Citate Proverve Cugetari Maxime

8/12/2019 Citate Proverve Cugetari Maxime

1/40

"Adevarul este ca apa rece care face rau doar dintilor stricati." ,"Omul cu adevarat bun este doar cel care ar fi putut fi rau si n-a fost." ,"Pana acum oamenii n-au gasit alt drum spre adevar decat greseala."N. Iorga

"A renunta la romanism, inseamna pentru noi romanii a renunta la viata, a te refugia inmoarte:Cine mai are curajul sa spuna in public ca e nationalist I se raspunde indata ca esti!itlerist, ca esti !uligan, rasist, mercenar, si ca vrei raboiul. #aca intamplator pomenesticeva despre tara aceasta $si daca nu o faci peiorativ% esti suspectat de gardism sauantisemitism... Ar trebui sa se stieca romanism nu inseamna nici fascism, nici sovinism cipur si simplu dorinta de a realia un stat organic, unitar, etnic, ec!itabil. #omnii carevorbesc atat de mult despre dreptate si egalitate sociala, ar putea vedea ca sinationalismul lui &minescu, Iorga ... nu este decat o incercare de justitie sociala, deorganiare fireasca a fortelor acestei tari "de ec!itate". '. &(IA#&

"#aca vrei sa fii fiu adevarat al lui )ristos si al *arii +omanesti, sa tii credinta ceadreapta, ortodoa, care o tinem de doua mii de ani. #aca nu, nu esti fiu al lui )ristos si al

isericii, si esti strain de neamul romanesc. Nu poti fi cetatean crestin si roman, daca nuai dreapta credinta in )ristos. &sti strain. Nu esti fiu al tarii. Ca fiu adevarat al +omanieieste cel care-i ortodo.*ara noastra +omaneasca a fost ortodoa dintotdeauna si trebuie sa tina linia Ortodoiei.Oortodocsi ne-am nascut de la origine, de la coloniarea #aciei, ortodocsi am trait timpde doua mii de ani si ortodocsi trebuie sa stam pana la moarte. Asta este adevaratacredinta ortodoa a +omaniei. Nu primiti nimic din afara, ca toti vor sa ne strice unitateaneamului, a credintei si a isericii. *oti acestia sunt vrajmasii crucii lui )ristos."+evistacara

"#aca mi-ar dovedi cineva ca )ristos este departe de adevar, as prefera sa raman cu

)ristos si nu cu adevarul"#ostoievs/i

"*rebuie sa ne dam bine seama ca de nu va lucra tot romanul in interesul comun suntempierduti."Constantin +omanu-0ivu

"Noi vrem sa nu mai fie moldoveni, munteni, transilvaneni... ci o singura natiune deromani liberi si egali, fara protectori si suerani"C.A. +osetti

"1nimea nationala dar e singurul principiu de viata, singurul principiu de mantuire pentrunoi"N alcescu

"'oldova, *ransilvania, 'untenia nu eista pe fata pamantului2 eista o singura +omanie2eista un singur corp si nu singur suflet, in care toti nervii si toate suspinele vibreaaunul catre altul".P. )asdeu

"Neamul acesta nu poate sa aiba odi!na cat timp toti aceia de aceeasi limba nu se vorintregi in acelasi neam"C. 'ille

"Puterea de viata a poporului roman trebuie sa iasa triumfatoare prin sine insasi, faraajutor strain...0rem sa ne desfasuram toate fortele, tot teaurul etnic de care dispunem...0rem independenta, libertate, vrem viata"Ion C!ineu

"*oti oamenii rabuna mai curand jignirile ce li se aduc lor, decat pe cele ce i se aduc lui#umneeu.Ia seama si nu-ti impodobi mai mult casa decat sufletul2 ai grija, in primulrand, de edificiul spiritual.3andeste-te mereu la ce esti, la ce ai fost, la ce vei fi.Condamna-ti trecutul, imbunatateste-ti preentul, teme-te de viitor, adica de pacat."4an)us


2/40

"Intotdeauna, in numele unei divinitati binefacatoare, scoasa din imaginatia oamenilor, sepregateste macelarirea sarmanei umanitati. "4aroslav )ase/

"Inteleptul nu cauta sa cunoasca cerul.")sun-*u

"Nu e destul sa nu faci nici un rau, ci trebuie sa faci tot binele pe care il poti face.(audelesa le meriti, dar sa renunti la ele. "5rancois de alignac de (a 'ot!e-5enelon

"(a manie, nimic nu este mai potrivit decat tacerea. "ap!o

"#aca fericirea ar consta in placerile trupesti, am spune ca boii sunt fericiti cand gasescde mancat naut")eraclit din &fes

"Cautam binele fara a-l gasi vreodata, in sc!imb gasim raul fara sa-l cautam."#emocrit

"Indiferent daca ne asteapta o soarta mai rea sau una mai buna, a actiona nedrept esteintotdeauna o greseala si o rusine. (a o nedreptate nu trebuie sa raspuni cu o

nedreptate, pentru ca nu trebuie sa fii niciodata nedrept."Platon"N-am mai creut in #umneeu, si atunci iubire n-a mai fost. Pamantu-a devenit desert sidrumurile s-au pierdut.").(. )arpen

"(egea si dreptatea sunt doua lucruri pe care #umneeu le-a unit, dar pe care omul le-adespartit."C!arles Caleb Colton

"#ar lasati macar stramosii ca sa doarma-n colb de cronici2 6 #in trecutul de marire v-arprivi cel mult ironici. 6 Cum nu vii tu, *epes doamne, ca punand mana pe ei, 6 a-i impartiin doua cete : in smintiti si in misei, 6 i in doua temniti large cu de-a sila sa-i aduni, 6 a

dai foc la puscarie si la casa de nebuni 7"'. &minescu

"Priviti lucrurile pana vedeti2 cei mai aproape de #umneeu le-au vaut." Constantinrancusi

"Ai pamantul intreg e trupul sau... Iisus e piatra, Iisus e muntele2 totdeauna langa noi-ivor limpede si mut totdeauna langa noi-nesfarsire de lut"( laga

"Cand nu mai crei in Paradis, incepi sa crei in spiritism. "'. &liade

"a nu ici : "Cupa e plina 7 6 *otu-n lume-i odios7" 6 Caci cu cat noaptea-i mai neagra 6

telele sunt mai frumoase, 6 i cu cat avem necauri 6 'ai aproape-i #umneeu 7 6"Apollon 'ai/ov

"#ragostea este ivorul intregii vieti.*otul trece, dar dragostea nu trece niciodata2 totul teva parasi, in afara de lucrurile iubite care sunt in tine."3rigori /ovorda

"1nde sunt eroi si dragoste de tara, 6 Armata dusmana nu poate reista 6 i pieptu-i maiputernic ca tunurile toate."Ivan 8otilarevs/i

"ufletul nostru nu poate muri, libertatea nu moare niciodata. &ste lat si batut drumul pecare se iese din rai, dar cel care ne duce acolo este o poteca ingusta si plina de spini. "*aras evcen/o

"Cine vrea sa fie in relatii bune cu toti va pierde repede sensul drumului drept." Ivan5ran/o


3/40

"#repturile fara obligatii inseamna anar!ie."(esia 1/rain/a

"5iecare om ar trebui sa fie pentru #umneeu un rai al delectarii ale. " Amos Comenius,#idactica 'agua, 9;?-9=@

"#isparitia natiunilor ne-ar saraci intr-o masura egala cu aceea prin care toti oamenii ardeveni la fel, avand o singura personalitate si un singur c!ip. Natiunile sunt bogatiaumanitatii, personalitatile sale colective2 cea mai mica dintre ele ale trasaturile eispecifice si poarta in sine refleul particular al intentiei divine. "oljenitin

"Constiinta ca ai inecat o lume intreaga in sange, ca i-ai ars idurile pentru a-i pradacomorile, e un puternic sentiment, dar sterp. Iar cealalta constinta, ca ai jertfit tot ce aipentru a indeplini o mare opera de dreptate si ca, prin orice suferinta, ti-ai pastratonoarea intreaga, c!iar de nu te-ar fi ajutat nimeni intru aceasta, e un inaltator sentimentcare e fecund. "N. Iorga

"In carti, evenimentele se pastreaa ca fapte : in suflete ele creeaa stari de spirit. iaceste stari de spirit sunt factorii de capetenie in devolatrea poporului care pleaca de ladansele si lucreaa prin mijlocirea lor."N. Iorga

"Intre caractere si inteligente n-ar trebui sa eiste alegere. Inteligentele se gasesc foarteadesea, caracterele foarte rar. "'. &minescu

"Nu poti sa lucrei asupra altora decat prin ceea ce esti tu."N. Iorga

"A trai fara ideal inseamna a nu trai deloc."C. #umitrescu-Iasi

"Idealul, desi nu-l putem atinge niciodata, totdeauna trebuie sa-l urmarim, caci daca amajunge macar la jumatate de cale, am adus si noi o picatura cat de mica la prosperarea simarirea neamului omenesc."P.P. Carp

"Ideile mari pornesc totdeauna din suflete mari. "0. Conta

"5a-ti datoria oricand2 totdeauna va fi cineva care sa te vada : tu insuti. "N. Iorga

"Omul nu este o cartita telurica ce scoate la intamplare, in lumina istoriei, musuroaieleevenimentelor. Omul e o functie nobila a spiritului care creaa, ordona si carmuieste

aceasta lume catre destinul ei. "N. Crainic

"tiinta nu e nimic decat intuneric, daca nu aprinde in sufletele noastre luminaintelepciunii. "A.C. Cua

"Nu blestema farul fiindca e prea departe2 el iti arata unde e uscatul sigur."N. Iorga

BuIndiviii, ca si popoarele, platesc toate pacatele savarsite contra moralei. Pentru uniipedeapsa vine imediat, pentru altii pedeapsa asteapta2 de n-ar fi ordine in univers, n-armerita sa traim, daca n-am avea convingerea ca este o lege morala a lui #umneeu, pedeasupra noastra a tuturor."*ac!e Ionescu

"0iciile sunt calaii care te omoara incet, ca o sabie neascutita."N. Iorga


4/40

"Patimile omenesti sunt ca naruirile din inaltimi : cand pornesc, usor le opreste fiecare,dar, mai tariu, ele farama tot ce intalnesc in calea lor si nu-i putere pe lume ca sa lepoata stapani."A.C. Cua

"#e vei avea aur in sufletul tau, in licariri de aur va straluci tot ce porneste de la tine."N.Iorga

"+autatea nu o vei combate cu rautate. Prin violenta nu faci nimic, prin bunatate obtiitotul."*olstoi

"Cei rai pot avea noroc, numai cei buni pot fi fericiti."Al. 0la!uta

"Prin iubire omul se aseamana cu #umneeu : iubirea indumneeieste cerul si face dinpamant locasul #omnului."c!iller

"Iubirea adevarata e jertfirea de sine. Individul se poate folosi uneori din raspandireaminciunii, dar omenirea nu traieste decat din biruinta adevarului."A.C. Cua

"*alentul se formeaa in singuratate, caracterul in societate."3oet!e"Credinta e mai presus de stiinta, viata e mai presus de inteligenta. Iata de ce, credinta sivointa singure stapanesc lumea, stapanesc si vor stapani totdeauna. Credinta si vointaconstituiesc o sintea, numita caracter. Cat de putine sun caracterele 7".P. )asdeu

"#umneeu pune in fiecare om o misiune separata, care indeplinita cinstit si cu credinta,va straluci deapururea in fata lumii, aducand umanitatii eterne si sfinte servicii." 4o!n+us/in

"Omul trebuie sa se vada pe sine, nu in marginile stramte ale vietii, care il coboara, ci in

devoltarea sa prin veacuri, care il inalta."A.C. Cua

"#umneeu face ile cu soare si ile cu nouri2 intamplarea face ile cu noroc si ile afranoroc, iar omul ile vrednice si ile nevrednice."N. Iorga

"Cu cat se va ridica mai sus, mai aproape de puterea spiritului, cu atat omul, la randul lui,va sti sa domine evenimentele, sa le creee, sa le carmuiasca."N. Crainic

"Adevarul e pretutindeni, dar nu-l recunoaste decat acela care-l cauta."N. Iorga

" A gresi e lucur omenesc2 a starui in greseala e diabolic."eneca

"Cel ce se taraste ca un vierme, sa nu se planga daca e strivit sub picioare."8ant

"Cel care isi da seama de menirea sa pe pamant, lucreaa cu aceeasi dragoste si cuacelasi devotament, pe orice taram, fara sa ceara alta rasplata, decat multumirea pe carea avut-o cand si-a facut datoria."N. Iorga

"Oamenii trebuie sa stie ca o viata usuratica, pe spinarea altor fapturi, este o viata pentrumuste si lipitori, iar nu pentru oamnei2 cea mai buna rugaciune la inceputul unei ile, estesa nu-i pierdem clipele2 si cea mai mare fericire inainte de masa e constiinta, ca ne-amagonisit !rana in c!ip cinstit."4o!n +us/in

"Ca niste vulcani ce-ar ibucni din mijlocul oceanului, provocand la suprafata lui valuriuriase, rostogolite pana la marginea oriontului, eroismul apare in istorie ridicand valurilede viata ale unui neam si trimitandu-i repercursiunile pana in generatiile departate ale


5/40

veacurilor. &l e viata morala intensificata la maimum. &l e masura sublima a unui neam.&roul ne arata pana la ce inaltime ne putem ridica noi muritorii."N. Crainic

"#umneeu nu uita niciodata silintele noastre spre lucru si dragoste : le inmulteste sicreste deapururea."4o!n +us/in

"Nu e nici nu mormant destul de bine inc!is, ca sa nu patrunda intr-insul blestemul, sinici unul destul de adanc, pana la acre sa nu se coboare recunostinta."N. Iorga

"(ucreaa asa, ca si cum faptele tale ar trebui sa fie pilda si lege intregei omeniri."8ant

"Nationalitatea si limba sunt mai scumpe decat toate, caci libertatea pierduta se poaterecastiga, dar nationalitatea niciodata."3. aritiu

"0iata nu este buna decat a o jertfi pentru tara."I.C. ratianu

"Nu e om al carui suflet sa nu bata pentru cerul dulce si senin al tarii lui, pentru loculunde a iubit si a fost iubit."N. Iorga

"O tara nu se poate cladi nici pe cel mai netagaduit avant al unui suflet genial, careurmareste cu mandrie soborul aripelor sale puternice, si inca mai putin pe maraciniiimpleticiti ai dibaciei politice, ci numai pe nemiscata piatra de temelie a caracterelor se s-au jertfit, pentru ca sa se creiee o patrie."N. Iorga

"Nu poti privi fara o reala melancolie, cum se cufunda in umbra uitarii depline toti cei cen-au inteles ori n-au ibutit sa-si lege viata lor de ceva durabil. &i sunt morti pentrusufletul unui popor c!iar inainte de a muri fiiceste.". 'e!edinti

"1n patrimoniu literar si artistic este suprema avutie a unui neam."O. 3oga

"a ne tinem de limba, de istoria noastra, cum se tine nu om in primejdie de a se inneca,de prajina ce i se arunca spre scapare."'. 8ogalniceanu

"1n popor imbatraneste cand puterile lui s-au sleit in creatii de cultura si civiliatie."N.Crainic

"0oi uita si de viata mea, si de lacrimile sotiei mele, si de copii mei, ca sa fiu folositorpatriei."). Pestaloi

" #emocratia si libertatea adevarata, mai inainte de toate, cer moralitate."I. ). +adulescu

" Omul isi gaseste forta in propria-i constiinta2 cel care traieste in pace cu sine insusi sesitueaa deasupra parerii celorlalti.")onore de alac

" Onoarea este un amestec natural de respect pentru oameni si pentru sine."0oltaire

" Personalitatea este pentru om ceea ce este parfumul pentru o floare."C!arles c!ab

" +espectarea fagaduielilor constituie nu numai un act de cinste, dar si o necesitatemorala."). 3rotius

" Poti arde adevarul in foc, el renaste ca P!oeniul din propria-i cenusa."'i!ai Codreanu

" Cei ce n-au suferit nu stiu nimic, nu cunosc nici binele nici raul, ii ignora pe oameni sise ignora pe ei insisi."5enelon


6/40

" )otararea, dreptatea, eemplul si sinceritatea alcatuiesc ceea ce noi numim caracter. &leste temelia demnitatii personale."(a +oc!efoucauld

" arpele este odios nu pentru ca musca, ci pentru ca se ascunde ca sa muste."N. Iorga

" Cand un om ti se pare aspru, gandeste-te totdeauna ca o cetate intarita nu e si o cetatedusmana."N. Iorga

" Prietenia este cel mai desavarsit dintre sentimentele omenesti pentru ca este cel mailiber, cel mai curat si cel mai profund."(acordaire

" (a sfarsitul fiecarei ile socoteste nu ceea ce altii au facut fata de tine, ci ceea ce tu aifacut fata de altii."N. Iorga

" 1n om care are catusi de putin stima fata de sine insusi, duce totdeauna la bun sfarsitceea ce si-a pus in gand sa faca, oricat de scump l-ar costa."). Pontoppidan

" ingurele lacrimi a caror amaraciune e deplina sunt aelea care nu cad pe pieptul

nimanui si pe care nu le sterge nimeni."5. de (amennais" #e la cei buni vei invata lucruri bune2 daca insa te vei amesteca cu cei rai, vei pierde simintea pe care o ai."*!eogonis

" Pacea este o comoara pe care nu o putem plati indeajuns."C!arles #DOrleans

CITATE

Toate neputintele se reduc la una: aceea de a iubi, aceea de a evada din propria tristete.Cioran - Caiete

Accept sa fiu ultimul om, daca a fi om nseamna sa semeni cu ceilalti.Cioran - Caiete

Nu existam dect pentru dusmanii nostri si pentru ctiva prieteni care nu ne iubesc.Cioran - Caiete

Cnd viseaa omul nu se ndoieste niciodata.

!ara iluie, nu exista nimic. E straniu sa afli taina realitatii n irealitate.Cioran - Caiete

Acela care nu se iubeste pe sine nsusi nu stapneste nimic pe lumea asta."occaccio - !iammetta

#umea e, poate, sc$ita rudimentara a vreunui eu copilaros, care a abandonat-o la %umatate,rusinat de executia deficienta& e opera unui eu subaltern, de care eii superiori se amua& esteproductia confua a unei divinitati pensionate si senile, care a si murit.'avid (ume


7/40

Nu poti pierde dect ceea ce nu ai avut."or)es

*mul de ieri a murit n cel de ai, cel de ai moare n cel de mine.+lutar$

a fii, din lipsa de cuvinte, mai pre%os de tine nsuti, sa nu )asesti cuvinte pentru ceea ce esti,potrivite cu ceea ce traiesti sau nduri, sa traiesti mereu mai pre%os de propria-ti realitate.Cioran - Caiete

*amenii se mpart n doua cate)orii: cei care cauta sensul vietii fara sa-l )aseasca si cei care l-au )asit fara sa-l caute.Cioran - Caiete

!ata volentem ducunt, nolentem tra$unt.

Nu eista limite. Oricine e capabil de orice, sa stii, de absolut orice.Aldous (uxle

"inele e o visare, un proiect mereu amnat si urmarit cu un efort istovitor, o limita pe care n-oatin)em niciodata, domnia lui e imposibila. Numai raul poate mer)e pna la mar)inile sale sidomni absolut.Albert Camus

Pare-se ca eista doua teorii, cu totul potrivnice, despre originea speciei umane: 1niisustin ca omul coboara din maimuta, altii ca a fost creat de #umneeu. e cearta groav.

&u unul cred ca se Enseala si unii si altii. *eoria mea este urmatoarea: cei care cred caomul coboara din maimuta, coboara cu adevarat din maimuta si alcatuiesc o rasa aparte,En afara rasei oamenilor creati de #umneeu si care cred si stiu ca au fost creati de#umneeu.Lev Sestov

Prieten se numeste omul care te ajuta fara ca verbul sa fie urmat de un complementcircumstantial de timp sau de loc sau de mod.Nicolae Steinhardt - Jurnalul fericirii

+iatra un)$iulara a edificiului social este calaul.

osep$ 'e /aistre

0ntelept este acela care traieste n fiecare i ca si cum n fiecare i si n fiecare ceas ar putea samoara.1uevedo - El /undo par de dentro

+rostii mor, dar prostia ramne.I.#. Cara)iale

2n ste%ar, e adevarat, nu vorbeste, dar asta nu nseamna ca nu )ndeste.Aristotel

* coarda prea ntinsa se rupe, o coarda prea slaba nu vibreaa asa cum trebuie.3autama "udd$a

2niversul are desavrsirea proportiilor armonice, dar armoniile trebuie sa se lase patrunse.


8/40

o$annes 4epler

Ce a fost va mai fi si ce s-a facut se va mai face: nu este nimic nou sub oare.Eclesiastul 5, 6

Aminteste-ti ca nici o filoofie nu ne departeaa de adevarul misterelor: filoofia cauta adevarul,teolo)ia l )aseste, reli)ia l poseda.+ico della /irandola

Caci 'umneeu nu este un 'umneeu al neornduieliiI Corinteni 57, 88

'umneeu este subtil, dar nu rau intentionat.Albert Einstein

'ati-mi coordonatele si viteele tuturor particulelor, iar eu va voi prevedea viitorul 2niversului.

+ierre #aplaceCea mai frumoasa si mai profunda traire omeneasca este misterul.Albert Einstein

9ationamentul meu nu trebuie interpretat ca afirmatie, ci ca ntrebare.Niels "o$r

/ai bine sa te nseli dect sa nu faci nimic.3oebbels

Contrariul pacatului nu e virtutea, contrariul pacatului e libertatea.4iere)aard

'oamne, poarta-te cu mine asa cum m-as purta eu cu Tine.#a (ire

'e vreme ce toate se termina, toate se termina rau.T$ierr /aulnier

+entru noi fericirea e o eroare./arcel +roust

unt cincieci la suta american si suta-n suta en)le.;inston C$urc$ill

*amenii normali nu stiu ca totul e posibil.'avid 9ousset

Nebunia vite%ilor, iata ntelepciunea vietii./axim 3ori

Cea mai mare ticalosie: sa crei ca ti se datoreaa ceva, sa pretini ceva de la altii, orict deputin ar fi./arcel ou$andeau

Eu am dreptate si tu n-ai. Iar pentru dreptul tau de a nu avea dreptate eu sunt )ata sa mor.;inston C$urc$ill


9/40

in)ura diferenta dintre mine si un nebun este ca eu nu sunt nebun.alvador 'ali

Tot ceea ce ncerc sa fac este sa mpin) )ranitele artei tot mai adnc n necunoscut.Constantin "rancusi

'aca teoria mea nu corespunde faptelor, cu att mai rau pentru fapte./artin (e)el

+acat ca nebunilor nu li se n)aduie sa spuna cu ntelepciune ce-au de spus despre nebuniilenteleptilor.$aespeare - Cum va place

'eosebirea da nastere la ura.tend$al - 9osu si ne)ru

tiu ca nu stiu nimic, si nici macar asta nu stiu.

ocrateCuvntul durere nu ncepe sa nsemne ceva dect n momentul cnd reaminteste memorieinoastre o senatie pe care am mai ncercat-o.'iderot

Nu vei dect ceea ce cunosti.3oet$e

Nu putem admite existenta unui lucru daca nu-i putem atribui o semnificatie.Cassirer

*mul nu este solutia cea mai exacta la problema vietii.+aul lderlin

Nimic nu e mai n)roitor dect sa traiesti ntr-o lume straina de tine.'ostoievsi - Amintiri din casa mortilor

Cteodata le multumim unora dintre oameni ca-si traiesc ilele laolalta cu noi.'ostoievsi - Nopti albe


10/40

Totul vine la timp pentru cel ce stie sa astepte.osep$


11/40

Ar)umentele nu convin) pe nimeni.Emerson

'in moment ce nu exista lucruri simple n univers totul este complex."or)es

A%un)e o sin)ura DrepetareD pentru a demonstra ca timpul este o nselaciune."or)es - /iracolul secret

Naturii nu-i place sa-i fie devaluite tainele si pedepseste pe cei curiosi.


12/40

dormeau n craci. tiinta si filoofia )reaca snt foarte folositoare, dar nu snt mntuitoare. +rimacarte mntuitoare si consolatoare pe continent - suverana - e "iblia.

55. Exista o carte a unui savant american care ncearca sa motivee stiintific "iblia. Asta e oprostie. "iblia are nevoie de stiinta cum am eu nevoie de ecuritate.

5. #ut$er, ct e el de eretic si de evec, a spus doua lucruri extraordinare: ca creatia autonomae o cocota si ca nu exista adevar n afara de "iblie. /ie mi-a trebuit o viata ntrea)a ca sa afluasta. El nu era asa batrn cnd a dibacit c$estia asta, ca era calu)ar au)ustin... /ie mi-a trebuito viata ca sa ma convin) ca n afara de "iblie nu e nici un adevar.

58. $aespeare, pe ln)a "iblie, - eu demonstre asta si la orbona - e scriitor din 3aesti.

57. 0n afara slu%belor bisericii, nu exista scara catre cer. Templul este spatiul sacru, n asa felnct si vecinatatile devin sacre n preenta lui.

5F. tii unde poti capata definitia omului - te ntreb. 0n templu. 0n biserica. Acolo esti comparatcu 'umneeu, fiindca exprimi c$ipul si asemanarea #ui. 'aca "iserica ar disparea din istorie,

istoria n-ar mai avea oameni. Ar disparea si omul.5G. 0n biserica afli ca existi.

5H. Ce pustiu ar fi spatiul daca n-ar fi punctat de bisericiK

5. 0n afara de carti nu traiesc dect dobitoacele si sfintii: unele pentru ca n-au ratiune, ceilaltipentru ca o au ntr-o prea mare masura ca sa mai aiba nevoie de mi%loace auxiliare deconstiinta.

56. +laton are un demiur) care nu e creator, ci doar un meserias de )eniu, fiindca materia i

premer)e. +rima idee de creatie reala, au adus-o n istorie crestinii.

J. 'e creat doar eul creaa, iar omul imita. Eu cnd citesc cuvntul creatie - literara, muicala,filoofica - lesin de rs. *mul nu face altceva dect sa reflecte n litere, n muica sau n filoofiepetece de transcendenta.

5. Cum sa fie creatura creator LL(ai tata, sa-ti arat mosia pe care ti-am facut-o cnd nu eram nviata...LL +ai cum sa fie creatura creator

. *mul e un animal care se roa)a la ceva. Cauta un model ideal. i uneori nimereste, alteori,nu. Cei care au descoperit modelul ideal si succesiunea fenomenului din el snt crestinii.

Crestinismul nu poate fi identificat cu nici un sistem filosofic, monist, dualist, saupluralist.Crestinismul este pur si simplu. 'espre crestinism, "er)son spune ca noi l respiram.Are materialitatea aerului. eamana cu aerul. Noi sntem crestini fara sa vrem. i cnd sntematei sntem crestini: ca respiram crestinismul cum respiram aerul.

8. Crestinismul nu e ideolo)ie, ca atunci se aseamana cu marxismul. 9eli)ia e expresia unuimister trait, or ideolo)ia e ceva construit.

7. A fi cresti nseamna a cobor Absolutul la nivel cotidian. Numai sfintii snt crestini absoluti.Altminteri, crestinismul, )ndit real, e inaplicabil tocmai pentru ca e absolut.

F. uveran fata de natura, supus 'ivinitatii, nemuritor si liber prin depasirea extramundana aconditiei sale - acesta este omul crestin.

G. Nimic nu poate inlocui crestinismul& nici toata cultura antica precrestina. Eu snt de parere caapo)eul Europei nu e la Atena, ci n Evul /ediu, cnd 'umneeu umbla din casa n casa. Eu


13/40

definesc stralucirea epocilor istorice n functie de )eniul reli)ios al epocii, nu n functie de ispravipolitice.

H. Iisus (ristos este eternitatea care puncteaa istoria.

. 'aca nu cunosti revelat - prin )ratie divina - sau inspirat, nu cunosti nimic. 'e pilda,povestea cu marul lui Ne@ton, care a caut. Nu stiu unde am citit eu stupiditatea asta: LLIl tombadans une mMditation profonde ui la conduit %usua la loi de la )ravitation universelleLL. i euspun: daca Ne@ton )ndea pna la udecata de Apoi, nu descoperea nimicK 'ar el a fost multmai ntelept. Cnd a fost ntrebat cum a descoperit )ravitatia, a is: Am fost inspirat. +ai scrie pemar, sau scrie undeva n natura LL le)ea )ravitatieiLL !enomenele lumii interioare si ale lumiiexterioare tac. Iar omul autonom si or)olios creds ca exploreaa lumea interioara si exterioaracu %ocul lui de ipotee si ca descopera ceea ce vrea el. El cauta& dar eu spun ca el cauta, nu caafla. au daca afla, trebuie sa fie ca Ne@ton, inspirat.

6. "er)son e mai cuviincios ca Aristotel si ice ca democratia e sin)urul sistem compatibil culibertatea si demnitatea umana, dar are un viciu incurabil: n-are criterii de selectiune a valorilor.'eci democratia e sistemul social n care face fiecare ce vrea si-n care numarul nlocuieste

calitatea... Triumful cantitatii mpotriva calitatii. "er)son a fost acuat n micul dictionar filoofical lui talin ca e fascist.

8J. !ara sa )ndesc n stilul dar@inismului social, nu pot sa ramn indiferent la incapacitateademocratiei de a asi)ura selectiunea naturala a valorilor. 'emocratii )ndesc corpul socialaritmetiat: numara capetele toate si unde e ma%oritate, $ai la putere. ufra)iul turmeiK Asta eparerea mea despre democratie.

85. Eu cred ca omul e facut de 'umneeu si cred ca 'umneeu n-a instalat nici un drac n el.Nu pot sa spun ca 'umneeu a facut un om purtator de drac. 'aca omul e faptura lui'umneeu, dracul intra ocolit acolo, nu intra cu voia #ui.

8. 2n filoof care se bate fie sa )aseasca ar)umente pentru existenta lui 'umneeu, fie sacombata ar)umentele despre inexistenta lui 'umneeu repreinta o poarta spre ateism.'umneeul lui /oise este neatributiv. Cnd l ntreaba /oise pe 'umneeu: Ce sa le spun alorade %os despre Tine - 'umneeu i spune: Eu snt cel ce snt.

88. 0n fata lui 'umneeu, )eniul e var primar cu idiotul.

87. "inele si raul snt conceptele peda)o)iei lui 'umneeu fata de oameni.

8F. Carui barbat nu-i plac femeile 0n primul rnd la iubesti pentru farmecul lor, si n al doilea rnd

le iubesti pentru ca fac oameni.

8G. Eu ncerc o experienta: ncerc sa ma deparaite de filosofie, de paduc$ernita metafiicii.Cioran s-a deparaitat mai demult, desi face filoofie. 2n prieten de-al meu ice: te deparaitei,dar folosesti sculele ei. 'a, dar daca ma urc n tren, nu nseamna ca eul meu e calea ferata.

8H. 0n Evul /ediu s-a formulat de catre filoofii sireti teoria adevarului dublu: secundum fidem -adevarul dupa credinta si secundum rationem - adevarul dupa ratiune, ca sa aiba cale liberapentru filoofie. Adica sa rataceasca pna i ia dracul... Ca poti, n filoofie, sa ratacesti pna deviinauc. Ce-au realiat filoofii prin autonomia lor NimicK N-au nici un adevar.

8. "abele evlavioase mer) la absolut ru)ndu-se, iar filooful trancanind silo)isme.

86. !rancmasoneria doreste puterea cu loinci democrate. Nu snt reli)iosi, au o sin)ura reli)ie:propria lor doctrina. +e dusmani i anuleaa social. Au o structura supranationala, deci snt


14/40

antinaturali. Toti cei care aspira la unitatea speciei om anuleaa principiul competitiei ntrepopoare& anuleaa nsusi principiul civiliatiei moderne, nascuta prin lupta.

7J. 3eniul e relief, noutate, inventie, creare de epoca si stil. Nu e neaparat un ntelept, ci unsuprainteli)ent. 3eniile snt ori)inale, n masura n care ori)inalitatea e posibila. 0n fond, maximamea a fost aceasta: 'umneeu este creator, iar omul imitator. +rin ncercarea de a imita mereu'ivinitatea, prin proximitatea fata de divin, )eniul e mai apropiat de cer& dar nu snt n masura ncare e apropiat sfntul.

75. 0n fata lui 'umneeu nu exista )enii, 'umeeu lucrnd nu cu )enii, ci cu oameni.

7. 'umneeu a facut lumea si pe om& si cu om a ncoronat creatia sa. i l-a nsarcinat sacunoasca lucrurile. 'e-acolo vine denumirea lor. - *ri)inea primordiala a capacitatii de adetermina numele lucrurilor, care este o operatie lo)ica& ori)inea mistica a )ndirii lo)ice.

78. Aparitia unui mare )nditor e pentru creier ca o baie pentru un om care a muncit, a asudat, s-a murdarit si se spala. 3ndirea este o LLspalareLL a creierului. Asta ma face cteodata sa cred ca)ndirea nu e din creier si ca acest creier e numai un sediu... 'e ce )ndirea nu e produsa de

creier, care e numai un sediu !iindca n-o produc toate creierele. 'aca inteli)enta ar fi produsulcreierului, atunci ntre 3oet$e si nea 3$ita n-ar mai fi nici o diferenta.

77. Am auit odata un profesor de la +olite$nica& am avut impresia ca asist la un balet de ursi.'aca ntr-un salon, ntr-un colt, unul fumeaa si tace, ala e in)iner... In)inerul e practic, savantulnu e practic. Cnd i s-a spus lui /ax +lanc, creatorul fiicii cuantice, ca s-a mai )asit o aplicatie,el a spus: care e, ma 2ite care... - Ca sa vei, nici nu m-am )nditK

7F. Inteli)enta, orict de mare nu e suficienta pentru a te curata de pre%udecati. Cu ct inteli)entae mai mare, cu att pre%udecata e mai voinica, pentru ca ai aparat s-o %ustifici.

7G. 0ntrebat fiind cum ntele)e )ndirea, n forma pura sau n exemple, Nae Ionescu a raspuns:exemplele au fost lasate de 'umneeu pe pamnt pentru ca ideile sa fie sesiate senorial si deprosti.

7H. Nu stiu de ce )luma asta de-a face istorie se practica att de mult. 'aca ai cultul istoriei, aicultul aparitiei si disparitiei& e consolator acest %oc Istorismul, adica perspectiva istorica asupravietii si lumii, a dus n cimitir. Ne necam n istorie. +entru ca istoria nu te nvata numai sa faciceva, ca popor& cu istoria tot ce nsemnei n interiorul unui popor devine discutabil prin faptul canu poti, la infinit, sa lucrei la facerea ta, ci dispari si apare altcineva care, c$iar daca nu tenlocuieste, te prelucreaa. i daca nu poti iesi din devenire, nu poti scapa de tristete& tristeteametafiica e fructul devenirii. nt prosti istoricianti care se consoleaa prin devenire. 'evenim

mai civiliati, nu au mai culti... Adica murim ca si caprele, numai ca e mare lucru ca exista4ant, 'escartes, exista Ne@ton, ma ro), attia mari creatori de cultura, si exista si fauritorul dereli)ie, (ristos - dar nu ne intereseaaK

7. Istoria e ntemeiata pe istoria dintre Eva si dracul. Asa ncepe istoria, aceasta ratacire aomului, ca o damnatie. ar la aparitia lui (ristos, atunci s-au suprapus teandric omul diviniat sidivinitatea om si istoria a fost anulata.Cioran are o afirmatie extraordinara: Istoric este tot ceeace este supraistoric. Crestinismul a punctat supraistoric, desi a aparut n istorie.

76. nt doua mari discipline )uvernate de principiul ireversibilitatii: termodinamica si istoria.

FJ. Nu e om, 4ant. N-a reusit sa fie om cu toata stabilitatea lui. Iar badea 3$eor)$e, care sesincronieaa cu clopotele de la biserica, e laureat al premiului Nobel pe ln)a 4ant.F5. #e)ionarismul era n nsesi ideile epocii, dar le)inarismul nu putea sa iasa csti)atordeoarece avea la baa o eroare - nationalismul absolut, care este impracticabil. 'e la excesulde nationalism li s-a tras sfrsitul le)ionarilor.


15/40

F. #a comunisti, daca nu esti cu ei - sau nu mai esti cu ei - nseamna ca esti le)ionar. 'e ceacest LLsindrom le)ionarLL la bolsevici ma ntrebati !iindca le)ionarii snt sin)urii romni care n-au avut n dictionar la litera 3 cuvntul )luma si cnd i prindea pe comunisti era vai de coonacullor.'ar de fapt, nici comunistii nu stiu de )luma& asta-i punctul lor comun cu le)ionarii.

F8. Nu se poate spune ca miscarea le)ionara n-a fost puternicaK N-a avut reultate poitivefiindca extremismele snt )reu suportabile. Nici fascismul italian n-a durat, nici national-socialismul )erman n-a durat si erau similare cu miscarea le)ionara. 'eosebirea dintre ele simiscare este aspectul reli)ios al miscarii le)ionare. Nici fascismul si nici national-socialismul n-aveau caracter reli)ios. (itler era cu mituri )ermanice, /ussolini era ateu. 0ntr-o ntrunire sespune, /ussolini s-a uitat la ceas si a is: 0i dau ultimatum lui 'umneeu ca n cteva minute sama trasneasca daca existaK i apoi s-a uitat la ceas. Au trecut minutele si a demonstrat ca'umneeu nu exista.

F7. 2nde e omul, n imanenta, absolut liber 0ntr-o bisericuta din lemn din /aramures, undesacerdotul crestin vorbeste de mistere, de taine, si se lasa nvaluit de ele ca si credinciosii.

FF. *mul e liber si eliberat numai n templul crestin, acolo, n ritual, cnd se comunica tainelecare i nvaluiesc deopotriva si pe sacerdot, si pe credinciosi. Ca sa fii cu adevarat liber, trebuiesa nlocuiesti infinitul si autonomia )ndirii cu credinta n 'umneeul crestin: LL9obeste-ma'oamne, ca sa fiu liberKLL OImitatio C$ristiP

FG. #ibertatea eu o aseman cu o frn)$ie a)atata de undeva, de sus. Te poti urca pe ea la cer,participnd la actul mntuirii tale crestine, sau poti sa cobori n ntuneric. "ipolaritatea libertatii.'upa crestini, libertatea este ve$icolul cu care poti sa cobori n ntuneric, daca esti vicios.Infractorii snt primitivii actuali, pentru ca ei nu snt adaptabili la morala ilnica si o calca fiindliberi. Am nvatat la nc$isoare ca omul e un animal stupid, deoarece confisca libertateasemenilor sai. Tiranul e un om absurd si lipsit de rusine. Nu i e rusine sa si c$inuie semenii.

*ricum sntem captivi n univers. Ne a%un)e aceasta )roavie. 'ar sa intensifici aceastacaptivitate pna la nivelul puscariei - numai omul e capabil de asemenea nebunie.

FH. #iberatea omului e partea divina din el.

F. #imba romna are virtuti complete, adica poate fi ve$icol a tot ce se ntmpla spiritual n om.E foarte )reu de mnuit. +rin ea poti deveni vultur sau cntaret de strana. #imba romna aretoate premisele valorice pentru a deveni o limba universala, dar nu stiu daca e posibil acestmars istoric. 'aca am fi fost un popor cuceritor... Noi, romnii, nu punctam universalitateanicaieri. i asta ne face sceptici. Ceea ce ne lipseste este ndraneala.

F6. #uciditatea este o limpeire a spiritului nimicitoare. Cnd esti lucid esti n fata cimitirului. A filucid nseamna a-ti da seama perfect de limitele si neputintele tale. #uciditatea este o cate)oriediolvanta. 0n masura n care 'umneeu trebuie primit, si nu nteles, la 'umneeu nu ai accesprin luciditate.

GJ. /a ntreba /arin +reda cum era cu macedoromnii si i-am is: domnule +reda,macedoromnii nu snt romni, snt super-romni, romni absoluti. Att de napastuti si )oniti, auinstinct national de fiara batuta. Iar eu si dumneata pe ln)a ei, avem forta domestica de rate./acaim. Am stat cu macedoromni n temnita. 0i bateau pna i omorau, dar nu declarau nimic.Au o barbatie perfecta.

G5. A sti la scara umana, poate fi folositor - dar n nici un ca mntuitor.

G. E mai mntuitoare o ru)aciune ntr-o biserica din 3aiesti dect +laton.

G8. Ideea mortii absolute sta la baa smintelii moderne.


16/40

G7. (eide))er spune asa: ca sa iesi din anonimat, trebuie sa traiesti nelinistea perspectiveineantului ilnic. El te ndeamna, (eide))er, sa traiesti murind absolut n fiecare iK

GF. /oartea ma determina sa fiu esential. /-a impresionat foarte mult sunetul pamntului candpe cosciu)ul lui Nae Ionescu.

GG. /ortii antici nu snt deloc frumosi. Numai mortii crestini snt. Am )asit totusi la (omer unmort de toata frumusetea: +entensileea, re)ina amaoanelor, omorta de A$ile. i pln)e A$ileca a omort frumusetea asta de femeie... i-atunci Tersit - vocea poporului muncitor - se apucasa insulte cadavrul +entensileei. A$ile i da un pumn si-l omoara - pe poporul muncitor - ca-iobranic si ca insulta cadavrul aleia. Aici am vaut asadar o frumusete, desi n principiu, mortiiantici nu snt frumosi. Crestinii snt cei care au introdus masca frumoasa a mortului.

GH. Cine slu%este lui Cronos este obsedat de ima)inea cimitirului.

G. *mul e )uvernat pe pamnt de doua morale: de morala do)melor, care e crestina si eterna,adica absoluta, si de morala normelor, care, ca morala laica, e construita pe putinatatea si

imperfectiunea omului. /orala laica nu poate fi desprinsa de morala absoluta si ea arata caomul se misca asimptotic la perfectiune, pe care n-o poate atin)e niciodata.

G6. /orala n sine, autonoma, e mai prime%dioasa pentru reli)ie dect ateismul. tiintamoravurilor, ca teoretiare a moralei laice, este din punctul de vedere al Absolutului reli)iose)ala cu ero. eamana cu /ersul trenurilor, dupa parerea mea. +oti s-o sc$imbi, ca pe tren, lacare statie vrei. *mul autonom nu e capabil sa creee o ordine morala. * primeste de sus, saunu o primeste deloc. Cum e posibila morala publica +rin nstapnirea absoluta a moraleireli)ioase crestine. 'o)mele crestine trebuie sa porunceasca normele morale, care, fara ele, nuse deosebesc de /ersul trenurilor dect prin obiect. /orala publica ntr-un stat crestin trebuie sastea sub imperiul certitudinii do)melor crestine reflectate imperfect de omul mar)init. 'aca nu

situam "iserica deasupra statului, ne aflam n treba si face fiecare ce vrea.

HJ. Elitele morale snt mai presus dect cele intelectuale. /ie mi plac oamenii care fac %udecati.Cei care fac silo)isme snt fata de adevar, cum snt curcile alea care se ncurca printre popice.

H5. Napoleon face adevarata istorie a 9evolutiei francee. 2n om care a refacut ordineanaturala, punnd parul pe $aimanalele de pe ulita. Cnd a fost ntrebat cum si explica intrareaarmatelor sale n Tarile de os ca pe bulevard, n timp ce re)ii !rantei se pinteau la ele adarnic,Napoleon a raspuns: N-au intrat armatele !rantei, ci ideile revolutionare de pe drapelK 0ncepuseo noua filoofie a istoriei, cu Napoleon.

H. !ara nemurire si mntuire, libertatea e de neconceput. *mul, daca nu are n substanta luiideea nemuririi si mntuirii, nu e liber. eamana cu berbecul, cu capra, cu oaia...

H8. *mul a depasit conditia de animal abia atunci cnd n el a aparut ideea nemuririi, care nutrebuie confundata nici cu pemanenta speciei, nici cu conceptia estetica a )loriei.

H7. !ara 'umneeu omul ramne un biet animal rational si vorbitor, care vine de nicaieri simer)e spre nicaieri. i el ramne asa c$iar daca este laureat al premiului Nobel sau maturator.Cnd, unde si n ce scop a aparut el n calitatea asta de om 'aca se ntreaba sin)ur si nu e uneu n dreptul casei care sa-i revelee data nceputului, nseamna ca omul ramne un bietanimal rational care vine de nicaieri si mer)e spre nicaieri.

HF. 9enasterea italiana, unde omul este situat n centrul universului, este eretica din punct devedere crestin. Autonomiarea puterii omului este n sine demonica. +arerea mea este ca omuleste cel mai semnificativ, de fapt, sin)urul care este om, este $omo reli)iosus.


17/40

HG. Aotonomia spirituala a omului este iluorie si ea se misca perpetuu ntre 'umneeu sidracul. !ara credinta si "iserica, omul ramne un simplu animal rational si muritor, rationalitateaavnd doar caracterul unei mai mari puteri de adaptare la conditiile cosmice dect restuldobitoacelor. Cnd ici ca omul e un animal rational, si muritor, rationalitatea avnd doarcaracterul unei mai mari puteri de adptare la conditiile cosmice dect restul dobitoacelor. Cndici ca omul e un animal rational, atributul rationalitatilor l distin)e de restul vietatilor,nescotndu-l din perspectiva mortii absolute./oartea devine relativa, ca o trecere numai prinreli)ie - stiinta, orict de savanta, nescotnd omul dect aparent din re)nul animal. Nici oconsolare ca eu ma deosebesc de elefant sau de capra pentru ca fac silo)isme, daca apar sidispar n mod absurd din natura.

HH. cara valorilor umane contine: sfntul, eroul, )eniul si omul obisnuit - dincolo de acestiasitundu-se infractorul. fntul, eroul si )eniul snt fara voia societatii, care e obli)ata sa-irecunoasca. Nimeni nu-ti contesta dreptul la existenta daca esti om obisnuit, dar nimeni nutrebuie sa faca confuie ntre tine, sfnt, erou si )eniu. *amenii snt e)ali n fata le)ii, adicatrebuie respectati ca atare, dar nu confundati, nu facuti identici, ca e o )o)oasa... Nimeni nu-ticontesta dreptul la o viata normala daca porti masca de om. Numai ca daca esti mediocru, nutrebuie sa te instale n vrf, pentru ca nu e nici n interesul tau. Acolo trebuie sa stea cei dotati.

fntul sta n fruntea tablei valorilor pentru ca el face posibila trairea absolutului la scara umana.Eroul se consuma facnd istorie si nedepasind sfera laicului. Eroul este admirat - asa cum estesi )eniul - dar nimeni nu i se nc$ina, c$iar daca fapta lui aduce foloase reale omului. 0n vremece sfntul se situeaa dintru nceput n eternitate, eroul moare n istorie, pentru ca urma pe careo lasa el, ca om mplinit, este fixata doar n timp si n spatiu.

H. *mul nu e o suma de miliarde de celule sau de or)ane. Ca nu snt independente nici ficatul,nici rinic$ii, nici stomacul, nici creierul, nici sistemul osos. *mul, ca ntre) nu poate fi )ndit dectbiblic& stiintific, nu. /oise e mai valabil dect ultima noutate evolutionista a stiintei.

H6. 2manitatea o iubesti lesne. +e om mai )reu.

J. +ersonalitatea e acel individ nestrat cu capacitatea de a se darui. Eroul este opersonalitate, deoarece nu-si mai apartine.

5. Eu am afirmat odata ntr-un salon, ca +laton este miscarea spiritului nlauntru eternitatii.Cnd )ndim, toti sntem platonicieni. 'aca eu ncerc sa )ndesc universul, trebuie sa mut "iblian universul n)$etat al ideilor platonice. Asta nseamna meditatia. +laton a intuit cel mai bine%alea omului neputincios n fata esentelor.

. !ata de maretia lui (ristos, +laton e un persona% maruntel si cuviincios. +e +laton poti sa-lscuturi si constati ca ar$etipurile lui snt filoofice, dar daca muti ar$etipurile acstea n n reli)ia

lui (ristos, devin modurile n care el vede divinitatea. +laton n-are divinitate, pentru ca la eldivinitatea e un simplu LLdemiur)LL, ceea ce n )receste nseamna LLmeseriasLL.

8. Am dorit dintotdeauna sa fac o tea de doctorat cu tema Aflarea n treaba ca metoda delucru la romni.

7. #a ntrebarile fundamentale LLde ceLL si LLn ce scopLL aporetica rurala romneascaraspunde: LLd-aiaLL.

A venit odata un frantu la noi, cu niste masini, iar una nu functiona tocmai cum trebuie. 'arromnul ice: mer)e si asaK Trebuie sa scapam de acest LLme)e si asaLL& ca LLmer)e si asaLLnseamna ca mer)e oricum. Nu oricum, nu oriunde, nu oricnd si nu orice.

F. #a puscarie am demonstrat vreme de doua ore ca istoria romnilor de)olita de crucile depe scuturile voievoilor e e)ala cu ero. Ca doar voievoii nu s-au batut pentru ridicarea niveluluide traiK Istoria se face cu "iserica.


18/40

G. Cum vad participarea romnilor de acum la mntuirea lor - implu. 'ucndu-se la biserica.i folosind stiinta ca peria de dinti. Tot ce spune stiinta sa nu-i lase cu )ura cascata si tot cespune un popa de la Cucuietii din 'eal sa considere adevar ritualic.

H. Am facut o marturisire ntr-o curte cu sase sute de insi, n nc$isoarea de la Aiud. !ratilor,am is, daca murim toti aici, n $aine var)ate si n lanturi, nu noi facem cinste poporului romnca murim pentru el, ci el ne face onoarea sa murim pentru elK

. +rotestantismul est o reli)ie coborta la ran)ul de morala pentru )radinita de copii.

6. +udoarea crestina e att de pura, nct carnea eroticului crestin, capata pecetea spiritului,ceea ce pna la crestini n-a realiat nimeni.

6J. Eu cred ca raboiul nu e facut de oameni& e mult prea serios. 0l face 'umeeu. Cum ne da sicutremure, ne da si raboi.

65. Cei mai crnceni si mai straluciti soldati snt cei ai popoarelor reli)ioase. Cnd mori sub

drapel, te )ndesti ca te duci la stramosi. 'ar o armata care face asta e ca aceea a lui ;il$elmal II-lea, n care fiecare soldat avea o cruce la )t pe care scria 3ott mit uns.

6. +rima functie a unei reli)ii reale este consolatoare, fiidca reli)ie am latra precum cinii. Nenastem, traim, ne mbolnavim, mbatrnim si murim. i ntre) peisa%ul speciei om culmineaa ncimitir. 'estinul uman nu e o invitatie la fericirea de-a trai. in)urul mod de-a evita nelinisteametafiica a cimitirelor este reli)ia. Cu reli)ia intri n cimitir n plimbare. Cu filoofia intri n cimitir- cum a intrat prietenul meu Cioran - prin disperare.

68. Cine n-a putut fi nlocuita 9eli)iaK Iar filoofia care speculeaa autonom, face onaniemintala. i daca vrea sa scoata, sa extra)a esente din stiintele naturii, e parait. AttK Nu

ndranesti sa spui despre reli)ie, teolo)al vorbind, - daca esti cinstit - ca a fost nlocuita defiloofie sau de stiinta. 2n crestin ti spune ca advarul se defineste prin %ocul celor doua lumi:cea de aici o o)lindeste imperfect pe cea de dincolo. pune contra daca potiK

67. 9eli)ia este principiul uniformiator al speciei umane si este sin)ura salvare n care se poatevorbi despre e)alitate.

6F. 9eli)ia transforma poporul ntr-o masa de oameni culti.

6G. 0ntre un laureat al premiului Nobel care nu s-a idiotiat complet si a ramas reli)ios si un tarananalfabet nu exista nici o diferenta.

6H. Nivelul meu intelectual, c$iar daca snt savant, nu depaseste nivelul unui popa obscur din"ara)an. +entru ca preotul ala, n ritualul lui din biserica aia din lemn sau piatra, sta de vorba cuabsolutul.

6. tiinta se misca asimptotic la absolut. Arta se misca asimptotic la absolut. tiinta este sediulfolosului si arta este sediul placerii.

66. 9eli)ia este sediul adevarului transcendent n esenta si unic ca principiu unic al tuturorlucrurilor. 9eli)ia se situeaa peste ultimele speculatii teoretice ale stiintei, prin adevarul absolutunic, care e 'umneeu. a vina un laureat al premiului Nobel ateu. Ce-o sa-mi spuna el *baba care cade n fata icoanei 'omnului strabatuta de absolut e om, si ala e di$or laureat.

5JJ. 0n Ispita de pe munte - retro satana - Iisus spune: LL0mparatia mea nu e din lumea aceastaLLAsta-i nemaiauitK 'u-te n mparatia #ui cu trenul sau cu rac$eta daca poti. Nu potiK 0notam n


19/40

2nivers ca mormolocii, si lumea lui (ristos se situeaa transcendent ca-n Ispita de pe munte, nmod etern.

5J5. 9evolutia este o naintare pe loc. Nimic nu mai poate fi inventat dupa facerea lumii& doardaca te situei n afara ei si creei o lume noua. 9evolutia nu adau)a nimic Ideilor lui +laton.

5J. 9evolutia francea n-a fost o revolutie, nici revolutia rusa n-a fost o revolutie. Nu existarevolutii, ci doar te$nici insurectionale n batalia pentru putere OCurio /alaparteP. 'aca e oLLrestructurareLL a omului, aceasta s-a ntmplat o sin)ura data n timp, la aparitia lui (ristos.

5J8. Asa am spus eu n temnita: 'omnule colonel - eram sase sute de insi ntr-o curte nc$isa -nu ve-ti fi voi, comunistii, niciodata revolutionari pna nu veti imita pe cel mai )eneros eu pecare l-a dat istoria lumii, pe (ristos. 0n parabola cu oaia ratacita, un pastor paraseste o turmantrea)a n cautarea unei oi. a stiti, asta se c$eama LLunanimism moral crestinLL. !iindca nuniversul lui (ristos o celula care mai palpita ntr-un muribund e mai valoroasa dect toate)alaxiile posibile.

5J7. +oarta spre 'umneeu este credinta, iar forma prin care se intra la 'umneeu e

ru)aciunea. 9u)aciunea e sin)ura manifestare a omului prin care acesta poate lua contact cu'umneeu. 3ndita crestin, ru)aciunea ne arata ca umilinta nalta, iar nu coboara pe om.

5JF. Am spus eu odata ca daca un preot din "ara)an, cnd se roa)a, este 'umneeu cu el,atunci preotul ala nlocuieste toata Academia 9omna....

5JG. fntul are forta de coeiune a pietrei.

5JH. 2n sfnt poate fi si analfabet, dar e superior unui )eniu, fiindca ideea de sfintenie e le)atade ideea de minune. 2n sfnt poate face o minune. 3eniul face ispravi, nu minuni. #umea, acume ancorata n cultul )enialitatii ca slavire a pro)resului n afara. Att. *r, cu ct sntem mai

avansati, mecanic si material, cu att sntem mai departe de esenta reala a lumii, de sfintenie.

5J. in)urii oameni care nu pot fi suspectati ca se nfioara n fata mortii snt sfintii.

5J6. A fi sfnt nseamna a fi suveranul tau perfect.

55J. /-a ntrebat odata Nae Ionescu ce cred despre evreul acesta, despre +avel. tii ce i-amspus - asta nu-i om, domnule, este toata /editerana.

555. Trei ore am vorbit atunci n curtea nc$isorii, de +laton si despre (ristos. =ice colonelul:


20/40

55G. 'esi snt bolnav si nea%utorat, nu mi pare rau ca exist. 0ncerc eu sa-mi para rau, dar n-aresens. titi de ce +entru ca eu constat, n mod evident, ca exist. Ceea ce ma confiscapesimismului de a ma autone)a este evidenta existentei mele. *mul care se sinucide n-aconstatat ca e om. N-a reusit sa intuiasca existenta sa. a se traiasca pe sine. Eu nu ma potsinucide - indiferent de starea mea, sanatate sau boala - fiindca nu m-am facut eu. N-am venitcu voia mea pe lumea asta. i nici n-am sa plec de voie din ea. asta este %ocul fundamental alexistentei mele.

55H. Am avut si discipoli... Nu se putea sa nu am discipoli, fiindca snt un om vorbaret. Toatasuferinta mea se datoreste poftei mele de a vorbi fara restrictii...

55. A fost ntrebat un taran, n nc$isoare: ce ntele)i din tot ce spune +etre TuteaK =ice: nuntele) nimic, dar e o )roavieK

556. Cnd am vaut, n nc$isoare, ca tot re)imul care mi se aplica e inoperant - puteam eu, caom, sa-mi explic asta i atunci m-am )ndit ca exista o forta supracosmica, transcendenta,numita 'umneeu. Numai El putea face isprava asta, ca eu sa scap de nlantuire. +entru ca,personal, nu ma pot de-lantui si elibera. Iar a vietui acolo, la nc$isoare, fara asistenta #ui nu se

poate& au fost oameni care au murit... Atunci s-a nascut n mine credinta nelimitata natotputernicia si atotbunatatea divina.

5J. Am devenit un )nditor crestin cnd mi-am dat seama ca fara revelatie, fara asistentadivina, nu pot sti nici cine snt, nici ce este lumea, nici daca are vreun sens sau nu, nici daca euam vreun sens sau nu. Nu pot sti de unul sin)ur. Cnd mi-am dat seama ca fara 'umneeu nupoti cunoaste sensul existentei umane si universale.

55. /-a ntrebat cineva odata: /a +etrica, tu cnd te asei la masa de scris cum scrii - ntemotionat de fila )oala. +rima mea )ri%a e sa nu fiu pndit de demonul ori)inalitatii. 2rmaresc sanu fiu ori)inal si sa fiu cuviincios. - Esti inspirat - Nu, nu sta niciodata un eu n coltul camerei

mele cnd scriu eu. nt foarte nelinistit. Eu, care snt crestin... Am doua nelinisti& sa nu se afle nexpunerea mea nici o inadvertenta terminolo)ica si nici o impietate.

5. Nu ma intereseaa trecutul. 'e cte ori ma ntreaba cineva cnd m-am nascut, spun ca ntr-unul din anii trecuti.

58. Treispreece ani de nc$isoare... Aveam doar o $ainuta de puscarias. Ne dadeau o eamac$ioara si mamali)a fripta. /-au batut... /-au arestat acasa. Nici nu tin minte anul... Cnd m-auanc$etat am lesinat din bataie. Iacata ca n-am muritK Am stat la Interne trei ani. Am fost dupaaceea la ilava, la *cnele /ari si pe urma la Aiud. Eu ma mir cum mai snt aici. 'e multe ori midoream sa mor. Am avut mereu lasitatea de-a nu avea cura%ul sa ma sinucid. 'in motive

reli)ioase... Treispreece aniK Nu pot sa povestesc tot ce-am suferit pentru ca nu pot sa ofensepoporul romn spunndu-i ca n mi%locul lui s-au petrecut asemenea monstruoitati.

57. /-a ntrebat un anc$etator: 'e ce ai vorbit mpotriva noastra, domle - N-am vorbit, domle. - Cum n-ai vorbit - +ai mpotriva voastra vorbeste tot poporul romn. Ce sa mai adau) eui mi-au dat J de ani munca silnica fara motive. /i s-a preentat sentinta de condamnare ca safac recurs. #a cine sa fac recurs, la 'umneeu

5F. Am fost solicitat, n nc$isoare, sa scriu pentru revista 3lasul patriei, ca si Nic$ifor Crainic./i s-a parut ciudat sa fii arestat si sa scrii, sa meditei. Adica sa spui: va multumesc ca m-atiarestatK Asta era o porcarie nemaipomenita, sa obli)i un detinut sa scrie. El poate sa-si scriememoriile, dar nu pentru tine, ala care-l persecuti...

5G. Eu, cultural, snt un european, dar fundamentul spiritual e de taran din /uscel. #anc$isoare, )ri%a mea a fost sa nu fac neamul romnesc de rs. i toti din )eneratia mea au simtitaceasta )ri%a. 'aca ma sc$in)iuiau ca sa marturisesc ca snt tmpit, nu ma interesa, dar daca


21/40

era ca sa nu mai fac pe romnul, ma lasam sc$in)iuit pna la moarte. Eu nu stiu daca vom fiapreciati pentru ceea ce am facut& important e ca n-am facut-o niciodata doar declarativ, ci caam suferit pentru un ideal. E o monstruoitate sa a%un)i sa suferi pentru un ideal n mod fiic.

5H. 'efinitia mea este: +etre Tutea, romnul. Am aparat interesele 9omniei n mod eroic, nudiplomatic. +rin iubire si suferinta. i convin)erea mea este ca suferinta ramne totusi cea maimare dovada a dra)ostei lui 'umneeu.

5. Eu n-adun nimic. 0mi spunea un popa, ice, pai dumneavoastra va risipiti asa, va poate furaoricine... =ic: uite, parinte, eu, ic, am adoptat conceptia re)elui !rantei n materie de risipire aideilor mele. Conceptia lui despre cartof. Cnd au venit cartofii din America, taranii nu-i cultivau.LLa mncam noi buruiana asta din pamnt...LL Ce a is re)ele !rantei LL/a, seamana, ma, cartofipe mosia mea si, cnd or vedea taranii ca i paesc, or sa-si dea seama ca-s lucru bun. #asati-isa fure, ca asa se raspndesc cartofii n tara.LL

56. *data, n $ol la At$MnMe +alace, m-a arestat ecuritatea pe motiv ca fac specula. Cu ce i-am ntrebat. Nu mi-au raspuns. i atunci mi-am adus aminte de vorba unui prieten de la Clu%:LLCu idei, frate, cu ideiKLL

58J. 2n umanist pur, adica indiferent reli)ios, practica formele vietii de %un)la, mpin)ndcruimea pna la forma )ratuita a bestialitatii ti)rului.


22/40

Acela care stran)e tot ce e mai bun in lumea in care traieste si da altora tot ce are el mai bun.

NiciodataH

Qsa nu amani pentru maine datoria ta de astaiK

Qsa nu osandesti ceea ce nu intele)i, ceea ce n-ai incercatK

Qsa nu fii cel din urma pentru a spune din toata inima, oricui care sufera, ca iei parte lasuferinta saK

Qsa nu-ti fie rusine a cere o lamurire, o explicatie pentru orice lucru pe care n-ai avut prile%ul sa-

l invetiK

Qsa nu fii posomorat sau sa cicalesti, aceasta nu-ti va face bine nici tie, nici altoraK

Qsa nu spui ca iubesti pe aproapele tau, daca nu esti in stare sa suferi pentru elK

Qsa nu ici: DEu nu potKD daca n-ai incercat de cateva ori sa faci lucrul acelaK

Qsa nu treci pe lan)a o nevoie, sau o cerere la care poti raspundeK

Qsa nu faci datorii pe care nu esti si)ur ca le-ai putea platiK

!ii multimitorQ

Qca nu ai de%a tot ce iti doresti, pentru ca daca ai avea totul, ce motiv te-ar mai indemna sa faciceva

Qcand nu stii ceva, pentru ca atunci ai prile%ul sa invetiK

Qpentru momentele dificile& in aceste momente tu poti sa crestiK

Qpentru limitele tale, astfel poti sa realiei imbunatatiriK

Qpentru orice noua provocare, pentru ca atunci iti demonstrei puterea si caracterulK

Qpentru )reselile tale, pentru ca ele te vor invata lectii valoroaseK

Qatunci cand esti obosit& asta inseamna ca ai facut cevaK

Este usor sa fii multumitor pentru lucrurile buneK * viata implinita o vor avea acei care vor fimultumitori si in momentele dificileK /ultumirea poate transforma ne)ativul in poitivK 3asestedeci o cale de a multumi pentru probleme si atunci ele vor deveni binecuvantariK %oculmultumirii


23/40


24/40

faturi vrednice de luat in seama

a nu faci nici o fapta pe care ai dori sa n-o vada 'umneeu.

a nu vorbesti nici un cuvant pe care ai vrea sa nu-l auda 'umneeu.

a nu scrii nimic pe care ai dori ca 'umneeu sa nu-l citeasca.

a nu te duci nicaieri unde te-ai teme sa te intalnesti cu 'umneeu.

Cand esti intre oameni, ve)$eaa asupra cuvintelor tale.

Cand esti in familie, ve)$eaa asupra faptelor tale.

Cand esti sin)ur, ve)$eaa asupra )andurilor tale.

apte lucruri pe care nu le vei regreta niciodata:

a arati bunatate unei persoana in varsta.

a distru)i o scrisoare scrisa la nervi.

a-ti ceri scue, salvand o prietenie.

a opresti o cearta pe cale sa distru)a reputatia cuiva.

a-l a%uti pe adolescent sa se )aseasca pe el insusi.

a-ti faci timp sa faci ceva frumos pentru mama ta.

a accepti parerea lui 'umneeu despre orice lucru

C

#ragostea

Constiinta datoriei fara dra)ostea te face morocanos.

9aspunderea fara dra)ostea te face brutal.'reptatea fara dra)ostea te face dur.

+riceperea fara dra)ostea te face ipocrit.


25/40

Cunoasterea fara dra)ostea te face incapatanat.

tapanirea fara dra)ostea te face avar.

Credinta fara dra)ostea te face fanatic.

* viata fara dra)ostea nu are sens.

Ce trebuie sa fac astai

9idica di)ul, inainte de a veni valtoarea.

Tese-ti $aina inainte de a veni iarna.

Aduna )raul, inainte de a veni foametea.

+ovesteste-le camarailor tai despre Isus, inainte ca ei sa-si caute alti prieteni.

+ovesteste-le camarailor tai despre dra)ostea lui 'umneeu, inainte ca ei sa paraseascascoala.

+ovesteste-le camarailor tai despre 'u$ul fant, inainte ca ei sa fie dusi la locul de ardere.

Johnson Ganabaranam

Nu ma numiH

Q"unatate, daca nu te increi in mine.

Qtapan, daca nu-mi slu%esti.

QTata, daca nu ma asculti.

Q#umina, daca nu ma vei.

QCale, daca nu ma urmei.

QIntelepciune, daca nu-mi asculti sfatul.

Q!rumusete, daca nu ma iubesti.

Q"o)at, daca nu vrei sa te a%ut.

Q


26/40

ImparteQ

Qpainea cu altii, ea are )ust doar daca-i franta.

Qpainea cu altii, painea taiata intareste.

QCuvantul cu altii, este prea bo)at pentru unul sin)ur.

QCuvantul cu altii, va fi spre eliberarea multora.

Qsuferinta cu altii, este incercarea fratilor tai.

Qsuferinta cu altii, porunca 'omnului este dra)ostea.

Q#umina cu altii si va fi alun)at intunericul.

Q#umina cu altii pentru ca nimeni sa nu ramana in noapte.

J. Hansen

Cand...

Qiti este sete, iti dai mai bine seama cat de importanta este apa.

Qarde soarele, iti dai mai bine seama cat de importanta este umbra.

Qe fri), iti dai mai bine seama cat de important e focul.

Qe intuneric, iti dai mai bine seama cat de importanta e lumina.

Qesti inc$is intr-o incapere, iti dai mai bine seama cat de important e aerul.

Qesti caut, iti dai mai bine seama cat de importanta e puterea 'u$ului fant.

Qte apasa pacatul, iti dai mai bine seama cat de importanta este iertartea lui Cristos.

Qnici un alt a%utor nu-ti foloseste, iti dai mai bine seama cat de importanta e dra)ostea lui'umneeu.

Johnson Ganabaranam

+ugaciune


27/40

R 9u)aciunea este intimitate cu 'umneeu.

R 'aca-ti tremura )enunc$ii, in)enunc$eaa si roa)a-te.

R atan tremura c$iar si atunci cand se roa)a cel mai slab dintre crestini.

R 'aca te ocupi cu prea multe ca sa te poti ru)a, atunci intr-adevar te ocupi cu prea multe.

R 'aca ne indepartam de lumea iluorie a aparentelor, vom descoperi ca ru)aciunile noastre auexact aceeasi calitate ca si vietile noastre. Nimeni nu se poate ru)a mai frumos decat traieste si

nimeni nu poate trai mai frumos decat se roa)a.

R In ma%oritatea bisrericilor, duminica de duminica si an dupa an, pot fi auite aceleasi si aceleasiru)aciuni. Nu exista nici cea mai va)a anticipare ca aceste petitii )oale ar putea fi ascultate siimplinite. Cu adevarat, o ru)aciune fara credinta este un cadavru fara viata, un dialo) de unulsin)ur si o reli)ie cu un dumneeu mort.

R Toate acele frae litur)ice, tot tonul solemn, toate acele cuvinte pline de emotie pot avea unefect superficial si de scurta durata, dar , de multe ori, dupa astfel de ru)aciuni, omul ramane lafel de departe de 'umneeu, fara nici un fel de transformare morala si cu nici un pas maiaproape si mai si)ur de preenta cerului.

W. A. Tozer

R 'e multe ori il ru)am pe 'umneeu sa vina in mi%locul nostru, cand de fapt El este de%a acolosi ne asteapta pe noi sa-I recunoastem si sa-I respectam preenta. Cersim sa-I auim )lasul,desi El ne-a vorbit de%a si de%a )lasul #ui continua sa ne bata la urec$i si la inima.

R 'e prea multe ori, in ru)aciunile noastre insistam ca 'umneeu sa faca lucrari pe care El le-afacut de%a, sau pe care nu le poate face din caua necredintei noastre.

R *bisnuieste-te sa te retra)i in fiecare i deoparte, intr-un loc linistit Q tai in DcamarutaD ta

linistit si asteapta putin pana ce toate )omotele si toate preocuparile incep sa dispara si cautasa te lasi invaluit de preenta divina. !a-te ca nu mai aui ceea ce se petrece in %ur si ciuleste-tiurec$ile sufletului pana ce incepi sa aui si inveti sa recunosti


28/40

R Cauta-ti un cerc restrans de prieteni. Nu incerca sa afli ceea ce nu-ti este folositor. Evita sa-titransformi mintea intr-o biblioteca publica sau intr-o colectie de intamplari si bancuri amuante.Invata sa practici o continua stare launtrica de ru)aciune. 'upa o vreme, vei putea sa faciaceasta c$iar si atunci cand lucrei sau te afli in calatorie.

R (otaraste-te sa fii sincer, desc$is si smerit. Cere de la 'omnul sa-ti dea iubire pentru totioamenii, la fel. Citeste mai putin, dar citeste doar lucruri de calitate care-ti pot imbunatati viatalauntrica. Nu-ti lasa mintea sa $oinareasca $ai-$ui. Nu te risipi in preocupari si pasiunitrecatoare. Atinteste-ti privirea la C$ristos. 'eprinde-te cu concentrarea spirituala.

R Ar trebui sa ne examinam, din cand in cand, ru)aciunile ca sa vedem cat de sincere si despontane sunt. Ar trebui sa le tinem simple, sincere, proaspete, personale si ori)inale. /ai

presus de orice, trebuie sa ne intericem cu desavarsire sa ne faurim sin)uri emotii de sfintenie.

R Inca ne mai ru)am pentru treiri spirituale, fara sa ne dam seama de tradarile noastre si delipsa noastra de pocainta. Toate aceste ru)aciuni sunt fara nici o valoare.

R Toate ru)aciunile sunt placute, atunci cand inima a a%uns in partasie cu 'umneeu si candoc$ii launtrici vad fata binecuvantata a 'omnului.

R Cea mai inalta forma de ru)aciune nu este niciodata o cerere.

R 2neori, oamenii se roa)a fara credinta, dar este de neconceput ca oamenii care au credinta sanu se si roa)e.

R !ie ca este vorba de un inceput de evan)$eliare, fie ca este vorba de educatia copiilor sau deexamenul de la facultate, reteta va trebui sa ramana intotdeauna aceeasi dubla impletire intremunca si ru)aciune. Nici munca fara ru)aciune, nici ru)aciune fara munca.

'espre "iserica

R /omentul cel mai sfant din serviciul divin al unei "iserici, este momentul in care membrii"isericii - intariti prin ru)aciune, partasie, predica - parasesc cladirea "isericii, se duc in lumepentru a fi "iserica. Noi nu ne ducem la "iserica, noi suntem "iserica.

Canon Ernest Southcott


29/40

R Ce-ar casti)a o "iserica daca ar trimite misionari pana la capatul pamantului daca si-ar pierdetinerii ei

R +reocuparea "isericii trebuie sa fie 'omnul Isus (ristos. El nu a spus Dvoi idi "iserica

voastraD, nici Dvoi veti idi "iserica /eaD. El a is Dvoi idi "iserica /eaD.

Arthur F Fogartie

R 2n statistician a a%uns la urmatoarea concluie:

FS din membrii bisericii nu exista.

5JS din membrii bisericii nu pot fi )asiti niciodata.

FS din membri nu mer) la biserica.

FJS din membri nu contribuie financiar la nevoile bisericii.

HFS nu participa la pro)ramul de peste saptamana.

6JS din membri nu studiaa "iblia acasa.

6FS din membri nu au incercat sa casti)e pe cineva pentru 'omnul Isus (ristosK

2n crestin neimplicat in lucrarea lui 'umneeu.

R "iserica nu este o expoitie de sfinti, mai de)raba este o scoala in care se pre)atesccredinciosi DnedesavarsitiD, o )radinita in care cresc credinciosii DmiciD, un spital in care sevindeca cei bolnavi sufleteste.

Henry Ward Beecher

R unt doua motive pentru care o biserica nu va face ceva: nu a incercat niciodata sau stie caDnu se poate face asa cevaD si de aceea nu va incerca.

R 'iavolul nu se lupta cu cei din birt, el are de lucru cu cei din biserica.

Ra!h H. Sto

R 'espre o biserica in care sunt probleme se poate spune cel putin un lucru bun: nu estemoarta.


30/40

R Ce fel de biserica ar fi biserica in care toti membrii ar fi ca tine

R Nu demult intr-un iar a aparut urmatoarea relatare: doamna #ila Crai), in varsta de 5 de ani,nu a lipsit de la niciunul din serviciile bisericii ei in ultimii douaeci de ani. Aproape 5J7J deduminici ea a fost preenta la fiecare pro)ram al bisericii. Ironic, iarul a pus mai multe intrebarile)ate de aceasta informatie:

5. *are aceasta femeie nu a avut musafiri nici intr-o duminica

. *are aceasta femeie nu mer)e nicaieri sambata seara Niciodata nu e obosita duminicadimineata

8. Niciodata nu o doare capul, nu e racita,nu ii lipseste ceva la micul de%un, nu trebuie sa faca undrum departe de casa, nu mer)e la iarba verde, nu mer)e la o reuniune cu rudele ei mai

apropiate sau mai indepartate

7. Niciodata nu simte nevoia sa doarma mai mult duminica dimineata

F. C$iar nu are prieteni care sa o invite intr-o excursie la sfarsit de saptamana

G. Nu citaste niciodata iarul de duminica

H. Nu a avut parte de nici o duminica in care sa ploua sau sa nin)a

. Niciodata nu s-a suparat pe pastor sau pe invatatorul de la scoala duminicala

6. Nimeni nu a deran%at-o cu nimic la biserica

5J. Nu are radio sau televior pentru a sta acasa si a urmari un pro)ram bun

R +reenta la biserica este un privile)iu pe care fiecare din noi il are. Este o marturie a ceea cecredem. Este un mi%loc de a ne intari spiritual. Este ocaia de a ne intalni cu 'umneeu in loculin care biserica c$eama Numele au.

per ca si tu, cititorule, sa cauti cu tot dinadinsul sa nu lipsesti.

"din Chimes o# Ho!e$

R 9e)uli de comportare la biserica:

5. Nu veni dupa inceperea pro)ramului si nu pleca inainte de a se spune ultimul Amin.

. tapaneste-ti limba in timpul pro)ramului din biserica.8. In timpul cantarilor in comun, canta si tu, nu te uita la cei din %ur.

7. Nu te asea pe locul de lan)a mar)ine, aseaa-te spre mi%loc pentru ca cei ce vin mai tariusa nu te deran%ee pe tine si nici pe ceilalti.


31/40

F. Nu uita de colecta si nici nu-l fa pe cel ce o aduna sa astepte prea mult dupa tine.

G. Nu veni la biserica asa cum ai veni la o expoitie.

H. !ii atent la predica, nu te )andi la ce ai lasat acasa.

. Cinsteste iua 'omnului, nu veni la biserica doar pentru a te odi$ni.

6. 'upa terminarea pro)ramului, poti sta de vorba cu prietenii tai, dar fa-o discret.

5J. !ii prietenos cu musafirii, fa-i sa doreasca sa mai vina pe la casa 'omnului.

Arthur James %aughin Jr.

'espre "iblie

R Nimeni nu-si ia diploma in studiul "ibliei pana nu a%un)e sa stea fata in fata cu Autorul ei.

R /ulte carti ne-au fost date pentru informarea noastra, dar "iblia ne-a fost lasata pentrutransformarea noastra.

R Este o mare diferenta intre carti facute de oameni si Cartea care face oameni.

R /ulti crestini se asteapta ca lumea sa aiba respect pentru o carte pe care ei oQ ne)li%eaa.

R *amenii nu respin) "iblia pentru ca pe alocuri s-ar contraice, ci pentru ca ii contraice pe ei.

R "iblia este unica intre cartile lumii pentru ca raspunde competent la cele doua intrebarifundamentale ale existentei: D'e undeD si D'e ceD.

R 'iavolului nu-i este teama de o "iblia acoperita de praf.

R tudiul Cuvantului lui 'umneeu cu scopul descoperirii voii #ui este cea mai mare disciplinacare a format cele mai mari caractere.


32/40

R A respin)e studiul avand pretentia suficientei 'u$ului fant inseamna a respin)e insesicriptura.

R 'aca tii "iblia desc$isa nu vei )asi inc$isa poarta cerului.

R Nimic mai putin decat o "iblie intrea)a face un crestin intre).

R Cu cat avem mai multa reverenta fata de Cuvantul lui 'umneeu, cu atat mai multa bucurievom )asi in el.

R 'u$ul fant nu ne e dat pentru a face studiul "ibliei inutil, ci pentru a-l face eficient.

R "iblia este ca un telescop: trebuie sa te uiti prin ea, nu la ea.

R Este folositor sa insemnei "iblia dar este si mai folositor s-o lasi pe ea sa te insemnee.

R 2nele din cele mai mari comori ale "ibliei nu pot fi descoperite decat cu oc$ii inlacrimati.

R "iblia este sin)ura carte al carei Autor este preent cand o citesti.

R e spune ca I. #. Cara)iale putea fi vaut in calatorii purtand cu sine un /ersul trenurilor si"iblia. Intrebat de cineva Dcum sta cestiuneaD, marele dramatur), adanc cunoscator alproblemelor umane, ar fi axplicat: D


33/40

DTot asa este si cu "ibliaD, a replicat crestinul, si necredinciosul nu a mai avut ce spune.

R tudiaa "iblia ca sa fii intelept& crede-o ca sa fii in si)uranta& traieste-o ca sa fii sfant si fericit.

R Nici o stiinta nu este la fel de bine atestata ca reli)ia "ibliei.

R "iblia este o fereastra in aceasta inc$isoare a lumii prin care noi privim in eternitate.

R 'oua teme dominante se afla in "iblie: prima este instoria seductiei omului prin pacat, iar adoua este salvarea omului prin (ristos.

R Cele sapte minuni ale "ibliei:

5./inunea aparitiei - felul in care a fost scrisa de oameni diferiti, in epoci si locuri diferite, esteuna din marile mistere ale lumii.

./inunea alcatuirii - o cule)ere de GG de carti si totusi o carte unitara.

8./inunea varstei - cea mai vec$e carte aflata in circulatie.

7./inunea raspandirii - cea mai distribuita si cea mai citita carte din lume.

F./inunea interesului - sin)ura carte din lume care este citita de oamenii din toate cate)oriilesociale.

G./inunea limba%ului - scrisa aproape in intre)ime de oameni needucati si totusi atat de perfectaca forma literara.

H./inunea pastrarii - cea mai dusmanita carte din lume si totusi in circulatie. DCuvantul 'omnuluiramane in veacD.

Cugetari despre educatie si comportament

l DConsideratia pentru altii ne oranduieste purtarea. "Goethe$l DTrebuie sa te stimei ca sa te stimee ceilalti. "&iderot$l DNu cunosc alt semn al superioritatii decat bunatatea. "Beetho'en$l D'e la o vreme rodeste din sufletul tau numai ce ai lasat in sufletele altora. "(. )orga$l D'oar o viata traita pentru altii este o viata care merita a fi traita. "Einstein$l D'e multe se poate lipsi omul, numai de oameni nu. "%. Borne$l D!elul cum dai, pretuieste mai mult decat ceea ce dai. "Corneie$

l DNumai sufletele vul)are isi bat%ocoresc dra)ostele de odinioara. "*. Goga$l DA )resi este omenesc, a ierta dumneeiesc. "A. +o!e$l D/ult mai bine-ar fi, se intele)e, U "unul-simt de-ar tine loc de le)e."%a Fontaine$


34/40

Crestinul 0eritabil

5. Crestinii veritabili traiesc in sfintenia si in dra)ostea lui 'umneeu.

. Crestinii veritabili traiesc ca Isus.

8. Crestinii veritabili pastreaa le)amintele casatoriilor lor si acorda importanta copiilor lor,mai mult decat carierelor.

7. Crestinii veritabili isi reinnoiesc $rana spirituala in fiecare i si traiesc in puterea 'u$uluifant.

F. Crestinii veritabili se straduiesc sa faca din biserica un mic tablou al cerului.

G. Crestinul veritabil ii iubeste pe toti asa cum Isus I-a iubit.

H. Crestinului veritabil nu ii plac diviiunile bisericii& el ii sustine pe toti cei care il marturisescpe Isus ca 'omn si /antuitor.

. Crestinul veritabil marturiseste ca Isus este 'omnul politicii si economiei.

6. Crestinul veritabil impartaseste aceeasi preocupare speciala a lui 'umneeu pentrusaraci.

5J. Crestinul veritabil pretuieste creatia si Il lauda pe Creator.

55. Crestinul veritabil iubeste slu%irea.

Citeste urmatoarele texte cu atentie si in ru)aciune. +etrece timp intrebandu-te ce inseamnaele pentru tine astai, in cicumstantele in care te aflii. 'escoperi vreo provocare pentrucaracterul, )andirea sau atitudinile tale cu privire la 'umneeu sau om Esti pre)atita sa le facifata

Isus, &emplul nostru

5. 'atei ?:9-99 9efuul de a se compromite

. 'arcu 9:@-@< Isus si ru)aciunea

8. Ioan 9:;-@@ eninatate

7. (uca ?:9-@> *rionturi lar)i, viiune


35/40

F. 'atei =:9-? Compasiune

G. 'atei 9?:9@-9 9abdare

H. 'arcu 9>:9@-9 "landul Isus

. 'arcu @:9- Indi)nare

6. Ioan :9@-9< Cura% moral

5J. (uca 9J:9-9> Atitudine de apreciere

55. Ioan =:9-99 Caritate, bunatate

5. (uca 9:9@-9 tran)eti comori pentru 'umneeu

58. 'atei >:>-9= 'atoria, voia lui 'umneeu

57. (uca ;:


36/40

+rima regua a reintregirii unui obiect este sa sa'ezi toate !artie com!onente.

Observatia lui &liot:

(imic nu este atit de bun !recum !are a !rima 'edere.

Introspectia lui &merson:

Ceea ce numim !acat a atii, !entru noi este e-!eriment.

(egea lui 3laso:

E ce'a in neregua daca ai intotdeauna dre!tate.

(egea lui 3old:

0n artico des!re erori 'a contine erori.

(egea lui )ac/er:Credinta ca o mai adinca inteegere 'a incita in mod necesar a actiune o natiune sau oorganizatie este una din cee mai 'echi iuzii ae omenirii.

(egea lui )aldane:

0ni'ersu nu este doar mai ciudat decit ni imaginam, e este mai ciudat decit ni !utemimagina.

(egea lui 4ones:

*mu care !oate zimbi cind ucrurie merg rau, sa gindit a cine'a !e care !oate da 'ina.

(egea instrumentului, a lui 8aplan:

&atii unui baiete un ciocan si e 'a desco!eri ca tot ceea ce intineste are ne'oie sa #ie batut.

(egea lui (ea!K:

&aca un ucru se #ace gresit indea/uns de des, de'ine corect.

(egea lui 8ristol:

A #i #rustrat de ce'a este dezagreabi, dar ade'aratee dezastre in 'iata ince! cind ai tot ce itidoresti.

*eorema generaliata a iceberg-ului, a lui 'ars!all:

Sa!te o!timi din orice nu se 'ad.

A R T I F I C I I

L 'area plMcere a celor depravati este sM-i ducM si pe altii la depravare. $AN#+ 3I#&%L AdevMrata violentM e seductia. $(&IN3%L Atunci cEnd te atacM libidinosii si impotentii, poti fi sigur cM ai dreptate. $OCA+ I(#&%


37/40

L (a ce servesc poemele mele, dacM mama nu stie sM citeascM $+AC)I# O1#4+A%L Oamenii trebuie devMtati sM scuipe si sM sufle nasul. $*1#O+ A+3)&I% L Aproape toti bMrbatii pot face fatM adversitMtilor, dar dacM vrei sM testei caracterul unuibMrbat, dM-i putere. $A+A)A' (INCO(N%L e stie cM oamenii realieaM mai multe lucrEnd EmpreunM cu altii decEt Empotriva lor.$A((AN 5+O''&%L A descrie fericirea EnseamnM sM o micsorei. $*&N#)A(%

L Popoarele sEnt ideile lui #umneeu. $(&OPO(# 0ON +AN#8&%L QCunoaste-te pe tine EnsutiR #acM m-as cunoaste, as lua-o la fugM7 $3O&*)&%L ingurul antidot la suferinta sufleteascM e durerea fiicM. $8A+( 'A+S% L Notiunea noastrM de simetrie derivM din c!ipul omului. $(AI& PACA(%L Nimeni nu-si urMste propriul trup. $5GN*1( A131*IN%L &u cred cM cea mai bunM definitie a omului este aceasta: un biped nerecunoscMtor.$#O*OI&08I%L 'area, acest acoperis linistit, pe care se plimbM pescMrusiiH $PA1( 0A(+T% L &u sEnt de o inculturM etrem de multilateralM. $+O&+* '1I(% L Am fost totul si totul era nimic. $A(&SAN#+1 'ACON%

Contemporane

r uccesele femeilor tomnatice se baeaV pe experientV, iar ale bVrbatilor pe bani.r E)oismul i face pe tineri sV-si doreascV drepturile si ntelepciunea bVtrnilor, iar pe bVtrnisuccesele tinerilor.r Clopotul dV ora pentru cei vii si vesnicia pentru cei morti, ceasul i ndeamnV la muncV peoamenii $arnici si i deran%eaV pe lenesi.r Cea mai mare durere pentru un artist constV n situatia n care este obli)at sV fie comediant pe

dinafarV, n timp ce pe dinVuntru este cuprins de tra)edie. 2n politician trebuie sV facV eforturipentru a preveni tra)ediile si a da pe fatV comediile care au menirea sV masc$ee suferintelema%oritVtii.r Consolidarea ine)alitVtii, a ierar$iei si opresiunii duce la totalitarism. Conceptul n sine estestrVin democratiei, dar ine)alitatea prin )enerarea sVrVciei ia forma unui )enocid lent.r A da le)itimitate politicii de sVrVcire a populatiei are semnificatia unor mVsuri de a crea caleaspre totalitarism, sin)ura formV de a amna miscVrile sociale mpotriva oprimVrii ma%oritVtiipopulatiei.r 0n societatea ecolului WWI, prin le)islatia promovatV, statul este obli)at sV stimuleedevoltarea industrialV ec$ilibratV att n mediul urban, ct si n mediul rural, n asa manierV, nctsV atra)V folosirea fortei de muncV disponibile, sV creee posibilitatea realiVrii unor csti)uri

care sV ducV la aparitia si consolidarea clasei de mi%loc, la stabilitatea populatiei, la reducerea laminimum a fenomenului mi)ratiei interne si emi)rVrii.Ova urmaP+rof. univ. dr.


38/40

L #upM cum e biserica, asa e si societatea7

L Avem En fatM un tineret avid numai de plMceri, cMruia nu-i pasM deloc de #umneeu.

Ametiti de pseudo-intelectualism si iolati ermetic fatM de lucrurile spirituale, acesti tineri

Esi bat joc de cele mai elementare standarde morale.

L Gn fata oamenilor de paie de ai, care Esi bat joc de credinta noastrM, avem dreptul sM ne

molesim #acM am da Enapoi ne-am arMta ca niste paiate. (egiunile iadului sEnt mari, darostile cerului sEnt si mai mari. #iavolul e puternic U #umneeu e Atotputernic. +iscul e

mare. Vi mare e pretul. #ar mare e si premiul.

L 5iecare stradM e un rEu plin de activitMti satanice, de betie, divort, Entuneric si pieranie.

#acM te ridici Empotriva acestor lucruri, nu te mira, frate dragM, dacM lumea te urMste. #acM

ai fi de-al lumii, te-ar iubi.

L Avem o bisericM rece, Entr-o lume rece, fiindcM predicatorii sEnt reci. #e aceea, o!,

#oamne, trimite foc din cer7L Ioan oteMtorul a fost mare En singurMtatea lui. 0ulturii mari boarM singuri. (eii mari

ies singuri la prMdat. ufletele mari umblM singure U singure, cu #umneeu.

L America nu poate sM cadMH fiindcM deja e jos. (ucrul acesta e adevMrat si despre

Anglia. Nici ea nu poate fi EnrobitMH fiindcM deja poporul ei este EncMtusat En lanturile

anar!iei morale pe care ea EnsMsi si le-a forjat si le-a ales. Aici sEnt milioane de oameni

care Esi vEnd sufletul pentru umbre, En timp ce nu numai cM resping lucrurile reale, dar Esi

si bat joc de ele. 1n val imens, fMrM precedent, de nelegiuire En cMlcarea poruncilor, En

batjocorirea lui #umneeu, En distrugerea sufletelor, face ravagii En oceanul orEnduirilor

omenesti. NiciodatM pEnM acum n-au fost masse atEt de masive de oameni care sM-si vEndM

sufletul diavolului la preturi de nimic. 1nde se fierbe eama aceasta a iadului Gn berMriile

si cErciumile lumii. #istileriile de bMuturi sEnt crese En care se nasc ucigasii ce opereaM

traficul de arme, produc crimele pe sosele, provocate de soferii En stare de ebrietate.

Poate fi ceva mai prostesc si mai inuman ca o searM de bMuturM &roul serii e ultimul care

se mai tine pe picioare, En timp ce toti ceilalti, gro!Mind ca porcii, stau culcati pe podea,

pe sub mese, amortiti de bMuturM. Acesta nu e sportul unor oameni primitivi iesiti din

pesteri, ci e sportul sinistru al noilor intelectuali sMtui la trup pEnM la refu, dedati, fMrM

rusine, oricMrei nelegiuiri. Plini de desfrEu, avii dupM jocurile de noroc, Enrobiti de

bMuturM, acesti oameni $adulti la trup, dar imbecili la minte%, Esi cEntM jelania ca (ordul

Kron.

L Oameni care se laudM cu intentiile lor bune, dar care sEnt, de fapt, sEngerosi si nedrepti,

conduc guvernele multor popoare. *Mrile democratice poartM vinovMtia enormM pentru

faptul cM au avut lumina si au EnMbusit-o sub Qobrocul afacerismuluiR sau sub Qpatul

lenevieiR. Capul omenirii e bolnav si inima e lesinatM. Gn socotelile omenesti sEntem la

capMtul liniei. *otul e gata QpregMtitR pentru marea eploie a veacurilor, care va despica


39/40

PMmEntul cu eploia nuclearM.

L Plede pentru predici majestuoase. #iavolul vrea sM punem accent pe lucrurile minore.

'ulti dintre noi vEnMm soareci, En timp ce !ienele sfErtecM tara.

L Numai asa reistMm, fratilor: pe genunc!i7 Nu vM lMsati amMgiti de teoriile omenesti.

Peste putrefactia lumii moderne dati drumul sM curgM apele fluviilor de lacrimi si de

rugMciuni, pEnM ce va avea loc, En sfErsit, curMtirea7

(&ONA+# +A0&N)I(( $1A, 9J


40/40

ervim cu friXcW clientela bine bWtutW.

Avem friXcW bWtutW toatW iua.

Nu servim minori sub 9= ani.

Nu servim En stare de ebrietate.

Avem ciorapi de femei lungi.

(enjeria de corp nu se sc!imbW7

ConfecYionWm costume pentru dame de lu7

ConfecYionWm poXete Xi genYi Xi cu pielea clientului.

Nu trimiteYi copii la umplut cu sifoane.

Citate Proverve Cugetari Maxime

Documents

Transcript of Citate Proverve Cugetari Maxime