Lucrarea de Disertatie EE - 2009

Academia de Studii Economice Centrul Regional de FormareŞcoala de Pregătire Continuă pentru AdministraţiaPostuniversitară Publică Locală Bucureşti

Lucrare de disertaţie

Studiu de fezabilitate construire imobilStr. Nucului nr. 2, Bloc V34B

sector 3, BucureştiANALIZA COST - BENEFICIU

Coordonator:Prof. univ. dr. Victor RADU

Autor:Ene EUGEN

BUCUREŞTI – 2009

CUPRINS:

Capitolul 1 – Analiza situaţiei locuinţelor în municipiul Bucureşti 3Capitolul 2 – Studiu de fezabilitate bloc V34B, str. Nucului nr. 2, sector 3 11

2.1. Date generale 112.2. Date tehnice ale lucrării 122.3. Date privind forţa de muncă ocupată după realizarea investiţiei 142.4. Principalii indicatori tehnicoeconomici ai investiţiei 142.5. Finanţarea investiţiei 152.6. Avize şi acorduri 152.7. Memoriu tehnic referitor la structura de rezistenţă 152.8. Memoriu tehnic instalaţii încălzire, ventilare şi reţele exterioare 192.9. Memoriu tehnic instalaţii sanitare şi gaze 202.10. Memoriu tehnic instalaţii electrice 212.11. Memoriu tehnic – Instalaţii gaze (exterior) 232.12. Memoriu tehnic – Reţele apă (exterior) 252.13. Memoriu tehnic – Canalizare 252.14. Drumuri şi sistematizare vertical ă 282.15. Devizul general al investiţiei 29

Capitolul 3 – Analiza cost – beneficiu 313.1. Identificarea investiţiei si denumirea obiectivelor 313.2. Analiza financiara a investitiei 313.3. Analiza economica 313.4. Analiza de sensitivitate 333.5. Analiza de risc 36

Capitolul 4 – Concluzii finale 37Bibliografie 43

Capitolul 1 – Analiza situaţiei locuinţelor în municipiul Bucureşti

Ministerul Locuinţei desfăşoară mai multe programe de construcţii de

locuinţe prin care aplicanţii pot beneficia de ajutor de la stat. Aceste programe

presupun apartamente cu chirie, precum şi subvenţii de 20 la sută pentru casă nouă.

Tinerii fără o locuinţă pot să beneficieze de ajutorul statului fie pentru

construirea unei case, fie pentru o locuinţă cu chirie. Pentru a aplica pentru

indiferent care program, solicitanţii trebuie să se prezinte la primăria de care aparţin

întrucît locuinţele sociale sunt investiţii ale Consiliilor Locale, promovate de către

acestea şi finanţate din bugetele locale. Cuantumul ajutorului diferă în funcţie de

programul la care se aplică.

1) Primul este programul de finanţare a construcţiilor de locuinţe sociale

pentru chiriaşi. Locuinţele sociale sunt locuinţe cu chirie care se atribuie unor

categorii de persoane defavorizate prevăzute de lege, aparţin domeniului public şi

nu se vînd.. Au acces la locuinţă socială, în vederea închirierii, familiile sau

persoanele cu un venit mediu net lunar pe persoană, realizat în ultimele 12 luni, sub

nivelul cîştigului salarial mediu net lunar pe economie, comunicat de Institutul

Naţional de Statistică în ultimul Buletin statistic anterior lunii în care se analizează

cererea, precum şi anterior lunii în care se repartizează locuinţa.

Locuinţele sociale sunt investiţii ale Consiliilor Locale, promovate de către

acestea şi finanţate din bugetele locale. Statul sprijină financiar construcţia de astfel

de locuinţe prin alocarea de fonduri de la bugetul de stat, prin bugetul MDLPL, la

solicitarea fundamentată a Consiliilor Locale investitoare.

Preţul de închiriere al unei locuinţe sociale variază în funcţie de suprafaţă, de

poziţionare, precum şi de Consiliul Local de care aparţine, astfel metrul pătrat este

de aproximativ 80 de bani. O garsonieră se închiriază cu aproximativ 60 de lei pe

lună, un apartament cu două camere, cu 70 de lei, iar pentru unul cu trei camere se

plătesc aproximativ 85 de lei.

– Pag. 3/45 –

Programul constructii de locuinte sociale are ca şi cadrul legislativ Legea

locuintei nr. 114/1996, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare

Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 114/1996, aprobate prin HG nr.

1275/2000, autoritatea de implementare fiind Consiliile locale si primãriile (pentru

programe la nivel national sau sectorial - Ministerul Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice

si Locuintelor, împreunã cu consiliile locale si primãriile)

Caracteristici de derulare a programului:

a) caracteristici generale:

- repartizarea locuintelor se realizeazã de cãtre consiliile locale, în urma

propunerilor unor comisii sociale care analizeazã cererile de locuinte la nivel local;

- accesul la locuintele sociale îl au categoriile de persoane al cãrui venit mediu net

lunar pe membru de familie se situeazã cu 20% sub limita minimã de venit, pentru

care se asigurã subventii în achizitionarea unei locuinte proprietate personalã

tinerilor si altor categorii de persoane, conform prevederilor art. 8, alin. 2 din Legea

locuintei nr. 114/1996. Limitele de venit mediu net lunar pe membru de familie se

stabilesc anual, prin Hotãrâre a Guvernului;

- chiria nominalã este subventionatã din surse ale bugetelor locale, nivelul maxim al

chiriei pentru locuintele sociale fiind de 10% din venitul net lunar pe familie;

- locuintele sociale apartin domeniului public al unitãtilor administrativ-teritoriale

si nu se vând;

- locuintele sociale se pot realiza prin constructii noi sau reabilitarea unor

constructii existente.

b) caracteristici principale ale programului:

- se desfãsoarã conform programelor de investitii promovate la nivel local,

primãriile având calitatea de beneficiari;

- locuintele sociale si de necesitate se realizeazã fãrã depãsirea exigentelor minimale

de dotare si confort prevãzute în anexa nr.1 la Legea locuintei nr.114/1996,

republicatã, la un grad de finisaj mediu.

– Pag. 4/45 –

2) Cel de-al doilea program desfăşurat de MDLPL este adresat chiriaşilor

evacuaţi din locuinţele retrocedate foştilor proprietari. Pentru ca aceştia să

beneficieze de o locuinţă cu chirie subvenţionată de stat trebuie să dovedească cu

acte că au locuit în acele imobile retrocedate, să nu posede un alt imobil, să nu fi

vîndut un imobil după 1 ianuarie 1990 şi să nu fie chiriaşi într-o altă locuinţă din

fondul locativ de stat.

Finanţarea acestor locuinţe se asigură din transferuri de la bugetul de stat,

stabilite anual cu această destinaţie, în bugetul MDLPL din bugetele locale în limita

sumei prevăzute cu această destinaţie, precum şi din donaţii şi din contribuţii de la

persoane fizice şi juridice, conform prevederilor legale în vigoare.

Programul de constructii locuinte sociale destinate chiriasilor evacuati din

locuintele retrocedate fostilor proprietari are ca şi cadru legislativ Ordonanta de

Urgentã a Guvernului nr. 74/2007, autoritatea de implementare fiind Consiliile

locale. Caracteristici de derulare a programului:

a) caracteristici generale:

- fondul de locuinte sociale se constituie de cãtre consiliile locale în acele unitãti

administrativ-teritoriale care au înregistrat peste 10 cereri formulate de cãtre

persoane îndreptãtite;

- persoanele îndreptãtite sunt persoanele fizice care îndeplinesc, în mod cumulativ,

conditiile prevãzute de art. 1, alin. (3) din OUG nr. 74/2007;

- accesul cu prioritate la aceste locuinte îl au persoanele îndreptãtite care

îndeplinesc cel putin una dintre urmãtoarele conditii:

- au un venit mediu net lunar, realizat în ultimele 12 luni, cu cel putin

20% sub nivelul de venit mediu net lunar stabilit anual prin Hotãrâre a

Guvernului, conform prevederilor art. 8, alin. 2 din Legea locuintei nr.

114/1996, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare;

- sunt persoane cu handicap, invalizi si/sau pensionari;

– Pag. 5/45 –

- locuintele sociale apartin domeniului public al unitãtilor administrativ-teritoriale

si nu se vând;

- locuintele sociale se pot realiza prin constructii noi sau reabilitarea unor

constructii existente.

b) caracteristici principale ale programului:

- se desfãsoarã conform programelor de investitii promovate la nivel local,

primãriile având calitatea de beneficiari;

- locuintele sociale se realizeazã fãrã depãsirea exigentelor minimale de dotare si

confort prevãzute în anexa nr.1 la Legea locuintei nr.114/1996, republicatã, la un

grad de finisaj mediu.

Primaria Sectorului 1 va achizitiona, incepand din octombrie, cateva mii de

apartamente de pe piata libera, imobilele urmand sa fie repartizate chiriasilor din

casele retrocedate fostilor proprietari, precum si persoanelor cu venituri reduse care

nu detin o locuinta.

Potrivit unui comunicat transmis de administraţia locala, imobilele vor fi

achizitionate de Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Sector

1, in baza unei hotarari aprobate in august de consiliul local. Primele apartamente

vor fi cumparate pana la sfarsitul lui 2008, iar selectarea ofertelor va fi facuta de o

comisie special constituita pentru negocierea pretului de achizitie. Toate ofertele

venite de pe piata libera pot fi depuse, incepand cu aceasta saptamana, la

Registratura Primariei, repartizarea locuintelor se va face cu prioritate pentru

evacuatii din casele retrocedate fostilor proprietari.

În acest context, Primaria Sectorului 1 a facut un apel la persoanele care au

depus deja cereri pentru obtinerea unei locuinte sa se prezinte la Serviciului Fond

Imobiliar pentru a completa dosarele cu documentele necesare.

Pana in prezent, au fost depuse peste 6.000 de cereri pentru obtinerea unei

locuinte, din care doar 1.488 au documentatia completa. Majoritatea solicitarilor

sunt formulate de persoane care locuiesc in case retrocedate fostilor proprietari

– Pag. 6/45 –

(aproximativ 2.000 de solicitari), multe dintre acestea urmand sa fie evacuate la

inceputul anului viitor.

Există şi un program de construcţii de locuinţe pentru tineri destinate

închirierii.Prin acest program guvernamental, cu caracter social, se realizează

locuinţe cu chirie destinate tinerilor prin care se rezolvă situaţia lor locativă,

contribuind la integrarea acestora în viaţa socială din zonele în care îşi exercită

activitatea profesională.Persoanele care pot beneficia de o astfel de locuinţă sunt

tineri în vîrstă de pînă la 35 de ani la data depunerii cererii şi care pot primi

repartiţii în cel mult 12 luni de la împlinirea acestei vîrste.

Conform datelor furnizate de Serviciul Spatiului Locativ din cadrul Primariei

sectorului 4, pana la data de 20 octombrie a.c. au fost inregistrate 2.110 cereri de

locuinta, completate si reactualizate in conformitate cu prevederile legale. Astfel, in

cadrul Programului „Locuinte sociale ” s-au inregistrat 960 de cereri, din care 330

cereri provin de la familii (persoane) evacuate sau in curs de evacuare din imobile

nationalizate si retrocedate fostilor proprietari. De asemenea, in Programul

„Locuinte pentru tineri” s-au inregistrat 1.150 cereri, din care 28 cereri au fost

depuse de familii (persoane) evacuate sau in curs de evacuare din imobile

nationalizate si retrocedate fostilor proprietari.

Trebuie mentionat faptul ca, fata de numarul mare de imobiledin sectorul 4

retrocedate fostilor proprietari (aproximativ 230 de imobile constituind domiciliul a

circa 800 familii), din necunoasterea legislatiei, numai o parte din titularii

contractelor de inchiriere - 43 % au depus, pana in prezent, cereri de atribuire a unei

locuinte.

Unu din 20 de bucureşteni a făcut cerere pentru o casă. La nivelul Capitalei

există aproape 100.000 de solicitări de locuinţe, dintre care cele înregistrate la

primăriile de sector sunt cazuri sociale. În aceste condiţii, Agenţia Naţională pentru

Locuinţe (ANL) construieşte, anul acesta, în Bucureşti, doar 1.160 de locuinţe, iar

primăriile - 690.

– Pag. 7/45 –

Cele mai multe locuinţe sociale se construiesc în sectorul 1, unde există în

programul de investiţii pentru acest an, al Consiliului Local, un calendar pentru

construirea 450 de apartamente şi garsoniere. Locuinţele vor înlocui adăposturile

sociale de pe Strada Odăi şi vor fi construite din fonduri de la bugetul local al

sectorului condus de Andrei Chiliman. Pe locul doi la construcţia de locuinţe sociale

se află sectorul 6. Primăria nu construieşte nimic, în schimb ANL continuă, în acest

an, extinderea Cartierului Brâncuşi şi va da în folosinţă spre închiriere trei sute de

apartamente pentru tineri. În acelaşi sector, ANL mai construieşte 360 de

apartamente în Brâncuşi şi 100 în zona Lacul Morii, intrarea Godeni. Acestea sunt

însă locuinţe care pot fi contractate prin credit ipotecar. Deşi în acest sector se

construieşte cel mai mult, oferta nu satisface nici pe departe cererea, la nivelul

primăriei conduse de Cristian Poteraş existând 6.000 de solicitări de locuinţe.

În sectorul 2, în cartierul Colentina, ANL va da în folosinţă în total 320 de

apartamente şi garsoniere în acest an, deşi cererea este de aproximativ 7.000 de

locuinţe. Dintre acestea, 80 sunt case pe care viitorii locatari le contractează prin

credit ipotecar. În luna februarie, primarul Neculai Onţanu a dat deja în folosinţă

100 de locuinţe pentru medicii rezidenţi de la Spitalul Colentina.

Primăria Sectorului 3 a cuprins în planul de investiţii pe 2007 ridicarea a trei

blocuri de opt etaje, însumând 240 de locuinţe, pe Bulevardul 1 Decembrie 1918,

Strada Succesului - Aleea Cioplea. Investiţia se ridică la peste 15.000.000 de lei.

Odată cu darea în folosinţă a acestor spaţii locative, sectorul 3 va rezolva aproape

2% din totalul de 2.000 de cereri de locuinţe.

La nivelul sectorului 4 există în total peste 2.000 de solicitări de locuinţe.

Dintre acestea, un sfert sunt ale persoanelor evacuate din casele naţionalizate. La

începutul acestui an, primarul Adrian Inimăroiu a inaugurat primul bloc de locuinţe

ANL care a fost ridicat în cartierul Tonitza, în 2006. În acest an se continuă lucrările

la ansamblul de locuinţe pentru tineret din acelaşi cartier, unde se vor da în folosinţă

80 de apartamente şi garsoniere. De asemenea, sunt în curs de amenajare locuinţele

– Pag. 8/45 –

sociale din Aleea Nehoiu, unde sunt 231 de garsoniere şi trei apartamente, lucrări

care vor fi terminate în maxim două luni.

Cel mai vitregit sector este cel condus de Marian Vanghelie, unde nu se

contruieşte nimic. Din cele aproape 18.000 de cereri de locuinţe depuse în ultimii 10

ani, în sectorul 5 au fost rezolvate sub 20% din solicitări. Primăria invocă bugetul

foarte mic, care abia ajunge pentru salarii. Cât despre ANL, nu există nici spaţiul

necesar pe teritoriul sectorului astfel încât să poată construi un cartier de locuinţe.

Primaria Sectorului 1 va achizitiona, incepand din octombrie, cateva mii de

apartamente de pe piata libera, imobilele urmand sa fie repartizate chiriasilor din

casele retrocedate fostilor proprietari, precum si persoanelor cu venituri reduse care

nu detin o locuinta.

Potrivit unui comunicat transmis de administratia locala, imobilele vor fi

achizitionate de Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Sector

1, in baza unei hotarari aprobate in august de consiliul local. Primele apartamente

vor fi cumparate pana la sfarsitul lui 2008, iar selectarea ofertelor va fi facuta de o

comisie special constituita pentru negocierea pretului de achizitie. Toate ofertele

venite de pe piata libera pot fi depuse, incepand cu aceasta saptamana, la

Registratura Primariei, repartizarea locuintelor se va face cu prioritate pentru

evacuatii din casele retrocedate fostilor proprietari.

In acest context, Primaria Sectorului 1 a facut un apel la persoanele care au

depus deja cereri pentru obtinerea unei locuinte sa se prezinte la Serviciului Fond

Imobiliar pentru a completa dosarele cu documentele necesare.

Pana in prezent, au fost depuse peste 6.000 de cereri pentru obtinerea unei

locuinte, din care doar 1.488 au documentatia completa. Majoritatea solicitarilor

sunt formulate de persoane care locuiesc in case retrocedate fostilor proprietari

(aproximativ 2.000 de solicitari), multe dintre acestea urmand sa fie evacuate la

inceputul anului viitor.

– Pag. 9/45 –

SITUAŢIAlocuinţelor sociale puse în funcţiune în perioada 1998 – 2004

finanţate şi cu fonduri de la bugetul de stat

Nr.crt.

Sector / Denumire blocLocuinţe sociale puse în funcţiune în perioada

1998 - 2004Nr. ap. puse în

funcţiuneAnul finalizării

(punerii în funcţiune)1 sector 5 / P22-Ans. Petre Ispirescu 34 20002 sector 5 / P22A-Ans. Petre Ispirescu 34 20003 sector 5 / P22B-Ans. Petre Ispirescu 34 20004 sector 5 / P22C-Ans. Petre Ispirescu 34 20005 sector 5 / V4-Ans. 13 Septembrie 48 2001

– Pag. 10/45 –

Capitolul 2 – Studiu de fezabilitate

2.1. Date generale

2.1.1. Denumirea obiectului de investiţie: Blocul V34B (Locuinţe sociale) + lucrări exterioare.

2.1.2. Elaborator: S.C. PROIECT BUCUREŞTI S. A.2.1.3. Ordonatorul principal de credite:Primarul General al Municipiului

Bucureşti.2.1.4. Persoana juridică contractantă: Primăria Municipiului Bucureşti prin

Direcţia Investiţii.Finanţarea Investiţiei: de la bugetul local conf. Legii nr. 114/1996 şi SPF

aprobat prin Hotărârea CGMB nr. 99/19.05.2005.2.1.5. Amplasament: Bucureşti, sector 3, str. Nucului nr. 2.2.1.6. Tema de proiectare: se anexează prezentei documentaţii2.1.6.1. Necesitatea investiţiei:Urmare solicitărilor foarte mari de locuinţe, s-a prevăzut realizarea blocului

de locuinţe V34B cu regim de înălţime S-P+8E, cu una, două şi trei camere, totodată completându-se frontul la intersecţia Calea Vitan cu str. Nucului.

2.1.7. Descrierea funcţională şi tehnologică, inclusiv memorii tehnice pe specialităţi: memorii tehnice pe specialităţi se anexează prezentei documentaţii.

Blocul V34B face parte din Ans. de Locuinţe Vitan – Dudeşti[ şi este amplasat pe str. Nucului nr.2, sector 3 şi are un regim de înălţime de S-P+8E.

La toate nivelurile sunt amplasate locuinţe, inclusiv la parter. La subsol s-a prevăzut un adăpost ALA pentru locatarii imobilului şi câte o boxă realizată din panouri din plasă de sârmă pentru fiecare apartament.

La parter sunt amplasate două spaţii, unul pentru cărucioare şi o uscătorie.Tot la parter s-a amenajat încăperea pentru colectarea gunoiului menajer, cu evacuarea prin spate.

La intrarea principală s-a prevăzut rampa pentru persoane cu handicap, cu pantă de max. 8% şi prevăzută cu balustrade de protecţie

Accesul pe terasă se face prin intermediul scării.Contorizarea agentului termic, a apei calde menajere şi a apei reci se face

cu contoare separate pentru fiecare apartament.Închiderile exterioare se vor realiza din zidărie din BCA de 25 cm grosime

şi termoizolaţie din polistiren expandat de 5-6 cm grosime.Compartimentările interioare se vor realiza din zidărie din BCA de 1,25 şi

7 cm grosime.Tâmplăria exterioară se va executa din PVC cu geam termopan, iar cea

interioară din lemn.Contoarele pentru energia electrică sunt amplasate pe fiecare palier.

– Pag. 11/45 –

Contorizarea gazelor naturale se face pe apartament, contoarele fiind amplasate pe palierul fiecărui etaj.

Structura de rezistenţă este de tip celular formată dintr-un ansamblu de diafragme de beton armat monolit dispuse pe două direcţii ortogonale, completate cu cadre de faţadă şi unele cadre interioare.

Pe baza temei de proiectare transmise de beneficiar s-a realizat un număr de 35 apartamente (3 garsoniere la etajul 8, 24 apartamente de 2 camere şi 8 apartamente de 3 camere).

Lucrările edilitare, racorduri şi branşamente precum şi drumurile şi sistematizarea verticală, fac obiectul acestui proiect.

2.2. Date tehnice ale lucrării

2.2.1. Suprafaţa şi situaţia juridică a terenuluiterenul este situat în intravilanul Municipiului Bucureşti, sector 3, domeniul

privat al Municipiului Bucureşti.Folosinţa actuală: teren liber de construcţii.Destinaţia: zona M2-subzona mixtă, conf. PUG aprobat cu HCGMB NR.

269/2000.2.2.2. Caracteristici geofizice ale terenuluiZona seismică de calcul este “C” cu o perioadă de colţ Tc = 1,5 s şi Ks =

0,20.Natura terenului de fundare: stratul de fundare este pachetul de aluviuni

macrogranulare – nisipuri cu pietriş, pe care se va considera o presiune efectivă de 3,0 daN/cmp.

Pânza freatică nu a fost întâlnită în forajul F5 până la adâncimea de 6,00 m.Adâncimea de fundare va fi de 2,50 m de la nivelul terenului, care are o

configuraţie practic orizontală cu cota medie la nivelul de 74,50 m.2.2.3. Caracteristicile principale ale construcţiei2.2.3.1. Pentru clădireElementele structurale sunt dispuse după o reţea rectangulară de axe, travei

de 4,50 m şi 4,20 şi 2 deschideri de 5,10 m.Regimul de înălţime al construcţiei este de S+P+8 etaje.S-au realizat următoarele suprafeţe:Ac = 326,83 m2;Adc = 3228,69 m2 inclusiv subsolul, exclusiv balcoanele.Înălţimea nivel 2,75 m2.Volumul 8.878,90 m3

2.2.3.2 Pentru reţeleRacorduri şi branşamente din reţelele publice din zonă.Conform memorii tehnice utilitare.

– Pag. 12/45 –

2.2.4 Structura constructivăStructura de rezistenţă este de tip celular, formată din linii de pereţi din

beton armat amplasate pe ambele direcţii (transversal şi longitudinal), completată pe faţadă cu cadre alcătuite din stâlpi şi grinzi din beton armat monolit.

Diafragmele din beton au grosimi de 25-30 cm şi sunt prevăzute la capete cu bulbi a căror dimensiuni sunt de 60x60 cm.

Planşeele sunt în sistem monolit, cu grosimea curentă de 13 cm, cu majorări în zona casei de scară.

Scara este în două rampe cu podest intermediar. Adiacent scării se află puţul liftului realizat monolit.

Balcoanele au forme diferite pe verticala blocului corelat cu plastica arhitecturală avută în vedere.

Infrastructura este formată dintr-un subsol general cu funcţiuni tehnice şi boxe pentru locatari, realizat din pereţi de beton armat.

Sistemul de fundare este format din benzi din beton armat dispuse sub pereţi şi stâlpi. Fundaţiile, împreună cu pereţii de subsol şi planşeul peste subsol alcătuiesc o “cutie rigidă”, în care este încastrată suprastructura.

2.2.5. Principalele utilaje de dotare a construcţieiconstrucţia se echipează cu un ascensor de persoane cu o capacitate de 4

persoane (320 kg), cu finisaje superioare.2.2.6. Instalaţii aferente construcţiei2.2.6.1. Instalaţii termice, instalaţia de încălzire interioarăConform temei de proiectare blocul va fi prevăzut cu o instalaţie de

încălzire interioară cu corpuri statice din oţel.Distribuţia se va realiza la plafonul subsolului şi vor fi prevăzute coloane

magistrale care vor alimenta distribuţiile consumatorilor. Fiecare consumator va avea distribuţie proprie prevăzută cu organe de măsură, închidere, reglare şi golire.

Agentul termic şi apa caldă va fi furnizat de punctul termic P.T. 9 din zonă.2.2.6.2. Instalaţii sanitare şi gaze naturaleAlimentarea cu apă rece se va face de la conducta de înaltă presiune din

zona, prin intermediul unui branşament conf. avizului APANOVA.Coloanele de apă rece se vor monta în casa scării pentru contorizarea

fiecărui apartament, legăturile pe orizontală făcându-se în şapă.Alimentarea cu apă caldă menajeră se va face din conducta de distanţă de la

blocul vecin, contorizarea pe apartament facându-se ca în cazul apei reci.Canalizarea menajeră va fi evacuată gravitaţional la canalizarea exterioară

şi legată la canalizarea publică existentă în spatele blocului.Coloanele pluviale colectează apa pluvială de pe terase.Aceste coloane se

vor masca.În subsol coloanele pluviale se vor lega la un colector ce se va racorda la canalizarea publică.

– Pag. 13/45 –

Alimentarea cu gaze naturale se va face prin intermediul unui branşament şi cu contorizare pe fiecare apartament.Se va ridica o coloană de distribuţie în casa scării, din care se va ramifica la fiecare etaj distribuţia de apartament cu contorizarea respectivă. Colectarea gunoiului se va face prin tub de gunoi şi stocarea într-o cameră de pubele la parter.

2.2.6.3. Instalaţii electriceAlimentarea cu energie electrică se va executa conform avizului de racord

eliberat de S.C. ELECTRICA SA – MUNTENIA SUD.Alimentarea obiectivului se va realiza din postul trafo amplasat în imediata

apropiere a blocului V34B.

Proiectul de instalaţii electrice cuprinde:–alimentarea cu energie electrică;–instalaţii de iluminat şi prize;–instalaţii de curenţi slabi: telefoane şi televiziune;–protecţia contra tensiunilor accidentale de atingere;–instalaţia de protecţie contra descărcărilor atmosferice.

2.2.7 Utilităţi

Racorduri şi branşamente din reţelele publice din zonă, conform memoriilor tehnice reţele utilitare.

2.3. Date privind forţa de muncă ocupată după realizarea investiţieiNu este cazul

2.4. Principalii indicatori tehnicoeconomici ai investiţiei

2.4.1. Valoarea totală– total investiţie cu TVA= 7.084.810,00 lei– din care C+M cu TVA = 5.049.004,00 leiîn preţuri decembrie 2005.2.4.2. Eşalonarea (INV/C+M)– Anul I – 3.542.405,00 lei– Anul II – 3.542405,00 lei2.4.3. Durata de realizare: 24 de luni2.4.4. CapacităţiPe baza temei transmise de beneficiar s-a realizat un număr de 35 de

apartamente cu următoarea structură:–3 garsoniere–24 apartamente de 2 camere

– Pag. 14/45 –

–8 apartamente de 3 camere

2.5. Finanţarea investiţiei: în totalitate de la bugetul local

2.6. Avize şi acorduri (se anexează)1. R.A.D.E.T. – The. 8880 din 17.11.20052. S.C.APA NOVA S.A. nr.9233 din 02.12.20053. DISTRIGAZ – SUD S.A. nr.97981 din 03.11.20054. ROMTELECOM S.A. D.Tc.B. – Serv. avize nr.25.1/76038 din

22.11.20055. S.C. ELECTRICA S.A. nr. BA xx01729/15.11.2005

şi cereri de avize (se anexează)

1. Cerere Aviz Pompieri – nr.3013/20-12-20052. Cerere Aviz Protecţia Civilă – nr.3012/20-12-2005

2.7. Memoriu tehnic referitor la structura de rezistenţă

2.7.1. Obiect

În baza Contractului de proiectare, beneficiar Primăria Municipiului Bucureşti – Direcţia de Investiţii, se întocmeşte proiectul structurii de rezistenţă pentru blocul V34B din str. Nucului nr.2, sector 3, Bucureşti.

Obiectul prezentului memoriu îl reprezintă o construcţie cu destinaţia de bloc de locuinţe cu regimul de înălţime de S+P+8E.

La data întocmirii documentaţiei, terenul este liber.Sistemul constructiv este de tip celular, cu diafragme, stâlpi şi grinzi din

beton armat.

2.7.2. Încadrarea construcţiei

În conformitate cu SR 11100/1-1993 zonarea seismică a teritoriului României, amplasamentul pe care se găseşte construcţia proiectată se găseşte în zona de intensitate seismică “8” (caracterizată de scara de intensitate MSK cu perioada medie de revenire de 50 ani).

În funcţie de normativul P 100 revizuit în 1996 construcţia se găseşte în zona seismică “C” cu coeficientul de zonare seismică ks = 0.20 definit de raportul dintre acceleraţia mişcării terenului pe zona amplasamentului şi acceleraţia gravitaţiei şi de asemenea caracterizat de perioada de colţ T c=1.50 sec pentru Tr < Tc.

– Pag. 15/45 –

În funcţie de normativul P 100/1992 revizuit în 1996 construcţia, se încadrează în clasa”a III a” de importanţă, caracterizată de coeficientul de importanţă “a = 1.00”.

În conformitate cu HG 766/1997 categoria de importanţă este “C” normală, cu nivelul de asigurare a calităţi 3.

Din punct de vedere al solicitărilor climatice cu STAS 10101/21 – 1992 încărcările date de zăpadă încadrează amplasamentul în zona climatică “C”, iar din punct de vedere al NP 084 – 2004 Cod de proiectere acţiuni asupra construcţiilor date de vânt, pe amplasament viteza caracteristică a vântului având IMR = 50 ani este de 35 m/s.

Noul cod de proiectare seismică pentru clădiri P 100 – 1/2004 a fostaprobat cu Od. MTCT nr. 489/2005, publicat în Monitorul Oficial nr.262 bis/31.05.2005 şi estelegal în vigoare în paralel cu P 100/1992 de la data apariţiei până în mai 2006.În conformitate cu P 100-1/2004 încadrarea este următoarea:

–Factorul de importantă şi expunere este ãl = 1.00 pentru clasa de importanţă a III-a.

–Acceleraţia de vârf a terenului pentru proiectare (pentru amplasamentul dat) este ag = 0.24g = 2035 m/s2 pentru cutremure cu IMR = 100 ani

–Perioada de control (colţ) pe amplasament Ts = 1.60 s–Factorul de amplificare dinamică maximă a acceleraţiei orizontale a

terenului de către structură este ã0 = 2075 pentru T = Tc.Sistemul structural este dual cu clasa de ductilitate H.

2.7.3. Baza legală a proiectului structurii de rezistenţă

Standardele, coduri, legile şi normativele în vigoare la data la care s-a întocmit Proiectul Tehnic pentru structura de rezistenţă sunt:

–SR 11100/1-1993 Macrozonarea seismică a teritoriului României;–P 100/1992 revizuit în 1996 Normativ pentru proiectarea construcţiilor

amplasate în zone seismice, interpretat împreună cu P 100/1-2004;–NP 007/1997 Cod de proiectare pentru construcţii în cadre din beton

armat;–P 85/1996 Cod de proiectare pentru construcţii cu pereţi structurali din

beton armat;–NE 012/1999 Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton şi

beton armat;–STAS 3300/1-1985 Teren de fundare – principii generale de calcul;–STAS 3300/2-1985 Calculul terenului de fundare;–NP 112/2004 Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directă;–STAS 10101/1-1991 Acţiuni în construcţii, greutăţi tehnice şi încărcări

permanente;

– Pag. 16/45 –

–STAS 10101/2A-1991 Acţiuni datorate procesului de exploatare;–NP 084-2004 Cod de proiectare acţiuni asupra construcţiilor date de vânt;–STAS 10101/21-1992 Încărcări cu zăpadă;–STAS 10107/0-1990 Calculul şi alcătuirea elementelor din beton şi beton

armat;–STAS 10107/1-1991 Calculul şi alcătuirea planşeelor din beton armat;–STAS 10107/2-1991 Planşee curente din plăci şi grinzi din beton armat –

prescripţii de calcul şi alcătuire;–P 130/1990 Normativ pentru urmărirea comportării în timp a

construcţiilor şi instalaţiilor aferente;–Legea 10/1995 Legea Calităţii în costrucţii.Pentru demararea investiţiei este necesară încadrarea în cerinţele din:– Certificatul de Urbanism– Proiectul tehnic şi Detaliile de execuţie– Autorizaţia de Construire– Legea 50/1991 cu toate modificările şi completările ulterioare– HG. 925/1995 Regulamentul de verificare de calitate aproiectelor şi a

execuţiei lucrărilor de construcţii.

2.7.4. Amplasament şi caracteristici geotehnice

Terenul pe care se va materializa investiţia, respectiv str. Nucului nr. 2, sector 3, este situat în intravilanul oraşului Bucureşti.La adresa menţionată se alipeşte la calcan, cu bl. V34A din cal. Vitan, respectiv V34C din str. Nucului.

2.7.5. Descrierea structurii de rezistenţă

Fundaţii

Având în vedere concluziile din Studiu Geotehnic, regimul de înălţime şi sarcinile ce trebuiesc transportate la teren, sistemul de fundare este de tipul fundaţii continue şi vor fi coborâte la 2,50 m de la nivelul terenului, deci la aceeaşi cotă cu blocurile cu care se învecinează la calcan.

– Pag. 17/45 –

Substructura

Substructura este compusă din elementele structurale de rezistenţă de la subsol şi se va realiza din beton armat monolit de clasă C 20/25-T4-I32.5-0Ă16 mm.Armăturile utilizate sunt din oţel cu profil periodic PC 52 pentru barele de rezistenţă şi din oţel cu profil neted OB 37 pentru etrieri şi barele consecutive.

Pereţii au grosimi de 25, 30 cm şi 40 cm iar plăcile, în funcţie de dimensiunile ochiurilor de placă, a încărcărilor temporare specifice destinaţiilor încăperilor şi a tipului de rezemare de pe contur, 13 cm respectiv de 20 cm (subsol ALA).

După executarea plăcilor de la peste subsol se va realiza hidroizolarea verticală a pereţilor de contur către exterior.Hidroizolarea se va asigura cu membrană hidroizolatoare agrementată tehnic şi pe cele 3 laturi libere se va proteja cu zidărie de cărămidă de 12.5 cm grosime, în varianta în care nu se va folosi membrană hidroizolatoare care nu necesită zidărie de protecţie.

Suprastructura

Structura verticală este compusă în diafragme, stâlpi şi grinzi din b. a. în sistem celular.

Structura orizontală de rezistenţă este compusă din plăci şi rigle de cuplare din beton armat monolit cu dimensiuni rezultate din calculul de rezistenţă şi din calculul la deformabilitate în funcţie de tipul de rezemare.

Scările se vor realiza în 2 rampe în soluţie beton armat monolit.În elementele suprastructurii se va folosi beton de clasă C 20/25-T4-132.5-

0≈20 mm în pereţi şi 0≈16 mm în plăci şi armături cu profil periodic PC 52 pentru barele de rezistenţă şi armături cu profil neted OB 37 pentru etrieri şi bare consecutive.

Învelitoarea este de tip terasă necirculabilă la peste et. 8.Zidăriile interioare şi către exterior se vor ancora de canturile elementelor

de beton armat adiacente prin intermediul unor agrafe din tablă zincată introduse în rosturile orizontale ale zidăriei la 6 asize, fixate de elementele de beton armat cu conespanduri M8.

Zidăriile se vor împăna la partea superioară (sub placă sau sub grindă după caz) prin intermediul unor pene metalice.Nu se vor folosi pene de lemn întrucât acestea după uscarea lemnului îsi micşorează dimensiunile pierzându-şi astfel rolul de pană.

– Pag. 18/45 –

2.7.6. Execuţia lucrărilor de construcţii la structura de rezistenţă

La execuţia lucrărilor la structura de rezistenţă se vor respecta condiţiile precizate în Codul de practică a lucrărilor de beton şi beton armat NE 012/1999, a indicaţiilor de alcătuire constructivă din normativele enumerate la cap. 3 din prezentul memoriu şi a proiectului în faza Detalii de Execuţie şi a proiectului în faza Detalii de Execuţie şi a Caietului de Sarcini.

Orice modificare adusă proiectului de către investitor – beneficiar sau/şi de către constructor se va putea face numai cu ştiinţa şi cu acceptul proiectantului structurii de rezistenţă care este singurul în măsură să decidă oportunitatea, natura şi amploarea modificărilor, în conformitate cu Legea Calităţii în Construcţii nr. 10/1995.

Pentru urmărirea comportării în timp a construcţiei se vor monta la cele 4 colţuri reperi de conformitate (certificate de calitate).

2.8. Memoriu tehnicinstalaţii încălzire, ventilare şi reţele exterioare

2.8.1. Situaţia existentă

Blocul de locuinţe V34B din ansamblul Vitan – Dudeşti, str. Nucului nr. 2 este o construcţie care nu s-a executat odată cu celelalte clădiri din cadrul ansamblului, deşi fusese proiectată.Imobilul va avea un regim de înălţime de S+P+8E şi este destinat locuinţelor.

2.8.2. Situaţia proiectată

2.8.2.1. Instalaţia de încălzire interioară

Conform temei de proiectare primită de la beneficiar, blocul va fi prevăzut cu o instalaţie de încălzire interioara cu corpuri statice din oţel, atât pentru locuinţe, cât şi pentru spaţiile comune.

Corpurile de încălzire din locuinţe vor fi prevăzute cu robineţi de reglaj pe tur şi pe retur, robineţi de golire şi de aerisire.

Distribuţia se va realiza la subsolul clădirii pentru tot blocul şi vor fi prevăzute coloane magistrale care vor alimenta distribuţiile consumatorilor.Fiecare consumator va avea distribuţie bitubulară proprie prevăzută cu organe de închidere, reglare, golire şi măsură.

Distribuţia apartamentelor se va face îngropată în şapa cu ţeava din cupru sau pexal.

– Pag. 19/45 –

Conductele distribuţiilor din subsol vor fi izolate cu cochilii din vată minerală caserate cu folie de aluminiu având grosimea de 30 mm, iar coloanele care vor fi mascate se vor izola cu cochilii de vată minerală necaserate.

Aerisirea instalaţiilor se va realiza prin ventile automate de aerisire montate pe fiecare corp de încălzire şi la capătul fiecărei coloane atât pe tur cât şi pe retur.

2.8.2.2. Alimentarea cu căldură şi reţelele exterioare

Instalaţia de încălzire interioară a blocului V34B va fi alimentată cu agent termic apă caldă 90/70 C furnizat de punctul termic zonal P.T.9.Racordarea blocului se va face prin subsolul blocului adiacent, V34A, conform planului de situaţie emis de R.A.D.E.T.Conducta de branşament se va izola.

2.8.2.3. Instalaţie de ventilare

Adăpostul de apărare antiaeriană va fi dotat cu un sistem de ventilare mecanică cu posibilitate de funcţionare în regim de filtro-ventilare, dotat cu ventilator tip VS-00,vană anti-suflu, filtru de aer şi de substanţe toxice de lupta, supape de suprapresiune tip S-00.Priza de aer a sistemului de ventilare se va amplasa în incinta ieşirii de siguranţă tip “saritura de lup”.

2.8.2.4. Contorizarea energiei termice pentru încălzire

Contorizarea blocului se va face la subsol pentru întreg blocul şi pe fiecare apartament în parte, cu contoarele amplasate pe circulaţia comună de pe fiecare nivel.

2.9. Memoriu tehnicInstalaţii sanitare şi gaze

2.9.1. Alimentarea cu apă rece

Alimentarea cu apă rece a blocului se realizează în conformitate cu prevederile avizului APA NOVA, prin intermediul unui branşament din conducta de înaltă presiune existentă spre faţada principală, care asigură debitul şi presiunes necesară la toţi consumatorii.

Coloanele de apă rece au fost montate în casa scării pentru contorizarea fiecărui apartament.Legăturile dintre contoare şi obiectele sanitare vor fi montate îngropat fiind izolate cu tuburi de cauciuc sintetic grosime 4 mm.

– Pag. 20/45 –

2.9.2. Alimentarea cu apă caldă

Alimentarea cu apă caldă menajeră se realizează prin conducte de distanţă de la blocul vecin, racordat la punctul termic din zonă.Contorizarea pe apartament se face la fel ca-n cazul alimentării cu apă rece în casa scării.

2.9.3. Canalizarea menajeră

Apele menajere provenite de la obiectele sanitare amplasate la parter şi la et. 1 – 8 vor fi evacuate gravitaţional la canalizarea exterioară.

Apele rezultate din golirea instalaţiilor din subsol, vor fi evacuate pri pompare.

2.9.4. Canalizarea meteorică

Apele pluviale de pe terasă vor fi evacuate gravitaţional la canalizarea exterioară şi legate la canalizarea publică existentă în spatele blocului.

2.9.5. Tubul de gunoi

Pentru colectarea deşeurilor menajere s-a prevăzut un tub de gunoi prevăzut cu guri de încărcare la fiecare etaj.

Tubul de gunoi va fi executat din tablă de oţel zincată.

2.9.6. Alimentarea cu gaze naturale

Alimentarea maşinilor tip aragaz din bucătăriile apartamentelor se face printr-unbranşamentproiectat din conducta publică existentă spre faţada principală, cu control pe fiecare apartament montate în casa scării.

2.10. Memoriu tehnicinstalaţii electrice

Documentaţia cuprinde în faza SF instalaţiile electrice aferente blocului V34B ce urmează a se construi în Ansamblul Vitan-Dudeşti – str. Nucului nr. 2, sector 3 Bucureşti

Proiectul de instalaţii electrice cuprinde:–Alimentarea cu energie electrică (iluminat şi prize);–Instalaţii de curenţi tari;–Instalaţii de curenţi slabi;

– Pag. 21/45 –

–Instalaţia de protecţie contra tensiunilor accidentale de atingere;–Instalaţia de protecţie contra tensiunilor atmosferice;–Normative şi standarde.

2.10.1. Alimentarea cu energie electrică

2.10.1.1. Alimentarea obiectivului din SEN se va realiza dintr-un post trafo amplasat în vecinătatea construcţiei.În postul trafo se va monta un tablou electric de joasă tensiune, de unde vor fi alimentate firida de branşament principal şi tabloul electric pentru spaţii comune.De la firida de branşament vor fi alimentate firidele de palier cu contorii înglobaţi(FDCP) în nişe rezervate , precumşi tabloul de uz comun, care concentrează consumatorii electrici din casa scării şi subsolul blocului.De la firidele FDCP, prin coloane individuale vor fi alimentate tablourile electrice din apartamente.

Racordul electric la reţeaua furnizorului (SEN) se va realiza conform studiului de soluţie întocmit de SC ELECTRICA SA MUNTENIA SUD – SISE SDB secţia de proiectare şi consultanţă, la comanda beneficiarului.

2.10.2. Instalaţii de iluminat normal şi prize

Instalaţii electrice în apartamente

În fiecare apartament se vor executa instalaţii de iluminat şi prize astfel:- în camera de zi : 1 loc lampă pe comutator şi prize cu contact de protecţie

16A;- în dormitor : 1 loc lampă pe comutator şi prize cu contact de protecţie

16A;- în bucătărie : 1 loc de lampă şi prize cu contact de protecţie 16A(circuit

separat pentru priza frigider);- în baie : 1 loc de lampă în plafon şi corp de iluminat

fluorescent la lavoar şi 1 priză 16A cu contact de protecţie pentru maşina de spălat rufe.

Tabloul de apartament este prevăzut pe intrare cu separator de sarcină tripolar, de 25 A şi barele circuitelor de lumină şi prize sunt protejate de întrerupătoare automate diferenţiale

Circuitele se racordează la tabloul electric de apartament şi sunt protejate pe fază şi pe nul.Alimentarea tabloului de apartament se face din firida FDPC 16.Instalaţiile de lumină se vor executa cu conducte de cupru Fy cu S = 1,5 mmp, iar protecţia va fi FY 2,5 mmp.

Instalaţiile de prize se vor executa cu conducte FY 2,5 mmp.Conductele vor fi protejate în tuburi etanşe IPEY montate în placa la turnare, în pereţii de

– Pag. 22/45 –

gips-carton şi în diafragmele de beton armat, între cele două plase de armare înainte de turnare.

2.10.3. Instalaţia de curenţi slabi

a) Conform normativ I 18/2001, toate apartamentele vor avea câte 1 post telefonic racordat la una din cele două nişe telefonice amplasate.Circuitele telefonice se execută cu conductă TY 0,5 montate în tub IPEY.

Racordul telefonic la reţeaua orăşenească se va executa conform proiectului întocmit de ROMTELECOM la comanda beneficiarului, prin intermediul unui firide de racord amplasată la exteriorul blocului.De la firida de racord se vor racorda nişele telefonice amplasate în bloc.

b) Toate apartamentele sunt prevăzute cu prize pentru recepţia semnalelor RTV.Tuburile IPEY vor fi înglobate în diafragma la turnare.Grupul de amplificatori pentru TV va fi amplasat în subsol, într-un spaţiu ferit de lovituri mecanice şi de instalaţii de apă şi încălzire.

2.10.4. Instalaţia de protecţie contra tensiunilor accidentale de atingere

Aceasta se va realiza prin legarea părţilor metalice ale instalaţiilor şi aparatelor la nulul de protecţie, diferenţiat de nulul de lucru şi care prin intermediul pieselor de legătură se leagăla priza de pământ naturală a clădirii.

Prizele din bucătărie, prizele pentru maşina de spălat sunt prize cu contact de protecţie 16A.

2.10.5. Protecţia contra tensiunilor atmosferice

Pentru protecţia contra tensiunilor atmosferice s-a prevăzut o instalaţie de paratrasnet tip PREVECTRON, dotată cu două coborari din platbanda OL-Zn la priza de pământ a blocului.

2.11. Memoriu tehnic – Instalaţii gaze (exterior)

2.11.1. Situaţia existentă

În zona amplasamentului propus pentru realizarea blocului V34B din ansamblul Vitan – Dudeşti, sector 3, se află următoarele conducte de gaze naturale:

• în vecinătatea blocului V34C pe str. Nucului există o conductă de gaze naturale din oţel, presiune redusă, Φ = 4 , amplasată în zona verde;

– Pag. 23/45 –

• pe Calea Vitan există o conductă de gaze naturale din oţel, presiune redusă, Φ =10 , amplasată în carosabil;

2.11.2. Soluţia propusă

Pentru alimentarea cu gaze naturale a acestui bloc va fi necesară realizarea unui branşament de gaze naturale din conducta de oţel existentă de gaze naturale Φ4 – presiune redusă, în lungime de L= 8,00 ml, materialul din care se va executa branşamentul fiind polietilenă de înaltă densitate PE 80, SDR 11.

Cantitatea de gaze necesară pentru alimentarea obiectivului va fi conformă temei departamentului de instalaţii şi anume de circa 9,5 mc/h.

Realizarea alimentării cu gaze naturale a obiectivului se va studia împreună cu toate reţelele existente şi proiectate în zonă.

În proiect se va ţine seama de precizările avizelor deţinătorilor de utilităţi edilitare(diametre şi presiuni) obţinute de departamentul de instalaţii de la deţinătorii de reţele edilitare subterane.

Conform Normelor Tehnice pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale NT-DPE-01/2004-TABEL 5, distanţele minime dintre conductele subterane de gaze naturale şi diferite instalaţii, construcţii sau obstacole sunt:

conducte de gaze naturale presiune redusă oţel şi canale pentru reţele termice, canale pentru instalaţii telefonice – 1,5 ml

conducte de gaze naturale presiune redusă oţel şi clădiri cu subsoluri sau aliniamente de terenuri susceptibile de a fi construite – 2 ml

conducte de gaze naturale presiune redusă oţel şi conducte de canalizare – 1,0 ml

conducte de gaze naturale presiune redusă oţel şi conducte de apă – 0,6 mlconducte de gaze naturale presiune redusă polietilenă şi clădiri cu subsoluri

sau aliniamente de terenuri susceptibile de a fi construite – 1 mlconducte de gaze naturale presiune redusă polietilenă şi canale pentru reţele

termice, canale pentru instalaţii telefonice – 0,5 mlconducte de gaze naturale presiune redusă polietilenă şi conducte de

canalizare – 1.0 mlconducte de gaze naturale presiune redusă polietilenă şi conducte de apă –

0,5 ml

Se va obţine avizul S.C. DISTRIGAZ SUD S.A. Bucureşti.

– Pag. 24/45 –

2.12. Memoriu tehnic – Reţele apă (exterior)

2.12.1. Date generale

Obiectul prezentei documentaţii îl constituie alimentarea cu apă potabilă a blocului V34B din ansamblul de locuinţe Vitan – Dudeşti, cu adresa poştală în strada Nucului nr. 2, sector 3.

2.12.2. Situaţia actuală a reţelelor de apă în zonă

Blocul V34B este un bloc de colţ la intersecţia str. Nucului cu calea Vitan în complectarea frontului de blocuri existente.

Din punct de vedere al alimentării cu apă, în zonă este o conductă de serviciu cu Dn 250 mm de înaltă presiune, amplasată pe aleea din spatele blocurilor, a cărui presiune este asigurată de staţia de hidrofor cuplată cu punctul termic, amplasată într-o clădire separată în spatele blocurilor.

În zonă există şi conducte de apă de joasă presiune ce aduc apă la staţia de hidrofor.

Conductele existente sunt dotate cu hidranţi pentru stingerea din exterior a incendiului.

2.12.3. Lucrări proiectate

Pentru alimentarea cu apă rece a blocului V34B cu un debit de Qc=2.40 l/s şi la o presiune de H= 32 mCA , este necesar realizarea unui branşament de apă cu Dn 50 mm, amplasat într-un cămin de 1.5x1.5 m,legat la conducta existentă cu Dn 250 mm de înaltă presiune amplasată în aleea din spatele blocului V34B.

Soluţia se va definitiva numai pe baza avizului S.C. APA NOVA BUCUREŞTI S. A.

Evaluarea lucrări s-a stabilit pe baza de indici.

2.13. Memoriu tehnic – Canalizare

2.13.1. Date generale

2.13.1.1. Denumirea obiectivului : Bloc V34B – Ans. Vitan Dudeşti

2.13.1.2. Elaborator : S.C.PROIECT BUCUREŞTI S.A.

2.13.1.3. Amplasamentul : str. Ncului nr. 22.13.1.4. Necesitatea şi oportunitatea investiţiei

– Pag. 25/45 –

În zona str. Nucului nr. 2 s-a propus realizarea blocului V34B – Ans. Vitan – Dudeşti.

Străzile care mărginesc amplasamentul sunt dotate cu reţele de canalizare astfel:

pe str. Calea Vitan un canal cu Dn 30 cmpe aleea din spatele blocului un canal cu Dn 30 cmReţeaua de canalizare existentă în zonă asigură preluarea debitelor de ape

uzate provenite de la acesta.2.9.1.5. Descrierea funcţională şi tehnologicăPentru evacuarea apelor uzate de la grupurile sanitare interioare, este

necesar un racord de canalizare cu un diametru nominal de 200 mm.Racordul R, cu legare la canalul existent pe aleea din spatele blocului care

preiau apele uzate prin intermediul unui cămin de racord.Legătura la canalizarea publică se face în căminul de vizitare existent pe reţeaua existentă.

Căminul de racord este cămin realizat din elemente prefabricate pe fundaţie din beton simplu conf. STAS 2448/82.

2.13.2.DATE TEHNICE ALE INVESTIŢIEI

2.13.2.1. Suprafaţa şi situaţia juridică a terenului ce urmează a fi ocupat de obiectivul de investiţie.

Suprafaţa afectată aparţine domeniului public al PMB şi este în administrarea PMB-ADP sector 3.

2.13.2.2. Caracteristici geomorfologice ale terenuluiDin fişa complexă a forajului rezultă:la suprafaţa terenului până la adâncimea de 0.90 m se află umplutură de

pământurmează un strat subţire de argilă cafenie şi urmează o argilă nisipoasă

cafenie galbene(lut orizontal B) până la 2.40 mmacrogranule – nisipuri şi pietrişuri până la 6.00 mAdâncimea de îngheţ Municipiul Bucureşti este de 0.9 m, conform STAS

6054-77

2.13.2.3. Caracteristici principale ale reţelelor proiectateRacordul proiectat R, cu o lungime totală de 18 m şi diametrul nominal 200

mm şi se face legătura între căminul de racord şi reţeaua publică existentă.Căminul de racord se execută conform STAS 2448/82.

2.13.2.4. Soluţia constructivăRacordul proiectat se va executa cu tuburi din PVC cu mufă îmbinate cu

inel de cauciuc.

– Pag. 26/45 –

Se va asigura un contact perfect între baza tuburilor şi patul de fundare.Căminul de racord proiectat se va realiza conform STAS 2448/82.Săpătura pentru racordul de canalizare şi pentru căminul de racord se va

executa manual.Lăţimea de săpătură necesară pentru execuţia racordului este de 0.80 cm,

iar pentru căminul de racord este de 1.50x1.50 cm.Malurile săpăturii vor fi sprijinite cu dulapuri metalici de inventar.Compactarea umpluturilor se face manual traturi cu udarea fiecărui strat.Pentru lucrările prevăzute s-au asigurat condiţiile materiale necesare astfel

încât să fie respectate instrucţiunile prevăzute de “Regulamentul privind protecţia şi igena muncii în construcţii” – avizat de MLPAT cu nr. 9/N/15.03.1993 cap. 33 – Lucrări de alimentare cu apă şi canalizare (art.1583 – 1832) precum şi normativul C300/1994 privind PSI.

Execuţia sistemului rutier se va face numai dupărecepţia lucrărilor de terasamente executate până la cota patului drumului.se va face verificarea gradului de compactare “Proctor Normal”, conf. STAS 2914/84.

Lucrările de desfacere şi refacere a carosabilului sunt cuprinse în documentaţia “Drumuri”.

2.13.3. Date privind forţa de muncă ocupată după realizarea investiţiei

Montajul şi execuţia lucrărilor de canalizare exterioară se va face de societăţi de construcţii profilate pe astfel de lucrări dotate cu utilaje şi personal calificat specializat.

Prezenta lucrare nu creează locuri noi de muncă după execuţie dar foloseţte personalul existent.

2.13.4. VALOAREA INVESTIŢIEI

La stabilirea valorii investiţiei s-au avut în vedere toate lucrările necesare realizării lucrărilor de canalizare (valoarea materialului folosit, săpături, sprijiniri, umpluturi, cămin de racord şi racord).

Valorile care s-au utilizat în evaluarea lucrărilor sunt stabilite pe baza de indici ţinând cont de lucrări similare proiectate şi executate.

Conform evaluării anexate, valoarea lucrărilor de canalizare proiectate (fără TVA) este de: 2500 euro.

Categoria de importanţă a lucrării este “normală” (c).

– Pag. 27/45 –

2.14. – Drumuri şi sistematizare verticală

Amplasamentul imobilului se află pe str. Nucului nr. 2, sector 3, Bucureşti.

Terenul alocat pentru construcţie este un teren plan, fără diferenţe de nivel

importante.

Proiectul de drumuri conţine desfacerea şi refacerea părţii carosabile şi a

trotuarelor pentru realizarea de racorduri şi branşamente de alimentare cu apă,

canalizare, gaze şi a trotuarelor destinate circulaţiei pietonale în jurul blocului.

Sunt necesare racorduri de canalizare şi gaze precum şi branşamente de

apă.

Proiectul de drumuri prevede desfacerea şi refacerea a aleei carosabile de

acces din spatele blocului pe zonele afectate de amplasamente de reţele edilitare.

Sistemul rutier folosit la refacerea carosabilului existent este următorul:

4 cm îmbrăcăminte de beton asfaltic BAR 16

5 cm strat de legătură din binder de criblură BAD 25

18 cm strat de bază din beton de ciment clasa C12/15 (B200)

20 cm strat din balast cilindrat

7 cm strat izolant de nisip

Trotuarele desfăcute pentru execuţia de branşament şi racordurile,

trotuarele din jurul blocului, precum şi trotuarele de acces la intrările din faţă şi

din spatele blocului se vor executa cu următoarele alcătuire:

3 cm mixtură asfaltică BA8

10 cm strat de beton clasa C8/10

5 cm strat de nisip

Încadrarea trotuarelor către partea carosabilă se va face cu bordură

prefabricată din beton de 20x25 cm asezată pe o fundaţie de beton de 15x30 cm,

beton clasa C6/7,5(B100).

Încadrarea trotuarelor spre zonele verzi se va face cu bordură prefabricată

de 10x15 cm aşezată pe o fundaţie de 10x20 cm de beton clasa C6/7,5 (B100).

Valoarea investiţiei, pentru lucrări incită şi pentru desfaceri şi refaceri parte

carosabilă şi trotuare a fost făcută pe bază de evaluări.Ea este de 3.310 euro.

– Pag. 28/45 –

2.15. Devizul general al investiţieiANEXA 5H.G. nr. 28.09.2009

DEVIZ GENERALprivind cheltuielile necesare realizarii

BLOC V34B - Ans. Vitan Dudest, str. Nunuclui nr. 2, SECTOR 3, BUCURESTIIn mii lei / euro la cursul 3.6632 din data de 38,705.00

Nr crt.

Denumirea capitolelor şi subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (fara TVA) TVA Valoare (inclusiv TVA)

Mii lei Mii EURO Mii lei Mii lei Mii EURO

1 2 3 4 5 6 7

CAPITOLUL 1Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului1.1. Obţinerea terenului 0.00 0.00 0.00 0.00 0.001.2. Amenajarea terenului 0.00 0.00 0.00 0.00 0.001.3. Amenajări pentru protecţia mediului

si aducerea la starea initiala0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

TOTAL CAPITOL 1 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 CAPITOLUL 2Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului

2.1. Retele de racord, utilitati exterioare incintei

21.62 5.90 4.11 25.73 7.02

2.2. Montaj utilaj tehnologic 0.33 0.09 0.06 0.39 0.112.3. Utilaje, echipamente tehnologice si

functionale cu montaj1.53 0.42 0.29 1.82 0.50

TOTAL CAPITOL 2 23.48 6.41 4.46 27.94 7.63 CAPITOLUL 3Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică3.1. Studii de teren 1.00 0.27 0.19 1.19 0.323.2. Taxe pentru obtinerea de avize,

acorduri şi autorizatii42.97 11.73 8.16 51.13 13.96

3.3. Proiectare şi inginerie 414.69 113.20 78.79 493.48 134.713.4. Organizarea procedurilor de achiziţie 4.65 1.27 0.88 5.53 1.513.5. Consultanţă 0.00 0.00 0.00 0.00 0.003.6. Asistenţă tehnică 295.65 80.71 56.17 351.82 96.04 TOTAL CAPITOL 3 758.95 207.18 144.20 903.16 246.55 CAPITOLUL 4Cheltuieli pentru investiţia de bază4.1. Construcţii şi instalaţii 4,126.53 1,126.48 784.04 4,910.57 1,340.514.2. Montaj utilaje tehnologice 0.00 0.00 0.00 0.00 0.004.3. Utilaje, echipamente tehnologice şi

funcţionale cu montaj139.21 38.00 26.45 165.66 45.22

4.4. Utilaje fără montaj şi echipamente de transport

0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

4.5. Dotări 0.00 0.00 0.00 0.00 0.004.6. Active necorporale 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 TOTAL CAPITOL 4 4,265.74 1,164.49 810.49 5,076.24 1,385.74

– Pag. 29/45 –

CAPITOLUL 5Alte cheltuieli5.1. Organizare de şantier (5%) 96.27 26.28 18.29 114.56 31.27 5.1.1. lucrări de construcţii (3%) 94.38 25.76 17.93 112.31 30.66 5.1.2. cheltuieli conexe organizării

şantierului (2%)1.89 0.52 0.36 2.25 0.61

5.2. Comisioane, taxe, cote legale, costuri de finanţare

50.91 13.90 9.67 60.59 16.54

5.2.1. Comisioane, taxe şi cote legale

50.91 13.90 9.67 60.59 16.54

5.2.2. Costul creditului 0.00 0.00 0.00 0.00 0.005.3. Cheltuieli diverse şi neprevăzute 758.26 206.99 144.07 902.33 246.32 TOTAL CAPITOL 5 905.44 247.17 172.03 1,077.48 294.14 CAPITOLUL 6Cheltuieli pentru darea în exploatare6.1. Pregătirea personalului de

exploatare0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

6.2. Probe tehnologice si teste 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 TOTAL CAPITOL 6 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 TOTAL 5,953.62 1,625.25 1,131.19 7,084.81 1,934.05Din care C+M 4,362.01 1,190.77 828.78 5,190.79 1,417.01

– Pag. 30/45 –

Capitolul 3 – Analiza cost – beneficiu

3.1. Identificarea investiţiei si denumirea obiectivelor

Investitia reprezinta proiectarea lucrărilor de consolidare pentru construcţia cu destinaţia principala de locuinţă, situată în Bucureşti, sectorul 3, Ans. Vitan Dudesti - Str. Nucului Nr.3.

- Se doreste inchiderea investitiei in 5 ani,

3.2. Analiza financiara a investitiei

Analiza financiara a investitiei se bazeaza pe realizarea unor valori ale veniturilor precum si ale cheltuielilor.Pentru previziunea realizarii veniturilor s-au considerat urmatoarele premize:

1. Venituri in primul an:- Au fost considerate venituri din inchirierea spatiilor de locuit

Venitul anual initial rezultat este de 66.960 RON.

In fiecare an pana la inchiderea investitiei tariful orar creste cu 5% pe an. Aceasta crestere se datoreaza urmatorilor factori:- inflatia anuala - aducerea preturilor de tarifare la o valoare echivalenta preturilor practicate in Uniunea Europeana.

2. Cheltuielile cu maintenanta reprezinta anual 2 % din valoarea veniturilor realizate.

Rezultatele analizei financiare sunt evidentiate detaliat in Anexa 1.

3.3. Analiza EconomicaPrimaria Municipiului Bucuresti are capacitatea sa realizeze investitia, din moment ce, asa cum se poate observa din analiza fluxului de numerar anexat, aceasta genereaza venituri pentru autofinantare si inchiderea investitiei in 5 ani de exploatare.

– Pag. 31/45 –

Proiectia fluxurilor de numerar a fost realizata pentru o perioada de 5 ani nu include perioada de executie. Se doreste inceperea executiei proiectului la inceputul anului 2009, imediat dupa obtinerea avizelor, proiectul urmand a se realiza in intregime din fonduri proprii.

Rata de actualizare utilizata pentru analiza financiare a fost de 7%, rata considerate fiind rata fara risc publicata pe site-ul Bancii Nationale a Romaniei ca fiind rata de referinta pentru proiectele de investitii.

Asa cum se poate observa din devizul general al investitiei, costul initial este egal 7.084.810RON.

In urma calculelor evidentiate in annexe au rezultat urmatoarele valori ale indicatorilor de analiza economica, centralizati in tabelul urmator:

Investitia initiala RON 7.084.810

VAN RON 455.456

RIR% 7.83%

IP% 0.04%

Valoarea actualizata neta (VAN) este in valoare de 446.348RON.Aceasta valoare a indicatorului financiar releva faptul ca pe parcursul celor 5 ani de exploatare, la valorile considerate, investitorul isi recupereaza investitia in intregine si obtine si un profit net in valoare egala cu valoarea Valorii Adaugate Nete.

Rata interna de rentabilitate (RIR), reprezinta rata de actualizare pentru care valoarea actualizata neta este 0, respective rata maxima de actualizare prin folosirea careia investitorul ar obtine profit. Aceasta rata este de 7.83%, mai mare decat valoarea ratei de actualizare folosite in cadrul analizei (respectiv 7 %), fapt care arata ca investitorul obtine valoare adaugata si in cazul unei evolutii negative a economiei. Proiectul este viabil si din punctual de vedere al acestei rate.

Indicele de profitabilitate al investitiei (IP) este egal cu 0.04%, acesta reprezentand rentabilitatea financiara a proiectului.

Termenul de recuperare (TR) este indicatorul care ne arata care este termenul in care investitorul isi recupereaza banii investiti si din ce moment acesta iese pe profit.

– Pag. 32/45 –

Anul CFD CFD cumulat CFD actualizatCFD actualizat

cumulat2010 45561 45531 42341 42344

2011 57830 103361 53753 96123

2012 60697 164058 58876 155002

2013 63710 227768 29250 214250

2014 66872 292640 62191 276443

2015 70194 364834 65280 314728

Termenul de recuperare, asa cum se poate observa in tabelul de mai sus, este calculat in 2 modalitati:

1. In functie de fluxurile de numerar generate de exploatarea investitiei: Investitia se recupereaza in aproximativ 4 ani si cateva luni, respectiv intre anul 2013 si anul 2014.

2. Cea de-a doua modalitate se foloseste tot de fluxurile de numerar generate de proiect, doar ca acum se tine cont de rata de actualizare. Aceasta metoda este mai exacta si mult mai folosita. In acest caz recuperarea capitalului investit este mai intarziat, respectiv pana in anul 2015.

Din toate cele de mai sus se poate observa ca proiectul este viabil si poate fi adoptat de catre investitor, acesta generand profit net inca din anul 4 de exploatare.

3.4. Analiza de sensitivitate

Analiza de senzitivitate urmareste sa evidentieze influenta modificarii unuia dintre factorii pe baza caruia se calculeaza Valoarea Adaugata Neta a investitiei.

Factorii care au fost modificati sunt: i) veniturile

S-au considerat acesti doi factori deoarece:- Veniturile par a influenta cel mai mult VAN a investitiei. In plus variatia

valorii veniturilor poate deveni critica din punctual de vedere al probabilitatii de neatingere a scopuli initial de a inchide investitia in primii 5 ani de exploatare. S-a considerat variatia veniturilor in felul urmator: in scenariul optimist s-a

– Pag. 33/45 –

considerat o crestere a veniturilor cu 10%, iar in cazul scenariului pesimist o scadere a venitrilor cu 10 %.

S-a considerat variatia cheltuielilor cu utilitatile de ± 20%.Nu s-au considerat in acesta analiza eventualele variatii ale cheltuielor cu maintenanta, deoarece statistic aceste cheltuieli au putut fi cuantificate mult mai exact.

Factor Scenariu pesimist

Scenariu baza Scenariu optimist

Venituri 90% 100% 110%

Cheltuielile cu utilitatile 120% 100% 80%

CENTRALIZARE VAN:

Factor VAN - Scenariu pesimist

VAN - Scenariu baza VAN - Scenariu optimist

Venituri 409.910 455.456 501.000

Cheltuielile cu utilitatile 10.930 9.108 7.286

Se poate observa că impactul cel mai mare asupra VAN este acela al

veniturilor, putand determina o scadere a valorii adaugate nete pana la valoarea

de 409.910 RON.

Analizând situatia elasticitatilor din tabel se poate realiza o ierarhizare a

factorilor care exercită influenta notabila asupra valorii adaugate nete.

Aceasta este următoarea:

1. VENITURILE2. CHELTUIELILE CU UTILITATILE

Pentru o mai exacta identificare a influentei modificarii veniturilor asupra

VAN, se va calcula mai jos elasticitatea VAN in functie de Venituri.

1. Elasticitatea VAN în funcţie de venituri

i. Scenariul pesimist

– Pag. 34/45 –

ii. Scenariul optimist

Elasticitatea finală

Se poate observa din valorile de mai sus ca o crestere sau scadere relative mica a veniturilor poate influenta semnificativ valoarea adaugata neta a investitiei in prisma scopului initial al inchiderii investitiei in 5 ani. Se poate remarca ca scaderea sau cresterea cu doar 1% a veniturilor, conduce la scaderea sau cresterea VAN de 0.15 ori.

O crestere mica a valorii veniturilor poate genera un surplus major al VAN.

Pe de alta parte scaderea valorii veniturilor poate genera o valoare foarte mica a VAN. O variatie negativa mai mare poate duce la un VAN negativ. In aceste conditii, inchiderea investitiei se va putea realiza probabil in 6-8 ani.

Se poate observa ca cresterea cheltuielilor cu utilitatile trebuie sa fie semnificativa pentru a se putea rasfrange asupra valorii generate. Din acesta cauza variatia cheltuielilor nu este critica pentru veniturile viitoare ale investitiei.

Concluzia este ca investitia este sensibila la orice modificare a unuia dintre factorii care stau la baza determinarii veniturilor viitoare ale investitiei, in sensul

– Pag. 35/45 –

ca orice modificare a acestora, in orice directie, determina variatii esentiale ale valorii nete adaugate.

Aceste observatii se bazeaza pe calculele din Anexa 3.

3.5. Analiza de risc

La analiza riscului investitiei s-a plecat de la un scenariu central, care s-a modificat in functie de posibilele stari ale investitiei, preconizandu-se pe langa acest scenariu central, alte doua scenarii, unul pesimist si unul optimist.

1. Scenariul pesimist Pleaca de la scenariul de baza, pe baza caruia se fac urmatoarele previziuni: i) In fiecare an pana la inchiderea celor 5 ani de exploatare in care se doreste inchiderea investitiei, veniturile scad cu 10 % pe an.ii) Cheltuielile cu maintenanta reprezinta anual 2% din valoarea veniturilor realizateiii) Cheltuielile cu utilitatile raman constante.In aceast scenariu o VAN (Valoarea adaugata neta) a proiectului de investitii este de409.910 RON.

2. Scenariul optimist Pleaca de la scenariul de baza, pe baza caruia se fac urmatoarele previziuni: i) In fiecare an pana la inchiderea celor 5 ani de exploatare in care se doreste inchiderea investitiei , veniturile cresc cu 10 % pe an.ii) Cheltuielile cu maintenanta reprezinta anual 2% din valoarea veniturilor realizate.In aceast scenariu o VAN (Valoarea adaugata neta) a proiectului de investitii este de 501.000 RON.

– Pag. 36/45 –

Capitolul 4 – Concluzii finale

Aceste concluzii au la baza calculele efectuate in anexa 3, centralizate in tabelul

de mai jos.

CALCULE CENTRALIZATE

SCENARIU PROBABILITATE VAN (RON) PESIMIST 0.3 409.910

CENTRAL 0.4 455.456 OPTIMIST 0.3 501.000

Din analiza de risc se pot evidentia urmatoarele aspecte:

- Chiar si cel mai pesimist scenariu arata ca nu exista un risc major al investitiei

decat prin prisma neatingerii scopului de a inchide investitia in 5 ani.

– Pag. 37/45 –

ANEXA 1 - ANALIZA FINANCIARA( SCENARIUL CENTRAL)

No Item 2010 2011 2012 2013 2014 2015

1 Venituri din inchirieri 66.960 70.309 73.823 77.514 81.390 85.460

2 Cheltuieli cu asigurarile 0 0 0 0 0 0

3Cheltuieli cu materiile prime/maintenanta 1.339 1.406 1.476 1.550 1.628 1.709

4Cheltuieli cu utilitatiles (apa, gaz, energie etc) 0 0 0 0 0 0

5 Protocol, reclama, publicitate

6 Salarii 0 0 0 0 0 07 Cheltuieli cu investitia 0 0 0 0 0 0

8 EBITDA 65.621 68.903 72.347 75.964 79.762 83.751

9 Amortizari si provizioane 2.834 2.834 2.834 2.834 2.834 2.834

10 Cheltuieli cu dobanda 0 0 0 0 0 0

11 Leasing 0 0 0 0 0 0

12 Comisioane 0 0 0 0 0 0

13 EBT 62.787 66.069 69.513 73.130 76.928 80.917

14 Impozitul pe profit - 16 % 10.046 10.571 11.122 11.701 12.308 12.947

15 EAT (13-14) 52.741 55.498 58.391 61.429 64.620 67.970

16Cash flow operational(15+sum(9:12)) 55.575 58.332 61.225 64.263 67.454 70.804

17

Ponderea medie a ACR net in CA( pe baza datelor din anii precedenti) 15,000%

18 ACR net 10.044 10.546 11.074 11.627 12.209 12.819

19 Delta ACRnet 10.044 502 528 553 582 610

20 CFD 45.531 57.830 60.697 63.710 66.872 70.194

21 CFD actualizat 42.344 53.782 58.876 59.250 62.191 65.280

Investitia initiala 7.084.810

VAN 455.456

RIR 7,83%

IP 0,04

– Pag. 38/45 –

Anexa 2.1 - Cresterea veniturilor si mentinerea cheltuielilor cu utilitatile constante

No Item 2010 2011 2012 2013 2014 20151 Venituri din vanzari 73.656 77.340 81.205 85.265 89.529 94.006

2 Cheltuieli cu asigurarile 0 0 0 0 0 0


4Cheltuieli cu utilitatiles (apa, gaz, energie etc) 0 0 0 0 0 0

5 Protocol, reclama, publicitate 0 0 0 0 0 0

6 Salarii 0 0 0 0 0 07 Cheltuieli cu investitia 0 0 0 0 0 08 EBITDA 72.183 75.794 79.582 83.560 87.800 92.1269 Amortizari si provizioane 2.834 2.834 2.834 2.834 2.834 2.834

10 Cheltuieli cu dobanda 0 0 0 0 0 0

11 Leasing 0 0 0 0 0 0

12 Comisioane 0 0 0 0 0 0

13 EBT 69.349 72.960 76.748 80.726 84.966 89.292


15 EAT (13-14) 58.254 61.286 64.468 67.810 70.501 75.00516 Cash flow operational 61.088 64.120 67.302 70.644 73.335 77.839

17


18 ACR net 9.163 9.618 10.095 10.597 11.000 11.60819 Delta ACRnet 9.163 455 477 502 403 60820 CFD 51.925 63.665 66.825 70.142 72.932 77.23121 CFD actualizat 45.694 56.025 58.806 61.723 64.180 67.963


VAN 501.000

RIR 12,88%

IP 0,16

– Pag. 39/45 –

Anexa 2.2 - Scaderea veniturilor

No Item 2010 2011 2012 2013 2014 2015

1 Venituri din vanzari 60.264 63.278 66.441 69.762 73.251 76.914

2 Cheltuieli cu asigurarile


4Cheltuieli cu utilitatiles (apa, gaz, energie etc)

5 Protocol, reclama, publicitate

6 Salarii7 Cheltuieli cu investitia

8 EBITDA 59.059 62.013 65.113 68.367 71.786 75.376

9 Amortizari si provizioane 2.834 2.834 2.834 2.834 2.834 2.834

10 Cheltuieli cu dobanda

11 Leasing

12 Comisioane

13 EBT 56.225 59.179 62.279 65.533 68.952 72.542


15 EAT 47.229 49.710 52.314 55.048 57.920 60.935

16 Cash flow operational 44.395 46.876 49.480 52.213 55.086 58.101

17

Ponderea medie a ACR net in CA( pe baza datelor din anii precedenti) 15.000%

18 ACR net 6.659 7.031 7.422 7.832 8.263 8.71519 Delta ACRnet 6.659 372 391 410 431 452

20 CFD 37736 46504 49089 51803 54655 5764921 CFD actualizat 35094 43249 45653 48177 50829 55920


VAN 409.910

RIR 8,39%

IP -0,08

– Pag. 40/45 –

Anexa 3.1 - Cresterea veniturilor

No Item 2010 2011 2012 2013 2014 20151 Venituri din vanzari 73656 77340 81205 85265 89529 94006


3Cheltuieli cu materiile prime/maintenanta 1473 1546 1623 1705 1721 1880


5Protocol, reclama, publicitate

6 Salarii7 Cheltuieli cu investitia

8 EBITDA 72183 75794 79582 83560 87800 92126

9 Amortizari si provizioane 2834 2834 2834 2834 2834 283410 Cheltuieli cu dobanda11 Leasing

12 Comisioane

13 EBT 69349 72960 76748 80726 84966 89292

14 Impozitul pe profit - 16 % 11096 11674 12280 12916 13595 14286

15 EAT 58253 61286 64468 67810 71371 7500616 Cash flow operational 61087 64120 67302 70644 74205 77840

17


18 ACR net 11048 11601 12181 12790 13430 1410119 Delta ACRnet 11048 553 580 609 640 67120 CFD 50039 63567 66722 70035 73565 7716921 CFD actualizat 46536 59117 62051 65132 68415 71767


VAN 501.000

RIR 8,59%

IP 0,16

– Pag. 41/45 –

Anexa 3.2 - Scaderea veniturilor

No Item 2010 2011 2012 2013 2014 20151 Venituri din vanzari 60264 63248 66441 69762 73251 76914


3Cheltuieli cu materiile prime/maintenanta 1205 1265 1328 1395 1465 1538


5Protocol, reclama, publicitate

6 Salarii

7 Cheltuieli cu investitia

8 EBITDA 59059 62013 65113 68367 71786 75376

9 Amortizari si provizioane 2834 2834 2834 2834 2834 283410 Cheltuieli cu dobanda

11 Leasing

12 Comisioane13 EBT 56225 59179 62279 65533 68952 7254214 Impozitul e profit - 16 % 8996 9469 9965 10485 11032 1160615 EAT 47229 49710 52314 55048 57920 60936

16 Cash flow operational 50063 52544 55148 57882 60716 63770

17


18 ACR net 7510 7882 8272 8682 9107 956619 Delta ACRnet 7510 372 390 410 425 45920 CFD 42553 52172 54758 57472 60291 6331121 CFD actualizat 39574 48520 50923 53449 56071 58879


VAN 409.910

RIR 8.44

IP -0.08

– Pag. 42/45 –

Bibliografie

Victor Radu, Managementul elaborării documentaţiilor economice şi a implementării proiectelor de investiţii finantate din fondurile U.E., curs.

Ion Verboncu, Michael Zalman, Management şi performanţe, Editura Universitară, Bucureşti, 2005.

Ion Verboncu, Ovidiu Nicolescu, Managementul organizaţiei, Editura Economică, Bucureşti.

Adriana Grigorescu, Managementul proiectelor, Editura Uranus, Bucureşti, 2007.

Normativul P100-92, modificat în 1996 şi republicat în 2004, pentru proiectarea clădirilor şi a altor construcţii de inginerie civilă în zone seismice.

H.G. nr. 28/09.01.2008, privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii

Ministerul economiei şi finanţelor – Autoritatea pentru coordonarea instrumentelor structurale, Ghid naţional pentru analiza cost – beneficiu a proiectelor finanţate din instrumentele structurale, Ediţia 1, Revizia 5

– Pag. 43/45 –

Lucrarea de Disertatie EE - 2009

Documents

Transcript of Lucrarea de Disertatie EE - 2009