SCHELETUL MEMBRULUI INFERIOR

1. este alcătuit din:

scheletul centurii pelvine scheletul membrului inferior liber

2. Scheletul centurii pelvine este format din cele două oase coxale şi osul sacru. Oasele coxale se articulează anterior între ele (simfiza pubiană) iar posterior cu osul sacru, formând articulaţiile sacroiliace. La nivelul centurii pelvine predomină legăturile articulare, astfel că mişcările în centura pelvină vor fi mai puţin ample decât cele de la nivelul centurii umărului.

3. Scheletul membrului inferior liber este format astfel:

a. scheletul coapsei

osul femur

a. scheletul gambei:

osul tibia (medial) osul fibula (lateral)

a. scheletul piciorului:

segmentul posterior (proximal) tarsul

segmentul mijlociu metatarsul

segmentul anterior (distal) falangele

a. la acestea se adaugă patela (rotula):

este cel mai voluminos os sesamoid al corpului uman se dezvoltă în grosimea tendonului m.cvadrieps femural, anterior de articulaţia genunchiului

 

OSUL COXAL

1. este os pereche al centurii pelvine, care leagă membrul inferior la trunchi

2. Coxalul este format din trei părţi distincte ca origine embriologică:

a. ilium (osul iliac)

- la partea superioară a coxalului

a. pubis

- la partea antero-inferioară a coxalului

a. ischium (osul ischion) - la partea postero-inferioar

ă a coxalului

3. Îi putem considera:

2 feţe

:

o faţa lateralăo faţa medială

4 margini: o marginea superioarăo marginea inferioarăo marginea anterioarăo marginea posterioară

4 unghiuri: o unghiul antero-superioro unghiul antero-inferioro unghiul postero-superioro unghiul postero-inferior

 

4. FETELE OSULUI COXAL

4.1. FATA LATERALĂ A OSULUI COXAL :

a. prezintă aproximativ în centru o cavitate articulară numită

acetabul (cavitatea cotiloidă), pentru articularea cu capul femural:

toate cele 3 porţiuni ale coxalului (ilion, ischion, pubis) contribuie la formarea acetabulului acetabulul este delimitat de

marginea acetabulară, care prezintă inferior incizura acetabulară

fundul cavităţii este nearticular şi se numeş

te fosa acetabulară; este înconjurat de către o suprafaţă articulară numită faţa semilunară care este întreruptă de asemenea inferior de către incizura acetabulară

marginea acetabulară delimitează superior de acetabul, cu corpul iliumului, şanţul supraa

cetabular unde are origine tendonul reflectat al m. drept femural

a. superior de acetabul aripa osului ilium prezintă faţa fesieră

:

este împărţită în patru zone prin 3 linii fesiere:o linia fesieră anterioarăo linia fesieră posterioarăo linia fesieră inferioară

zona situată posterior de linia fesieră posterioară dă origine fibrelor muşchiului fesier mare zona situată între liniile fesiere posterioară şi anterioară dă origine muşchiului fesier mijlociu pe suprafaţa dintre liniile fesiere anterioară şi inferioară au origine fibrele muşchiului fesier mic linia fesieră inferioară

este superior de şanţul supraacetabular

a. gaura obturatorie

, largă, cuprinsă între pubis (medial ) şi ischium ( lateral ) este antero-inferior fată de acetabul; pe viu este închisă de către membrana obturatorie

4.2. FATA MEDIALĂ A OSULUI COXAL :

a. este împărţită de către linia arcuată în două jumătăti: una superioară, orientată antero-superior şi una inferioară, orientată posterior:

extremitatea anterioară

a liniei arcuate se prelungeşte spre simfiza pubiană

a. deasupra liniei arcuate faţa internă a aripii osului iliac ia denumirea în 2/3 anterioare de fosă iliacă şi dă origine muşchiului iliac

posterior de fosa iliacă este suprafaţa sacropelviană, cu două

componente:

o partea inferioară poartă numele de faţă auriculară; reprezintă suprafaţa articulară a coxalului pentru osul sacru

o postero-superior de faţa auriculară este tuberozitatea iliacă

a. inferior faţă de linia arcuată faţa medială a coxalului prezintă o porţiune (suprafaţa patrulateră) ce corespunde acetabulului de pe faţa laterală şi pe care iau origine fibre ale m.obturator intern

5. MARGINILE OSULUI COXAL

5.1. MARGINEA SUPERIOARĂ A OSULUI COXAL :

a. se numeşte creastă iliacă

a. creasta iliacă se întinde între spina iliacă antero-superioară şi spina iliacă postero-superioară şi prezintă două buze (externă şi internă) şi o linie intermediară, între cele două buze

o pe buza externă se inseră muşchiul oblic extern abdominalo pe linia intermediară se inseră muşchiul oblic intern abdominalo pe buza internă se inseră muşchiul transvers abdominal

5.2. MARGINEA INFERIOARĂ A OSULUI COXAL :

a. este compusă din ramurile inferioare ale ischionului şi pubisului = se numeşte ram ischiopubian şi se găseş

te inferior de gaura obturatorie

a. ramura inferioară a pubisului întâlneşte ramura superioară

la nivelul corpului pubisului, sub un unghi de aprox.90° ; la acest nivel, corpul pubisului prezintă faţa simfizară prin care se articulează cu osul pubis de partea opusă, la nivelul simfizei pubiene

a. ramura ischionului întâ

lneşte posterior corpul acestui os, la nivelul tuberozităţii ischiadice

5.3. MARGINEA ANTERIOARĂ A OSULUI COXAL :

a. este marginea inghinală; în ansamblu are aspect concav; superior corespunde osului i

liac, inferior - osului pubis

neregulată, prezintă o serie de proeminenţe şi incizuri pe care le vom descrie în secvenţă, pornind de la extremitatea postero-superioară a acestei margini, spre extremitatea antero-inferioară

spina iliacă antero-superioară

în unghiul antero-superior al coxalului serveşte pentru inserţia următoarelor formaţiuni:

o m.croitoro lig.inghinal o parţial m.tensor al fasciei late

incizura nenumită (nu este omologată)

inferior de spina iliacă antero-superioară la acest

nivel nervul femural cutanat lateral trece spre regiunea anterioară a coapsei, prin lacuna neuromusculară (lacuna musculară)

spina iliacă antero-inferioară

pe marginea anterioară a osului iliac serveşte pentru originea tendonului direct al m. drept f

emural

incizura iliopsoasului este porţiunea marginii anterioare mai concavă, distal de spina iliacă antero-inferioară; la acest nivel trece m.iliopsoas

eminenţa iliopubică ( iliopectinee )

la unirea iliumului cu pubisul, această proeminentă osoasă se găseste anterior faţă de acetabul loc de inserţie pentru arcul fibros iliopectineu

creasta pectineală (pecten ossis pubis)

reprezintă o continuare a liniei arcuate spre tuberculul pubic la extremitatea medială dă inserţie tendonului conjunct (falx inguinalis aponeurotica) şi

ligamentului lacunar (Gimbernat); în restul întinderii, creasta pectineală este dublată de o bandă fibroasă numită ligament pectineal (Cooper)

la nivelul crestei pectineale are origine m.pectineu

tuberculul pubic:

proemină la extremitatea medială a crestei pecti-neale situat lateral faţă de simfiza pubiană aici se inseră:

o lig.inghinal (Fallope, Poupart)o lig.reflex (Colles)o tendonul conjunct (falx inguinalis)

creasta pubiană:

de la tuberculul pu

bic trece medial spre simfiza pubiană

reprezintă marginea superioară a corpului pubisului împreună cu creasta pectineală reprezintă continuarea pubiană a liniei arcuate inserţie: m.drept abdominal, m.piramidal şi lig.reflex Colles

  

5.4 MARGINEA POSTERIOARĂ A OSULUI COXAL prezintă, dinspre superior spre inferior:

spina iliacă postero-superioară

- la nivelul unghiului postero-superior al coxalului

incizura nenumită (neomologată) spina iliacă postero-inferioară incizura ischiad

ică mare - m.piriform trece din cavitatea pelvină spre inserţia lui femurală şi o împarte în două orificii (supra- şi infrapiriform) prin care se pot produce hernii fesiere

spina ischiadică - loc de inserţie pentru muşchii geamăn superior şi ridicător a

nal

incizura ischiadică mică - străbătută de tendonul m. obturator intern tuberozitatea ischiadică - aici au origine şi muşchii lojei posterioare a coapsei: m.semitendinos,

m.semi-membranos şi capul lung al m.biceps femural

 

FEMURUL

1. Formează

scheletul coapsei

2. Prezintă: extremitatea (epifiza) superioară (proximală), corpul (diafiza) femurului şi extremitatea (epifiza) inferioară (distală).

3. Extremitatea superioară a femurului prezintă

a. capul femurului

cât 2/3 dintr-o sferă se articuleaz

ă cu osul coxal la nivelul articulaţiei coxofemurale

prezintă în centru foseta capului femural, pentru inserţia lig.capului femural

a. colul anatomic al femurului

a. trohanterul mare

: la acest nivel se inseră mm.pelvitrohanterieni; pe faţa medială a trohanterului mare se găseşte fosa trohanterică, pentru inserţia m. obturator extern

a. trohanterul mic

- aici se inseră m.iliopsoas

a. linia intertrohanterică

este pe faţa anterioară a femurului; trece de la trohanterul mare la trohanterul mic

a. creasta intertroha

nterică

este pe faţa posterioară a femurului; uneşte cele două trohantere mai accentuată decât linia intertrohanterică la acest nivel se inseră m.pătrat femural

a. colul chirurgical > la baza trohanterelor; sediu frecvent pentru producerea fracturilor

4. Corpul femurului prezintă

a. 3 feţe:

anterioară (aici are origine m.vast intermediar) posterioară laterală posterioară medială

a. 3 margini:

antero-laterală antero-medială

posterioară ( marginea posterioară a femurului se nu-meşte LINIA ASPRă)

LINIA ASPRĂ A FEMURULUI

prezintă 2 buze (laterală şi medială) între care este un interstiţiu; pe acestea se inseră:

m.vast lateral m.vast medial

m.adductor lung m.adductor scurt

m.adductor mare m.biceps femural

superior, linia aspră se trifurcă: creasta de trifurcaţie laterală se numeşte creasta fesieră (aici se inseră m.fesier mare); creasta

fesieră se termină inferior de trohanterul mare la nivelul unei proeminenţe numită tuberozitatea fesieră

(trohanterul al treilea)

creasta de trifurcatie mijlocie este

linia pectineală ( aici se inseră m.pectineu)

creasta de trifurcatie medială se numeşte

creasta m.vast medial (aici se inseră fibre ale m.vast medial)

inferior, linia aspră se bifurcă; intre liniile de bifurcaţie inferioară se delimitează faţa poplitee

5. extremitatea inferioară a femurului prezintă condilii femurali: condilul lateral şi condilul medial

cei doi condili se articulează cu tibia la nivelul articulaţiei genunchiului în partea superioară

a condilului medial este o proeminenţă numită tuberculul adductorului, pe care se inseră m.adductor mare

pe faţa anterioară a acestei extremităti se află faţa patelară

pentru articularea cu patela (rotula)

condilii sunt despărtiti posterior prin

fosa intercondilară; aici se inseră ligg.încrucişate ale articulaţiei genunchiului

la extremitătile condililor se găsesc

epicondilii medial şi, respectiv lateral; la nivelul lor se inseră ligg.colaterale ale art.genunchiului

condilul medial este mai voluminos şi

mai coborât decât cel lateral

 

PATELA

os situat în partea anterioară a genunchiului

este un os sesamoid, dezvoltat în tendonul m. cvadriceps femural

prezintă 2 feţe, o bază şi un vârf

faţa anterioară - subcutanată, palpabilă, formează

relieful anterior al genunchiului

faţa articulară - orientată posterior; se articulează cu condilii femurali baza

patelei - situată superior, serveşte pentru inserţia m. cvadriceps femural

vârful

- orientat inferior, serveşte pentru inserţia lig.rotulian (care continuă tendonul m.cvadriceps până la tibie)

 

TIBIA

1. este osul medial şi cel mai voluminos din alcătuirea scheletului gambei

2. este un os lung, alcătuit din:

extremitatea (epifiza) superioară (proximală) corp (diafiză) e

xtremitatea (epifiza) inferioară (distală)

3. EXTREMITATEA SUPERIOARĂ (proximală ):

este mai voluminoasă, mai ales în sens transversal

este alcătuită din două mase osoase proeminente numite condili tibiali: condilul tibial medial şi condilul tibial lateral

a. feţele superioare ale celor doi condili sunt articulare, despărţite printr-o zonă intercondiliană neregulată, ru-goasă:

faţa articulară (medială) a condilului medial tibial co

respunde condilului femural medial

faţa articulară (laterală) a condilului

lateral tibial corespunde condilului femural lateral

în ansamblu, feţele articulare ale condililor tibiali compun faţa articulară superioară a tibiei prin care aceasta participă la realizarea articulaţiei genunchiului

a. în centrul feţei articulare superioare se găseşte eminenţa intercondiliană, plasată între feţele articulare ale con-dililor tibiali ; la extremităţile medială şi laterală ale eminenţei intercondiliene se găsesc

tuberculii intercondilieni medial si, respectiv, lateral

a. anterior şi posterior faţă de eminenta intercondiliană, între feţele articulare medială şi laterală, se găsesc

ariile intercondiliene anterioară si, respectiv, posterioară;

a. la nivelul zonei intercondiliene se inseră ligamentele încrucisate ale articulaţiei

genunchiului;

a. în partea postero-laterală a condilului lateral tibial se află faţa articulară fibulară; la acest nivel extremitatea pro-ximală a tibiei se articulează cu capul fibulei (articulaţia tibio-fibulară proximală)

4. CORPUL TIBIEI:

a. prezintă trei feţe şi trei margini (este triunghiular pe secţ

iune);

a. faţa medială

:

situată antero-medial, este lată, netedă şi subcutanată pe toată întinderea (poate fi palpată); în partea superioară a acestei feţe se găseste o zonă rugoasă la nivelul căreia se inseră

tendoanele muşchilor croitor, gracilis şi semitendinos (inserţia acestor tendoane se face prin intermediul unei formatiuni fibroase numită "pes anserinus")

a. faţa laterală

:

situată antero-lateral, acoperită de mm.din loja anterioară a gambei;

a. faţa posterioară

:

este mai lată în 1/3 partea superioară unde prezintă o creastă cu directie oblică infero-medial, numită

linia m. solear (originea muşchiului omonim)

a. marginea medială

:

rotunjită, mai evidentă inferior pe ea se inseră fascia crurală

(a gambei)

a. marginea interosoasă

:

este marginea laterală a corpului tibiei aproape pe toată lungimea sa serveşte pentru inserţia membranei interosoase (această

membrană fibroasă se întinde la nivelul gambei între marginile interosoase ale tibiei şi f

ibulei)

a. marginea anterioară

:

situată subcutanat (palpabilă) prezintă la extremitatea ei superioară

tuberozitatea ti-biei pe care se inseră lig.patelar

lateral de tuberozitate se află un tubercul (Gerdy)

pentru inserţia tractului iliotibial şi m.tibial anterior

5. EXTREMITATEA INFERIOARĂ (distală):

a. este mai putin voluminoasă; are aspect prismatic triunghiular, cu 3 feţe: anterioară, medială şi posterioară

a. faţa laterală a epifizei distale a tibiei prezintă incizura fibulară; la acest nivel tibia se articulează cu fibula for-mând articulaţia tibiofibulară distală

a. faţa medială se continuă inferior cu maleola me-dială;această fată este subcutanată şi poate fi palpată: pe faţa posterioară a maleolei tibiale se găseste şanţul ma

leolar; pe viu, şanţul retromaleolar medial este transformat într-un canal osteofibros prin care trec:

tendoanele muşchilor: lung flexor al degetelor, tibial posterior şi lung flexor al halucelui mănunchiul vasculonervos posterior al gambei: a.tibială posterioară,vv.satelite, n.tibial şi vase

limfatice

a. pe faţa laterală a maleolei tibiale se găseşte faţa articulară maleolară,

pentru osul talus

FIBULA

1. este osul lateral al scheletului gambei

2. este un os lung şi subtire, format din:

extremitatea

(epifiza) superioară (proximală)

corp (diafiză) extremitatea (epifiza) inferioară (distală)

3. EXTREMITATEA PROXIMALĂ

a. se numeşte

capul fibulei; poate fi palpat la aproximativ 2 cm.infero-lateral de articulaţia genunchiului

a. capul fibulei prezintă:

medial -

faţa articulară a capului fibulei pentru articulaţia tibiofibulară superioară

postero-superior - vârful capului fibulei

pe care se inseră m.biceps femural şi lig.colateral fibular al articulaţiei genunchiului

a. la limita dintre cap şi corp se află o porţiune îngustă a fibulei, numită

colul fibulei; la acest nivel nervul fibular (peronier) comun încrucişează fibula pe partea postero-laterală: relaţia directă a n.fibular comun cu osul face posibilă lezarea acestui nerv în fracturi ale fibulei sau înglobarea lui în calusuri vicioase; consecutiv, apar semnele paraliziei de nerv fibular comun; dintre acestea reţinem paralizia muşchilor lojei anterioare a gambei şi abolirea sensibilitătii cutanate pe faţa anterioară a gambei şi pe faţa dorsală a piciorului

4. CORPUL FIBULEI:

a. prezintă 3 feţe şi 3 margini

a. faţa laterală

orientată antero-lateral la acest nivel au origine mm.fibulari (lung şi scurt)

a. faţa medială

orientată antero-medial mai este numită faţa extensoare deoarece serveşte pentru originea muşchilor: extensor lung al degetelor, extensor lung al halucelui şi peronier al treilea

a. faţa posterioară

este acoperită de mm.lojei posterioare a gambei între feţele medială şi posterioară se găseste creasta medială

a. marginea anterioară

desparte feţele laterală şi medială ale corpului fibulei distal se bifurcă şi delimitează între liniile de bi

furcaţie o zonă triunghiulară subcutanată

la acest nivel se inseră septul intermuscular anterior al gambei

a. marginea posterioară

desparte

feţele laterală şi posterioară ale fibulei

pe această margine se inseră septul intermuscular posterior al gambei

a. marginea interosoasă

este situată între marginea anterioară şi creasta medială serveşte pentru inserţia membranei interosoase a gam

bei

5. extremitatea inferioară se continuă inferior, în partea laterală, cu maleola laterală (fibulară), mai voluminoasă şi situată la un nivel inferior faţă de maleola medială; faţa medială a acesteia se numeşte faţa articulară maleolară şi serveşte pentru articulaţia cu osul talus

SCHELETUL PICIORULUI

TARSUL

1. reprezintă segmentul posterior al scheletului piciorului; este omologul carpului însă cele 7 oase ale tarsului sunt mai mari şi mai puternice, datorită rolului pe care îl au în preluarea şi distribuirea greutătii corpului, în poziţie verticală

2. este alcătuit din 7 oase tarsiene dispuse pe 2 rânduri:

a. rândul proximal

de oase tarsiene este alcătuit din 2 oase suprapuse (şi nu alăturate):

os talus:

situat superior; este osul de legătură dintre scheletul piciorului şi scheletul gambei

os calcaneu: asezat inferior,

este cel mai mare şi mai puternic os al tarsului

a. rândul distal

de oase tarsiene este format din 5 oase alăturate:

os navicular >

este aşezat în partea medială a tarsului

os cuboid > este osul cel mai lateral din rândul distal al tarsului

3 oase cuneiforme: os cuneiform medial

os cuneiform intermediar

os cuneiform lateral

 

METATARSUL

1. reprezintă segmentul mijlociu al scheletului piciorului

1. este format din 5 oase metatarsiene, numerotate de la 1 la 5 dinspre medial spre lateral

1. între metatarsiene există spaţiile interosoase în care sunt cuprinşi muşchii interosoşi, plantari şi dorsali ai piciorului

1. fiecare metatarsian prezintă:

baza (extre

mitatea proximală) care se articulează cu cele 3 cuneiforme la nivelul metatarsienelor I - III şi cu osul cuboid la nivelul metatarsienelor IV şi V

corpul capul (extremitatea distală) care se articulează cu prima falangă a degetului respectiv

 

FALANGELE

1. reprezintă segmentul anterior (distal) al scheletului piciorului

1. sunt oasele degetelor piciorului

1. cu excepţia halucelui (degetului mare, degetului I) care are 2 falange (proximală şi distală), celelalte degete au câte 3 falange: proximală

medie

distală

fiecare falangă prezintă: bază

corp

cap