Religie Si Terorism

download Religie Si Terorism

of 26

Transcript of Religie Si Terorism

  • 7/21/2019 Religie Si Terorism

    1/26

    Religie si terorism

    Acum 20-30 de ani, terorismul global a fost predominant secular in

    inspiratii si orientari, aripta stanga, aripa dreapta sau extermisti nationalisti.

    Devreme ce a fost o resurgenga la nivel mondial a miscarilor religioase

    radicale, si aceasta dezvoltare a avut un eveniment semnicant asupra

    terorismului contemporan. Asta nu ar trebui sa vina ca si o surpriza, pt ca

    religia a fost intoteauna o caracteristica principala a terorismului; icari,

    Asasasinii si societatile secrete !ndiene practicand ritualirui, erau secte

    religioase, si ne-au oferit noua cuvintele "zelot#, "asasin# si "criminal#. Dar in

    secolul $% si o mare parte din secolul 20 terorismul inspirat de religie a

    scazut, ind inlocuit de politica. Aceasta probabil se va sc&imba din nou in

    viitor.RADICALISMUL ISLAMIC

    'enasterea terorismului religios este identicat cu tendintele din lumeaaraba si musulmana. (otrivit lor, reinvierea fundamentalismului religios este

    un fenomen la scara mondiala, care este intradevar adevarata, si ma)oritatea

    credinciosilor in fundamentalismul islamic nu sunt teroristi, ceea ce de

    asemenea este adevarat. *ai departe, +ccidentul avea nevoia de imaginea

    unui inamic dupa terminarea 'azboiului 'ece, si islamul, pentru o varitate de

    motive, a iesit sa indeplineasca acest rol. i sustin ca islamul este o religie

    foarte morala, promovand mai degraba dragostea decat ura, si este o

    inspiratie pluralista si democratica. Deoarece aceasta aparare energetica, a

    devenit un taboo in discutile despre terorism in contextul islamic.

    Dar aceea ce evidentiaza caracterul esential pasnic a islamului radicalgasesc dicil sa accepte faptul ca in lumea contemporana cele mai violente

    conicte, interne si externe, se intampla si continua sa se intample in tarile

    musulmane sau in acelea cu minoritati musulmane. Asemenea violente nu

    sunt neaparat teroriste in caracter; exprima de asemenea la o scara mare

    razboiul ca si cel dintre !ran si !ra/ sau intr-un razboi civil ca si in

    Afg&anistan si Algeria la fel ca si terorismul. 1onform unui sonda) de catre

    1asa iberatii, !nstitutia idera devotata studiului drepturilor umane in lume

    din America, 4 sau 4$ de state din lumea contemporana sunt denite ca si

    "ne-libere# sunt in totatilare sau partiale musulmane. Aceasta ar putea sa eun accident, de asemeneea trebuie sa aiba de a face cu factorii sociali si

    culturali mai degraba decat cei religiosi, sau cu elementele care sunt pre-

    islamice. Dar daca este dicil sa ignoram ceea ce este, este in ultimul caz o

    coincidenta coplesitoare.!n timp ce islamul in istoria moderna nu s-a anga)at in acte de violenta

    in masa pe o scara 5itlerana sau (ol (ot, este de asemenea adevarat ca

    $

  • 7/21/2019 Religie Si Terorism

    2/26

    elementul misionar si agresiv in islamul radcial este mai puternic decat in

    celelalte religii, c&iar daca multi musulmani si in particular arabi, se percep

    ca ind victime mai degraba decat agresori. ste de asemenea adevarat ca o

    stare specic anti-+ccident este mai adanc inradacinata si pronuntata in

    multe tari musulmane, decat in oricare alta parte din lume. Asemenea anti-

    +ccident ar putea, bineinteles, de asemenea sa aiba radacini culturale,

    sociale mai degraba decat religioase. De exemplu, este foarte probabil ca

    lumea araba nu a stagndat in ultimele doua secole, ci a facut un progres la

    fel ca si cel al tarilor din +'ientul indepartat si ud-stul Asiei, sau ca tarile

    arabe sunt mai bogtate si mai puternice astazi, ar mai putina ura si un mai

    mic sentiment de inferioritate vis-a-vis de America si de 6est. Dar lipsa de

    progres, combinata cu caderea ideologiilor seculare cum ar marxismul, si

    nationalismul pur secular al caii 7asseriste, a generat ceva inrudit cu o 8urie

    fanta 5ol9 'age , care este, bineinteles, deloc sfanta in caracter dar

    poate gasite printre o varietate de oameni si grupuri. !n $%4-$%:,terorismul evreeiesc in (alestina a fost mult mai pronuntat decat terorismul

    arab sau persian, dar din moment ce trendul a fost inversat, si este mai putin

    probabil sa se sc&imbe in viitoruil apropiat. 'adicalismul islamic anti-

    +ccident este important, dar este sigur ca nu este o caracteristica specica.

    *a)oritatea violentei exercizate de catre radicalismul islamist nu este

    directionat nici impotriva vesticilior nici a "zionistilor#, ci impotriva altor arabi

    sau musulmani, cum este in cazul !raului, Afganistanului si Algeriei. , se

    spune ca nu ar trebui sa existe nici o constrangere religioasa, dar aderenta la

    aceasta regula este o exceptie rara in islamism. (e un intreg, violenta este

    sancticata in islamism daca este indreptata impotriva indelilor si ereticilor

    " in numele lui Alla. a nivel religios-lozoc, nu exte niciun spatiu pentru

    ne-credinciosi in sistemul islamic, c&iar daca minoritatile sun temporar

    tolerate. Acest trai credincios, cel putin in teorie, intr-o stare permanenta de

    razboi u lumea non-islamica, si aceasta se va sc&imba daca atunci cand ne-credinciosii ar accepta singura religie adevarata. !n ultimii 2000 de ani,

    realitatile politice au atenuat aceste absolute, cu exceptia fundamentalistilor,

    de la care o viziune de baza a credintei este la fel cum a fost dintotdeauna.

    Dar pacismul inca nu este o virtute in oc&ii musulmanilor. (e scurt,

    atitudinea fundamentalista islamica inspre vioelnta este ca scopul nal

    )ustica mi)loacele. A fost o scoala de gandire in anii ?30 care a trasat

    2

  • 7/21/2019 Religie Si Terorism

    3/26

    paralele intre nazismul si islamul politic, in particular fanatismul !slamic,

    simtul misiunii, si uzul de violenta impotriva inamicilor politici. !n unele critici,

    aceste paralele au fost inselatoare, dar in altele aveau succes. *usulmanii

    radicali aratau ostilitate impotriva acelora care erau diferiti, o furie fara-

    motiv, si o traditie a violentei care favoriza aparitia terorismului.(erceptiile populare ale +ccidentului egalizeaza islamul radical cu

    terorismul. !n timp ce multi fundamentalisti nu suporta terorismul, perceptia

    este mult mai precisa decat cei care sustin ca frica occidentului are un

    caracter "mitic# bazat pe pre)udecati nefondate si cunostiinte insuciente

    despre islam. 7u exista, binteineles, niciun monopol Arab sau musulman in

    campul fanatismului religios; exista si conduce acte de violenta in @A, !ndia,

    !srael si multe alte tari. Dar frecventa musulmanilor si terorismul inspirat de

    la arabi este in continuare prezent. !n 20 de conicte armate desfasurate in

    prezent in ulme, islamul este implicat in $>, sau B0C. Din $3 misiuni de pace

    +7@ in actiune in prezent, % privesc tarile musulmane. (roportia implicariimusulmane in terorism pot sa e de asemenea de o magnitudine similara. +

    discutie despre terorismul inspirat din religie nu se poate limita la islamism

    radical, dar trebuie sa se ia in condiretatie pozitia proeminenta a tarilor

    musulmane in acest domeniu. rebuie sa e dedicat mai mult timp si spatiu

    pentru a investiga musulamnii i terorismul islamic mai mult decat alte

    miscari daor pentru ca asemenea miscaru sunt mai putin numeroase, mai

    putin efective, si mai putin importante din punct de vedere politic.*ulti interpreteaza )i&adul in lumea musulmana, si un numar egal in

    6est, au explicat ca )i&adul are un sens dubluE vine de la Jihad bi al saif

    razboi sfant purtat de sabie si de asemenea jihad al nafs mot-a-mot,lupta pentru suetul unia impotriva propriului instinct . Ambele interpretari

    sunt adevarate, dar militantii islamisti au respins explicarea spirituala

    numind-o o erezie periculoasa. i invoca timpul si din nou acele sectiuni din

    1oran care spune ca razboiul este ordonat pentru credinciosii musulmani;

    numai lasii si necredinciosii vor intoarce spatele de la datoria sacra de a

    lupta pentru " calea lui Alla& ". i spun ca lupta ar trebui sa continue pana

    cand nu este alta religie in lume. alibanii si Af&anistanul si multi alti militanti

    nu sunt impresionati de discursurile si scrierile despre "saracia fanaticilor# si

    de "misiunea spirituala a islamului# si acest fapt este ceea ce conteaza indiscutiile prezentului.ALGERIA

    !n $%>2, Algeria si-a obinut independenta de la 8ranta dupa un razboi

    intern sangeros, incluzand atat lupte de guerrilla cat si terorism urban cu

    pierderi masive de vieti omenesti. !n timpul urmatorilor 20 de ani care au

    urmat, tara a fost condusa de civili, si mai tarziu, liderii militari revolutionari

    3

  • 7/21/2019 Religie Si Terorism

    4/26

    care au gravitat la inceput inspre stanga dar mai tarziu au optat pentru ceva

    asemanator populismului, integrand nationalismul. !n timp ce favoriza

    islamul, conducerea a fost laica si de asemenea a aratat inaptitudini masive

    in ceea ce privea dezvoltarea economica si sociala, in ciuda bogatiei naturale

    a tarii, in special in petrol si gaze naturale. i nu au facut nimic sa contra-

    careze explozia populatiei, asadar pe la inceputul aniilor ?%0 soma)ul printre

    tineri a fost aproape de :0C.A fost o putina dorinta religioasa in Algeria in anii ?>0; mosc&eele nu

    aveau participanti si un vizitator strain ar vazut putini tineri printre

    enoriasi. a sfarsitul aniilor ?:0, a fost o reinviere islamisca, in parte ca o

    reactie impotriva asteptarilor neindeplinite si impotriva indispozitiei

    generale. 1onictele desc&ise intre elementele laice, in special clasa de

    mi)loc moderna, si cea traditionala, sectiunile fundamentaliste a populatiei

    au inceput in anul ?B2, si subsecvent au condus la violenta la un nivel fara

    precedent, facand mai mult de >0 000 de victime pana la sfarsitul anului$%%:. 7umarlu se compara cu poate $200 de victime ale terorii de ambele

    parti in conictul arab-israelian pe parcursul a 3 decenii.!slamul in Algeria a dezvoltat manifestari care erau destul de diferite

    fata de fundamentalismul din alte tari. !slamistii nu puteau sutine ca erau

    sub)ugati de guvern. Dimpotriva, capul guvernului in anii ?:0, 1olonelul

    Foumedien si succesorii sai, au favorizat activistii islamici pentru a mentine

    comunistii si alte elemente ale aripii stangi in golf. 1lericii aveau voie sa se

    impuna in sistemlu educational al tarii si astfel puteau sa educe tinerele

    generatii in gandire religioasa. 1&iar daca guvernul a sustinut islamismul din

    motive tactice nu mai conteazaE asemenea suport nu a fost sucient sacurete miseria si frustrarea din tara. 1onducerea nu a reusit sa conduca

    Algeria inspre modernitate sau prosperitate. aicitatea a fost respinsa, si a

    fost o coruptie in cercurile de la conducere. 1onsecvent, condamnarea s-a

    raspandit si socialismul si alte idei +ccidentale au esuat in Algeria, si

    intoarcerea la traditii si islam a fost singura alternativa.Guerrilla si actiunile teroriste au avut loc pentru prima data la sf. Aniilor

    ?B0. A fost ceva asemanator cu o rascoala a poporului in octombrie $%BB, si

    alegerile din $%%$ a 8rontului de alvare !slamica 8! a castigat cu o

    victorie impresionanta. Guvernul a anulat alegerile, declarand o stare de

    urgenta si a interzis opozitia islamica. Dupa ce a facut concesii cu islamismul

    in anii trecuti, cand nu a fost un motiv coplesitor sa o faca, guvernul, acum s-

    a infruntat cu o urgenta, si nu a aratat nicio dorinta sa negocieze cu mai mult

    moderatele elemente islamice. (olarizarea a continuat, cu un grup terorist

    islamic, G!A, alaturandu-se conictului. 7ucleul G!A a fost compus din $00

    sau mai multi de veterani afgani, gandiri tinere din sediul proletarian al

  • 7/21/2019 Religie Si Terorism

    5/26

    algeriei, si a cativa supravietuiori a grupului islamic radical a anilor ?B0

    condus de *ustafa Foul9ali, care a fost ucis in sc&imbul de focuri din ?B:.erorismul algerian are un numar de caracteristici specice care difera

    de alte miscari teroriste din lumea contemporana. 'adicalii militanti

    opereaza in unitati mari, adesea avand $00 de membri si in partile rurale si

    mai multi. 1and un grup mare a navalit intr-o puscarie in azoul in primavaraanului ?%, a eliberat aproape $000 de simpatizanti. i au ocupat satele in

    timpul noptii, ucigand locuitorii, dar nu au incercat niciodata sa elibereze

    teritoriile si sa-i tina prizonieri impotriva guvernului. (e de alta parte, sunt

    anumite regiuni, in particular in ell si *untii Aures, care sunt considerate

    districte dominate de guerrille. erorismul algerian a fost crud in particular,

    tintind regimul (ol (ot si eliminarea intregilor grupe de populatie, in special

    invatatori, )urnalisti, intelectuali in general si functionari ai guvernului.

    1ruzimea mai degraba decat zelul religios a fost adesea caracteristica

    diferentiata a acestor atacuri; de exemplu, violul si rapirea de fete tienre afost foarte comun.

    *a)oritatea intelectualilor algerieni nu simpatizau deloc conducerea

    democratica, dar erau si mai infricosati de teroristi. (rintre victimele

    teroristilor au fost polticieni ca si *o&ammed Foudiaf, unul dintre gurile

    centrale din timpul razboiului cu 8ranta, si multi alti veterani ai razboiului de

    eliberare si familiile lor. Dar ma)oritatea coplesitoare a acelor asasinati au

    fost oameni comuni, anga)ati, ca si curieri, maturatori de strazi, sau soferi ai

    ve&iculelor comerciale si asadar, erau tinte usoare. a inceput teroristii s-au

    abtinut din a ataca Ferberii, cea mai numeroasa minoritate nationala, dar in

    timp ce campania lor continua, ei si-au extins campania si pe acest grup. !n$%%B, l-au gust pe cel mai faimos cantarest Algerian, care avea origini

    berbere.ustinerea pentru teroristi provine predominant de la sectoarele sarace

    din Alger, si in timp ce ura sociala impotriva bogatiei este evidenta

    exprimata, de exemplu, in distrugerea de masini sau de case noi care

    apartin membrilor mai norocosi ai societatii, nu exita un "ung&i al clasei#

    atat timp cat alegerea victimelor pentru asasinare ne priveste. eroristii au

    ucis mai multi oameni saraci decat bogati; ei au ucis intentionat multe femei

    si copii; ei au cuis preoti musulmani care nu erau de acord cu viziunile lor; ei

    au ucis unionisti si comunisti atei. *otivul favorit pentru ucidere este prin

    plantare de bombe in masini cu explozie in locuri publice unde numarul de

    victime este foarte probabil sa e mai mare. !n zonele rurale, unde

    asemenea concentratii de populatii nu sunt frecvente, modul favorit de

    ucideri este prin taierea gaturilor victemelor, deobicei in atacuri de noapte.

    ste putin probabil ca aceasta metoda sa e aleasa din lipsa de munitie sau

    4

  • 7/21/2019 Religie Si Terorism

    6/26

    din motive tactice. *ai degraba, scopul este unul psi&ologic-politic, pentru

    taierea gatului unei persoane care nu este doar efectiva dar de asemenea

    sangeroasa si mai probabila sa bage si o mai mare frica in restul populatiei .

    prezenta unui element criminal, sadist in general, a fost probabil mai evident

    in cazul terorismului Algerian decat altundeva. 7u a fost doar criminialii

    profesionali care s-au unit cauzei benzilor de teroristi dar mai deraba

    teroristii au deveni crminiali. (robabil un numar mediu de militanti s-au

    anga)at in bande in orice caz, c&iar daca nu au sustinut niciodata "cauza#.!n $%%3, o campanie impotriva strainilor a fost lasnata, in principal doar

    de catre G!A, cel mai extermist grup terorist. G!A a cerut ca toti cetatenii

    straini sa paraseasca tara pana in $ ianuarie $%%. @nii au plecat, altii au

    refuzat. (rintre acei ucisi erau in principal " tintele usoare#E $2 te&nicieni

    croati, un preot francez, cativa calugari si calugarite franceze, si un numar de

    pensionari batrani francezi. (er total au fost ucisi aproximativ $00 de straini

    intre anii $%%-$%%4 si mai putini dupa. (entru a pedepsi guvernlu francez sioamenii care sustin autoritatile algeriene, islamistii extremisi au purtat de

    asemenea atacuri impotriva 8rantei metropolitane in $%%4, ucigand B civili

    intr-un metrou din paris, in piete, si in alte locuri publice. De asemenea l-au

    ucis pe Abdelbai a&raoui, un lider al rivalilor 8!, care a fost pe lista

    principala G!A din cauza cumpatarii sale. 1ampania in 8ranta nu a durat,

    partial datorita politiei franceze care a reusit sa aresteze cativa dintre

    sabotori si sa puna sub sec&estru depozitele lor de arma, si partial din cauza

    strategiei de impiedicare a suportului francez pentru guvernul algerian a

    esuat. !ntre timp, guvenrlu algerian a limitat cu succes cu campania

    antiterorista brutala in care multi oameni putini suspectati de implicarea in

    terorism au fost ucisi. Guvenrlu, totusi, a avut mai mare succes impotriva 8!

    decat impotriva mai micii si mai evazie G!A.*ilitantii algerieni nu au fost de acord cu tintele lor poltiice. 1u cat mai

    multe elemente moderate, preznetate ma)oritatii, favorizeaza o tranzitie

    graduata inspre o societate islamica, mai putin extrema in caracter decat

    sistemlu iranian. (rogramul pentru 8!, pentru cat valoreaza, mentioneaza

    alegeri libere si libertatea presei, pentru a oferi 2 exemple. 1u cat mai

    extremiste elemente are, pe de alta parte, sustine o rupere totala fata de

    trecutul laic, eliminarea tututor inuentelor moderne si straine si stabilireaunui regim clarico-fascist.Helotii au luptat cu suscces impotriva blugilor )eans si altor inuente

    vestice, favorizand inc&iderea tuturor locurilor de amuzant public, si au facut

    barba si camasa lunga alba, chamis , uniforma neociala a amilitantilor. Dar

    relgiiosii fanatici si mesa)ul din 1oran nu explica raspandirea cracterului

    terorismului algerian si violenta sa. 8actori decisivi includ o traditie si

    >

  • 7/21/2019 Religie Si Terorism

    7/26

    ocultura de violenta, saracie in crestere, somsa), si promisiuni politice si

    sociale neindeplinite. Devreme ce progresul material regimul si societatea

    pe care islamistii incearca sa o impuna este putin probabil, membrii educati

    ai societatii "voteaza cu picioarele# si parasesc tara, si daca emigrarea

    populatiei continua, violenta nu se va domoli destul de curand in Algeria.ISRAELUL SI PALESTINIENII

    !nainte de razboiul de > zile din $%>:, terosimul in interioriul !sraelului

    a constat in principal de acte de ucidere si incendiere comise de catre

    inltratii de-a lungul granitei. !nca nu existau in !srael grupuri teroriste bine

    organizate cu bugete masive, arme sosticare, si propriul serviciu de

    intelligence. Aceasta s-a sc&imbat in $%>:> cand un numar substantial de

    arabi a iesit de sub conducere israelita in

  • 7/21/2019 Religie Si Terorism

    8/26

    formata in gipt in anii 20 si a suferit o renastere ma)ora in cateva tari arabe

    in anii ?B0.5izbulla& inseamna "partidul lui D-zeu# , un termen care apare pentru

    prima data in =oran. Aceasta msicare a fost creata in timpul 'azboiului 1ivil

    din iban., care a inceput in anul $%:4, si a devenit din ce in ce mai violent

    dupa interventia iriei in $%:> si a !sraelui in $%:B si $%B2. Are un caracter&iit in totalitate. iitii erau traditional mai sarati si mai putin inuentati

    politic de secta musulmana din !ban, structura politica pe care erau bazati

    era un conses complex printre grupuri etnice si religioase. A fost o stare de

    neliniste si un setiment de discriminare printre s&iiti, a carorr populatie a

    crescut mai repede decat a 1restinilor. !n trecut, s&iiti libanezi sustineau

    grupurile straine, dar cu victoria fundamentalistiilor in !ran o sc&imbare

    radicala s-a intamplatE &iitii nu au primit doar o inspiratie proaspata din

    e&eran dar de asemenea au primit si arme, bani, instructori si voluntari. 7u

    este sigur daca furia s&iitilor libanezi a fost impotriva israelului daca nu ainvaziei israelite din !ban din $%B2. !nainte de asta, relatiile cu !sraelul nu au

    fost rele, dar s&iiti au devenit preocupati de crestinii din iban. *ai departe,

    nemultumrea considerabila existenta in taberele &iite, cu una mai laica.

    *ilitia Amal a infruntat 5izbulla&. Daca !srarelul nu ar devenit implicata in

    luptele din sudul ibanului, 5izbulla& poate si-ar concentrat eforturile

    imporriva inamicilor interni, si impreuna cu aliatii iranieni, impotriva mareul

    atan, America si +ccidentului in general. 5izbulla& nu a fost singurul grup

    care a luat ostatici vestici in Feirut, sa atace ambasade straine, si sa ucida

    americani si soldati francezi, dar erau cu siguranta cei mai activi. Dar odata

    ce 5izbulla& a atacat israelul, acesta a raspuns, a invadat !banul si a rapit

    cativa lideri 5izbulla& si au ucis pe altii. !sraelul s-a retras in ?B4 pentru a

    securiza zona de nord a granieti, dar conictul a continuat mult timp dupa

    pana in dupa razboiul 1ivil din iban la sfarsitul anului ?B%.5izbulla& este foarte tare depenedenta de nantarile !raniene si

    a)utorul militar si conducere. (rincipalul coordonator a sustinerii iranului a

    5izbulla& a fost Ali A&bar *o&tas&emi, ambasadorul !ranian in Damascus,

    care mai tarziu a devenit ministru de interne in e&eran. Dar *o&tas&emi si-a

    pierdut subsecvent inuenta, si operatiunile 5izbulla& in contact cu

    e&eranul erau mentinute de catre serviciile secrete iraniene si de organizatiicare doreau sa promoveze exportul revolutiei !raniene. Desi in ma)oritatea

    cazurilor iranienii nu erau anga)ati in operatiuni, suportul nantiac la fel ca si

    armele care erau nantate aveau o importanta cruciala. +peratiunile

    efectuate de catre 5izbulla& in afara ibanului ar fost imposibila fara

    implicarea directa !raniana. (uterea &iita, era de asemenea slabiciunea lor.

    B

  • 7/21/2019 Religie Si Terorism

    9/26

    !n afara propriilor orase si sate ei nu puteai ecace fara g&idarea unor lideri

    straini mai experimentati.'eusitele 5izbulla&, in special la vremea aceea, au fost impresionate.

    Au umilit America si 8ranta, aduc retreagarea multor forte internationale din

    iban, urmate de bombardarea ambasadei Feirut si sediul *arinei. i s-au

    referit la bombardarea postului de comanda israelit din 9re ca si o altarealizare, c&iar daca la acea ocazie arabii si simpatizantii 5izbulla& erau ucisi

    la fel ca si soldatii israeliti. De atunci, 5izbulla& s-a anga)at intr-o varietate de

    operatiuni, mai proeminent aga)andu-se in razboi la granita impotriva

    israelului, atacand membrii A armata ibaneza sustinuta de !srael in zona

    de securitate !sraelita si tragerea cu arme de foc in !srael. Desi au fost

    putine victime, aceste actiuni au facut viata neconfortabila pentru israelienii

    din nord. !sraelul au raspuns din cand in cand, si marile contraatacuri adesea

    au rezultat in evacuari a satelor &iite din udul ibanului, unde liderii locali

    ar fost de acord cu un armistitiu cu !sraelienii. Acest razboi de trecere agranitei nu a fost nici razboi terorist si nici de guerrila, posibil doar intr-o tara

    ca si ibanul unde puterea a fost evacuata si guvernul centrala afost

    incapabil sa-si impuna autoritatea. (uterea ocupatoare, iria, a avut un vast

    interes sa pastreze presiunea asupra !sraelului atata timp cat ei pastreau

    Dealurile Golan. (e de alta parte, iria nu a dorit sa lase lupta sa le scape din

    mana si au condus la o confurtare militara siriana cu israelul. Asadar,

    5izbulla& a primit mana libera numai cu anumite limite.a fel ca alte miscari teroriste, 5izbulla& ofera servicii sociale adeptilor,

    cum ar scoli si servicii medicale. -a anga)at intr-o varietate de afaceri,

    incluzand supermareturi, patiserii, constructii, ferme, librarii si de asemeneasi &aine pentru credinciosi, patial nantate de catre activitatile teroriste. !n

    timp ce un naumit venit a venit de la bogatii s&iiti din iban si din

    strainatate, marea ma)oritate, incluzand dotarile militare, a venit de la !ran

    poate K0 milioane dintr-un buget total de >0 milioane K. Distribuid servicii

    sociale pentru a reintari imaginea &izbulla& ca si campioni ai saraciei. Dar

    sectarienii si religiosii au avut un apel limitat; in alegerile libaneze din ?%>,

    &izbulla& a pierdut doua locuri. Desi 5izbulla& a oferit minoritatii &iite o

    noua incredere si mandrie, si-a intarit propria putere ca si un )ucatori in

    )ocurile politice din iban si a devenit foarte iritanta pentru !srael; este putinprobabil ca acest progres facut sa e mai mare. !nfrangerea israelului a

    devenit evaziva. Desi retragerea israelita din zonele de securitate din iban a

    devenit mai mult si mai mult posibila. ntuziasmul initial din anii ?B0 nu a

    disparut in totatilate si marcantii grupului, in special printre cei tineri, inca

    insetati pentru actiune, dar liderii lor aveau de infruntat viitorul cu mai putin

    %

  • 7/21/2019 Religie Si Terorism

    10/26

    optimism decat cu ce faceau in urma cu $4 aniE Alla& nu i-ar abandonat,

    desigur, dar parea la fel de clar ca victoria nu ar venit in timpul lor.HAMAS

    5amas este acronimul pentru fraza araba pentru *iscarea de

    rezistenta islamica. 8ondata in decembrie $%B:, cand !ntifada s-a raspandit

    prima data, avand radacinile in alte miscari timpurii in Gaza si altundeva.ste o ramura de facto a 8ratiei *usulmane, care se anga)eaza in principal in

    indoctrinarea religioasa si culturile variabile si activitatile sociale in multe tari

    arabe. !n anii ?B0, sub conducerea lui &ei& A&men Iassin, grupul a urmat

    un proces de radicalizare. *otivul pentru radicalizarea 5amas, creste in

    popularitate, si rivalitatea cu (+ sunt inrudite cu conditiile sociale si

    economice teribile in Gaza, dar de asemenea sun diferente ideologice

    cruciale iintre 5amas si (+L (+ doreste sa restabilieasca statul (alestinian

    laic, intr-un contrast cu cel profund religios 5amas, si a avut putine realizari

    aratate de-a lungul aniilor. Dezamagit de catre Arafat si complicii sai,(alestinienii, nedorind sa faca compromisuri cu !sraelul si insistand pe

    distrugerea statului evreu, a avut tendinta de a se alatura aceste forte noi si

    radicale. Iassin a fost initial tolerat de catre israleiti, care doreau sa-l

    folseasca impotriva (+, dar curand l-au privit ca pe un pericol mai mare. l

    a fost arestat in $%B2 cand a parut c ael a creat unitati teroriste in cadrul

    miscarii sale. Aprox >0 de pusti au fost gasite in casa sa, si desi a primit o

    sentinta pe $4 ani a fost eliberat dupa doar cateva luni. A fost arestat din

    nou in $%B% dupa ce s-a stabilit ca a dat ordtine sa ucida soldati israelieni. A

    fost eliberat in $%%: ca si parte a unei intelegeri urmata de incercarea

    *ossad de a il ucide pe liderul 5amas in Amman. Din aceasta data,conducerea organizatiei a trecut la o dispersie strategica colectivaE un grup

    localizat in Gaza, altul in iria, !oradnia si c&iar @AL dar Iassin a ramas un

    important si o gura onorica in Gaza. Arafat l-a tratat ca pe un privilegiat si

    c&iar autoritatile israelite i-au oferit permis de calatorie in afara granitelor

    permanente.5amas a fost o forta in spatele !ntifada, care consta in demonstratii

    violente, aruncari de pietre in oameni tineri, si construirea de baricade pe

    autostrazi. (ana in $%%4, victoriile politice ale 5amas au fost mai importante

    decat operatiunile teroriste. !n timp ce militantii Massam, unitatea terorista

    5amas, a reusit sa ucida si sa raneasca cativa soldati !sraeliti si civili, multe

    dintre operatiunile lor esuand, in special cele cu atacuri suicidale. eroristii

    5amas au fost ori capturati sau uciti in sc&imburile de focuri cu israelienii.5amas a avut alte atacuri in $%%4 si $%%>, partial din cauza ca a dorit

    sa arate ca a fost forta militanta conducatoare acum ca (+ a abandonat

    terorismul pentru a dobandi mai mult respect. (rocesul de pace a parut sa e

    $0

  • 7/21/2019 Religie Si Terorism

    11/26

    in plin balans, si a&amas a incercat sa saboteze printr?o serie de atacuri

    masive. 5amas a devenit mai sosticata te&nic, in principal datorita

    expertizei lui Ie&9a A9as& "inginerul# , un rezident in Gaza, care a a)utat la

    miniaturizarea bombelor. *ai putine atacuri au fost purtate de ctre &amas in

    anul ?%4 decat in ?%, si mai putine in ?%> decat in ?%4, dar erau mai bine

    planicate si mai mortale. + serie de atacuri sucidiale au inceput cu

    masacrul de la Fet id, aproape de 7etan9a, in care 2$ de persoane, in

    princpal soldati, au fost ucisi de catre un grup care s-a numit

  • 7/21/2019 Religie Si Terorism

    12/26

    desrpinse prefera sa continue lupta armata, si guvernul 7etan9a&u a oferit

    putine initiative pentru comportament restrant in partea militantilor !slamisti.MISIUNI SINUCIGASE

    + cantitate neordonata de fascinatie si oroare a fost generata de

    misiunile sinucigase ale 5izbulla& si 5amas. Daca, potrivit credintei din sec.

    $%, terorismul a fost propaganda pentru fapte, o misiune terorista a fost multmai buna decat propaganda. !mpresia creata de oameni capabili sa se

    sacrice pentru o cauza trebuie sa aiba valoare si sa e invincibila. Defapt,

    aproape ecare aspect al misiunilor suicidale a fost exageratE caracterul lor

    unic, numarul de recruti, motivarea lor si consecintele atacurilor.*isiunile sinucigase au fost purtate pentru atat timp cat razboaiele au

    fost purtate. Asasinii medievali, unul dintre cele mai bine sectoare teroriste,

    specializat pe misiuni sinucigase au fost temute inparticular. A fost o moarte

    mistica a terorismului irlandez, a carui manifestari era amanzirea in

    inc&isori. *area ma)oritate a operatiunilor teroriste anar&iste au fost

    misiunile sinucigase, pentru ca bombele sa e aruncate de la distante scurte

    au fost ridicate ca teroristii sa se arunce in aer ei insusi. *isiunile sinucigase

    au fost parte din traditiile teroriste 'evolutiilor ociale 'use. Foris avinov,

    comandat al F+, ramura luptatoare ale partidului 'evolutionar ocial, in

    primii ani ai seccolui, recolectat ca tinerii oameni care erau pregatiti de

    atacuri au avut competenta pentru onoruri si aveau permisiunea de a muri,

    c&iar daca de propriile bombe, sau daca erau prinsi, de la anumite pedepse

    cu moartea. ansele pentru sc&imbare erau aproape nule. !n $%0B romanul

    Calul Palid , terorisul Goerge spue ca nu exista viata si nici iubire, numai

    fascinarea coplesitoare a mortii. + preocupare asemanatoare a mortii poate gasita in miscarea fascista din anii ?20 si ?30 cum ar egiunea 'omana a

    Ar&ang&elului *i&ail si urmasii lui

  • 7/21/2019 Religie Si Terorism

    13/26

    $%%>, unul la o parada militara in tunceli, in care % soldati au fost ucisi, si la

    fel ca si in Adana si ivas.(e scurt, este dicil sa ne gandim la msicarile teroriste care nu au fost

    anga)ate in misiuni sinucigase. 6irtual toate atacurile impotriva liderilor

    publici in tari care au pedeapsa capitala sunt misiunile sinucigase. Atacurile

    sunt purtate din raza scurta, in care victimele sunt in general prote)ate, siconsecgvent, sansele pentru asasini sa scape sunt mici sau inexistente.

    *emoriile publice sunt foarte scurte, asadar nu ar trebui sa e o

    surpriza ca atunci cand 5amas a lansat primul atac sinucigas in iban si mai

    tarziu in !srael, media a interpretat ca ind un atac nou si fara precedent.

    8aptele privind atacurile sucidiale ale &amas si 5izbuula& sunt pe scurtE intre

    $%B2 si $%%B, aproape 40 de asemena atacuri au fost purtate impotriva

    !srael si iban, incluzand pe acelea care au esuat aproape 3 pe an.

    5izbulla& nu a facut niciodata un secret din implicarea sa, dar 5amas a facut,

    si responsabilitatea a fost pusa in general pe organizatii misteroase numite

  • 7/21/2019 Religie Si Terorism

    14/26

    tabere de refugiati in conditii miserabile. !n timp ce au fost putini barbati

    insurati cu copii printre sinucigasi, ei au fost exceptia.A&med Fa9dun, un psi&iatru arab, a argumentat ca misiunile

    sinucigase au tendinta de a manifestarea atat a credintei religioase cat si a

    puterii militare. Aga)anduse intr-o asemenea misiune distribuie o cale de

    adauga sens unei vieti la care sunt dedicati. Dar el deasemenea a avertizatca asemenea actiuni au fost isolau martirii de realitatile lumii, si izoland

    5izbulla& cu societatea araba.(are destul de clar ca martirii islamisti sunt destul de religiosi dar mai

    degraba primitivi, posesand cel mai bun o inteligenta si imaginatie medie.

    Dar sunt multi tineri la care aceste caracteristici se aplica, si doar o fractiune

    dintre ei sunt doritori sa considere candidati pentru suicid. ste aceasta

    rupere mai religioasa sau mai de datorie, mai idealista sau mai doritoare sa

    se sacrice mai tare decat restul, sau acesti oameni pot usor mainpulari de

    catre manereP ste oare o inclinare sa se exagereze cu aceste elementereligioase, care nu a platit un rol in 'ussia, ri ana sau

  • 7/21/2019 Religie Si Terorism

    15/26

    ultimele doua decade GamaNat !slamai9a a fost principalul grup, activitatile

    concentrare in 1airo si in doua regiuni ale giptului de sus, As9ut si *in9a.

    Dupa o perioada de calm relativ, un nou val de operatiuni teroriste a inceput

    in $%%2, cu atacuri sustinand 2B> de victime in $%%, 3: in $%%4, si 202 in

    $%%>. Atacurile impotriva autobuzurilor in care erau turisti straini si la

    &oteluri a fost sa subestimeze prestigiul guvernamental si sa cauzeze

    destabilizeze economic intr-o tara in care turismul poarta un rol important.Aceste grupuri egiptene teroriste au incercat sa poarte teroarea in

    strainatate. + incercare a fost facuta sa asasineze pe presedintele *ubara

    in timp ce participa la o conferinta in tiopia. + incercare similara a fost

    facuta asupra vietii ministrului de interne egiptan, si asupra ambasadei

    egiptene in !slamabad, (aistan, care a fost bombardata in $%%4 avand ca

    rezultat $> pierderi de oameni. eroristii arbai cu egipteanul &ei& +mar

    Abdul 'a&man pozand ca si g&idul lor, au fost implicati in bomba din Uorld

    rade 1enter din ?% din 7eJ Ior. !n egipt, decizia de a se anga)a inoperatiuni in afara tarii, care erau improbabil sa aiba un impact domestic, nu

    a fost o manifestare a puterii dar mai degraba o slabiciune. A reectat ca

    faptul ca politia egipteana a luat o dura linie, arestand mii si executand

    duzine. !n timp ce aceasta nu a eliminat terorismul, l-a facut desigur mai

    putin frecvent. Grupurile radicale islamice au fost reduse la atacuri

    ocazionale in principal in lupta lor traditionala in giptul de sus, unde

    colegiile din *in9a si As9ut sunt baricade de fundamentalism, si 8ratia

    *usulmana, pentru un lung timp. (ropaganda terorista incitand populatia

    inspre violenta sectariana a prins viata in gipt, unde 1restinii 1optici

    constitue aprox. 20 C din populatie. Aceasta propaganda este directionata

    impotriva tuturor elementelor laice si impotriva conducatorilor giptului, care

    sunt considerati indeli corupti. 1&iar reformele blande islamice au devenit

    tintele, incluzand pe 7aguib *a&fouz, un castigator al preimiului 7obel

    pentru literatura care a supravietuit atacului. uportul nanciar pentru 8ratia

    *usulmana si ramurile sale violente au fost oferite de catre guvernul saudit

    pana in ?%0 si dupa aceea implicarea fratiei in terorism a devenit sustina de

    catre !'A7.!n udan, violenta interna s-a manifestat mai des in forma unui razboi

    civil decat a terorismului. !ntradevar, militarii guvernamentali care au venit laputere ca si rezultatul alegerilor din ?B% a oferit antrenamente si a)utor

    grupurilor treroriste din intreaga lume, dar in special acelora din tarile arabe

    si musulmane. Ardoarea religioasa fara dubiu )oaca un rol in statul terorist

    sudan; la fel si prospectul de primire fonduri de la sponsori bogati pentru

    toate tarile nord africane.

    $4

  • 7/21/2019 Religie Si Terorism

    16/26

    Arabia audita a expermientat atacuri teroriste in anii recenti, dar

    acestea reprezinta o lupta mai mare de putere decat islamismul ortodoxic.

    egea religioasa, s&aria, a fost intotdeauna o lege a pamantului in Arabia

    audita, si in acest fel dinastia poate cu greu ranita de catre islamisti.

    +ponentii lor argumenteaza ca conducatorii sauditi nu erau sucienti de

    zelosi in dusmania inspre inamicii islamicilor cum ar america, si aceia erau

    bogati si corputi. Dar seful antagonist al regimului saudit, @sama Fin adin,

    care a organizat atacuri teroriste din =&artoun si mai tarziu in Afg&anistan,

    inclusin bombardarea ambasadelor @A din 7airobi si Dar es alam din $%%B,

    este un miliardar care a beneciat de coruptia pe care o critica. Asadar, este

    un caz de lupta de clasa dintre populistii saracaciosi si elitele feudale foarte

    bogate, dar mai degraba o lupta pentru putere intre elitele rivale, cu

    islamistii luptand pentru bucata lor de placinta.xistau doua atacuri ma)orei pe pamant saudi, unul in noiembrie ?%4 in

    ediul Garzii 7ationale in '9ad&, unde : persoane au murit ca si resultat aunei masini bomba; al doilea atac in iunie ?%> la turnurile =&ubar, o baza

    militara langa D&aran, unde $% soldati @A au murit si 4 au fost raniti in

    explozia unui camion plin cu benzina. Grupuri variate necunoscute cum ar

    *iscarea de c&imbare sau igrii Golfului care si-au asumat

    responsabilitatea, dar nu a fost stabilit clar daca atacul bazei militare a fost

    purtat de catre uniti sau s&iitii sauditi sau de catre agenti iranieni si

    veterani afg&ani care au fost implicati. Atitudinea ocialilor sauditi inspre

    terorism a fost ambigua. auditii au suportat fratia musulmana prin toata

    lumea musulmana c&iar si cand era anga)ata in violenta, desi poate asta a

    fost mi)locul cel mai simplu de cumpararea a imunitatii dupa atac. (e de alta

    parte, sauditii au fost retinuti dur impotriva violentei din partea strainilor in

    propria tara.ste dicil sa ne gandim la o singura tara din +rientul *i)lociu care sa

    nu avut experiente cu terorismul in recent, exceptie poate sub dictatori

    severi, cum ar !ranul si !raul, unde singurl fel de terorism a fost exercizat

    de catre terorismul de deasupra. !n timpul anilor de inceput a regimului lui

    =&omeini, a fost o mare negociere cu terorismul, cum ar ca in iunie ?B$,

    cand un singur atac au murit $2 ministrii si 2B de membri ai parlamentului.

    !n timp ce forta de securitate a devenit mai ecace, totusi, organizatiileteroriste din opozitie au fost zdrobite, transferandu-si operatiunile in

    straintate, in !ra/, uropa de 6est si in America de 7ord. Dar cu

    dezintegrarea celor doua dictaturi, o recidivare a terorismului a parut mai

    probabila dar nu in anii ce urmeaza.Altundeva, in Afg&anistan sau in omalia, si cu un grad mai mic in

    ad)iistan, teroarea individuala a avut loc dar este relativ neimportant pe

    $>

  • 7/21/2019 Religie Si Terorism

    17/26

    fondul pe scare mare al violentei colective. !ntr-un mod indirect,

    Afg&anistanul a fost important in raspandirea terorismului, cum multi

    voluntari care au fost antrenati acolo sa lupte cu rusii ulterior l-au aplicat in

    expertiza lor in alte parti ale lumii, inclusiv (aistan si lumile arabe, de unde

    multi dintre voluntari isi aveau originile. i au )ucat un rol crucial in terorism

    si in lumea musulmana in anii ?%0, facandu-se valabili pentru cel mai mare

    ofertant.!n statul mai mic al Golfului (ersic, cum ar Fa&rain, care are atat

    minoritati etnice cat si religioase ca si forta straina de munca, operatiunile

    teroriste au fost directionate impotriva guvernlui, si in unele cauzri, impotriva

    strainilor. Data ind averea acestor tari mici, a fost o implicare straina mica,

    in special in partea !ranului.Dar nu tot acest terorism a fost fundamentalist sau radical islamic in

    caracter. erorimsul a existat in +rientul *i)lociu cu mult inaintea

    fundamentalismului, si poate continua dupa ce fundametnalismul dispare.urcia in acest caz. A fost o puternica miscare fundamentalista in urcia,. Dar

    ma)oritatea terorismului a fost emanat din alte parti, deasupra tuturor ind

    =urdanii (==, (artidul *uncitoresc =urdistan, si pentru Devrimci ol, un grup

    revolutionar *arxist-eninist care si-a vazut zilele cele mai bune in anii ?:0

    dar inca tin)ea la ele in ?%0. urcii (== au inceput ca un partid extrem de

    stanga condus de un grup mic de intelectuali de la @niversitatile urcesti. 7u

    a fost origina din *iscarea nationala =urda, care, condusa de comandantii

    traditionali, a luptat pentru multe decade pentru statul =urdan. !n ciuda

    marimii substantiale, diviziunile interioare ale miscarii a prevenit-o din a face

    progrese semnicante c&iar intr-un timp cand antagonistii, cum ar addam5ussein, sunt foarte tare slabiti. (== nu a avut o prezenta substantiala

    printre =urdzii din !ra/, exceptie facand incercarea de a i prote)a de fortele

    armate turce. otusi, a fost foarte activa in urcia, in special in anii ?%0, cand

    a realizat ca apelul *arxism-ului leninism nu ar niciodata sucient sa

    dobandeasca o baza de masa. Grupul a fost transformat intr-un grup

    nationalist care nu este deloc religios in caracter.(== a fost foarte activ impotriva muncitorilor turci in urope, si

    deasupra tuturor in Germania, unde marea ma)oritate din violenta strazii

    demonstreaza in anii recenti ca au fost instigati de catre militanti. Dintre cei

    400 000 de =urzi care traiesc in Germania, mai putin de $0 000 sunt membri

    ai (==, dar acestia au fost extraordinar de activi, atacand agentiile de turism

    si alte institutii in turcia si in europa. Atacurile si fraudele urzilor pe o scara

    masiva a condus germania in $%%3 sa interzica partidul ca o amenintare la

    adresa ordinii publice. (otrivit grupului de evidente, partidului de asemena a

    nantat activitatile prin tracul de droguri. otusi, activitatile (== in

    $:

  • 7/21/2019 Religie Si Terorism

    18/26

    interioriul turciei sunt principala ingri)orare. Activitatile lor au fost

    concentrate in sud estul turciei si s-au intamplat pe o scara masiva, in mod

    particular dupa $%%$. Au a)uns la un apogei in $%%, cand potrivit statisticilor

    turce mia mult de 000 de militanti au fost ucisi, la fel $000 de civili si $000

    de soldati si politisti turci. !mpreuna numarul de victime dinre $%B4 si $%%>

    este estimat sa e aproape de 20 000. (otrivit purtatorilor de cuvant turic,

    terorismul urd este ne)usticabil pentru ca urzii ar putea presa cererile lor

    prin politica decat prin acte teroriste. !n practica, activismul politic ar intalni

    cu esecul pentru ca acestea functioneaza pentru autonomia urda are o

    invariabila si a fost arestat pe post de tradator si separatist si a fost acuzat

    de punerea in pericol a intergiratii statului turc.upta a fost amara pentru ambele parti. *ilitantii urzi, spre deosebire

    de algerieni, s-au anga)at in macelarila profesorilor, care au devenit tintele

    principale, si persoanelor rivale printre liderii care au condus la varsari de

    sange. -a spus ca ca putin din ardoarea leninista a ramas; trecutul marxistal (== nu a prevenit din cooperarea cu fortele islamice a aripi drepte turci,

    care s-a pretins sa e mai doritoare sa faca concesii cu =urzii decat cu un

    centru laic si de stanga. (entru tot entuziasmul membrilor, (== nu a mers

    prea departe fara un a)utor ma)ori din afara. Acesta a venit in $%%B ma)oritar

    din partea iriei, si minoritar din partea !raului si !ranului, care pentru

    propriile motive, au fost interesati de slabirea guvernului de la anara, sau

    cum in cazul iriei si !racului au facut concesii mari pentru urcia privind

    nevoia de apa controlate de turci. (== a fost antrenat in 6alea Fea din

    !ban, si o considerabila parte din armamentul lor si alt a)utor a venit de

    asemenea de la sirieni. Asemenea dependenta de puterile straine,

    bineinteles, pericolasa cum urzii stiu din propria amara experienta. upta

    urda arata in orice sens, ca fundamentalismul nu are monopolul in +rientul

    mi)lociu precum s-a crezut.TERORISMUL ISRAELIAN

    Dreapta extrema israelita ar dori sa extinda granitele tarii, sau cel

    putin sa faca granitele prezente permanente si sa exileze cat mai multi arabi

    posibili. Dreapta extrema israelita a fost laica la origini, si intr-o anumita

    masura, inca mai este. Genealogic, este in traditia partidului vizionist al lui

    6ladmir

  • 7/21/2019 Religie Si Terorism

    19/26

    fantome ale pacii. !n aceasta cale, lozoful *enac&em Fegin, discipolul

    credincios al lui Hile din $%>: si s-a adancit dupa razboiul de

    Iom =ippur > ani mai tarziu. Aceasta a coincis cu un trend la nivel mondial

    inspre fundamentalismul religios, dar de asemenea a avut surse evreiesti si

    israelite. @nul din predecesori era a fost 'abbi *eir =a&ane, un american din

    Froolun, a carui copilarie si adolescenta nu a ost nici pioasa nici zionista.

    =a&ane s-a convertit si s-a convins pe el insusi ca este un profet a noii secte

    extremiste numita iga Defensiva vreiasca din America, si mai tarziu in

    !srael, la =ac&.

  • 7/21/2019 Religie Si Terorism

    20/26

    noiembrie $%%0, miscarea sa a fost marginalizata in !srael la fel cum a fost

    cand a fost inintata cu 20 de ani in urma.*ult mai important a fost miscarea nativa !sraelita messianica, si

    adesea apocaliptica, zionismul, care a derivat din miscarea tinereasca

    ortodoxa zionista, numita Fne Aiba. +riginal mult mai moderata, a fost

    radicalizata de catre evenimentele din $%>:. *ulti din membrii sai s-aualaturat lui Gus& munim, o miscare politica care a stabilit noi asezari in

    teritoriile ocupate. @nii dintre acesti ganditori au fost educati la eminarul

    religios faimos numit *eraz 5arav, inintat de catre 'abinul =oo, seful

    'abinilor in !srael, si a continuat intr-un spirit nationalist extrem cu ul sau.

    Acest seminar si cativa ganditori la fel, au produs o serie de rabini care mai

    tarziu s-au alaturat acestei miscari numita @niunea pentru (amant si (opor al

    !sraeluli, care a promovat oni asezari si o linie dura inspre arabi. De

    asemenea s-a anga)at in activiati teroriste impotriva arabilor, incluzand

    primari arabi din satele din apropiere si orase mai mici. @nii membrii cum ar, 'abinul evinger, care a locuit in 5ebron, au fost foarte excentrici in stilul

    lor de viata, in aspectul lor si erau o provocare constanta. Altii si-au cultivat o

    aura de respect si s-au crezut ca ind vrei religiosi conventionali.!n timp ce procesul de pace progresa cu ratatul de la +slo, acesti

    nationalisti ultraortodoxi s-au gasit sub presiunea crescuta a sediilor variate.

    i s-au temut ca daca procesul de pace ar continuat, !srael si-ar pierdut o

    parte pe care a cucerit-o si visul messianic, a carui realizeare parea atat de

    aproape, simtea ca se pierde. !n acelasi timp, ei nu au putut conta pe

    sustinerea elementelor anti-zioniste, care erau mai itneresate de cosolidarea

    castigurilor lor de pe frontul de acasa, cum ar de dobandirea de fonduripentru a transforma israelul gradual intr-un stat non-democratic si teocratic.

    i nu aveau sustinerea intreaga a ortodoxismului de origini orietnale,

    ep&ardimii, are, desi nu erau docili in aparente, ei nu imparteau sentimentul

    de urgenta extrema si disperare apocaliptica a locuitorilor din !udeea si din

    amaria.(entru a ucide sau a rani un arab aici sau acolo, sau a se anga)a in

    acte minore de provocare, a parut fara de a)tuor ceea ce acesti nationalisti

    au vazut ca ind o situatie critica. 1&iar Faruc& Goldstein a reusit sa ucida

    numai cateva duzine de arabi. 1ateva demonstratii in masa

    antiguvernamentale au fost organizate dupa 3 atacuri sucidiale ma)ore de

    catre arabi mai devreme in $%%>. Dar aceste demonstratii au parut sa aiba

    un raspuns insucient la pericolul perceput de catre nationalistii

    ultraortodoxi. !n aceste circumstante, ei s-au gandit la 3 posibilitati de a

    aduce procesul pasnic la un sfarsit si de a aduce guvernul urat la pamant.

    Dar insurgentii armati impotriva guvernului parea fara de speranta, o

    20

  • 7/21/2019 Religie Si Terorism

    21/26

    provocare ma)ora, cum ii si uciderea lui Arafat sau aruncarea in aer a

    mosc&eei Dome of the rock sau a altor temple ma)ore muslumane a parut

    problematice.@ciderea prim ministrului Iitz&a 'abin parea sa e o abordarea cea

    mai efectiva. Aceasta nu a fost o sugestie ca asasinarea rabinului, o fapta

    fara precedent in istoria moderna evreiasca, a fost planicata de catre unasamblu de religiosi si de lideri politici extremisti. A fost un act a unui individ.

    Acest individ, totusi, a pus niste inrebari autoritatilor rabinilor daca uciderea

    unui rodef sau moser termenii traditionali pentru cineva care persecuta

    evreii a fost )uticabila dintr-un punct de vedere religios. l a dat raspunsuri

    ec&ivoce inainte sa-l ucida pe rabin. Asasinul, Iigal Amir, a fost un tanar din

    Iemenite si un student la drept la @niversitatea Far lan, una dintre forturile

    militantilor religios nationale. l a fost ferm convins ca el a purtat vointa

    domnului ca un martir a 5izbulla& si &amas. 'abin, el a crezut, a fost unt

    radator a propriuului guvern si a amenintat supravietuirea !sraelului si apoporului vreu. Amir a ramas sdator pe toata perioada procesului. Desi

    Amir a fost un singurat, uciderea lui rabin nu a fost comisa in van. A fost

    purata intr-o atmosfera generala in care extrema dreapta a fost incitata ca

    tinerii militanti sa comita acte de violenta, si in asemenea acte, in timp ce nu

    pareau invetibatile, au devenit mai probabile. tudentii la istorie au fost

    reamintiti de uciderea din $%22 al lui Ualt&er 'at&enau, un ministru de

    externe evreu in 'epublica Ueimar, care a fost ucis de catre un grup de aripi

    drepte extreme intr-un climat similar intamplarii din actiunile teroriste. 7u a

    fost o surpriza ca sonda)ele la doi ani dupa uciderea rabinului au aratat ca o

    factiune considerabila de tanara generatie a convinerilor natiioanlist-

    religioase nu au denuntat asasinarea si si-au exprimat intelegrea si sutinerea

    criminialului. Aceasta a fost fundalul asasinarilor care au tinut )os guvernul

    muncii si l-au pus pe iud la putere.INDIA, PAKISTAN SI SIKHII

    A fost o cantinate considerabila de terorism in subcontinetnul !ndian,

    cu certitudine mult mai mult decat in dintre !srael si vecinii sai un fapt care

    nu a fost intregistrat pe deplin in lumea din afara. 1el putin 20 000 de

    oameni au fost ucisi in =as&mir din $%%0. ipsa de constiinta poate avea de a

    face cu o lipsa de interes in lucrurile indiene si paistaneze, o atitudine care

    sc&imba doar la timpuriconictele internationale ma)ore. A fost de asemenea

    presupunerea ca intr-o tara populata de sute de milioane, terorismul c are

    ucide cateva mii pe an nu poate important. $000 pe an au murit doar in

    =arac&i doar, si liderii nationali si prim ministrul au fost asasinati, dar in ceea

    ce priveste presa din +ccident are un impact mai putin decat cateva pietre

    aruncate in Fet&leem, pentru )uranlistii 6 care au fost concentrati acolo. De

    2$

  • 7/21/2019 Religie Si Terorism

    22/26

    asemenea, nu a fost intotdeauna posibil sa se diferentieze terorismul, pe de-

    o parte, si banditii si infruntarile etnice pe de alta aceasta ar putut

    contribui la lipsa de interes a lumii. 7uma dupa ce !ndia si (aistan au

    detonat rac&ete nucleare in $%%B au atras atentia lumii asupra conictului

    din =as&mir si alte activitati teroriste din subcontinentul indian.errorismul are o traditie vec&e in !ndia. !nainte de $%3%, a fost mult

    mai dest ca populatia ne-&indusa a fost directionatea impotriva 'a)-ului

    Fritanic, dar dupa $%3%, si in particular dupa $%4, a fost destul de des

    instigata de catre musulmani si si&i, la fel ca si factiuni radicale &induse. A

    fost intotdeauna o tensiune intre aceste grupuri, dar dupa diviziunea

    subcontinentului din $%:, fortelor laice in ambele tari au slabit, si extremistii

    religiosi si nationalisti si partidele aferente au crescut cu putere. *ult din

    terorismul indian a fost concentrat in =as&mir si in (un)ab, unde conictele

    etnice si religiaose dateaza din zilele dinaintea diviziunii !ndiei si c&iar cu

    mult inainte. (entru a reconcilia aceste factiuni, gvernul 5indu india, a aratatputina acuratete politica. A fost probabil imposibil de facut pace intre

    extremisti printre musulmanii din =as&mir si si& in (un)ab, dar aceasta a

    fost o strategie pe care indienii nici macar nu au incercat.*usulmanii din =as&mir erau mai degraba seculari in aspect. Gand&i a

    numit odata =as&mir inslua laicitatii pe subcontinentul indian. ocuitorii sai

    erau &indusi etnici care au acceptat islamul intr-un punct in istoria lor. Dar, in

    sc&imb sa a)unga la un compromis cu musulmanii, autoritatil eindiene l-au

    arestat pe &ei& Abdula&, ind privit ca liderul *usulmanilor =as&miri, si

    tensiunea care a crescut a condus la un razboi civil in care (aistanul a )ucat

    un rol important. Astazi situatia est in continuare complicata de diviziuniledintre rebelii =as&mir; unii sunt nationalisti seculari si doresc autonomia

    pentru regiunea lor, in timp ce unii musulmani extremisti doresc sa se

    uneasca cu (aistan. (aistan nu a negat niciodata suportul politic pentru

    radicalii din =as&mir, 8rontul !slamic =as&mir si

  • 7/21/2019 Religie Si Terorism

    23/26

    putin sa-i forteze sa se predea si sa plece din regiune pentru ca regiunea sa

    devina parte din (aistan.trategia (aistana a fost un razboi surogat. ara a fost slabita militar

    cmai tare decat !ndia, si deci a fost mai vulnerabila unui atac intens. @rmand

    infrangerea militara paistaneaza din $%>4, razboiul la distanta, actiunile de

    guerrilla, si terorismul nu pareau doar strategia mai satisfacatoare ci si doarcea posibila. Destabilizarea campaniei impotriva indiei a fost purtata de catre

    !!, erviciul de !nformatii (aistanez, care a antrenat nativii =as&mir si

    musulmanii indieni in tabere din (aistan care a sustinut lumeamusulmana.

    1ateva tari arabe, printre care si Arabia audia si libia, au dat bani si

    intrusctori. Acest suport a fost acodrat cu discretie decat s-a acordat

    grupurilor anti-israel, pentru simplu motiv ca natiunile arabe au ezitat sa

    provoace o tara ca si !ndia.(entru a complia treburile si mai mult, a fost o brigada mica

    internationala musulmana care a constat in luptatori care s-au intors dinAfganistan si paistanezii au facut o incercare sistematica sa listeze

    musulmanii indieni , care s0au simtit nesiguri in particular dupa raspandirea

    revoltelor din A9od&9a, in care mii dintre ei au fost ucisi,. (e de alta parte

    radicalii 5indu F

  • 7/21/2019 Religie Si Terorism

    24/26

    soldati nemaipomeniti in armata indiana, luptat loial cu indienii impotriva

    paistanezilor. !ndia nu a fost discriminanta impotriva si&ilor loiali dintre

    care unul a devenit presedintele indiei, si altul , comandant in armata

    indiana. Dar si& separatisti au cerut mai mult decat autonomia regionala. i

    doreau un stat separat vorbitor de pun)abi, si propria centrala electrica si

    provizii de apa fata de statul indian. eparatistii au devenit militanti si s-a

    intors inspre terorism, cauzand fortelor de securitate indiene dorinta de a se

    anga)a in contra ofensiva. !n $%:4, urgenta de stat a fost declarata in (un)ab

    care a durat 3 ani, dar nu a redus semnicant incidentul si violenta. Din

    $%B, o alta campanie anti-terorista a fost lansata de catre guvernul indian,

    care a luat forma unei detentii de masa si mai rau. A urmat in luarea urgentei

    sub control in $%%0, dar a fost prea devreme sa zicem daca amele

    terorismului separatist au fost stinse pt totdeauna. eroarea radicala si& a

    fost directionata nu doar inspre autoritatile indiene dar si inspre acei din

    propria comunitate care nu erau de acord cu startegiile lor. *ulte guriimportante din comunitatea i& au fost ucisi de catre teroristi, unii dintre ei

    in timp ce se rugau in templele i&.!n timp ce ma)oritatea terorismului indian este concentrat in nord, in

    =as&mir si (un)ab, a fost de asemenea violenta teroristain est, in particular in

    Assam, si putina in sud, in amil 7adu. erorismul pe teritoriul !ndiei este

    preponderent etnic, mai degraba decat religios-etnic, in motivatie. otusi, alti

    factori sunt frecvent intalniti, cum este vazut in cazul Assam. 1ompozitia

    et&nica a statului s-a sc&imbat ca si rezultat al inuxului de &idnusi bengali.

    1a si alte state situate in departe de 7eJ Del&i, radicalii Assam s-au simtit

    negli)ati de catre capital; patrona)ul mic le-a venit in a)utor, si au stabilit un

    alt front de eliebrare, 8rontul de liberare al Assam @8A . !nitiativa a venit

    de la elementele radicale ale universitatilor si de la factori religiosi si etnici

    care pareau sa e putin importanti in miscare, dar este foarte greu sa

    diferentiem intre motivatia religioasa si non-religioasa printre teroristii din

    Assam si alte parti din !ndia.xceptie facand cazul din =as&mir, terorismul politic in !ndia si (aistan

    a fost refuzat cumva in anii recenti. Daca ostilitatile intre india si paistan

    slabesc, este probabil sa e o scadere si in activitatile teroriste. Dar o solutie

    la problema =as&mir este foarte indepartata, si pericolul ca aceasta saescaldaeze intr-un razboi este acum mai mare decat inainte. *ai departe, a

    fost o crestere a fraudelor si )afurilor, in special in orasele mari si nu a fost

    niciodata usor sa se diferentiezeintre terorism si crima, organizata sau

    neorganizata.(rospectele terorismului sunt si mai mari in (aistan, unde stabilitatea

    politica est mai slaba decat in !ndia. (aistan a servit ca si pamant de

    2

  • 7/21/2019 Religie Si Terorism

    25/26

    antrenament pentru voluntarii din Afg&anistan si multi printre acesti luptatori

    (aistani si straini, s-au indreptat inspre terorism atunci cand serviciile lor in

    Afg&anistan nu mai erau necesare. Guvernlu paistanez se pare sa crezut

    ca ar putea intoarce prezenta razboinicilor in avanta)ul lor, dar gradat a

    realizat ca ei constituie un pericol real pentru (aistan. 7iciodata

    fundamentalist, guvernul paistanez a icnercat sa foloseasca radicalii islamici

    pentru propriile scopuri politice, un )oc pericol care in nal nu a avut succes.

    erorismul a continuat in orice caz, in special in ind&, Faluc&istan si in nord

    vestul frontierei. oate regiunile in care violenta de o forma sau o alta a fost

    endemica pentru lung timp. !n multe ocazii armata paistaneza a fost

    c&emata pentru ca politia nu mai putea face fata. 1atva din acest terorism

    este clar politic in inspiratii, cum ar grupul &a&eed F&utto, o aripa radicala

    a Fen Azit F&uttoNr (aistan (eopleNs (art9. Date ind incertitudinile

    conditiilor politice sociale si ecnomice ale paistanului, exista mereu pericolul

    ca guvernul central sa se destabilizeze si aceasta ar conduce la odezintegrare generala a tarii care de la innitarea sa nu a fost niciodata

    departe de &aos.6alul global de fundamentalism religios- sau radicalism, sa m precisi,

    nu va rezista pentru totdeauna. A luat de)a forme diferite in tari diferite. !n

    +ccident, tarile dezvoltate are un corespondent spiritual pe care ocilaii

    religiosi nu l-au putut indeplini. Altunde, in israel si in !ndia, a fost un

    amalgam de religie si nationalism, iar in tarile musulmane, radicalismul

    islamic a aparut ca si o piesa pentru cei asupriti si ca si un raspuns la

    materialismul si decadenta din vest. !n vest, fundamentalismul a fost un

    fenomen al clasei de mi)loc, sau in unele manifestari o lipsa a unui caracter

    specic al vreunei clase. !n lumea musulmana apelul sau a fost in principal

    subproletar, pentru a respinde venirile de la tara in orasele mari, si sa

    refugieze alte victime ale urbanizarii si modernizarii. Au fost cativa

    intelectuali si cvasi-intelectuali, dar numarul lor nu este foarte mare, care au

    fost printre primi care au plecat cand au realizat ca radicalismul religios nu

    mai e la moda. Amploarea valului religios radical a fost la fel de dramatic

    precum promisunile facute, in special de catre milenarii printre radicali.

    Adeptii lor nu asteapta vreo implinire spirituala, securitate si sentimend de

    comunitate, dar de asemena, in special in Asia si Africa, societatea care nueste mai morala sau mai )usta si mai prospera decat ordinea corupta.

    1ontinua fara promisiunea care nu poate indeplinita, si singura

    intrebare este cat va dura pentru deziluzie sa se introduca. 7u este sensibil

    de prezit ce il va inlocui, daca un nou nationalism, un nou populism sau vreo

    mixtura a acestor doua. @nii ar crede ca dezvoltarea te&nologica ar avea

    tendinta sa diminueze religia radicala, dar nuaici nu este cazul. =oranul este

    24

  • 7/21/2019 Religie Si Terorism

    26/26

    compativil cu o mare extindere a calculatoarelor, la fel ca si crestinii si

    sectarienii evrei fac abuz de internet.8undamentalismul prezent are limita la apelul global si a facut un

    progres in unele tari dar in altele nu. A facut mari avansuri in aproape toate

    tarile cum ar udan si Afg&anistan, printre &iiti, care intotdeauna au

    tendinta sa e extremisti si in tari cu probleme acute sociale si economice.Dar in tarile musulmane mai mari, cum sunt !ndia, !ndonesia, urcia si

    banglades&, la fel ca si in vest, poate avea un potential ex&austiv. perantele

    fundamentalistilor pentru o viata mai buna sunt legate inspre dezamagire.

    !ntrebarea care se ridica este ce se intampla cand un curent militar si o

    miscare radicala se sc&imba sau se declinta. ste imposibil de prezis daca

    acest proces va dura cativa ani sau decenii, dar in orice caz va limitat ca si

    relevanta numai cu privire la un viitor violent, in special terorism violent.

    1&iar daca valul fundamentalist decade, c&iar daca exista o contra-miscare

    puternica, c&iar daca radicalismul religios devine mai putin incitant, mereu osa e un grup mai mic de credinciosi adevarati lipiti de vec&ea credinta. Asta

    este foarte probabil ca cu cat mai izolati sunt radicalii, cu atat mai tare o sa

    e tentati sa se anga)eze in actiuni terorirste. Acesta a fost cazul in trecut si

    va in viitor. 6iolenta religioasa, va continua c&iar daca va sustinuta de

    multe milioana sau de o mie. i nu va conta cat de mic este numarul de

    fanatici, era de rasarit in care armele de distructie in masa sunt din ce in ce

    mai accesibile ii fac mai periculos decat un numar mare de teroristi folosind

    uneltele traditionale pentru tratative