Lucrare Vt

8/17/2019 Lucrare Vt

1/13

Universitatea Babe -Bolyaiș

Facultatea de Teologie Ortodoxă

Sec ia Teologie Pastoralăț

„Întru’nceput a făcut Dumnezeu cerul şipământul. Dar pământul era nedesluşit şi ne-

mplinit ; şi întuneric era deasupra genunii; şiDuhul lui Dumnezeu Se purta pe deasupra

apelor- !acere "#"-$-exegeză-

Coordonator: Student:

Pr. Prof. Univ. r. C!irilă "oan #catrinei Bogdan

Clu$-%a&oca

'()*

Cu&rins


2/13

• "ntroducere

• Facere )+)-' -scurtă exege,ă

• Conclu,ie

• Bibliografie

2


3/13

• "ntroducere

Textul Facerii a fost coentat de nuero i exege i+ ncerc/ndu-se astfel un ras&uns laș ț

&robleele ar,ătoare ce in de teologia crea iei. Părin ii a&ologe i+ confrunt/ndu-se cu conce& iileț ț ț ț ț

antice des&re lue+ care erau tributare fie dualisului 0se&ararea dintre divinitate i aterie1+ fieș

&anteisului 0coexisten a din eternitate a ateriei cu divinitatea+ aceste realită i av/nd aceea iț ț ș

identitate ontologică1 s-au straduit să i&ună doctrina crea iei din niic+ distinc ia ontologicăț ț

dintre Creator si crea ie.ț

Conce& iaț des&re crea iaț din niic este s&ecifică g/ndirii iudaice i este un are c/ tigș ș

&ăstrat &rin &o&orul evreu. 2n acest sens ave &reci,area clară de la "" 3acabei 4+'5+ n

rugăciunea aei 3acabeilor &entru fiii săi: 67ogu-te+ fiule+ ca+ la cer i la &ă/nt căut/nd iș ș

3

http://www.crestinortodox.ro/interviuri/70500-despre-creatie-caderea-omului-rai-si-iadhttp://www.crestinortodox.ro/interviuri/70500-despre-creatie-caderea-omului-rai-si-iadhttp://www.crestinortodox.ro/interviuri/70500-despre-creatie-caderea-omului-rai-si-iadhttp://www.crestinortodox.ro/interviuri/70500-despre-creatie-caderea-omului-rai-si-iad


4/13

vă,/nd toate ce sunt ntr-nsele+ să cuno ti că din ce n-au fost le-a făcut &e ele une,eu i &eș ș

neaul oenesc a i$derea l-a făcut.8ș

Cre tinisul a nuan at această doctrină insist/nd &e dragostea extinsă la crea ie &rintr-unș ț ț

une,eu al couniunii - Sf/nta Treie. Părin ii au insistat asu&ra de&ă irii conce& ieiț ș ț

filosofiei elene des&re univers.

Originea luii a &reocu&at dintotdeauna &e o. u&ă unii filosofi+ luea a fost

creată de une,eu+ dar nu din niic+ ci dintr-o aterie eternă+ el av/nd nuai rolul de

ar!itect sau eiurg. #ceastă conce&9ie este nuită dualis 0s&irit-aterie1. #l9ii s&un că

luea este re,ultatul atoilor care alcătuiesc ateria. Ca aterie+ luea este venică+ dar ca

foră+ este &rodusul evolu9iei 0aterialisul1. #bele conce&9ii atacă credin9a n une,eu:

fie că-" neagă n od direct existen9a 0aterialisul1+ fie că-; reduce la rolul de ar!itect.Biserica cretină a nvă9at că luea este o&era lui une,eu i că a fost creată din

niic i nu dintr-o aterie coeternă cu


5/13

• Facere )+)-': Întru’nceput a ăcut Dumnezeu cerul şi păm!ntul. Dar

păm!ntul era nedesluşit şi ne-mplinit " şi întuneric era deasupra genunii" şi

Du#ul lui Dumnezeu $e purta pe deasupra apelor - scurtă exege,ă

%Întru’nceput a ăcut Dumnezeu cerul i păm!ntul”-ș 0Facere )+)1

Priul ca&itol al căr ii Facerea s-a bucurat de o aten ie s&ecială din &artea coentatorilor ț ț

evrei i cre tini. ersetul cu care ince&e Sfanta Scri&tura este ?;a ince&ut a facut une,eu cerul si

&aantul.? 0Fac. )+ )1. Priul cuvant+ beresit 0in varianta originala ebraica1 desi este tradus &rin

cuvantul ?la ince&ut? el nu are o senificatie te&orala. eoarece textul &lin de sibolis al

Facerii nu &oate fi inteles ca o descriere a crearii luii intr-un ti& natural+ cuvantul beresc!it nu

sublinia,a existenta unui oent te&oral initial.

Poate o traducere ai &otrivita ar fi redat alt sens al cuvantului ebraic+ care ai &oate fi

tradus &rin ?in general?+ ?in &rinci&iu?. #ceasta traducere ne &lasea,a intr-o alta &ers&ectiva ce

nu se lasa sub$ugata de entalitatea conditionata te&oral. Traducerea lui beresc!it &rin ?in

general? sau ?in &rinci&iu? ne releva nu atat actul creator in desfasurare al une,eirii ci sfatul

de taina al actiunii &rofund launtrice intratreiice in care une,eu gandeste toata creatia ingeneral.

3 Pr. Ioan (orin 4sca, Vechiul Testament în tâlcuirea Sfnților Părinți, a!ud

Septuaginta 1, ene!a, "xodul, #e$iticul, %umerii, &euteronomul, Cole5iul Noua

Euro!ă6Poliro', )ucurești6Iași, 2""#, !. 71

7

http://www.crestinortodox.ro/cuvinte-duhovnicesti/68431-cum-si-de-ce-sa-citim-sfanta-scripturahttp://www.crestinortodox.ro/cuvinte-duhovnicesti/68431-cum-si-de-ce-sa-citim-sfanta-scripturahttp://www.crestinortodox.ro/cuvinte-duhovnicesti/68431-cum-si-de-ce-sa-citim-sfanta-scriptura


6/13

Sintaga 6ntru-nce&ut8 arată: 6 interiorul diensiunii neărginite i ate&orale a luiș

une,eu+ atunci c/nd ec!iul Testaent este ntotdeauna folosit &entru a ex&ria ac iuneaț

creatoare a lui une,eu. >arianta latină a Se&tuagintei+ >ulgata+ traduce verbul bara &rin a

crea+ av/nd n liba ro/nă ec!ivalentul a ace. #cest verb bara este ult ai ex&licit n cea

de-a doua Carte a 3acabeilor n ca&itolul 4 versetul '5: 6une,eu a făcut totul din niic.8

2n liba ro/nă verbul a ace nseană nu nuai a crea+ ci i a crea n od organi,at+ș

&otrivit unui &lan+ n eta&e &restabilite i cu o finalitate clară.ș D

Sf/ntul >asile cel 3are+ referitor la &riul verset al căr ii Facerea s&une: 6Ce fruoasăț

or/nduire de cuvinteE a s&us ai nt/i:@@2ntru-nce&utAA+ ca să nu socotească unii că luea este

fără de nce&ut. #&oi a adăugat:@@a făcutAA+ ca să arate că ceea ce a făcut este o foarte ică

&arte din &uterea creatoare a lui une,eu. u&ă cu olarul+ cu aceea i eserie+ faceș

nenuărate vase+ fără să- i irosească eseria i &uterea+ tot a a i Creatorul acestui univers nuș ș ș șare &uterea creatoare nuai &e ăsura creării unei singuri lui+ ci &uterea ;ui este nesf/r ităE i-ș ș

a ex&riat nuai voin a i a i adus la existen ă ăre iile celor ce se văd.8ț ș ș ț ț *

Ti&ul i curgerea lui nce&e odată cu crea ia+ fiind i el de aseenea creat deș ț ș

une,eu+ cel care i are existen a dinaintea i deasu&ra ti&ului.ș ț ș

# 'iblia diortosită în $arianta 'artolomeu Valeriu (nania,ti!ărită cu *inecu$/ntarea

+i !refaţa Prea 8ericitului Părinte Teoctist, Patriarhul )isericii -rtodoe Ro'/ne,

Editura Institutului )i*lic +i de isiune al )isericii -rtodoe Ro'/ne, )ucure+ti,2""1, !. 22

7 I*ide'

(f/ntul 9asile cel are, )milii la *exaimeron, :n colec;ia P.(.)., $ol.


7/13

'erul făcut de une,eu la nce&ut nu trebuie n eles ca cerul cel vă,ut+ nuit nț

Scri&tură tărie+ n acest sens Sf/ntul >asile cel 3are s&une: 6 Cu aceste două argini cer iș

&ă/nt 3oise i-a lăsat să n elegi existen a ntregului universE a dat cerului nt/ietatea nț ț ț

ordinea crea iei i a s&us că &ă/ntul este al doilea n ordinea existen ei. %egre it+ au fost făcuteț ș ț ș

odată cu cerul i &ă/ntul i cele ce sunt ntre cele două extree.8ș ș 4

Cerul cel nevă,ut nu &oate fi dec/t luea ngerilor care a fost creată naintea luii

ateriale.

%Dar păm!ntul era nedesluşit şi ne-mplinit " şi întuneric era deasupra genunii" şi

Du#ul lui Dumnezeu $e purta pe deasupra apelor”-0Facere )+'1

6%edeslu it i ne-&linit8 arată că terenul ebraicș ș to#u (a-bo#u sugerea,ă ideea de

!aos+ aterie infor+ creată din niic+ dar ncă neorgani,ată+ nedeslu ită.ș 5

asile cel 3are ne&linirii i nedeslu irii &ă/ntului esteț ș ș

urătoarea: 6Cu se face că de i a/ndouă i cerul i &ă/ntul au fost create av/nd aceea iș ș ș ș

cinste+ cerul a fost făcut desăv/r it+ iar &ă/ntul este ncă nedesăv/r it i neterinatGș ș ț

HIJTocirea desăv/r ită a &ă/ntului o forea,ă bel ugul din el: odrăslirea a tot felul deș ș

&lante+ cre terea &oilor nal i+ roditori i neroditori+ culorilor fruoase i irosurilor &lăcute aleș ț ș ș

0 I*ide', !. 0

'iblia diortosită în $arianta 'artolomeu Valeriu (nania,ti!ărită cu *inecu$/ntarea

+i !refaţa Prea 8ericitului Părinte Teoctist, Patriarhul )isericii -rtodoe Ro'/ne,

Editura Institutului )i*lic +i de isiune al )isericii -rtodoe Ro'/ne, )ucure+ti,

2""1, !. 22

0


8/13

florilorHIJ# adar+ &entru că niic nu era &e &ă/nt &e bună dre&atate Scri&tura a nuitș

&ă/ntul 6netocit8.K

2n ceea ce &rive te Iș întunericul de deasupra genuinii)+ acela i sf/nt &ărinte afiră:ș

6#cesta era @@ntunericulAA+ des&re care Scri&tura s&une că@@era deasu&ra ad/nculuiAA &entru

că &ăr ile cele ai de $os ale aerului ating n c!i& natural su&rafe ele cor&urilor. #tunci a&a leț ț

aco&erea &e toate. e aceea s&une Scri&tura că trebuia nea&ărat ca ntunericul să fie deasu&ra

ad/ncului.8)(

%)şi Du#ul lui Dumnezeu $e purta pe deasupra apelor”

u!ul Sf/nt este de la nce&utul nce&uturilor activ n &ria fa&tă revelatoare+ care este

crearea luii. . ?enha', +orld 'iblical ommentar-. enesis 1/10, &allas@ ?ord,

Incor!orated, 2""2, !. 10


9/13

#ceea i iagine sugestivă este nt/lnită i la Sf/ntul >asile cel 3are:ș ș 6Cuv/ntul 6se

&urta8+ s&une el+ se inter&retea,ă &rin: ncăl,ea i dădea via9ă a&elor+ du&ă c!i&ul găinii+ care

clocete i dă &utere de via9ă ouălor.8)'

asile cel 3are en9ionea,ă că ul9i dintre cei care au coentat acest text

naintea sa au afirat că 3oise nuete 6u!ul lui une,eu8 &e cea de-a treia Persoană a

Sfintei Treii: 6Scri&tura folosete &entru u!ul lui une,eu dec/t u!ul cel Sf/nt+ Careco&letea,ă dune,eiasca i fericita Treie.8)=

Origen+ la fel ca Sf/ntul >asile cel 3are+ identifică &e u!ul lui une,eu din acest

verset cu u!ul Sf/nt: 6u!ul lui une,eu+ Care Se &urta &e deasu&ra a&elor+ cu e scris la

nce&utul creării luii+ nu cred să fie altul dec/t u!ul Sf/nt.8)

7eferindu-ne la sintaga 6deasu&ra8 din Facerea )+' trebuie să stărui ntr-o oarecare

ăsură deoarece el ne arată transcenden9a u!ului dune,eiesc. Textul ne arată că ntr-adevăr

6u!ul lui une,eu Se &urta &e deasu&ra a&elor8. eci u!ul Sf/nt nu &lutea n a&e+ nu Seaesteca cu a&ele+ ci &lutea deasu&ra lor.


10/13

noii nateri+ ce aveau să ncol9ească+ du&ă cuvintele &roorocului: Triite-vei u!ul Tău+ i se vor

,idi+ i vei nnoi fa9a &ă/ntului80Ps. )(=+=(1.)D

Sf/ntul


11/13

Sf/nt care se &urta deasu&ra a&elor &riordiale+ conclu,ion/nd că ncă de la nce&utul ti&ului iș

a crea iei une,eu se desco&eră a a cu i este 2ntreit n Persoane.ț ș ș

11


12/13

Bibliografie

• +iblia diortosită în ,arianta +artolomeu aleriu Anania+ ti&ărită cu

binecuv/ntarea i &refa9a Prea Fericitului Părinte Teoctist+ Patriar!ul

Bisericii Ortodoxe 7o/ne+


13/13

• Origen+ Despre principii+ n colec ia P.S.B.+ voluul >"""+

Lucrare Vt

Documents

Transcript of Lucrare Vt