, în medie, pe an,
în secțiunea superioară, corespunde nivelului eutrof, în secțiunea inferioară - nivelului mezotrof.
În comparație cu anul 2014, în râu s-a majorat conținutul de clorofilă “a”, calitatea apei s-a
înrăutățit (Figura 27).
38
Figura 27. Dinamica conținutului de clorofilă ”a” a algelor din fitoplanctonul râului
Lăpușna pentru anul 2015
Zooplancton. Comunitatea zooplanctonică a fost reprezentată de indivizii următoarelor grupe
taxonomice: Copepoda (Eucyclops serrulatus, Nauplii), Harpacticoida (Onychocampus
mohammed), Rotifera (Brachionus quadridenta, Notholca acuminata, Cephalodella gibba) și
Cladocera (Simocephalus serrulatus), cu predominarea reprezentanților grupului Rotifera.
Numărul de indivizi întâlniți în probă a constituit 6000 ex/m3, iar masa biologică a lor a fost
echivalentă cu 55,60 mg/m3. Calitatea apei în secțiunea s. Lăpușna, conform zooplanctonului
având indicele saprobic 1,61, se atribuie clasei I de calitate, adică foarte bună.
Fitobentos. Diversitatea speciilor, în probă, a variat de la 6 până la 19 taxoni, ce aparțin celor 4
grupuri taxonomice: Cyanophyta, Euglenophyta, Bacillariophyta, Chlorophyta. Flora bentonică în
probele analizate se caracterizează prin prezența dominantă a speciilor diatomee. Acestea sunt
speciile oligo-betamezosaprobe: Navicula radiosa; betamezosaprobe - Cocconeis pediculus,
Synedra ulna, Surirella ovata, Gomphonema parvulum; beta-alfamezosaprobe: Caloneis
amphisbaena, Navicula hungarica var.capitata şi speciile alfamezosaprobe: Nitzschia acicularis,
N.palea, N.apiculata, Navicula cryptocephala, N.pygmaea. Comunitatea algelor cianofite s-a
atestat prin prezența în masă a speciilor – Oscillatoria limosa – beta-alfamezosaprobă şi
Oscillatoria tenuis –alfamezosaprobă, precum și Spirulina major fără valentă saprobică. Pe lângă
algele diatomee și cianofite au fost des întâlnite și specii clorofite cu un spectru larg al saprobităţii:
oligo-betamezosaproba – Spirogyra porticalis, betamezosaproba – Oedogonium capillare şi beta-
alfamezosaproba – Spirogyra varians. Din algele euglenofite au predominat următoarele specii:
betamezosaprobii – Phacus orbicularis, P.caudatus şi Euglena texta – care este foarte tipică pentru
râurile mici și habitează în apele stagnante dulci sau ușor salmastre, precum și beta-
alfamezosaproba – Euglena acus. Specia poli-alfamezosaprobă – Euglena proxima a fost întâlnită
în proba de primăvară (s. Lăpușna) și în proba de vară (s. Sărata Răzeși), ceea ce a influențat
39
puternic asupra valorii înalte a indicelui saprobic. Conform datelor analizate, valorile indicelui
saprobic au oscilat între 2,00 și 2,37, atingând indicele maxim în secțiunea din preajma s. Sărata
Răzeși, în luna iulie. Valorile medii anuale în secțiunile analizate au constituit 2,18 în secțiunea s.
Lăpușna și 2,19 în secțiunea din s. Sărata Răzeși, în ambele secțiuni calitatea apei corespunde
clasei a II-a, adică bună (Figura 28).
Figura 28. Variația indicelui saprobic al fitobentosului râului Lăpușna, în dependență de
secțiune și perioada de prelevare pentru anul 2015
Macrozoobentos. S-a evidențiat o diversitate de specii între 8 și 12 taxoni în mostre. Pe parcursul
anului 2015 au fost identificate 25 de specii de nevertebrate bentonice distincte, aparţinînd
grupurilor de bază: Oligochaeta, Insecta (Chironomidae sp., Gomphus flavipes, Tabanus sp.,
Heptagenia sulphurea, Apheloceirus aestivalis, Plea minutissima, Culicoides sp., Chaoborus sp.,
Culex sp., Dytiscus marginalis, Notonecta glauca, Simulium sp., Micronecta griseola,
Hydropsyche instabilis, Podura aquatica), Crustacea (Asellus aquaticus, Gammarus
kischineffensis, Corophium nobile), Mollusca (Radix ovata, Radix peregra, Lymnaea stagnalis) și
Hirudineea (Erpobdella octoculata, Hirudo medicinalis). Numărul total de organisme a atins
valoarea maximă de 1708 ind/m2 în mostra prelevată primăvara, în amonte de s. Sărata-Răzeși,
iar biomasa totală maximă a constituit 15,848 g/m2 în mostra prelevată vara, în amonte din s.
Lăpușna. Din punct de vedere al abundenții numerice procentuale au predominat larvele de
Chironomidae (72,46%), fiind urmate de – Podura aquatica (25,22%). Prezența, din abundență, a
chironomidelor, în comunitatea macrozoobentosului, în râul Lăpușna a indicat existența unei
cantități mai mari de substanță organică. Valoarea indicelui saprobic a constituit 1,89 din secțiunea
în amonte de s. Lăpușna și, respectiv, 2,00 în amonte de s. Sărata-Răzeși. Aceste valori obținute
atribuie calitatea apei râului Lăpușna la clasa a II-a, adică bună (Figura 29).
40
Fig. 29. Dinamica valorilor indicelui saprobic în probele macrozoobentice ale râului Lăpuşna
în perioada vegetativă a anului 2015
Calitatea apei râului Lăpușna în perioada anului 2015 a fost condiționată de prezența dominantă a
algelor din diferite grupuri taxonomice, cu predominarea speciilor ce se încadrează într-un spectru
larg al categoriilor saprobice, cu prezența mai abundentă a formelor beta-, betaalfa și alfa-
mezosaprobe în fitoplancton, ce au indicat o calitate a apei poluată moderat. Dezvoltarea în masă
a speciilor de nevertebrate bentice distincte aparținând grupelor de bază: Oligochaeta, Insecta
(Chironomidae sp., Gomphus flavipes, Tabanus sp., Heptagenia sulphurea, Apheloceirus
aestivalis, Plea minutissima, Culicoides sp., Chaoborus sp., Culex sp., Dytiscus marginalis,
Notonecta glauca, Simulium sp., Micronecta griseola, Hydropsyche instabilis, Podura aquatica),
Crustacea (Asellus aquaticus, Gammarus kischineffensis, Corophium nobile), Mollusca (Radix
ovata, Radix peregra, Lymnaea stagnalis) și Hirudineea (Erpobdella octoculata, Hirudo
medicinalis), au indicat o calitate bună a apei, la fel ca și algele colectate din stratul bental. În
ambele secțiuni cantitatea totală a bacteriilor a reflectat o calitate a apei poluată moderat (clasa a
III-a), numărul saprofitelor a corespuns clasei a V-a de calitate (foarte poluată) (Figura 30).
Figura 30. Calitatea apei râului Lăpușna, conform grupurilor de elemente hidrobiologice
pentru anul de referință 2015
41
Analiza parametrilor calității apei din râului Lăpușna
Calitatea apei rezultă la caracteristicile chimice, fizice, biologice, radiologice, și alți parametri
specifici analizați. Problema calității apei este mereu actuală. Consumul apei necalitative
influențează negativ starea de sănătate a viețuitoarelor, cauzându-le diverse patologii. Acest studiu
cuprinde analiza parametrilor calității apei din râul Lăpușna, care a fost efectuată în anul 2018, de
către A.O. EcoContact, împreună cu Centrul de Sănătate Publică Hîncești. Probele de ape au fost
colectate de pe porțiunile de-a lungul albiei râului Lăpușna și anume din localitățile rurale
traversate de râu, până la revărsarea acestuia în Prut.
Apa din râu face parte din categoria apelor de suprafață, în componența căreia se pot găsi urme de
poluanți, în concentrație diferită. Așadar, aceasta nu poate fi considerată apă potabilă.
Cu referire la caracteristicile fizico-chimice generale, menționăm că au fost evaluate probe de apă
din 14 localități rurale. Analiza probelor de apă a fost efectuată în cadrul laboratorului acreditat al
Centrului de Sănătate Publică Hâncești, rezultatele fiind incluse în tabelele 9 și 10.
Tabelul 9. Rezultatele analizei chimice a probelor de apă
Parametrii de calitate
a apei CMA* Cristești Bolțun Pașcani Lăpușna Bălceana Sofia Negrea
Oxigen Dizolvat
(ppm) 4
7.76 6 8.08 10.8 11.28 4.16 3.76
CBO-5 (ppm O2) 7 4.64 3.84 4.8 5.28 4.96 8.6 15.2
CCO (ppm O2) 20 20 16 24 20 32 44 80
Amoniac (ppm) 3.1 1.47 2.26 1.6 1.43 1.12 3.04 2.86
Azotiți (ppm) 0.3 0.003 0.073 0.036 0.003 0.52 0.23 0.6
Azotați (ppm) 11.3 0.1 0.1 0.1 0.1 6.23 1.06 3.62
Conform tabelului 9, se observă valori mai mici ale concentrațiilor maxim admisibile* (CMA)
pentru compușii cu conținut de azot. Așadar, putem afirma că nu există surse directe de poluare cu
nitrați și nitriți proveniți din activitatea agricolă, chiar dacă în unele localități, valorile consumului
chimic de oxigen depășesc normele de 5 ori. Teoretic, consumul chimic de oxigen (CCO)
reprezintă totalitatea substanțelor din apă care se pot oxida sub acțiunea unui agent oxidant.
Determinarea CCO sau oxidabilitatea apei este un indicator pentru determinarea cantității de
substanțe oxidabile. Substanțele organice din apă nu au efect nociv asupra organismului uman și
nici nu limitează folosirea apei. Importanța sanitară a acestora constă în faptul că ele indică
probabilitatea de poluare a apei cu alte elemente, mai ales cu microorganisme, care reprezintă un
risc epidemiologic pentru populație.
42
Tabelul 10 reflectă rezultatele analizelor probelor de apă din 5 localități.
Din punct de vedere al rezultatelor obținute în laborator, parametrii listați în tabel indică valori
bune a stării ecologice a apei din râu. Se observă un nivel mai înalt de poluare cu compuși cu
conținut de azot la mijlocul satului Cărpineni* (Cărpineni II). La intrarea în sat, apa din râu indică
valori mici de poluanți cu conținut de azot, dar și cu un conținut de oxigen dizolvat mai mare decât
norma admisă. Acest lucru nu ar prezenta pericol pentru starea ecologică a râului, dacă nu ar exista
microorganisme dăunătoare viețuitoarelor ce se alimentează din apele acestuia. Dacă elucidăm
valorile concentrațiilor compușilor cu conținut de azot, putem să-i catalogăm deja ca și poluanți
care depășesc limita concentrației maxim admise în apă, cu 3 mg/dm3, aceștia generând și o
creștere nesemnificativă a oxigenului dizolvat în apă.
Tabelul 10. Rezultatele analizei chimice a probelor de apă
Parametrii de
calitate a apei CMA Cărpineni I Cărpineni II Cărpineni III Minjir Voinescu
Sărata -
Răzeși
Tochile –
Răducani
Oxigen
Dizolvat (ppm) 4
10.23 9.76 15.36 5.36 4.24 8.4 6.64
CBO-5
(ppm O2) 7
7.6 3.76 4.08 7.2 11.2 4.64 6.4
CCO
(ppm O2) 20
40 24 24 40 64 28 40
Amoniac
(ppm) 3.1
1.22 3.38 1.16 2.72 1.78 1.17 2.64
Azotiți (ppm) 0.3 0.37 1.39 0.88 0.22 0.041 0.1 0.11
Azotați (ppm) 11.3 1.59 17.59 13.11 0.51 1.85 0.7 1.72
În concluzie, menționăm că indicii concentrațiilor de poluanți cu conținut de azot cresc în
împrejurimile centrelor satelor și la ieșirea din sat, factorii direct legați de poluare fiind activitățile
agricole antropogene, gunoiștile neautorizate prezente în teritoriu, resturile animaliere netratate
corect, etc.
Concentrațiile depășite de oxigen chimic și biologic indică, pe alocuri, prezența
microorganismelor, a florei acvatice, dar și a substanțelor organice în apă. Determinarea
conținutului de resturi petroliere în probele de apă prelevate din râu, ar clarifica situația reală a
poluanților organici din apă. Din păcate, laboratorul în care au fost efectuate analizale, nu dispune
de condițiile adecvate de cercetare.
- mult mai mică decât concentrația admisibilă
- sub limita concentrației
- la limita concentrației
- depășit de limita concentrației
- exagerat de concentrat
43
Importanța substanțelor minerale în sol depinde
de interrelațiile care au loc între sol şi factorii de
mediu. O mare parte din substanțele minerale din
sol „trec” în apă şi în plantele vegetale, care, la
rândul lor, servesc drept alimente pentru animale.
Apa şi alimentele vegetale şi animale asigură
organismului substanțele minerale necesare.
Solurile sărace în elemente minerale influențează
negativ asupra organismului şi, prin urmare, pot
apărea dereglări fiziologice, iar în unele cazuri,
maladii specifice, numite și "endemii geochimice''
(guşa endemică, caria dentară, ş.a.).
Pentru realizarea scopului, a fost efectuată
investigarea agrochimică a 6 probe combinate de
sol, care au fost prelevate din 5 localități de pe
malul râului Lăpușna.
Azotul este unul din principalele elemente
necesare pentru nutriția plantelor. Insuficiența
nutriției cu azot încetinește creșterea şi
dezvoltarea florei. Principalele forme de azot din
sol sunt compușii organici cu azot, ionul NH4
+ şi NO3-. Azotul anorganic din sol este doar o
fracțiune mică din cantitatea totală din concentrația de azot. Cea mai mare parte din cantitatea de
azot de la suprafața solului se găsește sub formă de compuși organici. Aceste forme de rezervă a
azotului, în sol, pot fi supuse diferitelor procese de transformare (mineralizarea, imobilizarea şi
nitrificarea, ca rezultat al formării ionilor de NH4 + şi NO3-), ulterior devenind „disponibile”
pentru plante.
Desfășurarea intensă a lucrărilor agricole a fost legată de utilizarea îngrășămintelor, în special a
celor cu azot. Cel mai intens efect poluant îl determină utilizarea în exces a azotaților. De
asemenea, nitrații pot proveni din mineralizarea humusului şi din depunerile atmosferice. Prezenţa
azotaţilor în exces poate fi toxică pentru plante, poate polua apele de suprafaţă şi pe cele subterane.
Prin urmare, concentraţia acestora trebuie monitorizată. Concentraţia maximă admisibilă pentru
nitraţi în sol este de 130 mg/kg (CMA în sol, Monitorul oficial al Republicii Moldova Nr.112-114
din 5 septembrie, anul 2000).
Figura 31. Rețeaua de supraveghere
a studiilor pedologice
44
Tabelul 11. Rezultatele chimice ale analizei solului
Parametrii de
calitate a solului Bolțun Pașcani Cărpineni I Cărpineni II Voinescu Sărata-Răzeși
Umiditate (%) 20.35 22.2 18.2 19.35 18.8 16.95
Amoniac (mg/kg) 65.87 56.61 68.91 99.24 52.73 99.74
Nitriți (mg/kg) 1.155 0.57 0.831 0.481 0.54 0.8
Nitrați (mg/kg) 12.05 5.93 9.32 0.44 6.5 60.5
Cloruri (mg/kg) 137.5 125 187.5 275 725 175
Sulfați (mg/kg) 2449.25 792 1831 2019.25 1942 1668.5
În concluzie, menționăm că, din probele de sol analizate, conținutul nitraților a variat de la 0,44
mg/kg până la 60,5 mg/kg, fără a depăși CMA, prevăzute de lege. Clorurile, fosfații, nitrații şi
sulfaţii formeză combinații complexe cu metalele grele (Zn, Cu, Mn, Ni, Pb) nesolubile în apă, dar
necesare pentru mineralizarea generală a solului.
Creșterea concentrațiilor de ioni în sol se datorează activităților umane antropice.
Totuși, acumularea metalelor grele în produsele vegetale depinde de specificul biologic al
culturilor agricole şi de conținutul acestor elemente în sol.
O atenție deosebită se acordă determinării conținutului metalelor grele periculoase în sol, în
produsele agricole, mai cu seamă pe terenurile unde pasc vitele.
45
CONCLUZII
1. La elaborarea acestui raport, datele din literatură au fost folosite în proporții minime. Conținutul
raportului îl constituie prelucrarea informației brute, prin aplicarea tehnologiilor geo-
informationale.
2. Relieful bazinului Lăpușna (494 km2) reprezintă un relief tipic pentru Podișul Codrilor, cu o
dezmembrare verticală înaltă, fapt ce favorizează rapiditatea concentrării scurgerii apelor mari.
3. Condițiile climatice, datorită poziției fizico-geografice a bazinului, coincid cu temperaturile și
precipitațiile medii pe teritoriul Republicii Moldova. În bazin nu există stații de monitorizare
hidrologică și toate valorile meteo-climatice, care descriu bazinul dat, pot fi obținute prin
interpolare sau modelare, adică au fost calculate și nu măsurate.
4. Solurile sunt predominant rezistente la eroziune și slab permeabile.
5. Rețeaua hidrografică reflectă condițiile climatice, depinde de relief și este foarte puternic
modificată antropic. Toate cursurile de apă concentrează un volum al scurgerii de 22,2 mil.
m3/an. Impactul antropic asupra scurgerii râului depășește 20%.
6. Bazinul râului Lăpușna este intens valorificat din punct de vedere agricol. Terenurile arabile
ocupă 35% din totalul bazinului; acestea reprezintă peisajul principal al bazinului râului
Lăpușna. Viile și terenurile arabile ocupă peste 50% din teritoriul bazinului.
7. Rezervele de ape subterane sunt modeste, dar suficiente ca și cantitate. Totodată, acestea denotă
un grad înalt de mineralizare.
8. Informația despre captarea apei, aprovizionarea cu apă și canalizarea, nu sunt complexe. Lipsesc
raportările (ca formă și calitate a datelor prezentate) din partea consumatorilor resurselor de
apă.
8. Calitatea apei râului, după criteriile hidrochimice, este foarte poluată, iar după indicii
hidrobiologici rezultă a fi bună.
46
Bibliografie
1. Bejenaru Gh., Cazac V., Mihăilescu C., Gâlcă G. Resursele acvatice ale Republicii
Moldova. Chișinău, Știința, 2007, 248 p.
2. Лобода Наталья Степановна, Годовой сток рек Украины в условиях
антропогенного влияния, Диссертация на соискание ученой степени доктора
географических наук, Одесский Государственный Экологический Университет,
на правах рукописи – Одесса, 2003 г., с. 37.
3. Gherman Bejenaru, Evaluarea potențialului hidrologic a Republicii Moldova în
condițiile modificărilor de mediu. Teza de doctor în științe geonomice, Chișinău 2017.
194 p.
4. Fondul național de date geospațiale. Harta texturii solurilor în Republica Moldova,
creată de Institutul de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solului a Academiei de
Ştiinţe. geoportal.md, Stratul – soluri.
5. Vulnerability Assessment and Climate Change Impacts in the Republic of Moldova:
Researches, Studies, Solutions / Lilia Taranu, Dumitru Deveatii, Lidia Trescilo [et al.];
ed.: Vasile Scorpan, Marius Ţaranu; Climate Change Office, Min. of Agriculture,
Regional Development and Environment of the Rep. of Moldova, United Nations
Environment Programme. – Chişinău: S. n., 2018 (Tipogr. “Bons Offices”). – 352 p.:
fig. color, tab. color.
6. Мельничук О., Паводки и наводнения на реках Молдовы. Кишинэу, 2012, Primex-
Com SRL, 233 c.
7. Anuar privind starea calității apelor de suprafață, conform parametrilor hidrochimici
pe teritoriul Republicii Moldova în anul 2015.
http://old.meteo.md/monitor/anuare/2015/anuarapei_2015.pdf
8. Anuar privind starea calității apelor de suprafață, conform elementelor hidrobiologice
pe teritoriul Republicii Moldova în anul 2015.
http://old.meteo.md/monitor/anuare/2015/anuarhidro_2015.pdf
47
A
Echipa de elaborare al Raportului
Gherman BEJENARU (A.O. OIKUMENA, autorul raportului)
Ana TODOS (A.O. EcoContact, cartografierea probelor de sol și apă)
Ion MARIN (A.O. EcoContact, interpretarea probelor de sol și apă)
Tatiana COCIAȘ (A.O. EcoContact, tehno-redactare)
A.O. EcoContact
Chișinău, str. V. Pîrcălab 27/1
Tel: 022 99 61 62
Web: www.ecocontact.md
Email: [email protected]
Facebook: @EcoContact
Acest raport a fost elaborat în cadrul proiectului ”Promovarea managementului
integrat al apelor în bazinul râului Lăpușna”, implementat de A.O. EcoContact și
finanțat de către Agenția Elevețiană de Dezvoltare și Cooperare, Agenția de
Dezvoltare Austriacă prin intermediul acordului de implementare a proiectului
”Consolidarea cadrului instituțional în sectorul alimentării cu apă și Sanitație din
Republica Moldova (faza 1) – SDS ADA”