lnvazira trupol6r'sdDe lii lsrlamabad, IaD e I a lglamabad,, Ia JQbu I

Ambiguititile sauditeS o c7 etatea,,mu$uf m.6,n d gri,

cilza

Un ientlinffirde

ryllibliografie

113

126-127

-: ,;; $

sss:iffiB1

lslam,,Nu existd lume musulmand insensul politic al termenului si noua

ordine mondiald care se instaleazd nu tindesd rei nstau reze aceastd, com u n itatecvasimitici. "

Decolonizarea:o mode rnizare cu force

Cotitura primului rdzboi mondialAfect6nd durabil relatiile internationale, primul rdzboi mondial va marca,de asemenea, o cotiturd radicalii in evolutia societitilor musulmane, al ciror

rI, r,itre popoarele colonizate. cici, daci au iesit victorioase din conflictul

rrrorrdial, puterile Europei-Occidentale 9i-au revelat,.cu toate acestea,

rrr l,rta lumii, slibiciunile. imbinarea acestor factori, la care se cuvine.,,r ,rdiugim cregterea puterii Statelor Unite, determinantl in evolutia

,,rkrniallsmului spre un imperialism modern care se doteazd cu noi instrumente

rr i.ologice pentru a rdspunde provocdrii internalionalismului comunist,

ir .l cu"vocalie planetaid, este la originea multor probleme cdrora trebuie,,,r le facd astdzifald. societdlile musulmane.

recul politic il va confirma la scari planetard, provocdndmi;cdri de emancipare din ce in ce mai hotirite

sd scuture jugul colonial. in aceasti vastd migcarece, mai tArziu, va lua alura unei ineluctabiledecolonizdri, doui fapte vor exercita o influenfiprofundi asupra lumii musulmane:

infrAngerea, in 1918, a lmperiului Otoman,care va pliti cu dezmembrarea sa pretul aldturi.rii

fl la Cermania si celelalte Puteri Centralei in timpul primului ri.zboi mondial;revolutia

1914-19'18 trebuia sd modifice profundpercepfia puterilor colonizatoare

Colonelul Thomas E. Lawrence,al Arabiei. El a conceput

proiectul unui imperiu arab subinfluenti britanici si a animatrevolta arabilor impotriva turcilorintre 1917-1918

l[ bolsevici 'din

1917, care va transformaf lmperiul Rus intr-o Uniune a Republicilor

t Sovietice (U.R.R.S.), care va interpune,.\ incepdnd cu 1924, un model de societate comunistiunui mare numir de popoare musulmane. ln acelasi timp, conflictul dintre Gl ,nr", paga, ministru de rizboi, a determinat intrarea lmpeilului otoman in primul rizboi

mondial alituri de Germania.

Dezmembrarea ImPeriului OtomanUrmind unei serii de infringeri care i-a redus teritoriile in Europa balcanicd,

prdbusirea lmperiului Otoman, chiar daci previzibild, va provoca un g.oc .

inajor'in toati lumea musulmand, pdni la marginilesale din Sud-Estul asiatic

9i in Africa, intr-o mdsurd mai micd in lumea iraniand 5iiti, care nu

a recunoscut niciodatd autoritatea spirituald sunnitd a lmperiului otoman.

in rest, popoarele musulmane neturcofone ale lmperiului, majoritar arabe,

Decolonizarea: o modernizare cu forcepsul B

ln lumea musulmane, decolollz4lea s-a tradus prin crearea,

adesea artificiald, de state-na

occidentale in care adesea nu se recunosc oDiniile lor lice,

bdntuite, in ceea ce le priveste, de nostalgia unei comuniteislamice universale.

52

. ^funis <;.;ti,

18304

*TVNtStA1881

: : ]: l..:'ANIT:'r)':L.::I:A

.lzfnir:\ ;:",:::'"'.'::. :,",

CRETA1A98-1913

DODECANEZ1912 llalia' CIPRU

Mediterand 1478-'1914

EGIPT1882 Ocupatre britanic;l9 I 4 Pr6ie.torr+ hritrni.

AssuanoBarajul Assuan^

SUDAN

f l stotele balcanice in 1914

' - - ' Calea feratd din Bagdad

lmperiul Otoman

L) intott

T--l]-l Frontiete i,Jte pttn tratrtulI dc aS.vrcsdn 1920

RUSIA i

. Astrakam'OAZoV1714

,

KOUBAN' 1743

+n

Calea feratd Odrn Hediaz /reot- r90g o

-P-

:9r..'.. og,

6Bakuo,,.

Mustafa Kemal Atatiirk (1881 -1 938)Militar de carierd in armata otomand, Mustafa Kemalse ilustreazd impotriva trupelor italiene care invadeazdTripolitania otoman; (viitoarea Libie) in 191 1 , apoiimpotriva aliafilor, in primul rdzboi mondial, in Caucazsi in Palestina \ntre 1915-1917). Originar din Salonic,Crecja, el incarneazd aceasta generalie de turcidezamdgili de lmperiu si dornici si intireasci vatranational,i turci in Asia Mici. Dupi pribusirealmperiului Otoman, el se retrage in Anatolia si

se inhamd la constructia unui stat national turc, tndetrimentul minoritatilor, precum grecii, expulzati dinSmirna, sau ceea ce rimAne din armeni si, de aseme-nea, din kurzii musulmani. El devine in 1923presedintele republicii turce 9i va rdmAne pres.edintepAnd la moartea sa in 1938. ConsiderAnd traditiaislamicS,,retrogradd", el laicizeazi si modernizeazitara cu o mAni de fier: lslamul fsi pierde statutul dereligie de stat. Companiile strdine sunt natlonalizategi economia este controlatd de stat, care trece Iao modernizare in marp fortat a moravurilor, de laabolirea poligamiei pind la port, fes - bdrbatii, voal -

i ..-.i rrlllo" Marea

i .,.{tRIP-O!TAN.IA Benghazjo,, i rl \

:1'::"\" xuirurrt1899 19)4

ibhadameirt,,t'.,,, " i

500 km I

Teritorii obtinute sau proteiate de

f_-_l t,un

f l Austro-llngaria

f l nusia

f___.l rranla

f-- l Marea Britanie

Ita ir

L I'rB I.1911

l^ -1

l)3l Dezmembrarea lmperiului Otoman-in urma rizboaielor balcanice, otomanii nu mai pistreaziinIuropa decdt I racid orientala.

nu vor regreta domnia sultanilor mai mult decAt crestinii, cu care vor sti sa fiechiar solidari uneori, ceea ce va explica in parte de ce puterilor europene nule va fi greu sd-si impune dominatia.Sub influenta europenilor, pentru care apdrarea populatiilor crettine era unbun mijloc pentru a intdri controlul economic asupra lmperiului Otoman,

54

femeile, care oblin dreptul de vot si de a fi alese, incepand cu 1934. Mustafa Kemal rdmanein ochii concetitenilor sij ,,tat5l turcilor" (AtatLirk), o icoand sfAntd, garant al laicitdtii tdrii,a cirei armati se consideri mostenitoarea sa.lnstalAndu-se lider al unei natiuni turce unite, adunatd totusi sub egida unui rdzboi de independenfdimpotriva ,,colonialistilor", Mustafa Kemal era, de altfel, mai mult [reocupat sd consolideze dinpunct de vedere militar bazele noii sale republici fali de puterile occidentale (francezt, britanici 9igreci), de la care va obtine in 1923, cu ocazia tratatului de la Lausanne, recuzareatermenilor stabilitide tratatul de la Sevres, din 1920, care marcau capitu larea lmperiului Otoman. CarantAnd alianta luiMustafa Kemal intr-un context regional din care noua Turcie tindea sd se rupi pentru a se apropiade Occident, tratatul de la Lausanne nu punea deloc in cauzd intenfiile europenilor in ceea cepriveste fostele provtncit arabe ale lmperiului Otoman, pe care le ademeniserd cu independenta,pregitindu-se in acelagi timp sii preia controlul asupra lor, conform unor aranjamente iecrete carenu au rezistat, de altfel, competitiei care le opunea. Acordul Sykes-Picot (dupi numele semnatarilorbritanic si francez) din 1918 promitea intr-adevir pe hArtie crearea unui regat arab. Dar lordulBalfour, seful Foreign Office-ului, promisese, incd.din 1917, crearea unui stit arab aldturi de ,,o va-trd nationald" evreiascl in Palestina, ambele comunititi fiind solicitate la acea vreme sii sustiniefortul de rdzboi impotriva turcilor. Regiunea suporte gi astdzi efectele acestui ,,mare joc" colonial.

sultan ii intrepri nseserd reforme (,,tanzimat") in vederea modernizdriiinstitutiilor imperiale, care vor fi dezvoltate in Egipt, de Muhammad Ali,sau chiar in Tunisia, unde, in 1851 , viziul l(haireddin a promulgat primul codde guvernare moderne. Dar absolutismul sultanului Abdulhamid al ll-lea a oprit bruscaceste reforme la sfargitul secolului al XIX-lea. in 1908, tentativa de revolutiea ,,Junilor turci" pentru a reforma ceea ce mai remesese din lmperiu s-a soldatcu un etec.In timp ce in Orientul Mijlociu arab, pe ruinele Imperiului Otoman, puterileoccidentale se straduiau se traseze frontierele noilor state artificiale, impirtindu-si

t.'o.-

=o-$Djedda.

"Mecca

YEMEN

Teri sub mandatul Ligli Natiuni or dupi 1 920

Mandat britanic

Mandat Jrancez

Turcia in 1923(Tratalul de a Lausanne)

1Z

Decolonizarea: o modernizare cu forcepsul EH

. - .r-rEgl4z QASIM J*l ';::n',!; oMAN .1916 )6 Ragar y f,l)"independent'

De Ia colonialism Ia imPerialism:Lumea musulmani hirluitiirl timp ce Turcia oferd unicul exemplu de stat-nafiune musulman independent,, ,rre a fdcut alegerea unei occidentalizdri radicale a moravurilor, dar si a vietii sale

1r, rlitice, orientu-l Mijlociu arab va fi condamnat sd suporte influenfa politicd in

, r,'stere a Franfei ;i a Marii Britanii. Aceste doui puteri - sub acoperigul

l,,rlitimitdtii internafionale conferite de societatea Natiunilor creatdin 1919,l,r semnatarii tratatului de la Versailles - vor dobAndi ,,mandate" delimitAnd.,,rnele lor de influenld: Siria si Liban pentru Fran!a, celelalte tdri ale Conuluili'rtil pi ansamblul peninsulei arabice pentru britanici. Dacd sosirea lui

',l,rlinlaputerelaMoscoru, Iamijlocul anilor'20, apuscapdtoficial proiectelor,lrr revolutie permanentd mondiald ale lui Trotski, abandonatdin avantajul, onsoliddiii a ceea ce s-a dobAndit de la revolufie in singura patrie a comunismului,rlllSS nu a renunlat din aceasti cauzd sd' preia conducerea lumii a treia,

lrcntru a pune capdt hidrei imperialiste. Ea isi afigase ambifiilerircd de la Conferinta de la Baku, in 1921, care a reunit,

TURKESTAN

n rmpeiulotomaniircr{ l

I

Bukhar{ :Frd n tqr.no-r tr,, h,I.ti,v, \ *u r .lol5, Ir|li

.u*r,$...;"'l- .Htrd\

lrcdlrursuru

o\s'

MarcaQfrAN

* tnsulete khutiya Muriya

in l9l6

- in 1917

",.4i" in 1918 (A[eiby)

Ofeisivcl. l! Law/en,i

I

ili'I

i

ANCLO-ECIPTEAN j"i

$Fos|$FoinYEMEN

l92O Resit

\, PROTECTORATUL

''\ .. j oAden sootaabock tns]lele PPun tAder)

6.lhl AdM

0 r.aiate

dupi 1920

,, , , Anexiun turccstiin 1921,?'. (traiatu de ta Lausannd

" Muilalr k.ma n i9r1

". [',T:'l'1"' Abdurar^r'r

Tar lub mandai dupi 1920 :

Mandat briianlc

Mandatirancez

E Posesiun brltanice

E Posesiur ihliene

fl Posesiuf francczc

, 500 km

rMPtRiur

!NDIILoR

I

Assua,tr

_ _ '__-./ i. ,-'/

Itl I .-oMdina ^Rivad QATAR Abr DrabL

NADID " ' 'i s irl9.c,1ll,''I Wahhabitii:

i

sw

esrC..

,l:.:r

" Sinaa''

TRUCIALOMAN

( ri un mare entuziasm, toate religiile,i onfundAndu-se reprezentanliipopoarelor colonizate din Asia si Africa.1 \legerea capitalei Azerbaidjan ului,

I rroaspdt incorporatd lmperiului Sovietic

( are se negtea, pentru a !ine aceastir onferinti nu era la intAmPlare.i)rimul centru petrolier al lumii din,lcea vreme, Baku, suscita intr-adevdrpoftele britanicilor. Cu ocazia acesteireuniuni in republica musulmandiurcofond din sudul Caucazului,Lraditional solidard cu Turcia, Lenin

a cochetat chiar cu speranla de a-l inrolape Mustafa Kemal in cruciada sa

anticapitalistd si i-a fdcut uneleconcesii pentru a intra in gratiileacestuia. Alegerile occidentale ale

iiderului turc vor dezamS,gi toarterepede asteptdrile sovieticilor.Refuzul adresat de Ankara avansurilorsovieticilor trebuia sd-i determine pe

acestia se se orienteze cu insistenld spre

lslam si comunismSirul refo'rmistilor musulmani ai epocii !aristeanumiti ulemas, adunati in sAnul gruplrii Noua

Moschee, au c5utat si coopereze cu comu-

nigtii. propovdduind reforne in vc{erep, adap- I

tdiii revolutiei la realitifile (ociet6tii musul: r'mane. DupI o folosire pur tacticd a iaptuluiislamic, noua putere sovieticd igi va schimba

strategic in anii '20 fi va interzice instituliile.rtrlrrn". ca de altfel ale tuturor celelorLalte

..;t;ii. D;;;t i"ultiu,,, 'nr'rtranii

comu ni5ti ",precum tetarul intelectual Mir Sultan Caliev(mort in jurul anului 1928) care propoviduiesteo versiune nafional-islamicd a comunismului,cheamd la rezistenla impotriva ru5ilor, care iiincadreazi pe musulmani in categoria ,,na|ion-alistllor locali" reacl,ionari 5i destinafi disparifiei.

O sAngeroasd campanie antimusulmani a con-

strins repede sd treacd in clandestinrtate ceea

' ce,maliexistat d'n mllitirntismul i$amip hilqr,nBai :

sudan

,irrrirnrra ,

I "Adoat\

-r ETHIOPIA

l^llEl Orientul Mi.ilociu dupi Primul Rizboi mondial. lmperiul otoman estefdrimitatsi ocupatde aliatiicare impun tratatul de la Sevtes. Acesta din urmi va ti revizuit in 1923 prin trataLul de la Lausanne.

in zone de influenti o regiune in care bate inima lslamului, un alt ofiler turc,Mustafa Kemal, va pune nationalismul in slujba noii republici turce.O republicd, a cdrui identitate religioasd islamici se va stridui sd o extirpe, r

fiind prea strAns asociatd cu erorile care au cauzat declinul lmperiului si prezentatdca o cauzd. majori a intArzierii acumulate de turci in raport cu Europa.ReprezentAnd doliul lmperiului gi al provinciilor sale arabe, Republicd Turcd,pe care o fondeazS"in 1923, s-a recentrat pe Asia Micd, fiind consideratd de noiiideologi ai nalionalismului panturc drept centrul unui spaliu nationalturc ce-gi trimite razele pini la granitele chineze ale Asiei Centrale, trecAndprin Azerbaidjan, in Caucaz. Prezenta rusd apoi cea sovieticd nu vor permiteca aceaste teorie si fie pusd in aplicare.

56rI

"l

o alti putere regionald: lranul, invecinat cu ldrile din Caucaz 9i cu

Asia Centrald, sisd pdstreze deci acest acces la ,,mirile calde",care este un laitmotiv al strategiei ruse apoi sovietice. Singularitatea lranului

siit in lumea musulmane, rivaliiatea sa traditionala cu turcii 9i deschiderea

sa spre modernitate, inceputiincd din secolul al XIX-lea de sahul (regele)persiei, Nasir al-Din $ah, fdceau din acesta o !intd a intenliilor expansioniste

,soviieticH,.i'tl,'l "'i l :l,ll'

Decolonizarea: o modernizare cu forcepsul Eil