LUCRAREA DE VERIFICARE NUMĂRUL I – INTRODUCERE ÎN ECONOMIE ŞI ÎN PROBLEMELE ECONOMICE FUNDAMENTALE

DRĂGAN DANIELA – GRUPA 208 – ANUL I – MANAGEMENT ECONOMIC Page 1

1. Identificaţi cinci categorii de nevoi de bunuri şi servicii. Ordonaţile după

intensitatea şi amploarea cu care se pot manifesta în cazul unui student de anul

I. Argumentaţi răspunsul.

Nevoi de bunuri cu care se poate confrunta un student din anul I:

I. nevoia de hrană; care constituie nevoi fundamentale nu numai

II. nevoia de îmbrăcăminte; pentru un student ci pentru toţi oamenii.

III. nevoia de cărţi, lucrări şi studii de specialitate, care să-i permită acestuia

studierea domeniului de specialitate ales;

IV. nevoia de calculator/laptop, imprimantă, scanner şi telefon , utile oricărui

student;

V. nevoia de cărţi care nu sunt aferente aceluiaşi domeniu de specialitate, necesare

lărgirii “orizontului” de cunoaştere.

Nevoi de servicii cu care se poate confrunta un student din anul I:

I. nevoia de adăpost (locuinţă) - care constituie o nevoie fundamentală nu numai

pentru un student ci pentru toţi oamenii;

II. nevoia de acces la educaţie, seminarii, cursuri necondiţionat;

III. nevoia de timp suficient pentru studiu individual;

IV. nevoia de acces la internet;

V. nevoia de acces la stagii de practică (intership-uri) unde noţiunile teoretice

dobândite la facultate sunt puse în practică. Stagiile de pregătire efectuate de un

student în timpul facultăţii facilitează angajarea acestuia într-o perioadă relativ

scurtă;

LUCRAREA DE VERIFICARE NUMĂRUL I – INTRODUCERE ÎN ECONOMIE ŞI ÎN PROBLEMELE ECONOMICE FUNDAMENTALE

DRĂGAN DANIELA – GRUPA 208 – ANUL I – MANAGEMENT ECONOMIC Page 2

2. Ce se înţelege prin folosirea alternativă a resurselor şi ce semnificaţie are

aceasta pentru activitatea economică?

Resursele reprezintă totalitatea elementelor care se utilizează pentru producerea de

bunuri materiale şi servicii destinate satisfacerii nevoilor. Natura limitativă a resurselor de

care dispune o economie naţională, actiţionează restrictiv asupra activităţii economice,

astfel caracterul nelimitat al nevoilor “lovindu-se” de limitele fizice ale resurselor. În acest

sens, raţionalitatea şi eficienţa constituie principii generale de care trebuie să ţinem cont

atunci când trebuie să alegem între multiplele variante de folosire alternativă a resurselor.

Principiul raţionalităţii în economie exprimă faptul că, în mod normal, producătorii şi

consumatorii acţionează conştient potrivit propriilor interese: câştigul anticipat, respectiv

utilitatea anticipată care va corespunde trebuinţelor lor. Principiul eficienţei economice

exprimă faptul că ansamblul efectelor rezultate dintr-o acţiune economică devansează

efortul integral pe care îl presupune aceasta. Maximizarea avantajelor obţinute la un efort

integral dat sau minimizarea efortului integral depus pentru realizarea efectului dorit

reprezintă un alt principiu al alegerii: principiul optimalităţii. Preocuparea dintotdeauna a

oamenilor de a alege resursele şi de a ierarhiza folosirea lor pentru satisfacerea cât mai

bună a nevoilor constituie problema generală a economiei. Necesitatea de a alege

alternative de folosire a resurselor disponibile presupune costuri, iar orice activitate

implică renunţarea la alte alternative.

3. Argumentaţi afirmaţia potrivit căreia resursele au caracter limitat.

Resursele de care dispune o ţară devin limitate la un moment dat, această situaţie

acţionând restrictiv asupra activităţii economice. Astfel, utilizarea raţională a acestora

capătă o însemnătate deosebită, prin obţinerea de rezultate maxime pe fiecare unitate de

cheltuială.

LUCRAREA DE VERIFICARE NUMĂRUL I – INTRODUCERE ÎN ECONOMIE ŞI ÎN PROBLEMELE ECONOMICE FUNDAMENTALE

DRĂGAN DANIELA – GRUPA 208 – ANUL I – MANAGEMENT ECONOMIC Page 3

Resursele sunt limitate şi în raport cu trebuinţele (nevoile) noastre, cele din urmă având un

caracter nelimitat.

4. Cum poate influenţa fiecare dintre următorii factori decizia unui student de a

urma cursurile la zi sau la ID ?

creştera taxelor scolare –va influenţa inscrierea studentului la forma de

invăţămând ID pentru a putea face faţă cheltuielilor cu şcolarizarea;

scăderea ratei dobanzii împrumuturilor acordate studenţilor - pentru

studenţii care au nevoie de bani sau care doresc să achiziţioneze un

bun dar care nu dispun de suma necesară, acest factor va determina

inscrierea studentului la forma de invăţămând ID pentru a se angaja şi

a face demersurile necesare pentru obţinerea unui credit;

creşterea salariilor pentru locurile de muncă necalificate – acest factor nu

poate influenţa alegerea formei de învăţământ pe care o va urma

studentul.

5. Identificaţi abordarea pozitivă şi abordarea normativă din următoarea

afirmaţie: „pensionarilor trebuie să li se asigure reţete compensate, deoarece,

faţă de restul populaţiei, cheltuielile lor pentru medicamente sunt relativ mai

mari”.

economia pozitivă, se referă doar la cunoaşterea şi descrierea realităţii aşa cum

este ea. Ce se va întâmpla dacă se reduce impozitul pe profit? Cine va pierde şi cine va

avea de câştigat?

LUCRAREA DE VERIFICARE NUMĂRUL I – INTRODUCERE ÎN ECONOMIE ŞI ÎN PROBLEMELE ECONOMICE FUNDAMENTALE

DRĂGAN DANIELA – GRUPA 208 – ANUL I – MANAGEMENT ECONOMIC Page 4

economia normativă, propune direcţia în care trebuie să se modifice realitatea şi

măsurile pentru a interveni asupra ei. Trebuie guvernul să reglementeze preţul

benzinei? Trebuie schimbat impozitul pe venituri pentru a diminua sau a creşte

veniturile familiilor?

Conform celor prezentate mai sus, “pensionarilor trebuie să li se asigure reţete

compensate” – reprezintă o abordare normativă (propunere direcţie), iar “…..deoarece,

faţă de restul populaţiei, cheltuielile lor pentru medicamente sunt relativ mai mari” –

constituie o abordare pozitivă (reflectă situaţia reală în baza careia s-a venit cu propunerea

de acordare de reţete compensate pensionarilor).

6. Care ar putea fi costul de oportunitate al unui guvern care decide

construirea autostrăzii Bucureşti – Braşov în următorii doi ani?

Costul de oportunitate al unei alegeri reprezintă preţul (estimarea) celei mai bune

alternative sacrificate (la care se renunţă), atunci când se face alegerea între mai multe

variante posibile, în alocarea resurselor disponibile.

În cazul de faţă, costul de oportunitate îl poate constitui o altă lucrare de infrastructură, de

mărime, complexitate, resurse financiare implicate similare.

7. Precizaţi cărui tip de analiză (micro sau macro) pot fi supuse următoarele

fenomene economice?

televiziunea publică îşi lansează noua grilă de programe – tip analiză

micro;

o banca acordă un credit unei firme care ajunge în scurt timp în pragul

falimentului – tip analiză micro;

LUCRAREA DE VERIFICARE NUMĂRUL I – INTRODUCERE ÎN ECONOMIE ŞI ÎN PROBLEMELE ECONOMICE FUNDAMENTALE

DRĂGAN DANIELA – GRUPA 208 – ANUL I – MANAGEMENT ECONOMIC Page 5

inflaţia si rata şomajului sunt în creştere datorită crizei economice actuale –

tip analiză macro.

Microeconomia – studiază procesele, faptele şi comportamentele participanţilor

individuali la activitatea economică (firme, gospodării familiale, administraţii, bănci etc).

Macroeconomia - studiază comportamentul economiei ca un tot şi comportamentul

variabilelor agregate, precum şomajul, creşterea economică, nivelul preţurilor şi inflaţia

8. Construiţi şi apoi descrieţi frontiera posibilităţilor de producţie pe baza unui

exemplu concret!

În studierea alternativelor de a produce se utilizează frontiera (curba) posibilităţilor de

producţie, aceasta exprimând grafic combinările posibile de producere a două bunuri prin

folosirea integrală şi eficientă a resurselor disponibile la un moment dat.

Presupunem că o patiserie dispune de resursele materiale necesare pentru producerea

într-o săptămână a două sortimente de prajituri, ambele beneficiind de o cerere similară

din partea clienţilor.

Tabelul posibilităţilor de producţie pentru cele două forme de prăjituri prezintă

următoarea formă:

Variantă de alegere A B C D E F

Prăjitură tip A 35 30 25 20 10 5

Prăjitură tip B 10 15 20 30 40 45

Reprezentarea grafică va conduce la următoarea frontieră a posibilităţilor de producţie:

LUCRAREA DE VERIFICARE NUMĂRUL I – INTRODUCERE ÎN ECONOMIE ŞI ÎN PROBLEMELE ECONOMICE FUNDAMENTALE

DRĂGAN DANIELA – GRUPA 208 – ANUL I – MANAGEMENT ECONOMIC Page 6

Pră

jitu

ră t

ip A

45

40

A 35

B

H 30

C 25

D 20

G

15

E 10

F 5

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45

Prăjitură tip B

Panta negativă a curbei reflectă combinaţiile care sunt realizabile atunci când resursele

de care dispune patiseria sunt utilizate în mod eficient. Pe axa orizontală sunt prezentate

posibilităţile de producţie a prăjiturii de tip B, iar pe cea verticală posibilităţile de producţie

a prăjiturii de tip A. În acest sens, orice punct de pe grafic prezintă o anumită cantitate din

fiecare tip de prajitură.

Utilizarea deplină şi eficientă a resurselor presupune alegerea unei variante de producţie

aflată pe frontieră (curbă).

În condiţiile în care toate resursele sunt utilizate eficient iar tehnologiile nu se modifică, a

produce mai multe prăjituri de tip A implică producerea a mai puţine prăjituri de tip B.

Combinaţiile de prăjituri aflate în exteriorul frontierei (H) sunt imposibil de atins pe

termen scurt (cu resursele de care dispune patiseria în prezent nu se pot realiza mai multe

prăjituri).

LUCRAREA DE VERIFICARE NUMĂRUL I – INTRODUCERE ÎN ECONOMIE ŞI ÎN PROBLEMELE ECONOMICE FUNDAMENTALE

DRĂGAN DANIELA – GRUPA 208 – ANUL I – MANAGEMENT ECONOMIC Page 7

Orice combinaţie de prăjituri din interiorul frontierei (G) indică o utilizare ineficientă

şi/sau incompletă a resurselor

9. Omul este mai întâi producător sau consumator? Argumentaţi-vă aprecierea!

Analiza microeconomică este destinată explicării comportamentelor individuale şi

interacţiunilor lor. În centrul atenţiei este situat nivelul individual, reprezentat de omul

aflat intr-o permanentă căutare de satisfacere a nevoilor sale. El este privit în dubla sa

ipostază, de consumator şi de producător. În calitate de consumator, omul se manifestă ca

purtător al cererii de bunuri şi servicii de consum. Astfel, se poate afirma că omul este mai

întăi consumator de bunuri şi servicii (alimente, îmbrăcăminte, servicii medicale şi

îngrijire, servicii de educaţie etc), urmând ca o dată cu intrarea în câmpul muncii să fie şi

producăror.