lucrare stiinte economice.doc
-
Upload
alistrat-adrian -
Category
Documents
-
view
79 -
download
2
description
Transcript of lucrare stiinte economice.doc
CUPRINS
Introducere…………………………………………………………………….....… 3
CAPITOLUL I. NOŢIUNI GENERALE ALE MUNCII, SALARIULUI ŞI
COMPONENŢA FONDULUI REMUNERĂRII
MUNCII...................................................................................... 4
1.1 Conţinutul si specificul pieţii muncii.............................................................. 4
1.2 Noţiuni teoretice privind salariu..................................................................... 6
1.2.1 Sisteme de recompense – noţiuni generale.............................. 6
1.2.2 Salariu – preţul muncii.............................................................. 7
1.3 Formele si sistemele de salarizare – conţinut si principii............................ 12
1.3.1 Forme de salarizare.................................................................. 12
1.3.2 Principiile sistemelor de salarizare.......................................... 15
CAPITOLUL II. EVIDENȚA ANALITICĂ ȘI SINTETICĂ A
DECONTĂRILOR CU PERSONALUL PRIVIND
RETRIBUIREA MUNCII........................................................... 17
2.1 Contabilitatea decontărilor cu personalul...................................................... 17
2.1.1 Concedii si indemnizaţii............................................................ 23
2.1.2 Deducerea personală de bază.................................................... 24
2.2 Contribuţia la asigurările sociale................................................................... 24
2.3 Contribuţia la fondul de somaj...................................................................... 24
2.4 Contribuţia la fondul de asigurări sociale de sănătate.................................. 24
1
2.5 Contribuţia de asigurări pentru accidente de muncă si boli profesionale...... 25
2.6 Contribuţia pentru concedii........................................................................... 25
2.7 Contribuţia la fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale.............. 25
2.8 Comisionul datorat inspectoratului teritorial de muncă (itm)........................ 25
2.9 Impozitul pe salarii........................................................................................ 26
CAPITOLUL III STUDIU DE CAZ: SALARIZAREA ANGAJAȚILOR LA SC
LESCO SRL............................................................................... 28
3.1 Prezentarea generală a firmei SC LESCO SRL ............................................ 28
3.2 Forma de organizare structurală a personalului............................................. 30
3.2.1 Personalul cu funcţie de conducere în societate.
Responsabilitate și autoritate................................ 31
3.3 Salarizarea – calcularea salariului și înregistrarea operaţiunilor contabile
specifice salarizării........................................................................................ 34
3.3.1 Calcularea salariilor angajaţilor firmei..................... 35
Anexe .......................................................................................................................45
Concluzie ..................................................................................................................49
Bibliografie ....................................................................................................... ......50
2
INTRODUCERE
Lucrarea prezintă într-o manieră accesibilă de-a lungul celor trei capitole
concepte despre muncă, salariu, forme de salarizare, contribuţiile la asigurările
sociale, de sănătate fondul de somaj, impozit pe salariu și indemnizaţii.
Prin această lucrarea vreau să subliniez importanţa Salariului care reprezintă
orice recompensă sau câştig evaluat în bani, plătit angajaţilor de către angajator sau
de organul împuternicit de acesta, în temeiul contractului individual de muncă, pentru
munca executată sau ce urmează a fi executat.
Titlul lucrării “Contabilitatea Costurilor cu Personalul semnifică totalitatea
costurilor (cheltuielilor) suportate de întreprindere pentru acordarea salariului în
condiţiile legii respectând contractul individual de muncă. Una dintre cele mai mari
cheltuieli înregistrate de majoritatea companiilor reprezintă cheltuielile privind
salariu taxele şi impozite la aceste sume.
Pentru efectuarea operaţiunilor privind salarizarea societatea urmează câteva
etape până la plata integrala a salariatului. Aceste operaţiuni am să le prezint pe larg
în lucrarea de faţă.
3
CAPITOLUL I. NOŢIUNI GENERALE ALE MUNCII, SALARIULUI ŞI
COMPONENŢA FONDULUI REMUNERĂRII MUNCII
1.1 Continutul si specificul pietii muncii
În orice condiţii de timp şi spaţiu, activitatea economică implică în mod obiectiv
factorul muncă menit să valorizeze sistematic resursele în interesul său. Ca şi ceilalţi
factori de producţie, el se obţine prin intermediul pieţei, care se constituie într-un
subsistem al economiei de piaţă concurenţială. Tranzacţiile pe această piaţă au ca
obiect munca sau forţa de muncă. Dacă forţa de muncă o înţelegem ca totalitate a
aptitudinilor fizice şi intelectuale ce există în personalitatea vie a omului şi pe care le
pune în funcţiune atunci când creează bunuri economice, înseamnă că munca
reprezintă cheltuirea conştientă a forţei de muncă. Ele formează un tot coerent, astfel
că folosirea sinonimă a celor două expresii, în teoria şi practica economică, este
benefică pentru managementul resursele umane, care decide asupra planificării,
organizării utilizării şi evaluării rezultatelor muncii într-un anumit circuit economic.
Pornind de la definiţia pieţei care reprezintă un mecanism prin intermediul căruia
se realizează legătura dintre cumpărători si vânzători în vederea stabilirii preţului și a
cantitpţii tranzacţionate dintr-un anumit produs, definim piaţa muncii, la fel pornid de
la cele trei caracteristici esenţiale specifice oricăreai pieţe: cererea, oferta si preţul de
echilibru.
Piaţa muncii reprezintp un mecanism prin intermadiul căruia se asigură legătura
dintre oferta de muncă (formulata de o anumită categorie a populatiei) și cererea de
muncă ( din partea sistemului economic și/sau social). Echilibrul pe piaţa muncii se
realizează prin intermediul unui preţ special numit salariul.
4
Piaţa muncii se comportă, pe de o parte, ca orice piaţă şi pe de altă parte, are
caracteristici proprii, determinate de specificul uman al obiectului cu care operează şi
de cel al serviciilor generate de acesta şi pe care întreprinzătorii le cumpără.
Munca este un atribut numai al omului, constituind un consum de energie fizică
şi intelectuală într-un scop concretizat, de obicei, în bunuri economice. Aspectele
demogarfice, de pregătire, de educaţie determină valoarea forţei de muncă la un
moment dat.
Modalitatea prin care se realizează unirea între forţa de muncă şi celelalte
elemente ale unei activităţi economice este caracteristică fiecărui sistem real al
economiei. În condiţiile economiei cu piaţă concurenţial-funcţională se foloseşte, în
acest scop, mecanismul specific al pieţei muncii, adică negocierea concretizată în
angajarea omului ca salariat. Dar pe piaţa muncii nu se negociază întregul potenţial
de muncă al unei ţări, deoarece persoanele care au în posesie şi ceilalţi factori de
producţie îi combină pe toţi în mod direct fără a apela la mecanismul pieţei muncii.
Oferta şi cererea de muncă privite în interdependenţele lor complexe şi multiple
constituie forţele esenţiale ale pieţei muncii în toate timpurile.
Satisfacerea nevoii de muncă se asigură pe baza folosirii posibilităţilor de
muncă existente în societate, respectiv a cantităţii de muncă ce poate fi efectuată de
populaţia aptă de muncă a unei ţări într-o anumită perioadă.
Oferta de muncă reprezintă resursele de muncă de care dispune societatea la
un moment dat şi care se delimitează pe baza următoarelor criterii: salarizarea
(remunerarea), posesia aptitudinilor fizice şi intelectuale necesare pentru o muncă,
căutarea susţinută a unui loc de muncă, precum şi disponibilitatea unei persoane de a
ocupa imediat un loc de muncă, adică de a presta un serviciu.
5
În literatura de specialitate se utilizează noţiunea de ofertă individuală de
muncă şi de decizia de participare la forţa de muncă, iar salariul minim la care un
individ este dispus să muncească se numeşte salariu de rezervare.
Cererea de muncă reprezintă nevoia de muncă salarială ce se formează într-o
economie de piaţă concurenţial-funcţională la un moment dat sau pe o anumită
perioadă, exprimată prin numărul locurilor de muncă. Condiţia fundamentală pentru
încadrarea nevoii de muncă în cererea de muncă este salarizarea sau remunerarea,
astfel că persoanele care nu îndeplinesc această condiţie nu se includ în cererea de
muncă, la fel ca şi în cazul ofertei de muncă.
Piaţa muncii, ca unitate sistemică între oferta şi cererea de muncă funcţionează
în interdependenţă cu celelalte pieţe specifice, mai întâi cu piaţa bunurilor economice,
ca entitate dinamică a ofertei agregate şi cererii agregate de bunuri economice
(materiale, servicii, informaţii). Aceasta înseamnă că relaţiile specifice pieţei muncii
sunt reciproce cu relaţiile specifice pieţei bunurilor economice, în sensul că toate
împrejurările de timp şi spaţiu privind dezvoltarea economico-socială constituie sursa
cererii de muncă, iar evoluţia demografică este sursa ofertei de muncă.
Prin mecanismul de funcţionare a pieţei muncii se reliefează faptul că cererea
de muncă depinde de oferta de bunuri economice pe care lucrătorii salariaţi o pot
realiza şi pune la dispoziţia consumatorilor, prin intermediul patronatului respectiv,
ca utilizator al muncii.
6
1.2 Noţiuni teoretice privind salariul
1.2.1 Sistemul de recompense – noţiuni generale
Sistemul de recompense reprezintă un element esenţial pentru motivarea
angajaţilor in ideea realizării, in condiţii de performanţă, a obiectivelor firmei. In
acelaşi timp este la fel de adevărat că , cel puţin in ceea ce priveşte recompensele de
ordin material, capacitatea organizatiei de a operationaliza pe termen lung un sistem
coerent si stimulativ de recompense este condiţionată de obţinerea unor rezultate
performante in activitatea practică.
Dacă ne raportăm la analiza valorii, sistemului de recompense poate fi apreciat
prin prisma binomului “utilitate – cost”, fată de care cele doua dimensiuni comportă
câteva comentarii.
Utilitatea, din perspectiva angajatului, este în relaţie directă cu sistemul
individual de valori.
Chiar dacă sistemul de recompanse priveşte ansamblul întregului personal din
firma, modul de percepţie a diferentelor sale componente, concretizat în sentimente
din gama satisfacţiei în muncă, poate să prezinte diferenţe remarcabile de la un
individ la altul.
Costul se regaseşte la nivel organizaţional, dar conştientizarea sa la nivelul
individului implica recunoaşterea efortului de natură materială și nematerială legat de
aprecierea activităţii și calităţii fiecărui angajat.
Este de menţionat faptul, că alături de costurile directe, “vizibile” la nivel
individual, organizaţia suportă şi o serie de costuri indirecte care nu se reflectă în
7
procesul de stimulare, dar al căror cuantum reprezintă o restricţie în dimensionarea
sistemului de recompense (impozite, contribuţii sociale)
Specialiştii în domeniu apreciază că, prin corelarea celor doua dimnesiuni,
putem discerne principalele funcţii ale sistemului de recompense:
recunoaşterea importanţei activităţii desfăşurate și a calităţii angajatului;
asigurarea, curentă și de perspectivă, a mijloacelor de existenţa pentru
angajat şi pentru familia sa
obţinerea unor rezultate economice optime pentru firmă şi pentru societate.
Componentele sistemului de recompense por fi imparţite în :
recompense directe – de natura salariului si adaosurilor la acesta
recompense indirecte – structurate, la rândul lor, în programe de protecţie,
plata timpului nelucrat și alte categorii de servicii și recompense.
Recompensele directe acoperă cea mai mare parte a stimulentelor de natura
finaciară şi se bazeza pe corelație explicită, presupusă sau estimată dintre plăți şi
productivitate.
8
Figuta 1.1. Componentele sistemului de recompense directe
1.2.2 Salariul – prețul muncii
Termenul de salariu provine din latinescul “salarium”, care desemna, la
origine, raţia de sare (sale) alocată unui soldat. Ulterior, el a fost utilizat pentru a
denumi preţul plătit cetăţenilor liberi care îndeplineau diferite activităţi în folosul
altor persoane.
Definiţia cea mai generală a salariului este aceea de preţ al forţei de muncă.
Sistemul de recompense
Recompense directe
Recompense indirecte
Salariu de bază
Salariile bugetarilor
Alte salarii
Salariu de merit
Stimulente finaciarePremiiComisionaneBonusuriAccord directAdaosuri si sporuriAccord progresivParticipare la profitAcţiuni preferenţiale
Plăţi amanuntePlanuri de economiiDrept de preemitiune(actiunui)Plăţi in timpul anuluiAnuităţi
9
Salariul este un venit ce recompensează munca depusă, adică preţul muncii
închiriate şi utilizate de un întreprinzător pe bază de contract. Ţinând seama de faptul
că orice activitate se concretizează în final în bunuri economice, care se transformă în
bani, în venit, prin intermediul preţului la piaţă, iar acest venit se distribuie tuturor
celor ce au contribuit la obţinerea lui, rezultă că salariul reprezintă venitul care se
încasează de cei ce şi-au adus contribuţia la crearea bunurilor economice respective.
Salariatul este persoana care în schimbul muncii prestate primește un salariu.
Totodată, ţinând seama de faptul că desfăşurarea oricărei activităţi economice
presupune utilizarea factorului de producţie, munca, rezultă că salariul reprezintă un
cost, o parte indispensabilă a costului total al bunului economic produs.
Dreptul la salariu este considerat corolarul dreptului la muncă; el este afirmat în
Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, potrivit căreia „cel care munceşte are
dreptul la un salariu echitabil şi suficient care să-i asigure lui şi familiei sale o
existenţă conformă cu demnitatea umană”.
În conformitate cu dispoziţiile art. 1 din Convenţia nr. 95 din anul 1949 asupra
protecţiei salariului a Organizaţiei Internaţionale a Muncii, termenul de „salariu”
semnifică, indiferent de denumirea sa şi de modul de calcul, remuneraţia sau
câştigurile susceptibile de fi evaluate în bani, stabilite pe cale convenţională ori prin
lege, care se acordă în virtutea unui contract de locaţiune a serviciilor, scris sau
verbal, plătit de patron lucrătorului pentru munca sa ori serviciile aduse. În sensul
Convenţiei nr. 95 din anul 1949, art. 154 alin. 1 din Codul muncii, prevede că
„salariul reprezintă contraprestaţia muncii depuse de salariat în baza contractului
individual de muncă, iar pentru această muncă, fiecare salariat are dreptul la un
salariu exprimat în bani.
10
Salariul constituie obiect, dar şi cauză a contractului individual de muncă. El
este obiect deoarece constituie contraprestaţia pentru munca efectuată de salariat, este
cauză pentru că în vederea obţinerii lui persoana fizică s-a încadrat în muncă.
Într-adevăr, alături de felul muncii şi de locul muncii, salariul este un element
esenţial al contractului de muncă, o parte componentă a obligaţiilor asumate de
angajator şi a cauzei juridice a obligaţiei persoanei angajate; el constituie totalitatea
drepturilor băneşti cuvenite pentru munca prestată.
Componentele salariului
1. Salariul de bază este partea principală a salariului total, ce se cuvine
fiecărui salariat, luând în considerare de regulă, nivelul studiilor, calificarea şi
pregătirea profesională, importanţa postului, caracteristicile sarcinilor şi competenţele
profesionale. El constituie nu numai partea fixă şi principală a salariului, ci şi un
element de referinţă în raport cu care se calculează celelalte drepturi ale angajaţilor
cum ar fi de exemplu, diferitele indemizaţii, sporuri, etc.
2. Indemizaţiile reprezintă sumele plătite salariaţilor peste salariul de bază, cu
scopul de a compensa cheltuielile pe care aceştia sunt nevoiţi a le efectua cu ocazia
îndeplinirii unor sarcini de serviciu sau în alte condiţii de muncă. Indemizaţiile pot fi:
pentru persoanele care îndeplinesc funcţii de conducere, pentru delegare, detaşare,
instalare, pentru personalul trimis în misiune permanentă în străinătate etc.
3. Sporurile reprezintă tot o parte variabilă a salariului, la care salariatul are
dreptul dacă desfăşoară activitatea în anumite condiţii sau dacă întruneşte anumite
cerinţe speciale. Sporurile sunt stabilite sub forma unui procent care se aplică la
salariul de bază atunci când sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege sau, după
caz, contractul colectiv sau individual de muncă.
11
Sporurile se acordă numai la locurile de muncă unde acestea nu sunt cuprinse
în salariul de bază.
Sporurile sunt:
Sporul pentru ore suplimentare. Se acordă numai dacă munca prestată peste
programul normal de lucru nu a putut fi compensată cu timp liber corespunzător în
următoarele 30 de zile calendaristice. Din coroborarea dispoziţiilor art. 40 alin. (3) lit.
C din Contractul Colectiv de Muncă unic la nivel naţional şi art. 120 alin. (2) Codul
Muncii, pentru orele suplimentare se acordă un spor de 100% din salariul de bază, sau
pentru primele 120 de ore dintr-un an calendaristic, şi de 75% pentru orele
suplimentare prestate peste acest plafon.
Sporul pentru munca prestată în timpul repaosului săptămânal atunci când
munca se prestează în timpul repaosului săptămânal, salariaţii beneficiază de un spor
care se negociază între părţi şi care este, potrivit Contractului Colectiv de muncă unic
la nivel naţional, de 100% din salariul de bază, pentru primele 120 de ore dintr-un an
calendaristic, şi de 50% pentru orele prestate peste acest plafon.
Dacă repausul săptămânal se acordă cumulat după o perioadă de activitate
continuă de maximum 15 zile calendaristice, salariaţii au dreptul la un spor de 150%
pentru munca prestată în timpul repausului săptămânal. Salariaţii al căror repaus
săptămânal a fost suspendat în condiţiile prevăzute de Codul Muncii au dreptul la un
spor de 150% pentru munca prestată în aceste condiţii.
Sporul pentru munca prestată în zilele de sărbătoare legală se acordă
numai dacă munca prestată în aceste zile nu a putut fi compensată cu timp liber
corespunzător în următoarele 30 de zile calendaristice. Sporul acordat nu poate fi mai
mic de 100% din salariul de bază.
Sporul pentru munca de noapte se acordă dacă timpul de muncă se
încadrează în intervalul 22.00 – 6.00 şi durata muncii astfel prestată este de cel puţin
12
3 ore. Sporul se acordă doar dacă angajatorul nu are posibilitatea diminuării
programului de lucru cu o oră. Cuantumul acestui spor stabilit prin contractul colectiv
de muncă unic la nivel naţional este de 25% din salariul de bază corespunzător
fiecărei ore lucrate în intervalul orar de timp menţionat.
Sporul pentru vechime în muncă potrivit Contractului colectiv de muncă
unic la nivel naţional acest spor este de minimum 5% pentru 3 ani vechime şi
maximum 25% la o vechime de peste 20 de ani, din salariul de bază. Tranşele de
vechime şi cuantumul sporului aferent fiecărei tranşe se negociază la nivelul fiecărui
angajator.
Sporul pentru exercitarea mai multor funcţii este potrivit Contractului
colectiv de muncă unic la nivel naţional de până la 50% din salariul de bază al
funcţiei înlocuite.
Sporul pentru condiţii deosebite de muncă, grele,p ericuloase sau penibile
este potrivit Contractului colectiv de muncă unic la nivel naţional, de 10% din salariul
de bază.
Sporul pentru condiţii nocive de muncă este potrivit Contractului colectiv de
muncă unic la nivel naţional de 10% din salariul de bază.
Adaosurile la salariu reprezintă, de asemenea, o parte variabilă a salariului,
acordându-se numai în funcţie de performanţele individuale ale fiecărui salariat.
Stabilirea cuantumului adaosurilor este exclusiv atributul angajatorului. Dacă
angajatorul este de acord, cuantumul unor adaosuri la salariu se poate stabili şi prin
negociere colectivă, în cuprinsul contractelor colective de muncă încheiate la nivelul
angajatorului.
Premiile acordate din fondul de premiere sunt calculate, potrivit
Contractului colectiv de muncă unic la nivel naţional, într-o proporţie de minimum
1,5% din fondul de salarii realizat lunar şi cumulat pentru un an calendaristic şi se
13
acordă în funcţie de situaţia financiară concretă a angajatorului. Premiile se pot
acorda şi în timpul anului calendaristic.
Contractul individual de muncă
Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoana
fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru şi sub autoritatea unui
angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remuneraţii denumite
salariu.
Conform (OUG 65/2005), Contractul individual de muncă se încheie în baza
consimţamântului parţilor, în formă scrisă, în limba română. Obligaţia de încheiere a
contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Angajatorul
persoană juridică sau fizică autorizată să desfăşoare o activitate independentă, precum
şi asociaţia familială au obligaţia de a încheia, în formă scrisă, contractul individual
de muncă anterior începerii raporturilor de muncă .
Clauzele contractului individual de muncă:
Identitatea părţilor (angajat si angajator);
Locul de muncă sau, în lipsa unui loc de muncă fix, posibilitatea ca
salariatul să muncească în diverese locuri;
Sediul sau după caz, domiciliul angajatorului;
Obiectivele postului;
Sarcinile, competenţele, responsabilităţile angajatului;
Riscurile specifice postului;
Data la care contractul urmeaza sa-si produca efectele
În cazul unui contract de muncă pe durata determinată sau al unui
contract de muncă temporar, durata acestuia;
14
Durata concediului de odihnă la care salariarul are dreptul;
Condiţiile de acordare a preavizului de către părţile contractante si
durata acestuia;
Salariul de bază, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale,
precum şi periodicitatea plăţii salariului la care salariatul are dreptul
Durata normală a muncii, exprimată în ore/zi şi ore/saptamană;
Indicarea contractului colectiv de muncă ce reglementează condiţiile de
muncă ale salariatului
Durata perioadei de probă.
Munca prestată in temeiul unui contract individual de muncă ii conferă
salariatului vechime in muncă.
La încheierea contractului individual de muncă sau pe parcursul executării
acestuia, părţile pot negocia şi cuprinde în contract o clauză de neconcurenţă prin care
salariatul să fie obligat ca după încetarea contractului să nu presteze, în interes
propriu sau al unui terţ, o activitate care se află în concurenţă cu cea prestată la
angajatorul sau, în schimbul unei indemnizaţii de neconcurenţă lunare pe care
angajatorul se obligă să o plătească pe toată perioada de neconcurenţă. (Legea nr.
371/2005)
1.3 Formele și sistemele de salarizare – conţinut și principii
1.3.1 Formele de salarizare
Formele sau sistemele de salarizare – reprezintă modalităţi de evaluare şi
de determinare a muncii salariaţiilor şi a rezultatelor acestora precum şi a salariului ce
li se cuvine.
15
1) Salarizarea dupa timpul lucrat, (in regie). Personalul încadrat în
această formă este plătit dupa timpul lucrat fără a se ţine seama de cantitatea sau
calitatea muncii depuse. Salariul tarifar se stabileşte pe ora, iar cel efectiv se obţine
înmulţind numarul orelor lucrate într-o luna cu salariul orar. O anumită cantitate şi
calitate a rezultatelor muncii sunt subînţelese pentru ca ele au fost luate în calcul la
încadrarea persanalului pe posturi şi trepte de salarizare. Este o formă de salarizare
simplă de aplicat, potriviă situaţiilor în care rezultatele muncii nu pot fi evaluate cu
suficientă exactitate (activitati creative, de conducere) sau nu depind de efortul
lucrătorului. Are dezavantajul că nu stimulează şi nu conduce la creşterea
productivităţii muncii.
2) Salarizarea în acord direct (pe bucată). Salariul efectiv se calculează în
funcţie de rezultatele obţinute, înmulţind salariul stabilit pentru unitatea de produs cu
volumul producţiei. În cazul comerţului se poate aplica prin stabilirea unui procent
din desfacerea realizată, salariul efectiv obţinandu-se înmulţind acest procent cu
vânzarea efectuată într-o luna. Aceasta forma are urmatoarele avantaje:
generează sentimentul de echitate;
conduce la creşterea productivităţii muncii;
elimină nevoia de control, deci reduce cheltuielile administrative;
se aplică foarte bine pentru munca în afara unităţii, la domiciliu.
Practica a evidenţiat şi o serie de dezavantaje:
lucratorul poate ajunge la surmenaj, în dorinţa de a câştiga cât mai mult;
pot să apară probleme de calitate;
apar situţii conflictuale cu conducerea privind evaluarea si recunoaşterea
volumului rezultatelor;
16
solicită o activitate laborioasă de stabilire a salariului normat pe unitatea de
produs pentru toate produsele sau operaţiile şi de adaptare continuuă a normei;
nu se garantează un salariu minim.
3) Salarizarea combinată (cu prime) – încearcă să combine avantajele
formelor anterior prezentate.
Salariul efectiv se compune din două părţi principale:
a) salariul de bază calculat după timpul lucrat ca minim garantat;
b) o remunerare variabilă a randamentului sau performanţelor, şi care se adaugă
salariului de bază (în general se consideră ca prima nu poate depaşi o treime din
salariul total realizat). Cele mai uzuale prime sunt:
- prime de calitate (pentru identificare defectelor sau evitarea pătrunderii
componentelor cu probleme de calitate în produsul finit);]
- prime de vânzare (pentru depașiri ale valorii normate ale vânzarilor);
- prime pentru munca în condiții speciale;
- prime de productie pentru sporul de productivitate peste un anumit nivel:
în partea inferioara primele trebuie să stimuleze rezultatele dupa care, peste o limita
să devina neinteresante, pentru a se evita surmenajul.
Sistemul primelor se bazează pe timpul mediu normat pentru realizarea unei
piese sau operaţii. Economia de timp, realizarea piesei sau operaţiei într-un timp mai
scurt, aduce un salariu suplimentar. Practic, numai o parte din creşterea de venit ca
urmare a creşterii productivităţii orare a muncii revine salariatului. Prima este
reprezentată de o parabolă: ea creşte până când lucratorul îşi dublează rezultatele
după care se plafonează. Cele mai cunoscute formule sunt: formula lui Taylor,
formula Halsey, formula Rowam, formula York, sistemul Bedaux si formula
Schueller.
Dacă S = salariul cuvenit
17
s = salariul orar
t = timpul efectiv consumat
T = timpul normat pentru o piesă sau un produs
n = numărul de piese realizate
p = suma cuvenită ca salariu pentru o piesă
P = prima acordată pentru fiecare piesa realizată suplimentar
Atunci, în cazul sistemului de prime:
S = st + np
P = 1/m [s(T-t)], unde m = 1/2 sau 1/3 in cazul formulei Halsey
sau
P = t/T [s(T-t)], in cazul formulei Rowan.
4) Salarizarea pe colective de lucrători (echipe) este o formă de acord
aplicată la volumul total al rezultatelor unei echipe. Se negociază cu echipa un fond
de salarii global pe lucrare sau proiect, în condiţiile în care acesta poate fi mărit sau
diminuat şi regula de repartizare pe membrii echipei. Forma stimulează cooperarea în
muncă, reduce conflictele şi competiţia între indivizi, elimină efectele negative ale
absenteismului. Formula este cunoscută ca şi acordul global.
5) Participarea salariaţilor la rezultatele întreprinderii este o formulă
suplimentară care stimulează întreg personalul, măreşte ataşamentul față de
întreprindere şi preocuparea pentru perfecţionarea activităţii. Se poate calcula şi aloca
un fond pentru suplimentarea salariilor în funcţie de beneficiul obţinut, de creştere a
productivităţii muncii şi de creştere a capitalului prin surse proprii. Se pot distribui,
de asemenea, un număr de acţiuni ale întreprinderii cu titlu gratuit salariaţilor.
Suma de bani pe care o dedica lunar salariatul este salariul net. Suma de bani
care i se cuvine lunar dupa munca prestată şi calculată conform sistemului de
salarizare şi formelor aplicate este salariul brut, mai mare decât cel net cu valoarea
18
impozitului pe salariu şi a altor reţineri efectuate conform legii. Întreprinderea, la
rândul ei, are de achitat o serie de contribuţii şi taxe. Având în vedere reglementările
actuale din Romania întreprinderea are cheltuieli salariale efective aflate în raport de
circa 1,8/1 față de salariul mediu brut. În acest mod, cheltuielile salariale ale
întreprinderii devin foarte mari; ea trebuie să analizeze cu atenţie daca este oportun să
creeze un nou loc de muncă. În toate cazurile în care munca unei (sau unor) persoane
poate fi înlocuită cu folosirea unei maşini se recomandă aceasta soluţie.
Întreprinderea aplică şi un sistem de premiere a salariaţilor cu ocazii deosebite
şi pentru rezultate deosebite. Acordarea premiilor are un efect favorabil dacă se
realizează pe baza evaluarii corecte a salariaţilor şi dacă sumele sunt semnificative.
Pe lânga sistemul de salarizare, întreprinderile mari utilizează un sistem flexibil
de avantaje acordate salariaţilor. Acestea contribuie la reducerea fluctuaţiei
personalului şi reducerea cheltuielilor pentru angajarea şi instruirea noilor salariaţi.
Vârsta, educaţia, experienţa în munca, satisfacţia profesională, situaţia familială, sunt
factori de luat în considerare la stabilirea „pachetului” de avantaje ce va fi folosit
pentru creşterea productivităţii, ridicarea calităţii produselor şi construirea unui climat
favorabil întreprinderii.
Principalele avantaje sunt:
reduceri de preţuri la produsele cumpărate de salariaţii din firmă;
posibilitatea de a plăti în rate cumpăraturile de la întreprindere;
finanţarea parţială a unor cheltuieli de pregătire, altele decât stagiile organizate
de întreprindere;
sprijin financiar în construcţia de locuinţe şi achiziţionarea unor bunuri de
folosinţa îndelungata (împrumuturi în condiţii avantajoase);
atribuirea în folosinţa a unei locuinţe de serviciu;
posibilitatea de a folosi autoturismul firmei (inclusiv în interes personal);
19
utilizarea caselor de odihnă, a bazelor sportive, şi alte facilitaţi social-culturale;
concedii suplimentare plătite;
loc de parcare rezervat (pentru managementul firmei);
amenajări pretențioase ale locului de muncă;
asigurarea unei mese gratuite sau la preț subvenționat pe zi (acordarea
tichetelor de masă).
Toate aceste avantaje însumeaza anual cheltuieli considerabile; ele se vor
acorda în măsura în care evaluari riguroase demonstrează că efectele pozitive
cuantificate în bani depașesc nivelul cheltuielilor.
1.3.2. Principiile generale ale sistemelor de salarizare
Elaborarea oricărui sistem de salarizare trebuie să aibă în vedere urmatoarele
principii generale considerate simultan pentru a satisface toate părțile interesate în
raporturile de muncă:
a) formarea salariului este supusă mecanismelor pieței muncii și implicării
agenților economico-sociali;
b) principiul negocierii salariului;
c) principiul existenței sau fixării salariilor minime;
d) la munca egală, salarii egale;
e) principiul salarizării dupa cantitatea muncii;
f) principiul salarizării în funcție de nivelul de calificare profesională;
g) principiul salarizării dupa calitatea muncii ;
h) principiul salarizării în funcție de condițiile de muncă;
i) principiul liberalizării salariilor;
20
j) caracterul confidențial al salariului.
„Salariații care nu au suficiente fonduri pentru a rezolva satisfăcator trebuințele
familiei sunt distrași de la efortul lor, de la munca lor. În acest sens, organizația
trebuie să acorde atenție măsurii salariale a muncii și să asigure suficiente fonduri,
bani, pentru a acoperi în mod rezonabil costurile unei vieți decente, stimulentele
materiale fiind pentru a măsura variațiile în performanța.”
Indiferent de principiile pe care le are în vedere, sistemul de salarizare este
unul din mijloacele care permit să se acționeze asupra comportamentului salariaților
unei organizații pentru asigurarea bunului mers al acesteia.
De asemenea, într-un sens și mai general, sistemul de salarizare poate fi considerat
unul din mecanismele de armonizare a exigențelor, obiectivelor și așteptăarilor
contradictorii care intervin în funcționarea întreprinderilor.
Obiectivul prioritar al oricărui sistem de salarizare este de a stabili o structură
și un sistem de plata echitabil pentru toti angajații în concordanța cu munca lor și cu
nivelul de performanță pe care îl ating. Cu toate ca acest obiectiv este clar și
important, realizarea lui nu este o problemă ușoara deoarece în administrarea
salariilor pot să apară numeroase probleme privind relațiile umane. Nu este esențial
ca sistemul de salarizare stimulativ să fie corect din punct de vedere tehnic, ci
angajații să fie convinși de acest lucru. Într-un sens toate sistemele de salarizare
stabilesc o legatură între câstig și rezultate , între salariu și performanță. Oricare ar fi
principiile care stau la baza sistemului se așteaptă ca muncitorul să realizeze un
anumit nivel de performanță pentru a-și pastra postul și promovarea într-un post mai
bine plătit este subordonată rezultatelor obținute.
Realitatea demonstrează că, oricum, poate fi mult mai avantajos să nu se
considere plată ca motivant principal, ci mai curând ca unul din multipli factori din
21
mediul muncii care afectează motivația angajaților. Banii pot fi motivanți dar nu
excluzând alți factori inclusiv cei privind natura muncii sau condițiile de desfășurare
a acesteia.
22
CAPITOLUL II CONTABILITAREA DECONTĂRILOR CU
PERSONALUL, ASIGURĂRILE SOCIALE ȘI
PROTECȚIA SOCIALĂ
2.1 Contabilitatea decontărilor cu personalul
Contabilitatea decontărilor cu personalul cuprinde drepturile salariale, sporurile,
adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizaţiile pentru concediile de odihnă,
precum și cele pentru incapacitatea temporara de muncă, plătite din fondul de salarii
și alte drepturi în bani și /sau în natura datorate de entitate personalului pentru munca
prestată.
Pentru munca prestată în baza contractului individual de muncă, fiecare salariat
are dreptul la salariu exprimat in bani.
In mod principal, salariile se stabilesc prin negocieri individuale sau/si collective,
între persoanele juridice sau fizice care angajează și salariați sau reprezentanți ai
acestora. Ca o excepție de la acest principiu, sistemul de salarizare al personalului și
instituțiile publice finanțate integral sau majoritatea de la bugetul de stat, bugetul
asigurărilor sociale de stat, bugetele localeș bugetele fondurilor speciale se stabilește
prin lege, cu consultarea organizațiilor sindicale rezervate.
Salariul se stabilește pentru fiecare salariat în raport cu pregătirea (calificarea) și
competenta profesională, cu importanța și complexitatea lucrărilor ce revin postului
în care este încadrat, cum am prezentat și în capitolul anterior, cuprinde:
Salariul de baza, care se acordă în raport cu timpul lucrat. Începând cu data de
1.01.2009 salariul de bază minim brut pe țară garantat la plata de guvern este
600 Ron
23
Sporuri
Adaosuri:
2.1.1 Concedii și indemnizații
A)Concedii de odihna si indemnizatii pentru concedii de odihna
Salariații au dreptul în fiecare an calendaristic la un concediu de odihnă plătit, de
minim 21 de zile lucrătoare, cu următoarele excepții:
Salariații care au vârsta sub 18 ani au dreptul, în fiecare an calendaristic, la
un concediu plătit de 24 de zile lucrătoare;
Salariații nou-angajați, pentru primul an de activitate înscris în cartea de
muncă au dreptul la concediu de odihnă plătit cu o duratăminima de 20 de
zile lucrătoare;
In fiecare an calendaristic, salariații încadrați în grade de invaliditate au dreptul la
un concediu de odihna suplimentar cu o durata de 3 zile, iar salariații nevăzători cu
o durata de 6 zile.
Salariații care își desfășoara activitatea în condiții deosebite de muncă beneficiază
de concedii de odihnă suplimentare de minim 3 zile pe an.
B)Concedii medicale si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate
Stagiul de minim de cotizare pentru acordarea drepturilor este de 6 luni realizate
în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediu medical.
24
Se asimileaza stagiul de cotizare în sistemul de asigurări sociale de sănătate
perioadele în care asiguratul:
a beneficiat de concediu și indemnizație de asigurări sociale de sănătate;
a beneficiat de pensie pentru invaliditate;
a urmat cursurile de zi ale invățământului universitar, organizat potrivit
legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiția absolvirii
acestora.
Asigurații beneficiaza de concedii și indemnizații, în baza certificatului medical
eliberat de medical curant.
Certificatele de concediu medical se compltează și se eliberează la data la care se
acordă consultația medicală, stabilindu-se numărul de zile de concediu medical.
Certificatele de concediu medical sunt completate cu anumite coduri de
indemnizație de asigurări sociale de sănătate, în funcție de care se vor calcula și plăti
indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, astfel:
01 boală obisnuită 75%
02 accident în timpul deplasaării la / de la locul de muncă 100% / 80%
03 accident de muncă 100% / 80%
04 boală profesională 100% / 80%
05 boală infectocontagioasă din grupa A 100%
06 urgență medico-chirurgicală 100%
07 carantină 75%
08 sarcină și lauzie 85%
09 îngrijirea copilului bolnav în vârstă de pana la 7 ani
sau copil cu handicap pentru afecțiuni inercurente,
până la împlinirea vârstei de 18 ani 85%
10 reducerea cu ¼ a duratei normale de lucru fără a depasi 25% si baza de calcul
25
11 trecere temporară în alta muncă fără a depasi 25% si baza de calcul
12 tuberculoză 100%
13 boală cardiovasculară 75%
14 neoplazii, SIDA 100%
15 risc maternal 75%
Persoana asigurată sau reprezentantul legal sau mandatul desemnat prin procura se
oblige să anunțe plătitorul despre acordarea concediului medical și să depună
certificatul de concediu medical până cel mai tarziu la data de 5 a lunii urmatoare
celei pentru care a fost acordat concediu medical.
Concediile medicale și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate la care au
dreptul asigurații sunt:
1. Concedii medicale și indemnizații pentru incapacitatea temporara de muncă,
cauzată de boli obișnuite sau accidente în afara muncii:
A ) Se acorda pe o durată de cel mult 183 de zile în interval de un an, socotite
de la prima zi de imbolnăvire. Durata este mai mare în cazul unor boli speciale
și se diferențiază după cum urmează:
Un an,în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoză pulmonară și
unele boli cardiovasculare:
Un an, cu drept de prelungire până la un an și 6 luni de către medicul
expert al asigurărilor sociale, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru
26
tuberculoză meninginală, peritoneală și urogenitală, inclusiv a glandelor
suprarenale, pentru SIDA și neoplazii, în funcție de stadiul bolii;
Un an și 6 luni în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoză
pulmonară operată si osteroarticulară;
6 luni, cu posibilitatea de prelungire până la maxim un an, în intervalul
ultimilor 2 ani, pentru alte forme de tuberculoză extrapulmonară, cu
avizul medicului expert al asiguraărilor sociale
C) Indemnizația se suportă de către angajator sau din bugetul fondului național
unic de asigurări sociale de sănătate, pentru zilele lucrătoare din duratele
exprimate în zilele calendaristice de incapacitate temporară de munca,
socotite din prima zi de incapacitate, astfel:
Număr de angajați Suportat de către
angajator
Suportat din bugetul
fondului național unic de
asigurări sociale de
sănătate
1 – 20 din prima zi până in a 7-a
zi
din a 8-a zi până la data
încetarii incapacitații
temporare de muncă
21 – 100 Din prima zi până in a 12-a
zi
din a 13-a zi până la data
încetarii incapacitatți
temporare de muncă
Peste 100 Din prima zi până in a 17-a din a 18-a zi până la data
27
zi încetarii incapacitații
temporare de muncă
C) Indemnizația se calculează astfel:
Ci = Mzbci x 75% x Nzlcm
∑V
Mzbci =
Ntz
Unde:
Ci – cuantumul indemnizației;
Mzbci – media zillnică a bazei de calcul a indemnizației;
Nzlcm – numărul de zile lucrătoare din concediul medical;
∑V – suma veniturilor din ultimile 6 luni pe baza cărora s-a achitat
contribuția pentru concedii și indemnizații;
Ntz – numărul total de zile lucrate în ultimile 6 luni lucrate pe bază cărora
s-a achitat contribuța concedii și indemnizații;
2. Concedii medicale și indemnizații pentru prevenirea imbolnăvirilor și
recuperarea capacitații de muncț, exclusiv pentru situațiile rezultate ca urmare
a unor accidente de muncă sau boli profesionale
In scopul prevenirii imbolnăvirilor și recuperării capacitătii de muncă,
asigurații pot beneficia:
28
Indemnizație pentru reducerea timpului de muncă cu o patrime din
durata normală, daca, din motive de sănătate, nu mai pot realiza durata
normală de muncă;
Concediu și indemnizație de carantina, dacă li se interzice continuarea
activității din cauza unei boli contagioase;
Tratament balnear, în conformitate cu programul individual de
recuperare, întocmai de medicul curant, cu avizul obligatoriu al
medicului expert al asigurărilor sociale.
Indemnizațiile sunt suportate integral din bugetul fondului național.
Cuantumul brut lunar al indemnizației se determină astfel
- pentru reducerea timpului de muncă
Ci = Bcli – S
∑V
Bcli = x Mntz
Ntz
Bmax = Bcli x 25%
Unde:
Ci – cuantumul indemnizației ( nu poate depași Bmax);
Bcli – baza de calcul lunara a indemnizatiei;
S – venitul salarial brut realizat de asigurat prin reducerea timpului
de muncă;
Ntz – numărul total de zile lucrate din ultimile 6 luni pe baza cărora s-a
achitat contribuția pentru concedii si indemnizații;
Mntz – media zilelor lucrătoare din ultimile 6 luni din care se constituie
baza de calcul;
29
Bmax – baremul maxim pentru cuantumul indemnizației.
3. Concedii medicale și indemnizații pentru maternitate:
Se acordă pe o perioadă de 126 de zile calendaristice.
Concediu pentru sarcină se acordă pe o perioadă de 63 de zile înainte de
naștere, iar concediul pentru lauzie, pe o perioada de 63 de zile dupa
naștere. Concediile pentru sarcina și lauzie se pot compensa între ele, în
funcție de recomandarea medicului și opțiunea persoanei beneficiare, în asa
fel încat durata minima obligatorie a concediului de lauzie să fie de 42 de
zile calendaristice.
Indemnizația se acordă pe toata durata concediului de lauzie și în cazul
copilului nascut mort sau în situația în care acesta moare în perioada
concediului.
Indemnizațiile sunt suportate integral din bugetul fondului național unic de
asigurări sociale de sănătate.
Cuantumul brut lunar al indemnizației se determină astfel:
Ci = Mzbci x 85% x Nzlcm
Unde mzbci și Nzclm au aceeași semnificației ca și formula de calcul folosită
în cazul indemnizației temporară de muncă, cauzată de boli obișnuite sau
accidente în afara muncii.
4. Concedii medicale și indemnizații pentru îngrijirea copilului bolnav :
30
Indemnizația se acordă pentru ingrijirea copilului bolnav în vârsta de până
la 7 ani, iar în cazul copilului cu handicap, pentru acțiunile intercurente,
până la împlinirea vârstei de 18 ani.
Durata de acordare a indemnizației este maxim de 45 de zile calendaristice
pe an pentru un copil, cu exepția situațiilor în care copilul este diagnosticat
cu boli infectocontagioase, neoplazii, este imobilizat în aparat gipsat, este
supus unor intervenții chirurgicale. În aceste cazuri, durata concediului
medical este stabilită de medicul curant.
Indemnizațiile sunt suportate integral din bugetul fondului național unic de
asigurări de sănătate.
Cuantumul brut lunar al indemnizației se determina dupa aceeași formula de
calcul folosită in cazul indemnizației pentru maternitate:
Ci = Mzbci x 85% x Nzlcm
5. Concedii medicale si indemnizații de risc maternal:
se acordă pe perioada de maxim 30 de zile calendaristice, pentru o durată
totală de maxim 120 de zile calendaristice, în întregime sau fracționat,
asiguratelor gravide, asiguratelor care au nascut recent sau care alapteaza.
Concediul și indemnizația de risc maternal se acordă fără condiție de stagiu
de cotizare.
Indemnizațiile sunt suportate integral de bugetul fondului național unic de
asigurări sociale de sănătate.
Cuantumul brut lunar al indemnizației se determină dupa aceeași formula de
calcul folosită în cazul indemnizației pentru incapacitatea temporara de
muncă, cauzată de boli obișnuite sau de accidente în afara muncii:
31
Ci = Mzbci x 75% Nzlcm
2.1.2 Deducerea personală de bază
Persoanele fizice prevăzute au dreptul la deducerea din venitul net lunar din
salarii a unei sume sub forma de deducere personală, acordată pentru fiecare luana a
perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afla funcția
de bază.
Deducerea personala se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar
brut de până la 1000 lei inclusiv, astfel:
250 lei, pentru contribuabili care nu au persoane în întretinere;
350 lei pentru contribuabili care au o persoana în întretinere;
450 lei, pentru contribuabili care au doua persoane în întretinere;
550 pentru contribuabili care au trei persoane în întretinere;
650 lei, pentru contribuabili care au patru persoane în întretinere sau mai
multe persoane în întretinere.
Pentru contribuabili care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse
între 1000 lei si 3000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive față de cele de
mai sus și se stabilesc prin ordin al Ministerului Finanțelor Publice.
Pentru persoanele care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3000
lei pe luna nu se acordă deducerea personala. Persoanele în întretinere pot fi soția /
soțul, copiii, sau alți membri ai familiei, rudele contribuabilului sau ale soțului /
soției acestuia până la gradul al doilea inclusiv ale cărei venituri impozabile și
neimpozabile, nu depașesc 250 lei lunar. Copiii minori pana la varsta de 18 ani sunt
considerați întreținuți.
32
Contabilitatea decontărilor cu personalul se conduce cu ajutorul următoarelor
conturi sintetice de gradul I si gradul II:
421 Personal – salarii datorate
423 Personal – ajutoare materiale datorate
424 Prime reprezentând participarea personalului la profit
425 Avansuri acordate personalului
426 Drepturi de personal neridicate
427 Rețineri din salarii datorate terților
428 Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul
Alte datorii în legătură cu personalul
Alte creanțe în legătură cu personalul
2.2 Contribuția la asiguările sociale (CAS)
Cotele de contribuție ale entității la asigurările sociale, calculate la fondul de
salarii realizat, sunt urmatoarele:
28 % pentru condiții normale de muncă;
33% pentru condiții deosebite de muncă;
38% pentru condiții speciale de muncă;
CAS angajator se datorează și pentru indemnizațiile de asigurări sociale de
sănătate, (concedii medicale, exclusiv cele datorate unei boli profesionale sau
accident de muncă) prin aplicarea cotei de 28% asupra valorii unui salariu de bază
minim garantat în plata, proportional cu numărul zilelor de concediu medical.
Cota contribuției personalului (individuale) la asigurările sociale este de 9.5%.
Pentru indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate ( concedii medicale,
exclusiv cele datorate unei boli profesionale sau accident de muncă) se datorează
33
contribuția individuală de asigurări sociale care se calculează prin aplicarea cotei de
9.5 % asupra valorii reprezentând un salariu de bază minim brut pe țară, proportional
cu numărul zilelor de concediu medical, se suporta din cuantumul brut al
indemnizației și se achită bugetului asigurărilor sociale de stat.
2.3 Contribuția la fondul de somaj
Contribuția angajatorului : 0.5% din fondul de salarii în care se includ și
indemnizațiile pentru incapacitatea de muncă suportate de angajator;
Contribuția personalului (individuală): 0.5%
2.4 Contribuția la fondul asigurarilor de sanatate
Contribuția angajatorului: 5,2% din fondul brut de salarii în care se includ și
indemnizațiile pentru încapacitatea de muncă suportate de angajator;
Contribuția personalului (individuală): 5,5%
2.5 Contribuția de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale
Cotele de contribuție sunt cuprinse între 0,4% si 3,6% din fondul total de salarii
brute lunare realizate; plata contribuției se face luându-se în considerare tariful de risc
corespunzator diviziunii caen a activității principale, respectiv activitatea cu numărul
cel mai mare de salariați.
2.6 Contribuția pentru concedii si indemnizații
34
Contribuția pentru concedii si indemnizații: 0.85% din fondul de salarii realizat;
baza de calcul a acestei contribuți se plafonează la 12 ori salariul minim pe țara
garantat în plata municipat cu numărul de salariați ( 12 x 600 x nr. salariati).
Contribuția la fondul pentru concedii și indemnizații se datorează și asupra
indemnizațiilor de concediu medical ca urmare a unui accident de muncă sau boală
profesională;
Contribuția pentru concedii si indemnizții se datorează și se plătește către
fondul național unic de asigurări de sociale de sănătate (FNUASS).
Toate operațiunile legate de înregistrarea și evidența declarațiilor de asigurare
pentru concedii si indemnizații, a comunicărilor de modificare și a solicitarilor de
retragere a declararției de asigurare pentru concedii și îndemnizații sunt în sarcina
caselor de sănătate care au primit și înregistrat documentele respective.
2.7 Contributia la fondul de garantare pentru plata creantelor salariale
Cota de contributie este de 0,25% din fondul total de salarii brute lunare realizate
de salariați.
Fondul este constituit la agenția natională pentru ocuparea forței de muncă
(ANOFM), cu scopul de a se plăti: salariile restante; plățile compensatorii restante, in
cuantumul stabilit in contractul individual sau contractul colectiv de munca, in cazul
incetarii raporturilor de munca.
35
Compensațiile restante pe care angajatorii au obligația de ale plăti potrivit
contractului colectiv sau individual de muncă, în cazul accidentelor de muncă sau
bolilor profesionale. Indemnizațiile restante, pe durata întreruperii temporare a
activității.
2.8 Comisionul datorat Inspectoratului Teritorial de Muncă
Cota de contribuție este de 0,75% din fondul de salarii realizat pentru ținerea in
evidență și completarea carților de muncă.
sau
Cota de contribuție este de 0,25% din fondul de salarii realizat pentru
verificarea și certitudinea legalitații inregistrărilor din carțile de muncă.
Contabilitatea decontărilor cu asigurările sociale și proteția socială se conduce
cu ajutorul conturilor sintetice de gradul I si gradul II:
431 asigurări sociale
- 4311 contribuția unității la asigurările sociale
- 4312 contribuția personalului la asigurările sociale
- 4313 contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de
sănătate
- 4314 contribuția angajaților pentru asigurările sociale de
sănătate
437 ajutor de șomaj
- 4371 contribuția unității la fondul de șomaj
- 4372 contribuția personalului la fondul de șomaj
438 alte datorii și creanțe sociale
- 4381 alte datorii sociale
36
- 4382 alte creante sociale
2.9 Impozitul pe salarii
Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar, final, care se
calculează și se reține la sursa de către plătitorii de venituri.
Impozitul lunar prevăzut se determină astfel:
La locul unde se alfă funcția de bază, prin care aplicarea cotei de 16% asupra
bazei de calcul determinate ca diferenț între venitul net din salarii, calculat prin
deducerea din venitul brut a contribuțiilor obligatorii aferente unei luni, respectiv:
Contribuția personalului la asigurările sociale – se calculează în cota de
9.5% din salariul brut. La stabilirea plafonului maxim al bazei de calcul are
în vedere valoarea corespunzatoare a cinci salarii medii brute pe economie;
Contribuția personalului la fondul de șomaj – se calculează în cota de 1%
din salariul de bază;
Contribuția angajaților pentru asigurările sociale de sănătate – se
calculează în cota de 6.5% din salariul brut.
Și urmatoarele:
deducerea personala acordataă pentru luna respectivă;
cotizatia sindicala plătita în luna respectivă;
contribuțiile la fondurile de pensii facultative, astfel incât la nivelul anului
să nu se depășeasca echivalentul în lei a 200 euro pentru veniturile obținute
în celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul
determinate ca difernță între venitul brut și contribuțiile obligatorii pe
fiecare loc de realizare a acestora;
În cazul veniturilor din salarii și al diferențelor de venituri din salarii stabilite
pentru perioade anterioare, conform legii, impozitul se calculează și se reține la data
37
efectuării plății, în conformitate cu reglementările legale în vigoare privind veniturile
realizate în afara funcției de bază la data plății, și se virează până la data de 25 a lunii
urmatoare celei în care s-au plătit.
Platitorul este obligat să determine valoarea totală a impozitului anual pe
veniturile din salarii, pentru fiecare contribuabil.
Contribuabilii pot dispune asupra destinației unei sume reprezentand până la
2% din impozitul stabilit, pentru susținerea entitaților nonprofit care se înființează și
funcționează în condițiile legii, unităților de cult precum și pentru acordarea de burse
private, conform legii.
Informațiile referitoare la calculul impozitului pe veniturile din salarii se
cuprind în fișele fiscale. Plătitorul de venituri are obligația să completeze formularele
pe întreaga durată de efectuare a plății salariilor. Plătitorul este obligat să păstreze
fișele fiscale pe întreaga durată a angajării și să transmită organului fiscal competent
o copie, pentru fiecare an, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru
anul fiscal expirat.
Contul specific impozitului pe salariu – 444 „Impozitul pe venituri de natura
salariilor” este, după conţinutul economic, un cont de datorii fiscale, iar după funcţia
contabilă, un cont de pasiv.
38
CAPITOLUL III STUDIU DE CAZ : ANALIZA SISTEMULUI DE
SALARIZARE ȘI CALCULUL SALARIULUI
3.1 Prezentarea generală a societății
S.C. LESCO SRL cu sediul în Tulcea, str.Viitorului, nr.49, bl.B2 ,sc.A, ap.5,
Judeţul Tulcea, reprezentată prin Vulpe Mariana, Tanase Viorel în calitate de
administratori.
Societatea a fost inființata în anul 2006, luna februarie, inmatriculată la
Oficiul Registrului Comerțului, cu nr.J36/33/2006, cod fiscal RO 18322688,
plătitor de TVA, durata societății nelimitată, principalul obiect de
activitate ,,Lucrări de construcții a cladirilor rezidențiale și nerezidențial” , cu
capital social subscris și vărsat 200 lei .
In perioada 2006-2008 societatea a desfășurat o activitate intensă în ceea ce
privește activitatea principală și nu numai, pe lângă aceasta din anul 2008 au
început și lucrări de foraj puțuri de apă, incercând să diversifice cât se poate
domeniile de activitate.
SC LESCO SRL are o structură de personal flexibilă, cu potențial de
adaptare la cele mai complexe situații ce pot aparea în activitatea desfășurată,
extensia acestuia în cazul în care volumul lucrărilor o impun. La momentul actual,
conducerea este formată din Dir.General si Dir.Economic acestia coordonând în
momentul actual activitatea a peste 20 angajați (ingineri, maiștri, merceologi,
zidari, dulgheri, sudori, muncitori calificați si necalificați )
39
In patrimonilul societății sunt o gama diversă de utilaje de constucții,cum ar
fi:
buldoexacvator
excavator
freză
schele
macara 25 t
vibrocompactor
betonieră portabilă
miniexcavator
încărcător frontal Stalowa Wola
cilindru compactor
autogreder
autobasculante
Pe piața interna SC LESCO SRL TULCEA se desfășoara o activitate de
contractor în competiție cu alte societăți comerciale, pentru obținerea de
contracte prin licitație.
Contracte de lucrări executate si în derulare ale societății putem menționa:
ctr.nr.19484/21.12.2007 - ,,Lucrări de consolidare a malurilor Insula
Ceaplace și Prundul cu Păsări,, - beneficiar Administrația Rezervației
Biosferei Delta Dunării Tulcea, valoare = 130.341,59 lei
ctr.nr.17319/15.11.2007 - ,,Lucrări pentru refacerea sistemului de
semnalizare, informare și marcare în Rezervația Biosferei Delta Dunării,,-
beneficiar Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării Tulcea,
valoare =120.815,02 lei
40
ctr.nr.5403/05.11.2006 - ,,Asigurare utilități școala Făgărașu Nou,
com.Topolog, beneficiar Inspectoratul Școlar al Județului Tulcea, valoare =
100.400 lei etapa I
ctr.nr.1288/15.11.2006 - ,,Asigurare utilitați școala Făgarașu Nou,
com.Topolog, beneficiar Grup Școlar Agricol Topolog, Județului Tulcea,
valoare = 74487 lei etapa II
ctr.nr.2730/28.10.2006 - ,,Construcții de locuințe la cheie în amplasamentul
din str.Concordiei,nr.15 , valoare = 314980,06 euro inclusiv TVA
(1.127.975,09 lei).
Ctr.nr.110/05.05.2007 - ,,Lucrări de construcție, amenajare interioară,
instalatii electrice, instalații termice și sanitare a unui imobil P+3+M,,
beneficiar SC CLARENSTIL SRL Galați , valoare = 824.000 lei
Ctr.nr.281/20.08.2008 –Foraj alimentare cu apă Făgărașu Nou,Topolog,
valoare = 32.400 lei beneficiar SC RICOSTAR SRL TULCEA
Ctr.nr.298/12.09.2008 –Foraj alimentare cu apă Făgărașu Nou, Topolog,
valoare = 32.400 lei beneficiar SC RICOSTAR SRL TULCEA
Ctr.nr.315/24.09.2008 –Foraj alimentare cu apă Valea Nucarilor, Tulcea
valoare = 65.450 lei beneficiar SC CONDOR SRL BABADAG
Ctr.nr.349/06.11.2008 –Foraj alimentare cu apă Valea Nucarilor, Tulcea
valoare = 65.450 lei beneficiar SC CONDOR SRL BABADAG
De asemenea mai avem două contracte cu execuție puțuri de apa încheiate
cu Primăria Isaccea în vederea execuției a 4 puțuri la 80 si 100
ml(contractele urmând a fi semnate).
O altă lucrare de contractat cu Inspectoratul Județean Școlar Tulcea cu o
valoare de 207000 lei fara tva ,lucrare ce va incepe în data de 10.11.2008 la școala
generala com.Cerna, jud.Tulcea.
41
Furnizori și colaboratorii mai importanți cu care avem contracte ferme de
livrare de materiale și prestări de serviciu putem menționa:
- ctr.146/19.03.2008 de vanzare -cumparare ,,Mortare ,betoane,sape,alte
materiale de construcții ‚’ – SC FABET SA Tulcea
- ctr. Fn/ 15.01.2008 de vanzare- cumparare ,,Materiale de construcții,, SC
ARABESQUE SRL Galati
Pentru lucrările de instalații electrice la toate lucrările contractate
societatea a colaborat din 2006 și până în prezent cu SC BACIU SNC lucrând
foarte bine neexistând conflicte sau alte divergențe contractuale sau de ori ce alta
natură.
Din anul 2007 avem incheiat contract de cerificare nr.17376/2007 cu SRAC
pentru cetivicarea ISO 9001:2000 + ISO 14001:2004. In ceea ce priveste cifra de
afaceri ținând cont că societatea nu are decât doi ani de funcționare a cunoscut o
creștere destul de semnificativa, în anul 2006 o cifră de afaceri de 230.000 lei și în
anul 2007 o cifră de afaceri de 890.000 lei, iar în 2008 aceasta a crescut
considerabil.
Principalii furnizori ai organizaţiei SC LESCO SRL:
1) SC INCOMAT IMPEX SRL TULCEA pentru materiale sanitare si termice
2) SC LOTUS INDUSTRIES SRL TULCEA pentru materiale sanitare si termice
3) SC FAVICOM SRL TULCEA pentru materiale sanitare si termice
4) SC GENERAL ELECTRIC SRL TULCEA pentru materiale electrice
5) SC FABET SRL TULCEA pentru materiale de construcții
6) SC ARABESQUE SRL GALAȚI pentrumateriale de construcții
Principalii clienţi ai organizaţiei SC LESCO SRL:
1) GRUPUL ȘCOLAR TOPOLOG
42
2) SC LCAN COM SRL TULCEA
3) ADMINISTRAȚIA REZERVAȚIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRII
4) INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN TULCEA
5) SC CLARENSTIL SRL GALAȚI
3.2 Forma de organizare a personalului
SC LESCO SRL este organizată pe compatimente funcționale, care
coordoneaza activitățile economice specifice incluse în domeniu de activitatea a
societății, precum și șantierele de construcții montaj, dependente de societate.
Organigrama societății prezentată în anexă, este structurată pe nivele de
autoritate, cu funcțiile de decizie separate pe activități și relații de subordonare.
Structura organizatorică a societații include cinci compartimente, precum și
un șantier, dupa cum urmaeaza:
Șantierul de construcții-montaj este specializat în execuția lucrărilor de
construcții civile, industriale și hidrotehnice (școli și clădiri publice, sedii de
firme, blocuri de locuințe, hale industriale, depozite de materiale), finisaje
interioare și exterioare, lucrări de termoizolații și hidroizolații, lucrări de instalații
aferente construcțiilor, precum și lucrări de consolidari la construcții existente.
Compartimentul resusre umane care asigură personal calificat necesar
desfășurarii tuturor activitășilor în cadrul societății. Întocmește planuri anuale de
instruire și urmărește realizarea lor.
Compartimentul aprovizionare asigură aprovizionarea cu materiale care
să corespundă cerințelor de calitate, conform documetațiilor tehnice de execuție
precum și standardele și normele în vigoare.
43
Compartimentul ofertare – derulare contracte, prospecteaza piața și
asigură elaborarea ofertelor pentru licitații, de asemenea asigură pregatirea
producției pentru lansarea execuției și urmărirea derularii contractelor.
Compartimentul finaciar – contabil – salarizare, care are ca activități
principale contabilitatea generală (inregistrarea costurilor efectuate de productie,
întocmirea bilanțului si dării de seama contabile), evidența capitalului social,
relații cu băncile, întocmirea bugetelor de venituri și cheltuieli, salarizarea.
3.2.1 Personalul cu funcție de conducere în societate. Responsabilitate si
autoritate
Directorul general
Toate activitățile desfășurate în cadrul societății, pentru realizarea
lucrărilor, sunt coordonate de directorul general care este responsabilul principal
în cadrul societății si răspunde de:
Stabilirea strategiei calității în societate
Stabilirea responsabilităților compatimentelor șantierelor;
Analiza periodica a activităților desfășurate pentru asigurarea
calității lucrărilor;
Evaluarea rezultatelor analizei a sistemului de management a
calității
Soluționarea problemelor divergente legate de calitatea între
șantierul de construcții – monaj, serviciile și compartimentele
implicate în realizarea produselor societății;
44
Aprobarea documentelor sistemului de management al calității și
management al mediului;
Impunerea și urmărirea ca toate activitățile din profitul societății,
care formeaza funcțiunile obiectului contractelor incheiate cu
clienții, precum si activitățile funcționale și controlul aferente să se
desfășoare în conformitate cu prevederile documentelor sistemului
cu respectarea standardelor de calitate și a reglementărilor in
vigoare.
Șeful șantierului de construcții – montaj
Este subordonat directorului general.
Raportează directorului general și are urmatoarele responsabilități principale :
Răspunde de modul de implemntare a cerințelor sistemului de
managemnt al calității in toate sectoarele de activitate care îi sunt
subordonate;
Coordonează activitatea de producție la nivelul șantierului de
construcții – montaj;
Aprobă instrucțiunile tehnice de execuție pentru compartimentele
din subordine;
Stabilește lista activităților, din cadrul șantierului de construcții –
montaj, pentru care trebuie întocmite instructiuni tehnice de
executie;
Elaboreaza fișele posturilor pentru personalul din subordine;
Dispune oprirea lucrărilor ori de câte ori se constată abateri de la
cerințele de calitate;
45
Răspunde de întocmirea și realizarea programelor de instruire
periodică a personalului din cadrul șantierelor;
Răspunde de calitatea lucrărilor executate;
Răspunde de aplicarea cerințelor sistemului de management al
calității pentru lucrările pe care le executa;
Răspunde de rezolvarea neconformităților și realizarea masurilor
corective, pentru a preveni repetarea acestora.
Directorul economic
Este subordonat și raportează directorului general al societății,
asupra activitățtii din domeniu pe care îl conduce.
Asigură resursele finaciare pentru satisfacerea cerințelor sistemului
de managemnt al calității.
Elaborează fișele posturilor pentru personalul de subordine.
Șef compartiment ofertare – derulare contracte
Este subordonat și raportează directorului general al societății
asupra activității pe care o conduce.
Raspunde de implemtarea sistemului de management al calității în
cadrul compartimentului pe care îl coordonează
Are toate atribuțiile si reponsabilitățile specifice care revin din fișa
postului.
Șef compartiment aprivizionare
46
Este subordonat și raportează directorului general al societății
asupra activității pe care o conduce.
Raspunde de implentarea sistemului de management al calității în
cadrul compartimentului pe care îl coordonează.
Are toate atribuțiile si responsabilitățile specifice care ii revin din
fișa postului
Șef compartiment resurse umane
Este subordonat si raportează directorului general al societății
asupra activității pe care o conduce.
Intocmește programe anuale de instruire a personalului.
Se completeaza cu atribuțiile si responsabilitătile specifice care îi
revin din procedurile documentate de sistemul de management al
calității, procedurile de calitate a proceselor generale si
instrumentele de calitate a proceselor generale.
Are toate responsabilitățile si atribuțiile specifice care îi revin din
fișa postului.
Compartimentul resurselor umane cuprinde acele activităţi prin care se
optimizează performanţa oamenilor dintr-o organizaţie, precum şi relaţiile dintre
aceştia. Domeniile importante ale managementului resurselor umane sunt: recrutarea
şi selecţia, integrarea noilor angajaţi, evaluarea performanţelor angajaţilor, stimularea
materială şi morală, precum şi administrarea relaţiilor de muncă.
Obiectivul principal al departamentului de resurse umane din cadrul
întreprinderii SC LESCO SRL ( compartimentul Personal Salarizare ) este acela de a-
47
şi păstra salariaţii cât mai mult timp în întreprindere şi de a le satisface trebuinţele
acestora astfel încât întreprinderea să obţină maximum de eficienţă. Astfel, managerul
în resurse umane de la acest compartiment se ocupă de două aspecte:
atragerea, obţinerea şi reţinerea forţei de muncă în întreprindere date de:
reducerea absenteismului şi a fluctuaţiei de personal, creşterea siguranţei
muncii;
eficacitatea personalului din subordine ( realizarea cu succes a tuturor
sarcinilor atribuite de către fiecare angajat ).
Însă toate aceste lucruri pot fi realizate doar prin capacitatea şi motivarea
personalului. În cadrul întreprinderii SC LESCO SRL, motivarea personalului se face
prin:
salarizarea corespunzătoare muncii depuse;
acordarea de bonusuri ( de exemplu: pentru angajaţii care vin la muncă
sâmbăta sau duminica, li se acordă pe lângă salariul de bază şi o
remunerare pentru orele suplimentare, costul unei ore de muncă
suplimentară fiind dublat faţă de cel iniţial ; totodată, de sărbători
angajaţilor li se acordă prime );
promovarea angajaţilor ;
motivare nesalarială ( foarte importantă pentru angajaţii întreprinderii
S.C. LESCO SRL este crearea unor condiţii optime de lucru: programul
de lucru flexibil, condiţiile de muncă , siguranţa şi sănătatea angajaţilor,
protecţia la locul de muncă, precum şi elaborarea contractului colectiv de
muncă; în întreprinderea S.C. LESCO SRL se lucrează foarte mult în
echipă, astfel încât relaţiile dintre angajaţi trebuie avute în vedere tot
timpul de către compartimentul de resurse umane );
evaluarea posturilor
48
Înainte de toate acestea, un lucru dificil, costisitor dar, totodată, extrem de
important pentru SC LESCO SRL, îl constituie politica de recrutare şi selecţie a
personalului. Astfel, compartimentul de resurse umane se ocupă de căutarea şi de
găsirea candidaţilor pentru posturile vacante ale întreprinderii, astfel încât aceasta să
poată selecta cele mai potrivite persoane. Se ţine cont de ceea ce cere respectivul post
şi se caută persoanele calificate pentru acesta. În cadrul acestei întreprinderi,
recrutarea se face mai mult din interior, deoarece întreprinderea se bazează foarte
mult pe experienţa dobândită în timp de angajaţii săi şi pe vechime. Acesta este şi un
mod de promovare a propriilor angajaţi. Nu se exclude însă recrutarea din exterior
apelându-se la instituţiile de învăţământ, agenţiile de forţă de muncă, şi nu în ultimul
rând la referinţele oferite de angajaţii întreprinderii. Recrutarea este făcută de către
cei de de la compartimentul Personal – Salarizare. După ce s-a făcut selecţia
angajaţilor, urmează integrarea acestora pe noul post şi sprijinul pe care
întreprinderea li-l oferă pentru a se putea adapta cât mai uşor şi mai repede.
3.3 Salarizarea – calcularea salariului și înregistrarea operațiunilor
contabile specifice salarizării
Personalul socității este plătit după timpul lucrat, salariul se stabilește pe ora,
iar cel efectiv se obține numărul orelor de muncă lucrate într-o lună cu salariu orar, de
aici rezultă că societatea are o – salarizare dupa timpul lucrat (in regie). Evidenţa
prezenţei personalului se face cu ajutorul unor foii de prezență. La sfârşitul fiecărei
luni se contabilizează toate aceste ore de muncă şi se calculează salariul fiecărui
angajat.
49
Salariul se stabilește pe categorii de personal si în cadrul societății avem:
Muncitori - calificați cu salariu minim 648 de lei, necalificați cu salariu minim
600 de lei
Personal administrativ încadrat în funcţii cu pregătire liceală, contabil cu
salariu minim 720 de lei
Personal de specialitate încadrat pe funcţii cu pregătire școala de maiștri, șeful
de șantier cu salariu minim 970 de lei și curs de calificare profesionala
tehnician resurse umane și protecția mediului salariu minim 970 de lei
Directorul general sau administratorul cu studii superioare economice cu
salariu minim 1200 lei
3.3.1 Calcularea salariilor angajaților firmei
Calculăm salariile a 12 salariați din 20:
1. Turtoi Ion :
Locul de muncă – marinar
Salariu de bază – 580.22
Angajatul Turtoi Ion se află în concediu medical în luna februarie pentru că
este bolnav de TBC.
Calculez media veniturilor lunare din ultimile 6 luni din cele 12:
luna
August
2008
Septembrie
2008
Octombrie
2008
Noiembrie
2008
Decembrie
2008
Ianuarie
2009
Total
50
V
(valoarea)600 600 600 524 585 600 3509
NTZ
(număr
zile
lucrate)
21 21 21 21 21 22 127
Mzbci = V : NTZ = ( 3509 : 127 ) = 27.6299 lei
V = suma veniturilor din ultimele 6 luni pe baza cărora s-a calculat
contribuția pentru concedii și indemnizații (până la limita a 12 salarii minime lunare)
NTZ = numărul total de zile de stagiu din ultimile 6 luni
Mzbci = media zilnică a bazei de calcul al indemnizațiilor de asigurări sociale
Cuantumul indemnizației pentru luna ianuarie este:
Suma cuvenită pe zi x nr. zile lucrătoare din concediu medical = total de
plată
27.6299lei/zi x 21 zile = 580.22 lei
Societatea reține contribuția la asigurările sociale si impozitul pe salariu. Salariu
de bază este egal cu salariu brut pentru că sporurile de vechime sunt incluse in salariu
brut.
Salariu brut = 580.22
51
CAS 10.5% X 580.22 = 60.92
Venit net = salariu brut – contributii( CAS – CASS – SOMAJ ) = 580.22 –
60.92 =519.3
Venit bază de calcul = venit net – dedudere personala de baza = 519.3 –
250 =269.3
Impozit pe salariu = 16% x venit baza de calcul = 16% x 269.3 = 43.08
Salariu net = venit net – impozit pe salariu = 519.3 – 43.08 = 476.22
2. Balaban Marcel :
Locul de munca – muncitor necalificat
Salariu de baza – 600
Salariu brut = 600
CAS = 10.5% x 600 = 63
ȘOMAJ = 0.5% x 600 = 3
CASS = 5.5% x 600 = 33
Venit net = 600 – 63 – 3 – 33 = 501
Venit bază de calcul = 501 – 250 = 251
Impozit pe salariu = 16% x 501 = 40.16
Salariu net = 501 – 40.16 = 460.84
3. Butică Nicolae:
Locul de munca – dulgher
Salariu de baza – 720
Salariu brut = 720
CAS = 10.5% x 720 = 75.6
ȘOMAJ = 0.5% x 720 = 3.6
52
CASS = 5.5% x 720 = 39.6
Venit net = 720 – 75.6 – 3.6 – 39.6 = 601.2
Venit bază de calcul = 601.2 – 250 = 351.2
Impozit pe salariu = 16% x 351.2 = 56.19
Salariu net = 601.2 – 56.19 = 545.01
4. Zibilieanu Marin:
Locul de muncă – betonist
Salariu de bază – 720
Salariu brut = 720
CAS = 10.5% x 720 = 75.6
ȘOMAJ = 0.5% x 720 = 3.6
CASS = 5.5% x 720 = 39.6
Venit net = 720 – 75.6 – 3.6 – 39.6 = 601.2
Venit bază de calcul = 601.2 – 250 = 351.2
Impozit pe salariu = 16% x 351.2 = 56.19
Salariu net = 601.2 – 56.19 = 545.01
5. Istrate Nicolae:
Locul de muncă – zidar
Salariu de bază – 720
Salariu brut = 720
CAS = 10.5% x 720 = 75.6
ȘOMAJ = 0.5% x 720 = 3.6
CASS = 5.5% x 720 = 39.6
Venit net = 720 – 75.6 – 3.6 – 39.6 = 601.2
53
Venit bază de calcul = 601.2 – 250 = 351.2
Impozit pe salariu = 16% x 351.2 = 56.19
Salariu net = 601.2 – 56.19 = 545.01
6. Lazar Petre:
Locul de muncă – lacatuș
Salariu de bază – 720
Salariu brut = 720
CAS = 10.5% x 720 = 75.6
ȘOMAJ = 0.5% x 720 = 3.6
CASS = 5.5% x 720 = 39.6
Venit net = 720 – 75.6 – 3.6 – 39.6 = 601.2
Venit bază de calcul = 601.2 – 250 = 351.2
Impozit pe salariu = 16% x 351.2 = 56.19
Salariu net = 601.2 – 56.19 = 545.01
7. Mihăila Dumitru:
Locul de muncă – instalator sanitar
Salariu de bază – 720
Salariu brut = 720
CAS = 10.5% x 720 = 75.6
ȘOMAJ = 0.5% x 720 = 3.6
CASS = 5.5% x 720 = 39.6
Venit net = 720 – 75.6 – 3.6 – 39.6 = 601.2
Venit bază de calcul = 601.2 – 250 = 351.2
Impozit pe salariu = 16% x 351.2 = 56.19
54
Salariu net = 601.2 – 56.19 = 545.01
8. Tatu Vasile:
Locul de muncă – tâmplar
Salariu de bază – 720
Salariu brut = 720
CAS = 10.5% x 720 = 75.6
ȘOMAJ = 0.5% x 720 = 3.6
CASS = 5.5% x 720 = 39.6
Venit net = 720 – 75.6 – 3.6 – 39.6 = 601.2
Venit bază de calcul = 601.2 – 250 = 351.2
Impozit pe salariu = 16% x 351.2 = 56.19
Salariu net = 601.2 – 56.19 = 545.01
9. Tremurici Ion:
Locul de muncă – sudor
Salariu de bază – 720
Salariu brut = 720
CAS = 10.5% x 720 = 75.6
ȘOMAJ = 0.5% x 720 = 3.6
CASS = 5.5% x 720 = 39.6
Venit net = 720 – 75.6 – 3.6 – 39.6 = 601.2
Venit bază de calcul = 601.2 – 250 = 351.2
Impozit pe salariu = 16% x 351.2 = 56.19
Salariu net = 601.2 – 56.19 = 545.01
55
10. Antonov Vasile:
Funcția – șef șantier
Salariu de bază – 970
Salariu brut = 970
CAS = 10.5% x 970 = 101.85
ȘOMAJ = 0.5% x 970 = 4.85
CASS = 5.5% x 970 = 53.35
Venit net = 720 – 101.85 – 4.85 – 53.35 = 809.95
Venit bază de calcul = 809.95 – 250 = 559.95
Impozit pe salariu = 16% x 559.95 = 89.59
Salariu net = 601.2 – 89.59 = 720.36
11. Enache Gabriela:
Locul de muncă – contabil
Salariu de bază – 720
Salariu brut = 720
CAS = 10.5% x 720 = 75.6
ȘOMAJ = 0.5% x 720 = 3.6
CASS = 5.5% x 720 = 39.6
Venit net = 720 – 75.6 – 3.6 – 39.6 = 601.2
Venit bază de calcul = 601.2 – 250 = 351.2
Impozit pe salariu = 16% x 351.2 = 56.19
Salariu net = 601.2 – 56.19 = 545.01
12. Șerban Geanina:
Locul de muncă – tehnician resurse umane și protecția socială
Salariu de bază – 970
56
Salariu brut = 970
CAS = 10.5% x 970 = 101.85
ȘOMAJ = 0.5% x 970 = 4.85
CASS = 5.5% x 970 = 53.35
Venit net = 720 – 101.85 – 4.85 – 53.35 = 809.95
Venit bază de calcul = 809.95 – 250 = 559.95
Impozit pe salariu = 16% x 559.95 = 89.59
Salariu net = 601.2 – 89.59 = 720.36
13. Vulpe Mariana
Funcția – administrator
Salariu de bază – 1200
Salariu brut = 1200
CAS = 20.8% x 1200 = 249.6
ȘOMAJ = 0.5% x 1200 = 6
CASS = 5.5% x 1200 = 66
Venit net = 1200 – 249.6 – 6 – 66 = 878.4
Venit bază de calcul = 878.4 – 250 = 628.84
Impozit pe salariu = 16% x 628.4 = 100.54
Salariu net = 878.4 – 100.54 = 777.86
3.3.2 Contarea şi documentele specifice evidenţierii cheltuielilor
salariale
Contarea operațiunilor salariale
1) Inregistrarea concediului medical suportat de
societate:
57
641 Cheltuieli cu salariile = 423 Personal – ajutoare
580.22
personalului materiale datorate
2) Inregistrarea statului de plată pe luna februarie:
641 Cheltuieli cu salariile = 421 Personal – ajutoare 10080.2
personalului materiale datorate
3) Inregistrarea contribuției angajatorului la bugetul asigurărilor sociale pentru
luna februarie:
6451 Contribuția unității la = 4311 Contribuția unității la 249.6
asigurările sociale asigurările sociale
4) Inregistrarea contribuției angajatorului la fondul de somaj pentru luna
februarie:
6452 Contribuția unității pentru = 4371 Contribuția unității 6
ajutorul de somaj la fondul de somaj
5) Inregistrarea contribuției angajatorului la bugetul asigurărilor sociale de
sănătate pe luna februarie:
6453 Contribuția angajatorului = 4313 Contribuția angajatorului 66
pentru asigurările sociale pentru asigurările sociale
de sănătate de sănătate
6) Inregistrarea plăți datoriei salariale angajatului pe luna februarie:
423 Personal – ajutoare = 5121/1 Conturi la banci in lei 7515.72
materiale datorate BRD TULCEA
58
7) Inregistrarea viramentelor bancare privind contribuțiile angajatorului
precum si reținerilor din veniturile salariale ale angajaților pentru luna februarie:
% = 5121/1 Conturi la bănci in lei 2594.5
BRD TULCEA
4311 Contribuția unității la 249.6
asigurările sociale
4312 Contribuția personalului 932.42
la asigurările sociale
4313 Contribuția angajatorului 66
pentru asigurările sociale
de sănătate
4314 Contribuția angajaților 486.5
pentru asigurările sociale
de sănătate
4371 Contribuția unității la 41.5
fondul de somaj
4372 Contribuția personalului la 6
fondul de somaj
444 Impozitul pe venituri de 812.48
natura salariilor
59
CONLCUZIE
De la apariţia omului şi până în zilele noastre, munca, conţinutul şi caracterul
ei, regimul ei economic şi juridic au cunoscut profunde transformări, fiecare
orânduire punându-şi amprenta caracteristică asupra acesteia.
60
În zilele noaste munca este activitatea omului prin care acesta în urma
activităţii depuse primeşte remunerarea sau salariu în funcţie de orele lucrate, de
calitatea şi cantitatea muncii asupra produsului sau serviciului realizat.
Sintetizând materialul cuprins în lucrarea dată, care se referă la salarizarea
personalului şi analizând calcularea salariilor la SC LESCO SRL în domeniul
respectiv, putem face anumite concluzii.
SC LESCO SRL respectă în tocmai legislaţia privind salarizarea şi
beneficiind de o salarizare în regie, calculul salariului este mai uşor şi mai benefic
pentru salariaţii acesteia.
Pornind de la semnificația titlului lucrării Contabilitatea Costurilor cu
Personalul la SC LESCO SRL, potrivit factorului muncă putem concluziona faptul
că societatea pentru acordarea salariului cheltuiește sume și reprezintă pentru aceasta
o datorie pe care eu am numit- o cost. De aici rezulta semnificația titlului lucrării →
costurile societății cu plata salariului.
Contabilitatea salariului este importantă datorită sumelor sale implicate şi
faptului că angajatorul trebuie să respecte o serie de legi legate de aceste sume, de
exemplu ca “Legea salarizării“ nr.591 – art. III din 3 aprilie din 2002.
BIBLIOGRAFIE
1. CONTABILITATE FINACIARĂ Aplicatii si studii de caz ,autori:
Marius Dumitru Paraschivescu , Wili Pavaloaia, Florin Radu, Gabriela – Daniela
Olaru Editura Tehnopress
61
2. CONTABILITATEA SOCIETĂȚILOR COMERCIALE Editura
Meteor Press
3. CONTABILITATE Monografii contabile autori Alina Danacescu,
Roxana Ionescu, Valentina Capota, Mirela Dinescu, Florin Lixandru, Editura
Niculescu
4. BAZELE CONTABILITĂȚII DE GESTIUNE ȘI CALCULAȚIE
A COSTURILOR autor Constantin Rotaru, Editura Mustang
5. MACROECONOMIE autori Dorin Jula, Nicoleta Jula 2007 Editura
Mustang 2007
6. MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE autor Dan
Constantinescu, Editura Federatiei Culturale Libra 2007
7. LEGISLAȚIA CONTABILITĂȚII 2008 Editura Hamangiu
8. CODUL FISCAL 2008
9. LEGEA CONTABILITĂȚII NR 82/1991
10. CODUL MUNCII 2008 :
-Legea nr. 480/2003
- Legea nr. 541/2003
- O.U.G. nr. 65/2005
- Legea nr. 241/2005
- Legea nr. 371/2005
- O.U.G. nr. 55/2006
- Legea nr. 94/2007
- Legea nr. 237/2007
- Legea nr. 202/2008 publicată in MOF nr. 728 din 28.10.2008.
11. LEGEA SĂLARIZĂRII nr.591 –III din 3 aprilie din 2002
12. www.e-scoala.ro
62
13. www.rubinian.com
14. www.ecursuri.ro
15. www.ase.ro
16. www.regielive.ro
17. www.e-referate.ro
18. www.wikipedia.org
19. www.studenție.ro
20. www.legislațiamuncii.ro
21. www.contabilul.ro
22. www.codul muncii.ro
23. www.infoteze.ro
24. www.venvedi.org
25. www.casgr.ro
26. www.didactic.ro
27. www.contzilla.ro
63
64
65