Lumea in Oglinda Spiritului- Aforisme Si Cugetari

ISBN 973-32-0253-3

NOTA ASUPRA EDIŢIEI

Lucrarea de faţă se adresează unor categorii largi de cititori, tineri şi vîrstnici, care vor găsi în cuprinsul ei maxime, aforisme şi cugetări, de mai mică sau de mai largă circulaţie, datorate unor scriitori de seamă, filosofi, oameni politici ş.a.

Pentru a permite o consultare uşoară, cugetările au fost aranjate în ordine alfabetică, corespunzător cuvîntului-cheie Fă care se referă conţinutul lor. lucru care se va putea regăsi şi în „Indicele tematic" ataşat la sfirşitul lucrării. Am anexat, de asemenea, in vederea sporirii carac-terului informativ şi formativ, şi un tabel cu autorii citaţi.

Autorul mulţumeşte, pe această cale, redactorului de carte, căpitanului Nicolae Baboi, pentru sprijinul substanţial acordat în realizarea volumului.

PETRE CARACALEANU

ACŢIUNE

Omul este făcut pentru acţiune... A nu acţiona este acelaşi lucru cu a nu exista.

VOLTAIRE, Scrisori filosoficeAcţiunea este rezultatul corespunzător cunoştinţelor.

THOMAS FULLER. CnomoioyiaCu cit acţionăm mai mult (...) cu atît trăim mai mult, căci

soarta lucrurilor omeneşti stă în a nu putea să se menţină decît printr-o generare continuă.

VAUVENARGUES, Maxime şi reflecţiiA trăi nu înseamnă a respira, ci a acţiona, a face uz de

toate organele noastre, facultăţile noastre, de toate elementele noastre componente care ne dau simţămîntul existenţei.

ROUSSEAU, EmileCel care doreşte, clar nu acţionează îşi pecetluieşte

pierzania.WILLIAM BLAKE, Căsătoria cerului şi a iadului

Acţiunea nu este decît gîndirea concretizată.AMIEL, Jurnal intim

()mul care acţionează nu suferă.

T. S. ELIOT, Moartea in catedrală

8

ACŢIUNE

ADAPTARE

9

Cea mai bună filosofic e a acţiunii.N. [ORGA, Cugetări Rostul şi fericirea vieţii este

activitatea.G. G. ANTONESCU, Din problemele pedagogiei moderne

Cu cît activitatea unui om sau a unui colectiv contribuie mai mult la dezvoltarea logică a societăţii, la înaintarea omenirii, cu atît are sorţi de izbîndă să obţină un succes mai mare şi mai durabil în ochii contemporanilor şi ai posterităţii.

MIHAI RALEA, Sociologia succesuluiFericirea nu e desăvârşita mulţumire (...), fericirea e viaţa

activă.G. CAIJNESCU, Dialog despre fericire

Gîndirea practică (...) conţine principiul activităţii care respinge dezinteresarea, resemnarea, scepticismul.

MIRCEA MALIŢA, Aurul cenuşiuViaţa este energie, efort interior, năzuinţă şi împlinire.

Viaţa este, într-un cuvînt, activitate. Aceasta este chiar nevoia fundamentală a fiinţei noastre.

TH. LIPPS, EseuriAcţiunea consolează. E duşmana gîndurilor deşarte şi

prietena iluziilor măgulitoare. Numai prin înfăptuirea hotărîrilor noastre avem senzaţia că sîntem stăpîni pe soartă.

J. B. DUBOS, ReflecţiiAcţiunea vindecă acel fel de dispoziţie pe care o de-

numim, după caz, timiditate, frică sau nerăbdare.ALAIN, Aventurile inimii

ADAPTARE

Rapida adaptare la noile împrejurări ale vieţii constituie o condiţie a fericirii.

ALEXIS LAWRENCE ROMANOFF, Enciclopedia gîndurilor

Inteligenţa omului constă mai ales în aptitudinea sa de a-şi modifica comportarea conform împrejurărilor şi fiecărui caz particular.

A. COMTE, Curs de filosofic pozitivă

Cu cît oamenii sînt mai adaptaţi unei situaţii, cu atît mai puţin sînt adaptaţi unei situaţii contrarii.

TAINE. Originile Franţei contemporane

Arta de a trăi nu constă în a păstra şi a te agăţa de un anumit fel de fericire, ci în a te adapta la noua formă pe care aceasta o capătă, fără a fi dezamăgit de schimbare.

CHARLES L. MORGAN. Retrospectivă engleză

Cu cît omul este mai slab, cu atît îi repugnă schimbarea, căci orice idee nouă, oricît de neînsemnată, cea mai mică schimbare a modului de viaţă, necesită din partea lui un efort de adaptare.

A. GIDE. Pretexte

Contemplativul caută o adaptare superioară, în vreme ce omul comun se mulţumeşte cu cea imediat utilă.

G. CALINESCU. Citeva observaţii

Ì ail)

ADAPTARE — ALEGERE

ALEGERE — ARMATA

11Spunem despre un om că este inteligent cînd reuşeşte să-

şi modifice uşor o schemă mintală, să o pună cu minimum de pierderi în armonie cu mo--dificarca condiţiilor exterioare.

MIHCEA MAL IŢA, Aurul cenuşiuA trăi înseamnă mai întîi a alege. A I. m ^

GEORGKS BERNANOS, Tentaţia JL>jU!l fii»

întreaga existenţă este o succesiune de alegeri.FRANCF.SCO ORFSTANO, Cugetări

ALEGERE

Nu există nimic in lume care să nu-şi aibă momentul decisiv şi înţelepciunea omului constă în a cunoaşte si a alege acest moment.

CARDINALUL DE RETZ. Maxime si reflecţiiCiteodatâ să alegi bine înseamnă să nu alegi.

MONTAIGNE, AforismeUnde nu-i alegere, nu-i desăvirşire.

BALTAZAR GRACIAN, DiscretulNevoia te scapă de dificultatea alegerii.

VAUVENARGUES Mărime şi reflecţiiEducaţia este aceea care vă învaţă să faceţi alegerea.

GIUSEPPE MAZZINI. îndatoririle omuluiCînd ai de făcut o alegere şi nu o faci, însăşi această

nepronunţarc este o alegere.WILLIAM JAMES, Principii de psihologic

Nicăieri inponderabilul nu este atît de puternic ca în alegerile noastre.

P. VALÉRY. Privire asupra lumii actualeDrama omenească constă în această alegere fără sfîrsit.

TH. PALLADY, Jurnal

ARMATA

v -"Armata nu trebuie să fie decît braţul naţiunii, nici-^bdatâ capul ei.

PIO BAPO.IA Y NESSI. Ucenicul conspiratorNici o armata nu poate rezista forţei unei idei căreia i-a

venit timpul.VICTOR HUGO. Vorbe şi 'apte

Armata, ca orice instituţie socială, trebuie să treacă necontenit prin evoluţiile succesive pe care le impun progresele ştiinţei şi schimbările sociale.

C. N. HÎRJEU, Pregătirea armatei pentru războiEste odios şi inuman ca naţiunile să aibă armate, consilii

de război, tunuri (...) cu scopul de a se extinde, de a cuceri, de a invada ; dar este îndreptăţit ca naţiunile să aibă armate (...) în vederea respingerii agresiunii.

ALAIN, Vorbe12

ARMATA — ARTA

ARTA

13Meseria armelor nu se învaţă în cîteva luni, iar în război

ignorarea acestei meserii costă valuri de sînge.PAUL HINDENBURG, Din viaţa mea

Contrariu multor profesiuni, cea mai mică greşeală de necunoaştere, neglijenţă sau neatenţie are în profesia militară o consecinţă gravă.

SATNT GERMAIN, Memorii şi scrisoriîn nici o altă profesie nu sînt sancţiunile atît de în-

grozitoare sau de irevocabile datorită folosirii personalului neinstruit ca în armată.

DOUGLAS MAC ARTHUR, MemoriiToate ţările au o armată. Cînd nu este a lor, este a unei

alte ţări.Proverb finlandez

ARTA

Marea problemă a oricărei arte este ca prin mijloacele aparenţelor să producă iluzia unei realităţi măreţe.

GOETIIE, Poezie şi adevăr

Nu eviţi mai sigur realitatea decît prin artă, dar totodată nu te legi mai sigur de ea decît tot prin artă.

GOETHE, Afinităţile elective

Artistul trebuie să iubească viaţa şi să ne arate că ea este frumoasă.

ANATOLE FRANCE. Grădina lui Epiaxr

Numai prin artă putem ieşi din noi pentru a şti ce vede un altul din acest univers.

MARCEL PROUST, Timpul regăsit

Arta continuă natura, îmbogăţeşte lumea umană cu noi realităţi, creează noi experienţe, înmulţeşte modurile de a trăi şi face viaţa mai bogată, mai variată, mai intensă.

FRANCESCO ORESTANO, Cugetări

în artă şi numai în artă se pot prezenta lucrurile în desăvîrşirea fiinţei lor, şi cu cît întruparea dă mai mult iluziunea realităţii, cu atît e mai încîntă-toare.

IOAN SLAVICI, Educaţia morală

Arta şi literatura au preţ atunci cînd, pornind din viaţă, deşteaptă viaţă. Şi cu cît mai credincios imprimi în ea viaţa ta însuţi (...) cu cît mai mult ai prins în ea icoana vremii tale, cu atît mai trainică este opera ce ai săvîrşit.

ILARIE CHENDI, Ce este literatura ?

.Arta cea mare, arta care ţinteşte veşnicia, nu poate fi decît aceea care se adresează întregii omeniri, sin-tetizînd năzuinţele ei cele mai mari şi aspiraţiile ei cele mai drepte.

N. D. COCEA, Viţelul de aur

O artă în afară de atitudine este un nonsens şi de aceea arta este oricînd o manifestare a libertăţii pentru că presupune o alegere.

ALEXANDRU IVASIUC, Pro Domo12

ARMATA — ARTA

ARTA

13Meseria armelor nu se învaţă în citeva luni, iar în război

ignorarea acestei meserii costă valuri de sînge.PAUL HINDENBURG, Din viaţa mea

Contrariu multor profesiuni, cea mai mică greşeală de necunoaştere, neglijenţă sau neatenţie are în profesia militară o consecinţă gravă.

SAINT GEBMAIN, Memorii şi scrisoriîn nici o altă profesie nu sînt sancţiunile atît de în-

grozitoare sau de irevocabile datorită folosirii personalului neinstruit ca în armată.

DOUGLAS MAC ARTHUR, MemoriiToate ţările au o armată. Cînd nu este a lor, este a unei

alte ţări.Proverb finlandez

ARTĂ

Marea problemă a oricărei arte este ca prin mijloacele aparenţelor să producă iluzia unei realităţi măreţe.

GOETHE, Poezie şi adevăr

Nu eviţi mai sigur realitatea decît prin artă, dar totodată nu te legi mai sigur de ea decît tot prin artă.

GOETHE, Afinităţile elective

Artistul trebuie să iubească viaţa şi să ne arate că ea este frumoasă.

ANATOLE FRANCE. Grădina lui Epicnr

Numai prin artă putem ieşi din noi pentru a şti ce vede un altul din acest univers.

MARCEL PROUST, Timpul regăsit

Arta continuă natura, îmbogăţeşte lumea umană cu noi realităţi, creează noi experienţe, înmulţeşte modurile de a trăi şi face viaţa mai bogată, mai variată, mai intensă.

FRANCHSCO ORESTANO, Cugetări

In artă şi numai în artă se pot prezenta lucrurile în desăvîrşirea fiinţei lor, şi cu cît întruparea dă mai mult iluziunea realităţii, cu atît e mai îneîntă-toare.

IOAN SLAVICI, Educaţia morală

Arta şi literatura au preţ atunci cînd, pornind din viaţă, deşteaptă viaţă. Şi cu cît mai credincios imprimi în ea viaţa ta însuţi (...) cu cît mai mult ai prins în ea icoana vremii tale, cu atît mai trainică este opera ce ai săvîrşit.

ILARIE CHENDI, Ce este literatura ?

Arta cea mare, arta care ţinteşte veşnicia, nu poate fi decît aceea care se adresează întregii omeniri, sin-tetizînd năzuinţele ei cele mai mari şi aspiraţiile ei cele mai drepte.

N. D. COCEA, Viţelul de aur

O artă în afară de atitudine este un nonsens şi de aceea arta este oricînd o manifestare a libertăţii pentru că presupune o alegere.

ALEXANDRU IVASIUC, Pro Domo

I -l

ARTA — ÂUTOCUNOAŞTERE

ÂUTOCUNOAŞTERE — BATRÎNETE

15

Arta nu este evadare din realitate, ci o intrare în realitatea cea mai adevărată.

C. BRÂNCUŞI, Aforismele şi tortele lui BrâncuŞi

Ne înşelăm căutînd în operele unui marc artist explicaţia vieţii sale. Această credinţă e adevărată doar prin excepţie. Putem paria că de cele mai multe ori operele spun contrariul vieţii sale, ceea ce n-a putut trăi.

Ţelul artei este de a suplini ceea ce lipseşte artistului.ROMAIN ROLLAND, Eseuri

ÂUTOCUNOAŞTERE

Autocunoaşterea necesită cea mai exactă autoanaliză a propriului eu, a pornirilor şi acţiunilor şi numai pe baza concluziilor acestei analize poate un om să dobîndească o clară şi justă înţelegere a propriei sale firi.

IBSEN, Cugetări

Orice om înţelept năzuieşte spre deplina cucerire a eului său (...) Doctore, tămăduieşte-mă (...)

EMERSON, jumai 1824

Ceea ce un om gîndeşte despre el însuşi, iată ce determină sau indică destinul său.

H. D. THOREAU, WaldenOmul să se cunoască pe sine nu numai cu ştiinţa omului

exterior, adică a trupului, ci şi a omului interior, adică a

sufletului (...)DIMITRIE CANTEMIR, Divanul sau gîlceava

înţeleptului cu lumeaCel mai bun mijloc de a învăţa să te cunoşti constă în a

căuta să înţelegi pe altul.A. GIDE, Falsificatorii de bani

BĂTRÎNEŢE

Cu cit îmbătrîneşti cu atît trebuie să fii mai ocupat. Mai bine să nu exişti decît să tîrîi în lenevie o bă-trîneţe insipidă ; a munci înseamnă a trăi.

VOLTAIRE, CorespondenţăRâtrînii nu devin mai înţelepţi, ci doar mai prudenţi.

E. HEMINGWAV, Adio arme

Nu cunosc decît o preocupare la bătrîneţe, aceea de a fi util.

J. CHARDONNE. Cuvinte

li.itrîneţea este aşa de lungă încît nu trebuie s-o mcepi prea devreme.

B. GROULT, Trei sferturi de timp

Cu cît oamenii îmbătrînese, cu atît spiritul lor devine mai suplu, mai cald (...) S-ar zice aproape că pentru spirit, timpul este o dimensiune a întineririi.

L. BLAGA, DiscobolulBINE — BUCURIE

BĂTRÎNEŢE

Bătrâneţea nu este altceva decît lipsa nebuniei, absenţa iluziei şi a pasiunii.

STENDHAL, Lucien LeuxvenOmul cel mai fericit este acela care poate pune în legătură

sfîrşitul cu începutul vieţii sale.GOETHE, Maxime şi reflecţii

Fericirea sau nefericirea la bătrîneţe nu sînt adesea decît bilanţul vieţii trăite.

XAVIER DE MAISTRE, CugetăriAdevărata cale de a reda vigoare bătrîneţii constă în a-ţi

menţine vioiciunea spiritului.MORTIMER COELINS, Comedie de la ţară

Bătrîneţea este în esenţă o operaţiune de memorie.CHARLES PEGUY, Clio

Longevitatea nu este de dorit decît cu condiţia ca ea să prelungească tinereţea şi nu bătrîneţea.

ALEXIS CARREL, Omul, fiinţă necunoscutăSimt bătrîneţea numai acei care n-o înţeleg.

N. IORGA, CugetăriMajoritatea oamenilor ajunşi la o anumită vîrstă se tem

de bătrîneţe şi o urăsc. De aceea mulţi îmbă-trînesc rău şi mor înainte de timp.

GIOVANNI PAPINI, Feţe dezveliteAdevăratul neajuns al bătrîneţii nu este slăbiciunea

corpului ci indiferenţa sufletului.

A. MAUROIS, Arta de a trăiImbătrîneşti cînd (...) nu-ţi mai place să-i vezi pe ceilalţi

făcînd ceea ce tu nu mai poţi face.A. GRAMSCI, Scrisori din închisoare

BINE

Ne iubim semenii pentru binele pe care-1 facem şi nu-i suferim pentru răul pe care li-1 căşunăm.

VOLT AI RE, Corespondenţă

Moral este a învăţa pe om să-şi facă singur binele.VICTOR EFTIMIU, Ginduri

Bunătatea fără măsură e mai rea decît egoismul. Nu-i faci nimănui nici un bine dacă îl laşi să creadă că se poate bizui pe tine la nesfîrşit.

PANAIT ISTRATI, Pescuitorul de bureţi

Oricîte servicii le-am face oamenilor, nu le facem niciodată atîta bine cît cred ei că merită.

VAUVENARGUES, Reflecţii şi maxime

BUCURIE

Bucuria este trecerea omului de la o mai mică la o mai mare perfecţiune.

SPINOZA, Etica

Bucuria este peste tot: este în mantaua de verdeaţă care acoperă pămîntul, în seninătatea albastră a cerului, în exuberanţa primăverii, în austeritatea cenuşie a iernii... în perfectul echilibru nobil şi mîn-

18

I3UCURIE — BUN SIMŢ

BUN SIMŢ

19

dru al corpului omenesc, în viaţă, în exercitarea tuturor puterilor noastre, în dobîndirea cunoştinţelor.

T AGO RE, SadhanaBucuria se împărtăşeşte, nu şi durerea.

TH. PALLADY, Jurnal

Durerea o poţi încerca în singurătate însă bucuria pentru a o cunoaşte într-o măsură deplină trebuie să o împărţi cu cineva.

M. TWAIN, Vorbesc din mormînt

BUN SIMŢ

(...) Puterea de a judeca bine şi de a distinge ce-i adevărat de ce este fals, ceea ce propriu-zis se numeşte „bunul simţ", există în mod diferit la toţi oamenii ; aşa că diversitatea părerilor noastre nu vine de la aceea că unii sînt mai cu judecată decît alţii, ci numai de la aceea că noi călăuzim gîndurile noastre pe căi diferite şi nu avem în vedere toţi aceleaşi lucruri.

DESCARTES, Discurs asupra metodei

Intre bunul simţ şi bunul gust există diferenţa de la cauză la efect.

LA BRUYERE, Caracterele

Bunul simţ se compune din adevăruri care trebuie spuse şi adevăruri care nu se spun.

R1VAROL, Fragmente şi cugetări filosoficeBunul simţ (...) este cel mai scurt drum dintre două

puncte.EMERSON, însemnări

Geniul este întotdeauna înaintea timpului său şi reuşeşte să facă lucruri minunate, dar lumea datorează mai toate succesele sale bătrînului „bun simţ".

JOSH BILL1NGS, DiscursUn strop de bun simţ poate spulbera mult spirit.

VAUVENARGUES, Maxime şi reflecţiiBunul simţ este măsura posibilului. El se compune din

experienţă şi prevedere ; este calculul aplicat la viaţă.AMIEL, Jurnal intim

Ştiinţa nu este altceva decît bunul simţ'instruit şiorganizat. •

THOMAS HENRY HUXLEY, EseuriBunul simţ constă în a nu te lăsa orbit de un sentiment

sau de o idee, oricît de excelente ar putea fi ele, în aşa fel încît să nu pierzi din vedere ansamblul.

A. GIDE, Jurnal•Soluţia bunului simţ este ultima la care se gîndesc

specialiştii.BERNARD GRASSET, Despre acţiune

Bunul simţ rezumă înţelepciuni curente acceptate (...) reguli de purtare şi de judecată (...) forma cea mai comună de mecanizare a vieţii spirituale.

PAUL ZARIFOPOL, Pentru viaţa literară

CARACTER

CARACTER — CASA

21

CARACTER

Caracterul fără înţelepciune poate mult, dar inteligenţa fără caracter nu valorează nimic.

CICERO, Despre îndatoriri

Prin nimic nu-şi dezvăluie oamenii caracterul mai bine decît vorbind despre lucrurile de care-şi bat joc.

GOETHE, Maxime şi reflecţiiCu cît un caracter e mai puternic, cu atît e mai puţin supus

nestatorniciei.STENDHAL, Despre dragoste

In lucrurile mici, unde nimeni nu se gîndeşte să se ascundă, îşi»dezvăluie omul caracterul.

SCHOPENHAUER, AforismeNici o schimbare a condiţiilor de viaţă nu poate să

corecteze un defect de caracter.EMERSON, Eseuri

Este necesar să ai un astfel de caracter încît să faci numai ce spui.

A. I. HERZEN, Amintiri şi cugetăriInteligenţa te face să cugeti; caracterul să lucrezi. Rolul

caracterului este preponderent.GUSTAVE LE BON, Învăţăminte psihologice

Experienţa te învaţă să preţuieşti mai mult caracterul decît inteligenţa.

TITU MAIORESCU, Cugetări şi aforisme

Dacă vrei să treci drept om de caracter şi curaj în ochii altora, ajunge să nu faci concesii în lucrările mici, zilnice.

G. IBRAILEANU, Privind viata Caracterul este o voinţă organizată moraliceşte.

L. KLAGES, Despre caracterOmul de caracter (...) exprimă individualul, umanitatea în

accepţia ei cea mai nobilă.G. CALINESCU, Caracter si prudentă

' ICe înseamnă ceea ce noi numim un om integru dacă nu

un om care este în întregime el însuşi, iar nu o grămadă de compromisuri, de capricii, de concesii făcute altora, tradiţiei sau prejudecăţii ?

ORTEGA Y GASSET, Eseuri

Caracterul făureşte soarta omului.PROVERB ENGLEZ

CASĂ

Casa este imaginea sufletului celui care o locuieşte.ROUSSEAU, Maxime şi sentinţe

Proverbul zice : un cămin bun şi o femeie cumsecade preţuieşte cît aur şi mărgăritare.

GOETHE, FaustPatul este cel care ne vede năseîndu-ne şi murind, este

scena unde genul uman joacă pe rînd drame,

CASA — CĂLĂTORIE

CĂLĂTORIE

23

farse şi tragedii. Este un leagăn împodobit cu flori ; este altarul dragostei ; este un catafalc.

XAVIER DE MAISTRE. Călătorie în jurul camerei meleTrei mutări fac cît un incendiu.

B. FRANKLIN. Almanahul sărmanului Richardr-Casa este acolo unde ţi-e inima.

ELBERT HUBBARD. EpigrameCasa cea mai fericită este aceea în care domneşte cea mai

desăvîrşită disciplină şi în care aceasta totuşi se simte puţin.S. SMILES. Cumpătarea

Trebuie să ştii a crea atmosfera sufletească a căminului, a-1 împodobi cu acele mii de nimicuri care sînt curăţenia, ordinea, arta, poezia, combinate cu veselia, gingăşia şi dragostea.

ADOLPIIE FERRIERE, Educaţia in familieCasa nu trebuie să fie un loc unde domiciliezi, ci; un loc

care să-ţi placă.MONTHERLANT, Demonul binelui

CĂLĂTORIEVOm complet nu este decît cel care a călătorit mult.

,v LAMARTINE, Călătorie în OricnMai bine călător imprudent decît un sedentar prudent.

KEATS. Scrisor'(...) O călătorie frumoasă este o operă de artă.

ANDRÉ SUARES, Călătoria condotieruluiImaginaţia e la fel de bună ca multe călătorii (...) şi este

mult mai ieftină.GEORGE WILLIAM CURTIS, Prue şi cu mine

Plăcerea pe care ne-o poate procura o călătorie nu este decît accesorie. Călătorim pentru a ne educa.

GIDE. PaludcsPentru unii oameni (...) adevărata călătorie nu începe

decît o dată cu încetarea ei.E. LOVINESCU, Memorii

Acela care călătoreşte mult nu cată la ţinutul unde ajunge, mai degrabă fuge de acela pe care-1 părăseşte.

MIGUEL DE UNAMUNO. NeguraCălătoria este o vinătoare de peisaje.

ORTEGA Y GA SS ET. EseuriA călători înseamnă a compara.

PAUL MORAND, Călătorie. Note şi maxime

Călătoria, in realitate, se desfăşoară înlăuntrul nostru.C. BRANCUŞI, Aforisme

Primii condiţie a unei excursii folositoare şi frumoase e să fie scurtă (...) ca să poată prinde singura realitate sesizabilă cînd eşti pe tărîm .străin, atmosfera.

TAMIL PETRESCU, Rapid Constantinopol. Bioram24

CĂLĂTORIE — CĂSĂTORIE

CĂSĂTORIE

25

Cine vine brusc într-o ţară de cultură veche, fără pregătire, învaţă puţin lucru. Ce poate vodca altceva decît îngrămădiri de tablouri scorojite şi statui scrijelite cine nu are cunoştinţe de artă ?

Mai bine cunoaşte Florenţa din cărţi decît prin rătăciri dezorientate pe uliţele ei negre !

G. CALINESCU, Impresii asupra literaturii spanioleCel mai bun muzeu este o stradă cu oameni vii.

KAREL CAPEK, Impresii de călătorie(...) Cred că turiştii sînt foarte utili lumii moderne : este

greu să urăşti oamenii pe care îi cunoşti. JOHN STEINBECK, Un american la New York şi la Paris

Momentul de a le bucura de o călătorie (...) este cam la vreo trei săptămîni după ce ţi-ai desfăcut bagajele.

GEORGE ADE, Fabule in slanq Dacă-ţi iubeşti copilul, lasă-1 să călătorească.

Proverb japonez

CĂSĂTORIE

Sufletul, nu corpul face căsătoria durabilă.PUBLILIUS SYRUS, Sentinţe

Deplina fericire a unei căsnicii depinde de întrunirea atîtor condiţii încît ar fi o nerozie să crezi că le-ai putea aduna pe toate la un loc. Trebuie să-ţi asiguri mai întîi pe

cele mai importante ; cînd se găsesc şi celelalte, te foloseşte de ele ; dacă nu, trebuie să ştii să trăieşti şi fără ele.

ROUSSEAU, Emile sau despre educaţieChiar şi în căsătorie plăcerea nu este legitimă decît cînd

este împărtăşită.ROUSSEAU, Emile sau despre educaţie

Unde există căsătorie fără dragoste, va exista şi dragoste fără căsătorie.

B. FRANKLIN, Almanahul sărmanului RichardCăsătoria îşi propune viaţa în timp ce dragostea îşi

propune plăcerea.BALZAC. Memoriile a două tinere căsătorite

Căsătoria trebuie să fie o educaţie reciprocă şi infinită.AMIEL, Carnet intim

Funcţia esenţială a căsătoriei este perpetuarea speciei.BERNARD SHAW, Maxime pentru revoluţionari

Condiţia unei bune căsătorii constă în respectul reciproc al soţilor pentru personalitatea celuilalt, asociat cu o profundă afinitate fizică, spirituală şi de ideal.

BERTRAND RUSSELL, Căsătoria şi morala

Dragostea şi căsătoria înseamnă tandreţe şi nu ceea ce voi numiţi dragoste, adică lovitura de trăsnet, insomnia, gelozia, bănuiala nejustă, dominaţia insuportabilă.

GEORGE SAND, Sora mea, Jcannc

CĂSĂTORIE

CĂSĂTORIE

_ CAŞAŢORŞ NEPOTRIVITE

27

în căsătorie armonia nu este niciodată dată. ea trebuie cucerită necontenit.

SIMONE DE BEAU VOI R, For,a virstciCeea ce face legătura căsătoriei atit de plăcută este

considerabila lărgire a oului de o amploare pe care de unul singur omul n-o poate cu nici un chip atinge. Două suflete care se împreună nu se contopesc totuşi niciodată atit de desăvîrşit incît să nu rămină între ele deosebiri de mult folos pentru amîndouă şi care le dau putinţa să se împărtăşească unul altuia.

GEORG CHRISTOPH LICHTENBERG, Aforismep căsnicie bună este aceea în care fiecare îi încredinţează

celuilalt rolul de paznic al solitudinii sale. O dată ce este acceptată realitatea că pînă şi între fiinţele omeneşti cele mai apropiate continuă să existe distanţe infinite, poate înflori o convieţuire doar dacă cei doi izbutesc să iubească depărtarea dintre ei, care ii îngăduie fiecăruia să-1 vadă pe celălalt integral şi profilat pe un orizont vast.

RILKE. File de jurnalPrietenia este capătul şi recompensa supremă a iubirii

conjugale.LACORDAI RE, Cugetări

In cadrul căsniciei există o osmoză. Dacă unul se plictiseşte, forţează şi pe celălalt să se plictisească. Dacă unul suferă de ceva, forţează şi pe celălalt să sufere.

MONTHERLANT, Diavolul binelui

In căsătorie, dragostea soţului şi a soţiei se armonizează numai cînd ei se ridică la aceeaşi concepţie despre lume.

I.OUIS ARAGON, Skira

Căsnicia născută din adulter iese prost ; amantul in demnitate de soţ se dovedeşte un soţ rece şi brutal.

PAUL ZARIFOPOL, Pentru arta literară

CĂSĂTORII NEPOTRIVITENesuferit mai e pentru o soţie tînără un bărbat bătrîn.

EURIPIDE. Phoenii

Este sclavie cruntă să devii nevasta unui bărbat carenu te poate suferi.

SHAKESPEARE, Tot.u-i bine cind se sjirşeste cu bineLas soţiei mele cel de-al doilea pat bun.

Din testamentul lui Shakespcarc

Nu-i povară mai grea ca femeia uşuratică.CERVANTES, Persiles şi Sigismunda

Cea mai rea dintre mezalianţe este cea a inimii.CHAMFORT, Cugetări

Cînd un om în vîrstă se căsătoreşte cu o femeie ti-nără, greşeala îşi poartă pedeapsa cu ea.

R B. SHERIDAN. Scoală calomnie!

CASATORII NEPOTRIVITE - rnrp^

CEUBAT

29

Nu există probabil tortură mai îngrozitoare decît aceea de a sili o fiinţă umană să suporte dezmierdările unei persoane pe care nu o iubeşte.

PAOLO MANTEGAZZA, Fiziologia dragosteiTinerele soţii ale bărbaţilor în vîrstă au obiceiul de a alege

din timp pe cel care le va şterge lacrimile de văduvă.CARLO GOLDONI, Musca fină

Este o lege generală că fiinţa pe care n-o iubim şi care ne iubeşte este insuportabilă.

PROUST, In căutarea timpului pierdutO căsnicie trebuie desfăcută de îndată ce devine o

cruzime pentru una din părţi.THOMAS HARDY. Jude neştiutul Se cunosc trei săptămîni,

se iubesc trei luni, se ceartă trei ani, se tolerează treizeci de ani (...).

TAINE, Viaţa şi opiniile lui Thomas GraindorgrSingurătatea unui sihastru înspăimîntă ; dar mai în-

grozitoare mi se pare singurătatea în doi.R. D. CAMPOAMER, Cele trei roze

CELIBAT

Celibatarul seamănă cu jumătatea unei perechi de foarfeci.

B. FRANKLIN. Almaiiahul sărmanului RichardCăsătoria incumbă multe suferinţe, însă celibatul nu oferă

nici o plăcere.

SAMUEL JOHNSON. RossclarrCînd într-o casă se află o fată bătrînă, nu mai este nevoie

de cîini de pază ; nu se petrece nici cea mai neînsemnată întîmplare pe care ea să n-o vadă, să nu o comenteze şi să nu tragă toate concluziile cu putinţă.

BALZAC, Pierette

Dacă aţi trăit singuri, nu aţi cunoscut decît jumătate din viaţă.

SOPHIE DE SÉGUR, Etică

Celibatul trist, pustiu şi aspru nu mai înseamnă libertate, ci singurătate.

EMILE AUGIER, Cucuta

Douăzeci de ani de idilă fac ca o femeie să arat© ca o ruină, însă douăzeci de ani de căsătorie o fac să arate ca un edificiu public.

OSCAR WILDE, O femeie fără importanţă

Oricît de mult ar lucra un bărbat, o femeie se găseşte întotdeauna în mintea sa.

GERTRUDE ATHERTON, Cuceritorul

Lipsite de societatea bărbaţilor, femeile îşi pierd strălucirea, iar bărbaţii fără ele se abrutizează.

A. P. CEHOV, Note

Un om singur este totdeauna într-o rea companie.P. VALÉRY, Ideea fixă

Femeile libere nu sînt femei.COLETTE, Claudine la Paris

CELIBAT — CONCIZIE

CONCrZIE — CONDIŢIA UMANA

31

Dintre toate leacurile băbeşti, o soţie bună este cel mai potrivit.

ABE MARTIN, Zicători de acasăCe poate fi femeia fără casă, arată feminismul ; dar el

ascunde ce va fi casa fără femeie.N. IORGA, Cugetări

Aim fost totdeauna de părere că un om cinstit care se căsătoreşte şi are mulţi copii este mai folositor societăţii decît cel ce continuă să fie singur şi doar vorbeşte despre populaţie.

OLIVER GOLDSMITH, Vicarul din WakejieldAvantajul celibatarului constă în faptul că atunci cind

vede o femeie frumoasă nu mai trebuie să se întristeze că are acasă un dragon.

PAUL LÉAUTAUD, DragosteaNimeni dintre noi, fiind singur, nu este complet.

VIRGINIA WOOLF, ValurileFără familie, omul în imensul univers tremură de frig.

ANDRÉ MAUROIS, Sentimente, obiceiuri

Concizia este întruchiparea înţelepciunii.SHAKESPEARE. Ilamlet

Aşa cum este caracteristic oamenilor de seamă de a face să înţelegem multe lucruri în puţine cuvinte, in schimb cei mărginiţi au darul de a vorbi mult şi de a nu spune nimic.

LA ROCHEFOUCAULD, Maxime şi reflecţii Tot ceea ce este exact este concis.

JOUBERT, Cugetări

Ambiţia mea este să spun în zece fraze ceea ce oricare altul spune într-o carte întreagă.

NIETZSCHE. Ecce homo

CONDIŢIA UMANĂ

Cel dintîi privilegiu al condiţiei umane este sociabilitatea.MARCUS AURELIUS, Cugetări asupra vieţii

Fiecare om poartă chipul întreg al condiţiei umane.MONTAIGNE, Eseuri

Misterul cel mai mare nu este că sîntem aruncaţi la întîmplare pe pămînt (...) ci acela că găsim în noi înşine imagini destul de puternice pentru a ne contesta neantul.

MALRAUX, Nucii din Altenburg

Cît de fragilă este condiţia umană ! Spiritul de-abia a ajuns la maturitate şi trupul începe să se şubrezească.

DIDEROT, Cugetări filosofice32 CONDIŢIA UMANA — CONDUCĂTORI. ClRMUIRK

CONŞTIINŢA ___33

Omul nu devine conştient de propria sa existenţă decît în situaţiile limită.

KARL JASPERS, Autobiografie filosofică

Măreţia omului constă în hotărîrea sa de a fi mai tare decît condiţia sa.

CAMUS, Cronici

Numai prin cunoaşterea condiţiilor autentice ale vieţii noastre vom găsi forţa de a trăi şi motivele de a acţiona.

SIMONE DE BEAUVOIR. Pentru o morală a ambiguităţii

Grandoarea omului începe în clipa în care înţele-gîndu-şi condiţia, încearcă să o depăşească.

EUGEN SIMION, Timpul trăirii, timpul mărturisirii

CONDUCĂTORI, ClRMUIRE

Cea mai perfectă conducere va fi aceea la care un mare curaj se îmbină cu o mare inteligenţă.

CLAUSEWITZ, Despre război

Arta de a conduce nu constă în a gîndi şi a decide în locul şi în rolul tuturor subalternilor.

FERDINAND FOCH, Principii şi opinii

(...) Foarte multe raţionamente asupra conducerii se prăbuşesc din cauza neclarităţii obiectivului. „Ce vrem" ? Aceasta este prima întrebare ce se pune.

MIRCEA MALIŢA, Arta şi conducereaCONŞTIINŢĂ

Conştiinţa este temelia şi urzeala tuturor lucrărilor bune.învăţăturile lui NEAGOE BASARAB către fiul său

Theodosie«/

Conştiinţa este vocea sufletului.ROUSSEAU, Emile sau despre educaţie

Conştiinţa este la majoritatea oamenilor o anticipare a opiniei celorlalţi.

HENRY TAYLOR, Politicianul

Conştiinţa cea mai clară să poruncească, nu îndrăzneala cea mai mare.

N. IORGA, Cugetări

Cînd porunceşte conştiinţa, oamenii oneşti procedează întotdeauna în acelaşi sens.

N. TITULESCU, Reflecţii

O conştinţă bună (...) face ca lucrurile să pară aşa cum sînt : natura frumoasă, omul perfectibil, viaţa totdeauna acceptabilă.

G. SAND, Ultima dragoste

Conştiinţa este apărătorul din om al normelor pe care societatea le-a elaborat pentru propria-i conservare.

S. MAUGHAM. Luna şi doi bani jumate

CONVERSAŢIE

35

CONVERSAŢIE

Pune o întrebare inteligentă şi vei auzi lucruri inteligente.EURIPIDE, Ifigenia în Aulida

Omul să-şi îngăduie a spune numai ceea ce îi place lui însuşi să asculte.

AUISTOTEL, Etica nicomahică

Conversaţie cît mai puţină cu alţii, cît mai multă cu sine.SI'.NEC A, Epistole

Una dintre pricinile pentru care găsim atît de puţini oameni care să pară chibzuiţi şi plăcuţi în conversaţie este că nu există aproape nimeni care să nu se gîndească decît la ceea ce vrea el să spună.

LA ROCHKFOUCAULD, Maxime şi reflecţii

Dorinţa de a spune într-un chip nou ceea ce s-a mai spus e izvorul expresiilor originale şi al cugetărilor meşteşugite.

VOLTA!RE, Dicţioiiar filosofic

Secretul de a fi plicticos constă în a spune totul.VOLTAIRE, Şapte discursuri in versuri despre om

A.Dacă vrei să fii înţelept, învaţă-te să întrebi rezonabil, să

asculţi cu atenţie, să răspunzi liniştit şi să încetezi de a vorbi cînd nu mai ai ce spune.

JOHN LAVATER, Despre înţelepciune

Oamenii care cunosc aceleaşi lucruri nu constituie cea mai bună companie.

EMERSON, Oameni reprezentativi

Cea mai importantă (...) dintre toate conversaţiile este convorbirea cu sine însuşi.

OXENSTIERNA, Cugetări

O colecţie de anecdote şi de maxime este cea mai aiare comoară pentru un om inteligent dacă ştie pe cele dintîi să le plaseze în convorbiri, iar pe cele din urmă să le amintească la momentul oportun.

GOETHE, Maxime şi reflecţiir

Tăcerea într-o discuţie este plăcută şi lăudată atunci cînd se ştie că acela care tace are destulă îndrăzneală şi pricepere să vorbească.

LEOPARDI, Cugetări

Cuvintele nu trebuie să fie decât haina gândului, făcută foarte riguros pe măsură.

.IULES RENARD, Scrieri alese

Cuvintele pot fi asemănate cu raxele X ; dacă ne folosim de ele convenabil pot străbate orice.

ALDOUS HUXLEY, Mindră lume nouăCuvintele sincere nu sînt totdeauna elegante, cuvintele

elegante nu sînt totdeauna sincere.LAO TZE, Cartea căii şi virtuţiih-

Cuvîntul bun şi neplăcut este ca doftoria greţoasă, insă folositoare în trupul bolnavului.

DIMITRIE CANTEMIR, Istoria Ieroglifică36_CONVERSAŢIE — COPII ŞI PĂRINŢI

Dacă cuvintele au o aşa de mare vrajă este că poartă în ele bucăţi din sufletul acelora care le rostesc.

N. TITULESCU, Reflecţi

Cuvintele eliberează şi trădează ideileDUMITRU ALMAŞ. Cheia inimi

COPII ŞI PĂRINŢI I

Copiii fac ea soţii să-şi simtă viaţa unită.BALZAC, Familia Maranâl

Viaţa este o flacără care se stinge dar se reaprinde! de cîte ori se naşte un copil.

BERNARD SHAW, Aventurile unei negresM

La douăzeci de ani copilul deformează femeia, laj treizeci de ani o conservă şi cred că la patruzeci de ani o întinereşte.

LEON BLUM, Despre căsătorie

Femeile fără copii sînt ca pomii fără fructe (...)ALEXIS LAWRENCE ROMANOFF, Enciclopedia gîndurilor

Copiii sînt legătura pe care oamenii nu o pot rupe.JOSE SELGAS, Lumini şi umbre

Unii părinţi au pentru copiii lor o dragoste plină de teamă şi nelinişte care îi strică. Există un alt gen de dragoste, atentă

şi liniştită, care îi face cinstiţi şi aceasta este adevărata dragoste părintească.

DIDEROT, Discurs asupra poeziei dramatice______copn şi PĂRINŢI __ 37

Părinţii altruişti au copii egoişti. Aceasta nu este greşeala copiilor. Este natural ca ei să accepte sacrificiile părinţilor ca pe un drept al lor ; de unde să ştie ei că în această lume nimic nu se obţine fără să dai ceva ?

W.S. MAUGHAM, Carnetul de însemnări al unui scriitor

»< /Dacă vrei să te apropii de copii trebuie să devii uneori tu

însuţi copil.BOZENA NEMCOVA, Bunica

Ingratitudinea cea mai odioasă dar şi cea mai obişnuită este cea a copiilor fără de părinţi.

VAUVENARGUES, Reflecţii şi maximeDestul de rău e cînd părinţii nu ştiu să judece copiii. Dar

vai de copiii care se fac judecătorii părinţilor.AL. VLAHUŢA, Gînduri

Viitorul unui copil este totdeauna opera mamei sale.NAPOLEON I, Cugetări

O mamă este „o lume de reguli de viaţă".S. SMILES, Fii om de caracter

Inîma unei mame este un abis în adîncimea căruia se găseşte totdeauna o iertare.

BALZAC, Femeia la treizeci de ani

Un tată bun face mai mult decît o sută de învăţători.GEORG HERBART, Jacula Prudentum

Numai un tată nu invidiază talentul fiului.GOETHE, Maxime şi reflecţii

36

CONVERSAŢIE — COPII ŞI PĂRINŢI

COPII ŞI PĂRINŢI

37

Dacă cuvintele au o aşa de mare vrajă este că poartă j în ele bucăţi din sufletul acelora care le rostesc.

N. TITULESCU, ReflecţiiCuvintele eliberează şi trădează ideile

DUMITRU ALMAŞ, Cheia inimii

COPII ŞI PĂRINŢI

Copiii fac ca soţii să-şi simtă viaţa unită.

BALZAC, Familia Mar aneViaţa este o flacără care se stinge dar se reaprinde de cîte

ori se naşte un copil.BERNARD SHAW, Aventurile unei negrese

La douăzeci de ani copilul deformează femeia, la' treizeci de ani o conservă şi cred că la patruzeci de ani o întinereşte.

LEON BLUM, Despre căsătorie1

Femeile fără copii sînt ca pomii fără fructe (...)ALEXIS LAWRENCE ROMANOFF, Enciclopedia gindurilor

Copiii sînt legătura pe care oamenii nu o pot rupe.

JOSE SELGAS, Lumini şi umbrejUnii părinţi au pentru copiii lor o dragoste plină dej teamă

şi nelinişte care îi strică. Există un alt gen de dragoste, atentă şi liniştită, care îi face cinstiţii şi aceasta este adevărata dragoste părintească.

DIDEROT, Discurs asupra poeziei dramatice]1

Părinţii altruişti au copii egoişti. Aceasta nu este greşeala copiilor. Este natural ca ei să accepte sacrificiile părinţilor ca pe un drept al lor ; de unde să ştie ei că în această lume nimic nu se obţine fără să dai ceva ?

W.S. MAUGHAM, Carnetul de însemnări al unui scriitor

_s iDacă vrei să te apropii de copii trebuie să devii uneori tu

însuţi copil.BOZENA NEMCOVA, Bunica

Ingratitudinea cea mai odioasă dar şi cea mai obişnuită este cea a copiilor fără de părinţi.

VAUVENARGUES, Reflecţii şi maxime

Destul de rău e cînd părinţii nu ştiu să judece copiii. Dar vai de copiii care se fac judecătorii părinţilor.

AL. VLAHUŢA, GînduriViitorul unui copil este totdeauna opera mamei sale.

NAPOLEON I, CugetăriO mamă este ,,o lume de reguli de viaţă".

S. SMILES, Fii om, de caracter

Inima unei mame este un abis în adîncimea căruia se găseşte totdeauna o iertare.

BALZAC, Femeia la treizeci de aniUn tată bun face mai mult decît o sută de învăţători.

GEORG HERBART, Jacula PrudentumNumai un tată nu invidiază talentul fiului.

GOETHE, Maxime şi reflecţiiCOPII SI PĂRINŢI — CREAŢIK

CREAŢIE — CULTURA

39

Copilul nu datorează părintelui viaţa, ci creştereaN. IORGA, Cugetat

Copiii cei mai bine educaţi sînt aceia care şi-au cunoscut părinţii aşa cum sînt. Ipocrizia nu este prime datorie a părinţilor.

BERNARD SHAW, Om şi supraon

Pentru a educa un copil trebuie mai întîi şi fari încetare să te educi pe tine.

ANDRÉ BERGE, Educaţia familial»

CREAŢIE

Firea muritoare se străduieşte pe cît cu putinţă sâ existe de-a pururea, adică să devină nemuritoare Şi singurul mijloc ce-i stă la îndemână pentru aceasta este creaţia.

PLUTARH, VieţUo paralel

Imaginaţia este începutul creaţiei.BERNARD SHAW, Înapoi la Matusale

Omul nu este fericit decît prin a voi şi a crea.ALAIN, Consideraţii asupra fericirii

Idealul creator este talismanul care transfigurează realitatea şi îţi dă puterea ca s-o birui. Idealul creator este izvorul la care dacă te adapi eşti ferit de descurajare şi limitare în satisfacţii.

N. TITULESCU, Documente diplomatice

A crea e a renaşte mereu, e a supravieţui zilei de ieri şi a păşi pe ziua de mîine.

D. ANGHEL, Poezii şi prozăCreaţia este o clarificare a unei ordine întrevăzute în

natură, este natura raţionalizată devenită inteligibilă.Ci. CALINESCU, Perfecţiunea in artă

Creaţia este răspunsul ce se poate da destinului.M. ELIADE, Proba labirintului

Creaţiile unui popor sînt în ultimă analiză justificarea existenţei acelui popor.

CC. GIURESCU, Românii în mileniul migraţiilorA crea înseamnă în primul rînd a se crea.

R1LKE. însemnările lui Malte Laurids Brigge

Activitatea creatoare la bărbat este mai presus ca dragostea.

A. MAUROIS, Scrisoare către un tînărA crea înseamnă a trăi de două ori.

CAMUS, Mitul lui SisifCine începe prin a imita ceea ce este mai bun poate sfîrşi

pentru a crea ceva original.ALEXIS LAWRENCE ROMANOKF, Enciclopedia gindurilor

CULTURĂ

Un om instruit are in el toate bogăţiile sale.FEDRU, Fabule

CULTURA

CULTURA — CUMPĂTARE

41

Cultura incumbă tot ceea ce dă minţii plenitudinea forţei sale.

EMERSON, ScrisoriCheltuim mai mult pe orice articol pentru corp sau

alimente decît pentru hrana spiritualaH. D. THOREAU, Walden

Cultura îşi are originile sale în dorinţa de perfecţionare (...), este un studiu al perfecţionării.

MATTHEW ARNOLD, Culturi şl anarhie

Cultura înseamnă cunoaşterea a ceea ce a fosl spus şi gîndit cel mai bine în lume.

MATTHEW ARNOLD, Literatură şi dogmă

Cultura generală este aceea care permite individului de a simţi pe deplin solidaritatea sa în timp şi spaţiu cu ceilalţi oameni, atît cu cei din generaţia sa sau din generaţiile ce l-au precedat cit şi cu cele ce vor urma.

PAUL LANGEVIN, Gindirea şi acţiunea

Cultura este ceea ce rămîne după ce ai uitat totul.E. HERRIOT. Discurs

Fiecare individ în parte trebuie să repete în dezvoltarea sa întreaga istorie culturală a umanităţii.

GOETHE, Maxime şi reflecţii

înălţimea şi demnitatea spiritului naţional (...) se determină (...) şi după întinderea numerică a celor culţi.

M. EMINESCU, Fragmcntarium

Unul din semnele înălţimii culturii este (...), fără a pierde elementul naţional, de a descoperi totuşi şi de a formula idei pentru omenirea întreagă.

T. MAIORESCU, Critice

întotdeauna strălucirea intelectuală a unui popor a fost ca o înflorire a bunăstării sale materiale.

A. D. XENOPOL, Opere economiceînsuşiri tehnice numai, barbarie pură.

DIMITRIE GUŞTI, Cadenţe finaleCultura nu se moşteneşte, se cucereşte.

A. MALRAUX, Discursuri funebre

Adevărata cultură este aptitudinea de a distinge în viaţă esenţialul de accesoriu.

" FR. W. WORSTER, Şcoala şi caracterul

CUMPĂTARE

Omului înţelept îi ajunge necesarul.EURIPIDE, Fenicienii

Dacă întreci măsura, faci din lucrul cel mai dorit, cel mai nesuferit.

EPICTET, Manual

îmi plac în dragoste nesăturaţii — îi plîng şi-i admir. Au ceva din eroismul tragic al îndrăzneţilor care vor să treacă oceanul de-a înotul.

O. GOGA, Pagini noi

CUMPĂTARE — CUNOAŞTERE

CUNOAŞTERE

43

Jumătate din Paris moare la cină şi prinzul ucide cealaltă jumătate.

MONTESQUIEU, Cugetări diverseA bea fără să-ţi fie sete şi a face dragoste oricînd iată ce

ne deosebeşte de animale.BEAUMARCKAIS. Nunta lui Figaro

Animalele se hrănesc ; omul mănîncă ; numai omul instruit ştie să mănînce.

A. BRILLAT-SAVARIN, Fiziologia gustuluiCine gustă de toate se dezgustă de toate.

TAINE. Viaţa şi opiniile lui Thomas GraindorgeNe săpăm groapa cu dinţii.

S. SMILES, DatoriaDrumul civilizaţiei este pavat cu cutii de conserve.

ELBERT HUBBARD, Filistinul

CUNOAŞTERE

Cunoaşterea este (...) partea cea mai considerabilă a fericirii.

SOFOCLE. AntigonaCunoaşterea înseamnă putere.

BACON, Meditaţii sacreOmul are multe de ştiut şi puţin de trăit; şi el nu trăieşte

dacă nu ştie nimic.

BALTAZAR GRACIAN. Omul de curtePentru a cunoaşte oamenii trebuie să-i vezi ac-tionînd.

ROIISSF.AU, EmileDe fapt nu ştii decit atunci cind ştii puţin ; odată cu

cunoştinţele creşte şi îndoiala.GOETHE, Maxime si reflecţii

Trei categorii de oameni se pot cunoaşte numai în anumite împrejurări : eroul la război, înţeleptul la minte, prietenul la nevoie.


Cunoaşterea este antidotul fricii.EMERSON, Societate şi singurătate

Diferitele cunoştinţe sînt numeroase, dar una din ele e mai importantă şi mai adevărată decît toate — cunoaşterea a cum trebuie să trăieşti.

TOLSTOI, Jurnal

Ştiinţa este cunoaştere organizată.H. SPENCER, Eseuri

Cunoaşterea este puterea de a substitui.P. VALERY, Varietăţi

ICunoaşterea duce la unitate aşa cum ignoranţa duce la

adversitate.RAMA KRISHNA, Cmvorbiri

Cunoaşterea este întîia noastră libertate faţă de natură.CONSTANTIN NOICA, De caelo

Activitatea este singura cale spre cunoaştere.

BERNARD SHAW, Om şi supraom

44

CUNOAŞTERE — CURAJ

45

A trebuit să aştept pînă tîrziu în viaţă ca să descopăr cît de uşor este să spui : „Nu ştiu".

S. MAUGHAM. Carnetul de însemnări ale unui scriitor

Unde totul este rău, trebuie să cunoşti ce este mai rău.F. H. BRADLEY, Minima Mor alin

CURAJ

Numesc curaj acea forţă interioară care menţine în-totdeauna opinia justă despre ceea ce trebuie să te temi şi despre ceea ce nu trebuie să te temi.

PLATON, RepublicaPrevederea este adevăratul curaj.

EURIPIDE, Rugătoarele

Natura produce puţini oameni curajoşi, însă educaţia bună formează un număr mare.

VEGETIUS, Arta militară

Sînt multe feluri de curaj uri : acel care provine din temperament la soldaţi ; acel care provine din raţiune la ofiţer ; acel generat de dragostea de patrie pe care orice bun cetăţean trebuie să-1 posede.

FREDERIC AL II-LEA, MaximeCurajul şi starea de spirit ale armatei au multiplicat în

toate timpurile forţele fizice.

CLAUSEWITZ, Despre războiCurajul rezultă dintr-un calcul exact al probabilităţilor.

RENÉ QUINTON, Maxime

Fricosul se sperie înaintea primejdiei, laşul în timpul ei, curajosul după ea.

J. P. F. RICHTER, Titan

Adevărata tărie sufletească a oamenilor se cunoaşte oînd se abate asupra lor o primejdie neaşteptată.

FR. GUICCIARDINI, Cugetări

Curajul adevărat este una din însuşirile care presupun un suflet mare. Sînt mai multe feluri de curaj : curajul contra sorţii, care este filosofic, curajul împotriva nevoilor, care este răbdarea ; curajul în război, care este vitejia ; curajul în între-prinderi, care este cutezanţa ; un curaj mîndru care este îndrăzneala ; curaj împotriva nedreptăţii, care e tărie.

VAUVENARGUES, Maxime şi reflecţii Descurajarea aste moartea morală.

LA ROCHEFOUCAULD, Maxime şi reflecţii

Pierderea banilor este o pierdere reparabilă ; pierderea onoarei este o mare pierdere ; pierderea curajului este o pierdere ireparabilă.

GOETHE, Maxime şi reflecţiiîndrăznelii celei mai mari i-a dat de obicei naştere teama

cea mai mare.QUEVEDO Y VILLEGAS, Don Pablo Buscon

CURAJ — DEMNITATE:

D E MNITA T E — DEMOCRAŢIE

47

Curajul este de mai multe feluri. Dar cel mai primejdios dintre toate este îndrăzneala oamenilor care nu au nimic de pierdut.

LLOYD C. DOUGLAS, Cămaşa lui ChristosCurajul constă în a şti să alegi cel mai mic rău.

STENDHAL, Mănăstirea din ParmaCurajul este o virtute care scapă ipocriziei ; el nu' se poate

preface.NAPOLEON I. Maxime Curajul (...) înseamnă o puternică

dorinţă de a trăi.GILBERT KEITH CHESTERTON, Ortodoxism

Curajul este vederea peste propria fiinţă şi peste orice primejdie, a unui scop.

N. IORGA, CugetăriCurajul este ceva care se formează, care trăieşte şi moare,

care trebuie întreţinut la fel ca şi armele.A. MALRAUX, Speranţa '

Rezistenţa la frică, stăpînirea ei, aceasta înseamnă curajul şi nu absenţa fricii.

MARK TWAIN, Calendarul lui Pudd'nhead Wilson

DEMNITATE

Toată demnitatea noastră îşi are temeiul în gîndire.PASCAL, Cugetări

Unde se sfîrşeşte lauda de sine acolo începe demnitatea.

EDWARD YOUNG, Cugetări nocturne(...) Demnitatea omului nu este cu nimic mai prejos decît

măreţia zeilor.GOETHE, Ifigenia in Taurida

Poate că ! ingura demnitate adevărată a omului este capacitatea de a se depăşi pe sine.

G. SANTAYANA, Varia

Preocuparea pentru a ne păstra personalitatea şi independenţa trebuie să fie considerată ca unul din semnele cele mai autentice de demnitate ale fiinţei

umane.R. CHAMPFLEURY, Ştiinţa de a trăi

Demnitatea este un cuvînt care nu admite pluralul.P. CLAUDEL, Jurnal

Unii oameni au demnitatea situaţiei lor, cei mai puţini, demnitatea persoanei lor.

N. IORGA. Cugetări

DEMOCRAŢIE

Democrat înseamnă cineva care vrea să înalţe poporul pe umerii săî, nu cineva care vrea să se înalţe el pe umerii poporului.

N IORGA, Cugetări

Postulat al adevăratei democraţii nu este numai egala îndreptăţire a indivizilor ci şi egala îndreptăţire a individualităţilor naţionale.

V. BRANIŞTF, Jonglerie şi vorbe

18

DEMOCRAŢIE

DISCREŢIE - DORINŢA

49

Democraţia şi libertatea adevărată, mai înainte de toate, cer moralitate.

ION HELIADE RADULESCU, Scrisori

Un buletin de vot este mai puternic decît un glonţ de puşcă.

LINCOLN, Discurs 1850

Nici un guvern nu poate fi în siguranţă fără opoziţie.B. DISRAfiLI, Discurs

Ar fi o absurditate să afirmi că într-o democraţie nu se pot comite greşeli politice (...) însă în comparaţie cu greşelile pe care le poate face orice fel de regim autocratic, ele sint neînsemnate.

CALVIN COOLIDGE, Discurs

Adevăratul progres democratic nu constă în a coborî cultura la nivelul de înţelegere al mulţimii, ci a ridica mulţimea la un nivel de cultură înaintat.

GUSTAVE LE BON, Aforisme

Democraţia a fost inventată ca un mijloc de a împăca libertatea cu cîrmuirea.

BERTRAND RUSSEL, Idei care au ajutat omenirea

Democraţia doreşte să înalţe oamenii, să-i înveţe să gîndească şi să-i libereze, doreşte să ia culturii caracterul ei de privilegiu şi s-o ducă în popor.

THOMAS MANN, Despre victoria viitoare a democraţiei

DISCREŢIE1 /

Discreţia izvorăşte dintr-o puternică stăpînire de sine.BALTAZAR GRACIAN, Oracolul, manual al

înţelepciuniiCum putem pretinde altuia să ne păstreze secretul dacă

noi înşine nu-1 putem păstra.LA ROCHEFOUCAULD, Maxime şi reflecţii

Există un trădător în om, numit vanitate, care de-conspiră contra linguşelilor.

P. VALERY, Gînduri rele şi altele

Feriţi-vă de cei care vă fac mici destăinuiri pentru ca să obţină de la voi altele mult mai mari.

CAVALERUL DE MERE, Despre conversaţieCei care nu pun întrebări, primesc cele mai amănunţite

răspunsuri.TH. WILDER, Ziua a opta

Discreţia în raport cu sinceritatea reprezintă un act de cenzură morală şi o dovadă de distincţie sufletească.

O. FODOR, In căutarea unor permanenţe

DORINŢĂNu am dori cu atîta ardoare anumite lucruri dacă am

cunoaşte perfect valoarea lor.LA ROCHEFOUCAULD, Maxime şi reflecţii

DORINŢA

DRAGOSTE

51

Ne bucurăm mai puţin de ceea ce am obţinut decît de ceea ce dorim...

ROUSSEAU, JulieDorinţa m-a îmbogăţit mai mult decît posesiunea.

A. GIDE. CaieteDorinţa este tendinţa sufletului ce are ca scop mărturisit

sau nemărturisit posesiunea.V. COUSIN, Despre adevăr, frumos şi bine

Este sigur că posesiunea unui lucru dă o idee mai clară despre acesta decît dorinţa de a-1 avea.

RIVAROL, Fragmente şi cugetări filosoficeInteligenţa funcţionează în plenitudinea ei numai sub

impulsul dorinţei.P. CLAUDEL, Poziţii şi propoziţii

O pierdere cu adevărat ireparabilă este aceea a do-rinţelor.

SENANCOUR. ObermanTrebuie să te obişnuieşti ca în viaţă să doreşti ceea ce poţi

avea.MAXWEL ANDERSON, Eseuri

O fiinţă fără dorinţe este ca un vas fără catarg în voia valurilor pînă la scufundare.

MONTHERLANT, Eseuri — Carnetul XXIVîncetarea dorinţelor este (...) prima moarte a omului.

IOVAN DUClC, Comoara împăratului

Radovan

Oamenii trec adesea de la dragoste la ambiţie, dar de la ambiţie nu se întorc la dragoste.

EA ROCHEFOUCAULD, Maxime şireflecţii

Ceea ce ochiul omenesc vede destul de clar, dragostea i-1 face invizibil, după cum tot ea face să vezi ceea ce nu se vede.

LODOVICO ARIOSTO, Orlandn furioasa

Dragostea este singura pasiune care se plăteşte cu o monedă pe care o fabrică ea însăşi.

STENDHAL, Despre dragoste

O cultură comună îngăduie păstrarea iubirii.ANDRE MAUROIS, Arta fericirii

Dacă ar fi suficient să iubeşti, lucrurile ar fi foarte simple.ALBERT CAMUS, Mitul lui Sisif

Omul (...) nu poate iubi fără a se iubi.CAMUS, Căderea

De multe ori n-o iubeşti pentru că are calităţi, ci are calităţi pentru că o iubeşti.

G. IBRAILEANU, Privind viaţa

In dragoste suportăm teroarea celui slab.VICTOR EFTIMIU, Vorbe, vorbe, vorbe

52

DRAGOSTE

53

Puţină dragoste seamănă cu puţin vin (...) Preţ. mult şi dintr-unul şi din celălalt, îl îmbolnăvesc] pe om.

JOHN STEINBECK, Tortilla Fiat• </.

A iubi nu înseamnă a ne privi unul pe celălalt, ci] a privi împreună în aceeaşi direcţie.

SAINT-EXUPERY, Pămint al oamenilaÂO femeie se iubeşte tot pe sine într-un bărbat.

POM PI LI U CONSTANTINESCU, CaleidoscopNu iubim decît ceea ce nu posedăm în întregime.]

PROUST. In căutarea timpului pierdutDragostea place mai mult decît căsătoria pentru j simplul

motiv că romanele sînt mai amuzante decît! istoria.CI I AM FORT, Maxime şi cugetări'

Dragostea cumpărată pre bani sau pre mîncări şi băuturi în sfîrşitul acelora şi ea se sfîrşeşte.

DIMITRIE CANTEMIR, Istoria, IeroglificăCel mai trist lucru în dragoste e că uneori sufletul ţi-1 ia

cine n-are nevoie de dînsul.N. IORGA, Cugetări

Dragostea nu poate să se prefacă în profesie gratuită, în scop în sine. Ea e o criză pînă la constituirea familiei şi o ambianţă după aceea, stimulînd energiile omului pentru scopuri depăşind plăcerea.

Numai în romanele proaste eroii se iubesc întruna, tind îmbrăţişaţi pe toate filele.

G. CALINESCU, Scriitori străini

Dragostea e uneori oblică.ANTON IN ARTA UD, Arta şi moartea

Puterea pe care o au cei pe care îi iubim asupra noastră este totdeauna mai mare decît aceea pe care o avem noi înşine.

LA ROCHEFOUCAULD, Reflecţii şi maximeIn realitate, dragostea nu e niciodată între doi inşi, \ V•

unul totdeauna iubeşte mai tare pe altul şi altul J U* totdeauna se lasă mai mult iubit decît iubeşte. J

MARIN PREDA, Intrusul

Iubim cu mai multă plăcere pe cel căruia îi dăm decît pe cel de la care primim.

KONSTANTIN TSATSOS, Aforisme şicugetări

O adevărată dragoste este o linişte aprinsă.GIUSEPPE UNGARETTI, Linişte in.

Liguria

Nu iubim decit femeile pe care le facem fericite.MARCEL ACHARD, Lingă ea

In dragoste nu este dezastru mai mare decît moartea imaginaţiei.

GEORGE MEREDITH, Egoistulîntotdeauna unul sărută şi celălalt întinde obrazul.

Proverb francez

DUŞ MANIE — EDUCAŢIE

DUŞMĂNIE

Nici un luptător înţelept nu-şi dispreţuieşte duşmanul.GOETHE, Ifigenia în Taurida

Cine îţi ascunde primejdia, îţi este duşman.GOETHE. Fiica naturală

In război prudenţa ne cere ca să preţuim după dreptate duşmanul pe care-1 cunoaştem, iar pe cel pe care nu-1 cunoaştem să-1 preţuim mai mult decît merită.

NAPOLEON I, MărimePrietenul îmi arată ce pot face ; duşmanul mă învaţă ce

trebuie să fac.FR. SCHILLER. Prieten şi duşman

trDuşmanul începe să devină periculos cînd începe să aibă

dreptate.JACINTO BENAVENTE, După-amiază

Îmi iubesc prietenul meu cel mai bun (...) duşmanul meu cel mai veşnic. Este omul care mă ţine treaz.

Marele triumf al duşmanului constă în a te face să crezi ce spune despre tine.

E^VALERY, Ginduri rele şi allolcSint oameni ale căror păreri atîrnă de ale adversarilor lor.

N. IORGA, CugetăriE nevoie să conlucreze un duşman şi un prieten,

ca să-ţi fie rănită adînc inîma : unul pentru a tedefăima şi celălalt pentru a-ţi aduce vestea.

MARK TWAIN, Calendarul lui Pudd'îihcad Wilson

EDUCAŢIE

Diferenţa intre oameni io face numai educaţia.J. LOCKE, Texte pedagogice

Educaţia (...) îi dă omului ceea ce el ar putea să aibă de la sine însuşi, însă cu ajutorul educaţiei aceasta se face mai repede şi mai uşor.

J. LOCKE, Texte pedagogice

Educaţia nu constă numai in a încerca memoria şi a lumina judecata ; ea trebuie mai cu seamă să dirijeze voinţa.

JOUBERT, Cugetări

Orice om primeşte două feluri de educaţie : una care vine din afară şi alta pe care şi-o dăruieşte singur.

HENRY GIBBONS, Despre educaţie

Poate că cel mai de preţ rezultat al întregii educaţii este priceperea de a te hotărî să faci lucrul pe care-1 ai de făcut cînd se cuvine să fie făcut, fie că-ţi place sau nu.

THOMAS HUXLEY, Educaţia tehnică

56

EDUCAŢIE — EGOISM

EROARE

57

Educaţia este arta de a face să treacă conştientul în subconştient.

GUSTAVE LE BON, Viaţa adevărurilorA educa este mai greu decît a studia ; de aceea sînt

puţini educatori.V. CONTA, Cugetări postume

Educaţia constă în a scoate dintr-un caracter cea mai bună variantă.

E. QUINET, Despre educaţieCînd am atins un astfel de grad de educaţie care nu mai

poate fi depăşit, atunci viaţa se opreşte.BENEDETTO CROCE, Contribuţii la propria-mi

critică

EGOISM

A nu fi bun decît pentru tine însuţi înseamnă a nu fi bun de nimic.

VOLTAIRE, VarietăţiEgoismul constă în a face fericirea ta din nefericirea

altora.LACORDAIRE, Cugetări

Egoistul se priveşte ca ultimul scop al creaţiunii : s-ar aştepta ca în clipa morţii sale să fie sfîrşitul lumii.

N. IORGA, Gînduri şi sfaturi

EROARE

Obscurantismul este regatul erorii.VAUVENARGUES. Reflecţii şi maxime

Multe erori provin dintr-un adevăr de care se abuzează.VOLTAIRE, Eseu asupra moravurilor

Cel mai îngrozitor lucru pentru un om cu mintea lucidă e să vadă cum erori evidente se dau drept adevăruri curate.


Nimic nu dăunează mai mult unui adevăr nou decît o eroare veche.

GOETHE, Maxime şi reflecţiiO eroare este cu atît mai periculoasă cu cît conţine mai

mult adevăr.H. F. AMIEL, Jurnal intim

O eroare nu devine greşeală decît atunci cînd nu ne debarasăm de ea.

ERNST JÜNGER, Pe falezele de marmurăCînd adevărul poate fi spus liber, eroarea nu triumfă.

ROGER MARTIN DU GARD, Jean BaroisNumai erorile dau preţul adevărului.

JULES RENARD, JurnalSingura perspectivă eronată este aceea care pretinde că

este unică.ORTEGA Y GASSET, Eseuri

58

EROISM

EXEMPLU

59

EROISM

Eroismul nu este numai o reacţie fizică în faţa morţii ci şi una spirituală în faţa vieţii. Există zilnic eroisme din punct dc vedere moral, care sînt de admirat şi mai frumoase decît curajul po cîmpul de luptă.

I. DUClC, Comoara împăratului Radovan Eroism înseamnă şi a gindi contra timpului tău.

EUGEN IONESCO, Ucigaş fără simbrieCine spune eroism spune calcul profund.

BALZAC, Mărirea şi decăderea lui Cesar Birotteau

Nu numai că eroismul nu se poate porunci, dar e cu neputinţă să-1 răsplăteşti.

N. IORGA, Cugetări

Moartea de război e moartea pentru salvare, e moartea pentru viitor, e moartea publică, la care nu se plînge, ci se fac jurăminte.

V. PARVAN, MemorialeErou este omul ce se dedică exclusiv unui gînd, unei fapte

de o valoare ce depăşeşte propriul său interes.G. G. ANTONESCU. Educaţia morală

Eroismul soldatului care luptă pe front trebuie să meargă mînă în mină cu abnegaţia muncitorului din uzină şi a ţăranului de pe ogor.

MAURICE THOREZ, Articole şi cuvinîări

EXEMPLU

Nimic nu este aşa de contagios ca exemplul şi nu facem niciodată lucruri bune sau rele să nu producă acţiuni asemănătoare.


Sacrificiul de sine permite să sacrificăm pe alţii fără a roşi.BERNARD SHAW. Maxime pentru

revoluţionari

Nu prin cuvinte acţionăm asupra altora, ci prin felul de a fi.

ROMAIN ROLLAND, Jean Christophe

Exemplul rău e primejdios (...) clnd e dat de cei ce se bucură de iubire ori au autoritate.

I. SLAVICI, Educaţia fizică

Exemplul este singurul sfătuitor care nu umileşte şi pe acel care a folosit de la dînsul nu-şi poate răzbuna.

N. IORGA, Cugetări

Modelul cel mai eficace este modelul lipsit de ostentaţie ; el nu se propune niciodată pe sine în mod explicit imitaţiei de către ceilalţi şi tocmai de aceea este imitat.

M. MALIŢA, Idei in mers

60

EXPERIENŢA

FAMILIE - FERICIREEXPERIENŢA

Experienţa personală este o şcoală costisitoare. Oamenii puţin inteligenţi învaţă numai la şcoala aceasta, pe eînd înţelepţii se folosesc mai mult de experienţa altora.

B. FRANKLIN, AutobiograficOchelarii experienţei : prin ei vedem cu claritate a doua

oară.IBSEN, Liga tineretului

Experienţa este numele pe care toţi îl dau greşelilor lor.O. WILDK, Evantaiul doamnei Windermere Sînt o

părticică din tot ce am văzut.ALFRED TENNYSON, Ulise

Ceea ce numim experienţă nu este adesea decît oboseala nemărturisită a resemnării faţă de neplăceri.

A. GIDE, JurnalExperienţa este nu numai originea cunoştinţelor noastre,

dar şi mijlocul cel mai sigur pentru a înmulţi, a întări şi a lămuri acele cunoştinţe.

V. CONTA, Teoria fatalismuluiRădăcina convingerilor noastre este experienţa.

N. IORGA, CugetăriA gîndi înseamnă a suplini experienţa cu idei.

G. CALINESCU, Scrieri despre artă

FAMILIE

Familia este aceea care face ca omul să treacă de la egoism la altruism.

AUGUSTE COMTE, Cugetări

Familia este cea dintîi şi cea mai de seamă şcoală pentru formarea caracterului.

S. SMILES. Autoritatea familiei

Toate familiile fericite se aseamănă între ele, fiecare familie nefericită e nefericită în felul ei.

TOLSTOI, Anna KareninaDragostea de ţară îşi are izvorul în dragostea de familie.

CHARLES DICKENS. Magazinul deantichităţi

Familia este locul unde ne arătăm aşa cum sîntem.A. MAUROIS, Sentimente şi obiceiuri

Societatea este dezvoltarea familiei. Dacă omul iese corupt din familie, va intra corupt în societate.

LACORDAIRE, Scrisori, conferinţe, predici

FERICIRE

Toată fericirea noastră stă în sentimentul perfec-ţiunii- ••

DESCARTES, Meditaţii

62

FERICIRE

FERICIRE

Dacă n-ai vrea dorit să fii fericit ar fi uşor, dar vrei să fii mai fericit decît ceilalţi şi aceasta este aproape întotdeauna greu pentru că sîntem încredinţaţi că ceilalţi sînt mai fericiţi decît sînt în realitate.

MONTESQUIEU, Cugetări diverseExistă oameni care trăiesc fericiţi fără să ştie.

VAUVENARGUES, Mărime şi reflecţiiFă ceea ce te face să fii fericit.

KANT, Critica raţiunii pureFericirea este greu să o găsim în noi şi imposibil de găsit în

altă parte.CHAMFORT, Maxime şi cugetări

Cine vrea să fie fericit trebuie înainte de toate să-şi aleagă anturajul.

M-ME DE STAËL. CorinneFericirea înseamnă să trăieşti la un maximum de

intensitate a energiei.WILLIAM JAMKS, Principii de psihologie

Fericirea constă în dezvoltarea supremă a facultăţilor mele.

NAPOLEON I. MaximeAdevărata fericire costă puţin, dacă este scumpă nu este

de bună calitate.CHATEAUBRIAND, Memorii de dineolode mormint

Pe bună dreptate cei din antichitate considerau printre talentele pe care le poate avea omul şi fericirea.

NOVALIS, FragmenteKsenţialul pentru a fi fericit în viaţă constă în ceea ce ai cu

tine însuţi.SCHOPENHAUER. Aforisme

Fericirea este făcută din moderaţie.VICTOR HUGO. Rinul

Poarta fericirii nu se deschide spre interior, deci nu serveşte la nimic de a te opinti s-o forţezi. Ea se deschide spre exterior.

SOREN KIERKEGAARD, Sau, sau

Nu trebuie să faci ca fericirea ta să depindă de alţii.CLAUDE BERNARD. Discurs

Advăratul nume al fericirii este mulţumirea.AMIEL, Jurnal intim

In orice moment al vieţii noastre (...) a uita de tine înseamnă să fii fericit.

ROBERT LOUIS STEVENSON, Memorii şiportrete

Fericirea este generată de compania persoanelor cu gusturi şi opinii similare ; pe această cale singurătatea care afectează atît de mulţi oameni este diminuată pînă la dispariţia totală.

B. RUSSEL. Cucerirea fericirii

Ceea ce numim fericire constă în a trăi în armonie şi linişte, în urmărirea unui scop, în orientarea pozitivă a

spiritului.THOMAS MANN, Coethc şi Tolstoi

FFRTCIRE — FILOSOFIE

65FERICIRE

Este imposibil de a avea ceva fără să dai ceva. Fericirea trebuie plătită.

ALDOUS HUXLEY, Mîndră lume nouăCeea ce numim fericire sau plăcere se compune din atîtea

elemente interioare şi exterioare încît nu putem spune niciodată dacă ne bucurăm de mai multă sau mai puţină fericire decît vecinul nostru.

THIBAUDET, Reflecţiis

Fericirea este echivalentă cu capacitatea de a iubi.G. CALINESCU, Marginalii

Abia obţinută, fericirea aceasta atît de arzător şi de exclusiv dorită ne înspăimîntă sufletul prin inconsistenţa ei.

JOUFFROY. Problema destinului omenescPot împărtăşi suferinţele oamenilor, dar nu şi plăcerile

lor. E ceva ciudat de plicticos în fericirea altora.ALDOUS HUXLEY, In Limb

Fericirea rezultă din dezvoltarea forţelor libere ale personalităţii.

PETRE ANDREI, Problema fericiriiFericirea unui popor este însă numai în bunăstarea sa

materială, morală şi intelectuală.M. KOGALNICEANU, Reflecţii

Nu poţi fi fericit în sensul adînc al cuvîntului decît dacă prin întreaga ta activitate contribui la fericirea altora.

AL. VLAHUŢA, GînduriNu-i nimic mai greu de purtat ca o fericire nespovedită.

O. GOGA, Pagini noiFericirea sau nefericirea oamenilor nu poate fi judecată

după avantajele obţinute ci după raportul dintre ceea ce au dobîndit şi tot ce ar fi putut aspira să obţină.

SAMUEL BUTLER, CarneteO existenţă fericită este aceea în care nu există boli

cronice, nu există probleme de conştiinţă insolubile, în care nu există remuşcări, în care omului nu-i este urîtă meseria pe care o face, în care omul nu-şi duce viaţa cu semeni incompatibili lui (...)

ILEANA VULPESCU, Arta conversaţiei

FILOSOFIEMedicina vindecă metehnele corpului, filosofia pe cele ale

sufletului.DEMOCRIT, Gînduri despre viaţă A filosofa înseamnă a te

îndoi.MONTAIGNE, Eseuri

Filosofia este ştiinţa fericirii.STENDHAL, Scrisori către Pauline

Filosofia (...) se străduieşte să arate nu numai ce este realitatea în general şi lumea omului în special, ci ea tinde să traseze şi o imagine despre ceea ce „trebuie să jie" omul.

D.D. ROŞCA, Oameni şi climate

55__FORŢA — FRUMOS, FRUMUSEŢE

FRUMOS. FRUMUSEŢE

67

FORŢA

Forţa arc efect asupra firilor servile, nu asupra celor independente.

BEN JONSON, Fiecare cu toana luiForţa apare prin constrìngere şi moare prin libertate.

LEONARDO DA VINCI. CugetăriSlăbiciunea forţei este de a nu crede decît în forţă.

P. VALÉRY, Ginduri rele şi alteleUn imperiu întemeiat prin forţa armelor are nevoie

pentru a se susţine de forţa armelor.MONTESQUIEU, Consideraţii despre cauzele

măririi romanilor şiale decăderii lorNu există decît două puteri pe lume : sabia şi spiritul. Cu

timpul sabia e întotdeauna învinsă de spirit.NAPOLEON I. Maxime

FRUMOS, FRUMUSEŢE

Frumuseţea capului are ceva de animal dacă nu i se adaugă şi podoabele inteligenţei.

DEMOCRIT, FragmenteOmul care nu este decît frumos, este frumos numai cît

timp îl priveşti ; omul înţelept şi bun este frumos totdeauna.SAPHO, Fragmente

Acolo unde domneşte dezordinea nu există frumuseţe.PHILON DIN ALEXANDRIA, Crearea lumii

Frumuseţea fără virtute devine lesne detestabilă.ERASMUS, Adagio

Frumuseţea sufletească se răspîndeşte ca o luminămisterioasă asupra frumuseţii fizice.

V. HUGO, Post-scriptumul vieţii mele

Trebuie ca la o fiinţă omenească totul să fie frumos : şi chipul şi veşmintele şi sufletul şi gîndurile sale.

CEHOV, Unchiul Vania Este dificil să vezi frumosul singur.WILHELM EKEEUND, Anahoretul

Frumuseţea (...) este în ochiul celui care priveşte.A. MAUROIS, Sentimente, obiceiuri

Frăgezimea, culoarea, farmecul se duc o dată cu tinereţea ; dar cînd frumuseţea rezidă în puritatea liniilor, în demnitate, în gîndire, ea se schimbă în diferitele faze ale vieţii, dar nu trece.

LAMARTINE, Vizită la d-na Stanhopeîn mod cu desăvîrşire fals, atribuim frumuseţii inteligenţă

şi bunătate.LEV TOLSTOI, Jurnal

Femeia dovedeşte în faţa bolii o fermitate de care bărbaţii sînt lipsiţi. Ştie sau ghiceşte că frumuseţea stă în strălucirea sănătăţii.

SANTIAGO RAMON Y CA.IAL, Pagini din viaţa mea

FRUMOS, FRUMUSEŢE — GENIU

GENIU — GlNDIRE

69Cînd o femeie nu mai e frumoasă, lumea aşteaptă să fie

altceva, pe cînd ea înţelege să rămînă ce-a fost si pînă atunci.N. IORGA, Cugetări

Frumuseţea este ca succesul : nu o putem iubi mult timp.GRAHAM GREENK, Fondul problemei

Frumosul este singurul atribut potrivit lumii, tot aşa de nemărginit ca şi dînsa.

I.L. CARAGFALE, Der.pre literaturăE un om frumos trupeşte sau sufleteşte cel ce pare făcut

dintr-o bucată.N. IORGA, Cugetări

Frumuseţea stîrneşte iubire.G. CALINESCU, Studii şi conferinţe

GENIU

Geniul nu este decît o mare înclinaţie pentru răbdare.BUFFON, Discurs despre stil

Nu geniul îmi dezvăluie deodată şi în secret ce trebuie să spun sau să fac într-o împrejurare neaşteptată pentru alţii, ci reflecţia, meditaţia.

NAPOLEON I, MaximeGeniul (...) este soluţia instantanee a unei probleme

îndelung meditate.NAPOLEON I, Corespondenţă

Geniul este faţă de talent ceea ce este instinctul faţă de raţiune.

J. RENARD, Scrieri alese

Geniile nu se afirmă prin noutatea ideilor, ci prin acea idee fixă că ceea ce s-a spus nu s-a spus încă indeajuns.

E. DELACROIX, Jurnal

GÎNDIRE

îmi displac gîndurile ce nu pot fi spuse cu glas tare.MONTAIGNE. Aforisme

Gindirea face măreţia omului.PASCAL. Cugetări

Ceea ce face de obicei o mare cugetare, constă în a spune un lucru care face să se vadă un alt mare număr de lucruri.

MONTESQUIEU, Eseu asupra gusiului

Prima condiţie a progresului gîndirii este libertatea sa.RENAN, Amintiri din copilărie

Nu există decît o singură metodă de n gîndi bine, care constă în a continua o idee veche şi încercată.

ALA IN, Consideraţii asupra educaţiei

70 ""---------—___OINDIRE — GLORIF

GLORIE

7!Ca să poţi gîndi liber trebuie să fii sigur că nu vei avea de

suferit de pe urma celor ce scrii.A. GIDE. Jurnal

Dacă vrem să perfecţionăm omul trebuie să-i de-săvîr.şim gîndirea.

PAPINI, Un om sjîrşiiAdîncimea gîndirii duce la puterea caracterului.

C. NARLY, Pedagogia generalăNumai gîndirea dezbărată de orice prejudecată ne

îngăduie să vedem clar.TH. PALLADY, Jurnal

Un gînditor progresează atunci cînd îşi întîrzie concluziile, chiar clacă i se par evidente.

CAMUS, Caiete

GLORIE

Gloria oamenilor mari trebuie măsurată după mijloacele de care dispun pentru a o dobîndi.

LA ROCHKFOUCAULD, MaximeGlorie înseamnă renume unit cu stimă ; atinge culmile

cînd i se adaugă şi admiraţie.VOLTAIRK, Dicţionar filosofic

De regulă gloria începe cu atît mai tîrziu cu cit are să dureze mai mult (...) Numele menit să treacă în posteritate seamănă cu stejarul care creşte încet din sămînţă, iar gloria uşoară şi efemeră cu pripitele plante anuale (...).

SCHOPF.NHAUER. Aforisme asupra înţelepciunii în viaţă

Nu pot înţelege de ce este mai glorios să bombardezi un oraş decît să asasinezi pe cineva cu securea.

F. M. DOSTOTEVSKI, Crimă şi pedeapsăGloria se dăruieşte numai celor care au năzuit-o mereu.

CHARLES DE GAULLE, Spre o armată dc profesie

Să ajuţi către glorie pe cineva care nu e chemat pentru dînsa e să-1 urci pe casă şi să-i dai drumul în jos cînd el n-are aripi.

N. IORGA, CugetăriGloria e o realitate spirituală de caracter exclusiv social.

V. PARVAN, MemorialeNumai aceia care, cît de mult ştiu, totuşi cred că ştiu încă

prea puţin şi caută să se lumineze mai bine. numai acestora le este dat să culeagă gloria.

EM. BACALOGLU, ElementeNu este glorie mai mare pentru un om ca aceea de a face

să simţim, la un moment dat, că personalitatea noastră (...) este susceptibilă de a dispare în faţa chestiunilor mari, că este susceptibilă de a se confunda cu aceea a semenilor noştri.

N. TÎTULESCU. Reflecţii

72

GLUMA — GREŞEALA

GREŞEALA - GUST

73

CIUMĂ

Cine glumeşte totdeauna nu este demn de lucruri serioase.

BALTAZAR GRACIAN, Oracolul, manual alînţelepciunii

Iţi trebuie mult spirit pentru a face pe glumeţul şi puţin bun simţ pentru a începe.

LESSING, Manual de moralăGluma este o formă permisă (...) de a ne scoate din suflet

o nemulţumire.PAUL ZARIEOPOL, Pentru arta literară

Una dintre cele mai obişnuite şi mai importante greşeli pe care le fac oamenii în raţionamentele lor constă în aceea că ei consideră bun ceea ce le place.

TOLSTOI, Jurnal

Tn politică, orice greşeală e o crimă.EUGENE CHATELAIN, Discurs

Vai de acel care ţine minte pedeapsa şi uită greşeala.N. IORGA, Cugetări

Să te întrebi ce ai greşit în ziua cînd vei vedea că nu mai ai duşmani.

N. IORGA, Cugetări

GREŞEALA

Greşeala e mare după rangul celui care a săvîrsit-o.BALTAZAR GRACIAN, Oracolul, manual al

înţelepciunii

Multe greşeli se nasc dintr-un adevăr de care se abuzează.VOLTAIRE, Eseuri asupra moravurilor

Adeseori descoperim rezolvarea unei probleme, aflînd ceea ce nu trebuie făcut; şi probabil cel ce nu comite niciodată vreo greşeală, niciodată nu va face o descoperire.

S. SMILES, Ajută-te singurGUST

Bunul gust provine mai mult din judecată decît din spirit.LA ROCHEFOUCAULD. Mărime şi

reflecţii

Cei tineri îşi schimbă gusturile datorită ardoarei sin-gelui, iar cei în vîrstă şi le păstrează din obişnuinţă.

LA ROCHEFOUCAULD, Maxime şireflecţii

Renunţăm mai uşor la interesele noastre decît la preferinţele noastre.

LA ROCHEFOUCAULD. Maxime şireflecţii

71

GUST - HOTARIRE

HOTARIRE — IDEE

75In general gustul fin şi sigur constă în sesizarea promptă a

unui lucru frumos printre cusururi şi a unui defect printre frumuseţi.

VOLTAIRK, Dicţionar filosoficGustul este într-un anumit fel microscopul raţiunii.

ROUSSEAU, Julic sau noua f'.loizăNimic mai oribil decît imaginaţia neînsoţită de gust.GOETHE, Maxime şi reflecţii Gustul este bunul simţ al

geniului.CHATEAUBRIAND, Eseu asupra lii.raturii

englezeUn gust prea rafinat se perverteşte.

FLAUBERT, Carnete

HOTĂRÎRE

Sfâtuieşte-te cu toţi, dar rezervă-ţi hotărîrea.SHAKESPEARE. Ilamlet Al doilea gînd este mai inţelept.

EURIPIDE. HippolytGînd vine momentul luării hotărîrilor (...) trebuie luate

înainte ca ele să fie impuse.F. FOCH. Principii si o junii

Hotărîrea cea mai bună, neluată la timp, nu are nici un efect.

AL AVEREŞCU. Călăuza ofiţerului

C'înd se află omul în momentele hotărîtoare ale vieţii, nu-1 mai conduce mintea ; ea arată numai alternativele. Directiva finală o dă inima.

T. MAIORESCU, CriticeA,

Orice hotărîre, oricît de dureroasă, adoptată în ciuda a nenumănite dileme interioare, produce o oarecare creştere a mulţumirii de sine. De aceea, oamenii ho-tărîţi sînt deseori mai mulţumiţi şi mai bine dispuşi decît cei nehotărîţi.

FRANCESCO ORESTANO, CugetăriNimic nu dezvăluie mai mult la un om o judecată

temeinică decît arta de a şti să aleagă între marile inconveniente.

CARDINALUL DE RETZ, MemoriiNu există hotărîre atît de lesne de distrus cum e cea

înfiripată numai din prudenţă.VAUVENARGUES, Maxime si reflecţii

într-o situaţie grea nu trebuie să disperi ci să deliberezi.NAPOLEON I, Maxime şi cugetări

/sNu există om mai nefericit ca acela la care nehotă-rîrea

este o obişnuinţă.WILLIAM JAMKS, Principii de psihologie

7fi

Ideile (...) constituie puterea personalităţii.

IGNORANŢA

77

O idee fără execuţie este o iluzie.SAINT-SIMON, Memorii

Ideile generale şi abstracte sînt sursa celor mai mari greşeli ale oamenilor.

ROUSSEAU, Emileîn idei nu se trage cu puşca.

RIVAROL, Note, cugetări şi maximeSecretul de a nu te plictisi (...) constă în a avea idei.

E. DELACROIX. JurnalO idee este adevărată numai în măsura în care provoacă

acţiunea.ORTEGA V GASSET. Eseuri

Nu eşti om de spirit doar pentru că ai multe idei la fel cum nu eşti un bun general fiindcă dispui de mulţi soldaţi.

CHAMFORT, Maxime şi cugetăriToate ideile mari au fost cindva gîndite ; trebuie doar să

încercăm a le mai cugeta o dată.GOETHE, Maxime şi reflecţii

Ideile sînt adevăraţii motori ai lumii, iar forţa serveşte cel mult ca agent.

G. GALINESCU, Aforisme şi reflecţiiNici o idee nouă n-a fost născocită vreodată de un singur

om. Totdeauna, cel puţin unul o prefigurează, altul o figurează şi al treilea o desfigurează.

v. BOGREA, Sacra via

Ignoranţa le este proprie acelora cărora li se pare că ştiu mai mult decît trebuie şi se laudă că cunosc şi înţeleg nenumărate lucruri.

D. CANTEMIR, Istoria Ieroglifică

Mare ignorant trebuie să fie omul care dă răspuns la toate problemele !

VOLT AI RE, Dicţionar filosofic

Niciodată nu este mai înjosită specia umană decît atunci cînd ignoranţa este înarmată cu putere.

VOLTAIRE, Dicţionar filosofic

Ignoranţa nu este detestabilă decît fiindcă nutreşte prejudecăţile care ne împiedică să ne îndeplinim adevăratele noastre funcţiuni, impunîndu-ne altele false, care sînt penibile, răufăcătoare şi crude în aşa grad, încît, sub imperiul ignoranţei cei mai cinstiţi oameni devin criminali din datorie.

M. RALEA, Cele două Franţe

Nimic nu e mai îngrozitor decît o ignoranţă activă.GOETHE, Maxime şi reflecţii

Prejudecata este copilul ignoranţei.W. HAZLITT, Schiţe şi eseuri

Viaţa noastră este scurtată de regulă de propria ignoranţă.

HERBERT SPENCER, Principii de biologie

78

IGNORANŢA — IMAGINAŢIE

IMAGINAŢIE - INACTIVITATE - INDIFERENŢA 79

Prima treaptă spre templul înţelepciunii constă în," cunoaşterea propriei ignorante.

CHARLES HADDEN SPURGEON, Prima lecţieSecretul oricărei fericiri (...) : să aducem imaginaţia la

proporţiile realităţii sau realitatea la acelea aleimaginaţiei. .

1. VORONCA, Mic dicţionar de fericire perfecta

IMAGINAŢIE■

Imaginaţia dispune de orice ; ea creează frumuseţea, dreptatea şi fericirea, adică totul pe lume.

PASCAL, Cugetări

Imaginaţia este arta de a vedea lucrurile invizibile.JONATHAN SWIFT, Cugetări

Imaginaţia galopează, judecata merge la pas.VOLTAIRE, Cugetări

Nimic nu este mai liber ca imaginaţia omului.DAVID HUME, Eseuri filosofice cu privire la

intelectul uman

Cel care are imaginaţie fără învăţătură are aripi dar nu are picioare.

JOUBERT, Cugetări

Fiecare mare progres în domeniul ştiinţei îşi are originea într-o nouă îndrăzneală a imaginaţiei.

JOHN DEWEY, în căutarea adevărului

Vieţile sînt modelate prin acţiunea propriei noastre imaginaţii.

TH. WILDER, Ziua a optaINACTIVITATE

Inactivitatea este rugina sufletului.DUCELE DE LEVIS, Maxime, precepte şi reflecţii

Obositoarea povară de a nu avea ce să faci.BOILEAU. Arta poetică

INDIFERENŢĂ

Indiferenţa provine din ignoranţă şi cu cît cineva este mai înţelept, cu atît este mai determinat de ceea ce este mai perfect.

LEIBNITZ, CugetăriNimeni nu este curios decît în măsura în care este instruit.

ROUSSEAU, Emile, sau despre educaţieCel mai grav păcat săvîrşit faţă de semenii noştri nu este

de a-i urî, ci de a fi indiferenţi faţă de ei.BERNARD SHAW, Dilema doctorului

Toleranţa este un alt nume dat indiferenţei.S. MAUGHAM, Carnetul de însemnări al unui scriitor

INTELIGENŢA

INIŢIATIVA — INTELIGENŢA

INIŢIATIVĂOamenii crescuţi sub regimul supunerii oarbe sînt

incapabili de iniţiativă.SCARLAT SCHELETTI, Maxime şi cugetări militare

Iniţiativa este calitatea în virtutea căreia şeful ia la momentul oportun hotărîri (...) în loc de a aştepta ca evenimentele să-1 constrîngă la hotărîri dezavantajoase.

F. GORY. Exercitarea conduceriiiINTELIGENŢACaracteristica marilor inteligenţe este de a spune mult în

vorbe puţine.LA ROCHEFOUCAULD, Reflecţii şi maxime

Inteligenţa constă în a distruge asemănarea între lucrurile care diferă şi diferenţa dintre lucrurile care

se aseamănă.M-ME DE STAËL, Germania

Inteligenţa nu poate fi de mare folos aceluia care nu are decît atît (...) Fără exercîţiul voinţei, inteligenţa rămîne risipită şi sterilă.

ALEXIS CARREE, Omul, fiinţa necunoscutăInteligenţa este mişcarea spirituală care trebuie să-1 ducă

pe acesta de la inadaptare la adaptare, de la starea de neputinţă la starea de putere.

ED. CLAPARÈDE, Educaţia funcţională

Inteligenţa este un căpitan care este totdeauna în urmă cu o bătălie.

LEON-PAUL FARGUE, La lampăOmul inteligent este acela care nu confundă niciodată

punctele de vedere.M. RALEA, Valori

Dovada unei inteligenţe de prim rang constă în abilitatea de a funcţiona chiar şi în cazul cind în minte există în acelaşi timp două idei contrarii.

F. SCOTT FITZGERALD, Faimosul

Ce este un om inteligent ? Acela care pătrunde uşor şi complet în spiritul lucrurilor şi în intenţia persoanelor, acela care ajunge la scop pe calea cea mai scurtă. Vedere clară şi supleţe a gîndirii ; fineţe critică şi posibilităţi de invenţie.

AM1EL, Jurnal intim

Prezenţa de spirit este o calitate rezultată din echilibrul inteligenţei şi al caracterului.

CLAUSEW1TZ, Despre război

Este inteligent acela care ştie să facă aşa întrebuinţare, că din ea el scoate în fiece moment un maximum.

C. RADULESCU-MOTRU, Curs de psihologieCu inteligenţa poţi pătrunde o realitate existentă numai

în măsura în care o creezi din nou.G. CALIN ESC U, Aforisme şi reflecţii

Nimic nu este mai absent decît prezenţa de spirit.RIVAROL, Spiritul lui Rivarol

ISTORIE — ÎNŢELEPCIUNE

ISTORIE

ISTORIE

Cine nu ştie că prima lege a istoriei este să nu în-drăznească a spune lucruri false, dar nici să se ferească de a spune pe cele adevărate ?

CICERO, Despre îndatoririTrebuinţa istoriei patriei este neapărat chiar şi pentru

ocrotirea drepturilor noastre împotriva naţiilor streine.M. KOGALNICEANU, Scrisori istorice

Istoria fără adevăr îşi pierde toată însemnătatea, ea nu mai este istorie.

G. BARIŢIU, Scrieri social-politiceAceeaşi naţiune după douăzeci de ani nu mai are aceleaşi

idei oe care le avea asupra aceloraşi evenimente şi persoane.VOLTAIRE, Dicţionar filosofic

Un fapt e numai atunci istoric cînd nici una din rădăcinile lui nu mai atinge prezentul.

N. IORGA, CugetăriO naţiune care poartă război contra istoriei altei naţiuni

nu merită decît oprobriu...I.LOYD C. DOUGLAS, Cămaşa lui Christos

Istoria omenirii nu e altceva decît progresul conştiinţei de libertate şi a înfăptuirilor generate de conştiinţa ei.

HEGEL, Lecţii despre filosofia istorieiEsenţa umană fiind activitatea creatoare, este in acelaşi

timp libertatea, iar istoria este spinosul drum al eliberării

omului, al fiecărui om în parte, de stihiile naturii, de exploatare.

AL. IVASIUC, Pro Domo

Istoria lumii este tribunalul lumii.SCHILLER, Cugetări

ÎNŢELEPCIUNE>

înţelepciunea este cea dinţii sursă de fericire.SOFOCLE, Antigona

Din înţelepciune decurg trei lucruri : capacitatea de a elabora hotărîri excelente, de a vorbi fără greş şi de a face ce se cuvine.

DEMOCRIT, Gînduri despre viaţăi

înţelept e cel ce nu se întristează de ce n-are şi se bucură de ce are.

DEMOCRIT, Fragmente Un om înţelept are întotdeauna cu el bogăţiile sale.

FEDRU, Fabule

înţelepciunea este fiica experienţei.LEONARDO DA VINCI. Scrieri alese

Un om nu trebuie judecat după însuşirile pe care le are ci după cum le foloseşte.

LA ROCHEFOUCAULD, Maxime şi reflecţii84

ÎNŢELEPCIUNE — LAŞ I TATE

Semnul înţelepciunii este ca din cele văzute şi auzite să adulmeci cele nevăzute şi neauzite, iar pre cele viitoare să le judeci din cele trecute.

D. CANTEMIR. Lupta dintre Inorog şi CorbÎnţelepciunea este cea mai fără de moarte decît toate

averile.D. ŢICHINDEAL, Fabule

Înţelepciunea înseamnă cunoaşterea şi alegerea lucrurilor de care trebuie să fugi.

PIERRE CHARRON, Cugetăriînţelepciunea constă dintr-o suită de principii pe care

experienţa le aplică just.MONTESQUIEU, Caiete

înţelepciunea este forţa celor slabi.JOUBERT. Jurnal

înţelepciunea înseamnă să ştii ce trebuie să ştii şi ce poţi să nu ştii şi ce să ştii mai întîi şi ce mai pe urmă.

LEV TOLSTOI, JurnalArta de a fi înţelept constă în a şti de ce lucruri te poţi

dispersa.WILLIAM JAMES, Principii de psihologie

LAŞITATE

Laşii mor de mai multe ori înaintea morţii lor ; viteazul nu moare decît o dată.

W. SHAKESPEARE, Iulius CesarLAŞITATE — LECTURA ^5

Laşul nădăjduieşte prea puţin deoarece se teme de orice.ARISTOTEL, Etica nicomahică

Oarecare temere este trebuincioasă pentru menţinerea noastră în lume ; laşitatea este numai exagerarea ei.

SCHOPENHAUER, Aforisme asupra înţelepciunii în viaţă

Contactul cu cărţile mă dezleagă în orice clipă de tovărăşiile care mă supără.

MONTAIGNE, Aforismeh

Lectura face pe om complet (...), scrisul îl face pe om exact.

FR. BACON, Eseuri

Lectura cărţilor bune este asemănătoare conversaţiei cu cei mai de treabă oameni ai timpurilor trecute.

DESCARTES. Discurs asupra metodei

Nu e altă şi mai frumoasă şi mai de folos in toată viaţa omului zăbavă decît cetitul cărţilor.

MIRON COSTIN, De neamul moldovenilor. PredoslovieStudiul a fost pentru mine remediul suveran împotriva

neplăcerilor vieţii, căci n-am avut niciodată un necaz pe care o oră de lectură să nu-1 fi risipit.

MONTESQUIEU, Cugetări diverse

LECTURA

LECTURA — LIBERTATE

87

Cele mai bune cărţi sînt acelea pe care le întregesc cititorii ; ei dezvoltă ideile în germene, îndreaptă ceea ce li se pare greşit şi întăresc prin reflecţii proprii ceea ce li se pare şubred.

VOLTAIRE, Dicţionar filosofic Cititul este un simplu surogat al gîndirii proprii.

SCIIOPENHAUER, AforismeOrice carte merită să fie citită dacă stîrneşte cititorului o

dispoziţie de lucru.EMERSON, Conferinţe. Resurse

Arta de a citi constă în a sări rîndurile în mod judicios.PHILIP GILBERT HAMERTON. Viaţa intelectuală

Viaţa e.ste prea scurtă pentru a avea timpul să citeşti cărţi proaste.

JAMES BRYCE. DiscursO carte bună înlocuieşte o prietenie (...)

V. CONTA, CugetăriArta de a citi este arta de a gindi cu puţin ajutor.

EMILE FAGUET, Arta de a citiCitind mereu, creierul tău va deveni un laborator de idei

şi imagini, din care vei întocmi înţelesul şi filosof ia vieţii.M. EM1NESCU, Cugetări

în orice bibliotecă scriitorii în viaţă alcătuiesc o minoritate infimă, marii cetitori stau toată viaţa de vorbă cu morţii.

G. IBRAILEANU, Privind viaţa

Blestemată fie cartea pe care o poţi citi fără să-ţi pui mereu întrebări despre autor.

EM. CIORAN, Aforisme

Nu mai pot citi decît cărţile care mă fac să lucrez. Peste celelalte gîndirea mea lunecă aşa cum ar luneca plugul pe marmură.

A. DE VINGY, Jurnalul unui poetOrice carte are in cititorul său un colaborator.

MAURICE BARRES, Caietele meleCărţile, in felul lor, sint îndeajuns de bune însă sînt un

foarte palid înlocuitor al vieţii.R. L. STEVENSON, Studii familiare dv:-i>rc oameni şi

cărţiCeea ce îmi place la un autor nu este ceea ce spune, ci

ceea ce şopteşte.LOG AN PEARSALL SMITH, Cugetări

LIBERTATE

Numai omul înţelept este liber.ZENON, Cugetări

Cel mai mare bun din lume constă in a şti (...) să-ţi aparţii ţie însuţi.

MONTAIGNE, Eseuri

Libertatea este facultatea de a face pentru fericirea proprie tot ce nu strică fericirii celorlalţi.

D'HOLBACH, Sistemul naturii

LIBERTATELIBERTATE — LINIŞTE

89Omul lipsit de educaţie nu ştie sâ se servească de

libertate.

K A NT, Tratai de pedogogMîmi place sâ mă plimb in mijlocul frumuseţilor care

împodobesc lumea. Resping, totuşi, bogăţia şi bunurile personale care mi-ar afecta libertatea.

O. SANTAYANA. Solilocvii in AngliaNumai nobleţea caracterului, voinţa şi raţiunea ne pot

face cu adevărat liberi.IBSEN, Cugetări

Libertatea inseamnâ responsabilitate.BERNARD SHAW, Om şi supraom

Om liber este acela care n-are nevoie să spună nici o minciună.

N. [ORGA, CugetăriLibertatea trebuie judecata după libertatea celor de jos.J. NBHRU, Autobiografie Omul are pe atita libertate si

egalitate )>e cită avere are, iar cel sărac e totdeauna sclav si totdeauna neegal cu cel ce stă deasupra lui.

M. EMINESCU, Scrieri politiceAdevărata libertate este o voinţă a persoanei ori a unităţii

sociale supuse voluntar intereselor superioare ale naţiunii.D. GUŞTI, Sncinl'Htie A fi liber este echivalent cu a fi om.

P. APOSTOL) Cibernetică, cunoaştere, acţiune

Libertatea fiecărui om se extinde pînă la limita în care începe libertatea celorlalţi.

CLARIN, Pasiunea Anei OzoresLibertatea, cînd prinde rădăcini, este o plantă care creşte

repede.G. WASHINGTON, Scrisori

Simţâmîntul libertăţii se naşte o dată cu fiinţa umană.TH. JEFFERSON, Discurs

Libertatea este singurul ţel spre care tind, conştient sau nu, toate trudele omului.

TH. CARLYLE, Muncă, sinceritate, tăcere

A fi liber nu înseamnă să poţi face ceea ce vrei ci să vrei ceea ce se poate.

SARTRE, SituaţiiLibertatea nu este ceva care se poate da cuiva ; libertatea

este ceva pe care omul şi-1 ia singur şi oamenii sînt atît de liberi pe cît vor să fie.

JAMES BALDWIN, Nimeni nu-mi cunoaşte numeleA fi om inseamnâ să fii liber. Sensul istoriei este că vom

deveni cu adevărat liberi.KARL JASRERS, Originea si sensul istoriei

LINIŞTE♦

Nimic nu foloseşte atît de mult ca liniştea şi conversaţia cît mai puţină cu alţii, cit mai multă cu sine.

SENECA, Epistole

90

LINIŞTE — MEDIOCRITATE

MEDIOCRITATE — MEMORIE - MOARTE

91

Ca să ai linişte, renunţă la ceva.AUGUSTIN, Migne

yCăutăm liniştea luptînd împotriva citorva obstacole, iar

cînd am învins, această linişte devine insuportabilă.PASCAL. Cugetări

Pentru a trăi în linişte trebuie să fii pe de-a-ntre-gul liber.F. DE QUEVEDO. El Rnmulo

Fericirea nu există decit în linişte.PASCAL. Cugetări

fCea dinţii condiţie a fericirii este liniştea sufletului.

N. [ORGA, Cugetări

MEDIOCRITATE

Spiritele mediocre condamna de obicei tot ceea ce le depăşeşte puterea de înţelegere.

LA ROCHEFOUCAULD, Maxime şi reflecţiiOmul mediocru are un mare avantaj asupra omului de

spirit : este întotdeauna mulţumit de sine.NAPOLEON I, Cugetări

Semnul cel mai evident de mediocritate constă in a găsi la fiecare proiect obiecţii.

STEN DUAL. Jurnal

Mediocrităţile sînt întocmai ca tăciuni] care scot fum mult fără să încălzească şi fără să lumineze.

V. CONTA, Cugetări

lngîmfarea e şi ea o dovadă de mediocritate.DIMITRIE GUŞTI, Etica

■

MEMORIE

Toată lumea se plinge de memoria sa, dar nimeni nu se plînge de judecata pe care o are.


Memoria este duşmanul înverşunat al raţiunii.FONTENELLE, Elogiul lui Jacques Ozanam

Observaţia este memoria omului în virstă.J. SWIFT, Cugetări diverse

Memoria poate să tot dispară dacă judecata e prezentă în clipa respectivă.


MOARTEti

Pentru a înfăptui lucruri mari, trebuie să trăim ca şi cum n-ar trebui să murim niciodată.

VAUVENARGUES, Maxime şi reflecţii

MOARTE

(ine n-a reuşit să lase la moartea sa nimic spiritual omenirii (...) este mort pentru vecie.

T. MAIORESCU. Istoria filozofiei(Jindul morţii să-ţi slujească în orice clipă pentru a

înţelege preţul vieţii.N. JORGA. Cugetări

Oamenii, deşi ştiu că sînt muritori, sau tocmai pentru aceea, cultivă ideea de eternitate în formele culturii şi ale civilizaţiei (...) cu sentimentul de a învinge timpul.

VL. STREIN U, Pagini de critică literară

92MOARTE

Numai moartea ne dă adevărata veşnicie. Dar de ce' am renunţa pentru aceasta la iluziile de veşnicie pe< care ni le oferă viaţa ?

KM. CIORAN, Aforisme]

întreaga înţelepciune (...) se cuprinde, în cele din urmă, în a învăţa să nu ne temem de a muri.MONTAIGNE. Aforisme

Moartea, ca şi soarele, nu poate fi privită în faţă.LA ROCHBFOUCAULD, Maxime şi reflecţii

Omul nu moare, consimte să moară.GOETHE , Maxime şi reflecţii

Ai nevoie de raţiuni atit de puternice spre a trăi incit nu mai ai nevoie de nici una pentru a

RIVAROL, Rivaroliana

Orice manifestare a unui fenomen în stare de viaţă este în mod necesar legat de o distrugere organica CLAUDE BERNARD,

Lecţii asupra fenomenelor vieţii

Cînd am atins un astfel de nivel de educaţie care este imposibil de depăşit, atunci viaţa se opreşte. Ea nu se mai numeşte viaţă ci moarte.

• BENEDETTO CROCE, Contribuţii la propria-mi critică

Pentru slobozenie şi moşie cu cinste a muri decît prin mulţi veci cu necinste a trăi.D. CANTEMIR, Istoria Ieroglifică

Moartea este (...) echilibrarea existenţei.M. EM1NESCU, Fragment arium

Moartea este îngrozitoare pentru acela care nu şi-a realizat viaţa.

A. GIDE, Noile fructe

Fiecare zi îşi dăruieşte porţia de necazuri şi suferinţe. Totuşi cînd moartea ne întinde braţele ei odihnitoare îi întoarcem spatele, ne zbatem, ne apărăm cu înverşunare contra ei pînă în ultima clipă.

JACK LONDON, Setea de viaţă

Fericit cel ce se poate prelungi şi după moarte.MIHAIL SADOVEANU. Ostrovul lupilor

Cea mai mare parte a oamenilor nu mor decît în ultimul moment; alţii încep şi apucă să moară cu douăzeci de ani mai înainte.

L. F. CELINE, Călătorie la capătul nopţii

Adevăratul curaj este (...) indiferenţa faţă de moarte.CAMUS, Caiete

94

MODESTIE

MUNCA

MODESTIE 1

Ocupă locul ce ţi se cuvine ca să nu fii nevoit să te ridici.CERVANTES, Nepotul lui Sancho Pânza

Modestia este faţă de merit ceea ce sînt umbrele pentru figurile dintr-un tablou : ea îi dă forţă şl profunzime.

LA BRUYERE, CaractereleCurajul şi modestia sînt virtuţile cele mai neechivoce, căci

prin natura lor, ipocrizia nu le poate imita.GOETHE, Maxime şi reflecţii

De multe ori modestia nu este decît un fel de pudoare a orgoliului.

JOUHANDEAU, Despre măreţie.Cu cît un om ştie mai mult, cu cît pătrunde mal adînc în

misterele naturei, cu atît vede mai bine imensitatea ei şi cu atît mai bine se convinge de cunoştinţele lui foarte mărginite, de unde rezultă acel sentiment de modestie şi sfială.

EM. BACALOGLU, Condiţiuni esenţialeFără o oarecare lipsă de modestie, sau mai bine zis fără o

încredere nemăsurată în forţele proprii, nimeni nu s-ar încumeta să se apuce de lucruri însemnate.

RAMON Y CAJAL, File din viaţa meaSavantului îi este cu neputinţă să nu fie modest : cu cît

face mai mult, cu atît vede mai bine cît îi rămîne de făcut.ANATOLE FRANCE, Viaţa literară

MUNCA

Munca alungă din preajma noastră trei rele : plictiseala, viciul şi sărăcia.

VOLTAIRE. Candide

Munca este cel mai bun educator al caracterului.SAMUEL SMILES, Despre caracter

Munca liberă produce îndoit decît munca silită.M. KOGALNICEANU, Discurs la Academia

RomanăV■

Muncind numai pentru bunuri materiale ne clădim singuri închisoarea.

SAINT-EXUPERY, Pămînt al oamenilor

A munci e mai puţin plicticos decît a te amuza.BAUDELAIRE. Jurnale intime

Acolo unde omul îşi desfăşoară munca, lasă şi ceva din inima sa.

HENRYK SIENKIEWICZ. Familia Polaniecki

Prima condiţie a fericirii constă în aceea că omul trebuie să găsească satisfacţie în munca sa.

A. GIDE, Jurnal

Sînt trei lucruri bune în lume : munca, munca şi iar munca. Şi este un leneş care vă spune aceasta.

FÉLIX LECLERC, Jurnalul unui pierde-varăNAŢIUNE — NEDREPTATE 96

NAŢIUNE ;

Pentru a înţelege cît este de vinovată răpirea de teritorii unei naţiuni se cade să amintim că teritoriul unei naţiuni este pămîntul sfînt al patriei, mormîntul strămoşilor, leagănul copiilor, căminul unei mari familii. A pune pe el pecetea unei stăpîniri străine nu e numai un jaf nelegiuit, el este un act de profanare.

A. FRANCE, MoraleO naţiune este întotdeauna singură in faţa destinului său,

în sensul că nici o naţiune nu poate să se aştepte ca o altă naţiune să lupte pentru ea, decît cu două condiţii : să fie în joc interesele acestei alte naţiuni, iar naţiunea periclitată să facă tot ce trebuie pentru ea însăşi.

MICHEL DEBRÉ, DiscursO naţiune nu are caracter decît atunci cînd este liberă.

M-ME DE STAËL, Despre literaţii»Naţiunile care doresc protectori găsesc stăpîni.

Proverb spaniol

NEDREPTATE

Cel mai groaznic lucru este nedreptatea înzestrată cu arme.

ARISTOTEL, Politica____NEDREPTATE — NEFERTCIRE 97Cine nu pedepseşte nedreptatea porunceşte ca ea să fie

făcută.

LEOXARDO DA VINCI, AforismeA săvîrşi o nedreptate pentru a obţine puţină glorie sau

pentru a o salva pe aceea pe care o avem înseamnă a recunoaşte că nu e posibil să merităm ceea ce dorim să posedăm.

MAURICE MAETERLINCK, Templul ascunsEste de mare importanţă într-o republică de a proteja o

parte a societăţii contra nedreptăţii celeilalte părţi.ALEXANDRE HAMILTON, Federalistul Cei ce primesc

nedreptatea sînt deprinşi s-o săvîr-şească si ei.N. IORGA, Cugetări

NEFERICIRE«*

Dacă doreşti ce nu depinde de tine eşti în mod fatal nefericit.

EPICTET, ManualFericirea sau nefericirea sint în marc parte operanoastră proprie.

JOHN LOCKE, Citeva idei asupra educaţieiToate nefericirile noastre sînt interioare şi se dato-resc

nouă înşine. în mod greşit credem că ele vin din afară, dar de fapt noi le dăm naştere din propria noastră substanţă.

A. FRANCE, Manechinul

NEFERICIRE — OBjTAfOI.F

OBSTACOLE — OM

99Secretul de a fi nefericit constă în a avea răgazul necesar

pentru a-ţi bate capul dacă eşti sau nu nefericit. Leacul constă in ocupaţie, căci ocupaţia înseamnă preocupare.

BERNARD SHAW, l'ărinţi si copiiPentru mulţi oameni propriile hotărîri sint pricina

nefericirii lor.ESOP. Fabule

Nemulţumirea oamenilor provine de acolo ca nu primesc mai mult decit dau.

P. VALERY. CugetăriNu există decit o categorie de oameni care sint total-

mente responsabili de propria lor nefericire : acei oameni care găsesc viaţa tristă şi plictisitoare.

H.G. WELLS, Istoria lui M. Polly

OBSTACOLE

Obstacolele ce Împiedică dorinţa devin elanuri ce te-mping spre împlinire.

SHAKESPEARE, Aforisme şi cugetări Dificultăţile întăresc spiritul omului ; ele fac din ţelurile

noastre principale atît un refugiu cit şi o pasiune.J. KEATS, Scrisori

Greutăţile se pot înfrînge cu răbdare şi hotărîre ; oboseala nu se simte cînd te încălzeşte flacăra unei idei.

E. GÎRLEANU, însemnări

Omul se descoperă pe el însuşi cînd se măsoară cu obstacolul.

SAINT-EXUPERY, GinduriExistă dureri care doboară, dar există şi altele ce înzecesc

puterile noastre ; acestea sînt cele cari se nasc dintr-o piedică în realizarea unui ideal.


OMSînt om şi nimic din ceea ce este omenesc nu mi-e străin.

TERENŢIU, Cel care se pedepseşte singur«/

Omul priceput nu a pierdut nimic dacă se are pe sine.MONTAIGNE, Eseuri

Este mai necesar să studiezi oamenii decît cărţile.MONTAIGNE, Eseuri

Dintre toate fiinţele, cea mai necesară omului îi este omul.

D'HOLBACH, Sistemul socialîmi plac oamenii distraţi ; este un indiciu că au idei şi că

sînt buni.CHARLES-JOSEPH DE LIGNE, Memorii

Cel mai mare merit al omului rămîne, cred, puterea de a determina pe cit posibil împrejurările vieţii sale, şi de a se lăsa cit mai puţin determinat de ele.

GOETHE, Anii de ucenicie ai lui Wilhelm Meister100

OMOM — ONOARE

101Oamenii cu adevărat mari sînt simpli, iar simplitatea lor te

face să te simţi egal cu ei.BALZAC, Honorine

Fericit omul care nu are defectele calităţilor sale.FÉLIX ANTOINE DUPANTOUP. Predici

Lucrurile mici afectează oamenii mărunţi.DISRAELI, Sybil

Omul este fiul faptelor sale.ELIPHAS LEVI, Discurs preliminar

în lucrurile mari, oamenii se arată aşa cum le convine ; în cele mici, ei se arată aşa cum sînt.

CI I AM FORT, Maxime şi cugetări«

Nu cunoaştem niciodată bine pe Oameni ; ei au încăperi închise pentru ochiul superficial.

G. CALINESCU, Aforisme şi reflecţii

Tot omul e ros de un vierme şi obsedat de un el însuşi inexistent, de ceea ce ar fi dorit el să fie.

T. ARGHEZI, Spini de hîrtie

Unde caracterul nu e mare, nu poate fi om mare.ROMAIN ROLLAND, Beethoven

Pentru cel care ştie să observe, fiecare om poartă pe faţa sa descrierea corpului şi sufletului său.

ALEXIS CARREE. Omul, fiinţă necunoscută

Omul se face el însuşi.

MIRCEA ELIADE, Sacru şi profan

Există în om mai multe aspecte de admirat decit de dispreţuit.

CAMUS, Ciuma

Omul este o fiinţă însetată de iubire şi nemurire. Sfirşitul său e totdeauna tragic.

MARIN PREDA, Imposibila întoarcere

ONOARE

Cine şi-a pierdut onoarea nu mai are nimic de pierdut.PUBLILIUS SYRUS, Sentinţe

Onoarea este un amestec natural de respect pentru oameni şi pentru sine.

VOLTAIRE, Cugetări

Stima valorează mai mult decit celebritatea ; consideraţia valorează mai mult ca renumele ; onoarea valorează mai mult decit gloria.

CHAMFORT, Cugetări, maxime şi anecdote

Onoarea este ca şi chibritul : nu serveşte decit o singură dată.

MARCEL PAGNOL, Maxime

Onoarea este respectul pentru sine (...), ea păstrează neştirbită în toată frumuseţea ei demnitatea personală a omului.

ALFRED DE VIGNY, Servitute şi grandoare de ostaş

ONOARE — OPINIE, OPINIE PUBLICA

Onoarea funcţionarului este opinia generală a altora că omul care ocupă o funcţie are, în adevăr, toate însuşirile cerute pentru aceasta.

A. SHOPENHAUER, Aforisme asupra înţelepciuniiîn viaţa

Onoarea e acea stare de demnitate morală care se naşte din nevoia de a ne şti preţuiţi nu numai de noi ci şi de ceilalţi.

D. CARACOSTEA, Aspectul psihologic alrăzboiului

OPINIE, OPINIE PUBLICĂ

Este cineva care are mai mult spirit decît Voltaire, este opinia publică.

TALLEYRAND, Discurs asupra libertăţii presei

Omul care nu-şi schimbă niciodată opinia este la fel cu apa stătută.

WILLIAM BLAKE, Proverbe ale iadului

Nimic nu este mai ruşinos decît să-ţi schimbi opinia în funcţie de interesele personale.

V. HUGO, Literatură şi filosofie

Presiunea opiniei publice este ca presiunea atmosferică : n-o poţi vedea, dar există.

JAMES RUSSELL LOWELL, Interviu

Opinia publică este totdeauna în avans faţă de legi.JOHN GALSWORTHY, Ferestre

Există tot atîtea realităţi cîte opinii. însă opinia generează perspectiva.

J. ORTEGA Y GASSET, Meditaţii despre Don Quijote

Diversitatea de opinii nu este în mod exclusiv dovada că una din sentinţe este greşită.


Celor pe care îi stimezi adu-le omagiul de a nu le ceda nimic din opiniile tale.

G. IBRAILEANU. Privind viaţa

O părere, dacă este prea originală, singularizează pînă la izolare pe cei care o susţin.


Dacă libertatea opiniei trebuie să fie nelimitată, este pentru a sluji patria, nu pentru a o pierde.

MARAT, Prietenul poporului

Opiniile oamenilor nu sînt primejdioase decît atunci cînd întîmpină piedici sau atunci cînd unii-şi închipuie că sînt obligaţi să-i facă pe alţii să gîn-dească cum gîndesc ei.

D'HOLBACH, Sistemul naturii

Opiniile nu supravieţuiesc dacă nu ţi se dă prilejul de a lupta pentru ele.

THOMAS MANN, Miscellanca

104

OPTIMISM - ORDINE

ORGOLIU — ORIGINALITATE

105

OPTIMISM

Pesimismul se datorează firii omului ; optimismul este dat de voinţă.

ALAIN, Consideraţii despre fericireOmul care nu speră nimic este un teribil optimist.

PAUL CLAUDEL, Corona BenignitatisOptimismul este contagios (...) şi oamenii care vor să fie

fericiţi au nevoie de optimişti.Ml HAT RALEÂ, Prelegeri de estetică

Ce este optimismul ? Vai, este furia de a susţine că totul e Dine atunci cînd îţi merge rău.

VOLTAIRE, CandideOptimismul lucid ţine evidenţa riscurilor.

MIRCEA MALIŢA, Idei în mers

ORDINE

Aşa cum libertatea nu este îngăduinţa de a te abate de la lege, ordinea nu este deloc absentă de la libertate.

SA 1 NT-EXUPERY, CitadelaOrdinea te învaţă să cîştigi timp.

GOETHE, Mărime şi reflecţiiOrdinea este plăcerea raţiunii, iar neorînduiala este

desfătarea imaginaţiei.PAUL CLAUDEL, Pantoful de satin

ORGOLIU

Orgoliul ne împinge să veştejim cusururile de care credem că sîntem lipsiţi şi să dispreţuim însuşirile pe care nu le avem.

LA ROCHEFOUCAULD, Maxime şi reflecţiiOrgoliul cel mai vătămător nu este cel ce izvorăşte din

propria preţuire, ci acela care se naşte din prea puţină consideraţie acordată celorlalţi.

F. GRILLPARZER, întîmplări din viaţa meaOrgoliul este nebănuitor. Transformă în calomnie tot ce s-

a zis sau s-a făcut fără nici un gînd rău.J. L. VIVES, Despre suflet şi viaţă

Dacă n-am avea orgoliu nu ne-am plînge de orgoliul altora.

LA ROCHEFOUCAULD, Maxime şi reflecţiiSîntem orgolioşi cînd avem ceva de pierdut şi umili cînd

avem de cîştigat.HENRY JAMES, Americanul la Paris

Orgoliul cel mai înverşunat se manifestă cu ocazia unei neputinţe.

P. VALERY, Moralităţi

ORIGINALITATE

Cind cineva săvîrşeşte ceea ce n-a fost încercat mai înainte, sau a fost încercat şi părăsit, sau a fost dus la capăt, dar nu în împrejurări atît de bune, el do-

106

ORIGINALITATE

bindeşte mai multă cinste decît urmărind o problemă mai dificilă (...), dar unde nu-i decît un continuator.

FR. BACON, Eseuri

Vei dovedi cea mai autentică originalitate dacă ştii să fructifici o idee primită, astfel încît nimeni să nu fi bănuit pînă atunci valoarea care zăcea în-tr-însa.

GOKTHE. Maxime şi reflecţii

Originalitatea este rodul unei culturi adînci.C. RADULESCU-MOTRU. Elemente de

psihologic

Originalitatea nu-i decît o noutate relativă.CAMIL PETRESCU, Opinii şi atitudini

De obicei oamenii cred că exprimă întotdeauna idei personale. Nici nu ştiu cît de restrînsă le este originalitatea în propria fiinţă.

K. TSATSOS. Aforisme şi cugetări

Cum creez ? Intîi citind, şi ce citesc imitînd, şi ce scriu ştergînd, şi din ce şterg, alegind.

LOPE DE VF.GA, La Dorotcca

Toate lucrurile măreţe sînt fructul originalităţii.JOHN STUART MILL, Despre libertate

Tentaţia cea mai primejdioasă : să nu semeni cu nimic.CAMUS, Caiete

PACE

Numai o societate ajunsă la un înalt grad de civilizaţie îşi propune ca scop pacea.ALEXIS LAWRENCE ROM AN OF F, Enciclopedia gîndurilor

Nu poţi lua patria cu tine pe tălpile pantofilor.DANTON, Răspuns dat celor care îl sfătuiau să fugă în străinătate pentru a-şi salva viaţa

Pacea este virtutea civilizaţiei, războiul este crima sa.VICTOR HUGO, Vorbe şi fapte

Acela bun cîrmuitor a fi se zice şi este carele din furtună linişte agoniseşte.

DTMITRIE CANTEMIR, Istoria Ieroglifică

Pacea după înfrîngere şi pacea înainte de luptă n-au semănat niciodată.

N. IORGA, Cugetări

Inteligenţa aspiră la pace (...). Inteligenţa are oroare de război.

PAUL VAILLANT COUTURIER, In slujba cugetuluiPERSONALITATE — PESIMISM

109108

PATRIE. PATRIOTISM — PERSONALITATE

Dacă ştiinţa nu are patrie, omul de ştiinţă are o patrie.LOUIS PASTEUR, Discurs 1888

Acel care-şi părăseşte ţara pentru una mai înaintată seamănă cu omul care şi-ar alege altă mamă printre femeile mai chipoase.

N. IORGA, CugetăriA fi patriot (...) înseamnă că viaţa ta aparţine tuturora şi

că tu nu eşti decît un luptător într-un război, care tinde spre fericirea şi gloria ţării sale.

V. CONTA, Cugetări postumeOriunde ar fi (...) omul continuă să gîndească cu cuvintele,

cu sintaxa ţării sale.ROGER MARTIN DU GARD. Familia Thibault

Poţi să smulgi pe om din ţara lui, dar nu poţi smulge ţara din om.

JOHN DOS PASSOS, Bilanţul unei naţiuni

PERSONALITATE

Ceea ce are cineva în sine, în scurt personalitatea şi valoarea ei, este singurul lucru de-a dreptul hotă-rîtor pentru fericirea şi binele său.

SCHOPENHAUER, Aforisme asupra înţelepciunii în viaţă

Poţi să foloseşti orice limbaj ; totuşi nu poţi să exprimi niciodată altceva decît ceea ce eşti.

EMERSON, Conducerea vieţiiFiecare om are trei personalităţi : cea pe care p arată,

aceea care este în realitate şi cea care crede el că o are.ALPHONSE KARR, Cugetări

Personalitatea este pentru om ceea ce este parfumul pentru floare.

CHARLES SCHWAB, Zece reguli ale succesuluiA avea personalitate înseamnă totuşi, printre multe

altele, şi a se imita întrucîtva pe sine însuşi.LUCIAN BLAGA, Elanul insulei

Mania pe care o au oamenii de a lua o funcţie drept personalitate...

MARLAUX, Nucii din Altenbury

PESIMISM

Pesimismul este iubirea arzătoare de viaţă şi tîn-guirea că ea nu dă destule plăceri...

G. IBRAILEANU, Privind viaţaOptimistul susţine că trăim în cea mai bună dintre lumi ;

pesimistul se teme că acesta este adevărul.BRANCH CABELL, Armăsarul de argint

Pesimiştii de azi au fost în trecut cei mai mari optimişti.HOU CHE, Cugetări

A fi pesimist în ce priveşte viitorul neamului tău, înseamnă a fi trădător de neam.

LUCIAN BLAGA, Pietre pentru templul meu

PLACERÉ

-PLĂCERE

— PLICTISEALA

K> !

iiiCine caută numai

plăceri nu găseşte { .1. DEVAL, Ca să trăieşti

Jeeît

lanţuri. bine

şi frumo

s

Omul cuminte caută ceea ce este lipsit de durere, nu ceea ce este plăcut.

ARISTOTEL, Etica nicomahicăCu cit drumul este mai lung în dragoste, cu atît spiritul

delicat simte plăcerea.PASCAL, Discurs asupra pasiunilor dragostei

Plăcerea este un sentiment de perfecţiune. Fericirea este o plăcere durabilă.

LEIBNITZ, Noi încercări

Nu poate fi neplăcere în sforţarea pe care o faci spre a produce plăcere altora.

G. CALINESCU, Aforisme şi reflecţiiO plenitudine de plăceri nu poate fi apreciată decît prin

alternanţa lor. Orice, oricît de bun, cînd se prelungeşte devine plictisitor.

MONTHERLANT. La fînlîna dorinţelorTotul ne oboseşte cu timpul şi mai mult ca orice plăcerea ;

o părăsim cu aceeaşi satisfacţie cu care ne-am procurat-o.MONTESQUIEU, Cugetări diverse

\In fiecare clipă sîntem măcinaţi de ideea că timpul trece.

In două feluri putem scăpa de acest vis ; prin plăcere şi prin muncă. Munca ne întăreşte. Plăcerea ne istoveşte. Cu cît ne absoarbe una, cu atît ne e silă de cealaltă.

BAUDELAIRE, Cugetări şi impresiiOmul se plictiseşte de plăcerea primită preferînd-o pe cea

cucerită.ALAIN, Cuvinte

Dacă ne na.ştem pentru plăcerea simţurilor, de ce nu pot ele să ne satisfacă şi lasă totdeauna un fond de plictiseală şi tristeţe în noi ?

JEAN BAPTISTE MASSILLON, Cugetări

PLICTISEALĂ

Secretul de a fi plicticos constă în a spune totul.VOLTAIRE, Şapte discursuri în versuri

despre om

Suferinţele sînt mai puţin nefaste pentru fericire decît plictiseala.

LEOPARDI. Caiet de însemnări

Plictiseala roade şi distruge omul ; spiritul amorţeşte, corpul rămîne imobil şi gîndirea pluteşte la întîmplare.

A. DE MUSSET, Frederic şi BerneretU

îi iertăm adesea pe cei care ne plictisesc, dar nu-i iertăm niciodată pe cei plictisiţi de noi.


112

PLICTISEALA

PLICTISEALA — POLITEŢE

113Plictiseala este marea maladie a vieţii ; nu încetăm să

blestemăm scurtimea acesteia şi totuşi ea este prea lungă pentru că nu ştim ce să facem cu ea.

A. DE VIGNY, Jurnal de portPlictiseala ce urmează numaidecît inactivităţii e o

suferinţă atît de dureroasă pentru om încît el întreprinde adesea muncile cele mai istovitoare pentru a scăpa de durerea acestui chin.

J. B. DUBOS, Reflecţii'Viaţa nu e oare de o sută de ori prea scurtă ca să; ne

îngăduim luxul de a ne plictisi ?NIETZSCHE. Mai presus de orice

Logica mă salvează de plictiseală.ARTHUR CONAN DOYLE, Liga

Oamenii fericiţi sînt cei care produc ceva ; oamenii plictisiţi sînt cei care consumă mult şi nu produc nimic.

W. R. INGE. EducaUe şi înţelepciunePlictisul a venit pe lume odată cu lenea ; ei îi datorăm în

bună parte faptul că oamenii umblă după plăceri, după joc, după societate. Cel căruia îi place munca se mulţumeşte cu sine.

LA BRUYERE, Caracterele Plictiseala este suprema expresie a indiferenţei.

R. LEON. Şcoala sofiştilorCeea ce numim plictiseală nu este adesea decît unul

dintre aspectele leneviei.

ALFRED CORTOT, Eseuri

Viaţa este tare plicticoasă pentru cei care vor să se amuze.

GOMEZ DE LA SERNA, Văduva albă şi neagrăTot ceea ce nu este pasiune are la bază plictiseala.

MONTHERLANT, La fîntinilc dorinţei

Plictiseala este una din feţele morţii.JULIEN GREEN, Jurnal

POLITEŢE

Politeţea face ca omul să apară în exterior aşa cum ar trebui să fie în interior.

LA BRUYERE, Caracterele

Există o politeţe a inimii (...). Din ea izvorăşte cea mai firească politeţe — a manierelor.


Politeţea este un fel de atenuator care acoperă as-perităţile caracterului nostru şi previne ca alţii să nu fie răniţi.

JOUBERT, Cugetări

Politeţea e prudenţă ; prin urmare nepolitcţea e prostie fiindcă îţi face fără nici o trebuinţă şi cu dinadins un duşman.

SCHOPENHAUER, Aforisme

Lipsa de politeţe faţă de egali şi cu superiorii este numai o necuviinţă care îţi poate atrage represalii,

POLITEŢE — PREZENT

PRIETENIE

115

pe cînd faţă cu inferiorii este o cruzime, căci aceştia nu pot riposta.

G. IBRAILEANU, Privind viaţaPoliteţea nu constă în felul cum se scoate pălăria de pe

cap sau în modul cum se face un compliment. Ci în stăpînirea corectă şi liberă a limbajului, a privirilor, a mişcărilor, atitudinii, ţinuta corpului etc.

J. LOCKE, Cîteva cugetări despre educaţie

PREZENT

Dorinţa, speranţa ne avîntă către viitor si ne jefuiesc de simţămîntul şi de judecarea celor prezente.

MONTAIGNE. AforismePrezentul naşte viitorul.

VOLTAIRE, CugetăriAdevărata generozitate faţă de viitor constă în a dărui

totul prezentului.CAMUS, Omul revoltat

Prezentul mă interesează mai mult ca trecutul, şi viitorul mai mult ca prezentul.

B. DISRAELI. LothairIgnoranţa noastră cu privire la istorie ne determină să

vorbim de rău prezentul.FLAUBERT, Corespondenţă

Singur prezentul prezintă interes ; dacă prezentul a devenit trecut, el este lipsit de interes.

ROBERT STORM PETERSEN, 107 muştePRIETENIE

Trăinicia unei prietenii constă în asemănarea obiceiurilor.PLINIU CEI * TIN AR, Sentinţe Prietenul este un al doilea eu.

CICERO. Despre prietenie

Înţeleptul se mulţumeşte cu sine ; cu toate acestea, el doreşte să aibă un prieten, un camarad, oricît şi-ar fi de ajuns sieşi.

SÉNECA, Scrisori către Lucilius

Prietenia se hrăneşte din comunicarea de idei.MONTAIGNE, Aforisme

Prieteşugul adevărat este de bună voie închisoare sufletului în trupul strein şi pătimirile streine ca pe ale tale suferi.

DIMITRIE CANTEMIR, Istoria Ieroglifieă

Mai bun este vecinul şi prietenul de aproape decît fratele de departe.

DIMITRIE ŢICHINDEAL, Fabule

Un prieten de interes este mai primejdios decît un vrăjmaş.

C. A. ROSETTI, Jurnalul meu

Prietenie înseamnă să fii alături de prieteni nu cînd au dreptate ci cînd greşesc.

MALRAUX, Speranţa

PRIETENIE

PROFESIE

117

Daca mai vrei să ai prieteni nu căuta mai totdeauna să ştii ce spun interlocutorii tăi despre tine după ce ai plecat din mijlocul lor.

M. CODREANU, Scrieri

Puţine prietenii ar dura dacă toţi oamenii ar şti ce spun unii despre alţii.

PASCAL, Cugetări

Un bun şi sigur prieten este conştiinţa ta.N. IORGA, Cugetări

Prietenia îndoieşte bucuriile şi înjumătăţeşte necazurile.FR. BACON, Eseuri

Cea mai mare parte dintre prietenii nu sînt altceva decît nişte tovărăşii în care fiecare îi îngăduie celuilalt să vorbească despre sine.

ROMAIN ROLLAND, Jean-Christophe

Ceea ce au numit oamenii prietenie nu este decît (...) o menajare reciprocă a intereselor şi un schimb de servicii.


Oamenii care cunosc aceleaşi lucruri nu-şi sînt unul altuia, multă vreme, cea mai bună companie.

EMERSON, Oameni reprezentativi

Prietenii sînt de temut nu prin ceea ce vor să-ţi facă, ci prin ceea ce te împiedică să faci.

IBSEN, Cugetări

Cine îşi trece viaţa cu o îndeletnicire de a cărei de-şertăciune îşi dă seama în cele din urmă, ajunge să o urască.


Ceea ce nu înţelegi, nu este pentru tine.GOETHE, Maxime şi reflecţii

Cel mai mare semn de imoralitate este de a face o meserie pe care nu o cunoşti.

NAPOLEON I, Corespondenţă

Fiecărui om îi corespunde un loc în societatea care i se potriveşte mai bine.

ALEXIS LAWRENCE ROMANOFF, Enciclopediagîndurilor

Să devenim ceea ce sîntem capabili a deveni, acesta este singurul scop al vieţii.

R. L. STEVENSON, Studii asupra oamenilorşi cărţilor

O aversiune de neînvins şi persistentă împotriva exercitării unei profesiuni este o dovadă sigură că ea nu este pentru noi.

PAOLO MANTEGAZZA, Despre profesie

Un expert este un om care ştie din ce în ce mai mult despre din ce în ce mai puţin.

NICHOLAS BUTLER, Discurs118

PROFESfE — PRUDENŢA

Cele mai nobile profesii sînt acelea in care spiritul rămîne independent.

R. LE BRUN, Despre progresul final al omului

Cu vremea o profesie ajunge ca şi o căsnicie, încetăm să-i mai vedem altceva decît neajunsurile.

BALZAC. Vărul Pons

PRUDENŢĂ

Nu există hotărîre mai lesne de distrus decît aceea înfiripată din prudenţă.

VAUVENARGUES, Maxime şi reflecţiiPrudenţa constă înainte de toate (...) in a propor-ţiona

scopul cu mijloacele.BARTHELEMY SAINT-HILAIRE, Adevărata

democraţieCurajul soldaţilor depinde de prudenţa comandantului.

PUBLILIUS SYRUS, Sentinţe... La război, dispunînd de inteligenţe egide, se obţine mai

mult prin îndrăzneală decît prin prudenţă.CLAUSEW1TZ. Despre război

Excesul de prudenţă este poate la fel de primejdios ca şi imprudenţa.

ANDRE BERGE, Defectele părinţilorPrudenţa nu este decît eufemismul fricii.

JULES REN ARD, JurnalRău nu-i să fii prudent ; rău e că exagerînd cu e-xercitarea

acestei îndatoriri umane, facem uneori din ea, nu mama înţelepciunii, ci bunica laşităţii.

I. ISTRATI. Jurnal strict confidenţialPrudenţa e o virtute. Dar cînd se transformă în ne-

hotărîre este un viciu.V. I. BRIUSOV. Altarul zeiţei Victoria

PUNCTUALITATE< \

Nimic nu serveşte să alergi ; trebuie să pleci la timp.LA FONTAINE, Fabule. Iepurele şi broasca

Punctualitatea este un fel de a ne arăta respectul pentru acei cu care treburile vieţii ne pun în legătură.

VAUVENARGUES, Maxime şi reflecţii

Punctualitatea este însuşirea oamenilor care lucrează mult. Numai leneşii îşi pot permite să risipească puţinul timp ce ne este acordat pentru a trăi.

LOUIS BROMFIELD, Doamna Parkington

RAŢIUNEOchii nu se inşală dacă raţiunea îi comandă.

PUBLILIUS SYRUS, SentinţeInima are raţiuni pe care raţiunea nu le cunoaşte.

PASCAL, Cugetări

RAŢIUNE

RĂBDARE — RĂSPUNDERE

121

Deosebirea ce există între sufletele nobile şi cele care sînt josnice şi vulgare constă în aceea că sufletele vulgare dau frîu liber pasiunilor şi nu sînt fericite sau nefericite decît în măsura în care cele ce li se întîmplă sînt plăcute sau supărătoare, pe cînd celelalte deţin raţionamente atît de înaintate şi puternice încît deşi au şi ele pasiunile lor, şi adesea mai violente decît ale oamenilor obişnuiţi, raţiunea rămîne veşnic stăpîna lor.

DESCARTES, Tratat despre pasiuni

Memoria este duşmanul înverşunat al raţiunii.FONTENELLE, Elogiul lui Jacques Ozanam

Dintre aptitudinile cu care ne-a înzestrat natura, prima este forţa raţiunii, care se înalţă deasupra propriilor noastre patimi şi slăbiciuni şi care ne face să ne cîrmuim chiar şi calităţile, talentele şi virtuţile.

CH AM FORT, Maxime şi cugetări

O raţiune puternică ce urmăreşte scopuri practice este cea mai eficientă.


Cea mai reuşită acţiune este aceea în care forţa a realizat mai puţin, iar raţiunea cel mai mult.

T. E. LAWRENCE, Cei şapte stîlpi ai înţelepciuniiSomnul raţiunii naşte monştri.

GOYA, CugetăriRĂBDARE

Răbdarea este arta de a spera.VAUVENARGUES, Reflecţii şi maxime

Geniul nu-i altceva decît o mare dispoziţie pentru răbdare.

BUFFON, Discurs de primire la Academie

Nerăbdarea este o mare piedică pentru succes. Acela care bruschează evenimentele nu cîştigă nimic sau nu culege decît un fruct care nu se coace niciodată.

NAPOLEON I. Maxime

Există totuşi o limită dincolo de care răbdarea încetează de a mai fi o virtute.

WILLIAM BLAKE, Eseuri

RĂSPUNDERE

Autoritatea nu este stăpinire ci responsabilitate pentru alţii.

AUGUSTIN, Despre ordineOmul care nu este hotărît să-şi asume răspunderea în

momentele decisive nu trebuie să accepte rolul de şef.LUBEN KARAVELOV, Este de vină soarta

în război... comandanţii slabi de caracter, fricoşi şi fără curajul răspunderii se mulţumesc a da or-

122

RĂSPUNDERE — RĂZBOI

RĂZBOI

123

dine chiar cînd sînt convinşi că nu se pot executa pentru motivul de a scăpa de răspundere cu ordinul care s-a dat.

C. DRAGU, Educaţia morală şi naţională in armată

Calităţile principale ale unui comandant sînt priceperea de a conduce trupele şi capacitatea de a-şi asuma asupra sa oricînd răspunderea, atît pentru ceea ce a făcut cît şi pentru ceea ce intenţionează să facă.

I.S. KONEV. Anul 1915In faţa primejdiei omul de caracter nu se adăposteşte sub

scutul ierarhiei, acoperindu-se cu rapoarte şi dări de seamă, ci ii face faţă (...) imprimă personalitatea sa acţiunii. Izbuteşte acţiunea — împarte cu dărnicie recompense, nu reuşeşte — atunci nu admite ca învinuirea să coboare sub el.

CHARLES DE GAULLE. Tdi.su/ .spadeiLaşitatea tinde să arunce asupra altora răspunderea.

JULIO CORTÁZAR. Barca

RĂZBOI

In timp de pace fiii îşi înmormîntează părinţii, in timp de război părinţii îşi înmormîntează fiii.

HERODOT. /sforiiRăzboiul este cel mai mare rău moral fără doar şi poate ; _

aduce după sine toate crimele ; introduce calomnia în

http://Tdi.su/

declaraţii, perfidia în tratate, jaful, pustiirea, suferinţa şi moartea sub toate formele.

VOLTAIRE, Dicţionar filosofic

Războiul este arta de a ucide în mare şi de a face cu glorie ceea ce, făcut în mic, duce la spînzură-toare.

J. H. FABRE, Amintiri entomologicc

Prima doctorie pentru o naţiune prost condusă este inflaţia financiară ; a doua este războiul... Amîn-două aduc ruină permanentă (...) amîndouă sînt refugiul oportuniştilor politici şi economici.

E. HEMINGWAY, însemnări despre viitorulrăzboi

Dacă la popoarele ce sînt silite să-şi apere drepturile proprii războiul poate fi considerat ca o dureroasă necesitate, în schimb, la popoarele care caută să încalce drepturile altora el devine cea mai odioasă dintre crime.

P. P. NEGULESCU, Pagini alese

De ce nu judecăm guvernele după fiecare război de-clarat ? Dacă popoarele ar înţelege aceasta, dacă ele ar refuza de a se lăsa ucise fără raţiune, dacă s-ar servi de armele lor contra celor care le-au dat pentru a ucide, în acea zi războiul va dispărea.

GUY DE MAUPASSANT, Pe apă

In cazul unui război atomic, cei rămaşi in viaţă nu vor fi suficienţi pentru a îngropa pe cei morţi, iar cei vii vor invidia pe cei morţi.

ROBERT OPPENHEIMER. Discurs

RĂZBOI — REPUTAŢIE

125

Războiul necesită asasinarea adevărului.GEORG BRANDES, Cugetări

O invazie in altă ţară nu este altceva decît un asasinat pe scară mare ; numai apărarea este legitimă.

BALZAC, Ce folos s-ar trage de pe urma unei expediţii în Alger

REPUTAŢIE<^

(...) Oricît de însemnate ar fi bunurile, sănătatea sau bunăstarea pe care le posedă, omul nu se simte mulţumit dacă nu cîştigă preţuirea semenilor lui.

PASCAL, Cugetări

Timpul, singurul care face reputaţia oamenilor, face în cele din urmă ca şi defectele lor să fie respectabile.

VOLTAIRE. Scrisori filosofice

Reputaţia unui om este la fel ca umbra sa, gigantică atunci cind îl precede şi de proporţii reduse cînd îl urmează.

TALLEYRAND, Memorii

Există doar un singur lucru pe lume mai rău decît faptul de a se vorbi despre un om şi acela este să nu se vorbească de el.

O. WILDE, Portretul lui Dorian GrayRÎS

Rîsul este o monedă de schimb sigură pentru cîş-tigarea prieteniei.

LAO TZE. Cugetări

Dintre toate zilele, cea mai pierdută este aceea în care nu ai rîs.

CHAMFORT, Maxime şi cugetări

Un om se poate cunoaşte după felul cum rîde.DOSTOÏEVSKI, Amintiri din casa morţilor

Midurile nu pot apărea pe un chip care surîde. Surâsul e cel mai bun masaj.

OLIVER WENDELL HOLMES. Discurs

Pădurile ar trebui pur şi simplu să arate numai unde au fost zîmbete.

MARK TWAIN, Noul calendar al lui Pudd'nhead Wilson

Surîsul este perfecţiunea rîsului.ALAIN, Istoria cugetărilor mele

Nici un om care a rîs măcar o dată din toată inima, nu poate fi iremediabil rău.

THOMAS CARLYLE, Sartor ResartusV

Nu trebuie să-i acorzi încrederea unui om care nu /îmbeşte niciodată.

MONTHERLANT, Cu toate focurile stinse

126

RIS — SĂNĂTATE

SĂNĂTATE — SCHIMBARE

127

Zîmbetul adaugă un fir la ţesătura prea scurtă a vieţii noastre.

LAWRENCE STERNE. Tristam ShandyZîmbetul, care e o cochetărie, o bunătate n-are a face cu

rîsul, care e o bucurie, şi cu rînjetul, caree o batiocură. . .

J N. IORGA. CugetăriRîsul e desigur cea mai violentă plăcere pe care ne-o dă

inteligenţa (...) este arma cea mai sigură a inteligentei în lupta ei fatală contra prostiei.

PAUL ZAKIFOPOL. Pentru arta literarăComedia este societatea care se apără printr-un

surîs. iJJOHN PRIESTLEV, George Meredith

SĂNĂTATE jBoala nu este în corp, ci în locul unde vieţuieşti.

SENECA, Scrisori către l.w.iliusSuportul cel mai important al sănătăţii, în orice ca pentru

mine, constă în faptul dacă sînt fericit sau nefericit. Dacă nu sînt fericit, mă îmbolnăvesc.

DESCARTES, CorespondenţăTot ceea ce se ştie în medicină nu înseamnă aproape

nimic în comparaţie cu ceea ce rămîne de ştiut şi am putea fi feriţi de multe boli atît ale corpului rit şi ale spiritului şi poate

chiar de slăbiciunile bă-trîneţii, dacă am avea destule cunoştinţe despre om DESCARTES, Discurs asupra meiodei

Cei mai buni medici din lume sînt medicul dietă, medicul linişte şi medicul voioşie.

SWIFT, Conversaţie politicoasăi~

Multe feluri de mîncare, multe afecţiuni. Multe medicamente, puţine vindecări.

B. FRANKLIN. Almanahul sărmanuluiRichard

Trebuie întreţinută vigoarea corpului pentru a ne-o menţine pe cea a minţii.

VAUVENARGUES. Maxime şi reflecţiiOmul are vîrsta arterelor sale.

PIERRE CABANIS, EpigrameMens sana in corpore sano este o maximă prostească.

Corpul sănătos este produsul unei minţi sănătoase.BERNARD SHAW, Om şi supraom

Oamenii sănătoşi sînt bolnavi care se ignoră.JULES ROMA INS, Knock

între organism şi viaţă trebuie să fie absolută potriveală.I. L CARAGIALE, Despre literatură

SCHIMBARE

Schimbarea este totdeauna plăcută.EURIPIDK, Orestiu

129

SCHIMBARE — SCOP

Ceea ce nu se schimbă este dorinţa de schimbare.CHARLES OLSON, Pescăruşii

Există o anumită uşurare în schimbare, chiar dacă se petrece de la rău spre mai rău, după cum am aflat eu călătorind cu poşta, că deseori este plăcut să îţi schimbi poziţia şi să te răneşti într-un alt loc.

WASHINGTON IRVING, Rip Van WinkleCe bucurie, mai poţi să vezi ceea ce n-ai cunoscut pînă

acum ! Orice diferenţă între lucruri sau oameni amplifică viaţa.

KAREL CAPEK, Impresii de călătorie

SCOP

Celui care nu şi-a întocmit viaţa în baza unui anume scop îi este cu neputinţă să-şi drămuiască faptele în amănunt.

MONTAIGNE. AforismeŢelurilor mele nu le acord termen mai îndelungat de un

an : necontenit gîndesc cum să termin cu ele.MONTAIGNE, Aforisme

Măsoară-ţi forţele după aspiraţiile tale şi nu aspiraţiile după forţele tale.

ADAM MICKIEWICZ, Clntecul filaretelor

123

îmi place starea de continuă devenire, să am un ţel în faţă şi nu înapoi.

BERNARD SHAW, Aforisme şi cugetăriRezultatul unui scop oarecare, tradus în viaţă prin-tr-o

acţiune, întrece întotdeauna prin anumite efecte secundare scopul urmărit ; aceste efecte secundare devin scopuri independente pentru noi acţiuni.

W. WUNDT, Antologie filosoficăDacă nu vei ţinti cu rîvnă spre treapta cea mai înaltă,

poate că nici pe a doua sau a treia nu te vei putea opri.DIMITRIE CANTEMIR, Istoria Ieroglifică

Nu există scopuri mai presus de oameni ci oameni care se cred mai sus decît dînsele.

N. IORGA, Cugetări

Este ratat nu cel ce n-a reuşit în viaţă, ci numai acela care a rîvnit lucruri peste puterile sale.

V. EFTIMIU, Vorbe, vorbe, vorbe

Nu există ideal oricît de utopic care să nu devină după îndelungi lupte şi suferinţe cea mai banală realitate, dacă bineînţeles are la temeiul său o nevoie reală a umanităţii..


Orice scop prevesteşte un alt scop.EMERSON, Eseuri

Există două lucruri pe care să le ai drept scop în viaţă : în primul rînd să pui mîna pe ceea ce îţi doreşti ; în al doilea rînd să te bucuri de el, după ce îl ai. Numai înţelepţii reuşesc aceasta din urmă.

LOGAN PEARSAL SMITH, Cugetări

130

SCOP — SIMPLITATE

SIMPLITATE —

SOŢIE. SOŢ

Tot ceea ce nu are scop, tot ceea ce nu are utilitate şi nu răspunde unei nevoi se atrofiază.

RALPH WALDO TRINE, Ceea ce toată lumea cautăCe este o viaţă împlinită ? Un gînd al tinereţii, împlinii la

maturitate.EMILE LITTRE, Viaţa lui Auguste Comte

Nu există fericire mai mare pentru soarta unui om decît să-şi descopere, în anii creatori ai maturităţii, scopul propriei vieţi.

ŞTEFAN ZWEIG. Orele astrale ale omenirii

SIMPLITATE j

Virtutea se împacă deosebit de bine cu simplitatea.MONTAIGNE. Aforisme

Simplitatea este una din principalele caracteristici ale frumuseţii ; ea este esenţială sublimului.

DIDEROT, Cugetări filosoficeOamenii cu adevărat mari sînt simpli, iar simplitatea lor te

face să te simţi egal cu ei.BALZAC. Honorine

Este mult mai greu să fii simplu decît complicat...JOHN RUSKIN. Pictori moderni

Simplitatea nu este un impediment în subtilitatea minţii.JOHN MORLEY, Viaţa lui Gladstone

Omul ar trebui să depună cel puţin tot atîta stăruinţă pentru a-şi simplifica viaţa cit a depus pentru a şi-o complica.

HENRI BERGSON, EseuriSă aşezi între tine şi lume o barieră de simplitate. Nimic

nu descumpăneşte atît de tare ca naturaleţea.A. GIDE, Jurnal

SOŢIE, SOŢ

Un soţ nu are niciodată un rival pe care să nu şi-1 fi făcut cu mîna lui.

LA BRUYERE. Caracterele

Nimic nu supără mai mult pe bărbat ca faptul de a da mereu peste soţie în calea dintre el şi o dorinţă, fie ea chiar numai o toană.

BALZAC, Verişoara Bette

Cel care spune totul soţiei sale, nu o iubeşte îndeajuns.THOMAS FULLER, Soţul bun

Să tremure acei bărbaţi care câştigă mîna unei femei fără să cîştige şi întreaga pasiune a inimii ei.

NATHANIEL HAWTHORNE, Litera stacojie

Femeile, pentru a fi păstrate, trebuie să te ocupi de ele, altfel vor face fericirea altora.

EDOUARD BOURDET, Timpuri grele132

SOTEE. SOŢ — SUCCES

Crezi că dacă Laura ar fi fost soţia lui Petrarca, el ar mai fi scris sonete toată viaţa ?

BYRON, Don Juan

Bărbaţii o duc mult mai bine decît femeile. Pe de o parte se căsătoresc mai tîrziu. Pe de alta mor mai devreme.

HENRY LOUIS MENCKEN, Crestomaţie

Soţul este în general mai încîntat dacă are o mân-care bună la masă decît dacă soţia sa vorbeştegreaca. •

SAMUEL JOHNSON. Diverse

Soţia este o iubită pentru omul tînăr, o prietenă pentru vîrsta matură şi un ajutor la bătrîneţe.

FR. BACON, Eseuri

înlăturaţi vanitatea la femei şi veţi înlătura cel puţin jumătate din ambiţia bărbaţilor.

JACINTO BENAVENTE, Oraşul vesel şi credulj

Soţiile îşi arată toată modestia lor în prima zi a căsătoriei, iar soţii lor îşi manifestă toată dragostea în această zi.

WILLIAM WYCHERLEY, Soţia la ţară

SUCCES

Ocaziile sînt indiferente, nu însă şi modul cum ne folosim de ele.

133

EPICTET, ConvorbiriSUCCES

Ceea ce face succesul multor lucrări de artă este raportul dintre mediocritatea ideilor autorului şi mediocritatea ideilor publicului.

CHAMFORT, Maxime şi cugetări

Cel ce vrea să fie activ (...) n-are decît să reflecteze la ceea ce se potriveşte clipei şi va izbuti fără prea mare greutate.

GOETHE, Maxime şi cugetăriTrebuie să fii precaut cu superiorii cînd ai reuşit acolo

unde ei au ratat.GRAHAM GREENE, Putere fără glorie

Nerăbdarea este o mare piedică pentru succes. Acela care bruschează evenimentele nu cîştigă nimic sau nu culege decît un fruct care nu se coace niciodată.

NAPOLEON I, MaximeConştiinţa de dreptate este cel puţin jumătate din succes.

N. IORGA, CugetăriSuccesul a fost întotdeauna un fiu al îndrăznelii.

VOLTAIRE, CatilinaSecretul succesului rezidă în constanţa cu care este

urmărit un scop.15. D1SRAELI. Discurs

Providenţei îi place să fie provocată. Acesta este secretul oamenilor care reuşesc.

BERNARD SHAW, Mezalianţa

Succes : valoare personală multiplicată de împrejurări.A.LFRED CAPUS, Eseuri

134

SUPĂRARE — TACT

TACT — TEAMA

SUPĂRARE

Cine ştie să prefacă supărarea în amabilitate, acela ştie să trăiască.

BALTAZAR GRACIAN. Oracolul, manual alînţelepciunii

Sursa supărărilor noastre se află de obicei în erorile pe care le comitem.

JEAN BAPTISTE MASSILLON, Despre fericire

Nu a existat niciodată o supărare pe care o oră de studiu să nu o alunge.

MONTESQUIEU, Cugetări diverse

Supărarea, atunci cînd te apucă pe toţi şi pe toate, este poate cea mai bună dovadă că eşti singur de vină.

N. TITULESCU, Discursuri

TACT

Talentul fără tact este numai jumătate de talent.HORACE GREELY, Tribune 1841

Nu prin cuvinte acţionăm asupra altora ci prin felul de a fi. Sînt oameni care răspîndesc în jurul lor o atmosferă liniştită prin privirile lor, gesturile lor, contactul senin al sufletelor.

ROMAFN ROI.LAND. .iean-Cristophe

Un om cu tact îşi dă seama dacă e binevenit sau dacă îi plictiseşte pe cei din jur şi ştie să dispară o clipă mai devreme de aceea în care ar fi de prisos.

LA BRUYERE. CaractereleTactul înseamnă a şti cît de departe se poate merge.

JEAN COCTEAU. Chemare la ordine

TEAMĂ

Este nedemn a renunţa la dobîndirea lucrurilor de rare avem nevoie de teamă că le-am putea pierde.

PLUTARH, Vieţi paraleleCel de care se tem mulţi trebuie să se teamă la rîndul lui

de mulţi.PUBLILIUS SYRUS. Sentinţe

Dintre toate viciile demne de dispreţ teama e cea mai blestemată.

SHAKESPEARE, llenrie al iV-leaTeama ascunde adevărul.

MIGUEL DE UNAMUNO, Viaţa lui Don Quijote şi a lui Sam-hn

Teama este un sfetnic prost.EMERSON, Eseuri

Spaima are adesea efectele curajului.G. CALINF-SCIJ. Aforisme şi reflecţii

Nu există speranţă fără teamă şi nici teamă fără speranţă.SPINOZA, Etica

136

TIMP — TIMP LIBER

TIMP

Cea mai bună cheltuială ce o putem face este cea a timpului.

TEOFRAST, CaractereleNu este nimic mai preţios ca timpul, deoarece el

reprezintă preţul eternităţii.LOUIS BOURDALOUE, Despre pierderea timpului

Pierderea de timp este cea mai ireparabilă şi ea este aceea care pricinuieşte cea mai puţină nelinişte.

OXENSTIERNA, CugetăriTimpul este singurul capital al oamenilor care n-au altă

avere decît inteligenţa.BALZAC, Iluzii pierdute

Nu risipiţi timpul, căci este stofa din care este făcută viaţa.

B. FRANKLIN. Aforisme asupra înţelepciunii in viaţă

Nu sîntem hărăziţi gloriei dacă nu cunoaştem preţul timpului.

VAUVENARGUES. Maxime şi reflecţiiEste mai bine să faci lucrul cel mai neînsemnat din lume

decît să pierzi chiar şi o jumătate de oră.GOETHE, Maxime şi reflecţii

Cea mai mare iluzie a omului este că timpul trece ; noi trecem şi el pare că merge.

RIVAROL. Spiritul lui RivarolOamenii obişnuiţi caută numai să petreacă timpul, cei de

talent caută să-1 întrebuinţeze.SCHOPENHAUER, Aforisme asupra

înţelepciunii în viaţă

Ordinea vă face să cîştigaţi timp.GOETHE, Maxime şi reflecţii

TIMP LIBER

Răgaz fără cultură este un fel de moarte, este îngroparea de viu a omului.

SENECA, Scrisori către LuciliusNiciodată omul nu va agrea timpul său liber fără să-1 şi

urască.BTIENNE JODELLE, Curcanul

Nimic nu-i mai insuportabil pentru om decît de a fi într-un repaus complet (...) El îşi simte atunci inutilitatea, părăsirea, neajutorarea, dependenţa, neputinţa, nimicnicia.

PASCAL, Cugetări

Omul este astfel făcut încît îşi poate găsi odihna după terminarea unei activităţi numai dedieîndu-se alteia.

A. FRANCE, Crima lui Sylvestre BonnardO vacanţă nesfîrşită este o definiţie cît se poate de

cuprinzătoare a iadului.

BERNARD SHAW. părinţi si copii138

TIMP LIBER — TINEREŢE

TINEREŢE — TRADIŢIE

139

Capacitatea de a folosi în mod inteligent timpul liber este ultimul produs al civilizaţiei.

BERTRAND RUSSEL, Cucerirea fericiriiOdihna adevărată presupune două hotare de muncă

înverşunată.N. IORGA, Cugetări

Dacă odihna nu este şi ea un pic de muncă, atunci devine numaidecît plictiseală.

JULES RENARD, JurnalSă te odihneşti de muncă prin muncă.

GEORGE ENESCU, Corespondenţă

TINEREŢE»

Tinerii sînt mai indicaţi pentru (...) noi proiecte de-cît pentru lucrurile statornicite.

FR. BACON, Despre tinereţe şi bătrineţeNici un om înţelept nu a dorit vreodată să fie mai tînăr.

.1. SWIFT, Cugetări pe teme diverseOricît ai trăi. tot primii douăzeci de ani formează cea mai

lungă jumătate a vieţii.SOUTHEY, Doctorul

Privită prin prisma tinereţii, viaţa este un viitor nesfîrşit de lung, iar prin prisma bătrîneţii, un trecut scurt.

SCHOPENHAUER, AforismeTinereţea are această trăsătură frumoasă că poate admira

fără a înţelege.A. FRANCE. Viaţa literară

Febra tinereţii este aceea care menţine temperatura normală în lume. Cînd febra tinereţii scade, restul omenirii tremură de frig.

G. BERNANOS. Marile cimitireTinerii nu gîndesc îndeajuns, ei acţionează. Bătrînii

qîndesc mai mult, dar vor să facă pe alţii să acţioneze în locul lor.

F. PIC ABIA. Scrieri

Tinereţea fără frumuseţe are întotdeauna farmec ; frumuseţea fără tinereţe nu mai are.

SCHOPENHAUER, Viaţa, amorul, moarteaStrălucită e acea tinereţe la oare ai ajuns prin ma turitate.

G. CALINESCU. Studii şi conferinţeCine nu s-a legat în tinereţe cu legături trainice de vreo

operă mare şi minunată, sau cel puţin de o muncă simplă, dar folositoare şi cinstită, acela poate să-şi considere tinereţea pierdută fără urme.

D.I. PISAREV, Studii filosofice şi politico-socialc

TRADIŢIE

Ignoranţa este mama tradiţiilor.MONTESQUIEU, Despre spiritul legilor

TRECUT — TRISTEŢE

141

TRADIŢIE — TRADARE

Tradiţia include toate neajunsurile ca şi toate lucrurile desăvârşite.

BERNARD SHAW, Muzica londoneză în 1888Tradiţia este o forţă necesară şi binefăcătoare cînd se

echilibrează cu libertatea şi inovaţia.TUJDOR VIANU, Filosojia culturii

Să luăm exemple din actele trecutului, dar să nu reaşezăm trecutul.

M. KOGALNICEANU, Reflecţii Tradiţia este temelia originalităţii noastre.

D. MICIT, Periplu

TRĂDARE

Trădarea s-a sprijinit întotdeauna pe ruda ei umilă, făţărnicia.

ŞTEFAN ZWEIG, Măria StuartTrădătorul aduce cu dînsul în lagărul duşman un exemplu

care nu face cît folosul trădării...N. IORGA, Cugetări

Trădarea şi violenţa sînt suliţe cu două vîrfuri ; ele rănesc pe cei care le întrebuinţează mai rău ca pe duşmanii lor.

E. BRONTE, La răscruce de vinturiServilismul este masca trădării.

140

FRANCESCO ORESTANO. CugetăriCine trădează va fi umilit.

Proverb germanTRECUT

Este o eroare a răutăţii omeneşti de a lăuda mereu trecutul şi a dispreţui prezentul.

TACIT, Dialogul oratorilor

Treoutul este ca o lampă plasată la intrarea viitorului pentru a risipi o parte din bezna care îl acoperă.

EAMENNAIS, Eseuri

Cei ce nu ştiu să-si reamintească trecutul, sînt condamnaţi a-1 repeta.

GEORGE SANTAYANA, Viaţa raţiuniiFiecare popor şi fiecare epocă stă pe umerii vremurilor

trecute.M. EMINESCU, Fragmentarium

Cel care trăieşte în trecut îşi va rata prezentul şi viitorul.ALEXIS LAWRENCE ROMANOFF, Enciclopedia

gîndurilorTRISTEŢE

Tristeţea este trecerea omului de la o mai mare la o mai mică stare de perfecţiune.

SPINOZA, EticaOmul rezistă cu mai multă uşurinţă durerilor vii decît

tristeţii prelungite.ROUSSEAU, Iulia sau Noua Eloiză

Feriţi-vă de tristeţe ! Este un viciu.

FLAUBERT, Corespondenţă142__TRISTEŢE — VALOARE

VALOARE

14.)

Oamenii veseli comit mai multe nerozii decît cei, trişti, dar aceştia le comit mai grave.

M. EMINESCU. CugetăriExistă o categorie de oameni care sînt totalmente

responsabili de propria lor nenorocire : acei oameni care găsesc viaţa tristă şi plictisitoare.

H.G. WELLS, Istoria lui M. PomUniformizarea este la fel de tristă ca un ou erijat în

statuie.LAWRENCE DURREL, Eseuri

Continua comparaţie a soartei omeneşti cu nesfîr-şitul cosmosului e cel mai bun ajutor împotriva prea marii bucurii ori prea marii întristări de lucrurile pămînteşti.

VASILE PARVAN, Discursuri Pentru a fi serios nu este nevoie să fii trist.

N. TITULESCU, Documente diplomatice

Tristeţea e un adevărat blestem şi nu cred că există oameni mai profund trişti decît vicioşii, ceasuri mai deprimante decît ceasurile viciului.

MIRCEA ELIADE, Soliloquit

VALOARE

înseamnă că nu valorezi nimic cînd nu eşti util ni mănui.DESCARTES, Discurs asupra metodei

Valoarea nu aşteaptă numărul anilor.

CORNE1LLE, CidulAbilitatea supremă constă în a cunoaşte valoarea

lucrurilor.LA ROCHEFOUCAULD, Maxime si reflecţii

Este o axiomă că aceia cărora li se acordă locul al doilea au un neîndoielnic merit pentru primul loc.

SWIFT, Povestea poloboculuiDacă vrei să te bucuri de propria ta valoare, atunci

conferă o valoare lumii.GOETHE, Maxime si reflecţii

înseamnă să nu fii bun de nimic dacă nu eşti bun decît pentru tine.

VOLTAIRE, Dicţionar filosoficValoarea luptătorilor hotărăşte soarta bătăliilor.

XENOFON, Viaţa lui Cyrus cel Bătrîn, întemeietorul statului persan

Ceea ce are valoare se arată la prima înfăţişare în meritul său şi nu are trebuinţă de indulgenţă căci nu este bun pentru noi şi deocamdată ci pentru toţi şi pentru totdeauna.

T1TU MAIORESCU, Aforisme şi cugetăriIdeea valorii este foarte relativă căci fiecare o măsoară

după interesul său.M. EMINESCU, Fragmentarium

Valoarea omului se măsoară după greutăţile biruite de el.VOLTAIRE, Cugetări

144

VALOARE — VANITATE

Mulţi oameni, ca şi cifrele, dobîndesc valoare numai prin funcţia ce o deţin.

NAPOLEON I, MaximeCeea ce este neterminat nu valorează nimic.

AMIEL, Jurnal intimValoarea fiecăruia depinde de capacitatea sa de a face

faţă fără efort şi rapid diferitelor situaţii.ALEXIS CARREL, Omul, fiinţă necunoscută

Adevărata valoare a unui om nu rezidă în veniturile sau bunurile pe care le posedă, ci în ideile, proiectele şi caracterul său.

ALEXIS LAWRENCE ROMANOFF, Enciclopedia gindurilor

VANITATE

Pasiunile cele mai violente ne lasă uneori puţin răgaz ; vanitatea însă ne agită în permanenţă.

LA ROCHEFOUCA ULD, Maxime şireflecţii

Vanitatea face mai mult bine decît orgoliul.RIVAROL, Discurs asupra omului

Cîte lucruri măreţe nu ar exista fără o slăbiciune care le generează ! O vanitate, mamă meschină a lucrurilor măreţe !

P. VALERY, Moralităţi

începutul vanităţii omeneşti stă în iluzia despre pe-renitatea amintirii, numelui, gloriei.

V. PARVAN, Memoriale

Vanitatea este atît de adînc înrădăcinată în inima omului, că şi un soldat, o ordonanţă, un bucătar etc. se laudă şi vor să-şi aibă admiratorii lor.

PASCAL. Cugetări

Vanitatea e o sete de glorie personală ; nu vrei să fii preţuit, onorat (...) pentru însuşirile, meritele şi faptele tale ci pentru simpla ta existenţă.

GOETHE, Maxime şi reflecţiiA fi cunoscut este suprema dorinţă a vanităţii ome-

ne^ " v. PARVAN, MemorialeNu există vanitate inteligentă.

L. F. CELINE, Călătorie la capătul nopţii

VIAŢĂ

Să iubim nebuneşte tot ce străluceşte pe acest pă-mînt fiindcă o altă viaţă nu ne este cunoscută.

EURIPIDE, Ipolit

Esenţialul este întrebuinţarea vieţii, nu durata sa.SENECA, Scrisori către Lucilius

Meseria şi arta mea este de a trăi.MONTAIGNE, Aforisme

VIAŢA

VIAŢA

Nu este altceva pe care omul doreşte s-o păstreze mai bine şi pe care o menajează mai puţin decît propria lui viaţă.

LA BRUYERE, CaractereleArta de a trăi este o tactică în care vom fi multă vreme

începători.CHEVALIER DE BOUFLERS, Cugetări şi

fragmenteO viaţă inutilă este o moarte anticipată.

GOETHE, Ifigenia în TauridaScopul vieţii este viaţa însăşi.

GOETHE, Corespondenţi

Viaţa noastră se aseamănă cărţilor Sibiline ; pe măsură ce s-a scurs mai mult, cu atît devine mai preţioasă.


Viaţa se consumă în timp ce noi ne pregătim să o trăim. \EMERSON, înţelepciunea

Viaţa este ca şi o monedă ; trebuie să ştii cum să o risipeşti, sau mai exact — cum să o foloseşti.

C. BRANCUŞI, Aforisme

Viaţa este arta de a trage suficiente concluzii din premise insuficiente.

SAMUEL BUTLER, CaieteSingurul mobil de a trăi este de a crede în viaţă, de a o

iubi şi de a o cunoaşte mai bine.

ZOI.A. Doctorul Pascal

Intre organism şi viaţă trebuia să fie absolută potriveală.I.L. C'ARAGIALE. Despre literatură

Orice viaţă conţine o raţiune. Această raţiune constă în ceva ce luptă cu înverşunare înlăuntrul nostru pentru a se realiza şi care se izbeşte de mediul înconjurător pentru a fi lăsat să existe. Vicisitudi -nile născute de această luptă alcătuiesc viaţa unui om.

ORT EGA Y GASSET. Eseuri

Arta de a trăi constă din a face din viaţă un obiect de artă.E. FAGUET, Despre bătrineţe

Există două forme de viaţă : putrezire şi ardere. Fricoşii şi laşii o vor alege pe cea dintîi, curajoşii si generoşii pe cea de-a doua.

GORKI, Nuvele uitate

Ţinem Ia viaţă ca la o femeie iubită, pe zi ce trece îi descoperim tot mai multe scăderi şi totuşi nu ne putem despărţi de ea.

LUCIAN BLAGA, Pietre pentru templul meu

Dacă spunem că nu valorează nimic, facem ca şi cum altceva ar depăşi în valoare viata omenească (...) Dar ce ?

SAINT-EXUPERY, Zbor de noapteVIITOR

149

Omul înţelept priveşte spre viitor ca şi cum ar fi prezentai.PUBLILIUS SYRUS. Sentinţe

Ţinem prezentul în mîini, însă viitorul este un soi de şarlatan care, orbindu-ne, îl ascunde privirii noastre.

FONTENELLE, Despre fericireViitorul nici nu se află cu totul în mîinile noastre nici nu

scapă complet voinţei noastre.EPICUR, Sentinţe

Cel mai bun profet al viitorului este trecutul.BYRON, Scrisori

Viitorul nu are sens decît din punct de vedere al utilului.

A trăi înseamnă a acţiona şi mai ales a străluci Pasivitatea este o stare inertă. Nu merită să trăieşti dacă anticipezi moartea prin apatie.

AMIEL, Fragmente dintr-un jurnal intim

Deplina înflorire a personalităţii — iată sensul existenţei.O. WI.LDE, Portretul lui Dorian Cran

A exista înseamnă a te schimba, a te schimba pentru a te împlini, a te împlini pentru a te crea continuu pe tine însuţi.

Ii. BERGSON, Evoluţia creatoare

A trăi înseamnă să duci lipsă în fiecare clipă de ceva, să te modifici ca să ţi-1 poţi dobîndi, iar prin aceasta să tinzi a te situa iarăşi în starea de a-ţi lipsi ceva.

P. VALERY, Despre „Ispitirea Sfîntului Anton", de Flaubert

Scopul vieţii trebuie să fie (...) afirmarea creatoare a vieţii. Fiece neglijenţă, fiece slăbiciune, fiece adăs-tare, fiece îndoială înseamnă laşitate, fiece neluptă e necreare, e dezertare de la demnitatea umană.

V. PAR VAN, Studii şi eseuri

A vorbi despre moarte este una din modalităţile cele mai rezonabile de a vorbi despre sensul vieţii.

MALRAUX, Convorbiri cu Malraux

Singurul sens al existenţei este de a i se găsi un sens.MIRCEA ELIADE, Soliloguii

ALAIN, Minerva sau despre înţelepciune

Cu toţii trebuie să ne preocupăm de viitor deoarece ne vom petrece restul vieţii în el.

CHARLES F. KETTERING, Cugetări

Adevărata generozitate faţă de viitor constă în a dărui totul prezentului.

CAMUS, Omul revoltat

Viitorul omului depinde aproape în întregime de studiile sale.

ALVIN TOFFLER, Şocul viitorului150 VIRTUTE

VIRTUTE — VITEJIE 151

VIRTUTE

Libertinajul şi virtutea nu se pot înţelege niciodată.PUBLILIUS SYRUS, Sentinţe

Printre principalele binefaceri ale virtuţii se numără şi dispreţul morţii, mijloc ce conferă vieţii noastre o tihnă plăcută şi îi dă un gust atrăgător şi curat, fără de care oricare altă plăcere dispare.

MONTAIGNE, AforismeVirtutea... 51 face pe om prudent, atent, avizat, înţelept,

cutezător, reţinut, integru, fericit...BALTAZAR GR ACI AN. Oracolul, manual al înţelepciunii

Virtutea unui om nu trebuie apreciată în funcţie de eforturile pentru a fi virtuos, ci prin ceea ce face în mod obişnuit.

PASCAL, Cugetări

Virtutea este raţiunea devenită energic.P. SCHLEGEL, Idei

Fericirea nu este premiul virtuţii ci c virtutea în-SHS1

SPINOZA, Etica

Fiecare fiinţă omenească poartă înlăuntrul ei cele şapte vicii capitale : este orgolios şi umil, lacom şi reţinut, lasciv şi cast, invidios şi milostiv, zgîrcit şi generos, leneş şi harnic, mînios şi răbdător. Şi poate scoate din el la fel de bine pe tiran şi pe sclav, pe criminal si pe sfînt.

MIGUEL UE UNAMUNO, EseuriO virtute care are necontenit nevoie să fie păzită abia

dacă merită osteneala.O. GOLDSMITH, Vicarul din Wakefield

Virtutea este perfecţiunea condiţiei de om, nu absenţa defectelor.

SAINT-EXUPERY, CugetăriVirtuţile pe care le voi cultiva mai presus de orice sînt

curajul, civismul, mîndria, sinceritatea, dezinteresul, politeţea, recunoştinţa şi în general tot ce se înţelege prin generozitate.

MONTHERLANT. Eseuri

VITEJIE

...omului viteaz toţi oamenii ii sînt încurajatori, iar omului fricos toţi oamenii îi sînt duşmani şi încă de ai săi iaste gonit şi batjocorit şi hulit. Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie

Precum la viteji îndrăzneala cu socoteală vrednicie este, aşa fără socoteală fiind, nebunie este.

DIMITRIE CANTEMIR. Istoria IeroglificăVitejia soldaţilor este mai importantă decît numărul lor.

MACHIAVEI.I.I. Prin. /,.,/,•

Omul care gîndeşte s-a dovedit adesea, in nwU< clipe, mai hotărît şi mai viteaz decît omul CU min tea obscură.

G. CALINESCU, Aforhm< I I 1

VIRSTA

VÎRSTA — VOINŢA

153

VÎRSTĂ 1

Omul în vîrstă vede mai bine în depărtare cu ochii minţii.J. SWIFT, Cuqctări pe teme diverse

Inima nu cunoaşte riduri.MADAME DE SEVIGNE, ScrisoriW

La douăzeci de ani primează voinţa, la treizeci de ani, inteligenţa şi la patruzeci de ani, judecata.

13. FRANKLIN. Almanahul sărmanuluiRichard

"Bărbatul are vîrsta pe care o simte. Femeia are vîrsta pe care o arată.

MORTIMER COLLINS, Cantitatea necunoscutăUn om în vîrstă este totdeauna un Robinson.

FR. MAURIAC, Ceea ce credlFiecare om este mai bine înţeles de cei de o vîrstă cu el.

ALEXIS LAWRENCE ROMANOFF, Enciclopediagîndurilor

După o anumită vîrstă orice om este răspunzător de felul cum arată.

CAMUS, CădereaBătrîneţea omului începe acolo unde se termină în-

sufleţirea... Omul îmbătrîneşte numai cînd îmbătrî-nesc toate pasiunile lui.

I. DUClC, Comoara împăratului RadovanVîrsta noastră se măsoară după intensitatea vieţii.


Bine-i să fii general de armată ; la şaizeci de anise spune că eşti tînăr. .

MONTESQUIEU, Caiete

La douăzeci de ani omul este plin de dorinţă, de luptă şi speranţă. El vrea să transforme lumea. Cînd are şaptezeci, mai vrea încă să transforme lumea, dar ştie că nu poate.

CLARENCE DARROW, Discurs în procesulmaimuţelor

VOINŢA

Acela care nu ştie să-şi adauge voinţa puterii, nu are putere.

CHAMFORT, Caractere şi anecdote

Voinţa omului, aceasta este fericirea lui.SCHILLER, Tabăra lui Walenstein

Există o manieră laborioasă (...) de a nu voi nimic ; aceea de a voi totul.

AMIEL, Jurnal intimUn şir neîntrerupt de mici acte de voinţă dau un mare

rezultat.BAUDELAIRE, Inima mea aşa cum este

Marea calitate care face din oameni şefi : voinţa.DUILIU ZAMFIRESCU, Îndreptări

154

VOINŢA — VOIOŞIE

VOIOŞIE

155

Fatalitatea este scuza oamenilor lipsiţi de voinţă.ROMAIN ROLLAND, Deasupra învălmăşelii

<\Voinţa este instrumentul puterii.

SUARES, Trei oameniOmul nu este fericit decît prin a voi şi a crea.

ALAIN, Consideraţii asupra fericiriiInteligenţa nu poate fi de mare folos aceluia care n-are

decît atît .. Fără exerciţiul voinţei, inteligenţa rămîne risipită şi sterilă.

ALEXIS CARELE, Omul. fiinţă necunoscutăRatarea mi se pare o boală a voinţei.

G. CALINESCU, Cronicile optimistului

VOIOŞIE(fk.

Citeva vorbe pline de duh fac adesea mai mult decît dizertaţiile cele mai complicate.

DEMOCRIT, Ginduri despre viaţăVoioşiei să-i deschidem uşa sau poarta, oriunde s-ar găsi

ea.SCHOPEN HAUER. Aforisme Voioşia nu vine de la

caracter.FLORI AN. Fabule

Izvorul cel mai direct al fericirii este o fire veselă ; această calitate îşi găseşte numaidecît răsplata în ea însăşi.

SCHOPENHAUER, Viaţa, amorul, moarteaDe drumeţul care cîntă să nu te temi.

ION CREANGA. Ivai Turbincă4'

Veselia nu se înalţă din suflete veştede.N. IORGA. Cugetări

Veselia valorează cit şi liniştea, căci dă posibilitatea sufletului să-şi recapete forţele.

S. SMILES, FU om de caracter

Voioşia este un bun medicament.HENRY WARD BEECHER. Conferinţe

Voioşia este elan şi vigoare, de obicei este bunătatea ascunsă şi, chiar dacă este un efect al temperamentului, e o binefacere.

AMIEL, Jurnal intim

INDICE DE AUTORI

INDICK DE AUTORI

157

B

ACHARD, Marcel (1899—1074), scriitor francez ADDISON, Joseph (1672—1719), scriitor englez ADE, George (1866—1944), ziarist şi dramaturg american ALAIN, Emile Chartier (1868—1951), filosof şi eseist francez ALMAŞ, Dumitru (n. 1908), romancier .şi istoric român AMIEL, Henri-Frederir (1331—1881), scriitor elveţian ANDERSON, Maxwell (1888—1948), dramaturg american ANDREI, Petre (1891—1940), sociolog român ANGHEL. Dimitrie (1872—1914), prozator şi poet român ANTONESCU, Gheorghe G. (1832—1953). pedagog român APOSTOL, Pavel (n. 1910). profesor şi publicist român ARAGON, Louis (1897—1982), scriitor francez ARGHEZI, Tudor (1880—1967). scriitor român ARIOSTO, Lodovico (1474—1533), scriitor italian ARISTOTEL (334—322 i.e.n.), filosof grec ARNOLD, Matthew (1822—1888), scriitor englez ARTAUD, Antonin (1896—1948), scriitor francez ATHERTON, Gertrude (1857—1948), scriitoare americană AUG1ER, Emile (1820—1889), dramaturg franco/. AUGUSTIN, Aureliu (354—430), teolog, filosof şi scriitor latin

AVERESCU, Alexandru (1859—1938), mareşal şi om politic român

BACALOGLU, Emanoil (1856—1935), publicist român BACON, Francis (1561—1626), om politic şi filosof englez BALDWIN, James (n. 1924), scriitor american BALZAC, Honoré de (1799—1850), romancier francez BARIŢIU, George (1812—1893), om politic, publicist şi isteric român

BAROJA Y NESSI, Pio (1872—1956), romancier spaniol BARRES, Maurice (1862—1923), scriitor francez BASARAB, Neai;oe (1481—1521), domn al Tării Româneşti (1512—1521)

BAUDELAIRE, Charles (1821—1867), poet şi critic de artă francez

BEAUMARCHAIS, Pierre Augustin Caron de (1732—1799),dramaturg şi prozator francez BEAUVOIR, Simone de

(1908—1986), scriitoare franceza BEECHER, Henry Ward (1813—1887), scriitor şi cleric

americanBENAVENTE Y MARTIN EZ, Jacinto (1866—1914), drama-

turg spaniol BERGE, André (n. 1902), scriitor fancez BERGSON, Henri (1859—1941), filosof francez BERNANOS, Georges (1888—1948), scriitor francez BERNARD, Claude (1813—1878), fiziolog şi scriitor francez BILLINGS, Josh (1818—1885), umorist american BLAKE, William (1757—1827), poet englez

BLAGA, Lucian (1895—1961), poet, dramaturg şi filosof român

BLUM, Léon (1872—1950), scriitor şi om politic francez BOGREA, Vasile (1881—1926), filosof şi lingvist român

BOILEAU, Nicolas (1636—1711), poet şi critic literar francez BOLLIAC, Cezar (1817—1881), poet şi publicist român BOUFLERS, S.J. de (1738—1815), scriitor francez BOURDALOUE, Louis (1632—1704), scriitor francez BOURDET, Edouard (1887—1945), scriitor francez BRADLEY, Francis Herbert (1846—1924), filosof englez BRANDES, Georg (1842—1927), istoric şi critic literar danez BRANIŞTE, Valeriu (1869—1928), publicist şi om politic român

INDICE DE AUTORI

INDICE DE AUTORI

159

BRANCUŞI, Constantin (1876—1957), sculptor român BRILLAT-SAVARIN. Anthèlme (1755—1826). scriitor şi g

tronom francezBRIUSOV, Valeri Iakovlevici (1373—1924), scriitor şi critic

literar rusBROMFIELD, Louis (1896—1955), scriitor american

BRONTE, Emily Jane (1818—1848), scriitoare engleză BRYCE, James (1838—1922), om politic şi scriitor englez BUFFON, Georges Louis Leclerc de (1707—1781), naturalis

şi eseist francez BUTLER, Nicholas (1862—1947), publicist american BUTLER, Samuel (1835—1902), scriitor englez BYRON, George Gordon (1788—1821), poet englez

CCABANIS, Pierre (1757—1808), fizician şi filosof francez

CABELL, Branch (1879—1958). scriitor american CAMPOAMER, Rumon de (1817—1901), poet spaniol CAMUS, Albert (1913—1960), filosof, romancier, dramatu

şi eseist francez CANTEMIR, Dimitrie (1673—1723), domn al Moldovei (16

1710—1711), cărturar enciclopedist român CAPEK, Karel (1890—1938), scriitor ceh CAPUS, Alfred (1858—1922), scriitor francez CARACOSTEA, Dumitru (1879—1975), critic şi istoric liter

românCARAGIALE, Ion Luca (1852—1912), scriitor român

CARLYLE, Thomas (1795—1881), filosof englez CARREL, Alexis

(1873—1944), scriitor francez CALINESCU, George (1899—1965), prozator, critic şi ist

literar român CEHOV, Anton Pavlovici (1860—1904), scriitor rus CÉLINE, Louis-Ferdinand (1897—1961), scriitor francez CERVANTES, Miguel de ~ Saavedra (1547—1616), seri

spaniolCHAMFORT, Sébastien Roch Nicolas (1741—1794), mora

şi poet francezCHARDONNE, Jacques (1884—1968), scriitor francez

CHARRON, Pierre (1541 — 1603), moralist francez CHATEAUBRIAND, Francois-René (1768—1848), prozator,

memorialist şi om politic francez CHATELAIN, Eugene (1829—1902), scriitor francez CHENDI, Ilarie (1872—1913), critic literar

CICERO, Marcus Tullius (106—43 i.e.n.), om politic şi ora-tor latin

CIORAN, Emil (n. 1911), scriitor şi eseist român de expre-sie franceză

CLAPAREDE, Edouard (1873—1940), pedagog si publicist elveţian

CLARIN, Leopoldo Alas (1852—1901), scriitor spaniol CLAUDEL, Paul (1868—1955), diplomat, poet şi dramaturg francez

CLAUSEWITZ, Cari von (1780—1831), general şi teoretician militar al Prusiei

COCEA, N.D. (1880—1949), scriitor şi publicist românCOCTEAU, Jean (1889—1963), poet, romancier,

dramaturg şi eseist francezCODREANU, Mihai (1876—1957), poet român

COLETTE, Sidonie Gabrielle (1873—1954), romancieră franceză

COLLINS, Mortimer (1827—1876), scriitor englez COMTE, Auguste (1798—1867), filosof şi sociolog francez CONSTANTINESCU, Pompiliu (1901—1946), critic şi istoric literar român

CONTA, Vasile (1845—1882). filosof românCOOL1DGE, Calvin (n. 1900), om politic americanCORNEILLE, Pierre (1606—1684), poet dramatic francezCORTAZAR, Julio (n. 1914), scriitor argentinianCORTOT, Alfred (1877—1962), pianist, pedagog şi dirijor

francezCOSTIN. Miron (1633—1691), cronicar românCOUSIN, VICTOR (1792—1867), filosof şi om politic

francezCOUTURIER, Paul Yaillant (1892—1937), scriitor

francezCREANGA, Ion (1837—1889), scriitor românCROCE, Benedetto {1366—1952), filosof italianCURTIS, George William (1824—1892), scriitor americanINDICE DE AUTORI

161

1)DANTON, Georges Jacques (1759—1794), om politic

francez DARROW, Clarence (1857—193»), jurist american DEBRÉ, Michel (n. 1912), om politic francez DELACROIX, Eugene (1798—1865), pictor francez DEMOCRIT (460—371 i.e.n.), filosof grec

DESCARTES, René (1596—1650), filosof şi matematician francez

DEV AL, Jean (1390—1972), scriitor francezDEWEY, John (1859—1952), psiholog, pedagog, moralist

şifilosof american DICKENS, Charles (1812-1870), romancier

englez DIDEROT, Denis (1713—1781), filosof, eseist, romancier şi

dramaturg francez DISRAELI, Benjamin (1804 — 1881). om politic şi scriitor

englezDOS PASSOS, John (1896—1970), scriitor american

DOSTOIEVSKI, Eiodor Mihailovici (1821 — 1881), romancierrusDOUGLAS, Lloyd C. (1877—1951), scriitor american

DOYLE, Arthur Conan (1859—1930), scriitor englez DRAGU, CONSTANTIN (1873—1956), general român DUBOS, Jean Baptiste (1670—1742), istoric şi critic literar francez

DUClC, Iovan (1874—1943), scriitor iugoslav DUPANTOUP, Felix Antoine (1802—1878), cleric şi scriitor francez

DURREL. Lawrence (1912—1990), scriitor englez

EEFTIMIU. Victor (1889—1972), prozator, dramaturg şi

poetromân

EKELUND, Wilhelm (1880—1949), scriitor suedez ELIADE, Mircea (1907—1986), filosof, istoric al religiilor şi

scriitor român ELIOT, Thomas Stearns (1888—1965), scriitor englez

EMERSON, Ralph Waldo (1803—1882), scriitor american EMINESCU, Mihai (1850—1889), cel mai mare poet român ENESCU, George (1881—1955), compozitor, violonist, pianist

şi dirijor român EPICTET (50—125), filosof grec EPICUR (341—270 i.e.n.), filosof grec

ERASMUS din Rotterdam (1466—1536), umanist renascentist olandez

ESOP (AISOPOS), (c. 620 — c. 560 I.e.n.), fabulist grec EURIPIDE (480—406 î.e.n.), poet grec

F

FABRE, Jean Henri (1823—1915), entomolog francez FAGUET, Emile (1847—1916), scriitor francez FARGUE. Leon-Paul (1876—1947), scriitor francez FEDRU (20—70), fabulist latin

FERRIERE, Adolphe (1879—1961). sociolog elveţian F1TZGERALD, Francis Scott (1896—1940), scriitor american FLAUBERT, Gustave (1821—1880), scriitor francez FLORI AN, Jean-Pierre Claris de (1775—1794), fabulist, romancier şi dramaturg francez FOCH, Ferdinand (1851—1929). mareşal

francez FODOR, Octavian (1913—1976), medic şi eseist român

FONTENELLE, Bernard Le Bovier (1657—1757), filosof, poet şi dramaturg francez

FORSTER. Friedrich Wilhelm (1869—1956), cleric, pedagog şi filosof german

FRANCE, Anatole Francois Thibault (1844—1924), roman-cier, nuvelist, poet şi critic literar francez

FRANKLIN, Benjamin (1706—1790), politican, om de ştiinţă şi scriitor american

FULLER, Thomas (1608—1661), prozator englez GGALSWORTHY, John (1867—1933), scriitor englez GAULLE,

Charles de (1890—1970), om de stat şi general francez, preşedinte al Franţei (1959—1969)

162

1NDTCE DE AUTORI

INDICE DE AUTORI

GIBBONS, Henry (1808—1848), pedagog american GIDE, André (1869—1951), eseist, critic, memorialist şi romancier francez GIURESCU, Constantin C. (1901—1977), istoric român GlRLEANU, Emil (1878—1914), scriitor şi publicist român GOETHE, Johann Wolfgang (1749—1832), scriitor german GOGA, Octavian (1881—1938), poet, publicist şi om politic român

GOLDONI, Carlo (1707—1793), dramaturg italian GOLDSMITH, Oliver (1728—1774), scriitor englez GOMEZ DE LA SERNA, Ramon (1888—1963), scriitor spaniol GORKI, Maxim (1868—1937), scriitor rus GOYA, Francisco José de ~, y Lucientes (1746—1828), pictor spaniol

GRAC1AN, Baltazar (1601—1658), moralist şi eseist spaniol GRAMSCI, Antonio (1891—1937), scriitor şi «înditor italian GRASSET, Bernard (1881—1955), publicist francez GREELY, Horace (1811—1872), ziarist american GREEN, Julien (n. 1900), romancier, dramaturg şi eseist american

GREENE, Graham (n. 1904), romancier englez GRILLPARZER, Franz (1791—1872), scriitor austriac GROULT, Benoît (n. 1920), scriitor francez GUICCIARDINI, Francesco (1438—1540), istoric şi om politic italian

GUSTI, Dimitrie (1880—1955), profesor, fondatorul şcolii româneşti de sociologie

II

HAMERTON, Philip Gilbert (1834—1894), scriitor englez HAMILTON, Alexander (1757—1803), om politic american HARDY, Thomas (1840—1928), romancier şi poet

englez HAWTHORNE, Nataniel (1804—1864), scriitor american HAZLITT, William (1778—1820), eseist englez HELIADE-RADULESCU, Ion (1802—1872), scriitor, lingvist,

gînditor şi om politic român HEMINGWAY, Ernest (1898—1961), scriitor american HERBART, Georg (1776—1841), pedagog german HERODOT (sec. V î.e.n.), istoric grec

HERRIOT, Edouard (1872—1957), om politic şi publicist francez

HEHZEN, Alexandr Ivanovici (1812—1870), filosof, critic

literar şi scriitor rus HINDENBURG, Paul (1847—1934), mareşal şi om de stat

germanHIHJEL. Constantin Nicolae (1856—1928), general român

HOLBACH, Paul Henry d' (1723—1789), filosof francez HOLMES, Oliver Wendel (1809—1894), scriitor şi fizician american

HOU Che (1874—1989), scriitor chinez HUBBARD, Elbert (1856—1915), scriitor american HUGO, Victor (1802-1885), poet, romancier şi dramaturg francez

HUME. David (1711—1776), economist, istoric şi filosof englez

HUXLEY, Aldous (1894—1963), scriitor englez HUXLEY, Thomas Henry (1325—1895), scriitor englez

I

IBRAILEANU, Garabet (1871—1936), critic, istoric literar

şi romancier român IBSKN, Henrik (1828—1906), dramaturg norvegian 1NGE, Wiiliam Ralph (1860—1954),

cleric englez IONESCO, Eugen (n. 1909), scriitor francez de origine

românăIORGA, Nicolae (1871—1940), istoric, om politic şi

scriitor românIRVING, Washington (1783—1854), scriitor americanISTRATI, Ion (1921—1977), scriitor românISTRATI, Panait (1884—1935), scriitor românIVASIUC, Alexandru (1933—1977), scriitor şi eseist român

J

JAMES, Henry (1843—1916), scriitor şi eseist american JAMES, Wiiliam (1842—1910), filosof şi psiholog american JASPERS, Karl (1883—1969), filosof german

INDICE DE AUTORI

165

INDICE DE AUTORI

.IEFFERSON, Thomas (1743—1826), om politic american,

preşedinte al S.U.A. (1801—1809) JODELLE, Etienne (1532—1572), scriitor francez JONSON, Ben (1572—1637), dramaturg englez .IOHNSON, Samuel (1709—1784), scriitor englez JOUBERT, Joseph (1754—1824), moralist francez JOUFFROY, Theodore (1796—1842), scriitor francez .IOUHANDEAU, Marcel (1888—1979), scriitor francez JUNGER, Ernst (n. 1895), scriitor german

K

KANT, Immanuel (1724—1804), filosof german KARAVELOV, Luben (1834—1879), scriitor şi om politic bulgar

KARR, Alphonse (1808—1890), scriitor francez KEATS, John (1796—1821), scriitor englez

KETTERING, Charles Franklin (1876—1958), publicist american

KIERKEGAARD, Soren (1813—1855), filosof şi scriitor danez KLAGES, Ludwig (1872—1956), filosof si psiholog german KOGALNICEANU, Mihail (1817—1891), om politic, istoric,

scriitor publicist şi orator român KONEV. Ivan Stepanovici (1897—1975), mareşal sovietic KRISHNA, Rama (1834—1886), scriitor indian

164

L

LA BRUYERE, Jean de (1645—1696), scriitor şi moralist francez

LACORDAIRE, Henri Dominique (1802—1861), scriitor francez

LAMARTINE, Alphonse de (1790—1809), poet, prozator şi om de stat francez

LAMENNAIS, Felicite (1782—1854), scriitor francezLANGEVIN, Paul (1872—1946), fizician francezLAO TZE (570—490 î.e.n.), filosof chinezLA ROCHEFOUCAULD, Francois de (1613—1680), scriitor

şi moralist francezLAVATER, Johan (1741—1801), filosof elveţianLE BON, Gustave (1841—1931), medic şi sociolog francezLE BRUN, Antoine Louis (1680—1753), scriitor francezLÉAUTAUD, Paul (1872—1955), scriitor francez LECLERC,

Félix (n. 1914), scriitor canadian LEIBNITZ. Wilhelm Gottfried (1646—1716), filosof şi savant german LEON, Ricardo (1877—1943), scriitor spaniol LEOPARDI, Giacomo (1798—1837), poet italian LESSING. Gotthold Ephraim (1729—1781), scriitor german LEVI, Eliphas (1810—1875), scriitor francez LEVIS, François-Gaston, duc de (1764-1830), scriitor francez LICHTENBERG, Georg-Christoph (1742—1799), fizician şi

scriitor german LIGNE, Charles Joseph (1735—1814), mareşal austriac LINCOLN, Abraham (1809—1865), om politic american,

preşedinte al S.U.A. (1861—1865) LITTRE, Emile (1801—1881), lingvist şi filosof francez LIPPS, Theodor (1851—1914),

filosof german LOCKE, John (1632—1704), filosof englez LONDON, Jack (1876—1916), scriitor american LOVINESCU, Eugen (1881—1943), critic şi istoric literar român

LOWELL, James Russell (1819—1891), poet american MMAC ARTHUR, Douglas (1880—1964). general american

MACHIAVELLI, Niccolo (1469—1527), om politic, scriitor,istoric renascentist italian •MAETERLINCK, Maurice (1862—1949), scriitor belgian

deexpresie franceză MAIORESCU, Titu (1840—1917),

estetician, critic şi ompolitic român MAISTRE, Xavier de (1763—1852), scriitor

francez MAL1ŢA, Mireea (n. 1927), matematician şi eseist român MALRAUX, André (1901 — 1976), romancier, eseist, om de

stat francez MANN, Thomas (1875—1955), scriitor german

11)1)

INDICE DE ACTORI

INDICE DE AUTORI

167

MARAT, Jean Paul (174:1—1793). publicist .şi om politic francez

MANTEGAZZA, Paolo (1831—1910), antropolog şi scriitor italian

MARCUS, Aurelius (121 — 180), împărat şi filosof romanMARTI, José (1853—1895). scriitor cubanezMARTIN, Abc (1868—1930), umorist americanMARTIN DU GARD, Roger (1881 —1958). scriitor

francezMASSILON, Jean Baptiste (1603—1742), scriitor francezMAUGHAM, William Somerset (1874—1965), romancier

şidramaturg englez MAUPASSANT, Guy de (1850—1893),

scriitor francez MAURIAC, Francois (1885—1970), scriitor francez MAUROIS, André (1885—1967), romancier, biograf, eseist

şi istoric francez MAZZINI, Giuseppe (1805—1872), om politic şi publicist

italianMENCI US (370—290 î.e.n.), filosof chinezMENCKEN, Henry Louis (1880—1953), scriitor

american MERE, Antoine Gombaud (1607—1684), eseist şi moralist francez

MERED1TH, George (1828—1909), scriitor englez MICK1EWICZ, Adam (1798—1855), scriitor polonez MICU, Dumitru (n. 1928), critic şi istoric literar român

MONTAIGNE, Michel de (1533—1592). filosof şi scriitor francez '

MONTESQUIEU, Charles Louis de Secondat (1C89—1755), filosof, moralist şi romancier francez

MONTHERLANT, Henry de (1896—1972). poet, eseist şi romancier francez

MORAND, Paul (1888—1976), scriitor francezMORGAN, Charles (1894—1958). scriitor englezMOR LE Y, John (1838—1923). scriitor englezMUSSET. Alfred de (1810—1857), poet, dramaturg şi pro-

zator francez

N

NAPOLEON I BON APARTE (1769—1821), împărat al Fran-ţei (1804—1814)

NARLY, Constantin (1886—1955), profesor şi publicist român

NEGULESCU, P.P. (1872—1951), filosof şi om politic român NEHRU, Jawaharlal (1889—1964), om politic indian NEMCOVA, Bozena (1820—1862), scriitoare cehă NIETZSCHE, Friedrich (1844—1900), filosof german NOICA, Constantin (1909—1988), filosof român NOVALIS, Friedrich Leopold von Hardenberg (1772—1801), scriitor german

O

OLSON, Charles (n. 1910), poet american OPPENHEIMER. Robert (1904—1967), fizician american ORESTANO, Francesco (1873—1945), scriitor italian ORTEGA Y GASSET, Jose (1883—1956). filosof spaniol OXENSTIERNA, Gabriel Thureson (1641 — 1707). moralist suedez

PPAGNOL. Marcel (1895—1974). scriitor francez PALLADY,

Theodor (1871—1956), pictor român PAPIN1, Giovanni (1881—1950), scriitor italian PASCAL, Blaise (1623—1662), savant, ginditor şi scriitor francez

PASTEUR, Louis (1822—1895), chimist şi biolog francez PARVAN. Vasile (1882—1927), arheolog, istoric şi eseist român

PEGUY, Charles (1873—1914), scriitor francez PERESSEN, Robert Storm (1882—1949), scriitor danez PETRESCU, Camil (1894—1957), prozator, dramaturg, poet,

filosof şi eseist român PHILON din Alexandria (c. 25 î.e.n. — c. 40 e.n.), filosof

grec de origine iudaică PICABIA. Francis (1878—1953). pictor francez de origine

spaniolaPISAREV. Dmitri Ivanovici (1840—1868), critic literar şipublicist rus PLATON (427—347 î.e.n.), filosof grec

168

INDICE DE AUTORI

INDICE DE AUTORI

PLINIUS CEL TlNAR (62—113), scriitor latin PLUTARH (46—127), scriitor, filosof şi istoric grec PREDA, Marin (1922—1980). scriitor român PRIESTLEY, John (1894—1976), scriitor englez .

PROUST, Marcel (1871—1922), romancier, scriitor, critic şiestetician francez PUBLILIUS, Syrus (sec. I i.e.n.), poet

latin

Q

QUEVEDO Y VILLEGAS, Francesco Gómez de (1580—1645), scriitor spaniol

QUINET, Edgar (1803—1875), istoric, scriitor şi filosof francez

QUINTON, René (1867—1925), scriitor francez RRALEA, Mihai (1896—1964), sociolog, psiholog şi

eseist românRAMON Y CAJAL, Santiago (1852—1934), savant spaniolRADULESCU-MOTRU, Constantin (1868—1957), filosof

şi psiholog românRENAN, Ernest (1823—1892), filosof, istoric al religiilor şi

filolog francezRENARD, Jules (1867—1910). romancier, poet şi

dramaturg francezRETZ, Jean Francois Paul de Gondi, cardinal de (1613—

1679), om politic şi memorialist francezRICHTER. Johann Paul Friedrich (1763—1825),

romancier german

RILKE, Rainer Maria (1875—1926), poet austriacRIVAROL, Antoine (1753—1801), scriitor francezROLLAND, Romain (1866—1944), scriitor francezROMAINS, Jules (1885—1972), scriitor francezROMANOFF, Alexis Lawrence (n. 1892), publicist americanROSETTE CA. (1816—1885), revoluţionar, om politic

şi publicist românROŞCA, D.D. (1895—1986), filosof românROUSSEAU, Jean Jacques (1712—1778), romancier şi

filosoffrancez . . ,

RUSKIN, John (1829—1900), scriitor şi critic de arta englezRÜSSEL, Bertrand (1872—1970), filosof englez

SSADOVEANU, Mihail (1880—1961), scriitor român SAINT-

EXUPÉRY, Antoine de (1900—1944), scriitor francez SAINT GERMAIN. Claude Louis Robert (1707—1778), general francez

SAINT-HILAIRE, Barthélémy (1805—1895), scriitor francez SAND, George (Aurore Dupin) (1804—1876), romanciera franceză

SANTAYANA, George (1863—1952). scriitor american SAPHO (625—580 i.e.n.), poetă greacă

SARTRE, Jean Paul (1906—1980), filosof, scriitor şi criticliterar francez SCHELETTI, Scarlat (1837—1910). general

roman SCHILLER, Friedrich (1759—1805), poet şi dramaturg german

SCHLEGEL, Friedrich (1772—1829), scriitor german SCHOPENHAUER. Arthur (1788—1860), filosof german SCHWAB, Charles (1862—1939), publicist american SÉGUR, Sophie Rostopcine de (1799—1874), scriitoare franceză

SELGAS, Carasco José (1822—1882), poet spaniol SÉNA N COUR, Etienne Pivert de (1770—1846), scriitor francez

SENECA, Lucius Annaeus (4 i.e.n. — 65 e.n.), scriitor şi filosof latin

SEVIGNÉ, Marie de Rabutin-Chantal, marchiză de (1626—1696), epistolieră franceză SHAKESPEARE. William (1564

—1616), poet dramatic englez SHAW, George Bernard (1856—1950), scriitor şi dramaturg

englezSHERIDAN, Richard Brinsley (1751—1816), dramaturg

englez

170

INDICE DE AUTORI

171

SIENKIEWICZ, Henryk (1846—1916), scriitor polonezSIMION, Eugen (n. 1935), critic literar românSLAVICI, Ioan (1848—1925), scriitor românSMILES, Samuel (1812—1904), scriitor moralist englezSMITH, Logan Pearsal (1865—1946), scriitor americanSOFOCLE (495—405 i.e.n.), poet grecSOUTHEY, Robert (1774—1843), poet englezSPENCER. Herbert (1826—1903), filosof .şi pedagog englezSPINOZA, Baruch (1632—1677), filosof olandezSPURGEON, Charles Hadden (1834—1892), cleric englezSTAEL, Madame de, Germaine Necker (1766—1817),

eseistăşi romancierii franceză STEINBECK, John (1902—1968),

scriitor american STENDHAL (Henry Beyle) (1783—1842), scriitor francez STERNE, Lawrence (1713—1768), scriitor englez STEVENSON, Robert Louis (1850—1894), scriitor englez STREI NU, Vladimir (1902—1970), critic şi istoric literar

românSUARES, André (1868—1948), scriitor francez SWIFT,

Jonathan (1667—1743), scriitor englez

T

TACIT (55—120), istoric şi om politic romanTAGORE, Rabindranath (1861—1941), scriitor indianTAINE, Hippolyte (1828—1893), scriitor francezTALLEYRAND-PERIGORD, Charles Maurice de, prinţ de

Bénévent (1754—1838), diplomat francez TAYLOR, Henry (1800—1836), scriitor englez TEOFRAST (372—287 i.e.n.), naturalist si filosof grec TENNYSON, Alfred (1809—1892), poet englez TERENŢIU (190—159 i.e.n.), poet latin

THÎBAUDET, Albert (1874—1936), critic literar francezTHOREZ, Maurice (1900—1964), istoric şi scriitor francezTHOREAU, Henry David (1817—1862). scriitor americanTITULESCU, Nicolae (1882—1941), om politic şi diplomat

românTOFFLER, Alvin (n. 1928), sociolog şi publicist americanTOLSTOI, Lev Nicolaevici (1828—1910), romancier şi dra-

maturg rusTRI NE, Ralph Waldo (1866—1958), scriitor american

TSATSOS, Konstantin (n. 1899), om politic grec TWAIN, Mark (Samuel Longhorne Clemens) (1835—1910), scriitor american

ŢŢICHINDEAL, Dimitrie (1775—1818), cărturar

iluminist bănăţean

U

UNAMUNO, Miguel de (1864—1926), eseist spaniol UNGARETTI, Giuseppe (1888—1970), poet italian

VVALERY, Paul (1871—1946), scriitor francez

YAUVENARGUES, Luc de la Clapiere (1715—1747), moralist francez

VEGETIUS, Flavius Renatus (sec. IV î.e.n.), scriitor latin VIANU, Tudor (1897—1964), psiholog,^ moralist, sociolog,

estetician, istoric literar şi filosof român VIGNY, Alfred de (1797—1863), scriitor francez VINCI, Leonardo da (1452—1519), pictor italian VIVES, Juan Luis (1492—1540), umanist .şi filosof spaniol VLAHUTA, Alexandru (1858—1919), scriitor român VOLTAIRE (Francois-Marie Arouet) (1694—1778), poet, filosof şi istoric francez VORONCA, Ilarie (Eduard Marcus) (1903—1946). poet avangardist de limbă română şi franceză VULPESCU, Ileana (n. 1932), scriitoare română

W

WASHINGTON, George (1732—1789), general si om politicamerican. Primul preşedinte? al S.U.A. WELLS, Herbert

George (1866—1946), scriitor englez WILDE, Oscar (1856—1900), scriitor englez

172

INDICE DE AUTORI

WILDER, Thornton Niven (n. 1897), scriitor şi dramaturgamerican _ .

WOOLF, Virginia (1882—1941), scriitoare engleza WORDSWORTH, William (1770—1850), poet romantic englez

WUNDT, Wilhelm (1832—1920), filasof şi psiholog german WYCHERLEY, William (1640—1716), poet englez

X

XENOPOL, Alexandru D. (1847—1920), istoric român X EN O FON (430—355 î.e.n.), istoric grec

YYOUNG, Edward (1683—1765), poet englez ZZAMFIRESCU, Duiliu (1858—1922), scriitor român

ZARIFOPOL, Paul (1874—1934), critic si eseist român ZENON (490—430 î.e.n.), filosof grec ZOLA, Emile (1840—1902). scriitor francez ZWEIG, Ştefan (1881—1942), scriitor austriac

Creaţie : 38—39 Cultură : 39—41 Cumpătare : 41—42 Cunoaştere : 42—44 Curaj : 44—46

D

Demnitate : 46—47 Democraţie : 47—48 Discreţie : 49 Dorinţă : 49—50 Dragoste : 51—53 Duşmănie : 54—55

E

Educaţie : 55—56 Egoism : 56 Eroare : 57 Eroism : 58 Exemplu : 59 Experienţă : 60

F

Familie : 61 Fericire : 61—65 Filosofie : 65 Forţă : 66Frumos, frumuseţe 66—

68

INDICE TEMATIC

AAcţiune : 7—8 Adaptare : 9—10 Alegere : 10—11 Armată :

11—12 Artă : 12—14 Autocunoastere : 14—15

BBătrînete ; 15—16 Bine : 17 Bucurie : 17—18 Bun simţ : 18

—19

C

Caracter : 20—21 Casă : 21—22 Călătorie : 22—24 Căsătorie : 24—27 Căsătorii nepotrivite :

27—28 Celibat: 28—30 Concizie : 30—31 Condiţia umană : 31—32 Conducători, cîrmuire : 32 Conştiinţă : 33 Conversaţie : 34—36 Copii şi părinţi : 36—38

174

JNDICE TEMATIC

INDICE TEMATIC

175

GGeniu : 68—69 Gtndire : 69—70 Glorie : 70—71 Glumă :

72 Gj^eală: 72—73 GTîst?T3—74IIHotărire : 74—75 IIdee : 75—76 ignoranţă : 77—78 Imaginaţie : 78—79

Inactivitate : 79 Indiferenţă : 79 Iniţiativă": 80 Inteligenţă : 80—81 Istorie : 82—83

îînţelepciune : 83—84 LLaşitate : 84—85 Lectură : 85—87 Libertate : 37—39

Linişte : 39—90MMediocritate : 90—91 Memorie : 91 Moarte: 91—93

Modestie : 94 Muncă : 95NNaţiune : 96 Nedreptate : 96—97 Nefericire : 97—98

O

Obstacole : 98—99 Om : 99—101 Onoare : 101—102 Opinie, Opinie publică :

102—104 Optimism : 104 Ordine : 104 Orgoliu : 105 Originalitate : 105—106

PPace : 107

Patrie, Patriotism :107—108 Personalitate : 108—109 Pesimism : 109 Plăcere

: 110—111 Plictiseală : 111—113 Politeţe : 113—114 Prezent : 114 Prietenie : 115—116 Profesie: 117—118 Prudenţă : 118—119 Punctualitate : 119

RRaţiune : 119—120 Răbdare : 121 Răspundere : 121—122

Război : 122—124 Reputaţie : 124 Rîs: 125—126sSănătate : 126—127 Schimbare : 127—128 Scop: 128—

130 Simplitate : 130—131 Soţie, Soţ : 131—132 Succes : 132—133 Supărare : 134

T

Tact : 134—135 Teamă : 135 Timp : 136—137 Timp liber : 137—138 Tinereţe : 138—139

Tradiţie : 139—140 Trădare : 140 Trecut : 141 Tristeţe : 141—142

VValoare : 142—144 Vanitate : 144—145 Viaţă : 145—148

Viitor : 149 Virtute : 150-151 Vitejie : 151 Vîrstă : 152—153 VoinţS : 153—154 Voioşie : 154—155

Lumea in Oglinda Spiritului- Aforisme Si Cugetari

Documents

Transcript of Lumea in Oglinda Spiritului- Aforisme Si Cugetari