Religie Si Terorism
-
Upload
oana-nechita -
Category
Documents
-
view
244 -
download
1
Transcript of Religie Si Terorism
-
7/21/2019 Religie Si Terorism
1/26
Religie si terorism
Acum 20-30 de ani, terorismul global a fost predominant secular in
inspiratii si orientari, aripta stanga, aripa dreapta sau extermisti nationalisti.
Devreme ce a fost o resurgenga la nivel mondial a miscarilor religioase
radicale, si aceasta dezvoltare a avut un eveniment semnicant asupra
terorismului contemporan. Asta nu ar trebui sa vina ca si o surpriza, pt ca
religia a fost intoteauna o caracteristica principala a terorismului; icari,
Asasasinii si societatile secrete !ndiene practicand ritualirui, erau secte
religioase, si ne-au oferit noua cuvintele "zelot#, "asasin# si "criminal#. Dar in
secolul $% si o mare parte din secolul 20 terorismul inspirat de religie a
scazut, ind inlocuit de politica. Aceasta probabil se va sc&imba din nou in
viitor.RADICALISMUL ISLAMIC
'enasterea terorismului religios este identicat cu tendintele din lumeaaraba si musulmana. (otrivit lor, reinvierea fundamentalismului religios este
un fenomen la scara mondiala, care este intradevar adevarata, si ma)oritatea
credinciosilor in fundamentalismul islamic nu sunt teroristi, ceea ce de
asemenea este adevarat. *ai departe, +ccidentul avea nevoia de imaginea
unui inamic dupa terminarea 'azboiului 'ece, si islamul, pentru o varitate de
motive, a iesit sa indeplineasca acest rol. i sustin ca islamul este o religie
foarte morala, promovand mai degraba dragostea decat ura, si este o
inspiratie pluralista si democratica. Deoarece aceasta aparare energetica, a
devenit un taboo in discutile despre terorism in contextul islamic.
Dar aceea ce evidentiaza caracterul esential pasnic a islamului radicalgasesc dicil sa accepte faptul ca in lumea contemporana cele mai violente
conicte, interne si externe, se intampla si continua sa se intample in tarile
musulmane sau in acelea cu minoritati musulmane. Asemenea violente nu
sunt neaparat teroriste in caracter; exprima de asemenea la o scara mare
razboiul ca si cel dintre !ran si !ra/ sau intr-un razboi civil ca si in
Afg&anistan si Algeria la fel ca si terorismul. 1onform unui sonda) de catre
1asa iberatii, !nstitutia idera devotata studiului drepturilor umane in lume
din America, 4 sau 4$ de state din lumea contemporana sunt denite ca si
"ne-libere# sunt in totatilare sau partiale musulmane. Aceasta ar putea sa eun accident, de asemeneea trebuie sa aiba de a face cu factorii sociali si
culturali mai degraba decat cei religiosi, sau cu elementele care sunt pre-
islamice. Dar daca este dicil sa ignoram ceea ce este, este in ultimul caz o
coincidenta coplesitoare.!n timp ce islamul in istoria moderna nu s-a anga)at in acte de violenta
in masa pe o scara 5itlerana sau (ol (ot, este de asemenea adevarat ca
$
-
7/21/2019 Religie Si Terorism
2/26
elementul misionar si agresiv in islamul radcial este mai puternic decat in
celelalte religii, c&iar daca multi musulmani si in particular arabi, se percep
ca ind victime mai degraba decat agresori. ste de asemenea adevarat ca o
stare specic anti-+ccident este mai adanc inradacinata si pronuntata in
multe tari musulmane, decat in oricare alta parte din lume. Asemenea anti-
+ccident ar putea, bineinteles, de asemenea sa aiba radacini culturale,
sociale mai degraba decat religioase. De exemplu, este foarte probabil ca
lumea araba nu a stagndat in ultimele doua secole, ci a facut un progres la
fel ca si cel al tarilor din +'ientul indepartat si ud-stul Asiei, sau ca tarile
arabe sunt mai bogtate si mai puternice astazi, ar mai putina ura si un mai
mic sentiment de inferioritate vis-a-vis de America si de 6est. Dar lipsa de
progres, combinata cu caderea ideologiilor seculare cum ar marxismul, si
nationalismul pur secular al caii 7asseriste, a generat ceva inrudit cu o 8urie
fanta 5ol9 'age , care este, bineinteles, deloc sfanta in caracter dar
poate gasite printre o varietate de oameni si grupuri. !n $%4-$%:,terorismul evreeiesc in (alestina a fost mult mai pronuntat decat terorismul
arab sau persian, dar din moment ce trendul a fost inversat, si este mai putin
probabil sa se sc&imbe in viitoruil apropiat. 'adicalismul islamic anti-
+ccident este important, dar este sigur ca nu este o caracteristica specica.
*a)oritatea violentei exercizate de catre radicalismul islamist nu este
directionat nici impotriva vesticilior nici a "zionistilor#, ci impotriva altor arabi
sau musulmani, cum este in cazul !raului, Afganistanului si Algeriei. , se
spune ca nu ar trebui sa existe nici o constrangere religioasa, dar aderenta la
aceasta regula este o exceptie rara in islamism. (e un intreg, violenta este
sancticata in islamism daca este indreptata impotriva indelilor si ereticilor
" in numele lui Alla. a nivel religios-lozoc, nu exte niciun spatiu pentru
ne-credinciosi in sistemul islamic, c&iar daca minoritatile sun temporar
tolerate. Acest trai credincios, cel putin in teorie, intr-o stare permanenta de
razboi u lumea non-islamica, si aceasta se va sc&imba daca atunci cand ne-credinciosii ar accepta singura religie adevarata. !n ultimii 2000 de ani,
realitatile politice au atenuat aceste absolute, cu exceptia fundamentalistilor,
de la care o viziune de baza a credintei este la fel cum a fost dintotdeauna.
Dar pacismul inca nu este o virtute in oc&ii musulmanilor. (e scurt,
atitudinea fundamentalista islamica inspre vioelnta este ca scopul nal
)ustica mi)loacele. A fost o scoala de gandire in anii ?30 care a trasat
2
-
7/21/2019 Religie Si Terorism
3/26
paralele intre nazismul si islamul politic, in particular fanatismul !slamic,
simtul misiunii, si uzul de violenta impotriva inamicilor politici. !n unele critici,
aceste paralele au fost inselatoare, dar in altele aveau succes. *usulmanii
radicali aratau ostilitate impotriva acelora care erau diferiti, o furie fara-
motiv, si o traditie a violentei care favoriza aparitia terorismului.(erceptiile populare ale +ccidentului egalizeaza islamul radical cu
terorismul. !n timp ce multi fundamentalisti nu suporta terorismul, perceptia
este mult mai precisa decat cei care sustin ca frica occidentului are un
caracter "mitic# bazat pe pre)udecati nefondate si cunostiinte insuciente
despre islam. 7u exista, binteineles, niciun monopol Arab sau musulman in
campul fanatismului religios; exista si conduce acte de violenta in @A, !ndia,
!srael si multe alte tari. Dar frecventa musulmanilor si terorismul inspirat de
la arabi este in continuare prezent. !n 20 de conicte armate desfasurate in
prezent in ulme, islamul este implicat in $>, sau B0C. Din $3 misiuni de pace
+7@ in actiune in prezent, % privesc tarile musulmane. (roportia implicariimusulmane in terorism pot sa e de asemenea de o magnitudine similara. +
discutie despre terorismul inspirat din religie nu se poate limita la islamism
radical, dar trebuie sa se ia in condiretatie pozitia proeminenta a tarilor
musulmane in acest domeniu. rebuie sa e dedicat mai mult timp si spatiu
pentru a investiga musulamnii i terorismul islamic mai mult decat alte
miscari daor pentru ca asemenea miscaru sunt mai putin numeroase, mai
putin efective, si mai putin importante din punct de vedere politic.*ulti interpreteaza )i&adul in lumea musulmana, si un numar egal in
6est, au explicat ca )i&adul are un sens dubluE vine de la Jihad bi al saif
razboi sfant purtat de sabie si de asemenea jihad al nafs mot-a-mot,lupta pentru suetul unia impotriva propriului instinct . Ambele interpretari
sunt adevarate, dar militantii islamisti au respins explicarea spirituala
numind-o o erezie periculoasa. i invoca timpul si din nou acele sectiuni din
1oran care spune ca razboiul este ordonat pentru credinciosii musulmani;
numai lasii si necredinciosii vor intoarce spatele de la datoria sacra de a
lupta pentru " calea lui Alla& ". i spun ca lupta ar trebui sa continue pana
cand nu este alta religie in lume. alibanii si Af&anistanul si multi alti militanti
nu sunt impresionati de discursurile si scrierile despre "saracia fanaticilor# si
de "misiunea spirituala a islamului# si acest fapt este ceea ce conteaza indiscutiile prezentului.ALGERIA
!n $%>2, Algeria si-a obinut independenta de la 8ranta dupa un razboi
intern sangeros, incluzand atat lupte de guerrilla cat si terorism urban cu
pierderi masive de vieti omenesti. !n timpul urmatorilor 20 de ani care au
urmat, tara a fost condusa de civili, si mai tarziu, liderii militari revolutionari
3
-
7/21/2019 Religie Si Terorism
4/26
care au gravitat la inceput inspre stanga dar mai tarziu au optat pentru ceva
asemanator populismului, integrand nationalismul. !n timp ce favoriza
islamul, conducerea a fost laica si de asemenea a aratat inaptitudini masive
in ceea ce privea dezvoltarea economica si sociala, in ciuda bogatiei naturale
a tarii, in special in petrol si gaze naturale. i nu au facut nimic sa contra-
careze explozia populatiei, asadar pe la inceputul aniilor ?%0 soma)ul printre
tineri a fost aproape de :0C.A fost o putina dorinta religioasa in Algeria in anii ?>0; mosc&eele nu
aveau participanti si un vizitator strain ar vazut putini tineri printre
enoriasi. a sfarsitul aniilor ?:0, a fost o reinviere islamisca, in parte ca o
reactie impotriva asteptarilor neindeplinite si impotriva indispozitiei
generale. 1onictele desc&ise intre elementele laice, in special clasa de
mi)loc moderna, si cea traditionala, sectiunile fundamentaliste a populatiei
au inceput in anul ?B2, si subsecvent au condus la violenta la un nivel fara
precedent, facand mai mult de >0 000 de victime pana la sfarsitul anului$%%:. 7umarlu se compara cu poate $200 de victime ale terorii de ambele
parti in conictul arab-israelian pe parcursul a 3 decenii.!slamul in Algeria a dezvoltat manifestari care erau destul de diferite
fata de fundamentalismul din alte tari. !slamistii nu puteau sutine ca erau
sub)ugati de guvern. Dimpotriva, capul guvernului in anii ?:0, 1olonelul
Foumedien si succesorii sai, au favorizat activistii islamici pentru a mentine
comunistii si alte elemente ale aripii stangi in golf. 1lericii aveau voie sa se
impuna in sistemlu educational al tarii si astfel puteau sa educe tinerele
generatii in gandire religioasa. 1&iar daca guvernul a sustinut islamismul din
motive tactice nu mai conteazaE asemenea suport nu a fost sucient sacurete miseria si frustrarea din tara. 1onducerea nu a reusit sa conduca
Algeria inspre modernitate sau prosperitate. aicitatea a fost respinsa, si a
fost o coruptie in cercurile de la conducere. 1onsecvent, condamnarea s-a
raspandit si socialismul si alte idei +ccidentale au esuat in Algeria, si
intoarcerea la traditii si islam a fost singura alternativa.Guerrilla si actiunile teroriste au avut loc pentru prima data la sf. Aniilor
?B0. A fost ceva asemanator cu o rascoala a poporului in octombrie $%BB, si
alegerile din $%%$ a 8rontului de alvare !slamica 8! a castigat cu o
victorie impresionanta. Guvernul a anulat alegerile, declarand o stare de
urgenta si a interzis opozitia islamica. Dupa ce a facut concesii cu islamismul
in anii trecuti, cand nu a fost un motiv coplesitor sa o faca, guvernul, acum s-
a infruntat cu o urgenta, si nu a aratat nicio dorinta sa negocieze cu mai mult
moderatele elemente islamice. (olarizarea a continuat, cu un grup terorist
islamic, G!A, alaturandu-se conictului. 7ucleul G!A a fost compus din $00
sau mai multi de veterani afgani, gandiri tinere din sediul proletarian al
-
7/21/2019 Religie Si Terorism
5/26
algeriei, si a cativa supravietuiori a grupului islamic radical a anilor ?B0
condus de *ustafa Foul9ali, care a fost ucis in sc&imbul de focuri din ?B:.erorismul algerian are un numar de caracteristici specice care difera
de alte miscari teroriste din lumea contemporana. 'adicalii militanti
opereaza in unitati mari, adesea avand $00 de membri si in partile rurale si
mai multi. 1and un grup mare a navalit intr-o puscarie in azoul in primavaraanului ?%, a eliberat aproape $000 de simpatizanti. i au ocupat satele in
timpul noptii, ucigand locuitorii, dar nu au incercat niciodata sa elibereze
teritoriile si sa-i tina prizonieri impotriva guvernului. (e de alta parte, sunt
anumite regiuni, in particular in ell si *untii Aures, care sunt considerate
districte dominate de guerrille. erorismul algerian a fost crud in particular,
tintind regimul (ol (ot si eliminarea intregilor grupe de populatie, in special
invatatori, )urnalisti, intelectuali in general si functionari ai guvernului.
1ruzimea mai degraba decat zelul religios a fost adesea caracteristica
diferentiata a acestor atacuri; de exemplu, violul si rapirea de fete tienre afost foarte comun.
*a)oritatea intelectualilor algerieni nu simpatizau deloc conducerea
democratica, dar erau si mai infricosati de teroristi. (rintre victimele
teroristilor au fost polticieni ca si *o&ammed Foudiaf, unul dintre gurile
centrale din timpul razboiului cu 8ranta, si multi alti veterani ai razboiului de
eliberare si familiile lor. Dar ma)oritatea coplesitoare a acelor asasinati au
fost oameni comuni, anga)ati, ca si curieri, maturatori de strazi, sau soferi ai
ve&iculelor comerciale si asadar, erau tinte usoare. a inceput teroristii s-au
abtinut din a ataca Ferberii, cea mai numeroasa minoritate nationala, dar in
timp ce campania lor continua, ei si-au extins campania si pe acest grup. !n$%%B, l-au gust pe cel mai faimos cantarest Algerian, care avea origini
berbere.ustinerea pentru teroristi provine predominant de la sectoarele sarace
din Alger, si in timp ce ura sociala impotriva bogatiei este evidenta
exprimata, de exemplu, in distrugerea de masini sau de case noi care
apartin membrilor mai norocosi ai societatii, nu exita un "ung&i al clasei#
atat timp cat alegerea victimelor pentru asasinare ne priveste. eroristii au
ucis mai multi oameni saraci decat bogati; ei au ucis intentionat multe femei
si copii; ei au cuis preoti musulmani care nu erau de acord cu viziunile lor; ei
au ucis unionisti si comunisti atei. *otivul favorit pentru ucidere este prin
plantare de bombe in masini cu explozie in locuri publice unde numarul de
victime este foarte probabil sa e mai mare. !n zonele rurale, unde
asemenea concentratii de populatii nu sunt frecvente, modul favorit de
ucideri este prin taierea gaturilor victemelor, deobicei in atacuri de noapte.
ste putin probabil ca aceasta metoda sa e aleasa din lipsa de munitie sau
4
-
7/21/2019 Religie Si Terorism
6/26
din motive tactice. *ai degraba, scopul este unul psi&ologic-politic, pentru
taierea gatului unei persoane care nu este doar efectiva dar de asemenea
sangeroasa si mai probabila sa bage si o mai mare frica in restul populatiei .
prezenta unui element criminal, sadist in general, a fost probabil mai evident
in cazul terorismului Algerian decat altundeva. 7u a fost doar criminialii
profesionali care s-au unit cauzei benzilor de teroristi dar mai deraba
teroristii au deveni crminiali. (robabil un numar mediu de militanti s-au
anga)at in bande in orice caz, c&iar daca nu au sustinut niciodata "cauza#.!n $%%3, o campanie impotriva strainilor a fost lasnata, in principal doar
de catre G!A, cel mai extermist grup terorist. G!A a cerut ca toti cetatenii
straini sa paraseasca tara pana in $ ianuarie $%%. @nii au plecat, altii au
refuzat. (rintre acei ucisi erau in principal " tintele usoare#E $2 te&nicieni
croati, un preot francez, cativa calugari si calugarite franceze, si un numar de
pensionari batrani francezi. (er total au fost ucisi aproximativ $00 de straini
intre anii $%%-$%%4 si mai putini dupa. (entru a pedepsi guvernlu francez sioamenii care sustin autoritatile algeriene, islamistii extremisi au purtat de
asemenea atacuri impotriva 8rantei metropolitane in $%%4, ucigand B civili
intr-un metrou din paris, in piete, si in alte locuri publice. De asemenea l-au
ucis pe Abdelbai a&raoui, un lider al rivalilor 8!, care a fost pe lista
principala G!A din cauza cumpatarii sale. 1ampania in 8ranta nu a durat,
partial datorita politiei franceze care a reusit sa aresteze cativa dintre
sabotori si sa puna sub sec&estru depozitele lor de arma, si partial din cauza
strategiei de impiedicare a suportului francez pentru guvernul algerian a
esuat. !ntre timp, guvenrlu algerian a limitat cu succes cu campania
antiterorista brutala in care multi oameni putini suspectati de implicarea in
terorism au fost ucisi. Guvenrlu, totusi, a avut mai mare succes impotriva 8!
decat impotriva mai micii si mai evazie G!A.*ilitantii algerieni nu au fost de acord cu tintele lor poltiice. 1u cat mai
multe elemente moderate, preznetate ma)oritatii, favorizeaza o tranzitie
graduata inspre o societate islamica, mai putin extrema in caracter decat
sistemlu iranian. (rogramul pentru 8!, pentru cat valoreaza, mentioneaza
alegeri libere si libertatea presei, pentru a oferi 2 exemple. 1u cat mai
extremiste elemente are, pe de alta parte, sustine o rupere totala fata de
trecutul laic, eliminarea tututor inuentelor moderne si straine si stabilireaunui regim clarico-fascist.Helotii au luptat cu suscces impotriva blugilor )eans si altor inuente
vestice, favorizand inc&iderea tuturor locurilor de amuzant public, si au facut
barba si camasa lunga alba, chamis , uniforma neociala a amilitantilor. Dar
relgiiosii fanatici si mesa)ul din 1oran nu explica raspandirea cracterului
terorismului algerian si violenta sa. 8actori decisivi includ o traditie si
>
-
7/21/2019 Religie Si Terorism
7/26
ocultura de violenta, saracie in crestere, somsa), si promisiuni politice si
sociale neindeplinite. Devreme ce progresul material regimul si societatea
pe care islamistii incearca sa o impuna este putin probabil, membrii educati
ai societatii "voteaza cu picioarele# si parasesc tara, si daca emigrarea
populatiei continua, violenta nu se va domoli destul de curand in Algeria.ISRAELUL SI PALESTINIENII
!nainte de razboiul de > zile din $%>:, terosimul in interioriul !sraelului
a constat in principal de acte de ucidere si incendiere comise de catre
inltratii de-a lungul granitei. !nca nu existau in !srael grupuri teroriste bine
organizate cu bugete masive, arme sosticare, si propriul serviciu de
intelligence. Aceasta s-a sc&imbat in $%>:> cand un numar substantial de
arabi a iesit de sub conducere israelita in
-
7/21/2019 Religie Si Terorism
8/26
formata in gipt in anii 20 si a suferit o renastere ma)ora in cateva tari arabe
in anii ?B0.5izbulla& inseamna "partidul lui D-zeu# , un termen care apare pentru
prima data in =oran. Aceasta msicare a fost creata in timpul 'azboiului 1ivil
din iban., care a inceput in anul $%:4, si a devenit din ce in ce mai violent
dupa interventia iriei in $%:> si a !sraelui in $%:B si $%B2. Are un caracter&iit in totalitate. iitii erau traditional mai sarati si mai putin inuentati
politic de secta musulmana din !ban, structura politica pe care erau bazati
era un conses complex printre grupuri etnice si religioase. A fost o stare de
neliniste si un setiment de discriminare printre s&iiti, a carorr populatie a
crescut mai repede decat a 1restinilor. !n trecut, s&iiti libanezi sustineau
grupurile straine, dar cu victoria fundamentalistiilor in !ran o sc&imbare
radicala s-a intamplatE &iitii nu au primit doar o inspiratie proaspata din
e&eran dar de asemenea au primit si arme, bani, instructori si voluntari. 7u
este sigur daca furia s&iitilor libanezi a fost impotriva israelului daca nu ainvaziei israelite din !ban din $%B2. !nainte de asta, relatiile cu !sraelul nu au
fost rele, dar s&iiti au devenit preocupati de crestinii din iban. *ai departe,
nemultumrea considerabila existenta in taberele &iite, cu una mai laica.
*ilitia Amal a infruntat 5izbulla&. Daca !srarelul nu ar devenit implicata in
luptele din sudul ibanului, 5izbulla& poate si-ar concentrat eforturile
imporriva inamicilor interni, si impreuna cu aliatii iranieni, impotriva mareul
atan, America si +ccidentului in general. 5izbulla& nu a fost singurul grup
care a luat ostatici vestici in Feirut, sa atace ambasade straine, si sa ucida
americani si soldati francezi, dar erau cu siguranta cei mai activi. Dar odata
ce 5izbulla& a atacat israelul, acesta a raspuns, a invadat !banul si a rapit
cativa lideri 5izbulla& si au ucis pe altii. !sraelul s-a retras in ?B4 pentru a
securiza zona de nord a granieti, dar conictul a continuat mult timp dupa
pana in dupa razboiul 1ivil din iban la sfarsitul anului ?B%.5izbulla& este foarte tare depenedenta de nantarile !raniene si
a)utorul militar si conducere. (rincipalul coordonator a sustinerii iranului a
5izbulla& a fost Ali A&bar *o&tas&emi, ambasadorul !ranian in Damascus,
care mai tarziu a devenit ministru de interne in e&eran. Dar *o&tas&emi si-a
pierdut subsecvent inuenta, si operatiunile 5izbulla& in contact cu
e&eranul erau mentinute de catre serviciile secrete iraniene si de organizatiicare doreau sa promoveze exportul revolutiei !raniene. Desi in ma)oritatea
cazurilor iranienii nu erau anga)ati in operatiuni, suportul nantiac la fel ca si
armele care erau nantate aveau o importanta cruciala. +peratiunile
efectuate de catre 5izbulla& in afara ibanului ar fost imposibila fara
implicarea directa !raniana. (uterea &iita, era de asemenea slabiciunea lor.
B
-
7/21/2019 Religie Si Terorism
9/26
!n afara propriilor orase si sate ei nu puteai ecace fara g&idarea unor lideri
straini mai experimentati.'eusitele 5izbulla&, in special la vremea aceea, au fost impresionate.
Au umilit America si 8ranta, aduc retreagarea multor forte internationale din
iban, urmate de bombardarea ambasadei Feirut si sediul *arinei. i s-au
referit la bombardarea postului de comanda israelit din 9re ca si o altarealizare, c&iar daca la acea ocazie arabii si simpatizantii 5izbulla& erau ucisi
la fel ca si soldatii israeliti. De atunci, 5izbulla& s-a anga)at intr-o varietate de
operatiuni, mai proeminent aga)andu-se in razboi la granita impotriva
israelului, atacand membrii A armata ibaneza sustinuta de !srael in zona
de securitate !sraelita si tragerea cu arme de foc in !srael. Desi au fost
putine victime, aceste actiuni au facut viata neconfortabila pentru israelienii
din nord. !sraelul au raspuns din cand in cand, si marile contraatacuri adesea
au rezultat in evacuari a satelor &iite din udul ibanului, unde liderii locali
ar fost de acord cu un armistitiu cu !sraelienii. Acest razboi de trecere agranitei nu a fost nici razboi terorist si nici de guerrila, posibil doar intr-o tara
ca si ibanul unde puterea a fost evacuata si guvernul centrala afost
incapabil sa-si impuna autoritatea. (uterea ocupatoare, iria, a avut un vast
interes sa pastreze presiunea asupra !sraelului atata timp cat ei pastreau
Dealurile Golan. (e de alta parte, iria nu a dorit sa lase lupta sa le scape din
mana si au condus la o confurtare militara siriana cu israelul. Asadar,
5izbulla& a primit mana libera numai cu anumite limite.a fel ca alte miscari teroriste, 5izbulla& ofera servicii sociale adeptilor,
cum ar scoli si servicii medicale. -a anga)at intr-o varietate de afaceri,
incluzand supermareturi, patiserii, constructii, ferme, librarii si de asemeneasi &aine pentru credinciosi, patial nantate de catre activitatile teroriste. !n
timp ce un naumit venit a venit de la bogatii s&iiti din iban si din
strainatate, marea ma)oritate, incluzand dotarile militare, a venit de la !ran
poate K0 milioane dintr-un buget total de >0 milioane K. Distribuid servicii
sociale pentru a reintari imaginea &izbulla& ca si campioni ai saraciei. Dar
sectarienii si religiosii au avut un apel limitat; in alegerile libaneze din ?%>,
&izbulla& a pierdut doua locuri. Desi 5izbulla& a oferit minoritatii &iite o
noua incredere si mandrie, si-a intarit propria putere ca si un )ucatori in
)ocurile politice din iban si a devenit foarte iritanta pentru !srael; este putinprobabil ca acest progres facut sa e mai mare. !nfrangerea israelului a
devenit evaziva. Desi retragerea israelita din zonele de securitate din iban a
devenit mai mult si mai mult posibila. ntuziasmul initial din anii ?B0 nu a
disparut in totatilate si marcantii grupului, in special printre cei tineri, inca
insetati pentru actiune, dar liderii lor aveau de infruntat viitorul cu mai putin
%
-
7/21/2019 Religie Si Terorism
10/26
optimism decat cu ce faceau in urma cu $4 aniE Alla& nu i-ar abandonat,
desigur, dar parea la fel de clar ca victoria nu ar venit in timpul lor.HAMAS
5amas este acronimul pentru fraza araba pentru *iscarea de
rezistenta islamica. 8ondata in decembrie $%B:, cand !ntifada s-a raspandit
prima data, avand radacinile in alte miscari timpurii in Gaza si altundeva.ste o ramura de facto a 8ratiei *usulmane, care se anga)eaza in principal in
indoctrinarea religioasa si culturile variabile si activitatile sociale in multe tari
arabe. !n anii ?B0, sub conducerea lui &ei& A&men Iassin, grupul a urmat
un proces de radicalizare. *otivul pentru radicalizarea 5amas, creste in
popularitate, si rivalitatea cu (+ sunt inrudite cu conditiile sociale si
economice teribile in Gaza, dar de asemenea sun diferente ideologice
cruciale iintre 5amas si (+L (+ doreste sa restabilieasca statul (alestinian
laic, intr-un contrast cu cel profund religios 5amas, si a avut putine realizari
aratate de-a lungul aniilor. Dezamagit de catre Arafat si complicii sai,(alestinienii, nedorind sa faca compromisuri cu !sraelul si insistand pe
distrugerea statului evreu, a avut tendinta de a se alatura aceste forte noi si
radicale. Iassin a fost initial tolerat de catre israleiti, care doreau sa-l
folseasca impotriva (+, dar curand l-au privit ca pe un pericol mai mare. l
a fost arestat in $%B2 cand a parut c ael a creat unitati teroriste in cadrul
miscarii sale. Aprox >0 de pusti au fost gasite in casa sa, si desi a primit o
sentinta pe $4 ani a fost eliberat dupa doar cateva luni. A fost arestat din
nou in $%B% dupa ce s-a stabilit ca a dat ordtine sa ucida soldati israelieni. A
fost eliberat in $%%: ca si parte a unei intelegeri urmata de incercarea
*ossad de a il ucide pe liderul 5amas in Amman. Din aceasta data,conducerea organizatiei a trecut la o dispersie strategica colectivaE un grup
localizat in Gaza, altul in iria, !oradnia si c&iar @AL dar Iassin a ramas un
important si o gura onorica in Gaza. Arafat l-a tratat ca pe un privilegiat si
c&iar autoritatile israelite i-au oferit permis de calatorie in afara granitelor
permanente.5amas a fost o forta in spatele !ntifada, care consta in demonstratii
violente, aruncari de pietre in oameni tineri, si construirea de baricade pe
autostrazi. (ana in $%%4, victoriile politice ale 5amas au fost mai importante
decat operatiunile teroriste. !n timp ce militantii Massam, unitatea terorista
5amas, a reusit sa ucida si sa raneasca cativa soldati !sraeliti si civili, multe
dintre operatiunile lor esuand, in special cele cu atacuri suicidale. eroristii
5amas au fost ori capturati sau uciti in sc&imburile de focuri cu israelienii.5amas a avut alte atacuri in $%%4 si $%%>, partial din cauza ca a dorit
sa arate ca a fost forta militanta conducatoare acum ca (+ a abandonat
terorismul pentru a dobandi mai mult respect. (rocesul de pace a parut sa e
$0
-
7/21/2019 Religie Si Terorism
11/26
in plin balans, si a&amas a incercat sa saboteze printr?o serie de atacuri
masive. 5amas a devenit mai sosticata te&nic, in principal datorita
expertizei lui Ie&9a A9as& "inginerul# , un rezident in Gaza, care a a)utat la
miniaturizarea bombelor. *ai putine atacuri au fost purtate de ctre &amas in
anul ?%4 decat in ?%, si mai putine in ?%> decat in ?%4, dar erau mai bine
planicate si mai mortale. + serie de atacuri sucidiale au inceput cu
masacrul de la Fet id, aproape de 7etan9a, in care 2$ de persoane, in
princpal soldati, au fost ucisi de catre un grup care s-a numit
-
7/21/2019 Religie Si Terorism
12/26
desrpinse prefera sa continue lupta armata, si guvernul 7etan9a&u a oferit
putine initiative pentru comportament restrant in partea militantilor !slamisti.MISIUNI SINUCIGASE
+ cantitate neordonata de fascinatie si oroare a fost generata de
misiunile sinucigase ale 5izbulla& si 5amas. Daca, potrivit credintei din sec.
$%, terorismul a fost propaganda pentru fapte, o misiune terorista a fost multmai buna decat propaganda. !mpresia creata de oameni capabili sa se
sacrice pentru o cauza trebuie sa aiba valoare si sa e invincibila. Defapt,
aproape ecare aspect al misiunilor suicidale a fost exageratE caracterul lor
unic, numarul de recruti, motivarea lor si consecintele atacurilor.*isiunile sinucigase au fost purtate pentru atat timp cat razboaiele au
fost purtate. Asasinii medievali, unul dintre cele mai bine sectoare teroriste,
specializat pe misiuni sinucigase au fost temute inparticular. A fost o moarte
mistica a terorismului irlandez, a carui manifestari era amanzirea in
inc&isori. *area ma)oritate a operatiunilor teroriste anar&iste au fost
misiunile sinucigase, pentru ca bombele sa e aruncate de la distante scurte
au fost ridicate ca teroristii sa se arunce in aer ei insusi. *isiunile sinucigase
au fost parte din traditiile teroriste 'evolutiilor ociale 'use. Foris avinov,
comandat al F+, ramura luptatoare ale partidului 'evolutionar ocial, in
primii ani ai seccolui, recolectat ca tinerii oameni care erau pregatiti de
atacuri au avut competenta pentru onoruri si aveau permisiunea de a muri,
c&iar daca de propriile bombe, sau daca erau prinsi, de la anumite pedepse
cu moartea. ansele pentru sc&imbare erau aproape nule. !n $%0B romanul
Calul Palid , terorisul Goerge spue ca nu exista viata si nici iubire, numai
fascinarea coplesitoare a mortii. + preocupare asemanatoare a mortii poate gasita in miscarea fascista din anii ?20 si ?30 cum ar egiunea 'omana a
Ar&ang&elului *i&ail si urmasii lui
-
7/21/2019 Religie Si Terorism
13/26
$%%>, unul la o parada militara in tunceli, in care % soldati au fost ucisi, si la
fel ca si in Adana si ivas.(e scurt, este dicil sa ne gandim la msicarile teroriste care nu au fost
anga)ate in misiuni sinucigase. 6irtual toate atacurile impotriva liderilor
publici in tari care au pedeapsa capitala sunt misiunile sinucigase. Atacurile
sunt purtate din raza scurta, in care victimele sunt in general prote)ate, siconsecgvent, sansele pentru asasini sa scape sunt mici sau inexistente.
*emoriile publice sunt foarte scurte, asadar nu ar trebui sa e o
surpriza ca atunci cand 5amas a lansat primul atac sinucigas in iban si mai
tarziu in !srael, media a interpretat ca ind un atac nou si fara precedent.
8aptele privind atacurile sucidiale ale &amas si 5izbuula& sunt pe scurtE intre
$%B2 si $%%B, aproape 40 de asemena atacuri au fost purtate impotriva
!srael si iban, incluzand pe acelea care au esuat aproape 3 pe an.
5izbulla& nu a facut niciodata un secret din implicarea sa, dar 5amas a facut,
si responsabilitatea a fost pusa in general pe organizatii misteroase numite
-
7/21/2019 Religie Si Terorism
14/26
tabere de refugiati in conditii miserabile. !n timp ce au fost putini barbati
insurati cu copii printre sinucigasi, ei au fost exceptia.A&med Fa9dun, un psi&iatru arab, a argumentat ca misiunile
sinucigase au tendinta de a manifestarea atat a credintei religioase cat si a
puterii militare. Aga)anduse intr-o asemenea misiune distribuie o cale de
adauga sens unei vieti la care sunt dedicati. Dar el deasemenea a avertizatca asemenea actiuni au fost isolau martirii de realitatile lumii, si izoland
5izbulla& cu societatea araba.(are destul de clar ca martirii islamisti sunt destul de religiosi dar mai
degraba primitivi, posesand cel mai bun o inteligenta si imaginatie medie.
Dar sunt multi tineri la care aceste caracteristici se aplica, si doar o fractiune
dintre ei sunt doritori sa considere candidati pentru suicid. ste aceasta
rupere mai religioasa sau mai de datorie, mai idealista sau mai doritoare sa
se sacrice mai tare decat restul, sau acesti oameni pot usor mainpulari de
catre manereP ste oare o inclinare sa se exagereze cu aceste elementereligioase, care nu a platit un rol in 'ussia, ri ana sau
-
7/21/2019 Religie Si Terorism
15/26
ultimele doua decade GamaNat !slamai9a a fost principalul grup, activitatile
concentrare in 1airo si in doua regiuni ale giptului de sus, As9ut si *in9a.
Dupa o perioada de calm relativ, un nou val de operatiuni teroriste a inceput
in $%%2, cu atacuri sustinand 2B> de victime in $%%, 3: in $%%4, si 202 in
$%%>. Atacurile impotriva autobuzurilor in care erau turisti straini si la
&oteluri a fost sa subestimeze prestigiul guvernamental si sa cauzeze
destabilizeze economic intr-o tara in care turismul poarta un rol important.Aceste grupuri egiptene teroriste au incercat sa poarte teroarea in
strainatate. + incercare a fost facuta sa asasineze pe presedintele *ubara
in timp ce participa la o conferinta in tiopia. + incercare similara a fost
facuta asupra vietii ministrului de interne egiptan, si asupra ambasadei
egiptene in !slamabad, (aistan, care a fost bombardata in $%%4 avand ca
rezultat $> pierderi de oameni. eroristii arbai cu egipteanul &ei& +mar
Abdul 'a&man pozand ca si g&idul lor, au fost implicati in bomba din Uorld
rade 1enter din ?% din 7eJ Ior. !n egipt, decizia de a se anga)a inoperatiuni in afara tarii, care erau improbabil sa aiba un impact domestic, nu
a fost o manifestare a puterii dar mai degraba o slabiciune. A reectat ca
faptul ca politia egipteana a luat o dura linie, arestand mii si executand
duzine. !n timp ce aceasta nu a eliminat terorismul, l-a facut desigur mai
putin frecvent. Grupurile radicale islamice au fost reduse la atacuri
ocazionale in principal in lupta lor traditionala in giptul de sus, unde
colegiile din *in9a si As9ut sunt baricade de fundamentalism, si 8ratia
*usulmana, pentru un lung timp. (ropaganda terorista incitand populatia
inspre violenta sectariana a prins viata in gipt, unde 1restinii 1optici
constitue aprox. 20 C din populatie. Aceasta propaganda este directionata
impotriva tuturor elementelor laice si impotriva conducatorilor giptului, care
sunt considerati indeli corupti. 1&iar reformele blande islamice au devenit
tintele, incluzand pe 7aguib *a&fouz, un castigator al preimiului 7obel
pentru literatura care a supravietuit atacului. uportul nanciar pentru 8ratia
*usulmana si ramurile sale violente au fost oferite de catre guvernul saudit
pana in ?%0 si dupa aceea implicarea fratiei in terorism a devenit sustina de
catre !'A7.!n udan, violenta interna s-a manifestat mai des in forma unui razboi
civil decat a terorismului. !ntradevar, militarii guvernamentali care au venit laputere ca si rezultatul alegerilor din ?B% a oferit antrenamente si a)utor
grupurilor treroriste din intreaga lume, dar in special acelora din tarile arabe
si musulmane. Ardoarea religioasa fara dubiu )oaca un rol in statul terorist
sudan; la fel si prospectul de primire fonduri de la sponsori bogati pentru
toate tarile nord africane.
$4
-
7/21/2019 Religie Si Terorism
16/26
Arabia audita a expermientat atacuri teroriste in anii recenti, dar
acestea reprezinta o lupta mai mare de putere decat islamismul ortodoxic.
egea religioasa, s&aria, a fost intotdeauna o lege a pamantului in Arabia
audita, si in acest fel dinastia poate cu greu ranita de catre islamisti.
+ponentii lor argumenteaza ca conducatorii sauditi nu erau sucienti de
zelosi in dusmania inspre inamicii islamicilor cum ar america, si aceia erau
bogati si corputi. Dar seful antagonist al regimului saudit, @sama Fin adin,
care a organizat atacuri teroriste din =&artoun si mai tarziu in Afg&anistan,
inclusin bombardarea ambasadelor @A din 7airobi si Dar es alam din $%%B,
este un miliardar care a beneciat de coruptia pe care o critica. Asadar, este
un caz de lupta de clasa dintre populistii saracaciosi si elitele feudale foarte
bogate, dar mai degraba o lupta pentru putere intre elitele rivale, cu
islamistii luptand pentru bucata lor de placinta.xistau doua atacuri ma)orei pe pamant saudi, unul in noiembrie ?%4 in
ediul Garzii 7ationale in '9ad&, unde : persoane au murit ca si resultat aunei masini bomba; al doilea atac in iunie ?%> la turnurile =&ubar, o baza
militara langa D&aran, unde $% soldati @A au murit si 4 au fost raniti in
explozia unui camion plin cu benzina. Grupuri variate necunoscute cum ar
*iscarea de c&imbare sau igrii Golfului care si-au asumat
responsabilitatea, dar nu a fost stabilit clar daca atacul bazei militare a fost
purtat de catre uniti sau s&iitii sauditi sau de catre agenti iranieni si
veterani afg&ani care au fost implicati. Atitudinea ocialilor sauditi inspre
terorism a fost ambigua. auditii au suportat fratia musulmana prin toata
lumea musulmana c&iar si cand era anga)ata in violenta, desi poate asta a
fost mi)locul cel mai simplu de cumpararea a imunitatii dupa atac. (e de alta
parte, sauditii au fost retinuti dur impotriva violentei din partea strainilor in
propria tara.ste dicil sa ne gandim la o singura tara din +rientul *i)lociu care sa
nu avut experiente cu terorismul in recent, exceptie poate sub dictatori
severi, cum ar !ranul si !raul, unde singurl fel de terorism a fost exercizat
de catre terorismul de deasupra. !n timpul anilor de inceput a regimului lui
=&omeini, a fost o mare negociere cu terorismul, cum ar ca in iunie ?B$,
cand un singur atac au murit $2 ministrii si 2B de membri ai parlamentului.
!n timp ce forta de securitate a devenit mai ecace, totusi, organizatiileteroriste din opozitie au fost zdrobite, transferandu-si operatiunile in
straintate, in !ra/, uropa de 6est si in America de 7ord. Dar cu
dezintegrarea celor doua dictaturi, o recidivare a terorismului a parut mai
probabila dar nu in anii ce urmeaza.Altundeva, in Afg&anistan sau in omalia, si cu un grad mai mic in
ad)iistan, teroarea individuala a avut loc dar este relativ neimportant pe
$>
-
7/21/2019 Religie Si Terorism
17/26
fondul pe scare mare al violentei colective. !ntr-un mod indirect,
Afg&anistanul a fost important in raspandirea terorismului, cum multi
voluntari care au fost antrenati acolo sa lupte cu rusii ulterior l-au aplicat in
expertiza lor in alte parti ale lumii, inclusiv (aistan si lumile arabe, de unde
multi dintre voluntari isi aveau originile. i au )ucat un rol crucial in terorism
si in lumea musulmana in anii ?%0, facandu-se valabili pentru cel mai mare
ofertant.!n statul mai mic al Golfului (ersic, cum ar Fa&rain, care are atat
minoritati etnice cat si religioase ca si forta straina de munca, operatiunile
teroriste au fost directionate impotriva guvernlui, si in unele cauzri, impotriva
strainilor. Data ind averea acestor tari mici, a fost o implicare straina mica,
in special in partea !ranului.Dar nu tot acest terorism a fost fundamentalist sau radical islamic in
caracter. erorimsul a existat in +rientul *i)lociu cu mult inaintea
fundamentalismului, si poate continua dupa ce fundametnalismul dispare.urcia in acest caz. A fost o puternica miscare fundamentalista in urcia,. Dar
ma)oritatea terorismului a fost emanat din alte parti, deasupra tuturor ind
=urdanii (==, (artidul *uncitoresc =urdistan, si pentru Devrimci ol, un grup
revolutionar *arxist-eninist care si-a vazut zilele cele mai bune in anii ?:0
dar inca tin)ea la ele in ?%0. urcii (== au inceput ca un partid extrem de
stanga condus de un grup mic de intelectuali de la @niversitatile urcesti. 7u
a fost origina din *iscarea nationala =urda, care, condusa de comandantii
traditionali, a luptat pentru multe decade pentru statul =urdan. !n ciuda
marimii substantiale, diviziunile interioare ale miscarii a prevenit-o din a face
progrese semnicante c&iar intr-un timp cand antagonistii, cum ar addam5ussein, sunt foarte tare slabiti. (== nu a avut o prezenta substantiala
printre =urdzii din !ra/, exceptie facand incercarea de a i prote)a de fortele
armate turce. otusi, a fost foarte activa in urcia, in special in anii ?%0, cand
a realizat ca apelul *arxism-ului leninism nu ar niciodata sucient sa
dobandeasca o baza de masa. Grupul a fost transformat intr-un grup
nationalist care nu este deloc religios in caracter.(== a fost foarte activ impotriva muncitorilor turci in urope, si
deasupra tuturor in Germania, unde marea ma)oritate din violenta strazii
demonstreaza in anii recenti ca au fost instigati de catre militanti. Dintre cei
400 000 de =urzi care traiesc in Germania, mai putin de $0 000 sunt membri
ai (==, dar acestia au fost extraordinar de activi, atacand agentiile de turism
si alte institutii in turcia si in europa. Atacurile si fraudele urzilor pe o scara
masiva a condus germania in $%%3 sa interzica partidul ca o amenintare la
adresa ordinii publice. (otrivit grupului de evidente, partidului de asemena a
nantat activitatile prin tracul de droguri. otusi, activitatile (== in
$:
-
7/21/2019 Religie Si Terorism
18/26
interioriul turciei sunt principala ingri)orare. Activitatile lor au fost
concentrate in sud estul turciei si s-au intamplat pe o scara masiva, in mod
particular dupa $%%$. Au a)uns la un apogei in $%%, cand potrivit statisticilor
turce mia mult de 000 de militanti au fost ucisi, la fel $000 de civili si $000
de soldati si politisti turci. !mpreuna numarul de victime dinre $%B4 si $%%>
este estimat sa e aproape de 20 000. (otrivit purtatorilor de cuvant turic,
terorismul urd este ne)usticabil pentru ca urzii ar putea presa cererile lor
prin politica decat prin acte teroriste. !n practica, activismul politic ar intalni
cu esecul pentru ca acestea functioneaza pentru autonomia urda are o
invariabila si a fost arestat pe post de tradator si separatist si a fost acuzat
de punerea in pericol a intergiratii statului turc.upta a fost amara pentru ambele parti. *ilitantii urzi, spre deosebire
de algerieni, s-au anga)at in macelarila profesorilor, care au devenit tintele
principale, si persoanelor rivale printre liderii care au condus la varsari de
sange. -a spus ca ca putin din ardoarea leninista a ramas; trecutul marxistal (== nu a prevenit din cooperarea cu fortele islamice a aripi drepte turci,
care s-a pretins sa e mai doritoare sa faca concesii cu =urzii decat cu un
centru laic si de stanga. (entru tot entuziasmul membrilor, (== nu a mers
prea departe fara un a)utor ma)ori din afara. Acesta a venit in $%%B ma)oritar
din partea iriei, si minoritar din partea !raului si !ranului, care pentru
propriile motive, au fost interesati de slabirea guvernului de la anara, sau
cum in cazul iriei si !racului au facut concesii mari pentru urcia privind
nevoia de apa controlate de turci. (== a fost antrenat in 6alea Fea din
!ban, si o considerabila parte din armamentul lor si alt a)utor a venit de
asemenea de la sirieni. Asemenea dependenta de puterile straine,
bineinteles, pericolasa cum urzii stiu din propria amara experienta. upta
urda arata in orice sens, ca fundamentalismul nu are monopolul in +rientul
mi)lociu precum s-a crezut.TERORISMUL ISRAELIAN
Dreapta extrema israelita ar dori sa extinda granitele tarii, sau cel
putin sa faca granitele prezente permanente si sa exileze cat mai multi arabi
posibili. Dreapta extrema israelita a fost laica la origini, si intr-o anumita
masura, inca mai este. Genealogic, este in traditia partidului vizionist al lui
6ladmir
-
7/21/2019 Religie Si Terorism
19/26
fantome ale pacii. !n aceasta cale, lozoful *enac&em Fegin, discipolul
credincios al lui Hile din $%>: si s-a adancit dupa razboiul de
Iom =ippur > ani mai tarziu. Aceasta a coincis cu un trend la nivel mondial
inspre fundamentalismul religios, dar de asemenea a avut surse evreiesti si
israelite. @nul din predecesori era a fost 'abbi *eir =a&ane, un american din
Froolun, a carui copilarie si adolescenta nu a ost nici pioasa nici zionista.
=a&ane s-a convertit si s-a convins pe el insusi ca este un profet a noii secte
extremiste numita iga Defensiva vreiasca din America, si mai tarziu in
!srael, la =ac&.
-
7/21/2019 Religie Si Terorism
20/26
noiembrie $%%0, miscarea sa a fost marginalizata in !srael la fel cum a fost
cand a fost inintata cu 20 de ani in urma.*ult mai important a fost miscarea nativa !sraelita messianica, si
adesea apocaliptica, zionismul, care a derivat din miscarea tinereasca
ortodoxa zionista, numita Fne Aiba. +riginal mult mai moderata, a fost
radicalizata de catre evenimentele din $%>:. *ulti din membrii sai s-aualaturat lui Gus& munim, o miscare politica care a stabilit noi asezari in
teritoriile ocupate. @nii dintre acesti ganditori au fost educati la eminarul
religios faimos numit *eraz 5arav, inintat de catre 'abinul =oo, seful
'abinilor in !srael, si a continuat intr-un spirit nationalist extrem cu ul sau.
Acest seminar si cativa ganditori la fel, au produs o serie de rabini care mai
tarziu s-au alaturat acestei miscari numita @niunea pentru (amant si (opor al
!sraeluli, care a promovat oni asezari si o linie dura inspre arabi. De
asemenea s-a anga)at in activiati teroriste impotriva arabilor, incluzand
primari arabi din satele din apropiere si orase mai mici. @nii membrii cum ar, 'abinul evinger, care a locuit in 5ebron, au fost foarte excentrici in stilul
lor de viata, in aspectul lor si erau o provocare constanta. Altii si-au cultivat o
aura de respect si s-au crezut ca ind vrei religiosi conventionali.!n timp ce procesul de pace progresa cu ratatul de la +slo, acesti
nationalisti ultraortodoxi s-au gasit sub presiunea crescuta a sediilor variate.
i s-au temut ca daca procesul de pace ar continuat, !srael si-ar pierdut o
parte pe care a cucerit-o si visul messianic, a carui realizeare parea atat de
aproape, simtea ca se pierde. !n acelasi timp, ei nu au putut conta pe
sustinerea elementelor anti-zioniste, care erau mai itneresate de cosolidarea
castigurilor lor de pe frontul de acasa, cum ar de dobandirea de fonduripentru a transforma israelul gradual intr-un stat non-democratic si teocratic.
i nu aveau sustinerea intreaga a ortodoxismului de origini orietnale,
ep&ardimii, are, desi nu erau docili in aparente, ei nu imparteau sentimentul
de urgenta extrema si disperare apocaliptica a locuitorilor din !udeea si din
amaria.(entru a ucide sau a rani un arab aici sau acolo, sau a se anga)a in
acte minore de provocare, a parut fara de a)tuor ceea ce acesti nationalisti
au vazut ca ind o situatie critica. 1&iar Faruc& Goldstein a reusit sa ucida
numai cateva duzine de arabi. 1ateva demonstratii in masa
antiguvernamentale au fost organizate dupa 3 atacuri sucidiale ma)ore de
catre arabi mai devreme in $%%>. Dar aceste demonstratii au parut sa aiba
un raspuns insucient la pericolul perceput de catre nationalistii
ultraortodoxi. !n aceste circumstante, ei s-au gandit la 3 posibilitati de a
aduce procesul pasnic la un sfarsit si de a aduce guvernul urat la pamant.
Dar insurgentii armati impotriva guvernului parea fara de speranta, o
20
-
7/21/2019 Religie Si Terorism
21/26
provocare ma)ora, cum ii si uciderea lui Arafat sau aruncarea in aer a
mosc&eei Dome of the rock sau a altor temple ma)ore muslumane a parut
problematice.@ciderea prim ministrului Iitz&a 'abin parea sa e o abordarea cea
mai efectiva. Aceasta nu a fost o sugestie ca asasinarea rabinului, o fapta
fara precedent in istoria moderna evreiasca, a fost planicata de catre unasamblu de religiosi si de lideri politici extremisti. A fost un act a unui individ.
Acest individ, totusi, a pus niste inrebari autoritatilor rabinilor daca uciderea
unui rodef sau moser termenii traditionali pentru cineva care persecuta
evreii a fost )uticabila dintr-un punct de vedere religios. l a dat raspunsuri
ec&ivoce inainte sa-l ucida pe rabin. Asasinul, Iigal Amir, a fost un tanar din
Iemenite si un student la drept la @niversitatea Far lan, una dintre forturile
militantilor religios nationale. l a fost ferm convins ca el a purtat vointa
domnului ca un martir a 5izbulla& si &amas. 'abin, el a crezut, a fost unt
radator a propriuului guvern si a amenintat supravietuirea !sraelului si apoporului vreu. Amir a ramas sdator pe toata perioada procesului. Desi
Amir a fost un singurat, uciderea lui rabin nu a fost comisa in van. A fost
purata intr-o atmosfera generala in care extrema dreapta a fost incitata ca
tinerii militanti sa comita acte de violenta, si in asemenea acte, in timp ce nu
pareau invetibatile, au devenit mai probabile. tudentii la istorie au fost
reamintiti de uciderea din $%22 al lui Ualt&er 'at&enau, un ministru de
externe evreu in 'epublica Ueimar, care a fost ucis de catre un grup de aripi
drepte extreme intr-un climat similar intamplarii din actiunile teroriste. 7u a
fost o surpriza ca sonda)ele la doi ani dupa uciderea rabinului au aratat ca o
factiune considerabila de tanara generatie a convinerilor natiioanlist-
religioase nu au denuntat asasinarea si si-au exprimat intelegrea si sutinerea
criminialului. Aceasta a fost fundalul asasinarilor care au tinut )os guvernul
muncii si l-au pus pe iud la putere.INDIA, PAKISTAN SI SIKHII
A fost o cantinate considerabila de terorism in subcontinetnul !ndian,
cu certitudine mult mai mult decat in dintre !srael si vecinii sai un fapt care
nu a fost intregistrat pe deplin in lumea din afara. 1el putin 20 000 de
oameni au fost ucisi in =as&mir din $%%0. ipsa de constiinta poate avea de a
face cu o lipsa de interes in lucrurile indiene si paistaneze, o atitudine care
sc&imba doar la timpuriconictele internationale ma)ore. A fost de asemenea
presupunerea ca intr-o tara populata de sute de milioane, terorismul c are
ucide cateva mii pe an nu poate important. $000 pe an au murit doar in
=arac&i doar, si liderii nationali si prim ministrul au fost asasinati, dar in ceea
ce priveste presa din +ccident are un impact mai putin decat cateva pietre
aruncate in Fet&leem, pentru )uranlistii 6 care au fost concentrati acolo. De
2$
-
7/21/2019 Religie Si Terorism
22/26
asemenea, nu a fost intotdeauna posibil sa se diferentieze terorismul, pe de-
o parte, si banditii si infruntarile etnice pe de alta aceasta ar putut
contribui la lipsa de interes a lumii. 7uma dupa ce !ndia si (aistan au
detonat rac&ete nucleare in $%%B au atras atentia lumii asupra conictului
din =as&mir si alte activitati teroriste din subcontinentul indian.errorismul are o traditie vec&e in !ndia. !nainte de $%3%, a fost mult
mai dest ca populatia ne-&indusa a fost directionatea impotriva 'a)-ului
Fritanic, dar dupa $%3%, si in particular dupa $%4, a fost destul de des
instigata de catre musulmani si si&i, la fel ca si factiuni radicale &induse. A
fost intotdeauna o tensiune intre aceste grupuri, dar dupa diviziunea
subcontinentului din $%:, fortelor laice in ambele tari au slabit, si extremistii
religiosi si nationalisti si partidele aferente au crescut cu putere. *ult din
terorismul indian a fost concentrat in =as&mir si in (un)ab, unde conictele
etnice si religiaose dateaza din zilele dinaintea diviziunii !ndiei si c&iar cu
mult inainte. (entru a reconcilia aceste factiuni, gvernul 5indu india, a aratatputina acuratete politica. A fost probabil imposibil de facut pace intre
extremisti printre musulmanii din =as&mir si si& in (un)ab, dar aceasta a
fost o strategie pe care indienii nici macar nu au incercat.*usulmanii din =as&mir erau mai degraba seculari in aspect. Gand&i a
numit odata =as&mir inslua laicitatii pe subcontinentul indian. ocuitorii sai
erau &indusi etnici care au acceptat islamul intr-un punct in istoria lor. Dar, in
sc&imb sa a)unga la un compromis cu musulmanii, autoritatil eindiene l-au
arestat pe &ei& Abdula&, ind privit ca liderul *usulmanilor =as&miri, si
tensiunea care a crescut a condus la un razboi civil in care (aistanul a )ucat
un rol important. Astazi situatia est in continuare complicata de diviziuniledintre rebelii =as&mir; unii sunt nationalisti seculari si doresc autonomia
pentru regiunea lor, in timp ce unii musulmani extremisti doresc sa se
uneasca cu (aistan. (aistan nu a negat niciodata suportul politic pentru
radicalii din =as&mir, 8rontul !slamic =as&mir si
-
7/21/2019 Religie Si Terorism
23/26
putin sa-i forteze sa se predea si sa plece din regiune pentru ca regiunea sa
devina parte din (aistan.trategia (aistana a fost un razboi surogat. ara a fost slabita militar
cmai tare decat !ndia, si deci a fost mai vulnerabila unui atac intens. @rmand
infrangerea militara paistaneaza din $%>4, razboiul la distanta, actiunile de
guerrilla, si terorismul nu pareau doar strategia mai satisfacatoare ci si doarcea posibila. Destabilizarea campaniei impotriva indiei a fost purtata de catre
!!, erviciul de !nformatii (aistanez, care a antrenat nativii =as&mir si
musulmanii indieni in tabere din (aistan care a sustinut lumeamusulmana.
1ateva tari arabe, printre care si Arabia audia si libia, au dat bani si
intrusctori. Acest suport a fost acodrat cu discretie decat s-a acordat
grupurilor anti-israel, pentru simplu motiv ca natiunile arabe au ezitat sa
provoace o tara ca si !ndia.(entru a complia treburile si mai mult, a fost o brigada mica
internationala musulmana care a constat in luptatori care s-au intors dinAfganistan si paistanezii au facut o incercare sistematica sa listeze
musulmanii indieni , care s0au simtit nesiguri in particular dupa raspandirea
revoltelor din A9od&9a, in care mii dintre ei au fost ucisi,. (e de alta parte
radicalii 5indu F
-
7/21/2019 Religie Si Terorism
24/26
soldati nemaipomeniti in armata indiana, luptat loial cu indienii impotriva
paistanezilor. !ndia nu a fost discriminanta impotriva si&ilor loiali dintre
care unul a devenit presedintele indiei, si altul , comandant in armata
indiana. Dar si& separatisti au cerut mai mult decat autonomia regionala. i
doreau un stat separat vorbitor de pun)abi, si propria centrala electrica si
provizii de apa fata de statul indian. eparatistii au devenit militanti si s-a
intors inspre terorism, cauzand fortelor de securitate indiene dorinta de a se
anga)a in contra ofensiva. !n $%:4, urgenta de stat a fost declarata in (un)ab
care a durat 3 ani, dar nu a redus semnicant incidentul si violenta. Din
$%B, o alta campanie anti-terorista a fost lansata de catre guvernul indian,
care a luat forma unei detentii de masa si mai rau. A urmat in luarea urgentei
sub control in $%%0, dar a fost prea devreme sa zicem daca amele
terorismului separatist au fost stinse pt totdeauna. eroarea radicala si& a
fost directionata nu doar inspre autoritatile indiene dar si inspre acei din
propria comunitate care nu erau de acord cu startegiile lor. *ulte guriimportante din comunitatea i& au fost ucisi de catre teroristi, unii dintre ei
in timp ce se rugau in templele i&.!n timp ce ma)oritatea terorismului indian este concentrat in nord, in
=as&mir si (un)ab, a fost de asemenea violenta teroristain est, in particular in
Assam, si putina in sud, in amil 7adu. erorismul pe teritoriul !ndiei este
preponderent etnic, mai degraba decat religios-etnic, in motivatie. otusi, alti
factori sunt frecvent intalniti, cum este vazut in cazul Assam. 1ompozitia
et&nica a statului s-a sc&imbat ca si rezultat al inuxului de &idnusi bengali.
1a si alte state situate in departe de 7eJ Del&i, radicalii Assam s-au simtit
negli)ati de catre capital; patrona)ul mic le-a venit in a)utor, si au stabilit un
alt front de eliebrare, 8rontul de liberare al Assam @8A . !nitiativa a venit
de la elementele radicale ale universitatilor si de la factori religiosi si etnici
care pareau sa e putin importanti in miscare, dar este foarte greu sa
diferentiem intre motivatia religioasa si non-religioasa printre teroristii din
Assam si alte parti din !ndia.xceptie facand cazul din =as&mir, terorismul politic in !ndia si (aistan
a fost refuzat cumva in anii recenti. Daca ostilitatile intre india si paistan
slabesc, este probabil sa e o scadere si in activitatile teroriste. Dar o solutie
la problema =as&mir este foarte indepartata, si pericolul ca aceasta saescaldaeze intr-un razboi este acum mai mare decat inainte. *ai departe, a
fost o crestere a fraudelor si )afurilor, in special in orasele mari si nu a fost
niciodata usor sa se diferentiezeintre terorism si crima, organizata sau
neorganizata.(rospectele terorismului sunt si mai mari in (aistan, unde stabilitatea
politica est mai slaba decat in !ndia. (aistan a servit ca si pamant de
2
-
7/21/2019 Religie Si Terorism
25/26
antrenament pentru voluntarii din Afg&anistan si multi printre acesti luptatori
(aistani si straini, s-au indreptat inspre terorism atunci cand serviciile lor in
Afg&anistan nu mai erau necesare. Guvernlu paistanez se pare sa crezut
ca ar putea intoarce prezenta razboinicilor in avanta)ul lor, dar gradat a
realizat ca ei constituie un pericol real pentru (aistan. 7iciodata
fundamentalist, guvernul paistanez a icnercat sa foloseasca radicalii islamici
pentru propriile scopuri politice, un )oc pericol care in nal nu a avut succes.
erorismul a continuat in orice caz, in special in ind&, Faluc&istan si in nord
vestul frontierei. oate regiunile in care violenta de o forma sau o alta a fost
endemica pentru lung timp. !n multe ocazii armata paistaneza a fost
c&emata pentru ca politia nu mai putea face fata. 1atva din acest terorism
este clar politic in inspiratii, cum ar grupul &a&eed F&utto, o aripa radicala
a Fen Azit F&uttoNr (aistan (eopleNs (art9. Date ind incertitudinile
conditiilor politice sociale si ecnomice ale paistanului, exista mereu pericolul
ca guvernul central sa se destabilizeze si aceasta ar conduce la odezintegrare generala a tarii care de la innitarea sa nu a fost niciodata
departe de &aos.6alul global de fundamentalism religios- sau radicalism, sa m precisi,
nu va rezista pentru totdeauna. A luat de)a forme diferite in tari diferite. !n
+ccident, tarile dezvoltate are un corespondent spiritual pe care ocilaii
religiosi nu l-au putut indeplini. Altunde, in israel si in !ndia, a fost un
amalgam de religie si nationalism, iar in tarile musulmane, radicalismul
islamic a aparut ca si o piesa pentru cei asupriti si ca si un raspuns la
materialismul si decadenta din vest. !n vest, fundamentalismul a fost un
fenomen al clasei de mi)loc, sau in unele manifestari o lipsa a unui caracter
specic al vreunei clase. !n lumea musulmana apelul sau a fost in principal
subproletar, pentru a respinde venirile de la tara in orasele mari, si sa
refugieze alte victime ale urbanizarii si modernizarii. Au fost cativa
intelectuali si cvasi-intelectuali, dar numarul lor nu este foarte mare, care au
fost printre primi care au plecat cand au realizat ca radicalismul religios nu
mai e la moda. Amploarea valului religios radical a fost la fel de dramatic
precum promisunile facute, in special de catre milenarii printre radicali.
Adeptii lor nu asteapta vreo implinire spirituala, securitate si sentimend de
comunitate, dar de asemena, in special in Asia si Africa, societatea care nueste mai morala sau mai )usta si mai prospera decat ordinea corupta.
1ontinua fara promisiunea care nu poate indeplinita, si singura
intrebare este cat va dura pentru deziluzie sa se introduca. 7u este sensibil
de prezit ce il va inlocui, daca un nou nationalism, un nou populism sau vreo
mixtura a acestor doua. @nii ar crede ca dezvoltarea te&nologica ar avea
tendinta sa diminueze religia radicala, dar nuaici nu este cazul. =oranul este
24
-
7/21/2019 Religie Si Terorism
26/26
compativil cu o mare extindere a calculatoarelor, la fel ca si crestinii si
sectarienii evrei fac abuz de internet.8undamentalismul prezent are limita la apelul global si a facut un
progres in unele tari dar in altele nu. A facut mari avansuri in aproape toate
tarile cum ar udan si Afg&anistan, printre &iiti, care intotdeauna au
tendinta sa e extremisti si in tari cu probleme acute sociale si economice.Dar in tarile musulmane mai mari, cum sunt !ndia, !ndonesia, urcia si
banglades&, la fel ca si in vest, poate avea un potential ex&austiv. perantele
fundamentalistilor pentru o viata mai buna sunt legate inspre dezamagire.
!ntrebarea care se ridica este ce se intampla cand un curent militar si o
miscare radicala se sc&imba sau se declinta. ste imposibil de prezis daca
acest proces va dura cativa ani sau decenii, dar in orice caz va limitat ca si
relevanta numai cu privire la un viitor violent, in special terorism violent.
1&iar daca valul fundamentalist decade, c&iar daca exista o contra-miscare
puternica, c&iar daca radicalismul religios devine mai putin incitant, mereu osa e un grup mai mic de credinciosi adevarati lipiti de vec&ea credinta. Asta
este foarte probabil ca cu cat mai izolati sunt radicalii, cu atat mai tare o sa
e tentati sa se anga)eze in actiuni terorirste. Acesta a fost cazul in trecut si
va in viitor. 6iolenta religioasa, va continua c&iar daca va sustinuta de
multe milioana sau de o mie. i nu va conta cat de mic este numarul de
fanatici, era de rasarit in care armele de distructie in masa sunt din ce in ce
mai accesibile ii fac mai periculos decat un numar mare de teroristi folosind
uneltele traditionale pentru tratative