long the whole human history,

we have depended on biodiversity, which has nourished our

soul and has assured our survival.

At present, roles have reversed and the fate of biodiversity

depends on the way in which we plan the future.

We are aware of the existence of a rich biodiversity

in the forests administered by the Forest Directorate Arad

and we intend to create new protected areas on these lands, as

well as to start actions in order

to strengthen some ecologically alphabetized societies,

in equillibruim with the natural world.

A

n decursul întregii istorii a omenirii,

am depins de biodiversitate, care ne-a hrănit sufletul

şi ne-a asigurat subzistenţa.

În prezent rolurile s-au inversat şi soarta biodiversităţii

depinde de modul în care modelăm viitorul.

Suntem conştienţi că o bogată biodiversitate se găseşte

şi în pădurile administrate de Direcţia Silvică Arad

şi dorim crearea unor noi zone protejate în aceste terenuri

şi apoi intreprinderea unor acţiuni pentru edificarea

unor societăţi alfabetizate ecologic,

aflate în echilibru cu lumea naturală.

Î

O zonă cu o bogată diversitate se găseşte înLunca Mureşului Inferior. Aceasta este unecosistem tipic de zonă umedă cu ape curgătoareşi stătătoare, cu păduri aluviale, galerii de sălcii şiplopi, precum şi zăvoaie şi şleauri de câmpie, im-portant loc de cuibărire şi pasaj pentru peste 200de specii de pasări, multe dintre ele fiind sub unregim strict de protecţie pe plan internaţional. Înprezent lunca Mureşului Inferior are un regimineficient de conservare, pe suprafeţe mici, înprocent de sub 10% din suprafaţa totală, neavândun plan unitar de management. Direcţia Silvică Arad a început demersurile necesare pentrudeclararea unei suprafeţe de cca. 17.000 ha din această zonă ca arie protejată din categoria „parcnatural”- categoria V UICN. Viitorul parc natural va conţine 4 rezervaţii naturale (categoria IVUICN-Uniunea Internaţională de Conservarea Naturii): „Pădurea Cenad”-279.2ha, „Insula MareCenad”-3.0ha, „Insulele Igriş”-3.0ha şi „Prundul Mare”-558ha, din care primele trei sunt recunoscute

la nivel naţional ca arii protejate.Parcul Natural Lunca Mureşului va fi

constituit în aval de municipiul Arad, până lagraniţa cu Ungaria, de-a lungul Râului Mureş.El va cuprinde incinta îndiguită a râului Mureş,respectiv zona inundabilă dintre digurile situ-ate de o parte şi de alta a râului şi între teraseleînalte ale aceluiaşi râu. Este o zonă cu inundaţiiperiodice, în care plantele şi animalele dinîmprejurimi sunt adaptate la acest regim. Zonaa fost puternic transformată de lucrărilehidrotehnice pe Râul Mureş, mai ales în cursulsecolului al XIX-lea, prin construcţia de digurişi tăierea meandrelor şi în secolul al XX-lea

prin numeroase desecări. Aceste lucrări au avut în principal trei motivaţii: apărarea împotrivainundaţiilor, înlăturarea excesului de umiditate din zonele mlăştinoase şi menţinerea navigaţiei.Datorită faptului că zona a fost afectată semnificativ de îndelemnicirea şi exploatarea curentăumană şi nu mai reprezintă o mostră reprezentativă a regiunii naturale primare, încadrarea ca parcnaţional sau rezervaţie naturală nu este posibilă, atât conform legislaţiei româneşti în domeniu câtşi îndrumărilor UICN.

Chiar dacă a fost perturbat regimul natural al inundaţiilor prin construcţia digurilor şi canalelor, nu s-au blocat în totalitate interacţiunile dintre râu şi împrejurimile sale, interacţiuni care măresc diversitateaformelor de viaţă din acele zone şi productivitatea lor. Nu este lucru de mirare că această câmpie joasă aatras oamenii să întemeieze aşezări şi astfel au constituit leagănul civilizaţiilor de aici. În acest sens staumărturie aşezările umane din lunca Mureşului, în aval de Municipiul Arad, numeroasele situri arheologiceprintre care se găseşte şi cel mai important şi renumit sit din judeţul Arad, „Şanţul Mare”, o aşezarefortificată din epoca bronzului, suprapusă de una din epoca dacică, unde se presupune că a fost Ziridava,o cetate dacică.

phot

o: A

ndra

s Li

bus

Apus de soare / Sunset

Terasă înaltă lângă Călugăreni /High terrace near Călugăreni village

phot

o: O

vidi

u Pî

rv

The Inferior Meadow of the Mureº River is an ecosystem typical for wetlands,with running and still waters, subjected to periodical floods (a flood every two years), withgallery forests, stands of willows and poplars, as well as with riverside coppices charac-teristic for a plain area. It is an important place for nesting and passage for over 200species of birds, many of them being strictly protected internationally. Nowadays, themeadow of Mures has a very rich biodiversity and has an inefficient conservation regime,on small surfaces, under 10% from the entire surface, without a unitary management plan.The Forest Directorate Arad started the necessary preparation for declaring an area with asurface of 17.000 ha as a „natural park” (the category „protected lanscape” – the 5-th

category IUCN). The future natural park will contain four natural reserves (the 4-th categoryIUCN), „The Cenad Forest”-279.2 ha, „The Cenad Big Isle”-3.0 ha, „The Igriº Isles”-3.0ha and „Prundul Mare”-558ha, the

first three being considered as protected areas at a national level.The Mureº Meadow Natural Park will be created downstream from Arad to the

Hungarian border, along the river Mureº. It will include the dammed area of the river Mureº,that is the flooding area between the dams built on each side of the river and between thehigh terraces of the same river. It is an area with periodical floods, where plants and animalsare adapted to these conditions. The area was highly transformed by the hydrotechnicalworks on the river Mureº, especially in the 19-th century, by the construction of dams and thecutting off of river bends and, in the 20-th century, by numerous drainings. These works hadmainly three objectives: defence against floods, removal of humidity surplus in marshes, andmaintainance of navigation. As the area has been signficantly affected by human activity andexploitation and it no longer represents an important sample of the primary natural area, itsnomination as national park or as natural reserve is not possible,

according to the Romanian legislation and to the IUCN guidelines.Even if the natural character of floods has been disturbed by building dams and

channels, the interactions between the river and its surroundings haven’t been completelycut off, as such interactions increase the diversity of life forms in those areas as well astheir productivity. It is not surprising that this low plain has attracted people and has madethem set up settlements, thus creating the cradle for civilizations present here. In thisrespect, genuine proofs standthe human settlements fromthe meadow of Mureº andthe numerous archeologicalsites, among which there canbe found the most importantand famous site in the countyof Arad, „ªanþul Mare”,a fortified settlement datingfrom the Bronze Age,superposed by anotherDacian settlement, whereZiridava, a Dacian citadel, is

Mănăstirea Hodoş-Bodrog /

Hodoş-Bodrog Monastery

phot

o: A

ndra

s Li

bus

Teritoriul este situat pe

Câmpia Mureşului şi are o

energie de relief foarte

redusă. Din punct de vedere

tectonic face parte din

depresiunea Panonică. Zona

este complet acoperită de

depozite cuaternare, având

grosimea medie de 100 m.

Substratul litologic în zona

de luncă este constituit din

depozite aluvionare,

(nisipuri şi pietrişuri cu

intercalaţii de argilă), iar în afara luncii depozite loesoide şi loes.

Morfogenetic este o câmpie de subzistenţă recentă şi se caracterizează prin prezenţa luncilor

nediferenţiate, a teraselor ingropate, frecvente braţe moarte cu apă stagnantă (japse şi belciugi)

şi zone înmlăştinate.

Toate tipurile şi subtipurile de soluri indentificate sunt soluri de luncă din silvostepă şi au

caracter de aluvionare. Pentru soluri, surplusul

regulat de substanţe nutritive şi materie organică

reprezintă un beneficiu, iar pânzele freatice din

subsol primesc resurse noi pe măsură ce pământul

absoarbe încet apa din inundaţii.

Vegetaţia acestei zone se dezvoltă într-o climă

continental moderată, cu veri călduroase şi ierni

moderate. Temperatura medie anuală este de

10.5oC, iar precipitaţiile medii anuale sunt de 550

mm. Multe plante din zonă au nevoie de perioada

de inundaţii ca să germineze şi să consume

substanţele nutritive proaspăt dizolvate în apă. În

afara speciilor ierbacee cultivate în terenurile

arabile din zona dig-mal sau terasă înaltă-mal, în

flora spontană se întâlnesc frecvent specii ca:

Calamagrostis epigeios, Agropyron repens, Arte-

misia vulgaris, Filago arvensis, Falcaria vulgaris,

Stuf şi păpuriş / Common reed and narrow-leaved cat-tail

phot

o: O

vidi

u Pî

rv

Frasin şi jugastru / Ash and common maple

phot

o: D

anie

l Sim

on

The area is part of the Plain of the River Mureº and has a

very reduced level difference. From a tectonic point of view, it is

part of the Pannonic depression. It is completely covered by qua-

ternary deposits which are about 100 m thick. The lithologic

sublayer in the meadow area consists of alluvial deposits (sand

and gravel with intercalations of clay), and, outside the meadow,

loessial deposits and loess. Morphogenetically, it is a recently

formed plain and it is characterized by the presence of undiffer-

entiated meadows, burried terraces,

frequent old river beds with still water and marshes.

All the types and subtypes of soil that have been identi-

fied are meadow soils from forest steppe and they have an

alluviation character. The regular surplus of nutrients and

organic matter represents a benefit for the soils,

and the land slowly absorbs the water from floods.

The vegetation in this area grows in a continental climate, with warm summers and

moderate winters. The annual average temperature is 10.5oC, and the annual average rain fall

is 550 mm.. Many plants in the area need the period of flooding in order to germinate and to

consume the nutrients freshly dissolved in the water. Besides the herbaceous species cultivated

on arable lands in the area dam-bank or high terrace-bank, in the spontaneous flora there can

frequently be met species like: Calamagrostis epigeios, Agropyron repens, Artemisia vulgaris,

Filago arvensis, Falcaria vulgaris, Malva pusilla, Lepidium draba, Festuca valleriaca.

phot

o: O

vidi

u Pî

rv

Fructe de salbă moale /Fruits of common spindle

phot

o: A

lin M

oº

Balta Bezdin / Bezdin Marsh

Pajiştile de câmpie sunt constituite

din asociaţii de Festuca, Poa,

Lolium, Agrostis, Trifolium, Eu-

phorbia, Plantago.

Există suprafeţe mai mult sau mai

puţin întinse unde se întâlnesc

specii de plante ierbacee rare sau

pe cale de dispariţie.

Astfel au fost semnalate

exemplare răzleţe de

Ornithogalum boucheanum,

Ornithogalum pyramidale (băluşca), Xeranthemum annuum (plevaiţă), Echium italicum

(cca. 100 exemplare în partea sud - vestică a comunei Pecica, în locul numit “Şanţul Mare”).

Un număr destul de mare de plante fac parte din „Lista roşie a plantelor superioare din

România” ca specii vulnerabile sau rare: Achillea thracica (coada şoricelului), Stratiotes alloides

(forfecuţa bălţii), Agrostemma githago (neghină), Cirsium brachycephalum, Lindernia

procumbens, Najas minor (inariţă), Peucedanum officinale (chiminul porcului), Platanthera

bifolia (stupiniţă), Rumex aquaticus (ştevie de baltă), Vicia narbonensis L. ssp. serratifolia . De

asemenea trei specii Marsilea quadrifolia (trifoiaş de baltă), Salvinia natans (peştişoară), Trapa

natans (cornaci) sunt specii strict protejate conform Convenţiei de la Berna.

Arboretele de stejar pedunculat (Quercus robur) şi frasin (Fraxinus excelsior) sunt

preponderente în această zonă, alături de zăvoaiele de plop negru (Populus nigra) şi

alb (P. alba) şi

de salcie albă

(Salix alba). Ele se

găsesc, în principal,

în cadrul unui trup

mic de pădure

în zona Cenad

şi a unei păduri de

cca. 6000 ha ce se

întinde de-a lungul

Mureşului în aval

de Arad până către

comuna Semlac.

phot

o: A

ndra

s Lib

us

Ruscuţă / Yellow pheasant’s eye

Nufăr alb / White water-lily

phot

o: A

ndra

s Li

bus

The plain meadow consist of associations of

Festuca, Poa, Lolium, Agrostis, Trifolium, Euphor-

bia, Plantago. There are more or less large areas where

there can be met species of rare or almost extinct her-

baceous plants. Thus there have been found random

individuals of Ornithogalum boucheanum,

Ornithogalum pyramidale, Xeranthemum annuum

(pink everlasting), Echium italicum (about 100 indi-

viduals in the south-western part of the village of

Pecica, in the place called „Şanţul Mare”).

A great number of plants are part of „The red list

of superior plants in România” as vulnerable or rare

species: Achillea thracica (yarrow), Stratiotes alloides

(water-soldier), Agrostemma githago (corncokle),

Cirsium brachycephalum, Lindernia procumbens

(prostrate false pimpernel), Najas minor (waternymph), Peucedanum officinale (hog’s fennel),

Platanthera bifolia (lesser butterfly-orchid), Rumex aquaticus (Scottish dock), Vicia narbonensis

L. ssp. serratifolia (French vetch). Be-

sides this, there are also three species

Marsilea quadrifolia, Salvinia natans

(floating watermoos), Trapa natans (nar-

row clover) which are strictly protected

according to

the Convention from Berna.

The stands of oak (Quercus robur)

and ash (Fraxinus excelsior) are predomi-

nant in the area, together with the cop-

pices of black and white poplar (Populus

nigra and P. alba) and of white willow

(Salix alba). They can be mainly found

in a small forest in the Cenad area and

in a forest of about 6,000 ha which lies

along the river Mureş downstream from

Arad to the village of Semlac.

Viţă sălbatică / Wild grapevineph

oto:

Ovi

diu

Pîrv

Arboret de stejar pedunculat / Oak stand

phot

o: O

vidi

u Pî

rv

Fauna zonei secaracterizează printr-omultitudine de specii de laansamblul speciilor ce trăiescpe fundul apelor până laspeciile superioare. Astfelexistă numeroase grupetaxonomice care intră încomponenţa bentosului, cumsunt spongierii, viermii,moluştele, larvele de insecte,precum şi numeroaseorganisme care aparţinfitoplanctonului şizooplanctonului. În aceastazonă a Mureşului,fitoplanctonul este în scădere faţă de cel din cursul superior, dar totuşi fenomenul de eutrofizareeste evident. Larvele de insecte care se dezvoltă în mediul acvatic sunt caracterizate prin prezenţaspeciilor Ecdyonurus sp. şi Isoperla grammatica. Dintre coleoptere este de remarcat existenţaspeciei Lucanus cervus, specie protejată la nivel internaţional.

În albia Mureşului se găsesc specii de moluşte ca Litoglyphus naticoides, Physa acuta şiRadix auricularia. Starea pădurilor din zonă este bine ilustrată de către comunităţile de gastropodeterestre. Într-o stare foarte bună se păstrează Pădurea Ceala, din apropierea municipiului Arad,în care sunt prezente specii pretenţioase faţă de condiţiile de mediu, ca: Chilostoma banatica,Balea biplicata, Clausilia pumila, Cochlodina laminata şi Helix lutescens. Aceste specii subliniazăfuncţia de coridor ecologic al râului (culoar prin care se răspândesc speciile) unele, cum ar fiChilostoma banatica şi Helix lutescens, prelungindu-şi arealul până în şesurile Ungariei. Totîntr-o stare calitativ superioară poate fi considerată şi pădurea de la Pecica, fapt demonstrat deidentificarea speciilor amintite la Ceala (Helix lutescens – reprezentată de o populaţie foarteabundentă), apărând în plus Hygromia transsylvanica. De asemenea se remarcă prezenţa scoiciide baltă (Anodonda cygnea), a speciei Vitrea cristalina, a unor melci cum sunt Ancylus fluviatilisşi Lithoglyphus naticoides sau a unora care preferă să trăiască pe organele submerse ale plantelorsau pe alte substraturi (Lymnaea stagnalis,Planorbarius corneus, Viviparus acerosus).

Toate cele 6 specii de reptile şi 9 specii de amfibieni identificate până în prezent în luncaMureşului sunt cuprinse în anexele Convenţiei de la Berna sau a Directivei Habitate, ca speciistrict protejate sau protejate. Prezenţa lor pe aceste liste se datorează regresului actual al acestorspecii, care sunt considerate adevărate barometre pentru starea de sănătate a ecosistemelor.Dintre acestea subliniem speciile: Emys orbicularis (ţestoasă de baltă), Natrix tessellata (şarpelede apă), Bombina bombina, Triturus cristatus (triton cu creastă).

Pentru peşti, lunca inundabilă a Mureşului este o adevărată binefacere: acolo pot depune icreşi tot acolo se poate dezvolta o nouă generaţie. Unii peşti consumă şi împrăştie seminţe, care apoile pot furniza hrană pentru un an întreg. Ihtiofauna se caracterizează prin o mare diversitate,numărul de specii fiind cel mai mare de pe întregul râu. Numai aici, pe Mureş există Abramissapa (cosacul cu bot scurt), Vimba vimba (morunaşul), Carassius carassius (caracuda), Ameiurusnebulosus (somnul pitic), Gymnocephalus schraetser (raspar), Zingel zingel (fusarul mare).

phot

o: A

ndra

s Li

bus

Fluture / Butterfly

The fauna in the area is characterized by a multitude of species, from the group ofspecies living on the bottom of waters to the superior species. Thus, there are a lot a taxenomicgroups which form the benthos, such as spongiae, worms, mollusks, insects, larvae, as well asnumerous organisms which belong to the phytoplankton and to the zooplankton. In this part ofthe river the phytoplankton is decreasing as compared to the one on the superior course, but thephenomenon of eutrophication is still obvious. The insect larvae which grow in water are rep-resented by the species Ecdyonurus sp. and Isoperla grammatica. Among the coleopterans, thespecies Lucanus cervus is worth mentioning, as it is an internationally protected.

In the riverbed of Mureş, there are species of mollusks such as Litoglyphus naticoides,Physa acuta and Radix auricularia. The state of the forests in the area is well-illustrated by thecommunities of land gastropods. A very good state characterized the Ceala forest, near Arad,where there live species that are sensitive to the environment conditions, such as Chilostomabanatica, Balea biplicata, Causilia pumila, Cochlodina laminata and Helix lutescens. Thesespecies underline the function of ecological corridor that the river has (corridor which enablesthe spreading of species); some of them, such as Chilostoma banatica and Helix lutescens,prolong their specific spreading area to the plains in Hungary. The some qualitatively superiorstate characterizes the forest in Pecica, fact that is proved by the existance of the species alreadymentioned as existing in Ceala (Helix lutescens – represented by a very rich population); inaddition, there appears Hygromia transylvanica. There are also other species to be mentioned:Anodonda cygnea (swan mussel), the species Vitrea cristalina, some snails such as Ancylus fluviatilisand Lithoglyphus naticoides or some others which prefer to live on the submersed parts of plantsor on other sublayers (Lymnaea stagnalis, Planorbarius corneus, Viviparus acerosus).

All the six species of reptiles and nine species of amphibians identified up to thepresent in the area are mentioned in the anexes to the Convention from Berna or to the HabitatsDirective. Their inclusion in these lists is due to the present regress of these species which areconsidered as real barometres for the state of health of ecosystems. Among these, there arespecies such as Emys orbicularis (European pond turtle), Natrix tessellata (dice snake), Bombinabombina (European fire-bellied toad), Triturus cristatus (great crested newt).

For the fish, the flooding meadow of the river Mureş is a real blessing: they spawn thereand it is also there where a new generation can develop. Some fish consume and spread seeds,which can later provide their food for a whole year. The ichthyofauna is characterized by a rich

diversity, the number of spe-cies being the highest fromthe whole river. It is only inthis part of the river Mureşthat some species likeAbramis sapa (white-eyebream), Vimba vimba (Bal-tic vimba), Carassiuscarassius (crucian carp),Ameiurus nebulosus (brownbullhead), Gymnocephalusschraetser (striped ruffe),Zingel zingel (zingel) exist.ph

oto:

Ovi

diu

Pîrv

Broască de pământ / Common spadefoot

Păsările se bucură, la rândul lor, dehrana abundentă pe care le-o furnizeazăinundaţiile. Zona aceasta a fost desemnatăîn anul 1988 ca Arie de ImportanţăAvifaunistică chiar datorită existenţeinumeroaselor specii de păsări. Esteremarcabil că aproape în totalitate păsăriledin lunca Mureşului sunt cuprinse înanexele Convenţiei de la Berna sau aDirectivei Păsări. Dintre acestea iese înevidenţă Aquila pomarina (acvila ţipătoaremică) care a fost aleasă ca simbolavifaunistic al viitorului parc natural, deşiefectivele sale sunt reduse în prezent. Acestsector de seş al râului se caracterizează dinpunct de vedere ornitologic prin apariţiaspeciilor de cormoran mare (Phalacrocoraxcarbo) şi stârc de noapte (Nycticoraxnycticorax). De asemenea, se înregistreazăefective mari de stârci cenuşii (Ardea ci-nerea), raţe mari (Anas platyrhynchos),pescăruşi râzători (Larus ridibundus), lişiţă(Fulica atra), stârc pitic (Ixobrychusminutus), corcodel mic (Tachybaptusruficollis), prigorie (Merops apiaster), cârstel debaltă (Rallus aquaticus). Tot aici, lăstunul de mal(Riparia riparia) înregistrează un număr foarte marede exemplare (circa jumătate din numărulînregistrat pe întreg râul), precum şi cea mai marecolonie.

Speciile de mamifere sunt de asemeneaprezente cu populaţii mari în zonă. Dintremamiferele mici este de subliniat prezenţapopândăului (Cricetus cricetus), a dihorului(Mustela putoris) şi a liliacului urecheat (Plecotusauritus).

Dintre maniferele acvatice se remarcă vidra(Lutra lutra), care are efective numeroase în zonă.Pe lângă acest carnivor mai există pisică sălbatică(Felix sylvestris) şi vulpe (Vulpes vulpes).

Lunca Mureşului Inferior este foarte bogatăîn specii de mamifere mari: cerb carpatin (Cervuselaphus), mistreţ (Sus scrofa), cerb lopătar (Damadama) şi căprior (Capreolus capreolus), primeledouă specii caracterizându-se prin prezenţa unorexemplare foarte valoroase din punct de vederevânătoresc.

Erete de stuf / Marsh harrier

phot

o: A

ndra

s Li

bus

phot

o: A

ndra

s Li

bus

Albinărel / European bee-eater

The birds also benefit from therich food that the floods provide. In 1988this area was designated as an ImportantBird Area, exactly because of the existanceof numerous species of birds. It is remark-able that almost all the birds living in themeadow of Mureş are included in theanexes to the Convention from Berna orto the Bird Directive. Among them, a re-markable species is Aquila pomarina(lesser spotted eagle), whose number israther reduced at present, but which waschosen as symbol of the future naturalpark. This plain reach of the river is char-acterized ornithologically by the appear-

ance of species of great cormorants (Phalacrocorax carbo) and black-crowned night-heron(Nycticorax nycticorax). There can also be noticed significant populations of grey heron (Ardea

cinerea), wild duck (Anas platyrhynchos),black-headed gull (Larus ridibundus),common coot (Fulica atra), little bittern(Ixobrychus minutus), little grebe(Tachybaptus ruficollis), water rail (Rallusaquaticus), European bee-eater (Meropsapiaster). It is also here that a very largenumber of bank swallows (Riparia riparia)can be found (about half of the numberexisting on the whole river); they formhere their

largest colony as well.There are also big populations of

mammal species in the area. Among thesmall mammals, the presence of commonhamster (Cricetus cricetus), ferret

(Mustela putoris)and brown long-eared bat (Plecotus auritus) is worth mentioning.Among the water mammals, the otter (Lutra lutra) is present in great numbers in this

area. Besides this carnivore, there still existwild cats (Felix sylvestris)

and foxes (Vulpes vulpes).The meadow of the Inferior Mureş is

very rich in species of big mammals: red deer(Cervus elaphus), wild boar (Sus scrofa), fal-low deer (Dama dama) and roe deer (Capreoluscapreolus), the first two species being charac-terized by the presence of some individualswhich are extremely

valuable for hunting.

phot

o: A

ndra

s Li

bus

phot

o: A

ndra

s Li

bus

phot

o: A

ndra

s Li

bus

Becaţină comună / Common snipe

Pescărel albastru / Common kingfisher

Raţe sălbatice şi nagâţi / Wild ducks & curlews

Prezenţa acesteibiodiversitaţi va influenţa toateacţiunile din cadrul planului demanagement a viitorului parcnatural. Pe lângă scopul prin-cipal al acestei arii protejate dea proteja şi a conservadiversitatea habitatelor şi apeisajului ce există în aceastăregiune, măsurile ce vor fi luatevor avea menirea de:

• a încuraja menţinereaecosistemelor terestre şiacvatice, valoroase şisensibile, prin încurajareautilizării durabile a pământului şi a apelor, departe de utilizarea lor excesivă prin păşunatintens, asanări extensive sau fragmentare neraţională;• a gospodări habitatele semi-naturale cum ar fi păşunile, mlaştinile, păşunile împădurite,pentru a le menţine adecvate pentru viaţa sălbatică şi pentru a conserva speciile periclitate;• a promova folosirea unei agriculturi bioecologice şi produsele ei pe piaţă, ca fiind

produse din cadrul unei arii protejate,ca produse mult mai gustoase, cuvaloare nutritivă ridicată şi decalitate biologică superioară;• a îmbunătăţi informaţia asuprastării resurselor şi a încurajaschimbul de experienţă pentrupromovarea managementuluidurabil al pădurilor;

• a menţine sau a creşte nivelulactual al pădurilor naturalesau seminaturale;

• a susţine cercetarea,monitoringul, protecţia adecvată şimanagementul durabil al sistemelor

periclitate de apă dulcede suprafaţă şi de mică adâncime;• a dezvolta turismul în armonie cu principiile conservării naturii şi folosirii ei durabile.

Aceste obiective vor fi realizabile mai ales datorită faptului că Direcţia Silvică Arad estebeneficiara şi cofinaţatoarea proiectului “Protejarea şi dezvoltarea luncii râului Mureş” al căruiobiectiv general este protejarea biodiversităţii în regiunea româno-maghiară, prin monitorizareaştiinţifică a diferitelor ecosisteme şi implementarea unor programe educaţionale şi informativeîn domeniul protecţiei mediului, şi a unui program de promovarea turismului.

pho

to: A

lin M

oº

Terenuri agricole şi păşuni / Arable land and pastures

phot

o: D

anie

l Sim

on

Oi în livadă / Sheep in the orchard

The presence ofthis biodiversity will influ-ence all the actions in themanagement plan of thefuture natural park. In ad-dition to the main objec-tive of this protected area,that is to protect and con-serve the diversity of thehabitats and of the land-scape existing there, otherpurposes of

the steps takenare:• to encourage the preser-vation of the land and wa-ter ecosystems, which arevaluable and sensitive,

by encouraging the sus-tainable use of land and water, far from their excessive use throughintense grazing, extensive drainage or irrational fragmentation;

• to manage the semi-natural habitats, such as pasture, swamps, afforested pasture, in order tokeep them appropiate for wildlife and to preserve the endangered species;

• to promote the use of an organic agriculture and its products on the market as products of aprotected area, which are much tastier, with a high nourishing value and of a superiorbiological quality;

• to improve the information on the state of the resources and to encourage the exchange ofexperience in order to promote a sustainable management of forests;

• to preserve or to increase the present proportion of natural or seminatural forests;• to support research, monitoring, appropiate protection and sustainable management of the

endangered systems of surface fresh water and of shallow water;• to develop tourism in accordance with the principlesof preservation and sustainable use of nature.

These objectives will be possible to achieve especially because the Forest Directorate Aradis the beneficiary and the co-financerof the project „Protection and pro-motion of the Meadows of MureşRiver”, whose general objective is toprotect biodiversity in the Romanian-Hungarian area, by scientific moni-toring

of the different ecosystemsand by implementation of some

educational and informative pro-grams about environment protectionand of a program for the promotion of tourism.

phot

o: O

vidi

u Pî

rv

phot

o: O

vidi

u Pî

rv

Văiugă / Air-dried brick

Două rădăcini / Two Roots

Direcţia Silvică Aradimplementează în cursul anilor 2001-2005acest proiect, care are o finanţare de2.670.000 euro, din care 2.000.000 euro de laComunitatea europeană prin programulPhare şi 670.000 euro cofinanţare a RegieiNaţionale a Pădurilor-Direcţia Silvică Arad .Proiectul presupune achiziţionarea deechipamente pentru monitorizareaecosistemului (500.000euro), construirea unuicentru de vizitare (850.000euro) care va

adăposti şi viitoarea administraţie a parcului natural, îmbunătăţirea infrastructurii, luarea de măsurisuplimentare de protejare a zonei prin împrejmuiri şi achiziţionarea de echipamente (950.000euro) şi seva promovarea turismului şi activităţilor educative şi de informare (170.000euro).

Proiectul este un proiect de cooperare transfrontalieră cu partea maghiară, respectiv cuAdministraţia Parcului Naţional Criş-Mureş. Acest parc are o suprafaţă de 51.125ha şi este desemnatca parc naţional începând cu anul 1997. O mică parte din parcul naţional are limite comune cuviitorul nostru parc natural în zona Pădurii Cenad. La finalizarea acestui proiect va exista o bazătehnică, ştiinţifică şi legislativă de realizare a ariei protejate trasfrontaliere cu un plan de manage-ment comun româno-maghiar. Apoi se va crea o bază coerentă de date, cât mai completă, cuinformaţii reale, localizate şi corecte din punct de vedere ştiinţific, care vor servi intereselor deconservare ale parcului, având diferite grade de accesibilitate pentru publicul larg.

Between 2001-2005, the Forest Directorate Arad is implementing this project whose fi-nancing is of 2,670,000 euros, from which 2,000,000 euros come from the European Community-

throught Phare program and 670,000 eu-ros from its co-financing. The project im-plies the aquisition of equipment formonitoring ecosystems (500,000 euros),the construction of a visiting centre(850,000 euro), which will also host thefuture administration of the natural park,the improvement of the infrastructure,finding of additional methods to protectthe area by enclosures (950,000 euro),and the promotion of tourism and of edu-cational and informative activities(170,000 euro).

This is a project based on across-border cooperation with the Hun-

garian side, namely with the Directorate of the Koros-Moros National Park. This park has asurface of 51.125 ha and it was designated as national park in 1997. A small part of it has commonborders with our future natural park in the area of the Cenad Forest. By the time this project iscarried out, there will already be a technical, scientific and legal basis for creation of a cross-border protected area with a Romanian-Hungarian common management plan.

Then, there will be created a coherent data base, as complete as possible,with real localized and scientifically correct information, wich will serve theconservation interests of the park, with different levels of accessibility for the public.

phot

o: A

ndra

s Li

bus

Bărci mureşene / Boats near the Mureş river

Pentru a păstra nealterate beneficiile biodiversităţii, contează cel maimult modul în care vom răspunde sfidării de a trăi în mod durabil - prin vorbe, dar şiprin fapte.

Zona "Prundul Mare" / "Prundul Mare" ariaphot

o: O

vidi

u Pî

rv

In order to keep the benefits of biodiversity unspoiled, what countsmost is the way in which we are going to answer the challenge of living in a sustain-able way not only by words, but also by action.