CUPRINS CUPRINSCUPRINCCSUPRINSUPRINS Listade abrevieri............................................................... ...................................................3 ListListListListaaaadedededeabrevieriabrevieriabrevieriabrevieri................ ................................................................................ ................................................................................ ................................................................................ ................................................................................ ................................................................................ ....................................3333Introducere............................. ................................................................................ .............4 IntroducereIntroducereIntroducereIntroducere.................................... ................................................................................ ................................................................................ ................................................................................ ................................................................................ ................................................................................ ....................................................4444Capitolul I. Piata munci i. Notiunesitrasaturi........................................................... .........7 CapitolulCapitolulCapitolulCapitolulIIII....PiaPiaPiaPiattttaaaamuncii.muncii.mu ncii.muncii.NoNoNoNottttiuneiuneiuneiunessssiiiitrtrtrtraaaassssaaaaturiturituri turi............................................................................ ................................................................................ ................................................................................ ..................................7777 Sectiunea I. Notiunea de piata a muncii.......................................................................... .....7 Sectiunea II. Particularitatile pietei muncii.......................................................................... 9 Sectiunea III. Functiile pietei muncii.......................................................................... .......11 Sectiunea IV. Conceptele utilizate pepiata muncii............................................................12 Capitolul II. Interventiastatului pepiatamuncii................................. .............................14CapitolulCapitolulCapitolulCapitolulIIIIIIII....IntervenIntervenIntervenInterven ttttiaiaiaiastatuluistatuluistatuluistatuluipepepepepiapiapiapiattttaaaamunciimu nciimunciimunci................................................................. ................................................................................ ................................................................................ ......................14141414 Sectiunea I. Rolul statului pe piatamuncii..................................................................... ....14 Sectiunea II. Domeniile de actiune a statului pe piata muncii............................................ 15 1. Activitatea legislativa astatului pe piata muncii.......................................................15 2. Stimularea dezvoltarii economice....................................................................... ..... 17 3. Organizarea formarii profesionale.................................................................... ........17 Sectiunea III. Regimul juridic almuncii prestate decatrestraini n Romnia.....................20 Sectiunea IV. Protectia lucratorilor romni n strainatate...................................................26 SectiuneaV. Institutii cu atributii pepiata muncii.............................................................28 1. MinisterulMuncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Vrstnice..................28 2. Agentia Nationala pentruOcuparea Fortei deMunca si structurile sale teritoriale....30 3. AutoritateaNationala pentruCalificari................................................................ .....32 Capitolul III. Politica privind piatamuncii siocuparea fortei demunca........... ..............33 CapitolulCapitolulCapitolulCapitolulIIIIIIIIIIII....PoliticaPoliticaPoliticaPoli ticaprivindprivindprivindprivindpiapiapiapiattttaaaamunciimunciimunciimunciissss iiiiocupareaocupareocuocpareaupareafffforororortttteeeeiiiiddddeeeemmmmuuuunnnnc cccaaaa......................................................................... ..........................33333333Sectiunea I. Calitatea vietii si ocuparea fortei demunca....................................................33 Sectiunea II. Masurile de stimulare a ocuparii fortei de munca. Notiune, caracteristici si clasificare..................................................................... ....................................................34 SectiuneaIII. Cresterea sanselor de ocupare de catre persoanele n cautarea unui loc de munca........................................................................... ...................................................35 Sectiunea IV. Stimularea angajatorilor pentru ncadrarea n munca a somerilor.................41 Capitolul IV. Stimularea ocuparii forteide munca la niveleuropean............... ...............46 CapitolulCapitolulCapitolulCapitolulIVIVIVIV....StimulareaStimulareaStimulareaSt imulareaocupocupocupocupaaaariiriiriiriiforforforfortttteieieieidedededemuncmunc muncmuncaaaalallalannnniiiivevevevelllleeeeuuuurrrropopopopeeeeanananan......... ................................................................................ ..............................46464646 Sectiunea I. Evolutia politicii europene n domeniul ocuparii forteide munca...................46 Sectiunea II. Politica europeana deocupare a forteide munca...........................................50 1. Actiunile UE n domeniulpoliticii sociale................................................................51 2. Actiunile UE n domeniul ocuparii fortei demunca..................................................53 3. Programele europene pentruocuparea fortei demunca.............................................54 1Sectiunea III. Libera circulatie a lucratorilor n cadrulUniunii Europene...........................57 Concluzii....................................................................... .....................................................61 ConcluziiConcluziiConcluziiConcluzii............................................ ................................................................................ ................................................................................ ................................................................................ ................................................................................ ................................................................................ ....................................................61616161Bibliografie........ ................................................................................ ................................ 62 BibliografieBibliografieBibliografieBibliografie................................ ................................................................................ ................................................................................ ................................................................................ ................................................................................ ................................................................................ ................................................62626262 2LISTADEABREVIERI LISTLISTLISTLISTAAAADEDEDEDEABRAAAEEEEVVVVIIIIEEEERRRRIBRIBRIBRI alin. -alineat(ul) art. -articol(ul) C.J.U.E. -Curtea de Justitie a Uniunii Europene ed. -editia Ed. -editura J.O.U.E. -Jurnalul Oficial al Uniunii Europene M. Of. -Monitorul Oficial nr. -numar(ul) O.G. -Ordonanta de Guvern op. cit. -opera citata O.U.G. -Ordonanta de urgenta a Guvernului p. -pagina sec. -secol(ul) T.U.E. -Tratatulprivind Uniunea Europeana T.F.U.E. -Tratatul privind functionarea Uniunii Europene U.E.-Uniunea Europeana urm. -urmatoarele vol. -volum(ul) 3INTRODUCERE INTRODUCEREINTRODUCERIIENTRODUCERENTRODUCERE n fiecare perioada istorica, omenirea se confrunta cu o serie de fenomene negative, carora trebuie sa le faca fata. Ultimele decenii vazute prin prisma evolutiei pietei muncii, au determinat statele sa acorde o importanta deosebita acestui fenomen care devine din ce n ce mai masiv si cronic. Nimeni nu contesta astazi importanta ocuparii fortei de muncapentru asigurarea si cresterea viitoare a performantelor unei economii nationale. Dezvoltarea umana poate fi durabila numai n masura n care este centrata pe om acesta fiind protagonistul si beneficiarul final al dezvoltarii. Realitatea economica trebuie sa faca efortul de a se apropia ct mai mult de dorintele indivizilor iar acestia din urma de nevoile societatii. Iata cum evolutiile nplan economic au un puternic efect n plan social, dupa cum evolutiile si rezultatele nplan social si gasesc reflectareape termen mediu si lung neconomie. Performatele si stabilirea unui sistem economic trebuie apreciate si prin prisma starii prezente si a perspectivelor conferite ocuparii fortei de munca ntr-un context stiintificotehnologic si economico-financiar extrem de dinamic. Traim ntr-o societate n formarecareia i va fi specifica o noua economie, o economie care este caracterizata prin mutatii radicale n natura muncii si a relatiilor de munca, cu implicatii profunde asupra stilului de munca si viata ale oamenilor. n acest context, piata muncii este n continua schimbare att sub aspectul cererii ct si al ofertei fortei de munca. De aceea, putem afirmafara echivoc ca putine lucruri sunt durabile n materie de ocupare, iar pentru a fi viabila ocuparea presupune eforturi permanante de anticipare, adaptare, perfectionare si recalificare a fortei de munca. Deci, utilizarea noilor tehnologii impune nendoielnic o amplificare considerabila a pretentiilor n dobndirea unui loc de munca, accentuareacompetenteispirituale ntreindivizi. O alta precizare pe care o consider extrem derelevanta, pe planul politicii economice si sociale, este accea ca flexibilitatea conditiilor de ocupare si utilizare a fortei de munca reprezinta o piesa importanta a dispozitivului de ajustare a pietei muncii, de nnoire a structurilor economice. Dar numai o piesa. n absenta altor piese, respectiv a unor sisteme politice coerente, de stabilizare macroeconomica, de crestere si dezvoltare economica, ramne doarunmijloc de redistribuire a somajului si a lipsei demunca si cstig, asaraciei. Prin redactarea prezentei lucrari de licenta mi-am propus sa prezint principalele aspecte teoretice si practice ale pietei muncii si a masurilor de stimulare a ocuparii fortei de munca, att din prisma ordinii juridice interne, ct si din prisma reglementarilor la nivelul Uniunii Europene. 4Prezenta lucrare contine: introducere, patru capitole, concluzii si bibliografie, volumul textului de baza fiind de 64 pagini. Introducerea reprezinta fundamentarea si justificarea temei alese pentru cercetare, releva scopul si obiectivele lucrarii ct .i o prezentare succinta a fiecarui capitol. Concluziile demonstreaza actualitatea si importanta problemei abordate, semnificatia teoretica si valoarea aplicativaa izvoarelor de drept. Primul capitol esteintitulat Piata muncii. Notiune si trasaturi si contine patru sectiuni. n acest capitol am facut precizari referitoare la notiunea de piata a muncii, referindu-ma, n special, la cele doua acceptiuni ale sale, precum si la componentele care o formeaza. Astfel, am analizat cererea si oferta de munca, ca principalii pioni care influenteaza organizarea si formarea pietei muncii. De asemenea, nacest capitol am prezentat succint particularitatile pietei muncii, respectiv caracterul derivat, organizat, segmentat, rigid si contractual, precum si functiile pecare aceastale ndeplineste. Capitolul doi, denumit Interventia statului pe piata muncii este alcatuit din cinci sectiuni. n cadrul acestui capitol am prezentat rolul statului pe piata muncii, cu principalele domenii n care aceasta actioneaza, precum activitatea legislativa, stimularea dezvoltariieconomice, organizarea formarii profesionale si repartizarea n munca. Totodata, n acest capitol am prezentat regimul juridic al muncii prestate de catre straini n Romnia si protectia lucratorilor romni n strainatate, cu toate consecintele ce decurg din acest statut. Ultima sectiune a acestui capitol expune principalele institutii cu atributii pe piata muncii, prezentnd n detaliu modul deorganizare si functionare, precum siatributiile pe care acestea le au. Capitolul trei, denumit Politica privind piata muncii si ocuparea fortei de munca , cuprinde patru sectiuni, care se refera la calitatea vietii si ocupare fortei de munca, precum si la principalele modalitati de stimulare a ocuparii fortei de munca, n conditiile legii. Astfel, prima sectiune trateaza modalitatea n care n general piata munciisi, n special, ocuparea fortei de munca, influenteaza calitatea vietii si bunastarea. Ulterior n aceste sectiuni, am analizat conceptul de masuri de stimulare a ocuparii fortei de munca, precum si clasificarea si caracteristicile acestora. Spre final, am prezentat detaliat cele doua modalitati prevazute de lege prin care se stimuleaza ocuparea fortei de munca, respectiv cresterea sanselor de ocupare de catrepersoanele n cautarea unui loc de munca si stimularea angajatorilor pentru ncadrarea n muncaa somerilor. n sfrsit, cel din urma capitol, al patrulea, este intitulat Stimularea ocuparii fortei de munca la nivel european , si cuprinde trei sectiuni. n prima dintre aceste sec.iuni am analizat succint evolutia politicii europene n domeniul ocuparii fortei de munca de la prima AgendaSociala si pna la modificarile realizate prin Strategia de la Lisabona. Cea de-a doua sectiune cuprinde politica europeana de ocupare a fortei de munca, cu principalele actiuni ale 5Uniunii Europene n domeniul politicii sociale si n domeniul ocuparii fortei de munca, precum si principalele programe europene pentru ocuparea fortei de munca. Cea din urma sectiune prezinta aspectele esentiale care trebuie sa fie retinute n ceea ce priveste libera circulatie a lucratorilor ncadrul Uniunii Europene. n consecinta, abordarea masurilor de stimulare a ocuparii fortei de muncareprezinta un subiect de maxima importanta, cel putin din cteva motive. n primul rnd, nivelul de ocupare pe piata muncii reprezinta un factor important n stabilirea calitatii vietii si a bunastarii. Astfel, cu ct nivelul de ocupare este mai ridicat, cu att calitatea vietii creste datorita faptului ca riscul de crestere a ratei somajului si, implicit, a gradului de saracieeste n scadere. n al doilea rnd, masurile de stimulare a ocuparii fortei de munca reprezinta una dintre principalele modalitati n care statul se implica pe piata muncii. n acest sens, prin intermediul autoritatilor sale, statul desfasoara o activitate legislativa si stabileste modalitatile prin care sa stimuleze dezvoltarea societatii. Totodata, ntr-un al treilea rnd, stimularea ocuparii fortei de munca prezintainteres si la nivel european, Uniunea Europeana elabornd mai multe acte normative menite sa uniformizeze normele juridice n domeniu de la nivelul ordinii juridice interne a statelor. n consecinta, stimularea ocuparii fortei de munca a prezentat interes, prezinta si va prezenta ntotdeauna interes ntruct prin intermediul acesteia se creeaza un cadru general care sa duca la cresterea nivelui de ocuparesi, evident, la dezvoltarea ntr-unsens bun al societatii. Scopul acestei lucrari este de a identifica si de a demonstra impactul major produs de masurile de stimulare a ocuparii fortei de munca asupra procesului de dezvoltare a societatii, printr-o analiza complexa, din mai multe aspecte si prin examinarea modalitatilor de ncadrare a acestora n ordinea juridicainterna si n ceaeuropeana. 6CAPITOLULI CAPITOLULCAPITOLULCACPITOLULAPITOLULIIIIPIATAMUNCII. NOTIUNESI TRASATURI PIAPIAPIAPIATTTTAAAAMUNCII.MUNCII.MUNCII.MUNCII.NONONONOTTTTIIIIUUUUNNNNEEEESSSS IIIITTTTRRRRAAAASSSSAAAATTTTUUUURRRRIIII SECTIUNEA I SECSECSECSECTTTTIUNIIIEEEEAUNAUNAUNAIIIINOTIUNEADE PIATA A MUNCII NONONONOTTTTIUNEAIUNEAIUNEAIUNEADEDEDEDEPIAPPPIAIAIATTTTAAAAAAAAMMMMUUUUNNNNCCCC IIIIIIII Conceptul de piata a muncii are mai multe acceptiuni, n functie de domeniul n care acesta este utilizat. Astfel, sensul utilizat n ramura dreptului muncii si al securitatii sociale, piata muncii poate fi definita ca spatiu economic n care se ntlnesc, se confrunta si se negociaza n mod libercererea de forta de munca (detinatorii de capital n calitate de cumparatori) si oferta, reprezentata prin posesorii de forta de munca. n acest sens, conceptul de piata a muncii desemneaza un mecanism autoreglator de schimb a produselor, adica forta de munca1, care se finalizeaza prin vnzarea-cumpararea de forta de munca n schimbul unui pret numit salariu. Din acest punct devedere, piata muncii este caracterizata ca avnd un nucleu extrem de dinamic si complex. n acest sens, piata muncii iese n evidenta prin componentele si tipurile sale, precum si prin factorii de influenta si segmentele din care se constituie. n considerarea celor precizate, pe piata muncii se ntlnesc si se confrunta doi factori decisivi: vnzatorul de muncaadica ofertantul sau solicitantul locului de munca, ce asteapta maximul de avantaj de pe urma vnzarii sau a nchirierii muncii sale si cumparatorul de forta de munca semnificnd utilizatorul sau cel ce ofera locuri de munca, care, la rndul sau, asteaptamaximul deprofit. Nu n ultimul rnd, o componenta cu un rol deosebit pe piata muncii estereprezentata de catre intermediari. Acestia sunt persoanele fizice si/sau juridice, care s-au specializat n servicii de intermediere ntre ofertantii si cumparatorii de competente profesionale. Pentruserviciile acestoradin urma, intermediarii solicitaun pret. Totodata, piata muncii are doua componente, respectiv cererea de forta de munca si oferta de forta de munca. La baza confruntarii dintre aceste doua componente, se formeaza piatamuncii.2 Astfel, cererea de forta de munca reprezinta necesarul de munca salariata la un anumit moment n vederea desfasurarii activitatii angajatorilor persoane juridice si persoane 1 Luana Pop (coordonator), Dictionar de politici sociale, Ed. Expert, Bucuresti, 2002, p. 514. 2 Alexandru Ticlea, Piata muncii. Notiune. Principii. Limite, Revista Romna de Dreptul Muncii nr. 3/2002, p.1021. 7fizice. n acest sens, pe piata muncii cererea de forta de munca se concretizeaza n numarul de locuri de munca existent.3 Cererea de munca are ca punct de plecare nevoia de servicii, respectiv de munca, din partea utilizatorilor acesteia. Conditia sine qua non a transformarii nevoilor de munca n cerere de munca este ca aceasta sa fie remunerata. Deprincipiu, cererea de munca este invariabila, datorita faptului ca pentru a se crea n mod continuu cerere de munca este necesara crearea de noi locuri de munca, adica dezvoltarea constanta a activitatilor existente si initierea altoranoi. n ceea ce priveste cea de-a doua componenta, respectiv oferta de forta de munca, aceasta este formata din totalitatea persoanelor apte demunca, care sunt, totodata, disponibile sase angajeze si sa devina salariati. Oferta de munca se delimiteaza n cadrul potentialului demografic printr-o serie de criterii, de optiuni ale persoanelor cu vrsta legala de munca. Prin urmare, aceasta este formata din munca pe care o pot depune salariatii unui anumit angajator, n conditii salariale. n acest sens, precizez ca noferta de munca nu pot fi incluse femeile casnice, studentii, militarii n termen .i nici alte persoane care desfasoara activitati neremunerate. Aceasta componenta a pietei fortei de munca se formeaza n decursul unei perioade lungi de timp, n care creste si se dezvolta fiecare generatie de persoane de la prima forma de educare si pna la vrsta la careacestia potdevenisalariati. n consecinta, este important de precizat faptul ca, desi este o piata pe care se ntlnesc o cerere si o oferta, piata muncii, spre deosebire de celelalte piete, are n centrul sau omul, ca purtator deaptitudini si competente. Din acest punct de vedere, piata muncii nu poate functiona fara o reglementare la nivel juridic, caresa instituie si sa organizeze cererea si oferta de locuri de munca. Astfel, n sensul aplicarii normelor juridice care o reglementeaza, piata muncii presupune interventia statului, n principal n materia stimularii ocuparii fortei de munca, precum si a respectarii normelor juridice n domeniul dreptului muncii si al securitatii sociale. Nu n ultimul rnd, important de mentionat este faptulca la nivel de piata a muncii, ca expresie a raporturilor dintre cererea si oferta de forta de munca, se contureaza principiile care ajuta la stabilirea salariilor si a conditiilor de angajare n munca4, precum si o anumita tendinta de stabilire a remuneratiei la unnivel mai nalt sau mai scazut. 3 Ion Traian Stefanescu, Tratatde dreptulmuncii, Ed. WoltersKluwer, Bucuresti, 2007,p. 164. 4 Catalin Zamfir, Lazar Vlasceanu, Dictionar de sociologie, Ed. Babel, Bucuresti, 1998,p. 424. 8SECTIUNEA II SECSECSECSECTTTTIUNEAIIIUNEAUNEAUNEAIIIIIIIIPARTICULARITATILE PIETEI MUNCII PARTICULARITPARTICULARITPARTICULARITPARTICULARITATATATATIIIILLLLEEEEPPPPIIIIEEEE TTTTEEEEIIIIMMMMUUUUNNNNCCCCIIIIIIII Piata muncii, n comparatie cu celelalte piete existente, are o specificitate redata n principal de trasaturile deosebite pe care le prezinta. Astfel, principalele caracteristici care o definesc sunt urmatoarele: 1. Piata muncii este o piata derivata, aceasta primind influente de la celelalte piete (piata bunurilor, piata factorilor de productie) si genernd, totodata,efecte ce se regasesc ntoate sectoarele vietii economico-sociale; 2. Pe acest tip de piata se reflecta legaturile reciproce dintre realitatile demografice, ca factori ce intervin n formarea ofertei de munca, si realitatile dezvoltarii economico-sociale, care genereazacererea de munca; 3. Piata muncii este una dintre cele mai organizate piete, aceasta fiind reglementata la cel mai nalt nivel ntruct ea nu poateexista n afara unor norme juridice care sa ndeplineasca necesitatea de a asigura protectia salariatului si controlul competititional prin intermediul sindicatelor, precum si nevoia de a permite gruparea ntreprinzatorilor care angajeaza forta demunca; 4. Una dintre cele mai importante caracteristici este ca piata muncii este una segmentata, n sensul ca aceasta prezinta un caracter eterogen, delimitndu-se mai multe segmente pegenuri de activitate, zone geografice, profesii, niveluri de calificare, vrste etc. Din acest punct de vedere, adeptii teoriei segmentarii pietei muncii delimiteaza o piata primara a muncii caracterizata printr-o mare stabilitate a locului de munca, salarii ridicate, prezenta scarii ierarhice, utilizarea tehnologiilor relativ avansate, prezenta sindicatelor puternice si eficiente si o piata secundara caracterizata prin locuri demunca nesigure, fluctuatie ridicata a personalului, utilizarea unor tehnologii rudimentare, lipsa posibilitatilor de promovare, sindicateinexistentesau slabe; 5. Totodata, piata muncii este o piata cu un grad foarte ridicat de rigiditate si de sensibilitate, ea interconditionnd att cu echilibrul economic general, ct si cu cel social-politic; 6. Nu n ultimul rnd, piata muncii este caracterizata prin caracterul sau contractual, n bazacaruia negocierea si contractul sunt instrumente fundamentale de reglare a cererii si a ofertei de forta de munca. n acest sens, confruntarea dintre cererea si oferta de munca se desfasoara cu ajutorul 9implicarii nemijlocite a statului, prin institutiile sale cu atributii legislative, executive sau judecatoresti. Ca urmare a celor precizate, desi este formata si analizata prin prisma caracteristicilor generale pe care le prezinta si celelalte tipuri de piete, piata muncii prezinta particularitati specifice, care o definesc si i contureaza caracterul sau organizat si extrem de bine reglementat,ca principale necesitati pentru existenta sa. Astfel, piata muncii se deosebestede alte tipuri depiete prin mai multe caracteristici. n primul rnd, piata muncii este caracterizata prin multidimensionalitate, care rezulta din modul sau de formare, dezvoltare si ajustare a cererii si ofertei de munca. n acest sens, piata muncii are umratoarele tipuri de dimensiuni: . dimensiuni demografice,care se refera la indicatorii ce prevad profilul demografic ca rata anuala de crestere a populatiei, precum si la resursele de munca; . dimensiuni bio-psihologice, care vizeaza comportamentele si obiceiurile purtatorilor oferteidemunca; . dimensiuni economice, care se refera la volumul si structura populatiei ocupate, la distributia acesteia pe sectoare de activitate, la costurile economice si sociale ale somajului, precum sila participarea populatiei la activitatea economica; . dimensiuni educational-formative, care fac trimitere la modul de formare a capitalului uman si la dezvoltarea nvatamntului. Totodata, piata muncii se diferentiaza de celelalte piete de munca prin faptul ca aceasta este cea mai imperfecta dintre ele. Astfel, acest tip de piata este marcat de rigiditati naturale, dobndite, multe dintre acestea fiind determinate denegocierea colectiva, care se transforma n bariera mobilitatii fortei demunca. Ca un corolar al celor precizate, se poate constata faptul ca analiza pietei muncii necesita o raportare la celelalte tipuri de piete, dar, de asemenea, si la trasaturile specifice pe care le prezinta acest tip de piata, avnd n vedere unicitatea si caracterul sau sensibil, dar organizat.10SECTIUNEAIII SECSECSECSECTTTTIUNEAIIIUNEAUNEAUNEAIIIIIIIIIIIIFUNCTIILE PIETEI MUNCII FUNCFUNCFUNCFUNCTTTTIILEIILEIILEIILEPIEPIPPEIEIETTTTEEEEIIIIMMMMUUUUNNNNCCCCIIII IIII n perioada de evolutie actuala, piata muncii beneficiaza de functii care se contureaza si si mbogatesc continutul n mod continuu. Totusi, aceste functii se realizeaza diferentiat n raport cu cadrul n care se manifesta, cu modificarile intervenite n timp n comportamentul si mentalitatea factorului uman al productiei. Asadar, datorita faptului ca piata muncii esteconsiderata o piata principala, aceasta inflitrndu-se n toate relatiile socio-economice, ea ndeplinestemai multe functii: 1. Asigura realizarea echilibrului pe piata muncii si ndeplinirea conditiilor optime de munca, respectiv educatia si formarea profesionala, plata remuneratorie, egalitatea de sanse si nediscriminarea pe piata muncii, protectia sociala a categoriilor defavorizate, pna la eliminarea surselor de adncire a saraciei si a polarizariisociale5; 2. Determina orientarea si alocarea utilizarii resurselor de munca ale fiecarei tari cu eficienta, att pentru repartizarea lor pe profesii, ramuri, localitati, ct si pentru folosirea acestora n cadrul fiecarei unitati economice. n acest sens, pe piata muncii se utilizeaza o serie de mecanisme specifice, ntre care salariul si diferentele salariale, dar si mecanisme din afara pietei muncii propriu-zise,respectiv politici fiscale de investitii s.a.m.d.; 3. Mijloceste si conditioneaza procesele de unire si combinare optima sau, dupa caz, de substituire a factorului uman al productiei cu cel material, managementul participativ, stimuleaza creatia, calitatea si participarea la munca, n general la viata ntreprinderii; 4. Influenteaza considerabil procesul de formare si repartizare a veniturilor, asigurnd, astfel, adoptarea si aplicarea masurilor deprotectie sociala a posesorilor fortei de munca. n acest sens, piata muncii ndeplineste functia de repartitie primara si de redistribuire a veniturilor din munca, prin intermediul unui sistem de criterii stabilite prin actenormative si/sau prin contracte(acorduri) colective; 5. Are caracter educativ-formativ, n sensul formarii, perfectionarii, reconversiei si recalificarii profesionale a fortei de munca, respectiv a persoanelor disponibilizate si a tinerilorabsolventi care intra pe piata muncii pentru prima data. Prin 5 Eugen Blaga, Politici sociale de ocupare a fortei de munca, Note de curs nepublicate, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Bucuresti, p. 22; 11intermediul acestui caracter, se modeleaza si se genereaza cereri de calificari, se adapteaza oferta de forta de munca la necesitatile existente, si se asigura nevoia de forta de munca calificata pentru sistemul productiv, n relatie cu oferta sistemului de pregatire. n concluzie, functiile ce revin pietei muncii se afla ntr-o strnsaindependenta, formnd un tot unitar. Acestea au un pronuntat caracter de sinteza, o importanta practica deosebita si o corespondenta efectiva n viata economica reala, regasindu-se convertite n mecanisme, instrumente si prghii specifice utilizate n economia depiata. SECTIUNEA IV SECSECSECSECTTTTIUNEAIIIUNEAUNEAUNEAIIIIVVVVCONCEPTELE UTILIZATE PE PIATA MUNCII CONCEPTELECONCEPTELECONCEPTELECONCEPTELEUTILIZATEUTILIZATEUTILIUTIZATELIZATEPPPP EEEEPPPPIIIIAAAATTTTAAAAMMMMUUUUNNNNCCCCIIIIIII n vederea exprimarii indicatorilor specifici pietei muncii, aceasta opereaza cu anumite concepte, care sunt necesare pentrua o defini, particulariza si analiza. n acest sens, n Legea nr. 76/20026 se definesc mai multe concepte relevante si deosebit de importante, utilizate ndomeniul pieteimuncii si al ocuparii fortei de munca. Astfel, conform prevederilor acestui act normativ, conceptul de loc de munca este definit ca fiind acel cadru n care se desfasoara o activitate ce presupune obtinereaunui venit si prin intermediul careia se materializeaza raporturile juridice de munca sau raporturile juridice deserviciu. n acest mod, se constata ca populatia ocupata care beneficiaza de vocatia de a ocupa un loc de munca, cuprinde toate persoanele care desfasoara activitati economico-sociale aducatoare de venituri (fie remunerate pecuniar sau n natura). Prin urmare, nu pot fi incluse naceasta categorie urmatoarele persoane: femeile casnice, militarii n termen, .i nici alte persoane care desfasoara activitati neremunerate. De asemenea, legea stabileste si semnificatia expresiei persoana n cautarea unui loc de munca . n conformitate cu prevederile art. 5 din Legea nr. 76/2002, aceasta sintagma desemneaza persoana care face demersuri pentru a-si gasi un loc de munca, prin mijloace propriisau prin nregistrarea la agentia pentru ocuparea fortei de munca n a carei raza 6 Legea nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, modificata ulterior, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 125 din 27 decembrie 2011 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicatan M. Of. al Romniei, Partea I, nr. 103din 06februarie 2002. 12teritoriala .i are domiciliul sau, dupa caz, resedinta ori la alt furnizor de servicii de ocupare, acreditat n conditiile legii . Avnd n vedere importanta deosebita pe care o prezinta masurile de stimulare a ocuparii fortei de munca, legiuitorul nu a lasat neacoperita aceasta notiune, stabilind astfel ca acestea semnifica acele masuri care au ca scop sprijinirea persoanelorn cautarea unui loc de munca si, n moddeosebit, asomerilor, pentrua dobndi statutulde persoana ocupata. n consecinta, pentru a putea opera cu celelalte concepte si componente ale pietei muncii, este necesar a stabili semnificatia principalelor notiuni utilizate n vederea analizarii trasaturilor si desfasurarii activitatii pe piatamuncii. 13CAPITOLULII CAPITOLULCAPITOLULCAPICATOLULPITOLULIIIIIIIIINTERVENTIASTATULUIPEPIATAMUNCII INTERVENINTERVENINTERVENINTERVENTTTTIAIAIAIASTATULUISTATULUISTATSTULUIATULUIPPPP EEEEPPPPIIIIAAAATTTTAAAAMMMMUUUUNNNNCCCCIIIIIII SECTIUNEA I SECSECSECSECTTTTIUNIIIEEEEAUNAUNAUNAIIIIROLUL STATULUI PE PIATAMUNCII ROLULROLULROLULROLULSTATULUISTATULUISTATULUISTATULUIPPPPEEEEPPPPIIIIAAAATTTTAAAA MMMMUUUUNNNNCCCCIIIIIIII Formarea, organizarea, precum si functionarea pietei muncii presupune, n principal, interventia statului. n aceasta maniera, participarea statului pe piata muncii se realizeaza, n special, n domeniul stimularii ocuparii fortei de munca si n cel al respectarii normelor juridice si a drepturilor salariatilor. Pe parcursul dezvoltarii fiecarei societati, rolul statuluin domeniul politicii de ocupare a fortei de munca sporeste. n acest sens, au fost introduse masuri active de stimulare a celor care pastreaza sau creeaza locuri de munca n perioadele de recesiune, precum si o serie de masuri mai putin dure, respectiv nchiderea treptata a unor sectoare datorita cresterii ngrijoratoare a somajului. Rolul statului pe piata munciise manifesta n Romnia, la fel ca si n celelalte state, prin interventia pe plan legislativ, stabilindu-se o serie de acte normative menite sa contureze cadrul pentru desfasurarea raporturilor juridice de munca. n acest sens, exista mai multe dispozitii constitutionale careau incidenta naceasta materie. Astfel, conform prevederilor art. 135 din Constitutie7, economia de piata a Romniei este oeconomie de piata, bazata pe libera initiativa si concurenta, n baza careia statul trebuie sa asigure: libertatea comertului, protectia concurentei loiale, precum si crearea cadrului favorabil pentru valorificareatuturor factorilor deproductie. n acelasi sens se stabileste si prin dispozitiile art. 47, alin. (1), din legea fundamentala, care instituie obligatia statului de a lua masuri pentru dezvoltarea economica si protectiesociala, de natura sa asigure cetatenilor un nivel de trai decent. De asemenea, din coroborarea art. 41alin.(1)cuart. 45dinConstitutie,sededucefaptulcadreptullamuncanu poate fi ngradit, indiferent de modalitatea de exercitare a activitatii, alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupatiei, precum si a locului de munca fiind lasata la latitudinea celui care se angajeaza. Din punctul de vedere al reglementarilor interna.ionale, n diferiteacte normative se stabilesc dispozitii aplicabile n domeniul pietei muncii, veritabile reguli generale pentru 7 Constitutia Romniei, modificata si completata prin Legea de revizuire a Constitutiei Romniei nr. 429/2003, publicata n M. Of. al Romniei, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003. Actuala Constitutie a fost republicata nM. Of. alRomniei, Partea I, nr. 767din 31octombrie 2003.14desfasurarea raporturilor juridice de munca. n acest sens, mentionez cu titlu de exemplu dispozitiile art. 23 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului8 care stabileste ca orice persoana are att dreptul de a munci nengradit, ct si cel de a-si alege liber locul de munca si de a beneficia de conditii de munca egale, echitabile si satisfacatoare. nconsecinta, piata muncii nu poate exista fara un cadru care sa o instituie, care sa organizeze participarea cererii si a ofertei fortei de munca si care sa promoveze si sa sustina forta de munca. Cu toateacestea, participarea statului pe piata muncii trebuie sa fie echilibrata, adica sa implice elaborarea de reguli generale si stabile referitoare la desfasurarea raporturilor juridice demunca, asa nct sa pastreze posibilitatea constituirii fortei de munca astfel cum se constituie orice produspe oricare alta piata. SECTIUNEA II SECSECSECSECTTTTIUNEAIIIUNEAUNEAUNEAIIIIIIIIDOMENIILE DE ACTIUNE ALE STATULUI PE PIATA MUNCII DOMENIILEDOMENIILEDOMENIILEDOMENIILEDEDEDEDEACACACACTTTTIUNEIUNEIUNEIUNEAAAALELE LELESSSSTTTTAAAATTTTUUUULLLLUUUUIIIIPPPPEEEEPPPIIIIAAAATTTTAAAAMMMMUUUUNNNNCCCCI IIIIIII Statul intervine pe piata muncii prin intermediul activitatii legislative, n baza careia formuleaza norme juridice aplicabile raporturilor juridice de munca. Aceasta nu este, nsa, singura modalitate prin care statul participa la reglementareapietei muncii. Astfel, statul stabileste, deopotriva, cadrul general al desfasurarii formarii profesionale si al repartizarii n munca, participnd la stimularea dezvoltarii situatiei economice. 1. Activitatea legislativa astatului pe piatamuncii 1.1.1.1.ActivitateaActivitateaActivitateaActivitatealegislativlegislativlegislativle gislativaaaaaaaassssttttatatatatuuuulllluuuuiiiipppeeeeppppiiiiaaaattttaaaammmmu uuunnnncccciiiiiiii Din punctul de vedere al implicarii sale pe piata muncii, statul are un rol definitoriu asupra actelor normative ce reglementeaza raporturile de dreptul muncii. Astfel, normele juridice emise de catrelegiuitorpot fi clasificate n functie de obiectul reglementarii lor n mai multe categorii: normele juridice care privesc raporturile colective de munca, normele juridice care se refera la raporturile individuale de munca, normele ce reglementeaza administratia muncii, activitatea si statutul unor organizatii profesionale n aceasta categorie incluznduse reglementarile referitoare la agentiile de ocupatie a fortei de munca, la sindicate sipatronate, precum si cele care privesc organele de jurisdictie a muncii si inspectia muncii. 8 Declaratia Universala a Drepturilor Omului a fost adoptata la 10 decembrie 1948, prin Rezolutia 217A, n cadrul celei de-a III-a sesiuni a Adunarii Generale a Organizatiei Natiunilor Unite. Printr-un act istoric, Adunarea a cerut tuturor tarilor membre sa publice textul Declaratiei, care, dupaaceea, sa fie distribuit, expus, citit si comentat n scoli si alte institutii de nvatamnt, fara deosebiri ce .in de conditia politica a tarilor saua teritoriilor. 15n Romnia, interventia legislativa s-a conturat sub aspectul elaborarii mai multor acte normative de-a lungul evolutiei dreptului muncii. n perioada de dupa anul 1989, noile reglementari au avut n vedere adaptarea raporturilor juridice de munca la economia de piata. Astfel, s-au elaborat mai multe acte normative menite sa restabileasca un echilibru pe piata muncii. Mentionez aici, cu titlu deexemplu, Legea nr. 1/1991 privind protectia juridica a somerilor9, Legea nr. 15/1991 privind stabilirea unei proceduri pentru solutionarea conflictelor colective de munca10, Legea nr. 14/1991 privind stabilirea salariilor prin negociere11 etc. n consecinta, aceste acte normative au avut ca scop esential liberalizarea conditiilor angajarii prin introducerea mecanismelor de negociere colectiva si individuala, eliminarea oricarui tip de discriminare n raportul demunca, precum si protectia juridica a somerilor. Toate aceste acte normative au fost abrogate, ulterior, de catre Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii12, care a fost armonizat cu realitatea pietei muncii din Romnia. Acesta a avut drept scop aducerea n acord, n mod principial, a raporturilor de munca cu valorile statului de drept, cu democratizarea dialogului social si cu standardelenormative europene si internationale. Actualul Cod al muncii, Legea nr. 53/2003, este structurat diferit fata de legile anterioare, ntruct acesta contine reglementari complete si concrete n ceea ce priveste institutiile referitoare la contractul individual de munca, la salarizare, la raspunderea disciplinara si cea patrimoniala. n ceea ce priveste celelalte norme juridice, acestea sunt conceputeca dreptcomun, ca norme generalece fac trimitere la legile speciale. n consecinta, att prin intermediul Codului muncii, ct si prin intermediul reglementarilor aferente referitoare la protectia si promovarea persoanelor cu handicap, institutia concedierilor colective, salariul minim brut pe tara, durata timpului de munca sau a 9 Legea nr. 1 din 07 ianuarie 1991 privind protectia sociala a somerilor si reintegrarealor profesionala, republicata n M. Of. al Romniei, Partea I, nr. 257 din 14 septembrie 1994. Acest act normativ a fost abrogat prin Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca. 10 Legea nr. 15 din 11 februarie 1991 privind solutionarea conflictelor colective de munca, publicata n M. Of. al Romniei, ParteaI, nr. 33 din 11 februarie 1991. Acest act normativ a fost abrogat prin Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca. Ulterior, si aceasta lege a fost abrogata n momentul intrarii n vigoare a Legii nr. 62 din 10 mai 2011 privind dialogul social, modificata ulterior prin Legea nr. 2/2013 privind unele masuri pentru degrevarea instantelor judecatoresti, ct siprin cea pentru pentru pregatirea punerii n aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, republicata nM. Of. alRomniei, Partea I, nr. 625din 31 august 2012. 11 Legea nr. 14 din 08 februarie 1991 privind salarizarea, publicata n M. Of. alRomniei, Partea I, nr. 32 din 09 februarie 1991. Aceasta lege a fost abrogata n momentul intrarii nvigoare a Codului muncii,respectivLegeanr. 53/2003privindCodulmunciimodificat.irepublicat inMonitorulOficial, Partea I nr. 345din 18 mai2011 12 Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003 privind Codul muncii, modificata ulterior inclusiv prin Legea nr. 2/2013 privind unele masuri pentru degrevarea instantelor judecatoresti, precum si pentru pregatirea punerii n aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, republicata n M. Of. al Romniei, ParteaI, nr. 345din 18mai2011. 16timpului de odihna, ori referitoare la orice alta institutie specifica pietei muncii, statul are o influenta covrsitoare asupra desfasurarii raporturilor de munca. Prin intermediul acestui rol, statulcreeaza cadrulgeneralde organizare, functionaresi dezvoltareapietei muncii. 2. Stimularea dezvoltarii economice 2.2.2.2.StimulareaStimulareaStimulareaStimulareadezvoltdezvolddtezvoltezvoltaaaarrrr iiiiiiiieeeeccccononononomomomomiiiicccceeee Chiar daca nu suntem ntotdeauna constienti de implicarea statului n stimularea dezvoltarii economice, aceasta implicare exista si se manifesta permanent, continuusi are un rolcomplex. Avnd n vedere faptul ca n Romnia economia specifica este cea de piata, statul, pe piata muncii, pe lnga un rol legislativ, beneficiaza si de rolul de a stimula dezvoltarea economica. Astfel, acesta reprezinta un factor important n dezvoltarea economica din Romnia. Din acestpunct de vederestatulare urmatoarele functii: . dea valorifica nmodeficient resursele date; . de a asigura distribuirea si redistribuirea corectaa acestor resurse; . de a stabiliza macroeconomia; . de a corectaimperfectiunile macroeconomice ale economiei de piata. n baza acestor caracteristici apartinnd interventiei statului pe piata muncii, statul poate crea el nsusi locuri de munca si poate stimula investitiile pe piata muncii.13 n ceea ce priveste crearea delocuri de munca, aceasta interventie se realizeaza prin nfiintarea de locuri de munca la nivelul autoritatilor publice. Totusi, actionnd n acest sens, statul trebuie sa aiba un comportament limitat si bine reglementat, astfel nct prin actiunile sale sa nu provoace dereglarea pietei muncii. Ce-a de-a doua modalitate de actiune a statului pe piata muncii, respectiv stimularea investitiilor, nubeneficiaza de efecte att de avansate, dat fiind faptul ca investitiile nu sunt n mod necesar creatoare de locuri de munca. Pe de alta parte, s-a constatat ca investitiile si ajutoarele date agentilor economici aflati n dificultate, a caror ntreprindere nu mai aduce profit, pot prelungi viata acestora, nsa fara a ajuta efectiv echilibrarea pietei muncii, ntruct deseori acest tipde agenti economici, pentru a supravietui, vor recurge la o diminuare a resurselor umane. n vederea stimularii dezvoltarii economice, statul romn, prin intermediul autoritatilor cu atributii legislative, a elaborat diverse acte normative menite sa ofere suport n 13 Alexandru Ticlea, Tratat de dreptul muncii Legislatie, doctrina, jurisprudenta, Ed. Universul Juridic, ed. a VI-a, Bucuresti, 2012,p. 210. 17scopuri antreprenoriale, agentilor economici vulnerabili sau nevulnerabili, rezultat care sa aiba ca efectcrearea de locuride munca. 3. Organizarea formarii profesionale 3.3.3.3.OrganizareaOrganizareaOrganizareaOrganizareaformformformformaaaarrrriiiiiiii pppprrrrofofofofeeeessssiiiiononononalalalaleeee Formarea profesionala reprezinta activitatea de pregatire profesionala a unei persoane, n vederea exercitarii unei profesii sau ocupatii. Potrivit art. 3 din Ordonan.a Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesionala a adultilor14, formarea profesionala are urmatoarele obiective:. facilitarea integrarii sociale a indivizilor n concordanta cu aspiratiile lor profesionale si cu necesitatile pietei muncii; . pregatirea resurselor umane capabile sa contribuie la cresterea competitivitatii forteide munca; . actualizarea cunostintelor si perfec.ionarea pregatirii profesionale n ocupatia debaza, precumsi n ocupatii nrudite; . schimbarea calificarii, determinata de restructurarea economica, de mobilitatea sociala sau de modificari ale capacitatii de munca;. nsusirea unor cunostinte avansate, metode si procedee moderne necesare pentru ndeplinirea sarcinilor de serviciu. Formarea profesionala cuprinde formarea profesionala initiala si formarea profesionala continua, organizata prin alte forme dect cele specifice sistemului national de nvatamnt. Astfel, formarea profesionala initiala asigura pregatirea principala pentru dobndirea competentelor profesionale minime necesare pentru obtinerea unui loc de munca. Pe de alta parte, formareaprofesionala continua este activitatea de pregatire profesionala ulterioara formarii profesionale initiale si are rolul de a asigura dezvoltarea competentelor profesionale deja dobndite si/sau dobndirea de noicompetente. Principalele modalitati de realizare a formarii profesionale sunt: cursurile organizate de angajatori n cadrul propriilor unitati sau de catre furnizorii de formare profesionala, stagiile de practica si de specializare n unitati dintara sau din strainatate, precum si orice alte forme de pregatire profesionala prevazute decatre legislatia din domeniu. Formarea profesionala n Romnia nu este, nsa, reglementata doar prin ordonanta mentionata. Astfel, se regasesc dispozitii referitoare la activitatea de pregatire profesionala si n Codul muncii. Acesta reglementeaza situatiile ce privesc stagiile de practica si de specializare n unitati din tarasau din strainatate, ucenicia la locul de munca, formarea 14 Ordonanta Guvernului nr. 129 din 31 august 2000 privind formarea profesionala a adultilor, republicatasi rectificata nM. Of. alRomniei, Partea I, nr. 840din 21noiembrie 2002. 18individualizata, precum si orice alte forme de pregatire profesionala convenite de comun acord de catre angajator si salariat. De asemenea, Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca contine reglementari referitoare la formarea profesionala a persoanelor n cautarea unui loc de munca, prin intermediul cursurilor sau a stagiilor de practica. Nu n ultimulrnd, legiuitorul a dorit si reglementarea situatiei tinerilor. n acest sens, s-a elaboratLegea nr. 350/2006 privind tinerii15, care are n vedere crearea unui cadru pentru formarea tinerilor ca viitori ntreprinzatori si manageri, oferindu-le posibilitatea de a participa la concursurile de initiere gratuite n domeniul managementului si n celal administrarii afacerilor. n vederea respectarii principiului general al non-discriminarii pepiata muncii, n Romnia a fost adoptat Programul de interes national formarea profesionala n vederea integrarii n munca a persoanelor cu handicap .16 Prin intermediul acestui program s-a dorit dezvoltarea oportunitatilor de angajare cu contract de munca pe perioada nedeterminata a persoanelor cu handicap si, implicit, reducerea ratei de inactivitate n rndul persoanelor cu handicap neinstitutionalizate, precum si dezvoltarea unei retelede informare si consultanta pentru acest tip de persoane. n acest sens, orice persoana cu handicap care doreste sa se integreze sau sa se reintegreze n munca, are acces gratuit la evaluare, orientare profesionala, informare si la alegerea libera a activitatii, indiferent de vrsta, tipul si gradul de handicap. Astfel, se creeaza posibilitatea pentru orice persoana aflata ntr-o asemenea situatiede a fi ncadrata n munca conform pregatirii sale, n stricta interdepdendeta cu gradul lor de handicap. n consecinta, din punctul de vedere al legaturii pe care o are formarea profesionala cu piata muncii, este important de observat ca aceasta pregatire constituie principalul factor de evolutie a posibilitatii de gasire a unui loc de munca pentru o persoananeangajata. n acest sens, orice persoana aflata n cautarea unui loc de munca poate participa, n conditiile legii, la programele de formare profesionala organizate de institutiile specializate. Pentru a se atinge obiectivele stabilite, formarea profesionala se organizeaza n mod distinct pe niveluri de pregatire si specializari, tinnd seama de nevoile angajatorilor, de competentele de baza a 15 Legeanr. 350 din 20 iulie 2006 privind tinerii, publicata n M. Of. alRomniei, Partea I, nr. 648 din 27 iulie 2006, modificata ulterior prin Ordonanta de Guvern nr. 15/2010 privind unele masuri de reorganizare aactivitatilor de tineret si sport, 16 Programul de formare profesionala n vederea integrarii n munca a persoanelor cu handicap a fost aprobat prin Hotarrea de Guvernnr. 197 din 09 februarie 2006 privind aprobarea programelor de interes national att n domeniul protectiei drepturilor persoanelor cu handicap, ct .i a asistentei sociale a persoanelor vrstnice, persoanelor fara adapost si persoanelor victime ale violentei n familie si a finantarii acestor programe, publicata nM. Of. alRomniei, Partea I, nr. 195din 01martie 2006. 19salariatilor, de cerintele posturilor pe care acestia le ocupa sau doresc sa le ocupe, precum si de posibilitatile lor depromovare sau de ncadrare n munca. 4. Repartizarea n munca 4.4.4.4.RepartizareaRepartizareaRepartizarReparteaizareannnnmmmmuuuunnnnccccaaaa Ultima modalitate principala de participare a statului pe piata muncii se concretizeaza n interventia sa, prin intermediul unor organe specializate, care repartizeaza n munca somerii si orice alti beneficiariaiajutorului social. n acest sens, prin Ordinul nr. 85/2002 privind aprobarea procedurii de primire si de solutionare a cererilor de loc de munca sau indemnizatieI de somaj, s-a stabilit obligatia agentiilor pentru ocuparea fortei de munca de a repartiza n munca persoanele care au calitateade someri. Astfel, acestea trebuie sa elibereze o dispozitie de repartizare persoanelorneangajate, care sunt nregistrate n evidenta agentiei pentru ocuparea fortei de munca. Dispozitiile eliberate ca urmare a ofertei angajatorului au caracter obligatoriu, cu exceptia situatiei n care refuzul angajatorului este bazat pe criterii ce tin de neconcordanta dintre calificarea posibilului salariat si cerintele postului vacant. n concluzie, n baza actelor normative mentionate, statul, prin organele sale specializate, intervinen acest domeniu, asigurnd cadrul necesar repartizarii n munca a persoanelor aflate n cautarea unui loc de munca, si supravegheaza desfasurarea acestui proces de redistribuire aforteide munca. SECTIUNEAIII SECSECSECSECTTTTIUNEAIIIUNEAUNEAUNEAIIIIIIIIIIIIREGIMUL JURIDIC AL MUNCII PRESTA TE DE CATRE CETA.ENII REGIMULREGIMULREGIMULREGIMULJURIDICJURIDICJURIDICJURIDICALALALALMUNCIIMUNCIIMUNC IIMUNCIIPRESTPPPAAAATTTTERESTERESTERESTEDDDDEEECCCCAAAATTTTRRRREEEECCCCEEEETTTTA AAA....EEEENNNNIIIIIIIISTRAINI N ROMNIA STRSTRSTRSTRAAAAINIINIINIININNNNRRRROOOOMMMMNNNNIIIIAAAA Domeniul regimului juridic al strainilor a cunoscut de-a lungul timpului mai multe ncercari de reglementare n acord cu sistemele de drept occidentale sicu principiile derivate din jurisprudenta instantelor din alte tarieuropene. Dupa dobndirea calitatii de membru al Uniunii Europene, Romnia a continuat sa adopte si sa-si mbunatateasca calitatea legilor din domeniu, corectnd din mers lacunele si elementele care conduceau la interpretari nedorite sau la situatii injuste fata de imperativul protejarii drepturilor derivate din regimul general al strainilor pe teritoriul Romniei.20Corpusul legislativ incident regimului juridic al strainilor n Romnia este format n principal din urmatoarele actenormative speciale: . Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strainilor n Romnia17; . Ordonanta de Guvern nr. 44/2004 privind integrarea sociala a strainilor care au dobndit o forma de protectie sau un drept de sedere n Romnia, precum sia cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene si Spatiului Economic European18; . Legea nr. 312/2005 privind dobndirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor de catre cetatenii straini si apatrizi, precum si de catre persoanele juridice straine19; . Legea nr. 287/2009privind NoulCodcivil20; . Legea nr. 21/1991a cetateniei romne21; . Ordinul nr. 392/2008 al Ministerului Internelor si Reformei Administrative privind accesul solicitantilorde azil pe piata fortei demunca din Romnia; . Ordonanta de urgenta nr. 56/2007 privind ncadrarea n munca si detasarea strainilor pe teritoriulRomniei22; Regimul juridic al strainilor cetateni ai unui stat membru al Uniunii Europene, stabileste ca acestia beneficiaza de aplicarea tuturor drepturilor si libertatilor care decurg din dreptul Uniunii Europene, libertatea de miscare a muncitorilor pe piata comunafiind una dintrelibertatile economice fundamentale pe careeste construitaUniunea. Fiind de principiu interzise orice fel de discriminari ntre muncitorii de nationalitati diferite ce apartin Uniunii, legea romna stabileste n cuprinsul art. 2, lit. a) din Ordonanta de 17 Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 194 din 12 decembrie 2002 privind regimul strainilor n Romnia, republicata n M.Of. alRomniei, Partea I, nr. 201din 08martie 2004. 18 Ordonanta de Guvern nr. 44 din 29 ianuarie 2004 privind integrarea sociala a strainilor care au dobandit o forma de protectie sau un drept de sedere n Romnia, precum si a cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene si Spatiului Economic European, publicata n M. Of. al Romniei, Partea I, nr. 93din31ianuarie 2004. 19 Legea nr. 312 din 10 noiembrie 2005 privind dobndirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor de catre cetatenii straini si apatrizi, precum si de catre persoanele juridice straine, republicata nM. Of. alRomniei, Partea I, nr. 1008din 14 noiembrie 2005. 20 Legea nr. 287 din 17 iulie 2009 privind Codul civil, modificata ulterior inclusive prin Legea nr. 60/2012privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 79/2011 pentru reglementarea unor masurinecesare intrarii n vigoare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata si rectificata n M. Of. alRomniei, Partea I, nr. 246din 29 aprilie 2013. 21 Legea nr. 21 din 01 martie 1991 privind cetatenia romna, modificata ulterior prin Legea nr. 44/2013 pentrumodificarea Legii nr. 21/1991privindcetatenia romna, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 148,din 20 martie 2013 22 Ordonanta de urgenta nr. 56 din 20 iunie 2007, modificata prin Legea nr. 134/2008, publicata n Monitorul Oficial, Partea Inr. 522din 10iulie 2008 21Urgenta a Guvernului nr. 56/2007 ca prin termenul de strain se desemneaza toti cei care nu au cetatenia romna, cetatenia unui alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European ori cetatenia Confederatiei Elvetiene. Din analiza acestei definitii rezulta faptul ca cetatenii tuturor celorlate 27 de State Membre ale Uniunii, la care se adauga cetatenii Norvegiei, Islandeisi Lichtenstein cu care Uniunea formeaza Spatiul Economic European, precum si cetatenii elvetieni sunt tratati din punct de vedere legal si institutional la fel ca cetatenii romni, acestia fiind de principiu liberi sa si caute n mod liber de lucru, sa se angajeze unde doresc pe teritoriul Romniei, sa munceasca si sa se stabileasca aici fara restrictii. nceea ce priveste situatia cetatenilor din celelalte tari, legislatia romna impune anumite restrictii si formalitati, care sunt menite a controla att potentialul fenomenului imigrationist ctsi necesitatea protejariiforteide munca interne. Pentru a putea fi ncadrati n munca pe teritoriul Romniei, cetatenii straini trebuie sa urmeze o procedura care contine mai multe etape, potrivit dispozitiilor legale continute de Ordonanta deurgenta nr. 56/2007 si de catre Ordonanta de urgenta nr. 194/2002. Astfel, etapele care necesita a fi parcurse sunt urmatoarele: obtinerea autorizatiei de munca, obtinerea vizei de lunga sedere pentru angajare n munca, obtinerea permisului de sedere n scop de munca, prelungirea dreptului de sedere temporara pentru strainii angajati n munca si acordarea dreptului de sedere permanenta. Autorizatiade munca se elibereaza, la cererea angajatorului, de catre Oficiul Romn pentru Imigrari. Acesta este un organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, aflat n subordinea Ministerului Internelor si Reformei Administrative. Regimul acestei institutii a fost conturat prin Legea nr. 157/201123, care a modificat Ordonanta de urgenta nr. 55/2001 privind nfiintarea Oficiului Romn pentru Imigrari24. Astfel, dispozitiileacestei legi precizeaza faptul ca aceasta autorizatie va fi eliberata de catre Oficiu prin formatiunile teritoriale , entitati fara personalitate juridica si care nu pot fi subiecte de drept distincte de Oficiul Romn pentru Imigrari. Autorizatia de munca se elibereaza n vederea admiterii pe teritoriul Romniei si pentru prelungirea dreptului de sedere pe perioade decel mult un an, rennoibile.23 Legea nr. 157 din 11 iulie 2011 pentru modificarea si completarea unor acte normative privind regimul strainilor nRomnia, publicata nM. Of. alRomniei, Partea I, nr. 533din 28 iulie 2011. 24 Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 55 din 20 iunie 2007 privind nfiintarea Oficiului Romn pentru Imigrari prin reorganizarea Autoritatii pentru straini si a Oficiului National pentru Refugiati, precumsi pentru modificarea si completarea unor acte normative, publicata n M. Of. al Romniei, Partea I, nr. 424din 26iunie 2007. 22Principalul tip de autorizatie de munca care permite accesul pe piata muncii este autorizatia de munca pentru lucratori permanenti care se acorda de catre Oficiul Romn pentru Imigrari n urma analizei unui dosar ntocmit de catre angajator si depus la sediul structurii teritoriale a Oficiului. Autorizatia de munca pentru lucratorii permanenti este valabila pe toata perioada contractului de muncacu norma ntreaga, vizat de catre Inspectoratul Teriorial de Munca n situatia continuarii raporturilor de munca n aceeasi functie si la acelasi angajator. Refuzul eliberarii autorizatiei de munca poate fi contestat la Curtea de Apel n a carei raza de competenta se afla formatiunea teritoriala care a dispus aceasta masura, n conditiile Legii nr. 554/2004, cumodificarile si completarileulterioare25. Umatoarea etapa pentru sederea legala pe teritoriul Romniei este obtinerea vizei de lunga sedere pentru ncadrare n munca valabila 90 de zile, care este reglementata de prevederile legale ale art. 44 din Ordonanta de urgentanr. 194/2002. n baza acestor dispozitii, viza de lunga sedere poate fi solicitata de catre strain n termen de 60 de zile dela eliberarea autorizatiei de munca, urmnd a fi aprobata de Centrul National de Vize n termen de 10 zile de la solicitare. Prelungirea dreptului de sedere n scop de munca se va face ulterior pentru o perioada egala cu perioada de valabilitate a contractului de munca, dar nu mai mult de un an, dupa care se va rennoi daca suntndeplinite aceleasi conditii ca la prelungirea initiala. De asemenea, potrivit alin. (2), lit. b), art. 44 din Ordonanta de urgenta nr. 194/2002, la momentul solicitarii de eliberare a vizei, muncitorul trebuie sa faca dovada mijloacelor de ntretinere la nivelul salariului minim brut garantat n plata pentru ntreaga perioada nscrisa n viza. Aceasta dovada se face, de regula, cucontractul de munca ncheiat n mod legal si nregistrat la Inspectoratul Teritorial de Munca. Ulterior, nsa, pentru prelungirea dreptului de sedere si eliberarea permisului, contractul de munca va trebui modificat si salariul marit n mod obligatoriu la nivelul salariului mediu brut pe economie, legea impunnd astfel un salariu minim obligatoriu mai mare pentru muncitorii cetateni straini dect pentru muncitorii cetateniromni sau ai Uniunii Europene ori Spatiului Economic European sau Confederatiei Elvetiene. Din punctul meu de vedere, aceasta solutie nefericita a legiuitorului pune la ndoiala intentiile de reglementare echitabila a pietei fortei de munca din Romnia ntruct impunerea unui salariu minim mai mare pentru cetatenii straini dect pentru cetatenii romni va avea ca 25 Legea nr.554 din 02 decembrie 2004 privind contenciosul administrativ, publicata n M. Of. al Romniei, Partea I, nr. 1154 din 07 decembrie 2004, modificata ulterior inclusiv prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2013 pentru modificarea Legii nr. 76/2012 pentru punerea n aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, precum si pentru modificarea si completarea unor actenormative conexe.23efect restrngerea drastica a influxului de muncitori straini mai degraba dect a se constitui ntr-omasura dediscriminare pozitiva n favoareaacestora. Dupa obtinerea vizei de lunga sedere pentru angajare n munca, strainul va intra n Romnia prin orice punct de trecere al frontierei deschis traficului de persoane dupa care se va prezenta la formatiunea judeteana a Oficiului Romn pentruImigrari pe raza careia si desfasoara activitateaangajatorul, nvederea solicitarii permisului de sedere nscop de munca. Pentru a putea solicita acest document, strainii sunt obligati sa faca dovada ca au primit autorizatia de munca pe teritoriul Romniei, precum si ca au ncheiat n mod legal un contract individual demunca. Cu toate acestea, prin dispozitiile art. 5 din Ordonanta deurgenta nr. 56/2007 se stabileste faptul ca pot fi ncadrati n munca sau, dupa caz, pot presta munca la persoane fizice sau juridice din tara noastra, fara autorizatie de munca, urmatoarele categorii de persoane: . strainii titulariai dreptului de sedere permanenta peteritoriul Romniei; . strainii al caror acces pe piata nationala a muncii este reglementat prin acorduri, conventiisau ntelegeri bilaterale ncheiate de Romnia cu alte state, daca aceasta posibilitate este stabilita prin textul acordului, conventiei sau ntelegerii; . strainii careau dobndit oforma de protectie ntara noastra; . strainii care desfasoara activitati didactice, stiintifice sau alte categorii de activitati specifice cu caracter temporar, n institutii de profil acreditate n Romnia, n baza unor acorduri bilaterale, sau ca titularal unui drept de sedere pentru desfasurarea de activitati de cercetare stiintifica si personalul nalt calificat, n baza ordinului ministrului educatiei, cercetarii si tineretului, precum si strainii care desfasoara activitati artistice n institutii de cultura, n baza ordinuluiministrului culturii si cultelor; . strainii care urmeaza sa desfasoare pe teritoriul tarii noastre activitati temporare solicitate de ministere ori de alte organeale administratiei publice centrale sau locale oride catre autoritati administrative autonome; . strainii care sunt numiti sefi de filiala, reprezentanta sau de sucursala pe teritoriul Romniei, a unei companii care are sediul n strainatate, n conformitate cuactele prevazutede legislatia romna n acest sens; . strainii membrii de familie ai cetatenilor romni; . strainii angajati ai persoanelor juridice cu sediul nunul dintre statele membre ale Uniunii Europene sau n unul dintre statele semnatare ale Acordului 24privind Spatiul Economic European, detasati n tara noastra, cu conditia prezentarii permisului de sedere din acel stat. Strainilor care au intrat n Romnia n baza unei vize de lunga sedere, precum si celor care sunt exceptati de la obligativitatea obtinerii vizei de lunga sedere li se poate prelungi dreptul de sedere temporara de catre OficiulRomn pentru Imigrari sau de formatiunile sale teritoriale, cu respectarea conditiilor prevazute la art. 50 68 din Ordonanta de urgentanr. 194/2002. Dreptul de sedere temporara se poate prelungi pentru o perioada egala cu perioada de valabilitate a autorizatiei de munca sau, dupa caz, cu perioada pentru care valabilitatea acesteia se prelungeste, daca sunt ndeplinite conditiile generale siconditiile specifice de prelungire a dreptului de sedere temporara nfunctie de scopul pentrucare este solicitat acesta. n vederea prelungirii dreptului de sedere temporara, cererea aferenta trebuie sa se depuna, personal de catre strain, cel trziu la data ncetarii dreptului de sedere, la formatiunile teritoriale ale Oficiului Romn pentruImigraride la loculde resedinta. Strainilor intrati n Romnia n scopul angajariin munca li se prelungeste dreptul de sederetemporara, daca: . sunt titulari ai unei autorizatii de munca valabile. Strainilor care pot fi ncadrati n munca la persoane fizice sau juridice din Romnia, fara autorizatie de munca, n conditiile legii, li se poate prelungi dreptul de sedere fara a fi titularii unei autorizatii demunca valabile; . prezinta contractul individualde munca vizat de Inspectoratul Teritorial de Munca n a carui raza si are sediul angajatorul sau o conventie civila ncheiata cu o structura sportiva, n conditiile legii, daca strainii desfasoara activitati n calitate desportiv profesionist; . salariul nscris n contractul individual de munca este cel putin la nivelul salariului minim garantat n plata; . prezinta actul medical de atestarea starii de sanatate, din care sa rezulte ca strainul esteaptpentru a fi ncadrat nmunca; . prezinta certificatul de atestare fiscala privind achitarea la zi a obligatiilor catre bugetul public national, emis de administratia finantelor publice n a carei raza teritoriala si are sediul angajatorul, doar la prelungirile ulterioare, ori daca ntre data nregistrarii solicitarii pentru eliberarea autorizatiei si datanregistrarii cererii pentrueliberarea permisului desedereau trecutmai mult de 60de zile; 25. prezinta copia actului de identitate si, dupa caz, a autorizatiei sau a altui document legal care atesta exercitarea unei activitati ori profesii independente, daca angajatorulestepersoanafizica. Ca un corolar al celor mentionate, concluzionez ca strainii cetateni ai unui stat membru UE beneficiaza pe piata muncii din Romnia, de aceleasi drepturi ca orice alt cetatean roman, astfel nctpot participa ca subiect de drept n raporturile de dreptul muncii faranicio limitare de ordin discriminatoriu. SECTIUNEA IV SECSECSECSECTTTTIUNEAIIIUNEAUNEAUNEAIIIIVVVVPROTECTIA LUCRATORILOR ROMNI N STRAINA TATE PROTECPROTECPROTECPROTECTTTTIAIAIAIALUCRLUCRLUCRLUCRAAAATORILORTORILORTORILORTOR ILORRRRROOOOMMMMNNNNIIIINNNNSSSSTTTTRRRAAAAIIIINNNNAAAATTTTAAAATTTTEEEE n vederea stabilirii unui cadru de protectie a romnilor care lucreaza pe piata muncii dintr-un alt stat, legiuitorul romn a creat un act normativ menit sa reglementeze rolul statului n raport cu cetateanul romn care lucreazan strainatate. Astfel, prin dispozitiile art. 1 din Legea nr. 156/200026 se stabileste obligatia statului romn de a asigura, n conformitate cu aceste prevederi, protectia cetatenilor romni cu domiciliul n Romania, care lucreaza n strainatate. n acest sens, statul actioneaza prin intermediul guvernului care, prin autoritatile competente, va depune diligentele necesare pentru ncheierea de acorduri, ntelegeri, tratate sauconventii cu autoritati publice similare din alte state. Aceste acorduri se ncheie n vederea stabilirii conditiilor de protectie a cetatenilor romni cu domiciliul n Romnia care lucreaza n tarile respective. Se constata ca aceste norme juridice vizeaza doar situatia cetatenilor romni care si pastreaza domiciliul n Romnia, dar lucreaza n alte state, n baza unui contract individual demunca legal. n consecinta, nu beneficiaza de dispozitiile acestei legi si, prin urmare, nici de protectie juridica, persoanele, cetateni romni, care, desi presteaza o activitate remunerata n strainatate n baza unor contracte civile, nu au domiciliul pe teritoriul romn. Situatia cetatenilor romni carora nu li se aplica dispozitiile Legii nr. 156/2000, este reglementata de 26 Legea156 din 26 iulie 2000 privind protectia cetatenilor romni care lucreaza n strainatate, modificata ulterior prin Hotarrea de Guvern nr. 683/2006 pentru completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 156/2000 privind protectia cetatenilor romni care lucreaza n strainatate, aprobate prin Hotarrea Guvernului nr. 384/2001, republicata n M. Of. al Romniei, Partea I, nr. 291din 05mai2009. 26alte legi speciale romne, de legi speciale straine sau de tratate si conventii internationale la care Romnia esteparte si care stabilesc masurispeciale de ocrotire. Cu toate acestea, masurile speciale stabilite prin aceste acte normative sunt aplicabile doar daca sunt ndeplinite urmatoarele conditii: persoanele respective sa fie angajate la institutii publice straine care sunt organizate si care functioneazape teritoriul altui stat dect Romnia, sa fie angajati ai misiunilor diplomatice, oficiilor consulare si reprezentantelor comerciale romne, ai unor organizatii internationale cu sediul pe teritoriul altui stat dect Romnia ori ai unei societati comerciale, persoane juridice romne sau straine, care efectueaza activitati de transport international. Totodata, nu pot fi aplicate aceste prevederi nici n cazul apatrizilor domiciliati n Romnia,ntruct acestia sunt persoane care nu au nicio cetatenie. Avnd n vedere caracterul international al unui raport de munca izvort n urma desfasurarii activitatii unui cetatean romn pe teritoriul unui alt stat, la nivel institutional s-a stabilit ca Ministerul Afacerilor Externe este organul cu rol de diligenta n vederea respectarii principiului nediscriminarii. Astfel, acest minister, prin intermediul misiunilordiplomatice si a oficiilor consulare, va depune toate diligentele necesare n vederea asigurarii cetatenilor romni ca toate drepturile lor vor fi respectate ntocmai cu prevederile legale, ca vor fi luate toate masurile de protectie necesare, precum si ca, n caz de nevoie, toate litigiile ivite vor fi solutionate n modcorect,potrivit legislatiei aplicabile statului respectiv. Nu n ultimul rnd,la nivel european, au fost adoptate mai multe acte normative relevante, printre care si Regulamentul CEE nr. 1612/68 al Consiliului privind libera circulatie a lucratorilor n cadrul Comunitatii. Acesta a fost creat ca urmare a dezvoltarii necesitatii ca libera circulatie a lucratorilor sa fie asigurata n cadrul Uniunii Europene, ntruct realizarea acestui obiectiv implica eliminarea oricarei discriminari ntre lucratorii statelormembre pe criteriul cetateniei, n ceea ce priveste ncadrarea n munca, remunerarea si alte conditii de munca, precum si dreptul acestor lucratori de a se deplasa liber n cadrul Uniunii Europene, n vederea desfasurarii unei activitati salariate, sub rezerva restrictiilor justificate de motive de ordine publica, siguranta publica si sanatate publica. Astfel, prin dispozitiile art. 1 din acestregulament s-a stabilit faptul ca orice resortisant al unui stat membru are dreptul de acces la o activitate salariata si de a desfasura aceasta activitate pe teritoriul altui stat membru n conformitate cu actele cu putere de lege si cu actele administrative care reglementeaza ncadrarea n munca a resortisantilor statului respectiv. Pe de alta parte, prin art. 7se prevede faptul ca cetateanul unui stat membru al UE trebuie sa beneficieze de acelasi tratatament juridic pe teritoriul celorlalte state membre, fata 27de lucratorii nationali, n ceea ce priveste conditiile de ncadrare n munca si, n special, n ceea ce priveste remunerarea, concedierea si, n cazul n care ramne fara un loc de munca, reintegrarea profesionala si reangajarea. De asemenea, acestia se bucura de aceleasi avantaje sociale si fiscale ca si lucratorii nationali, au acces, n conditii egale, la formare nscoli profesionale si centrede recalificare. n concluzie, att la nivel intern, ct si la nivel international, exista o serie de norme juridice care reglementeaza situatia cetatenilor romni care lucreaza n strainatate. Oricum, datorita dezvoltarii sale, Romnia este, n prezent, parte la multe acorduri si tratate internationale, astfel nct, oricunde ar lucra, un cetatean romn va beneficia mereu deprotectie din partea statului, dar si din parteaUniunii Europene, dupa caz.27 SECTIUNEAV SECSECSECSECTTTTIUNIIIEEEEAUNAUNAUNAVVVVINSTITUTII CU ATRIBUTII PE PIATA MUNCII INSTITUINSTITUINSTITUINSTITUTTTTIIIIIIIICUCUCUCUATRIBUATRIBUATRIBUATRIBUTTTTIIII IIIIPPPPEEEEPPPPIIIIAAAATTTTAAAAMMMMUUUUNNNNCCCIIIIIIII Datorita importantei sale, piata muncii este reglementata riguros att la nivelul autoritatilor centrale, ct si la nivelul autoritatilor locale. n acest sens, fiecare institutie are atributii canalizate pe o anumita ramura, astfel nct fiecare parte a raportului juridic de munca sa aibaun cadru general de desfsurare. Principalele institutii cu atributii pe piata muncii sunt urmatoarele: Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Vrstnice, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca cu structurile sale teritoriale, precum si AutoritateaNationala pentruCalificari. 1. Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Vrstnice 1.1.1.1.MinisterulMinisterulMinisterulMinisterulMuncii,Muncii,Muncii,Muncii,Familiei ,Familiei,Familiei,Familiei,ProtecProtecPrPotecrotecttttiiiieeeeiiiiSSSSococococ iiiialalalaleeeessssiiiiPPPPeeeerrrrssssoanoanoanoaneeeellllororororVVVVrrrrssssttt tnnnniiiicccceeee Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale este una din institutiile administratiei centrale cu o istoriezbuciumata. nfiintat n 1920, n baza Decretului Lege nr.1327 din 29 martie 1920, publicat n Monitorul Oficial al Romniei din 30 martie 1920, sia desfasurat activitatea nentrerupt (chiar daca sub alte denumiri), cunoscnd 20 de forme de organizare. nca de la nceputurile sale, legislatia muncii si a asigurarilor sociale a fost foarte complexa si areo istorie conectatala cea europeana. 27 Alexandru Ticlea, Dreptul muncii curs universitar, Ed. Universul Juridic, ed. a V-a, revizuita si actualizata, Bucuresti, 2012,p. 124. 28Economia centralizata din perioada comunista a avut efecte si asupra dreptului muncii si securitatii sociale, ndepartndu-ne de la principiile fundamentale ale acestora: dreptul(si nu obligatia) la munca, dreptul la negociere colectiva, etc. ncepnd cu anul 1990 apare o efervescenta legislativa n acest domeniu n dorinta de a reglementa noile realitati sociale. De asemenea, cresc competentele Ministerului Muncii,fiind necesara o reforma institutionala realizata n mai multe etape, avnd ca rezultat aparitia unor institutii noila nivel central, aflate ncoordonaresau subordonateMinisterului Muncii. Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Vrstnice este organizat si functioneaza ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, n subordinea Guvernului, cu personalitate juridica, avnd rol de sinteza si de coordonare a aplicariistrategiei si politicilor Guvernului n domeniile muncii, familiei, protectiei sociale si persoanelor vrstnice. n vederea realizarii rolului sau, Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Vrstnice ndeplineste urmatoarele functii: . de reglementare si sinteza, prin care se asigura elaborarea si promovarea politicilor publice si a proiectelor de acte normative n vederea punerii n aplicare a Programuluide guvernare si a obiectivelor strategice n domeniul muncii, familiei, protectiei sociale si persoanelor vrstnice; . de elaborarea programelor n domeniul muncii, protectieisi coeziunii sociale; . de armonizare a cadrului legislativ din domeniul sau de activitate cu reglementarile Uniunii Europene; . de autoritate de management pentru Programul Operational Sectorial "Dezvoltarea resurselor umane" si sef de misiune pentru Fondul Social European;. de agentie de implementare si de autoritate de implementare pentru asistenta financiara acordata de Uniunea Europeana n cadrul programelor PHARE, pentrudomeniul sau de activitate; . de administrarea bunurilor si de gestionare a bugetelor si fondurilor alocate; . de reprezentare, prin care se asigura n numele Guvernului Romniei si al statului romn, n conditiile legii, reprezentarea pe plan intern siextern n domeniul sau deactivitate; . de autoritate de stat, prin care se asigura exercitarea controlului aplicarii unitare si respectarii reglementarilor legale n domeniul sau de activitate si al functionarii institutiilor care si desfasoara activitatea sub autoritatea sa, precum si exercitarea controlului asupra modului de ndeplinire a atributiilor prevazute de dispozitiile legale n vigoare pentru ordonatorul principal de credite, delegate29potrivit legii Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca si Casei Nationale de Pensii Publice; . de furnizoral ajutorului de statpentru formareprofesionala; . de asigurare a relatiei cu Parlamentul n problemele specifice domeniului sau de activitate. Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Vrstnice functioneaza potrivit Hotarrii de Guvern nr. 10 din 09 ianuarie 2013 privind organizareasi functionarea Ministerului Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Vrstnice, publicata n Monitorul Oficial alRomniei, ParteaI, nr. 47din 22ianuarie 2013. 2. Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca si structurile sale 2.2.2.2.AgenAgenAgenAgenttttiaiaiaiaNaNaNaNattttionalionalionalionalaaaapentrupentru pentrupentruOcupareaOcupareaOcupareaOcupareaFFFFooorrrrtttteeeeiiiiddddeeeeMMMMu uuunnnnccccaaaassssiiiissssttttrrrruuuuccccttttuuuurrrriiiilllleeeessssalalalale eeeteritoriale teritorialeteritorialtteeritorialeeritoriale Problemele de munca si de asigurari sociale au fost reglementate, n tara noastra, sub diverse forme nca din secolele Xll-XlV, cnd existau bresle si corporatii. njurul anului 1890, apar modificari esentialen domeniul muncii, prin aparitia industriei n Romnia. Ulterior, au aparut cteva acte normative cu caracter general, care aveau functia de a reglementa noile probleme (Regulamentul industriilor insalubre, Legea repaosului duminical, Legea nvatamntului profesional). ncepnd cu anul 1921, se contureaza un cadru legislativ n domeniu, o data cu aparitia "Legii pentru organizarea plasarii", urmata, ulterior, de "Legea pentrupregatirea profesionala si exercitarea meseriilor", aparuta n 1936, "Legea pentru stabilirea salariilor minimale n ntreprinderile particulare, comerciale si de transporturi", n 1939 si de "Codul Muncii" din 1950. Problema fortei de munca a fost tratata, nca de la nceput, n cadrul unor directii speciale. La nfiintarea Ministerului Muncii si Octrotirilor Sociale, existau "Directia plasarii" si "Directia Meseriilor nvatamntului Muncitoresc".n ianuarie 1991, a fost adoptata Legea nr. 1/1991 privind protectia sociala a somerilor si reintegrarea lor profesionala, act normativ prin care era recunoscuta, dupa mai multe zeci deani, existenta somerilor nRomnia. Aceasta lege a fost nlocuita, de la 1 martie 2002, cu o lege moderna, europeana, Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimulareaocuparii fortei de munca. Legea nr. 76/2002 pune accentul pe masurile active, destinate cresterii gradului de ocupare a fortei de munca. n anul 2004, aceasta lege este completata si modificata prin Legea nr. 107/2004, respectiv Legea nr. 580/2004, ca o necesitate a adaptarii cadrului 30legislativ la noile cerinte aparute pe piata muncii din Romnia. n prezent, Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, a fost completata astfel nct sa poata oferi instrumentul legislativ corespunzator n domeniul ocuparii forteide munca. Indiferent de forma sub care a functionat, Ministerul Muncii s-a axat pe ocuparea, pregatirea siformarea profesionala. Datorita reformei economice, cerintelor societatii si importantelor schimbari socio-economice aparute dupa 1990, a fost necesara nfiintarea unei institutii care sa se ocupe special de ocuparea fortei de munca, de pregatirea profesionala si de ndrumarea persoanelor n cautarea unui loc de munca, dar si, de efectuarea platilor banesti pentru populatia beneficiara. n acest sens, n anul 1999, si-a nceputactivitatea Agentia Nationala pentru Ocupare si Formare Profesionala, institutie publica de interes national, cu personalitate juridica care si-a schimbat denumirea n anul 2000, devenind Agentia Nationala pentru Ocuparea Forteide Munca(A.N.O.F.M). Dintr-o institutie care se ocupa cu plata drepturilor banesti ale somerilor, Agentia s-a transformat ntr-un furnizor de servicii pentru persoanele n cautarea unui loc de munca, n prezentoferind o paleta larga de servicii, cum sunt: consilierea profesionala, cursurile de formare profesionala, serviciile de preconcediere, medierea muncii, consultanta pentru initierea unei afaceri, subventionarea locurilor de munca n care sunt ncadrate persoane din rndul categoriilor defavorizate ale populatiei, acordarea de credite avantajoase pentru crearea de noilocuri demunca, si multe altele. Pentru o ct mai buna desfasurare aactivitatilor specifice la nivel judetean si local, n anul 2006, a fost adoptata Legea nr. 202/2006 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca28, dar si Hotarrea de Guvern nr. 1610/2006 privind StatutulA.N.O.F.M29. Potrivit acestor acte normative, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca este o institutie publica, cu personalitate juridica, sub autoritatea Ministerului Muncii,Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Vrstnice. Aceasta este organizata si functioneaza n temeiul principiului tripartitismului, adica se bazeaza pe consultarea cu guvernul, 28 Legea nr. 202 din 22 mai 2006 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, modificata ulterior inclusiv prin Legea nr. 271/2007 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 28/2007 pentrucompletarea Legii nr. 202/2006 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, precum si pentru stabilirea unor masuri de reorganizare institutionala, republicata n M. Of. al Romniei, Partea I, nr. 294 din 06mai2009. 29 Hotarrea de Guvern nr. 1610 din 08 noiembrie 2006 privind aprobarea Statutului Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, publicata n M. Of.al Romniei, Partea I, nr. 958 din 28 noiembrie 2006. 31sindicatele si patronatele, n vederea solutionarii ct mai adecvate a problemelor sociale si economice. De asemenea, Agentia Nationala asigura coordonarea, ndrumarea si controlul activitatii unitatilor din subordine, n scopul aplicarii unitare a legislatiei n domeniul specific de activitate si al realizarii atributiilor ce le revin acestora, potrivit legii. n acest sens, ea aplica politicile si strategiile privindocuparea fortei de munca si formarea profesionala a persoanelor n cautarea unui loc de munca, elaborate de Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, avnd urmatoarele obiective principale: . stimularea ocuparii fortei de munca si cresterea gradului de ocupare a fortei de munca; . prevenirea somajului; . participarea persoanelor aflate n cautarea unui loc de munca la serviciile deformareprofesionala; . asigurarea egalitatii de sanse pe piata interna a fortei de munca si combaterea oricaror forme de discriminare pe piata muncii; . cresterea incluziunii sociale; . protectia persoanelor ncadrul sistemului asigurarilor pentrusomaj; . facilitarea liberei circulatii a lucratorilor n statele membre ale Uniunii Europene si n statele semnatare ale Acordului privind Spatiul Economic European, precum si n altestatecu careRomnia a ncheiat tratate, acorduri, conventii si ntelegeri; . sprijinirea cetatenilor romni n vederea ncadrarii n munca n statele cu care Romnia nu are ncheiate acorduribilaterale ndomeniul fortei demunca. n vederea ndeplinirii atributiilor sale n egala masura si la nivel central si la nivel local, Agentia Nationala are n subordine agentiile pentru ocuparea fortei de munca judetene si a municipiuluiBucuresti (agentiile sale teritoriale), centrele regionale de formare profesionala a adultilor si Centrul National de Formare Profesionala a Personalului Propriu. Toate aceste unitati au personalitate juridica si reprezinta o transpunere a Agentiei Nationale pentru Ocuparea Forteide Muncala nivel territorial.30 3. Autoritatea Nationala pentru Calificari 3.3.3.3.AutoritateaAutoritateaAutoritateaAutoritateaNaNaNaNattttionalionalionalional aaaappppeeeennnnttttrrrruuuuCCCCalalalaliiiiffffiiiccccaaaarrrriiii Autoritatea Nationala pentru Calificari (A.N.C.) este o institutie publica cu personalitate juridica, organ de specialitateaflat n coordonarea Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, dar cu veritabile atributii ce influenteaza organizarea si 30 Alexandru Ticlea, op. cit.,p. 225. 32functionarea pietei muncii. Regimul juridic al acestei institutii este reglementat prin intermediul Hotarrii de Guvern nr. 556 din 25 mai 2011 privind organizarea si functionarea Autoritatii Nationale pentruCalificari, publicata n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 435 din 22 iunie 2011, precum si prin Ordinul de Ministru nr. 5428 din 21 septembrie 2011, prin care a fost aprobatRegulamentul de organizare si functionare a Autoritatii Nationale pentru Calificari. n activitatea sa, A.N.C. are urmatoarele misiuni: de a elabora, implementa si actualiza Cadrul National al Calificarilor, de a realiza si elabora planuri sau programe de interes national n domeniul calificarilor si al formarii profesionale continue, de a informa opinia publica cu privire la functionarea sistemului national decalificari si la modalitatea de accesare si valorificare ainformatiilor oferite. n concluzie, prin intermediul A.N.C. se creeaza posibilitatea persoanelor n cautarea unui loc de munca de a beneficia de programe de reformare profesionala, menite sa i califice pentru posturivacantesi sa i formeze n modcontinuu. 33CAPITOLULIII CAPITOLULCAPITOLULCAPITCAPOLULITOLULIIIIIIIIIIII POLITICAPRIVINDPIATAMUNCII SI OCUPAREAFORTEI POLITICAPOLITICAPOLITICAPOLITICAPRIVINDPRIVINDPRIVINDPRIVINDPIAPIAPIAPIATTTTAAAA MUNMMMCCCCIIIIIUNIUNIUNISSSSIIIIOOOOCCCCUUUUPPPAAAARRRREEEEAAAAFFFFOOOORRRRTTTTE EEEIIII DEMUNCA DEDEDEDEMUNCMMMUNCUNCUNCAAAA SECTIUNEA I SECSECSECSECTTTTIUNIIIEEEEAUNAUNAUNAIIIICALITATEAVIETII SI OCUPAREA FORTEI DE MU NCA CALITATEACALITATEACALITATEACALITATEAVIEVIEVIEVIETTTTIIIIIIIISSSSIIIIOCUPAREOOOAC UPAREACUPAREACUPAREAFFFFOOOORRRRTTTTEEEEIIIIDDDEEEEMMMMUUUUNNNNCCCCAAAA n societate, principalul element l reprezinta omul, ca baza a desfasurarii multor procese socio-economice. Calitatea vietii acestuia, a mprejurarilor n care el traieste prezinta interes din mai multe puncte de vedere. n lista de indicatori ai calitatii vietii se include si factorulde ocupare, respectiv proportia si structura populatiei ocupate, precum si securitatea locului de munca. Din aceste motive, modalitatea de realizare a organizarii diferitelor activitati trebuie sa ia n considerare problema ocuparii, a utilizarii resurselor umane, ntruct aceastaconstituie odimensiune specifica adezvoltarii. Importanta notiunii de calitate a vietii, privita din perspectiva ocuparii fortei de munca, prezinta importanta daca ne raportamla termenul de subocupare, pentru ca acest fapt releva ideea ca neutilizarea forteide munca duce la costurisociale suplimentare. Mai mult, la nivel international, se analizeaza si se discuta intens despre necesitatea utilizarii depline a fortei de munca. Acest lucru presupune posibilitatea ca, n orice moment, individul dornic sa lucreze, sa aiba posibilitatea de a-si gasi o ocupatie corespunzatoarepregatirii sale profesionale, care safie convenabil si bine platit. Gradul de ocupare ntr-o economie si nivelul somajului, tin seama de o serie de mprejurari, dintrecare mentionez, nprezentulcontext, doar cteva mai importante, si anume: . economia este determinata de un sistem propriu de organizare, care dispune de unnumar limitat de locuride munca; . societatea este stratificata, motivpentru care veniturile sunt eterogene si influenteaza n modnegativ si definitoriu gradulde ocupare; . piata muncii presupune anumite premise care trebuie respectate pentru ca, n caz contrar,acest dezechilibru poateprovoca multiple disfunctionalitati; . factori care determina somajul n mod direct, precum: cresterea populatiei, progresul tehnic si sistemul de nvatamnt. 34Toate aceste considerente reprezinta doar cteva dintre argumentele care arata ca, datorita neputintei de a folosi ntregul fond disponibil de mna de lucru, la nivelul pietei muncii se opereaza cu notiunea de neutilizare afortei de munca. Pe de alta parte, exista ocuparea incompleta ce se datoreaza unor factori perturbatori, astfel nct, la rndul ei, si calitatea vietiise diminueaza proportional. n primul rnd, un factor perturbator poate fi constituit de unele schimbari n conditiile de productie, de pilda, o crestere sau o scadere brusca si semnificativa a pretului unui factor de productie pe piata monetara. n al doilea rnd, legiuitorul poate fi cel care determina un dezechilibru, prin elaborarea unei politici monetare sau fiscale eronate, ce produceefecte inverse dect cele asteptate. De asemenea, modificarile neprevazute, din ratiuni de politica sociala sau din alte ratiuni neeconomice, de exemplu, o crestere a cheltuielilor guvernamentale care duce la cresterea fiscalitatii si la aplicarea unei politici monetare restrictive, poate constitui un factor perturbator. n fine, desigur ca, ntr-o economie de piata, pot exista o multitudine de factori caresa duca la producerea unui dezechilibru. Astfel, formularea si aplicarea unei politici de ocupare integrala a fortei de munca este foarte greu de realizat, deoarece o asemenea politica presupune o serie dedificultati majore. n consecinta, nivelul de ocupare a fortei de munca are un rol esential n determinarea calitatii vietii. Cu toate acestea, ocuparea nu este singurul factorcare determina nivelul de trai. De aceea, ntr-o societate, pentru a avea o calitate a vietii ridicata,