Portofoliul va include:

UBB Cluj, Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei, IPD, DPPD, Striinte - Suport portofoliuPredescu Constantin

1 Consideraii teoretice - notiele studentului de la curs, lucrri practice sau realizate n baza documentrii i a studiului individualTematicile generale:

C. cunostinte stiintificeC. formarea si asimilarea cunostintelor stiintifice la copii

C. discursul dascalului la clasa pentru facilizarea insusirii corecte a cunostintelor stiintifice de catre copii

A. CUNOTINE TIINIFICE CONINUTURILE NOIONALE

UTILIZATE N STUDIUL TIINELOR

PROBLEMA FORMARII RESURSELOR UMANE: cum se pot forma dasclii a cror imagine despre cunotinele tiinifice s respecte procesul psihic intern de asimilare de ctre copii a acestora ? Adica s faciliteze desfurarea ct mai eficient a studiului tiinelor pentru copii.

Pn acum aproape dou decenii, imaginile despre coninuturile tiinifice destinate asimilrii i construcia logic a acestora n nvmnt au suferit o deformare datorat dominaiei materialismului dialectic. Azi, modul dogmatic, fra replici alternative ori `ndoieli relativiste` n tiin i obiectele de nvmnt corespondente (fizica, chimia, biologia, geografia, etc), este nlocuit cu abordarea supl, interdisciplinar, n care tiina nu intr n contradicie cu alte domenii ale cunoaterii, religia de exemplu, ci se completeaz reciproc.

Din cercetrile efectuate ne ateptm la recunoaterea de ctre dascli a importanei cunoaterii, construirii i reprezentrii noiunii de sistem material/natural (SM) i, implicit, posibilul su rol de surs de obstacole n asimilarea i formarea celorlalte noiuni tiinifice. Se poate contura soluia metodologica valabil i cuprinztoare pentru majoritatea situaiilor (locale i/sau generale), n care apar diferite tipuri de SF alese spre studiu. Soluia oferit se transform ntr-un comportament firesc al profesorului, manifestat ca un reflex didactic la fiecare lecie prin respectarea laitmotivului instruirii la tiinele naturii:

Compararea caracteristicilor coninuturilor tiinifice cu care se opereaz n tiinele naturii i nvmntul acestora este surprins n tabelul de mai jos:

CARACTERISTICITIINDIDACTIC TIINEI

Implicaii epistemologiceConcurena concepiilor filosofice asupra lumiiImplicaia politicilor educaionale

Cantitatea informaiei vehiculateCretere exponenial

Limitat, ordonat

Calitatea cunotinelor tiinifice utilizate

Hiperfin prin superspecializri, integratoare prin suprageneralizri, plin de contradiciiReglabil, funcie de vrsta colar i interesele sistemului de nvmnt, clar

Structura cunotinelor tiinifice utilizateDezordonat, teorii corijabiile cu timp de via limitat, complexTeorii bine conturate, stabile i perene; construct clar, bine definit

Modul de dobndire a cunotinelor tiinificeExperii prin efort i modele personale ori cercetri de grup

Novicii prin modele generale impuse de sistemul de nvmnt ori de stilul personal al profesorului

Motivaia construciei sistemului ideatic AplicabilitateaInterese economice, medicale, militare, educaionaleImediat, n cotidian ori fenomene naturale

Apar o serie de ntrebri:

Este necesar i posibil `construirea` unei noi imagini despre tiin?

De la ce premise ar trebui s porneasc aceast nou imagine ?

Cum s-ar transpune aceast nou imagine n nvmt i ce ar schimba ea n derularea procesului didactic prin care se manifest ?

Poate fi realizat ordonarea cunotinelor stiintifice, n special a coninuturilor noionale, astfel nct s fie acceptat de comunitatea dascalilor ?

Cum ar fi motivai i ajutai copii s-i nsueasc mai bine i mai plcut dect pn acum aceast disciplin, printr-un astfel de mod de punere a problemei nvrii stiintei ?

Am particularizat aceste interogaii cu caracter mai general ntr-un set specific, mai de substan, pentru incercrile noastre:

Care este componena i structura posibil a unei `matrici informaionale` specific coninutului noional al fizicii, definitorie studiului tiinelor naturii de la nivel preprimar pn la nivel universitar ?

Cum ar transpare aceast `matrice informaional` n programele colare i universitare cat i n discursul explicit i/sau implicit al dascalilor ?

Ce element al acestei structuri este esenial n reconstrucia intern, dup o nou logic didactic, a acestei discipline colare ?

De fapt, este vorba despre construirea unei noi imagini despre sistemul material (SM) prin:

debarasarea de influenele unei filosofii materialiste exclusiviste;

studiul su prin aplicarea noilor teorii psihologice asupra formrii noiunilor;

construirea unei noi logici didactice n jurul acestei noiuni deoarece:

este important n formarea unei imagini asupra realitii,

are o poziiei fundamental n construcia sistemului de cunotine tiini,

are un rol justificativ n formarea limbajului tiinific,

este subiect/obiect al cunoterii i criteriu n respectarea logicii tiinei n general i logicii fizicii n special,

implicaiile interdisciplinare ce le prezint pentru nsuirea conceptelor tiinifice din alte domenii sunt eseniale,

etc.Compararea tiinelor naturii cu didactica lor

Cunotine tiinifice cu care se opereaz n nvarea tiinelor naturii const ntr-un coninut noional (CN) mpreun cu abilitile experimentale. Numim `noiuni tiinifice`, componentele CN cu care se opereaz n mod curent i considerate a fi fundamentale ca importan n nelegerea tiinelor naturii. Componentele CN sunt date, fapte, noiuni elementare, concepte, procese, legiti, principii, aplicaii ale acestora, teorii, operaii (algoritmi) specifice unei metode de lucru, etc. Acum nu considerm necesar o distincie logic riguroas ntre noiuni, clase, categorii pentru a ne uura mesajul.

n ultimii 20-30 de ani s-a remarcat o evoluia a categoriilor de informaii care se folosesc la nvarea tiinelor naturii - faptele observate, datele culese i clasificate ce le reprezint, ct i modul de operare a acestora. S-a ajuns la impunerea unor `operatori structurali` ca: sistem material (SM) (stare fizic) aflat n interaciune, proces/fenomen natural (FN), legitate (LN) principiu, lege, teorem, postulat), teorie tiinific (T), aplicaie (Apl) (motoare, dispozitive tehnico-aplicative, teorii particulare, sa). Cu aceti `operatori` s-au construit structuri cognitive, utilizand un limbaj formal prin marimi (M), relevnd relaiile existente ntre fapte, date, fenomene, etc. ce aparin acelorai sau diferitelor domenii ale tiinelor naturii.

nelegnd cunotinele tiinifice sub forma unor astfel de structuri se uureaz mesajul tiinific al dascalului, iar copiilor li se favorizeaz dezvoltarea gndirii sistemice, fluena procesului de nvare i transferul principiilor (cu funcie de model) pentru nsuirea modelelor analoage din diferite domenii ale tiinelor naturii.Abordarea sistemic reprezint o metod de studiu, analiz i modelare, ce are la baz noiunea de sistem. Aceast metod modern, a fost preluat din teoria sistemelor i dezvoltat n informatic. Atenia tiinelor naturii s-a ndreptat spre uniti cognitive din ce n ce mai mici (particule elementare, virui, celula, etc.) motiv pentru care cunoaterea uman a dat o tot mai mare importan structurii sistemelor (ideatice sau materiale) i parametrilor ce le descriu, pentru a le putea cuprinde, descrie i studia. Am preluat i adaptat n didactic noiunea de sistem ca `ansamblu de elemente aflate n relaie de interdependen care funcioneaz ca un ntreg organizat`. Sistemul poate fi considerat a fi material (fizic, chimic, biologic) sau ideatic.

Considerm coninutului noional al tiinelor naturii (CN) ca un sistem ideatic avnd ca elemente unitile cognitive/operatori structurali enumerai mai sus si reprezentati in schema de mai jos. CN respect caracteristicile generale ale unui sistem consemnate n teoria sistemelor, conform schemei de mai jos:

Indiferent cum e fcut, intuitiv sau explicit, organizat (dup criterii) sau spontan, pe un suport sau nu, pentru a fi eficient, analiza se desfoar pe etape:

descrierea sistemului de noiuni cu elementele sale constitutive i locul lor n sistem,

recunoaterea ierarhiei sistemului, legturile reciproce (conexiuni intrasistemice) dintre componente,

detectarea coabitrii sistemului ideatic studiat cu alte cunotine, din alte domenii, (conexiuni intersistemice),

prezentarea raporturilor dintre nsuirile elementului (noiunea tiinifica) i ntregului (rezultatul ntregii abordri),

stabilirea finalitii sistemului - utilitatea sa n structurarea coninutului i predarea sa accesibil (mprirea pe lecii, echilibrul noiunilor ca durat de predare, stabilirea numrului de probleme de rezolvat la clas i prin munc independent, etc), corelarea tuturor operaiilor didactice pentru un randament colar ct mai ridicat,

reliefarea caracteristicilor individuale care induc gradul de libertate n raport cu subordonarea integrativ a noiunilor cuprinse n tratare, pentru predarea lor la lecii.

Respectarea acestor etape, pentru tratarea unui anumit coninut ideatic cuprins ntr-o tem, implic o serie de operaii didactice efectuate de dascal:

recunoaterea criteriilor de distribuie a cantitii i calitii informaiei cuprinse n CN tiinelor naturii pe ciclul colar; criteriile respect teoriile actuale n explicarea fenomenelor naturale, folosind noiuni i concepte accesibile elevilor;

inventarierea noilor noiuni, concepte, de studiat, selectndu-le pe cele de baz cu caracter integrator, determinante pentru creerea unei imagini tiinifice coercte asupra subiectelor abordate;

depistarea legturilor, interdependenelor, determinrilor reciproce (ierarhiei interne), dintre aceste noi cunotine cele deja nsuite;

identificarea cunotinelor de baz, deja dobndite, necesare integrrii celor nou studiate;

recunoaterea domeniilor n care vor fi folosite noile informaii studiate.

Fundamentarea epistemologic pentru o abordare didactic a SM o concentram in 3 afirmatii:Prima afirmaie: cunoaterea n tiinelor naturii i nvmntul lor depinde de evoluia reprezentrilor filosofice despre univers.

A doua afirmaie: sistemul material (SM) e o noiune fundamental avnd rol de operator structural, rezultat al aplicrii gndirii sistemice asupra coninutului noional. SF este operator structural legat de celelalte componente ale CN si reprezentat:

Afirmaia a treia: nivelele de abstractizare i generalizare atinse n cunoaterea SM de ctre cei ce-l studiaz (profesori, studeni, elevi) depinde de: a) gradul de cunoaterea la care s-a ajuns n prezent n tiinele naturii, b) forma didactic de abordare a tiinelor naturii n general, a SM n special i c) condiiile didactice concrete n care se desfoar studiu.

B. FORMAREA SI ASIMILAREA CUNOSTINTELOR STIINTIFICE LA COPIIConcepii greite (misconceptions)Concepiile greite (misconceptions) sunt noiuni preconcepute, concepii non-tiinifice, teorii naive, concepii mixte sau nenelegeri conceptuale. n tiin acestea sunt cazurile n care un lucru tiut i crezut de o persoan nu se potrivete cu ceea ce e corect din punct de vedere tiinific.n ultimele dou decenii comunitatea educaional din aria tiinelor a devenit tot mai atent la faptul c cei ce invata accept foarte greu puncte de vedere noi, acetia innd mai mult la idei care formeaz felul n care vd lucrurile chiar i atunci cnd sunt confruntai cu informaii care nu coincid cu punctele lor de vedere. Cei mai muli copii care au concepii greite nu i dau seama de faptul c ideile lor sunt incorecte. Dac doar li se spune c ceea ce cred ei este greit, acetia nu vor renuna la concepia greit, n special dac au avut aceast concepie de mult timp. Cu toate c ei memoreaz foarte uor exemple concrete, de foarte multe ori acetia nu reuesc s neleag concepte.

Concepiile greite se formeaz n diferite feluri. De multe ori concepiile greite se transmit de la o persoan la alta. n alte cazuri, copiilor li se prezint dou concepte corecte, dar acetia le combin sau le confund. Cteodat ei fac ceea ce ar prea o concluzie logic, dar aceasta e bazat pe dovezi prea puine sau prea puin experien.

Fiecare copil ncepe s studieze Stiintele cu un sistem bine stabilit de concepii asupra felului n care funcioneaz lumea fizic. Procesul instructiv-educativ n care nu se ine seama de aceste concepii ale copilului este aproape total ineficient. Ca un exemplu specific, s-a stabilit c concepiile despre micare i for sunt incompatibile cu conceptele newtoniene, predarea fizicii de exemplu, n mod convenional nu produce schimbri majore n concepii i c rezultatul este independent de cel care pred i de modul de predare. Primul pas n schimbarea concepiilor este diagnosticarea acestor concepii greite. Acest lucru implic ntrebri cu rspuns deschis i ascultarea ideilor susinute de student. Urmtorul pas implic structurarea experienelor i a mediului de nvare pentru a crea oportuniti pentru copii, acetia putnd s ii testeze ideile i s-i dovedeasc singuri conceptele corecte.

Este binecunoscut faptul c contribuiile revoluionare ale multor oameni de tiin au fost respinse, ignorate sau ridiculizate, de multe ori pe perioade lungi. Creatorii ideilor noi n tiin trebuie de multe ori s se lupte cu concepiile proprii. Exemple de concepii greite n mecanica:

Mai jos este dat o poz cu o mn care ine o minge pe un perete. Elevului i se cere s descrie forele care acioneaz asupra bilei.

Unii elevi ezit s cread c obiectele pasive pot aciona cu o for . De multe ori acetia vor omite descrierea forelor cu care acioneaz peretele asupra mingii (principiul aciunii i reaciunii).

corpurile grele cad mai repede dect cele uoare

Se dau dou bile de acelai volum i mase diferite care sunt agate de dou fire ca n figur. Firele sunt tiate n acelai timp. Elevilor li se cere s compare vitezele celor dou bile n timp ce cad.

Elevii care au aceast concepie greit vor spune c bila mai grea va avea viteza mai mare dect bila mai uoar.

Varianta corect: bilele au aceeai acceleraie (g), astfel ele vor avea aceeai vitez.

Exemple de concepii greite n electricitate:

corpurile cu sarcin pozitiv au mai muli protoni, nu au o deficien de electroni

toi atomii au sarcin electric

fora electrostatic dintre dou sarcini nu depinde de distana dintre ele

forele gravitaionale sunt mai puternice dect cele electrostatice

Exemple de concepii greite n cldur i temperatur:

cldura este o substan

cldura nu este energie

temperatura unui corp depinde de volumul su

temperatura de fierbere este temperatura maxim la care poate ajunge un corp

temperatura gheii nu se poate schimba

Exemple de concepii greite n magnetism:

toate metalele sunt atrase de magnei

toi magneii sunt din fier

magneii mari au un cmp magnetic mai puternic dect cei mici

polii magnetici i geografici ai Pmntului se afl n acelai loc

Exemple de concepii greite n proprieti ale materiei:

gazele nu sunt materie deoarece majoritatea sunt invizibile

gazele nu au mas

aerul i oxigenul sunt acelai gaz

heliul i aerul cald sunt acelai gaz

particulele dintr-un solid nu se mic

masa i volumul reprezint aceeai proprietate

Formulati 3 exemple de conceptii gresite intalnite la elevi

Teoria Prototipurilor

Stiintele naturii, ca discipline scolare (fizica, chimie, biologie, geografie), sunt considerate de majoritatea elevilor materii greu de neles i care adesea le rmne necunoscut pn cnd termin coala. Spre deosebire de alte materii la care poate fi aplicat tehnica nvrii pe dinafar, este implicata profund gndirea. Profesorul deine un rol decisiv n a-i face pe elevi s gndeasc. De aceea, sunt foarte importante exemplele pe care le d atunci cnd pred o lecie nou, exemple care s evidenieze rolul pe care-l are noiunea despre care elevii aud pentru prima dat.

Termenul de prototip a fost definit pentru prima oar de Eleanor Rosch n studiul su intitulat Categorii naturale, aprut n anul 1970. Prototipul reprezint un exemplu reprezentativ al unei categorii. E primul exemplu care ne vine n minte atunci cnd trebuie s vorbim despre o anumit clas.

n lucrarea sa din anul 1975, intitulat Reprezentarea cognitiv a categoriilor semantice, Eleanor Rosch prezint modul n care 200 de studeni americani au ordonat, pe o scar de la 1 la 7 anumite piese de mobilier pe care acetia le-au considerat a fi cele mai reprezentative. Rezultatul a fost urmtorul :1 Scaun,2 Canapea,3 Pat, 4 Mas, 5 Fotoliu, 6 Dulap, 7 Balansoar.

Acest lucru dovedete faptul c anumii membri ai unei categorii sunt mai favorizai dect ceilali. Efectele de tip prototip au fost investigate i n arii mai largi, precum n cogniia culorilor sau n cazul noiunilor abstracte.

Teoria prototipurilor elaborat de Eleanor Rosch reprezint o ndeprtare radical de la tradiionala logic aristotelian a condiiilor absolute i necesare. Astfel, n locul unei definiii date unei noiuni, teoria prototipurilor presupune un exemplu reprezentativ care s aib caracteristicile acelei noiuni.

Asociat Teoriei Prototipurilor este noiunea de nivel de baz. n anul 1978, Eleanor Rosch definete aceast noiune ca fiind nivelul cu gradul cel mai nalt de validitate. Astfel, o anumit categorie poate avea un membru prototip, dar nu i o reprezentare vizual cognitiv. De exemplu- animal-este o categorie ce nu poate avea o anumit reprezentare vizual deoarece nglobeaz mai multe specii. Din punct de vedere funcional, nivelele de baz sunt o descompunere a lumii n categorii informative. Astfel, ele maximizeaz numrul caracteristicilor mprtite de membrii unei categorii i minimizeaz numrul atributelor mprtite cu membrii altor categorii.

S-a demonstrat printr-o serie de experimente care s-au desfurat n anii '70, faptul c atunci cnd oamenii denumesc un obiect din viaa de zi cu zi sau o experien, ei se bazeaz mai puin pe definiii abstracte n comparaie cu ceea ce consider ei a fi obiectul cel mai reprezentativ al unei categorii.

n interviul care i-a fost luat la data de 15 octombrie, 1999, Eleanor Rosch afirm urmtoarele lucruri:

Aranjarea pe categorii este funcia de baz a fiinelor umane. Trim ntr-o lume aranjat pe categorii mas, scaun, brbat, femeie, democraie, ierarhie fiecare obiect i eveniment este unic, dar le considerm ca fiind membri ai unor clase. nainte de munca mea, categoriile i conceptele erau pur i simplu presupuse, din filozofie, a fi ceva explicit i formal, adic, clasificri logice avnd caracteristici definitorii i limite bine stabilite. Aceasta este ceea ce azi numim perspectiva clasic asupra categoriilor, care provine de la Aristotel , datorit lui Locke i filozofilor englezi, care au folosit experimentul sau cunotinele ca baz a ideilor lor. Prin urmare, aceast perspectiv clasic susine c toate categoriile i conceptele depind de logic, ele sunt bine delimitate, ceva poate s fie sau s nu fie ntr-o categorie. Atunci cnd psihologii au cercetat nvarea conceptelor, ei au folosit concepte construite artificial i seturi de stimuli artificiali, astfel nct ei au creat micro-lumi n care aceste preri predominante despre natura categoriilor erau deja construite. Dup aceea, ei au fcut experimentele asupra nvrii conceptelor. Dar ceea ce au gsit n ceea ce privete natura categoriilor, era o concluzie menionat mai-nainte deoarece deja o construiser n aceste micro-lumi.

Pornind de la aceste lucruri, Eleanor Rosch a realizat un proiect de cercetare prin care a demonstrat faptul c ceea ce este general ntlnit, este structura categoriilor i procesele prin care fiecare categorie este format. Categoriile sunt ierarhizate, fiecare prezentnd exemple mai bune sau mai puin bune care s le aparin i multe dintre categorii nu sunt bine delimitate.

Categoriile au fiecare cele mai bune exemple numite exemple prototip, care s-au format n diverse moduri. Gradul de apartenen al indivizilor la o categorie este n funcie de distana fa de prototip. Formarea prototipului precede formarea categoriei.

S-au remarcat urmtoarele idei :

a) Existena a dou tipuri de cunoatere : cunoatere analitic ( tiina cognitiv) i ceea ce Eleanor Rosh numete contientizare neleapt sau cunoatere primar.

b) Necesitatea unei reorientri n tot ceea ce presupune tiin : tiinele noastre trebuie interpretate prin intermediul contientizrii nelepte .

Deosebirea ntre cele dou tipuri este urmtoarea : cunoaterea analitic privete lumea ca fiind alctuit din obiecte i evenimente pe care mintea uman le identific i caut cea mai simpl asemnare ntre ele. Rezultatele sunt stocate n memorie pentru mai mult timp i mintea uman ncearc s le pun n legtur pentru a forma o reprezentare coerent dar indirect a lumii.

Spre deosebire de acest tip de cunoatere, contientizarea neleapt este spontan. Ea nu este rezultatul unei decizii ci e o reprezentare direct a lumii, neavnd la baz reprezentri deja tiute.

n esen, Teoria Prototipurilor const dintr-o medie a tuturor membrilor care aparin unei categorii. Spre deosebire de definiii, reprezentrile prototip sunt dinamice, adic pentru fiecare nou membru pe care-l situm ntr-o categorie, media se va schimba. Membrii aparin unei categorii anume, prin compararea lor cu prototipul. Calcularea asemnrii poate fi fcut printr-o ecuaie de tipul :

, v(i,j) ),

unde reprezint asemnarea unui exemplar j cu prototipul, reprezint ponderea trsturii i, iar v(i,j) reprezint gradul n care exemplarul j manifest trstura i. Exemplarele care vor atinge un anumit nivel de similitudine cu prototipul, vor fi considerate membrii ai aceleiai categorii.

Teoria Prototipurilor este aplicat cu succes i absolut necesar n studierea i nelegerea fizicii. S-a constatat faptul c elevii nva mult mai uor numele prototipului dect numele categoriei.

Cnd elevii de clasa a VI-a au fost ntrebai ce este viteza, rspunsul lor a fost spontan : o main care se deplaseaz pe osea ntr-un anumit timp. Copii au reinut mult mai uor exemplul-prototip dect definiia din manual a vitezei. Rspunsul lor nu este greit chiar dac nu reprezint definiia vitezei. El dovedete faptul c, la o vrst fraged ( n acest caz, 11-12 ani), elevii nva cu ajutorul exemplelor prototip. Aceste exemple dovedesc totodat rostul noiunilor care le sunt predate.

Leciile de Stiinte sunt cu att mai interesante i mai plcute, cu ct dascalul folosete ct mai multe exemple-prototip ntlnite de copii n viaa de zi cu zi.

Iat cteva exemple de exemple-prototip:

Presiunea : Cnd nfigi o pionez ntr-o bucat de lemn, de ce degetul tu nu pete nimic? Difuzia : ce se ntmpl dac picurm cerneal ntr-un pahar cu ap? Sublimarea : ce se ntmpl, dup un timp mai ndelungat, cu bucelele de naftalin din dulap? Fora arhimedic : cum reueti s scoi o minge de ping-pong care a czut ntr-o eav lung de civa metri? Dilatarea : de ce nu punem niciodat un borcan cu ap n frigider?Cele cteva exemple de mai sus i determin pe elevi s gndeasc iar, uneori, rspunsurile lor sunt neateptat de inventive i de interesante.

Formulati 3 exemple de `exemple-prototip` utilizabile la clasaC. DISCURSUL DASCALULUI PENTRU FACILIZAREA INSUSIRII CORECTE A CUNOSTINTELOR STIINTIFICE DE CATRE COPII

Evaluarea conceptelor iniiale ale elevilor i construirea modelului lor intuitiv

Din rspunsurile date de elevi la testele iniiale ce se refereau la noiunile stiintifice se-pot evalua conceptiile lor iniiale legate de aceste cunotine.

Din cercetari didactice asupra acestei chestiuni s-a observat c practic modul de alctuire al `modelului intuit` al elevilor referitor la noiunile stiintifice studiate la lecii a fost similar dar n sens invers fa de modul n care a fost elaborat `modelul expert`, detinut de cunoscatori dascali.

n poziia elevilor fa de cunotine s-a atribuit o importan deosebit conceptelor iniiale pe care acetia le au nainte de a le asimila. Trecerea de la aceste reprezentri spontane la concepiile tiinifice corecte, se face prin depirea barierei de nelegere, a obstacolului cognitiv. Problema este de a gsi metodele de depire a acestui obstacol.

Conceptele iniiale pot fi folosite de ctre profesori n construcia noilor noiuni tiinifice studiate la clas. Pe baza cunoaterii conceptelor iniiale ale elevului se pot construi i ancora n structurile sale cognitive exemple-prototip ce s faciliteze construirea noiunilor corecte de fizic i/sau dobndirea unui grad superior de abstractizare i generalizare ale acestora. Problema profesorului de fizic o reprezint alegerea, formularea i susinerea cu un suport material adecvat a acestor exemple-prototip.Formularea unui `model intuitiv` al copiilor despre cunotinele stiintifice introduse la clas reprezinta pentru dascal un ghid in proiectarea i realizarea interveniei n nvarea de catre copii, adica chintesenta discursului sau didactic. Modelul astfel `construit` se compara cu cel intuitiv pentru a dovedi veridicitatea ipotezei: cunoaterea conceptelor iniiale ale elevilor cu privire la anumite cunotine stiintifice poate ajuta la conceperea exemple-prototip adecvate care s susin eficient intervenia n nvare; modelul `construit` este mai valoros dect cel obinut n condiii clasice.Etapele demersului continut in discursul didactic sunt: Stabilirea modelului expert de reprezentare pentru fiecare noiune ori concept stiintific abordat la clas.

Elaborarea itemilor coninui n testele iniiale pe baza caracteristicilor SM i FN ce se dorete a fi studiate la clas, informaiilor despre concepte iniiale ale copiilor i teoriei prototipurilor n nvarea cuntinelor tiinifice.

Detectarea conceptelor iniiale ale elevilor i construirea modelului lor intuitiv.

Pregtirea exemplelor ilustrative i confecionarea materialelorsuport necesare.

Proiectarea activitii didactice.

Intervenia n procesul de nvare.

Testarea final a cunotinelor deinute de elevi.

Interpretarea rezultatelor obinute din rspunsul elevilor la testele finale i compararea lor cu rezultatele testelor iniiale; compararea modelului intuitiv cu modelul construit.2 Proiectul unei investigaii realizate pentru identificarea unor concepii ale elevilorMotivarea proiectului - De ce s-a ales acest/e conceptii (concept/e) stiintific/e ?

Punct de vedere personal

(bifati in dreptul afirmatiilor de mai jos)

- tematica interesanta- probleme de aplicare ale metodelor didactice

- probleme de utilizare ale mijloacelor didactice

- deficiente ale programelor / manualelor- alte motive

Punctul de vedere al copiilor(bifati in dreptul afirmatiilor de mai jos)

- probleme de intelegere

- motivare puternica pentru invatare- alte motiveUnitatea de invatare vizata Disciplina, clasa/grupaTestul initialSe refera la noile notiuni stiintifice de introdus la clasa/grupa asupra carora se realizeaza testarea perceptiei copiilor.Se insista asupra atributului esential a noii notiuni de studiat la clasa/grupa. Care este conceptia

(conceptul) ?

spefcificati denumirea si ATRIBUTUL (caracetristica) esential/a

Care este posibila confuzie

sau dificultate de depasit in insusirea corecta ?

Care este propria noastra parere

ori explicatie (empirica) ?

Care este imaginea stiintifica

(explicatia) corecta ?

Testul - poate contine 3-5 intrebariNr. Crt.TIPUL DE INTREBARE

(exemplu)FORMULAREA INTREBARII

1O intrebare deschisa

(ce este trasnetul ?)

2

3O intrebare alternativa

(exista o diferenta intre trasnet si fulger ?)

4

5O intrebare specifica

(explica cum apare trasnetul)

Observatii asupra desfasurarii testului initialDaca intrebarile au fost intelese de copii- formulare

- continut

Daca au avut nevoie de explicatii in plus

- eventuale exemplificari

Comentariu asupra rspunsurilor date de copii care au fost rspunsurile standard ?

(exemplificati specificand nr. intrebarii)

au raspunsuri utilizabile in constructia corecta a cunostintelor stiintifice ? care ?

(exemplificati pentru fiecare intrebare)

care sunt greelile tipice ?

(exemplificati pentru fiecare intrebare in parte)

Concluzii personale despre cum trebuie procedat la introducerea acestor conceptii la clasacum se va proceda la depasirea conceptiilor gresite ?

(schita scenariului didactic descrierea desfasuarii lectiei, fara specificaera obiectivelor, metodelor)

cu ce mijloace didactice ?(materiale necesare, mod de utilizare, s.a.)

3 Feed-back activitilorFormulati trei ntrebri pentru fiecare activitate la care s-a asistat: Intrebarile se vor referi la:

- cunotinele tiinifice (notiuni, conceptii specifice) vehiculate la stiintele naturii;- psihologia invatarii la copii modul in care li se formeaza cunostintele stiintifice- discursul didactic al dascalului ( obiectivele propuse si/sau cerute, strategii utilizate - metode + materiale didactice specifice disciplinei, materiale necesare evaluarii ori realizarii obervatiilor experimentale, proiecte de cercetare didactica)

o ntrebare al crui rspuns e cunoscutintrebarea:raspunsul:

o ntrebare la care se consider c s-ar putea rspunde (dac se mai gndete/studiaz)intrebareaposibilul raspuns

o ntrebare la care se dorete rspunsul din partea formatorului intrebarea4 Eseu - sinteza unor cunotine din domeniul supuse unei/unor temeEseu = concentrarea unor idei, legate de un anumit subiect, intr-o serie de afirmatii cu tente personalizate.Ordinea operatiilor de alcatuire:a) stabiliti subiectul eseului sa fie ceva ce v-a provocat, ati avut satisfactia cunoasterii, dar mai ales sa va permita exprimarea propriilor voastre convingeri s/sau nelamuririb) ganditi-va la domeniile conexe care sunt acoperite prin subiectul atacat

c) scrierea continutului, contributia personala legat de tema aleasa, astfel incat oricine din domeniu sa poata sa inteleaga si sa aprecieze contributia d-voastra.Conturarea subiectuluiRecunoasterea, numirea domeniilor

Exprimarea convingerilor

Concluzionarea punctarea personalizata a ideilor, eventuale efecte, eficienta, etc5 Fie de autoevaluare completate de student

Se vor evidenia puncte tari (+) i puncte slabe (-) referitoare la discursul didactic:

coninut, obiectivele propuse, metode si materiale didactice utilizate, realizarea evaluarii, relatia cu clasa (reacia clasei).Se vor respecta urmatoarele CRITERII DE APRECIERE:1. Realizarea accesibilitii cunostintelor stiintifice [coninutului noional (CN) ] oferit copiilor prin:

corectitudinea tiinific a prezentarii conceptiilor, noiunilor stiintifice i relaiile dintre ele

respectarea algoritmului de introducere a noilor componente de continut notional, a algoritmului general de rezolvare a problemelor, a metodologiei de desfasurare a observatiilor experimentale, desprinse din logica stiintelor naturii i didacticii acestora; integrarea noilor informaii oferite n structura sistemic a CN cuprinsa n unitatea de invatare;

2. Corectitudinea obiectivelor operaionale (Ob.Op.) formulate n planurile de lecie i atinse la clas:

formularea corect i vizarea atributelor eseniale ale componentelor de CN abordate;

adaptarea acestora la nivelul vrstei (pre)colare a elevilor i la posibilitile lor intelectuale;

subordonarea Ob. Op. la obiectivele unitatii de invatare, an colar, ciclu i obiectivele generale (cadru) ale nvrii disciplinei;

concordana formulrii lor n planul de lecie (propus nainte de or) cu cele efectiv urmrite i atinse pe parcursul desfurrii leciei;

3. Adecvarea strategiei didactice respectnd:

condiiile specifice colii (nivelul intelectual al elevilor, dotarea laboratorului, etc.)

caracteristicile componentelor CN de studiat la lecie

Ob. op. formulate n planul leciei

mbinarea metodelor i procedeelor didactice cu aparatura i materialele didactice la dispoziie;

4. Corectitudinea probelor de evaluare alctuite i propuse clasei, prin:

coninutul calitativ i cantitativ al ntrebrilor,

problemelor, testelor, lucrrilor de laborator, etc,

centrarea acestor probe pe Ob. Op. dac se vizeaz nivelul atingerii acestora,

integrarea lor oportun n etapele leciei i aprecierea corect a rezolvrii acestora de ctre elevi;

5. Relaia cu clasa pe parcursul desfurrii leciei:

rapiditatea desfurrii comunicrii (oferta de informaie i luarea deciziilor),

realizarea atmosferei optimiste, de colaborare cu elevii,

distributivitatea ateniei asupra: CN tratat, reaciilor clasei, propriului comportament (micarea, mimica, gestica, s.a.),

reacia la evenimente neprevzute, prezena de spirit, etc.

CRITERII DE APRECIEREPUNCTE TARI

(Descrieri, exemplificari)PUNCTE SLABE

(Descrieri, exemplificari)

Realizarea accesibilitii cunostintelor stiintifice

Corectitudinea obiectivelor operaionale

Strategia didactica

Evaluarea

Relaia cu clasa

6 Proiectul unei lecii axate pe depirea unei concepii la clasele III-IVForma si continutul proiectului ramane la latitudinea studentului.

Se pot utiliza proiecte deja realizate pe baza caroraau fost sustinute lectiile la disciplina Stiinte.

El trebuie s evidenieze exemplele ilustrative propuse si exemplul prototip utilizatprecum si modul in care se propune depirea ideii iniiale a copiilorreferitoare la conceptia (conceptul stiintific) abordata la lectie.Cum va propuneti sa utilizati caracetristicile initiale relativ corecte, valabile,

legate de conceptiile stiintifice emise de elevi ?Atentie la componenta observational experimentala, practic aplicativa,

utilizata atat la faza initiala dar si la cea de evaluare finala din cadrul lectiei

Se poate utiliza rezultatul activitatii de la punctul 2 al portofoliuluiproiectul unei investigaii realizate pentru identificarea unor concepii ale elevilor

MODELUL UNUI PLAN/PROIECT DE LECIE(scenariul se deruleaza pe un nr de secvente conform optiunii propunatorului)

TITLUL LECIEI

O1:.

O2:.

O3:...

STRATEGIA DIDACTIC:

METODE: M1, M2, M3, M4, M5, .

materiale didactice:

SCENARIUL LECIEI - descrierea desfurrii comunicrii cu clasa -

Rolul studentului Rolul elevilor

7 Analiza unei programe analitice, a unui manual sau auxiliar didactic de tiinePROGRAME COLARE - vezi fisierele: Cun-mediu_1-2, Stiinte3_5198_01[1][1].11.04, 4.stiinte4_omec)MANUALE COLARE - poate fi analizat oricare manual alternativ; Indicati autorii si anul aparitieiFi de evaluare a manualelor colare

Bifati mai jos, corespunzator fiecarui criteriu, nivelul pe care-l considerati (1 = f slab.... 5 = f bineCRITERII

I Calitatea coninutului tiinific al manualului

IndicatoriNivele de evaluare

12345

Rigoarea, corectitudinea tiinific a coninutului manualului

Calitatea relaiilor logice/specifice ntre coninuturile manualului

Calitatea valorificrii coninuturilor declarative, explicativ-interpretative i procedurale, n conformitate cu specificul disciplinei colare

Abordarea coninutului manualului n concordan cu nivelul de dezvoltare a elevilor

Rolul i ponderea conceptelor noi n structura coninuturilor manualului

Calitatea relaiilor intra- i interdisciplinare din coninutul manualului

II Calitatea ilustraiilor i a tehnoredactrii

IndicatoriNivele de evaluare

12345

Adecvarea ilustraiilor i a tehnoredactrii la coninutul manualului

Coerena i calitatea machetei manualului de a orienta nvarea

Corectitudinea tehnoredactrii

Claritatea ilustraiilor, armonia i realismul cromatic al ntregului manual

Calitatea impactului ilustraiilor asupra elevilor

Calitatea echilibrului text-ilustraie

III Calitatea contribuiei manualului la organizarea i conducerea procesului de nvare

Indicatori

Nivele de evaluare

12345

Calitatea valorificrii, n coninutul manualului, a obiectivelor de referin sau a competenelor specifice prevzute de programa colar

Existena posibilitilor de valorificare a unor moduri variate de instruire (individual, n grup, frontal) i de interaciune comunicaional

Valorificarea achiziiilor nvrii n contexte noi, teoretice i practice

Calitatea valorificrii demersurilor inductive/deductive/analogice implicate n nvare, n coninutul manualului

Calitatea aplicaiilor propuse n manual de a solicita diferite modaliti de rezolvare a sarcinilor (oral, n scris i practic)

Calitatea schemelor, a rezumatelor, a tabelelor etc. de a consolida i sistematiza achiziiile nvrii

Existena diferitelor posibiliti (modaliti tradiionale i complementare de evaluare) de valorificare de ctre elevi a achiziiilor de nvare anterioare

Varietatea aplicaiilor propuse n manual din punct de vedere al gradrii nivelului de dificultate

Concordana dintre aplicaiile propuse n manual i standardele naionale de evaluare

8 Teste de cunotine

Tabel nominal cu notele obtinute

Nr.

Crt.NUMELE PRENUMELENOTA SUB. 1NOTA SUB. 2NOTA SUB. 3NOTA SUB. 4NOTA SUB. 5NOTA FINALA

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

Prelucrarea rezultatelorInterpretarea9 Schia unui dispozitiv/aparat artizanal ori tehnic popular

Figura reprezentarea dispzitivului cu componentele

sale denumite, numerotate conform agendei

Explicarea modului de functionare

Comentariul didactic al integrrii acestuia n lecia de tiineCe rol are ? Ce notiune se doreste a se introduce cu ajutorul sau?Cand este utilizat pe parcursul lectiei?In ce masura a folosit scopului propus?10 Prezentarea unui muzeu din cele vizitate i proiectul unei activiti de nvare realizate n muzeuForma si continutul proiectului ramane la latitudinea studentului.

Se pot utiliza proiecte deja realizate pe baza caroraau fost sustinute lectiile la disciplina Stiinte.

El trebuie s evidenieze:

locatia muzeul(tipul de exponate)

clasa cu care s-a realizat vizita

obiectivele propuse

metodele didactice utilizate

materialele didactice

(rolul ghidului si informatiilor oferite

de muzeu pe diferite suporturi)

desfasurarea lectiei

(se va insista pe utilizarea ofertei muzeului)

Modalitati de evaluare

(in timpul lectiei si dupa)

Reactia clasei11 Proiectul unei activiti de nvare realizate n natur Forma si continutul proiectului ramane la latitudinea studentului.

Se pot utiliza proiecte deja realizate pe baza caroraau fost sustinute lectiile la disciplina Stiinte.

El trebuie s evidenieze:

locatia denumire(caracteristicile geografice, fauna, flora, etc. ale zonei)

clasa cu care s-a realizat iesirea

obiectivele propuse

metodele didactice utilizate

materialele didactice

(rolul informatiilor culesede pe diferite suporturi)

desfasurarea activitatilor(se va insista pe comportamentul grupului de copii)

Modalitati de evaluare

(in timpul desfasurarii si dupa)

Reactia clasei12 Materiale documentare cu sursa Web util n studiul disciplinei tiine ale naturiiTehnologia informatiei si comunicatiilor (TIC)

1 Introducere

Tehnologia informatiei si comunicatiei (TIC) este denumirea pentru un ansamblu de instrumente si resurse tehnologice utilizate pentru a comunica si pentru a crea, difuza, stoca si gestiona informatia destinata procesului educativ. Expansiunea tehnicii de calcul si concomitent dezvoltarea retelelor de calculatoare si a tehnologiei informatiei si comunicatiei in general a luat prin surprindere pe educatori si chiar si in tari dezvoltate unitatile de invatamant nu sunt pe deplin pregatite pentru noile tehnologii.

Dezvoltarea actuala a tenologiei informatiei si comunicatiei si in particular utilizarea Internetului si web-ului in invatamant , implica combinatii de hardware, software, suporturi si sisteme de distributie intr-o continua evolutie.

Aceste noi TIC-uri se deosebesc de cele anterioare (procurarea de filme, benzi video, telefoane, televiziune cu circuit inchis, radio), prin urmatoarele aspecte:

-prin aptitudinea de integrare a instrumentelor multiple intr-o singura aplicatie pedagogica;

-interactivitatea- capacitatea de a stapani si imbogati mediul informational;

-flexibilitatea utilizarii, mai ales in situatia restrictiilor de timp si spatiu;

-conectivitatea, adica posibilitatea oferita oricarei persoane, oriunde in lume de a dispune de o conexiune la Internet, de a accede informatii Web.

Introducerea noilor TIC-uri a dus la dezbateri ample cu privire la aportul acestora in procesul educativ.

Statisticile mondiale confirma impactul global al TIC-urilor si in consecinta trebuie avute in calcul efectele asupra functionarii invatamantului si trecerea la formarea cadrelor didactice in vederea utilizarii acestora in scopuri didactice.

2 Eficienta

Conexiunea organismelor educative la Internet, ca rezultat al presiunii societatii, a declansat un studiu al consecintelor si eficientei in activitatea pedagogica. Concluzia acestui studiu este in favoarea folosirii noilor tehnologii deoarece:

-TIC-urile permit o aplicare mai buna a noilor metode pedagogice (constructiviste);

-exploatarea resurselor distribuite la distanta. Biblioteci virtuale pun la dispozitie colectii de reviste, ilustratii, carti, scheme, poze,picturi, modele tridimensionale(3D), animatie, documente de referinta, dar si informatii specifice precum ghiduri pentru elaborarea programelor de invatamant, programe analitice de cursuri si activitati pedagogice(Ex: www.org/pubs/CyberSchoolBus) Trecerea in format electronic a informatiilor clasice dar si crearea de noi resurse destinate folosirii prin intermediul calculatorului ii obliga pe elevi si profesori sa acceseze TIC-urile.

-permit munca in colaborare prin comunicare prin posta electronica sau grupuri de discutii pe teme pedagogice intre indivizii interesati, sau prin existenta grupurilor de stiri (Ex:www.peg.apc.org/~lear/works.htm), conferinte asistate de calculator(Ex: www.ascusc.org/jcmc/)sau diverse soft-uri specializate (Ex:www.cc.gatech.edu/edtech/CaMILE.html sau www.kie.berklez.edu/KIE.html). Persoanele dispersate in teritoriu se pot regasi intr-o cumunitate virtuala pe un anumit domeniu de interes, indiferent de spatiu, varsta, capacitati intelectuale, conditie sociala, etc. Invatamantul virtual permite elevilor sa intre in procesul educativ intr-un moment, loc sau ritm convenabil.

-extinterea portabilitatii programelor educative. TIC-urile ofera posibilitatea dispersarii programelor educative in toata lumea si posibilitatea de a invata de-a lungul intregii vieti (formare continua Ex. de programe: www.unesco.org/education/lwf/ ). Programele de invatamant la distanta (ID) sunt beneficiare fericite ale noilor tehnologii, profesorii si elevii negasindu-se in aceeasi locatie, si oferind o alternativa imediata si comoda mijloacelor clasice de imprimare a cursurilor, prelegerilor televizate, inregistrari audio, etc.

-initiere in vederea gestiunii informatiei prin educarea elevilor inca din clasele primare in vederea achizitiei, gestionarii si comunicarii informatiei, pregatindu-i pentru societatea informationala si continuarea studiilor.

-rentabilitatea, in ciuda costurile implicate, face ca societatile sarace sa nu fie marginalizate, aliniidu-se la cerintele competitiei in toate domeniile in contextul integrarii si globalizarii mondiale.

3. Implementarea TIC-urilor

Implementarea TIC-urilor in invatamant este o activitate complexa ce necesita o strategie guvernamentala minutios proiectata tinand seama de:

-infrastructura,

-modificarea programelor de invatamant,

-formarea specialistilor,

-asistenta tehnica.,

-adaptarea permanenta la evolutia rapida a TIC.

Ca sa devina realitate utilizarea in educatie a acestor noi tehnologii trebuie sa se gaseasca sursele de finantare (colaborari cu firme interesate in promovarea produselor proprii sau sustinerea invatamantului, crearea in scoli de centre informatice utile atat elevilor si profesorilor, dar deschise si publicului pentru utilizare si formare contra cost) si pentru societatile defavorizate, incat sa se puna la dispozitie infrastructura (echipamente, legatura la internet, soft educational de calitate si in conformitate cu cele mai noi metode de predare).

Formarea educatorilor in spiritul noilor metode pedagogice adaptate la evolutia TIC comporta :

a) formarea tehnica- Aceasta se poate realiza in diverse moduri

-cursuri universitare inainte de punerea in functiune,

-ateliere de formare dupa punerea in functiune,

-programe private de formare.

-formarea de formatori care sa disemineze cunostintele acumulate.

b) pregatirea integrarii aplicatiilor TIC in procesul de invatamant

Formarea profesorilor trebuie sa permita initierea in evidentierea celor mai bune metode ce utilizeaza TIC-uri, aplicarea acestora pe discipline scolare, dar trebuie sa-i pregateasca si pentru realizarea de aplicatii particulare, integrarea noilor tehnologii in aplicatii existente, schimbari in programa implicate de noile tehnologii, modificarea rolului profesorului si abordari noi ale metodelor pedagogice.

Utilizarea TIC-urilor in invatamant trebuie sa tina cont de progresele telecomunicatiilor fara fir, realitatea virtuala, informatizarea generalizata, inteligenta artificiala, recunoasterea vocala care pot da nastere la o noua generatie de aplicatii educative.

Despre Instruire Asistata de Calculator (IAC)

Numita de unii ca inovatia tehnologica cea mai importanta a pedagogiei moderne, instruirea asistata de calculator (IAC) contribuie la eficienta instruirii, este un rezultat al introducerii treptate a informatizarii in invatamant.

Interactiunea elev-calculator permite diversificarea strategiei didactice, facilitand accesul elevului la informatii mai ample, mai logic organizate, structurate variat, prezentate in modalitati diferite de vizualizare. De fapt, nu calculatorul in sine ca obiect fizic, ingloband chiar configuratie multimedia, produce efecte pedagogice imediate, ci calitatea programelor create si vehiculate corespunzator, a produselor informatice, integrate dupa criterii de eficienta metodica in activitatile de instruire.

Modernizarea pedagogica implica deci, existenta echipamentelor hardware (calculator), a software-lui (programelor) si a capacitatii de adaptare a lor, de receptare si valorificare in mediul instructional.

Pe langa hardware si software, tehnologia inseamna si alte resurse de informare, inafara de profesor ca furnizor de cunostiinte. Comunicarea cu specialisti, acces la biblioteci virtuale, articole stiintifice sunt posibilitati ce se ofera celui ce vrea sa se informeze, prin utilizarea facilitatilor oferite de legatura la reteaua globala, INTERNET si a aplicatiilor specifice acesteia.

UTILIZAREA CALCULATORULUI in procesul de invatamant devine o necesitate in conditiile dezvoltarii accelerate a tehnologiei informatiei. Pentru noile generatii de elevi si studenti, deja obisnuiti cu avalansa de informatii multimedia, conceptul de asistare a procesului de invatamant cu calculatorul este o cerinta intrinseca.

Calculatorul este perceput pe rand, ca o jucarie, o unealta, o resursa de informatii.

A intrat deja in obisnuinta zilnica utilizarea calculatorului, pentru comunicare, informare, instruire.

Conceptul de asistare a procesului de invatamant cu calculatorul include:

-predarea unor lectii de comunicare de cunostinte;

-aplicarea, consolidarea, sistematizarea noilor cunostinte;

-verificarea automata a unei lectii sau a unui grup de lectii.

INTERNETUL reprezinta obiect de studiu, dar si surs bibliografic si imagistic pentru prezentarea lectiilor respectiv pregtirea temelor. In anul 2000 in SUA si Canada 98% dintre scoli erau deja conectate la Internet. S-au facut investiii substantiale n programele de pregtire a profesorilor n domeniul TI.

Au fost promovate servicii si produse: ghiduri,publicatii electronice, materiale disponibile pe Internet,

FAQ, liste de discutii tematice.

Internetul va mbuntti educatia, va schimba maniera actual de nvtare, va accelera ritmul inovatiei si al muncii de cercetare.

Orice student poate avea acces la bibliotecile,informatiile sau profesorii de oriunde din lume.

Ofer acces la alte puncte de vedere dect cele proclamate oficiale ntr-o anumit tar.

Faciliteaz schimbul de opinii si de cunostinte, ca si evaluarea n timp real a datelor.

Terminologie

nvtmnt = proces instituionalizat,

instruire = actiune individual, liber

lectie / clas / universitate virtual => nvtare la distant exclusiv prin Internet

Predecesori corespondenta stiintific (ex.: Bentley -Newton, Leibniz - Clarke)

1840: Sir Isaac Pitman - instructie prin corespondent

1900, Univ. Chicago - departament de predare prin corespondent

1940, Frana - Centrul Naional de nvtmnt la distant (CNED) - important furnizor de programe educationale

nvtmnt asistat de calculador (Computer-Base Learning - CBL) aprut n anii '70 - '80foloseste software educational memorat pe CD sau pe hard-disc, dictionare, enciclopedii, lectii de matematic, limbi strine, geografie etc.( ex.: Encarta, Le Louvre, Mihai Eminescu,...)

nvtmnt pe Internet (Web-Based Learning - WBL)

instruire prin intermediul cursurilor Web

instrumente soft dedicate instruirii accesibile la o adresa

sunt incluse manuale electronice, legturi spre alte resurse educationale

exist un sistem de comunicare cu studentii: list de e-mail sau forum de discutii

Curs oferit pe Internet (Web-Based Course - WBC)

scop: instruirea pas cu pas pe o tem precis

catalogul CISAER - inventar al cursurilor oferite pe Web

Mediu educational/didactic Web (Web-Base Course Environment - WBCE)

acces pe baz de cont si parol

materiale de curs, forumuri de dezbatere

pachete de testare si evaluare a cunostintelor( Ex.: ARIADNE, Blackboard, WebCT)

Modele de nvatare on-line

numr mare de studenti, situati n zone diferite, ns comunicnd n timp real: ore de clas fixe

tehnologii: televiziunea interactiv, sistemul de video-(tele)conferinte, sesiuni chat

independent complet spatio-temporal

comunicare interactiv asincron ntre profesori, studenti, resurse educationale (cursuri on-line)eLearning

Clas

Material educational accesibil pe Web. componente statice si dinamice

Instructor

Comunitate virtual

Monitorizarea activittii

Simulri, interactiune audio, video

Caracteristici permite recalificarea sau specializarea

izolarea geografic sau problemele medicale nu mai constituie impedimente se adreseaz unor categorii sociale si grupe de vrst mai largi, fiind ns mai costisitor

presupune o motivaie clar si existena unui set de deprinderi

activitatea profesorilor este mai laborioas

acces dificil la materiale auxiliare (biblioteci),dialog limitat

schimbare radical a modului de lucru, a sistemului de parcurgere a informatiei si a procedeelor de memorare

Conditionari scoala este adus la studenti

contraindicat furnizarea cunostintelor

mediul de nvtare virtual trebuie s ajute utilizatorul s si construiasc singur structurile cognitive mentale necesare posibilitti de personalizare a continutului si de control asupra procesului de autoinstruire

Schimbari paradigmatice faciliteaz stabilirea de noi relatii ntre institutii, profesori, comunitate, loc de munc, familie, persoana care nvat

schimbare de accent n educatie de la continutul (content-based learning) la contextul nvtrii (context based learning)

Avantaje

10% din ce citim (e-mail, prezentari)

20% din ce auzim (tutoriale, teste online)

30% din ce vedem (audio, video)

50% din ce auzim (discutii in timp real)

70% din ce discutam cu altii

80% din ce experimentam

95% din ce i invatam pe altii

Consecinte pedagogice ale IAC

Acomodarea inca din scoala cu tehnica de calcul influenteaza formarea intelectuala a elevilor, prin:

-Stimularea interesului fata de nou. Legea de baza ce guverneaza educatia asistata de calculator o reprezinta implicarea interactiva a elevului in actiunea de prezentare de cunostinte, captaindu-i atentia subiectului si eliminand riscul plictiselii sau rutinei.

-Stimularea imaginatiei. De la jocurile pe calculator care dezvolta abilitati de utilizare, imaginatie si viteza de reactie intr-o prezentare grafica atractiva, maturizandu-se elevul, studentul incepe sa foloseasca calculatorul sa creeze propriile produse soft.

-Dezvoltarea unei gandiri logice. Descompunerea unei teme in etape de elaborare organizate secvential, organizarea logica a rationamentului reprezinta demersuri cognitive ce aduc castig in profunzimea si rapiditatea judecarii unei probleme.

-Simularea pe ecran a unor fenomene si procese, altfel costisitor de reprodus in laborator, ajuta la intelegerea acestora.

-Optimizarea randamentului predarii prin exemplificari multiple

-Formarea intelectuala a tinerei generatii prin autoeducatie

-Cerinte pentru realizarea IAC:

a)dotarea cu echipament;

b)profesorul trebuie sa aiba si cunostinte de informatica

-Elevul invata in ritm propriu, fara emotii si stres care sa-i modifice comportamentul

-Aprecierea obiectiva a rezultatelor si progreselor obtinute

Notiuni, concepte utilizate in IAC

Sistemul IAC (Instruire Asistata de Calculator) este un mediu integrat hardware-software destinat interactiunii dintre posesorii unui sistem de cunostinte si destinatarii acestuia, in vederea asimilarii active de informatie insotita de achizitionarea de noi operatii si deprinderi.

Softul educational(SE) este un produs program special proiectat pentru a fi utilizat in procesul de invatare.

Courseware este un pachet care cuprinde un soft educational, documentatia necesara (indicatii metodice si descrierea tipului de hard pe care poate fi implementat) si eventual alte resurse materiale (fise de lucru, exercitii propuse, etc).

Trasaturile generale ale softului educational:

-este conceput pentru a invata

-trebuie sa asigure interactiunea flexibila elev-computer sau computer-profesor

-se adapteaza in functie de caracteristicile individuale ale utilizatorului.

Clasificarea softului educational dupa functia pedagogica specifica in cadrul unui proces de instruire:

a)Prezentarea interactiva de noi cunostinte (Computer Based Learning) presupune utilizarea nemijlocita a calculatorului in procesul predarii si a lectiilor de laborator. Materialul de invatat se prezinta pe baza unui anumit tip de interactiune. Dupa cum aceasta interactiune este condusa de calculator sau de elev, vorbim de un dialog tutorial sau de o investigare (interogare, cautare).

Tutorul-preia una din functiile profesorului si poate fi proiectat astfel:

-precizeaza una sau mai multe secvente de informatii;

-solicita elevului sa raspunda la o intrbare, sa rezolve un exercitiu;

-prezinta aprecierea raspunsului si trece la o alta secventa in functie de raspunsul elevului.

Materialul poate fi impartit pe capitole care sa nu solicite o concentrare mai mare de 10-15 minute. Prin diverse meniuri se pot furniza informatii adiacente.

Softul de investigare reprezinta o forma evoluata de interactiune instructionala, in care elevului nu i se ofera informatiile ca atare ci un mediu prin care elevul sa poata extrage informatiile care il intereseaza pentru rezolvarea unei anumite sarcini. Drumul parcurs este determinat si de gradul de initiere al celui care invata.

b) Exersarea asistata de calculator (Computer Assisted Training) cand subiectului i se pun la dispozitie programe specializate care-l ajuta sa fixeze cunostintele si sa capete deprinderi specifice prin seturi de sarcini repetitive, urmate de aprecierea raspunsului elevului.

Exercitiile pot fi - propuse intr-o ordine prestabilita sau in mod aleator sau pot fi generate in timpul sesiunii de lucru.

c) Verificarea asistata de calculator (Computer Assisted Testing) presupune existenta unor programe capabile sa testeze nivelul de insusire a cunostintelor prin evaluarea raspunsurilor. O interfata grafica prietenoasa va afisa mesaje corespunzatoare interpretarii raspunsului. Programele de testare pot fi incluse in lectia curenta sau in lectii recapitulative.

Modul de construire a unui test depinde de numarul de chestiuni de test (care se stabilesc in functie de timpul de administrare si de nivelul de scolarizare) si de numarul de concepte, procedee a caror insusire va fi verificata.

d) Simulare. Un soft de simulare permite realizarea controlata a unui fenomen sau sistem real prin intermediul unui model care are un comportament analog. Astfel de programe ofera posibilitatea observarii modelului in care se schimba comportamentul sistemului in functie de modificarile operate (schimbarea parametrilor, conditiilor) ceeea ce faciliteaza intelegerea fenomenului si nu implica riscurile si cheltuiala fenomenuli real.

Trebuie retinut faptul ca prin raspandirea si diversificarea IAC rolul dacalului va suferi modificari. Profesorul se va degreva treptat de activitatea de rutina, dar sarcinile lui se amplifica prin faptul ca va trebui sa realizeze programe sau sa elaboreze proiecte de programe si sa le adapteze la cerintele procesului educativ Procesul educational se va descentraliza, transformandu-se dintr-un sistem centrat pe profesor, intr-unul centrat pe subiecti. Dar, oricat de complete ar fi programele, profesorul ramane

Instrumente IT utilizate in educatie si invatamantE-mail posta electronica1. Introducere

Una dintre cele mai importante componente ale Internetului este pota electronic sau sistemul e-mail.

Partea din stnga simbolului reprezint numele unei cutii potale dintr-un calculator. Partea din dreapta lui "@" reprezint adresa calculatorului pe care se afl acea cutie potal. Ca i n cazul unor adrese Web (URL), aceast adres a calculatorului i poate arta din ce organizaie face parte, sau de ce naionalitate este expeditorul unei scrisori pe care o primeti.

Prin e-mail pot fi trimise scrisori electronice chiar mai multor oameni deodat, astfel inct pota electronic poate fi folosit i pentru tiri.

Pentru a trimite cuiva o scrisoare electronic, trebuie s ii cunoti adresa e-mail. Vei mai avea nevoie, firete, de un program de transmitere e-mail, care poate fi Mail, Elm sau Pine, pentru Unix, sau Internet Mail, Netscape Mail, Eudora Pro sau Pegasus, dac pentru Windows 95.

2. E-mail in procesul de invatare

a) e-mail - instrument de acces la sursele bibliografice

Utilizarea mail-ului in invatare se refera la a trimite si a primi mesaje care sa contina documentatie, exemple si informatii care sa ne ajute sa intelegem mai usor si mai bine ceea ce trebuie invatat sau realizat. Putem folosi mailul pentru comunicare in cadrul unor grupuri de invatare, sau pentru a primi notificari de la site-uri pe care le-am acesat.

b) e-mail instrument individual de invatare autodirijata

Unul din marile avantaje ale mail-ului l constitue faptul c procesul de nvmnt poate fi personalizat n funcie de progresele fcute de fiecare individ n parte. Mailul dezvolta personalizarea invatarii - fiecare poate invata in propriul sau ritm.Pentru cel care trimite informatia pentru a invata pe altii este greu sa aleaga esentialul din informatie si e imposibil controlul direct (nu stie exact ce a inteles). Pe de alta parte, pentru ca invatarea sa fie cu adevarat eficienta, cel care trimite pentru a invata trebuie sa dea raspuns personalizat la fiecare in parte, ceea ce necesita timp. Cel care primeste informatia o poate parcurge in functie de propriul lui ritm, de cunostiintele deja acumulate in domeniul respectiv, are acces la ea oricand si de oriunde.

Exista si parti negative in ceea ce priveste mailul in invatare cum ar fi faptul ca este un instrument asincron. Raspunsul la o cerere poate sa vina tarziu sau chiar deloc, nu poate fi sigur faptul ca mesajul a ajuns la destinatar, iar raspunsul poate sa nu fie pe masura asteptarilor.

Cu toate acestea, mailul este un instrument foarte des folosit in procesul de invatare, foarte util si usor de utilizat.

Instant MessengerMessenger-ul este o aplicatie oferita de Yahoo (exista si altele de acest fel - Skype, doar ca acesta este cel mai cunoscut si mai utilizat) care permite comunicarea in timp real intre doua sau mai multe persoane, in cel de-al doilea caz facandu-se sub forma unor conferinte, toti membrii 'vazand' aceeasi fereastra, fiecare membru al conferintei vazand ce scriu ceilalti si putand sa scrie la randul lui. Ca metoda de comunicare elev-profesor este extrem de putin folosita in acest moment, cel putin la modul oficial.

Spre deosebire de mail, messenger-ul are avantajul ca discutia se desfasoara in timp real, este un fel de 'chat' intre profesor si elevi , raspunsul la intrebare vine imediat ce intrebarea respectiva a fost pusa, o replica vine dupa alta, fapt care o apropie cu mult mai mult de comunicarea face-to-face, de comunicarea standard, 'normala'. De dialog.

Dezavantajul, in fata comunicarii prin mail este acela ca messenger-ul nu permite transmiterea unor mesaje ample, a unor raspunsuri extrem de elaborate, doar ca, nu acesta este scopul lui. Pentru ca este totusi posibila transmiterea unor fisiere (text, mp3, jpg, zip etc) intre participantii la dialogul online. Cu toate ca la noi in tara messenger-ul este extrem de putin folosit la ora actuala in procesul de invatare, in alte tari el este folosit de mai mult timp, si chiar- surprnzator! si ca metoda de evaluare, tocmai pentru ca se comunica in timp real si elevul nu are timp sa caute raspunsul la intrebari prin alte mijloace pe Internet.

Anuare si motoare de cautare

Anuarele sunt site-uri Web care pun la dispozitia utilizatorului liste de site-uri clasificate dupa tematica, un fel de rude electronice ale traditionalelor Pagini galbene in versiunea Internet. Interesul major al anuarelor este ca ghideaza utilizatorul in cautarea sa, oferind accesul succesiv la liste cu tematica din ce in ce mai precisa sau oferind selectiuni commentate.

Cu functii de cautare mult mai puternice, motoarele de cautare permit gasirea in Internet a paginilor continand un cuvant sau o expresie data. Este vorba de cautarea indexata, similara celei efectuate pe orice calculator pentru a localiza un fisier pe hard-disk, dar aplicata la cvasi-integralitatea Internet-ului. Chiar daca este indispensabila pentru localizarea unor informatii precise pe Internet, utilizarea motoarelor de cautare nu e tocmai simpla. Rezultatul cautarii poate fii adesea prea complet, obligand utilizatorul sa parcurga zeci de pagini pentru a ajunge la rezultatul dorit sau sa efectueze operatii repetate de rafinare.

Un motor de cautare este un server care trimite un robot sa navigheze singur pe Internet si sa captureze titlul,cuvinte cheie si continutul paginilor ce compun site-urile.Toate paginile gasite sunt inregistrate apoi intr-o baza de date.Paginile mai pot sa fie inregistrate si de o persoana,manual,prin intermediul unui formular.In momentul in care un utilizator cauta cu un motor de cautare dupa o anumita fraza sau un cuvant,motorul de cautare se va uita in aceasta baza de date si in functie de anumite criterii,de prioritate va crea o lista de rezultate pe care o va afisa sub forma de rezultat.

Cateva dintre cele mai cunoscute motoare de cautare romanesti sunt: -Kappa(cel mai bun motor de cautare romanesc)-123Start-Axanet-Bumerang-Master Business(motor de cautare numai ptr business)

cateva motoare de cautare straine sunt:-Search King-Web Search-Google-HotBot-Lycos-Magellan-NeT Buster

Deoarece tendinta generale a producatorilor este de a ase unifica capacitatile anuarelor si a motoarelor de cautare vom analiza in cele ce urmeaza cate un program din fiecare categorie si anume Yahoo! si Google.

Anuarul Yahoo! Adresa: www.yahoo.comDotat cu o multitudine de optiuni, de departe cel mai complet, Yahoo! pastreaza un avans considerabil fata de concurentii sai. Este de apreciat mai ales personalizarea sofisticata, ce permite fiecarui utilizator sa creeze o noua pagina cu selectii de actualitati alese pe teme sau chiar clasificarea regionala a site-urilor.

In general un anuar poate fi utilizat in doua moduri: prin alegerea unei tematici si rafinarea succesiva a tematicii spre subiecte din ce in ce mai precise, sau prin cautarea dupa cuvinte cheie (keywords).

Daca se opteaza pentru primul mod de cautare, chiar pe pagina de start Yahoo! aveti indicate tematicile majore si unele dintre subtematicile acestora. Cu simple clic-uri de mouse pe categoriile dorite puteti naviga din aproape in aproape in procesul de cautare a informatiilor dorite.

Baza de date yahoo este impartita in cinci zone iar rezultatele cautarii sunt organizate si grupate corespunzator acestora::Categories,Web Sites, Web Pages, Related News si Shopping.

Prima pagina de rezultate este returanta din zona categories.Pentru accesarea celrlate zone se face clic pe titul zonei.Ordonarea rezultatelor in interiorul unei zone se face dupa urmatoarele criterii:-potrivirile dupa mai multe cuvinte cheie:-potrivirile dupa locatia cuvintelor cheie:-generalitatea categoriei.

O alta caracteristica importanta a anuarelor si in mod special a lui Yahoo este ca ofera o multime de alte servicii utilizatorului ca de exemplu:1.posta electronica (e-mailul)2. serviciul de chat in scris iar mai nou si vorbit (prin Yahoo Messenger)Forumurile Forumurile sunt acele web-site-uri n care au aloc discuii ndreptate pe anumite teme. Scopul lor este acela de a informa, educa i de a creea o comunitate capabil s rspund ntrebrilor, problemelor, provocrilor din domeniu.

Forumurile permit educarea asincron, punnd la dispoziia celor nregistrai diferite programe, documente, i n special experina membrilor ntr-un anumit domeniu. Nu toi membrii au experiena necesar pentru a rspunde ntrebrilor posibile. De aceea rspunsurile experilor vor fi amestecate printre cele ale novicilor.

Avantajele: exist o comunitate care comunic asincron, comunitate ce conine civa experi i mai muli novici(care nva de la experi); experii vor da rspunsuri la probleme post-ate pe forum, dnd chiar i programele sau documentaia necesar pentru solvare problemei;

Dezavantajele: pentru a nelege documentaile i rspunsurile date de experi e nevoie de ceva timp petrecut citind ce se ntmpl pe forum; rspunsurile care vor veni vor trebui selectate ceea ce nu confer rezolvri n timp util.

n procesul de educaie forumurile s-ar ncadra n acele spaii virtuale n care se pot da teme, i se pot discuta pe baza cunotinelor acumulate pn n momentul de fa. Exist i posibilitatea evaluarii studenilor/elevilor pe baza temelor prezentate pe forum.(toi studenii i fac temele, fe forum prezint rezultatele i pun la dispoziie un set de fiiere, toate acestea se uploadeaz ntr-o anumit dat, urmnd ca dup aceea dat s se discute pe baza celor prezentate)

Avantaje

discutiile sunt pe o tema stabilita anterior , astfel ca, daca elevul doreste sa invete despre tema respectiva, are ocazia;

confruntarea mai multor pareri poate duce la eliminarea confuziilor in legatura cu subiectul studiat;

polemicile ajuta la dezvoltarea gandirii;

elevul care are intrebari in legatura cu un subiect, odata intrat pe forum, are sanse foarte mari sa gaseasca raspunsuri, pentru ca pe forum se afla utilizatori interesati de o anumita tema;

Dezavantaje

se pot strecura informatii eronate in legatura cu un subiect;

in general, nu poti avea acces la un forum daca nu iti creezi un cont in prealabil;

comunicarea e asincrona;

Platforma educationala(exemplificare pe Moodle)

Soft care are ca scop sprijinirea invatarii constructiviste si predarii in cazul comunitatilor care se bazeaza pe internet. O astfel de invatare se bazeaza pe idea conform careia cunostintele se formeaza in mintea celui care invata si nu sunt transmise intr-un unic mod de la profesor la elev. Elevul este capabil sa invete bazandu-se pe experiente proprii. Un profesor care actioneaza prin prisma acestui punct de vedere va incerca sa creeze un mediu in centul caruia sa se afle studentul care sa isi construiasca bagajul de cunostinte pe baza aptitudinilor lui si a cunostintelor deja asimilate, nu doar prin a publica informatia de care are nevoie elevul si apoi a evalua cat a retinut elevul.Moodle este o platforma e invatare open-source cu un numar de peste 10,577 de site-uri inregistrate in 147 de tari si cu 2,587,905 de utilizatori inregistrati in 242,342 de cursuri dupa cum arata statistica din februarie 2006.

Moodle este un pachet software creat pentru a ajuta educatorii in a crea cursuri online de calitate.Aceste sisteme de e-learning se mai numesc Sisteme de management a invatarii,sisteme de management al cursurilor,medii virtuale de invatare,instruire asistata de calculator sau pur si simplu e-learning.

Originea numelui:

Cuvantul Moodle este de fapt un acronim pentru Mediu Dinamic de Invatare Modularizata Orientat Obiect.

Moodle evolueaza din 1999 si au existat diferite versiuni care s-au imbunatatit in timp.Nu se cunoaste exact numarul de persoane care folosesc Moodle instalat dar se dowloadeaza de cel putin 500 de ori pe zi. Pentru ca nu are nevoie de licenta este folosit de universitati de peste tot care isi construiesc servere pe Moodle pentru utilizatorii lor.

Pentru ca este free software utilizatorii lui sunt liberi sa il foloseasca,modifice si sa il distribuie.Ruleaza pe majoritatea sistemelor de operare Linux, FreeBsd, Windows, Mac OS care suporta PHP

Constructivismul sustine ca cunoasterea este construita in mintea celui care invata, si nu transmisa in mod neschimbat de la carti sau profesori.Cel care invata este capabil sa invete bazandu-se pe propriile lui experiente.Un profesor care procedeaza din acest punct de vedere creaza un mediu centrat pe elev care ii ajuta pe acestia sa construiasca pe seama cunostiintelor existente mai degraba decat sa predea si apoi sa verifice informatia pe care cred ca elevii lor ar trebui sa o stie.

Filozofia social constructivista a Moodle-ului merge mai departe pe idea de constructivism afirmand ca o astfel de invatare are loc mai bine mai ales intr-un mediu colaborativ pe care toti il construiesc impreuna. In Moodle asta inseamna posibillitatea de a imparti rolul cum sunt optiunile de permisie care dau posibilitatea fiecarui participant sa fie un profesor si la fel de bine elev. Sarcina de a fi profesor se schimba de la a fi "sursa de informatie" la a fi influenta si model in cultura clasei, interactionand cu elevii intr-un mod personal care se adreseaza nevoilor lor personale, si moderand discutii si activitati intr-un mod care conduce colectiv( si uneori negociat) elevii spre scopurile de invatare ale clasei.

Instrumentul IT utilizatConceptele stiintifice vizate

Forma in care ati preluat informatia

(fisier text, fisier imagine, fisier sunet, combinatie fisier ppt

soft educational ,etc)Modul de utilizare efectiva la clasa

(integrarea in procesul didactic la Stiinte)

Impresii dupa utilizarea instrumentelor IT(avantaje sesizate,

dificultati intampinate

reactia clasei) Discursul didactic este vectorizat de un `algoritm didactic` de introducere a oricrei noiuni tiinifice, algoritm ce mbin logica tiinei cu logica didactic. Problema care se pune este: n ce msur imaginea dasclului asupra noiunilor tiinifice influeneaz acest algoritm i dac el este semnificativ i util pentru procesul de formare a acestor noiuni in mintea copiilor ?

SISTEME NATURALE aflatE n interaciune

STUDIUL SISTEMULUI NATURAL

proces psihopedagogic de formare i asimilare a noiunilor

DISCURSUL DASCLULUI

pentru a faciliza i accesibiliza studiul cunostintelor stiintifice la copii

INFLUENELE RECIPROCE ALE SCHIMBRILOR PARADIGMATICE DIN DOMENIUL TIINELOR I NVMNT

`Efectul de imagine` asupra STIINTEI si INVATAMANTULUI STIINTEI

geneza tuturor noiunilor tiinifice se afl n imaginea dascalilor asupra noiunii de sistem material (SM); necesitatea utilizrii limbajului tiinific deriv din dorina de a descrie cat mai corect interaciunile la care particip SM i efectele fizice asupra sa.

domin teoriile "nchise" solid construite i formulate

Teorii nchise + teorii deschise domenii noi necoagulate, pretabile schimbrilor

CONINUTUL TIINIFIC

accesibil i sugestiv

aparat matematic uzual

folosite modele consacrate, durabile

Dificil ca simbolistic i formalism

aparat matematic specializat

folosite modele ce se perimeaz

LIMBAJUL LOGICOMATEMATIC

COMUNITATEA

CREATOARE

Cercetatori

Profesori + Elevi

DIDACTICA

TIINEI

TIIN

Natura, faptele, procesele ce se petrec n ea

Modalitatea de (re)descoperire a naturii n procesul didactic

Obiectul

de studiu

PROBLEMA CUNOATERII

Mod pozitivist i raionalist

Relaii deterministe de tip "cauz-efect"

TEORETIC

EXPERIMENTAL

relaia de implicare

HERMENEUTICA sau antipozitivismul

(la origine idealism)

Accesul spre cunoatere

Prelucrare dupa Heisenberg apud J.L. Martinand (1986)

CONINUT NOIONAL

SISTEM IDEATIC

COMPONENTE FUNDAMENTALE

OPERATORI STRUCTURALI

are o structur dat de totalitatea elementelor componente i de interrelaiile dintre acestea,

prezint organizare ierarhic - alctuit din sisteme de ordin inferior este element al unui sistem de ordin superior,

are caracter dinamic - recepioneaz semnale i influene i elaborareaz reacii de rspuns,

funcioneaz cu un scop avnd finaliti bine precizate i realizate procesual prin contribuia tuturor elementelor componente ale sistemului,

eficiena funcionalitii sistemului e dat de msura n care subsistemele realizeaz scopul sistemului; scopul este acela care determin att coninutul ct i procesele specifice sistemului.

Considerarea coninutului noional al tiinelor naturii ca sistem ideatic

PN

SM

M

LN

APL

Fig.1a

Fig.1b

LN

PN

APL

SM

M

`plac turnant`, utilizat ntr-o analiz a coninuturilor tiinifice centrat pe SM pentru dezvoltarea logicii tiinelor, necesitii introducerii celorlalte componente de CN.

`celula informaionala` - o nlnuire logic ntre componentele CN pe parcursul unei unitati de invatare, conceputa n vederea dezvoltrii logicii didactice.

OPERAIILE ACTIVITII DIDACTICE

PROIECTAREA

REALIZAREA

EVALUAREA

REGLAREA

CONEXIUNE INVERS

FAZELE ACTIVITII DIDACTICE

PLANIFICARE

INTERACTIV

POSTINTERACTIV

REZULTATE CONCRETE

PLAN/PROIECT

ANUAL

SEMESTRIAL

LECIE

DESFURAREA LECIILOR

- comunicarea cu clasa -

AUTOANALIZA

ANALIZA

OPERAIILE PROIECTRII

ANALIZA CONDIIILOR DIDACTICE

FORMULAREA OBIECTIVELOR

ALEGEREA STRATEGIEI DIDACTICE

ELABORAREA PROBELOR DE EVALUARE

Resurse umane ELEVII

Resurse materiale MAT.DID.

Cerinele planului-cadru

Oferta manualului

Specificul coninutului tiinific

Subordonare piramidal

Exprimare n termeni de performan

Vizarea condiiilor de realizare

Corelarea reciporc a metodelor i procedeelor did.

Adaptarea la coninutul tiinific abordat i obiectivele propuse

Centrarea pe obiective

Coninut cu accent pe latura practic - aplicativ

Diversitatea i atractivitatea formelor de prezentare

Operaie mental

Component

Expresie

Figura 5 (3.2.1). Modul de construcie a reprezentrii `modelului intuitiv`

Proiectul unei uniti de nvare la disciplina tiine

mentionat la punctul 8,

se va elabora in viitor pentru dezvoltarea acestui portofoliu si va fi integrat in bazele de cunostinte cuprinse in managementul propriei activitatii didactice

Proiectul unei activiti de nvare axate pe experiene simple,

pe observaie orientat,

mentionat la punctul 9,

este considerat ca fiind cuprins in acest proiect/plan, deoarece depasirea unor conceptii stiintifice se poate realiza numai prin activitati bazate pe experiente, observatii experimenteale orientate

se va elabora in viitor pentru dezvoltarea acestui portofoliu si va fi integrat in bazele de cunostinte cuprinse in managementul propriei activitatii didactice

Data

Clasa

coala

Propuntor

Tip de lecie:

CE

se dorete de la elevi s tie, s fac

CUM

se procedeaz astfel ca ei s tie, s fac

Formulare n scris a faptelor ateptate de la clas (privind componentele CN) i condiiile care se ofer pentru realizarea lor

CE NE ATEPTM S TIE, S FAC ELEVII DATORIT NOU

Secvena I

Secvena II

Se prezint exemple ilustrative:

descrieri verbale

imagini (filme, animaie poze, grafice, tabele, etc)

experimente demonstrative

i altele, ce conin componenta CN se dorete a fi studiat

Secvena I

Secvena II

Se dau informai n plus i explicaii despre cele prezentate. Apoi se cer elevilor exemple similare, avnd aceleai caracteristici, nsoite de propriile descrieri i explicaii.

!

?

Elevii dau exemplele cerute, care pot fi:

bune, concordnd cu cele prezentate

ingenioase, interesante

defectuoase, nu conin atributele ateptate

prezentate cu un vocabular neadecvat

posibile capcane dac sunt acceptate fr a fi analizate

Se aleg cele mai bune rspunsuri, iar dac elevii nu rspund trebuie reformulate exemplele.

R

Se alege un exemplu din cele menionate i se trece la generalizarea lui prin selectarea celor mai importante proprieti. Acest fapt se poate realiza prin modelri:

verbalizate prezentarea sintetic a situaiei tipice

materiale - dispozitivele experimentale, machete, etc

figurale imagini pe diferite suporturi (hrtie, celuloid, sau virtuale datorate softului educaional)

Se cere elevilor s defineasc noua component a CN studiat.

!

?

Se fac ncercri de a generaliza i abstractiza exemplul-tip astfel nct el s fie ct mai reprezentativ pentru un numr ct mai mare de situaii. Se alege acea definire care este cea mai apropiat de cea tiinific.

R

REACIA CLASEI

- rspuns -

CEREREA DE INFORMAIE

- ntrebare -

OFERTA DE INFORMAIE

- afirmaie -

Disciplina

Clasa

Lectia

Formularea sarcinilor de lucru (intrebari, teme experimentale)

1...........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................2...........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................3...........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................4...........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................5..........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

Disciplina

Clasa

Unitatea de invatare

Lectia

Agenda

1 -

2 - ...

3 - ...

Utilizati unul din aceste intrumente IT conform explicatiilor si exemplificarilor oferite pentru a obtine informatii sau mijloace didactice utile procesului de insusire a cunostintelor stiintifice la Disciplina Stiinte, specificand:

PAGE 1