lucrarea11.doc

3
Lucrarea nr. 11_________________________________________________________ Determinarea cantităţii de ferită din oţeluri cu ajutorul feritiscopului 1. Scopul şi principiul metodei După cum se ştie aliajele Fe-Fe 3 C (oţeluri şi fonte) sunt alcătuite din doi constituenţi monofazici şi anume: Ferita şi cementita, în cantităţi determinate de conţinutul în carbon al aliajului. Analitic, procentele celor doi constituenţi se pot stabili cu ajutorul regulii pârghiilor, aplicabilă în cazul oţelurilor şi fontelor nealiate sau slab şi mediu aliate. Pentru oţelurile înalt aliate cum sunt cele de scule sau inoxidabile de tip feritic, feritio-austenitic şi austenitic, această regulă nu poate fi aplicată, motiv pentru care determinarea cantităţii de ferită conţinută în aliaj, se efectuează prin măsurători, cu ajutorul unui aparat ce poartă denumirea de FERITIMETRU. În principiu, feritimetrul utilizează proprietatea feritei de fi magnetică, spre deosebire de austenită care este nemagnetică. Utilizarea cea mai largă a acestui aparat este în cazul oţelurilor inoxidabil, permiţând stabilirea următoarelor: - conţinutul în ferită al oţelului; - stabilirea tipului de oţel inoxidabil (feritic, ferito- austenitic sau austenitic) 2. Utilajul şi aparatura folosită

Transcript of lucrarea11.doc

Lucrarea nr. 11_________________________________________________________

Determinarea cantitii de ferit din oeluri cu ajutorul feritiscopului

1. Scopul i principiul metodei

Dup cum se tie aliajele Fe-Fe3C (oeluri i fonte) sunt alctuite din doi constitueni monofazici i anume: Ferita i cementita, n cantiti determinate de coninutul n carbon al aliajului. Analitic, procentele celor doi constitueni se pot stabili cu ajutorul regulii prghiilor, aplicabil n cazul oelurilor i fontelor nealiate sau slab i mediu aliate.

Pentru oelurile nalt aliate cum sunt cele de scule sau inoxidabile de tip feritic, feritio-austenitic i austenitic, aceast regul nu poate fi aplicat, motiv pentru care determinarea cantitii de ferit coninut n aliaj, se efectueaz prin msurtori, cu ajutorul unui aparat ce poart denumirea de FERITIMETRU.

n principiu, feritimetrul utilizeaz proprietatea feritei de fi magnetic, spre deosebire de austenit care este nemagnetic. Utilizarea cea mai larg a acestui aparat este n cazul oelurilor inoxidabil, permind stabilirea urmtoarelor: coninutul n ferit al oelului;

stabilirea tipului de oel inoxidabil (feritic, ferito-austenitic sau austenitic)

2. Utilajul i aparatura folositAparatul are la baz o schem electric nglobat ntr-o cutie cu un panou frontal, pe care sunt montate principalele comenzi, precum i afiarea rezultatului . Ca anexa servind operaiei de calibrare, exist patru etaloane avnd urmtoarele coninuturi n ferit: 30, 64%; 10,12 %; 8,12% i 3,90%.

3. Desfurarea lucrrii

Pentru a deprinde tehnica de lucru cu acest aparat, vom utiliza dou eantioane de oel inoxidabil i anume: austenitic i ferito-austenitic.

n prima parte etapa se efectuaz calibrarea aparatului, n care scop se va pune sub tensiune (la 220V prin cordonul de alimentare) i se trece pe poziia pornit prin intermediul butonului 6 Fig.....

Se aduce acul indicator de pe panoul 1 la poziia zero, cu ajutorul butonului de nul.

Se alege scala de lucru prin apsarea tastei ce cuprinde valoarea acestei scale. Aparatul are cinci astfel de scale (3) unitar (0....1%); 5 (0.....5%); 10 (0....10%); 30 (0....30%); i 40 (0.......40%). Se recomand a se lucra pe ultima scal adic 40 (0....40%).

Se cupleaz palpatorul n locaul su (5).

Pe o plac de lemn se aeaz pe rnd cele cinci etaloane, avnd forma unor pastile cilindrice, n ordinea crescnd a coninutului de ferit adic 3,90,8,12,10,12 i 30,64 %.Fiecare din aceste pastile va fi atins cu vrful palpatorului, iar cu ajutorul butonului de calibrare (4) se fixeaz acul indicator al panoului (1) n dreptul valorii corespunztoare coninutului n ferit marcat pe etalon.Dup terminarea operaiei de calibrare se va trece la msurtori pe cele dou eatioane. Vom constata :

pe eantionul de oel inoxiudabil austenitic, indicaia feritimetrului va fi 0 (austenita nemagnetic) ;

pe eantionul din oel inoxidabil ferito-austenitic aparatul va indica un anumit coninut de ferit.

4. Interpretarea rezultatelor i concluzii

Pentru a aprecia structura oelului a crui coninut de ferit a fost determinat, vom utiliza diagrama oelurilor aliate Schaffler, unde n fiuncie de coninutul de ferit vom putea determina structura oelului.

Metoda se poate aplica i la fonte, permindu-lne s cunoatem dac avem o font alb cementitic sau o font cenuie, ferito-grafitic sau ferito perlitic. n acesr scop se vor efectua msurtori i pe astfel de eantioane.