STIMULAREA CREATIVITĂŢII.docx

8/9/2019 STIMULAREA CREATIVITĂŢII.docx

1/113

STIMULAREA CREATIVITĂŢIIPRIN INTERMEDIUL ORELOR DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

ÎN CICLUL PRIMAR


2/113

CUPRINSArgument 5CAPITOLUL I.CREATIVITATEA ŞI EDUCABILITATEA ACESTEIA LAELVII DIN CICLUL PRIMAR I.1. Creativitatea-delimitări conceptuale şi specifice 8I.2. Dimensiuni complementare ale creativităţii 1I.1.1. !otenţialul creativ 11I.1.2. !rocesul creativ12I.1.". !rodusul creativ 1"I.1.#. !ersonalitatea creativă 1#I.". $actorii şi condiţiile creativităţii 15I.#. !articularităţi ale proceselor psi%ice ale elevilor din clasele I-I& care favori'ea'ăactivitatea de tip creatoare 18I.5. (ducarea creativităţii )n clasele I-I& 2CAPITOLUL II

PARTICULARITĂŢI ALE CURRICULUM-ULUI DE LIMBA ROMÂNĂ DIN PERSPECTIVADEZVOLTĂRII CREATIVITĂŢII ELEVILOR

II.1. Conceptul de curriculum 22II.2. *pecificul curriculum-ului de lim+a şi literatura rom,nă )n )nvăţăm,ntul primar2II.". odelul comunicativ-funcţional 28II.#. /ocul şi importanţa creativităţii )n programele şi manualele şcolare actuale ""II.5. Căi şi mi0loace de de'voltare a potenţialului creativ prin intermediullim+ii şi literaturii rom,ne "5CAPITOLUL III.

MODALITĂŢI DE CULTIVARE A CAPACITĂŢILOR CREATIVE ALE ELEVILOR DINCLASELE I-IV ÎN ORELE DE LIMBA ROMÂNĂ

III.1. etode de de'voltare a creativităţii )n clasele I-I& "8

III.1.1. etode tradiţionale "III.1.2. etode moderne #III.2. $orme de organi'are a activităţii centrate pe cultivarea capacităţilor creativeIII.2.1. Activitatea individuală 58III.2.2.Activitatea pe grupuri mici .1III.2.". Activităţile e3tracurriculare

CA!I4/6/ I& IV. STRATEGII DE STIMULARE A CREATIVITĂŢII ELEVILOR DE CLASA I PRIN ORELE DE LIMBA ROMÂNĂ

I&.1.1. !roiectarea activităţilor care stimulea'ă creativitatea 1I&.1.2. Aplicarea strategiilor didactice 8I& .1.". (valuarea actvităţilor desfăşurate )n cadrul demersului aplicativ 8

I& 2. !ropuneri privind ela+orarea unei discipline opţionale transcurricularecentrate pe stimularea creativităţii C7C/6II

9i+liografie 8Ane3e 11


3/113

“Să nu-i eduă! "e #"iii n#$%&i "en%&u 'u!e( de ()i* Ae(+%ă 'u!e nu ,( !(i ei+%( .nd ei

,#& /i !(&i* Şi ni!i nu ne "e&!i%e +ă $%i! u! ,( /i 'u!e( '#&* A%uni +ă-i 0n,ă1ă! +ă +e(d("%e)e*2

M(&i( M#n%e++#&i

AR3UMENT

Creativitatea a devenit un indiciu valoric )n multe domenii de activitate: un indiciu al calităţii

activităţii )n multe profesii şi un element de progres al vieţii social-economice. ultă vreme creaţia afost considerată apana0ul e3clusiv al unei minorităţi restr,nse. De c,nd s-a constatat că noua te%nică)nfăptuieşte toate muncile stereotipe şi deci omului )i revin sarcinile perfecţionare: de )nnoire:cultivarea g,ndirii creative a devenit o sarcină importantă a şcolii.

De'voltarea creativităţii copiilor repre'intă o preocupare permanentă pentru cadrele didactice)n'estrate cu un acut simţ al imperativului social. Astfel: copilul provocat să cree'e va deveni omulcapa+il să găsească soluţii şi să se adapte'e )ntr-o societate aflată )n permanentă sc%im+are. ( nevoiedeci de un dascăl creativ: ingenios: plin de fante'ie: +ine informat care să descopere mereu noi forme delucru: noi metode: procedee şi te%nici: noi căi de a+ordare a fenomenului educaţional pentru a depăşiirutina: şa+lonul.

Ciclul ac%i'iţiilor fundamentale repre'intă +a'a formării deprinderilor de conduită şcolară:)n'estrarea elevilor cu capacităţi de +a'ă citirea: scrierea şi cu orientarea actului comunicării spre +a'elogico-stiinţifice: fără elemente de teoreti'are: ci prin e3ersare şi simulare.

aniera de a+ordare a conţinuturilor este cea integrată )n vederea formării noului modelcomunicativ funcţional.

!entru a reali'a noul model comunicativ funcţional: orice )nvăţător tre+uie să-şi forme'emodelul operaţional-strategic al predării lim+ii rom,ne: care are ca premise formarea şi perfecţionarea

deprinderilor de citire: )m+ogăţirea : preci'area: activi'area şi nuanţarea voca+ularului elevilor:)nsuşirea ortopediei: ortografiei şi punctuaţiei )n limitele prevă'ute de programa şcolară pentru claseleI-I&: redactarea compunerilor şi)nsuşirea elementelor de construcţie a comunicării de către elevi ;)n limitele programei


4/113

/ucrarea de faţă este structurată )n două părţi= e( %e#&e%iă $i e( "&(%iă. !artea de teorieeste formată din trei capitole. Capitollul I =::C&e(%i,i%(%e( $i edu(4i'i%(%e( (e+%ei( '( e'e,ii din i'u'"&i!(&> pune accentul pe definirea conceptului de creativitate: pe factorii care contri+uie lade'voltarea creativităţii: dar şi c,teva aspecte legate de educarea creativităţii )n ciclul primar.-Al doileacapitol

55P(&%iu'(&i%ă1i ('e u&&iu'u!-u'ui de 'i!4( !.nă din "e&+"e%i,( de),#'%ă&ii &e(%i,i%ă1ii (e'e,i'#& 6cuprinde delimitări conceptuale asupra Noului Curriculum Naţional )n general şi a celui de

limba română în special : aspecte legate de locul şi importanţa creativităţii )n programele şi manualeleşcolare: c,t şi pre'entarea unor mi0loace de de'voltare a potenţialului creativ )n cadrul orelor de lim+aşi literatura rom,nă. Al treilea capitol 77M#d('i%ă1i de u'%i,(&e ( ("(i%ă1i'#& &e(%i,e ('e e'e,i'#&din '(+e'e I-IV 0n #&e'e de 'i!4( !.nă2 pre'inttă un inventar al metodelor care de'voltăcreativitatea elevilor şi forme de organi'are a activităţii centrate pe cultivarea capacităţiicreative.Capitolul al I&-lea=55 S%&(%e8ii de +%i!u'(&e ( &e(%i,i%ă1ii e'e,i'#& de '(+( I 0n #&e'e de'i!4( !.nă2 pre'intă demersul aplicativ prin care s-a urmărit demonstrarea faptului că utili'areaunor metode : procedee şi te%nici de stimulare a creativităţii )n cadrul orelor de lim+a rom,nă vadetermina o creştere a nivelului creativităţii a elevilor din clasa I.

Ca şi demers aplicativ lucrarea de faţă )şi propune să selecte'e şi să aplice metode şi procedeemoderne: activ participative de stimulare a creativităţii: )n concordanţă cu specificul disciplinei lim+arom,nă: cu profilul psi%ologic al elevilor şi cu cerinţele programei.

otivaţia alegerii acestei teme este 0ustificată: )n primul r,nd: din perspectivă psi%o- pedagogică astfel= avem nevoie de copii care gândesc şi au capacitatea de a prelucra informaţia primită, nu doar de simpli receptori, se impune trecerea de la stocarea informaţiei la prelucrarealogică, astfel încât aceasta să-şi găsească aplicabilitatea. (ste necesară stimularea creativităţii: aimaginaţiei şi a g,ndirii fle3i+ile pentru o structurare temeinică: sistematică a informaţiei: a

aptitudinilor: a capacităţilor? se impune necesitatea de a forma capacitatea elevilor de a transfera logic:de la o arie curriculară la alta: conţinuturile şi de a le structura: eventual de a le ierar%i'a: )n funcţie detre+uinţe: de necesităţi şi de conte3tele situaţionale.

De'voltarea potenţialului creativ nu se reali'ea'ă de la sine: ci este nevoie de acţiuni continueşi organi'ate de stimulare şi activare. Activarea şi stimularea potenţialului creativ impun cunoaştereaspecificului şi a nivelului de de'voltare a acestuia: ca şi cunoaştrea relaţiilor determinative )n care esteimplicat. *timularea şi satisfacerea tre+uinţei de cunoaştere a elevului determină de'voltarea potenţialuicreativ: amplificarea fe3i+ilităţii: fluidităţii: originalităţii plastice şi ver+ale. Informaţiile: modelele deacţiune )nsuşite prin activitatea de )nvăţare declanşată şi susţinută energic de tre+uinţa de cunoaştere:sunt supuse transformărilor creative şi genera'ă un original cu valoare su+iectivă.

@nvăţarea şcolară se reali'ea'ă prin interrelaţia funcţiilor şi proceselor psi%ice cu accent predominant pe procesele psi%ice cognitive. &a tre+ui să se ţină seama de caracteristicile intrisece ale materialului umanasupra căruia se acţionea'ă: dar tre+uie avut )n vedere faptul că educatul este un sistem pe care )l creămnoi )nşine: )n mare măsură: prin educaţie.


5/113

7ecesitatea de a stimula şi de'volta creativitatea elevilor tre+uie )nţeleasă nu )n sensul de a faceca toţi elevii noştri să devină artişti: ci ca ei să conştienti'e'e forţa eli+eratoare şi creatoare acuv,ntului.

CAPITOLUL I

CREATIVITATEA ŞI EDUCABILITATEA ACESTEIA LA ELEVII DIN CICLULPRIMAR

I*9 Creativitatea - deliit!ri "#$"e%t&ale 'i (%e"i)i"e

Creativitatea este o pro+lemă care a marcat profund psi%opedagogia secolului al -lea:aceasta constituind o+iectul a numeroase studii şi cercetări.

Aparent: creativitatea este un concept larg cunoscut. $enomenul creativităţii: implicitconceptul: sunt )ncă su+iecte de controversă: deşi este studiat ştiinţific de peste o 0umătate de secol: iar )n )ntreaga lume se derulea'ă mii de programe de de'voltare a creativităţii.

(timologic: termenul B&e(%i,i%(%e> )şi are originea )n lim+a latină= 55&e(&e2

)nseamnă 55( )ă!i+'i2: 55( /ău&i2: 55( n($%e2.

7oţiunea de creativitate este introdusă )n voca+ularul psi%ologic de americanul ordonAllport ;)n 1"< pentru a desemna o formaţiune de personalitate. 4ermenul a pătruns )n dicţionarelede specialitate după 15. !,nă atunci: manifestările de creativitate au fost desemnate prin intermediulaltor termeni: precum in+"i&(1ie5 %('en%5 +u"&(d#%(&e5 8eniu5 i!(8in(1ie +(u /(n%e)ie &e(%#(&e*

@n 15 psi%ologul .!. uilford semnala sărăcia studiilor asupra creativităţii şi sc%iţea'ăc,teva direcţii de cercetare a acestei dimensiuni a personalităţii umane. !rin urmare: )n anii 1-1asistăm la o e3plo'ie a studiilor asupra creativităţii.

@n ciuda numeroaselor studii: nu putem vor+i p,nă )n pre'ent de un consens )n definirea

creativităţii. Ana *toica Constantin ;18": p. 5< afirma că )n pre'ent “#ne"%u' de &e(%i,i%(%e nue+%e '(& de/ini%5 de$i u!u'e()ă "e+%e # +u%ă de de/ini1ii2 .

@ntr-una din lucrări: aceeaşi autoare ;2#:p. "< consideră &e(%i,i%(%e( “ca pe un fenomencomplex, unitar si dinamic, care angajeaă întreaga presonalitate umană, implicând structura bio- psi!o-socială şi culturală a personalităţii şi anumiţi factori externi, pentru a realia cea mai înaltă formă de manifestare a comportamentului uman, finaliată prin producerea noului cu valoare socială, fie el concret sau abstract"

Ale3andru Eoşca consideră creativitatea ca “ansamblu unitar al factorilor subiectivi si obiectivicare duc la realiarea de către indivii sau grupuri a unui produs original şi de valoare#";Creativitategenerală şi specifică: 181.p.1 $

Ale3andru Eoşca ;181: p.1< spune că: “în sens restrâns, creativitatea este o activitate sau un proces care duce la un produs caracteriat prin noutate sau originalitate şi valoare pentru societate".

După !aul !opescu-7eveanu ;18: p. 52< %creativitatea presupune o dispoiţie generală a personalităţii spre nou, o anumită organiare a proceselor psi!ice în sistem de personalitate".


6/113

Anca unteanu )n lucrarea sa FIncursiune )n creatologie> ;1#:p."< pre'intă peste "5 dedefiniţii ale creativităţii: ela+orate de autori din diferite ţări. Amintim aici doar c,teva dintre ele=

FCreativitatea este capacitatea de a modela e3perienţa )n forme noi şi diferite> ;apud4aGlor: 15<

FCreativitatea este procesul modelării unor idei sau ipote'e: al testării acestor idei şi al comunicăriire'ultatelor>;apud (.!. 4orrance: 12<

FCreativitatea este o acomodare cu depăşire>;apud . !iaget:18<

FCreativitatea este capacitatea de a imagina răspunsuri la pro+leme: de a ela+ora soluţii inedite şioriginale>;apud (. /im+os: 188<

FCreativitatea este a+ilitatea de a produce ceva nou şi adecvat>;apud /u+art:1#< ::Creativitateaeste forma superioară de manifestare comportamentală a personalităţii

creatoare: prin care se produce: )n etape : un +un cultural original: cu valoare predictivă pentru progresul social>;apud A.*toica: 18"<

::Creativitatea este capacitatea de a modela e3perienţa )n forme noi şi diferite: capacitatea de a percepe mediul )n mod plastic şi de a comunica altora e3perienţa unică re'ultată>;apud I.4aGlor: 15<

definiţie largă a conceptului de creativitate: cu aplicaţii directe )n procesul de )nvătăm,nt:vine din partea unui pedagog şi scriitor italian ;Eodari


7/113

("reat ivitatea %r#d&"tiv!- este nivelul specific te%nicienilor: pentru că presupune )nsuşirea unor deprinderi care permit )m+unătăţirea modalitaţilor de e3primare a creaţiei.

( "reativitatea i$ve$tiv!- cea care se valorifică prin invenţii şi descoperiri şi care pune )n evidenţăcapacitatea de a sesi'a relaţii noi şi neo+işnuite: căi noi de interpretare a unor realităţi cunoscute.

("reativitatea i$#vativ!- care presupune )nţelegerea profundă a principiilor fundamentale ale unuidomeniu şi apoi modificarea decisivă a a+ordării fenomenului? )n acest ca' e vor+a de inovaţii: carerepre'intă aporturi semnificative şi fundamentale )ntr-un domeniu.

("reativitatea eer+e$t!- nivelul suprem al creativitaţii: la care a0ung foarte puţini indivi'i şi presupune descoperirea unui principiu: a unei idei care să revoluţione'e un )ntreg domeniu alcunoaşterii. Acest nivel este cel mai greu de )nţeles şi de e3plicat: iar cei care )l ating sunt catalogaţidrept genii.

4oţi cercetătorii )n domeniul creativităţii au avut )n vedere cele trei dimensiuni complementareale creativităţii= "#%en1i('u' &e(%i,5 "e+u' &e(%i, $i "du+u' &e(%i,*

I*:. Di!en+iuni #!"'e!en%(&e ('e &e(%i,i%ă1ii

I*:*9 P#%en1i('u' &e(%i,

După cum am afirmat anterior: unii cercetători privesc creativitatea ca pe o caracteristicăgeneral umană: pre'entă aşadar la oricine: oamenii dispun,nd de un potenţial necesar unui anumit nivelde reali'are creativă. Acest potenţial creativ este privit ca o sumă a trăsăturilor de personalitate dintrecare amintim= capacitatea de a g,ndi a+stract: fle3i+ilitatea g,ndirii: fluenţa: sensi+ilitatea la pro+leme:spiritul de o+servaţie: curio'itatea: )ncrederea )n sine: independenţa )n g,ndire.

.!.uilford arată că potenţialul creativ repre'intă Forice abilitate intelectuală care poatecontribui la succesul producţiei creatoare>.

4oate )nsuşirile ce alcătuiesc creativitatea potenţială a persoanei şi care pot contri+ui la succesulactului creativ pot e3ista: dar nu sunt neapărat utili'a+ile. De aceea: tre+uie făcută distincţia )ntreconceptul de potenţial creativ şi manifestarea creatoare: care presupune posi+ilitatea reală de a crea.

Aptitudinile creatoare se situea'ă: după uilford: )n domeniul producţiei divergente: conceptcare se apropie de acţiunea originală: de nonconformism: de evadarea din sfera ideilor curente şicomune ale imitaţiei sau reproducerii.

Creativitatea se deose+eşte de inteligenţa generală: care nu este altceva dec,t aptitudinea de a)nţelege ideile şi de a le aplica la soluţionarea pro+lemelor practice. Dar dacă funcţiile esenţiale aleinteligenţei constau )n )nţelegere şi invenţie ;. !iaget< atunci nu se poate vor+i de creativitate fără

participarea inteligenţei. !ornind de la această idee: orice persoană cu o inteligenţă normal de'voltatăeste mai mult sau mai puţin creativă: iar peste un anumit coeficient de inteligenţă: aceasta nu maicorelea'ă cu creativitatea.

@n acest sens: Ana *toica-Constantin conclu'ionea'ă că Fe3istă un consens deplin )n a admite cănivelul inteligenţei creşte proporţional cu cel al creativităţii p,nă la pragul plasat )n apropierea limiteisuperioare a normalităţii> ;respectiv CI sau IH 12


8/113

inteligenţei: cele două varia+ile nu mai corelea'ă: ci au evoluţii independente.; Creativitatea pentru studenţi şi profesori, )**+, p#$.

!otenţialitatea creativă este educa+ilă. /a naştere copilul posedă doar o anumită potenţialitatecreativă evidenţiată de o anumită fle3i+ilitate: fluenţă: sensi+ilitate a scoarţei cere+rale. 6lterior: )n procesul educaţiei sporeşte potenţialitatea menţionată )n funcţie de de'voltarea şi manifestareafactorilor intelectuali: aptitudinali: caracteriali şi de mediu: de'volt,ndu-se treptat nivelurilecreativităţii.

i%aela Eoco afirma că Forice om poate fi creativ dar pentru a se împlini în aceasta direcţie sunt necesare o serie de condiţii#" ;Creativitate şi inteligenţă emoţională: 2# $

Creativitatea este re'ultatul unui ansam+lu comple3 de factori de personalitate: pre'enţi la toatălumea: dar )n măsuri diferite: iar potenţialul: creativitatea latentă este inerentă fiinţei umane. @n lim+a0ul psi%opedagogic se folosesc noţiunile de necreativ-creativitate de nivel scă'ut: creativitate normală-nivel mediu: pre'ent la ma0oritatea populaţiei şi creativ-nivel )nalt al creativităţii.

!utem spune că la copilul cu aptitudini sla+e sau normale: creativitatea se pre'intă su+ formă de potenţial creativ: iar responsa+ilitatea cadrului didactic constă )n de'in%i+area creativităţii e3presive a

copilului şi cultivarea factorilor de personalitate care constituie acest potenţial

9*:*:* Pe+u' &e(%i,

Creativitatea poate fi anali'ată ca proces de reali'are a unui produs creativ. Cea mai cunoscutăanali'ă a fa'elor procesului de creaţie aparţine psi%ologului ra%am Jallas. (l distinge următoarele patru fa'e= "&e"(&(&e(5 inu4(1i(5 i'u!in(&e(5 ,e&i/i(&e(*

9; P&e"(&(&e( este fa'a iniţială şi o+ligatorie a oricărui act de creaţie. (a cuprindemai multe su+etape= sesiarea problemei şi formularea ei în termeni foarte clari, analiadatelor problemei, enunţarea şi testarea diferitelor ipotee reolutive . (ste o fa'ă comple3ă şi%otăr,toare )n reali'area actului creator. 9una ei desfăşurare depinde de creator: deconştiincio'itatea cu care el se ocupă de pro+lema respectivă.

6n aspect important al acestei etape este acela al motivaţiei. !ersoanele care manifestă omotivaţie creatoare sunt capa+ile să-şi susţină impulsul creator de-a lungul unei căutări )ndelungate

:; Inu4(1i( este a doua fa'ă de aşteptare, gestaţie. Aparent pasivă: această fa'ăeste una de arderi intense: c,nd au loc o serie de prelucrări paralele: c,nd se sta+ilesc cone3iunicare nu au fost reali'ate anterior. !entru individul creativ este o fa'ă plină de nelinişti: frustraţii:incertitudini c%inuitoare comple3e de inferioritate.

c,nd răspunsul pe care


9/113

)l căutăm Fapare ca o iluminare +ruscă a conştiinţei: ca o intuiţie instantanee şi aproapemiraculoasă>; *toica Constantin:A: Creativitatea elevilor, 18": p.21


10/113

!rocesul creaţiei nu poate fi anali'at separat de personalitatea creativă. @n urma cercetărilor

efectuate de diverşi psi%ologi s-a )ntocmit o listă de caracteristici tipice pentru persoanele creative=

K cura0os )n convingeri? Kcurios:

cercetător: intuitiv? Kindependent )n

0udecată?

Kpreocupat de sarcinile care i se dau? Kidealist:

doritor să-şi asume riscuri?

Alţi cercetători se concentrea'ă asupra unei singure trăsături pe care o consideră factor c%eie )n performanţa creativă/ motivaţia#

@n anii L8: 4eresa Ama+ile propune un model componenţial al creativităţii care descrie factorii

cu rol important )n o+ţinerea performanţei creative= deprinderile specifice domeniului: a+ilităţi creative:

deprinderi de lucru: motivaţie intrinsecă.

Cercetările contemporane acordă o atenţie deose+ită (%i%udinii &e(%i,e: dimensiune a personalităţii creative.

Cele mai importante atitudini creative sunt=

1M )ncrederea )n forţele proprii

2M capacitatea de a fi uimit?

"M a+ilitatea de a te concentra?

#M capacitatea de a accepta conflictele?

5M perseverenţa?

M atitudinea antirutinieră?

M simţul valorii?8M cura0ul de a merge dincolo de certitudini?


11/113

*e conturea'ă astfel un profil al personalităţii creative= inteligentă, originală, independentă,desc!isă, intuitivă, energică, sensibilă, dominatoare, cu simţ al umorului: care preferă comple3itatea şiam+iguitatea: are )ncredere )n sine.

I*: o+servăm importanţa pe care o are g,ndirea divergentă )n actulcreaţiei. De altfel: mulţi cercetători au asimilat g,ndirea divergentă cu )nsăşi g,ndirea creatoare.,ndirea divergentă se defineşte prin calităţile de= fluenţă, flexibilitate, originalitate şi elaborare. Celemai multe teste de creativitate se limitea'ă la g,ndirea divergentă şi mai ales la evaluarea primelor trei

constituente.

(; >'uen1( e3primă rapiditatea şi uşurinţa de a produce: )n anumite condiţii cuvinte: idei:asociaţii: propo'iţii sau e3presii. $luiditatea este un indicator al uşurinţei actuali'ării asociaţiilor şidesfăşurării ideilor. Aceasta poate fi ideaţională: asociativă şi de e3presie. /a acestea se adaugăfluiditatea cuv,ntului: sau ver+ală.

:; >'ei4i'i%(%e( e3primă capacitatea de a modifica şi restructura eficient mersul

g,ndirii )n situaţii noi: de a găsi soluţii c,t mai variate de re'olvare a pro+lemelor: de a operatransferuri: de a renunţa la ipote'ele vec%i şi de a adopta cu uşurinţă altele noi. pusulfle3i+ilităţii este inerţia sau rigiditatea: imposi+ilitatea de a vedea o situaţie dintr-un ung%i noude vedere: manifestare a stereotipiei )n g,ndire. $le3i+ilitatea poate fi spontană sau adaptativă:aceasta din urmă presupun,nd o modificare )n modul de a a+orda sau interpreta o situaţie: )nstrategia utili'ată: fără care nu se poate a0unge la o soluţie vala+ilă: la o re'olvare.


12/113


13/113

+ucurie şi satisfacţie. 4eresa Ama+ile consideră acest tip de motivaţie catali'atorul principal alcreativităţii: veriga care poate fi folosită cel mai eficient pentru a stimula creativitatea copiilor.

Cara"ter&l desemnea'ă un set de atitudini orientate spre propria persoană: spre ceilalţi : muncă:norme şi valori. *ensi+ilitatea faţă de mediu: iniţiativa: tenacitatea: )ncrederea )n forţele proprii şiatitudinea activă )n faţa piedicilor constituie ingrediente adesea a+solut necesare )n vedereaconcreti'ării )n creaţie a potenţialului creativ.

R#l&l a)e"tivit!0ii )n reali'area unei creaţii este mai mult dec,t evident. (moţia pune )n mişcaremaşina cere+rală: este acel element care asigură unicitate şi personali'ea'ă produsul creativ.Afectivitatea susţine procesul creativ at,t pe parcursul lui: dar totodată )nsoţeşte sf,rşitul )ntreguluidemers ;satisfacţia şi )mplinirea finală.

De asemenea: activitatea creatoare este stimulată de e3istenţa unui mediu social favora+il: caresă asigure formarea unor personalităţi creative: să permită li+ertatea creaţiei: să recunoască şi să aplicevalorile create.

$amilia ca factor ma0or )n sociali'area primară: este filtrul prin care copilul receptea'ă )n partelumea şi: )n acelaşi timp: depo'itarul primelor modalităţi şi forme de răspuns la mediu pe care acesta şi

le )nsuşeşte. De modul )n care acest mediu )ncura0ea'ă sau in%i+ă potenţialul creativ al copiluluidepinde şi evoluţia lui ulterioară )n acest sens.

@n ceea ce priveşte rolul şcolii )n stimularea creativităţii s-a constatat că factorul ma0or )lconstituie atitudinea profesorului faţă de relaţia cu elevul. Astfel: de multe ori se poate vor+i de oadevărată inapetenţă a cadrului didactic )n raport cu elevii creativi: acesta agre,nd şi promov,nd eleviifoarte inteligenţi şi conformişti ;deci prea puţin creativi


14/113

nou stil de muncă. (i se menţin pe linia g,ndirii convergente: a acţiunilor conforme unor sc%eme rigideşi se limitea'ă la soluţii o+işnuite: cunoscute.

&,rsta micii şcolarităţi: caracteri'ată prin /(n%e)ie5 u&i#)i%(%e5 +"i&i% de (,en%u&ă: este o perioadă propice stimulării creativităţii. /a această v,rstă: copiii au cura0ul să emită opinii personale: săargumente'e şi să găsească soluţii inedite )n situaţii diverse: fără teama de a greşi sau de a părea

ridicoli. !rin urmare: ucenicia creativităţii tre+uie să )nceapă de la cea mai fragedă v,rstă: pentru cade'voltarea ei să se )nscrie pe o direcţie ascendentă şi dincolo de sf,rşitul şcolarităţii.

omentul prielnic al iniţierii şcolarilor )n activităţile creatoare coincide cu stadiile iniţiale ale proceselor formative. 6tili'area e3perienţei )ntr-o lumină nouă: )ntr-o accepţie inedită nu se reali'ea'ă +rusc: la un moment dat: dacă modelele anterioare de operare n-au pregătit elevul )n acest sens. 6n elev care a )nvăţat o perioadă mai )ndelungată prin reproducere vatrece cu greu peste acest model intelectual şi va opune c%iar re'istenţă la )nvăţarea prin cercetare-descoperire: tip de )nvăţare care cere alte structuri şi acţiuni mintale mai comple3e.

De'voltarea creativităţii este mediată de particularităţile psi%ice ale şcolarilor. @n ciclulac%i'iţiilor fundamentale şi cel de de'voltare are loc o intensă de'voltare intelectuală a copiilor.

!ercepţia: care la )nceput este glo+ală: superficială: devine treptat analitică. ,ndirea trece de lastadiul preoperaţioanal la cel al operaţiilor concrete şi )n clasele III-I& c%iar la cel a+stract: pun,ndu-i pe elevi )n situaţia de a anali'a: compara: generali'a: sinteti'a.

Asistăm la o coincidenţă a trăsăturilor psi%ice caracteristice v,rstei şi a celor ce condiţionea'ăactivitatea creatoare. !otenţialul intelectual al elevilor este )nsoţit de o curio'itate veşnic trea'ă şiactivă: de receptivitate: predilecţie pentru inedit: atitudine interogativă. $actorul cognitiv cu cea mai puternică de'voltare la elevi este imaginaţia. Aceasta le )nlesneşte com+inaţii noi şi surprin'ătoare:transpunerea )n situaţii %a'ardate şi crearea fantasticului.

/a această v,rstă sunt de0a educa+ile anumite componente ale potenţialului creativ. Avem )nvedere aici imaginaţia: g,ndirea: acumularea de e3perienţă: e3ersarea a+ilităţilor te%nice )n domeniulaptitudinii: stima de sine: perseverenţa: re'istenţa la )nc%idere şi sensi+ilitatea la pro+leme.

Aşadar stimularea creativităţii elevilor din ciclul de de'voltare repre'intă nu numai o sarcină aşcolii ci şi un aspect al formării personalităţii: conform particularităţilor psi%ice.

Activităţile creatoare concepute gradat şi sistematic sunt at,t accesi+ile c,t şi atractive pentruelevi. !utem spune c%iar că sunt )ntru totul pe măsura structurilor intelectuale şi afectiv-motivaţionaleşi că multe din performanţele lor depăşesc aşteptările.

@n conclu'ie: afirmăm cu certitudine că: la această v,rstă: ţin,nd seama de particularităţile

psi%ice ale copiilor: putem reali'a in mod firesc comportamente creatoare.I*? Ed&"area "reativit!0ii 2$ "la(ele I-IV

Creativitatea este una din componentele formative fundamentale ale )nvăţăm,ntului. Aceasta seeducă: se )nvaţă )ncă din clasele primare: c%iar de la grădiniţă.


15/113

7evoia de inovare este esenţială pentru +unul mers al şcolii: al vieţii: al vremurilor )n care trăim.

&,rsta micii şcolarităţi: caracteri'ată prin fante'ie: curio'itate: spirit de aventură este o perioadă propice stimulării creativităţii. /a această v,rstă copiii au cura0ul să emită opinii personale: săargumente'e şi să găsească soluţii inedite )n situaţii diverse. !rin urmare: ucenicia creativităţii tre+uiesă )nceapă de la cea mai fragedă v,rstă: pentru ca de'voltarea ei să se )nscrie pe o direcţie ascendentă.

Ncoala repre'intă principalul factor care poate contri+ui decisiv la valorificarea creativităţii

potenţiale a elevilor: la stimularea )nclinaţiilor lor creative şi la educarea creativităţii./a nivelul copiilor din ciclul primar: orice re'olvare de situaţii pro+lematice constituie )n acelaşi

timp o manifestare a creativităţii g,ndirii lor.

!rincipala caracteristică a g,ndirii creative la elevi e noutatea sau originalitatea soluţiilor găsite:a ideilor emise. 7u se poate vor+i )n ciclul primar de e3istenţa unei creativităţi deose+ite a g,ndiriişcolarului: ci mai degra+ă despre formarea unor premise pentru de'voltarea ulterioară a creativităţii.

@n procesul de )nvăţăm,nt nu este vor+a aşadar de a forma Fcreatori> adevăraţi )n sensul deinventatori: artişti: c,t mai ales de formarea şi cultivarea unor capacităţi de cunoaştere care devinfundamente ale procesului creator real: nu neapărat imediat: ci atunci c,nd tinerii vor intra )n flu3ul

activităţii productive. !rin urmare: )n procesul de )nvăţăm,nt nu se pune accentul pe produsul elevilor ca valoare socială: ci pe supleţea: nota de originalitate )n soluţiile folosite pentru re'olvarea sarcinilor de )nvăţare.

@nvăţătorul tre+uie să ai+ă )n vedere ca elevul să devină factor activ )n procesul de )nvăţare: sădevină coautor: alături de )nvăţător: al propriei lui formări. Eolul cadrului didactic e acela de a-l)ndruma pe elev să pătrundă )n sensurile multiple ale lucrurilor: să surprindă relaţiile dintre fenomene:să )ncorpore'e datele cunoscute )n e3perienţa proprie: să )nveţe cum să valorifice cunoştinţele )nactivitatea practică: etc..

(ducatorul preocupat de creativitate are )n vedere mai )nt,i aspectul productiv: menit să-l

forme'e pe elev: astfel )nc,t să depăşească reproducerea materiei: )n favoarea prelucrării şiredimensionării ei )n structuri inedite şi c,t mai personale. @nvăţarea creativă nu tre+uie şi nu poate să)nlăture preocupările pentru educarea memoriei deoarece fără aceste instrumente intelectuale: g,ndireaşi imaginaţia creatoare nu ar dispune de material de prelucrare: cunoscut fiind faptul că F di$ $ii"* $& %#ate )i "reat $ii""#

!rin )nvăţarea creativă fiecare copil tre+uie să devină participant activ: independent sau )n grup

la redescoperirea adevărurilor despre lucruri şi fenomene: să-şi pună )ntre+ări cum ar fi = cineO undeO

c,ndO prin ce mi0loaceO )n ce scopO deoarece ele )ntreţin interesul pentru cunoaştere şi corespund

spiritului de curio'itate a copilului.

(3ersarea creativităţii prin activităţi adecvate : relativ li+ere: )n care elevii sunt solicitaţi să

imagine'e soluţii şi căi multiple de re'olvare a unei situaţii date: apreciate de )nvăţător după

fluenţă:grad de originalitate: fle3i+ilitate: efort de ela+orare: are o deose+ită importanţă.


16/113

De'voltarea la elevi a capacităţilor aptitudinale creatoare nu se poate reali'a a+ord,nd: )n

e3clusivitate: metode şi procedee ce ţin de didactica tradiţională. $olosind metode şi procedee moderne

avem )n vedere formarea unor deprinderi de )nvăţare prin cercetare-descoperire şi efort intelectual

propriu.

!otenţialul creator de care dispun toţi copiii nu tre+uie lăsat să evolue'e )nt,mplător: ci tre+uie

stimulat. Activitatea de instruire şi )nvăţare oferă un teren vast pentru cultivarea la elevi a capacităţilor

creatoare: dar aşa cum arăta Ale3andru Eoşca ;12: p.#5.

@n perspectiva stimulării creativităţii elevilor: cadrul didactic tre+uie să acorde atenţie şi

modului cum se reali'ea'ă evaluarea. *e impune deplasarea accentului de la o+iectivele de ordin

informativ la cele de ordin formativ.

Dorina *ălăvăstru ;2#: p.8# < arăta că astfel notarea nu va mai avea )n oc%ii elevilor un

caracter coercitiv şi punitiv pentru că: aşa cum se ştie: tensiunea şi frustrarea care )nsoţesc de o+iceiactul evaluativ nu pot fi dec,t dăunătoare e3primării creativităţii elevilor.

@n vederea educării şi valorificării tuturor posi+ilităţilor creative ale elevilor din clasele primare

avem )n vedere crearea unor condiţii favora+ile dintre care amintim=

1O preocuparea pentru de'voltarea proceselor intelectuale ale elevilor: un mod progresiv: de

la spiritul de o+servaţie p,nă la cele mai comple3e capacităţi ale g,ndirii şi imaginaţiei

creatoare?

1O stimularea atitudinilor de ordin caracterial care conduc la formarea personalităţii

creatoare?

2O utili'area de strategii didactice capa+ile să active'e )ntregul potenţial creator al

elevilor;pro+lemati'area: )nvăţarea euristică: 0ocul didactic: +rainstormingul: metoda

ciorc%inelui: metoda +ulgărelui de 'ăpadă: metoda pălăriilor g,nditoare: eseul: proiectul: portofoliul:

etc.<

P atitudinea creativă )n proiectarea lecţiilor prin aplicarea actualelor cunoştinţe din domeniul psi%ologiei creativităţii?

P crearea unor atmosfere permisive )n clasă: care să )i eli+ere'e pe elevi de tensiuni şi teamă: o

atmosferă care să favori'e'e comunicarea: consultarea: conlucrarea. @n acest sens: 7.C. atei arăta că:


17/113

şi Fcopiii cu tendinţe spre pasivitate: neo+işnuiţi cu efortul intelectual: intră treptat )n procesul muncii

intelectuale şi prind gustul re'olvării pro+lemelor şcolare: eli+er,ndu-şi energiile latente>;(ducarea

capacităţilor creatoare )n procesul de )nvăţăm,nt: 182: p.1


18/113

DictionarG: 1


19/113

Eeforma curriculară este o ::componentă esenţială şi: totodată: o garanţie a reuşitei la nivelul

strategiei glo+ale de reformă a )nvăţăm,ntului rom,nesc>? )n cadrul acesteia s-a ela+orat 7oul

Curriculum 7aţional care a avut )n vedere trei repere fundamentale=

U raportarea la dinamica şi necesităţile actuale precum şi la finalităţile de perspectivă ale

sistemului românesc de învăţământ, generate de evoluţiile societăţii şi formulate în diverse documente

de politică educaţională1

2 raportarea la tendinţele actuale şi la criteriile internaţionalegeneral acceptate în domeniul

reformelor curriculare1

2 raportarea la acele tradiţii ale sistemului românesc de învăţământ care sunt pertinente din

punctul de vedere al reformei în curs#

C#%#$e$tele "&rri"&l&-&l&i (&$t

6n sistem de consideraţii teoretice asupra educativului şi a societăţii? $inalităţi?

Conţinuturi sau su+iecte atent selecţionate şi organi'ate cu scopuri didactice?

etodologii de predare-)nvăţare?

etodologii de evaluare a performanţelor şcolare.

/i$alit!0ile )nvăţăm,ntului primar derivă din idealul şi finalităţile sistemului educaţional formulate prin 3egea învăţământului. Curriculum 7aţional peci'ea'ă următoarele finalităţi pentru )nvăţăm,ntul primar=

asigurarea educaţiei elementare pentru toţi copii?

formarea personalităţii copilului: respect,nd nivelul şi ritmul său de de'voltare?

)n'estrarea copilului cu acele cunoştinţe: capacităţi şi atitudini care să stimule'e raportarea efectivă şicreativă la mediul social şi natural şi să

permită continuarea educaţiei.

@n )nvăţăm,ntul primar e3istă următoarele cicluri curriculare=

ciclul ac%i'iţiilor fundamentale ;clasele I-a - a II-a< ciclul de de'voltare ;clasele a III-a : a I&-a <

Ci"l&l de a"1i,i0ii )&$dae$tale are ca o+iective ma0ore acomodarea la cerinţele sistemului şcolar şialfabetiarea iniţială. Acest ciclu vi'ea'ă=


20/113

V asimilarea elementelorde +a'ă ale principalelor lim+a0e convenţionale ;scis: citit: calcul aritmetic<

1O stimularea copilului )n vederea perceperii: cunoaşterii şi stăp,nirii mediului apropiat?

2O stimularea potenţialului creativ al copilului: al intuiţiei: al imaginaţiei?

"O formarea motivării pentru )nvăţare: )nţeleasă ca o activitate socială.

Ci"l&l de de,v#ltare ;clasele a III-a: a I&-a )n continuare: clasele a &-a:a &I-a< are ca o+iectiv ma0or

formarea capacităţilor de baă necesare pentru continuarea studiilor şi vi'ea'ă=

V de'voltarea ac%i'iţiilor lingvistice: a competenţelor de folosire a lim+ii rom,ne: a lim+i materne şi a

lim+ilor străine pentru e3primarea corectă şi eficientă )n situaţii variate de comunicare?

1O de'voltarea capacităţii de a comunica: folosind diferite lim+a0e speciali'ate?

2O de'voltarea g,ndirii autonome şi a responsa+ilităţii faţă de integrarea )n mediul social.

;6ngureanu:A.: 2": p.11<

*copurile reformei curriculare sunt= creşterea calităţii predării şi )nvăţării: transformarea

)nvăţării şcolare )ntr-un proces care să spri0ine cu adevărat integrarea activă şi competenţa tinerilor )n

viaţa privată: profesională şi pu+lică: sporirea interesului elevilor pentru )nvăţarea continuă sau de-a

lungul )ntregii vieţi ;life T long learning


21/113

structurare a competenţelor de comunicare. Conform acestui nou model: Qcomunicarea este undomeniu comple3 care )nglo+ea'ă procesele de receptare a mesa0ului oral şi a celui scris;QcitireaWlecturaR ; Alina !amfil: 2#


22/113

4tudiul limbii române în învăţământul primar este conectat la realităţile comunicării

cotidiene propriu-ise1 de aceea, se pune accent deosebit pe 2$v!0area %r#"ed&ral!* adică se

urmăreşte structrarea unor strategii şi proceduri proprii de reolvare de probleme, de explorare şi de

investigare caracteristice activităţii de comunicare#

@nvăţarea oricărui conţinut de citireWlectură: elemente de construcţie a comunicării este

condiţionată şi motivată de re'ultatul ei asupra competenţei de comunicare a elevului. (ste saltul de la)nvăţăm,ntul tradiţional ::( 0n,ă1( +ă $%ii> la )nvăţăm,ntul preconi'at de reforma curriculară ::( 0n,ă1(+ă $%ii +ă /(i>=

4oate aceste caracteristici atrag reconsiderarea evaluării şi autoevaluării ca modalităţi deameliorare a propriului progres şcolar.

*pecificul curriculum-ului actual de lim+a şi literatura rom,nă ;)nvăţăm,ntul primar


23/113

@n ca'ul lim+ii rom,ne: noul !#de' "ed(8#8i constituie esenţa noului model comunicativ T funcţional. Acesta tre+uie privit din trei perspective=

3< I. Di$ %er(%e"tiva li8ii "a (i(te

!entru elevi: noul model se supune: )n primul r,nd logicii )nvăţării şi nu neapărat logicii ştiinţifice adomeniului căruia )i aparţine T ştiinţa lim+ii.

/im+a tre+uie a+ordată ca sistem: ca un )ntreg deoarece: )n actul comunicării: nu se face odistincţie )ntre fonetică: voca+ular: gramatică ;morfologie: sinta3ă


24/113

6n alt raport )n care se intervine T deşi nu este prima dată T este cel care anga0ea'ă )nvăţătorulşi elevii. !onderea o va deţine producerea de mesa0e proprii: şi nu receptarea mesa0elor. Cerinţa estefoarte vec%e= )n timpul orelor nu )nvăţătorul tre+uie să

vor+ească cel mai mult W să ela+ore'e mesa0e: dreptul acesta tre+uie acordat elevilor: rolul )nvăţătoruluifiind de a crea circumstanţe de comunicare: de a favori'a producerea mesa0elor elevilor şi de a-includea0uta să a0ungă la e3primarea corespun'ătoare.

3< III. Di$ %er(%e"tiva "#$'tie$ti,!rii #del&l&i "#&$i"ativ ; )&$"0i#$al de "!tre 2$v!0!t#r =/i+.>?

I!6*A=

Curriculum 7ational

$I7A/I4A4(=

C(E64A=

/im+a T cel

*tructuramai important

mi0loc de sistemica

comunicare

a lim+iiumana A9EDAE(AI74(EA4A

(*4(=

AC4I67( 7(C(*I4A4(

!articularitatile

DIDAC4ICA=individuale

$ormarea

si de varstaformatorilor

ale elevilor


25/113

>i8*? A4#&d(&e( in%e8&(%(

rice individ se e3primă )ntr-o manieră glo+ală: fără să recurgă la diferenţieri conştienti'ate)ntre fonetică: semantică: sinta3ă: ortografie: retorică şi participarea lui la comunicare este spontană. Deaceea: )nvăţătorul tre+uie să ţină seama de aceste evidenţe şi să evite pe c,t posi+il menţinerea rigidă acompartimentării lim+ii.

4e3ele: )n sens larg: 0oacă un rol de ne)nlocuit nu numai ca modele de lim+ă scrisă: ci şi cami0loace care )i permit elevului să a0ungă la )nţelegerea lumii: a valorilor

acesteia: care )i a0ută să-şi forme'e un sistem propriu de valori: să participe la de'voltarea culturii:de'volt,ndu-şi astfel originalitatea: devenind creativi.

&aloarea acestui model re'ultă din accentul pus pe capacităţile de comunicare: pe )ncercarea deec%ili+rare a raportului dintre capacităţi şi cunoştinţe aşe'ate su+ semnul competenţei de comunicare.

II*: L#"&l 'i i%#rta$0a "reativit!0ii 2$ %r#+raele 'i a$&alele '"#lare a"t&ale

7umeroase modele şi soluţii prin care se poate cultiva creativitatea se găsesc şi )n programele şimanualele de lim+a rom,nă.

Curriculum-ul actual are la +a'ă modelul comunicativ-funcţional: model ce presupunede'voltarea integrată a capacităţilor de receptare orală: de e3primare orală: respectiv de receptare amesa0ului scris şi de e3primare scrisă.

*copul studierii disciplinei Li8a 'i literat&ra r#9$! )n perioada şcolarităţii o+ligatorii esteacela de a forma un t,năr cu o cultură comunicaţională şi literară de +a'ă: capa+il să )nţeleagă lumeadin 0urul său: să comunice şi să interacţione'e cu semenii: să-şi e3prime= g,nduri: sentimente: emoţii:să-şi utili'e'e )n mod eficient şi creativ capacităţile de re'olvare a pro+lemelor )n viaţa de 'i cu 'i.

Dacă luăm )n considerare standardele curriculare de performanţă la finele )nvăţăm,ntului primar la disciplina lim+a rom,nă o+servăm că mare parte din acestea implică creativitatea.

Dintre ele amintim= redactarea unui text propriu pe baa unui plan de idei, redactarea textelor scurte cu destinaţie specială, formularea ideilor principale ale unui text narativ, adaptarea mesajuluila partener în situaţii de comunicare dialogată, etc##

/a nivelul i'u'ui de (Fi)i1ii /und(!en%('e activităţile anga0ate )ndevoltarea

capacităţii de

receptare a mesajului oral şi de exprimare orală vi'ea'ă= construirea de dialoguri , jocuri de rol detipul vorbitor-ascultător, simulări ale unor situaţii concrete de comunicare, construire de enunţuri,devoltarea unor enunţuri, exerciţii de formulare de întrebări şi răspunsuri, exerciţii deantonimie7sininimie, activităţi de exprimare a propriilor păreri în legătura cu întâmplări, personaje.


26/113

@n ceea ce priveste devoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris şi a capacităţii deexprimare scrisaă amintim activităţi ca = formulare de întrebări şi răspunsuri pe marginea textului,realiarea unor desene pornind de la enunţuri citite,activităţi de creare de poveşti din amestecul a două sau mai multe povesti cunoscute, sc!imbarea finalului unor texte citite, exercitii de integrare a ac!iiţiilor lexicale noi în enunţuri, povestireatextelor citite, exerciţii de redactare a unor texte de mică întindere pe baa suportului viual a unui şir de întrebări#

@n i'u' de de),#'%(&e multe din o+iectivele de referinţă: activităţile de )nvăţare dar şi

conţinuturile propuse vi'ea'ă e3ersarea capacităţilor creatoare ale elevilor.Activităţile anga0ate )n devoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral şi de exprimare

orală : cum ar fi= simularea unor situaţii de comunicare diverse, discuţii libere pe teme date, construirede texte orale după imagini sau pe baa unui şir de întrebări7plan de idei, integrarea ac!iiţiilor lexicale noi în enunţuri, exprimarea propriilor opinii au o reală contri+uţie la cultivarea creativităţiielevilor.

4crierea imaginativă este concreti'ată )n= compunerea unor texte pe baa unui suport viual, alunui şir de întrebări, pe baa unor cuvinte de sprijin, după plan de idei, compunerea cu început sau sfârşit dat, compunerea cu titlu dat şi compunerea narativă liberă.

De asemenea: 4crierea după textul literar = povestirea unor fragmente din text, formularea deîntrebări în legătura cu conţinutul textului: etc. sunt doar c,teva prevederi ale programelor şcolare cumari resurse de e3ersare a capacităţilor creatoare.

@n ceea ce priveşte studiul elementelor de construcţie a comunicării tre+uie pornit de la te'a potrivit căreia aceste construcţii se )nvaţă prin mi0locirea lim+ii: nu invers. A cultiva spiritul creator prinstudiul elementelor de construcţie a comunicării )nseamnă a asigura aplicarea )n practică a noţiunilor şicategoriilor gramaticale: domeniul aplicării acestora )n practică fiind comunicarea. Ni )n această direcţie programa şcolară conţine diverse e3emple de activităţi de )nvăţare ;exerciţii de completare,transformare, de înlocuire, compuneri gramaticale$#

Activitatea de formare a capacităţii de lectură-citire are drept conţinut creaţii literare. Acesteaau rolul de a orienta elevii at,t )n ceea ce priveşte redarea conţinutului lor : )ntr-o e3primare originalăc,t şi )n ela+orarea : de către ei )nşişi : a unor compo'iţii. !rograma şcolară dar şi manualele prevăd şi)n acest ca' o serie de e3emple de activităţi şi e3erciţii care să stimule'e potenţialul creativ al elevilor continuarea povestirii: sc%im+area finalului unei povestiri: e3primarea opiniei personale )n legătură cuun fapt: persona0: povestiri prin analogie: etc.4otuşi: )n urma anali'ei !(nu('e'#& ('%e&n(%i,e pentru clasele I-I& am constatat că acestea nu pre'intă)ntotdeauna situaţii- pro+lemă pentru elev sau nu solicită efortul de

a găsi soluţii noi : de a ieşi din şa+lon. Deşi acestea conţin te3te care se disting printr-o mare varietate

de conţinuturi : totuşi uneori sunt deficitare )n ceea ce priveşte sarcinile care să-i solicite pe elevi )ne3ploatarea creatoare a te3tului literar. Aici intervine rolul )nvăţătorului care preocupat fiind dede'voltarea g,ndirii divergente: a fle3i+ilităţii: originalităţii: tre+uie să vină cu e3erciţii: teme: )ntre+ări:care să-l pună pe elev )n situaţia de a anali'a: compara: interpreta : crea.

De acest aspect ne vom ocupa )n capitolele următoare.


27/113

II.: C!i 'i i@l#a"e de de,v#ltare a %#te$0ial&l&i "reativ %ri$ i$teredi&l li8ii 'iliterat&rii r#9$e

rele de lim+a şi literatura rom,nă oferă prin conţinutul lor diverse posi+ilităţi de stimulare şide'voltarea a creativităţii.

/im+a şi literatura rom,nă urmăreşte : )n acelaşi timp : constituirea receptivităţii estetice c,t şide'voltarea spiritului creator care presupune formarea receptivităţii creatoare: de'voltarea capacităţii dea restructura )ntr-o vi'iune proprie elemente decupate din lectura unei opere: dar şi de'voltareami0loacelor de autoe3primare : cultivarea e3presiei artistice.

Ciclul primar oferă numeroase posi+ilităţi de valorificare a creativităţii )n cadrul orelor de lim+aşi literatura rom,nă. C%iar )ncep,nd cu clasele I-II e3istă momente care pot fi valorificate )n direcţiacultivării creativităţii ca de e3emplu= interpretarea ilustraţiilor: 0ocurile didactice : emiterea unei păreri proprii: e3erciţii de creare de cuvinte pornind de la o sila+ă: sc%im+,nd po'iţia literelor: unind douăcuvinte : etc.

@n ciclul de de'voltare aceste posi+ilităţi se )nmulţesc considera+il. Acum )nvăţătorul poate propune elevilor e3erciţii care implică actul creativ cum ar fi= Kreali'area unui te3t opus ca şi conţinutcelui studiat : Kcrearea unui personaj cu trăsături opuse ,(sc!imbarea finalului unui text , (povestiri prin analogie dar la timpul viitor, (exprimarea unor opinii personale cu privire la fapte, personaje,evenimente, (crearea unor structuri de limbă, (crearea unor versuri, alcătuire de texte cu titlu dat, pebaa unor cuvinte de sprijin, după beni desenate, după un proverb, pe baa unui plan de idei: etc.. Dealtfel: compunerile şcolare repre'intă cel mai generos prile0 de valorificare a e3perienţei de viaţă şi demanifestare a imaginaţiei creatoare: a fante'iei.

Creaţiile literare din manuale oferă structuri model pe +a'a cărora elevii pot construi te3te proprii. 6nii elevi vor avea tendinţa de copiere: alţii vor reuşi să se distanţe'e de te3t prin capacitateade a veni cu elemente noi din alte lecturi sau din e3perienţa de viaţă.

@nsuşirea elementelor de construcţie a comunicării are rolul de a optimi'a e3primarea elevilor:oferindu-le posi+ilitatea de autocontrol asupra propriei ela+orări orale şi scrise. Dintre multele forme dee3erciţii gramaticale amintim pe cele de modificare: completare: transformare dar mai ales compunerilegramaticale.

altă cale de de'voltare a creativităţii elevilor o repre'intă (%i,i%ă1i'e e%&(u&&iu'(&e carede'voltă capacitatea de e3primare şi g,ndirea creativă.

Conform o+iectivului propus şi anume stimularea creativităţii elevilor la lim+a şi literaturarom,nă pentru clasele I-I& se pot utili'a mai multe tipuri de sarcini şi activităţi didactice=

restructurarea conţinutului povestirilor?

modificarea de'nodăm,ntului unei povestiri? continuarea unei povestiri cu )nceput dat?


28/113

e3primarea atitudinii personale )n raport cu\sau faţă de\?

sta+ilirea de titluri pentru te3te date?

ela+orarea de dialoguri cu persona0e neo+işnuite? relatarea unei e3perienţe proprii?

formulare de răspunsuri la )ntre+ări ipotetice;dacă\ voi cum aţi fi procedatO<

dramati'area acţiunii unui te3t?

inventarea unor scenarii de poveste? completarea unor rime?

formulare de )ntre+ări pe +a'a te3tului literar? introducerea )n enunţuri proprii a noilor ac%i'iţii

lingvistice?

completarea propo'iţiilor lacunare?

construirea propo'iţiilor după sc%eme? crearea unor figuri de stil?de'voltarea propo'iţiilor? compuneri gramaticale?

compuneri după imagini: cu cuvinte de spri0in: pe +a'a unui şir de )ntre+ări?

compuneri li+ere? F+inomul fantastic>? Fsalata de poveşti>

povestiri din cuvinte fantastice: etc.?

De asemenea: pentru reali'area acestui o+iectiv am apelat la o serie de metode: strategiididactice at,t tradiţionale: c,t şi moderne? pro+lemati'area: 0ocul didactic: 0ocul de rol: de'+aterea: +rainstrorming-ul: scaunul autorului: metoda cadranelor: cu+ul: strategii ce vor fi tratate mai pe larg)ntr-unul din capitolele următoare.

/ucr,nd )ntr-un climat care imprimă elevului )ncredere: optimism: )ncura0are şi folosind sarcinide lucru ce solicită g,ndirea divergentă: antrenăm: educăm şi de'voltăm potenţialul creativ al acestuia.(levii tre+uie lăsaţi să-şi manifeste curio'itatea: spontaneitatea: iniţiativa: iar evaluarea să se facă după parametrii actului creativ

CAPITOLUL III*

MODALITĂŢI DE CULTIVARE A CREATIVITĂŢII ELEVILOR DIN CICLULPRIMAR


29/113

III*9* Me%#de de de),#'%(&e ( &e(%i,i%ă1ii 0n '(+e'e I-IV

/iteratura de specialitate oferă o imagine fidelă asupra antite'ei care se creea'ă )ntre metodeletradiţionale şi cele moderne utili'ate )n predare. Met#dele tradi0i#$ale au următoarele caracteristici=

] pun accentul pe )nsuşirea conţinutului: vi',nd: )n principal: latura informativă a educaţiei:?

] sunt centrate pe activitatea de predare a )nvăţătorului elevul fiind vă'ut ca un o+iect al instruirii:aşadar: comunicarea este unidirecţională?] sunt predominant comunicative:?

] sunt orientate: )n principal: spre produsul final: evaluarea fiind de fapt o reproducere a cunoştinţelor?

] au un caracter formal şi stimulea'ă competiţia? ] stimulea'ămotivaţia e3trinsecă pentru )nvăţare?

Aceste metode generea'ă pasivitatea )n r,ndul elevilor.

/a polul opus * et#dele #der$e se caracteri'ea'ă prin următoarele note= ] acordă prioritatede'voltării personalităţii elevilor: vi',nd latura formativă a educaţiei?

] sunt centrate pe activitatea de )nvăţare a elevului: acesta devenind su+iect al procesului educaţional?

] sunt centrate pe acţiune: pe )nvăţarea prin descoperire? ] suntorientate spre proces?

] sunt fle3i+ile: )ncura0ea'ă )nvăţarea prin cooperare şi capacitatea de autoevaluare la elevi: evaluareafiind una formativă?] stimulea'ă motivaţia intrinsecă?

] relaţia )nvăţător-elev este democratică: +a'ată pe respect şi cola+orare: iar disciplina derivă din modulde organi'are a lecţiei. !rin metodele moderne se )ncura0ea'ă participarea elevilor: initiaţiva şi

creativitatea.Din toate cele menţionate re'ultă faptul că învăţătorul trebuie să-şi sc!imbe concepţia şi

metodologia instruirii şi educării, să cooperee cu elevii, să devină un model real de educaţie permanentă, să se implice în deciiile educaţionale, să asigure un învăţământ de calitate# ;Ionescu:.: Eadu I.: 21: p.1"#<

III*9*9* Me%#de %&(di1i#n('e

@n metodologia tradiţională: elevul răm,ne mai mult un spectator )n clasă: gata să recepte'e pasiv ceea ce i se transmite ori de c,te ori i se demonstrea'ă. @n cadrul lecţiei: metoda tradiţională se +a'ea'ă e3clusiv pe transmiterea de cunoştinţe de către )nvăţător: pe receptare şi imitare de către elev.Acest model de comunicare are la +a'ă ideea că anumite cunoştinţe şi informaţii nu tre+uie descoperitede elev: ci se transmit şi se comunică elevului prin intermediul lim+a0ului.


30/113

Astfel la clasa I procesul )nvăţării citirii şi scierii: )nsăşi metoda utili'ată T /#ne%iă5(n('i%i#-+in%e%iă T solicită activităţi ce de'voltă spiritul creativ. Demersul făcut )n vederea predării-)nvăţării unui sunet nou şi a literei corespun'ătoare: )ndeose+i anali'a şi sinte'a fonetică:sunt operaţii care solicită 8.ndi&e( u e'e!en%e de &e(1ie. *inte'a propo'iţiei implică un includecreator: ca şi compunerea de propo'iţii pe +a'a ilustraţiilor.

&arietatea de 0ocuri didactice folosite )n cadrul lecţiilor: solicită: de asemenea: include un efortcreator= e3erciţiile de completare a sila+elor: de inversare sau su+stituire a acestora? 0ocuri de rol peteme cotidiene date? 0ocuri de grup cu teme date? povestirea unor )nt,mplări personale? recitări:dramati'ări: repovestiri? 0ocuri de sinonimie: antonimie: omonimie? 0ocuri pentru alcătuirea de propo'iţii conţin,nd cuvinte noi .

; Nerdean:I.:2: p.228<

4ot )n r,dul unei asemenea activităţi tre+uie amintită varietatea de 0ocuri didactice: printre care pot fi amintite cele de completare a sila+elor: de inversare sau su+stituire a acestora ş.a.@n lecturarea te3telor din a doua parte a perioadei alfa+etare şi a celei postalfa+etare: punerea

elevilor )n situaţia de a povesti: pe c,t posi+il )n manieră originală ; nu pe +a'a memorării şi areproducerii mecanice< a conţinutului te3tului solicită efort creator.

H#u' did(%i *. 7uţă: 21:p.22#< poate fi utili'at pentru stimularea fluidităţii şifle3i+ilităţii ver+ale. (videnţie' următoarele sarcini ca av,nd o mare valoare formativă=

K identificarea cuvintelor: sila+elor: sunetelor )n propo'iţii date sau formulare după anumitecerinţe?

Kgăsirea unor cuvinte noi prin sc%im+areaWadăugarea unui sunetWsila+ă ;iniţial;ă


31/113

@ntr-o altă variantă a 0ocului se cere )nlocuirea )n propo'iţii date a unor cuvinte cu

sinonimeleWantonimele lor. *e cultivă fle3i+ilitatea g,ndirii: g,ndirea analogică.

$ormularea unor propo'iţii )n care toate cuvintele să )nceapă cu acelaşisunetWliteră.(3emplu= 5aula pune#

'renul traverseaă tunelul# ş#a

*unt cultivate fle3i+ilitatea şi originalitatea.!ropo'iţia este ela+orată de un singur elev ;mai )nt,i propo'iţii simple: apoi se a0unge la propo'iţii de'voltate


32/113

e3plicative vor duce la conştienti'area etapelor acesteia de către elev: la algoritmi'atrea metodei: )nfinal: ea devenind: )n adevăratul sens al cuv,ntului: te%nică de lucru cu cartea.

.; 6ngureanu: A. etodica studierii lim+i şi literatrii rom,ne:2" p.21"<

@n manualele şcolare de la ciclul primar o pondere )nsemnată o au te3tele care aparţingenului epic. Acestea: datorită pre'enţei )nt,mplărilor şi persona0elor: sunt mai accesi+ile şcolarilor

mici. (le )nfăţişea'ă aspecte din viaţa copiilor sau adulţilor: momente din trecutul sau pre'entul ţării:aspecte din viaţa animalelor: etc..

4e3tele care creea'ă dificultăţi mai mari )n )nţelegerea lor sunt textele cu caracter liric#!onderea lor )n manualele şcolare este mai mică: dar valoarea lor esteincontesta+ilă. @n te3tele lirice autorul operea'ă cu imagini şi procedee artistice care transmit )n moddirect sentimentele acestuia: pe c,nd )n te3tul epic se face apel la acţiuni şi persona0e pentrumateriali'area sentimentelor autorului. Anali'a celor două tipuri de te3te diferă. Aşadar lecturae3plicativă are specificul ei )n funcţie de tipul te3tului. /ectura e3plicativă: anali'a literară specificăfolosită )n funcţie de caracterul creaţiei literare accesi+ili'ea'ă receptarea mesa0ului te3tului.

Calea sigură spre receptarea mesa0ului creaţiilor artistice c,t şi spre )nsuşirea instrumentelor

muncii cu cartea o constituie utili'area )n mod creator ( 'e%u&ii e"'i(%i,e: )n funcţie de conţinutul şiformele de e3presie specifice fiecărei creaţii literare.

7u voi insista pe etapele lecturii e3plicative sau pe specificul acesteia )n funcţie de tipul de te3tci voi )ncerca să pre'int c,teva căi: modalităţi de intervenţie creatoare )n activităţile de receptare ate3telor literare.

!rin urmare: unele elemente de intervenţie creatoare )n ca'ul te3tului epic ar putea fi=e3primarea unor opinii personale cu privire la persona0e: fapte: c%iar şi la stilul reali'ării creaţiei: laceea ce le-a plăcut mai mult? răspunsuri la )ntre+ări precum= Fce s-ar fi )nt,mplat dacă\O &oi ce-aţi fifăcutO: cum aţi fi procedatO>: povestiri prin analogie şi prin contrast. Alte cerinţe ar putea fi= continuaţi

povestirea: găsiţi un alt final povestirii: sc%im+aţi cursul povestirii.

@n vederea anga0ării efortului creator activităţile de receptare a te3telor tre+uie să se )mpleteascăcu cele de compunere. formă de solicitare a efortului creator este redarea ;repovestirea< )ntr-oe3primare originală a te3telor citite. Contri+uţia elevilor poate consta )n folosirea unor imagini artisticenoi faţa de cele din te3t sau regruparea elementelor naraţiunii )n manieră personală. C%iar şi )nactivitatea de formulare a ideilor principale: fiecare elev tre+uie solicitat să caute şi să găseascăformularea cea mai adecvată: ceea ce implică o activitate de creaţie.

Ac%i'iţiile noi de voca+ular: e3presiile cu sens figurat: imaginile artistice repre'intă fiecare )n parte prile0ul de folosire a lor )n conte3te diferite: )n vederea )nţelegerii sensului şi a utili'ării )ne3primare.

@n ceea ce priveşte te3tele aparţin,nd genului liric: calea principală prin care se poatecultiva spiritul creator o constituie demersurile )ntreprinse pentru )nţelegerea sensului figurat alcuvintelor: folosirea lor )n conte3te noi: crearea unor structuri de lim+ă: figuri de stil: etc. !entru


33/113

de'voltarea creativităţii pe parcursul claselor a I- I& a am folosit diverse tipuri de e3erciţii: sarcinididactice.

De e3emplu=

$ormulaţi c,t mai multe )ntre+ări pe +a'a te3tului citit?

ăsiţi c,t mai multe titluri pentru imagineaW te3tul dat?ăsiţi şi alte titluri care se potrivesc te3tului?

Argumentaţi pro şi contra atitudinea persona0ului\? ăsiţi un alt final pentru următorul te3t?

Imaginea'ă-ţi un dialog )ntre tine şi şarpe ; :udecata vulpii, !. Ispirescu: cl. a III-a


34/113

Ee&i1iu' presupune e3ecutarea unei acţinui )n mod repetat şi conştient: )nseamnă a face un lucrude mai multe ori )n vederea do+,ndirii unei deprinderi: a supune la efort repetat anumite funcţii mentalesau motrice )n scopul de'voltării şi menţinerii )n formă.

@n şcoala activă e3erciţiul nu se reduce numai la formarea priceperilor şi deprinderilor : cie3plorea'ă domenii noi=

)nţelegerea noţiunilor: regulilor: principiilor şi teoriilor )nvăţate?

de'voltarea operaţiilor mentale şi constituirea lor )n structuri operaţionale?

sporirea capacităţii operatorii a cunoştinţelor: priceperilor şi deprinderilor?

revenirea uitării şi evitarea tendinţelor de indiferenţă? de'voltarea unor capacităţi şi aptitudini

intelectuale şi fi'ice: a unor calităţi morale şi trăsături de voinţă şi

caracter?

)nlăturarea deprinderilor incorecte.

Aplicate la nivele de v,rstă diferite: e3erciţiile de lim+ă şi literatură vor vi'a operaţii de tipul=citirii conştiente: scrierii corecte şi rapide: )nţelegerii diferitelor tipuri de lim+a0: deprinderii de aformula idei principale: de a re'uma un conţinut sau de a-l reda cursiv: e3presiv şi clar: de a e3primaoral şi scris noţiuni 0udecăţi: raţionamente cu a0utorul

6nităţilor lingvistice= cuvinte: propo'iţii: fra'e.;etodica studierii lim+i şi literatrii

rom,ne: 6ngureanu : A.: p.222<

@n vederea stimulării

creativităţi

i este necesar ca )n paralel cu demersuriletradiţionale pentru )m+ogăţirea: nuanţarea şi activi'area voca+ularului să se utili'e'e şi e3erciţii: 0ocuria căror scop este de'voltarea capacităţilor de comunicare şi de creaţie.

!reci'area dificultăţilor )nt,mpinate de copii )n receptarea: )nţelegerea şi utili'area cuvintelor este importantă pentru a sta+ili strategiile pentru cultivarea voca+ularului. $recvenţa )n circulaţie şiimportanţa )n comunicare a cuvintelor sunt factori care uşurea'ă sau fac dificilă )nţelegerea şi fi3arealor )n voca+ularul individual.

/a +a'a de'voltării capacităţilor creatoare şi activi'ării voca+ularului micilor şcolari stă te3tulliterar : ca model de e3primare corectă şi plastică.

@n anali'a te3tului se reali'ea'ă e3erciţii le3icale care au ca centru de interes )m+ogăţirea:activi'area : nuanţarea voca+ularului prin=identificarea cuvintelor şi e3presiilor noi?

)nsuşirea e3plicaţiei cuvintelor şi e3presiilor noi?


35/113

utili'area noilor ac%i'iţii le3icale )n conte3te proprii? e3erciţii le3icale cu sinonime: antonime:omonime?

alcătuirea familiei le3icale şi c,mpului le3ical al unui cuv,nt? utili'area cuv,ntului )n locuţiuniWe3presii: prover+e şi 'icători? folosirea de calam+ururi: )m+inări cu sensuri figurate: plastice:

e3presive.

Astfel: la clasele a III-a şi a I&-a: se poate utili'a o mare varietate de exerciţii creative care săai+ă ca efect )m+ogăţirea: nuanţarea şi activi'area voca+ularului.&oi e3emplifica c,teva tipuri dee3erciţii pe +a'a te3telor literare din manualele pentru clasele a III-a şi a I&-a.

!entru te3tul Foş iron prisăcarul> de Ce'ar !etrescu: inclus )n manualul de clasa a IIIa :am propus următoarele e3erciţii=

1. Introduceţi )n conte3te cuvintele şi e3presiile= luări-aminte, prisăcar, a-i veni de!ac, urdiniş: i-au făcut capătul1

2. $ormulaţi c,t mai multe e3presii pornind de la ver+ul a face1 ". Alcătuiţi familia de cuvinte a su+stantivului bătrân1

+# ăsiţi c,t mai multe cuvinte din c,mpul le3ical al cuv,ntului apicultură1

5. Cine creea'ăO Compuneţi o g%icitoare despre al+ină? !entru te3tul F_arade dincolo de negură> după i%ail *adoveanu ;clasa a I& a< =

1. Alcătuiţi enunţuri cu sensurile cuv,ntului oc!i1

)# ăsiţi cuvinte cu sens asemănător pentru e3presiile următoare: apoi folosiţi-le )n enunţuri= amrămas pe gânduri, eram oc!i şi urec!i1

8# ăsiţi c,t mai multe )nsuşiri neo+işnuite pentru cuvintele= dealuri, păduri1

#. ,ndiţi-vă la 'ece cuvinteWe3presii pe care le-aţi folosi dacă aţi scrie un te3t despre toamnatârie?

B# ăsiţi un cuv,nt care să cuprindă toate cuvintele şi e3presiile din lista următoare= a se înveseli,a sări în sus, a-i străluci oc!ii, priviri jucăuşe#

dificultate deose+ită o repre'intă cuvintele cu sens figurat şi cele cu polisemantism de'voltat. @naceste ca'uri am propus e3erciţii de tipul=

9.!reci'aţi )nţelesul cuv,ntului su+liniat= amaleagănă copilul.

Codrii şi lacurile ne-au legănat anii frage'i ai copilăriei. 9ătr,na selegăna pl,ng,nd fără năde0de.Ana se leagănă )n scr,ncio+.

:.6neşte ce se potriveşte=(l muşcă din p,ine. @i pare rău@şi muşcă mâinile# EupeNi-a muşcat limba# Ascunde adevărul


36/113

De asemenea: pentru )m+ogăţirea voca+ularului se pot organi'a diverse 0ocuri didactice ce pot fifolosite ca momente de rela3are )n timpul activităţilor sau ca activităţi propriu-'ise. 6n 0oc propus deianni Eodari este acela +a'at pe cuvinte-stimul. @nvăţătorul comunică un cuv,nt: iar elevii tre+uie sătransmită cuvinte ;pornind de la cuv,ntul stimul < o+ţinute prin asociere fonetică: semantică:circumstanţială.

!osi+ilităţile creative ale cuv,ntului-stimul pot fi aplicate astfel= se scrie cuv,ntul cu literele una

su+ alta: după care elevii vor continua fiecare literă pentru a o+ţine alte cuvinte sau: mai dificil: pentru ao+ţine o propo'iţie .

(3emplu= BI/( C!I/6/

A(E A/(AE`

NE P(

CA/ A/((A

A/9I7` C6EA4`

Alte e3emple de 0ocuri care au rolul de a stimula creativitatea: )m+ogăţind )n acelaşi timp şivoca+ularul elevului: sunt= #"&l (ila8el#r* Litera 8&"l&"a'! 5 C#$ti$&! %r#%#,i0ia* C&v9$t&l i$ter,i(*G!(e'te "9t ai &lte 2$(&'iri* Ali$t! "&vi$tele* S%&$e 2$ alt )el* C&v9$t&l 2'i "a&t! r&dele* M!ria- Sa * "&v9$t&l* Se$(&l a("&$( al "&vi$tel#r

şi altele.

Cert este că pro+lemele cultivării lim+ii şi lim+a0ului sunt cele mai importante ale educaţieiintelectuale a copilului: pentru că un voca+ular +ogat: nuanţat este instrumentul argumentării ideilor:este un suport al originalităţii şi creativităţii.

P'e!(%i)(&e(* (senţa acestei metode constă )n crearea: pe parcursul )nv,ţării: a unor Fsituaţii-pro+lemă> şi re'olvarea acestora de către elevi care: pornind de la cunoştinţe anterior )nsuşite: a0ung la adevăruri noi. 7oile cunoştinţe nu mai sunt astfel Fpredate> elevilor gata ela+orate:ci sunt o+ţinute prin efort propriu.

!ro+lemati'area este o metodă cu un )nalt potenţial formativ? ea contri+uie la de'voltareaoperaţiilor g,ndirii: a capacităţilor creatoare: la cultivarea motivaţiei intrinseci: la educareaindependenţei şi autonomiei )n activitatea intelectuală.

!ro+lemati'area poate deveni un procedeu eficient de activare a elevilor )n cadrul altor metode;e3punere: demonstraţie< sau poate căpăta o e3tindere mai mare )n metoda studiului de ca' ;ca'ul esteo pro+lemă mai comple3ă


37/113

Imaginea'ă-ţi că eşti )n locul /i'ucăi : iar răc%ita refu'ă să-ţi ofere adăpost. !oartă un dialog cu aceasta.;


38/113

situaţii: de a le anali'a: de a lua deci'ii. 6n principiu al +rainstorming-ului este=cantitatea genereaăcalitatea #Conform acestui principiu pentru a a0unge la idei via+ile şi inedite este necesară o productivitate creativă c,t mai mare. etoda poate fi utili'ată cu succes )n orice moment al lecţiei. *pree3emplu: se cere elevilor =

1O să găsească c,t mai multe titluri pentru un te3t dat sau o imagine dată?

2O să formule'e c,t mai multe )ntre+ări pe +a'a unui te3t citit?"O să propună soluţii pentru sc%im+area comportamentului unui persona0

#O să găsească c,t mai multe )nsuşiri pentru cuvinte date

5O să atri+uie c,t mai multe )nsuşiri omeneşti unor lucruri: etc

variantă neliniară a +rainstorming-ului este et#da "i#r"1i$el&i .Cuv,ntul stimul dă naştere

altor cuvinte sau e3presii care la r,ndul lor generea'ă alte idei. *e reali'ea'ă totodată şi cone3iuni

)ntre ideile o+ţinute. (tapele acestei metode sunt= scrierea unui cuv,ntWsintagmă )n mi0locul foii sauta+lei: găsirea c,t mai multor cuvinteWsintagme )n legătură cu această temă: asocierea ideilor care se

leagă. Eegula este ca elevii să scrie tot ce le trece prin minte şi să nu se oprească p,nă la e3pirarea

timpului. Această metodă se utili'ea'ă foarte des at,t la lecţiile de predare-)nvăţare c,t şi la cele de

consolidare.

*pre e3emplu = clasa a II-a

Aăseşte cât mai multe cuvinte care să conţină grupurile de litere ce şi ci # Noteaă-le F

etoda mai poate fi folosită la lecţiile de consolidare a elementelor de construcţie acomunicării dar şi la compunere: unde ciorc%inele poate ţine locul cuvintelor de spri0in sau a0utăla sta+ilirea planului de idei.

Met#da -:-> (a& 8rai$riti$+ e un e3erciţiu comple3 care asigură cu succesactivi'area )nvăţării. *ta+ileşte că nu impun perfecţiunea? accept alte idei dec,t cele la care m-am aşteptat iniţial. *e pot naşte astfel lucrări neo+işnuite: neaşteptate: interesante.

*e formea'ă ec%ipe de c,te elevi. $iecare elev scrie " soluţii la pro+lema propusă pe o

foaie fiecăruia dintre cei 5 colegi de grup. $oaia circulă )ntr-un sens sta+ilit. !rin preluareaideilor colegului se desc%id perspectivele şi se )m+unătăţesc ideile fiecărui participant.

(3emplu= Aăsiţi 8 soluţii pentru ca Nică să fie iertat de mama luiF


39/113

Discuţia are semnificaţia unui sc%im+ reciproc şi organi'at de informaţii şi idei:impresii: păreri. oderatorul discuţiei tre+uie să ai+ă gri0ă să oriente'e cu su+tilitaterăspunsurile elevilor: să lanse'e )ntre+ări provocatoare care să genere'e c,t mai multerăspunsuri.

(3emplu=


40/113

(3emplu=Degeţica ^.C^.Andersen ; clasa a II-a<$iravă: drăgălaşăDormind: plutind : pl,ng,nd.

$etiţa a fost răpită.ititică

CVINTETUL

DE3EŢICA

>IRAVĂ

DRĂ3ĂLAŞĂ

DORMIND PLUTIND PLÂN3ÂND

>ETIŢA A >OST

RĂPITĂ*

MITITICA

Diaa$t&l 'i %iraida %#ve(tirii este o strategie didactică foarte atractivă pentru elevi. *eutili'ea'ă: de o+icei: tot )n activităţile de receptare a te3telor şi de'voltă capacitatea de sinte'ă dar şicreativitatea.

Eegula de formare este următoarea=1Z 1 cuv,nt pentru locul unde se desfăşoară )nt,mplarea

2Z 2 cuvinte pentru persona0ul principal

"Z " cuvinte pentru )nsuşirile lui

#Z # cuvinte pentru faptele lui

5Z 5 cuvinte pentru anali'ă

Continu,nd descrescător p,nă la un cuv,nt se o+ţine diamantul. De e3emplu: la lecţiaF!este 5 de ani> de I./. Caragiale: clasa aIII-a elevii pot crea următoarea piramidă= oldova


41/113

Cu'a T &odă Cinstit: iu+it:cura0os

A luptat: a +iruit: a unit: a a0utat Eespectat: admirat: preţuit: pomenit: iu+it

Me%#d( R*A*I* G este o metodă utili'ată )n lecţiile de fi3are a cunoştinţelor: care urmăreştereali'area feed+acY-ului printr-un 0oc didactic. *e poate folosi o minge uşoară.(levul care aruncămingea tre+uie să formule'e o )ntre+are din lecţia predată: elevului care o prinde. Cel care o prinderăspunde la )ntre+are : apoi o aruncă la un alt

coleg pun,nd o altă )ntre+are.(levulcare nu ştie răspunsul iese din 0oc : la fel şi cel care nu formulea'ăcorect o )ntre+are: o repetă sau nu cunoaşte răspunsul propriei )ntre+ări.

(3emplu = 'extul ,, 'oamna" de Hctavian Aoga . clasa a 99-a $ întrebări posibile= Ce anotimpeste descris )n această poe'ieO

Care este titlul te3tuluiO Care este numele

autoruluiO Ce este toamna O

Ce mi0loace a folosit autorul pentru a pre'enta acest anotimpO Ce este

+rumaO

Cum sunt noriiO

Ce sens are cuv,ntul podoa+ăO

De ce poetul spune :: podoa+a-i 'drenţuită>: ::tremură pe c,mp porum+ul> O Met#da "el#r a(e %!l!rii +9$dit#are> este o te%nică interactivă: de stimulare a

creativităţii participanţilor care se +a'ea'ă pe interpretarea de roluri )n funcţie de pălăria aleasă. *unt

pălării g,nditoare: fiecare av,nd c,te o culoare=al+: roşu: gal+en: verde: al+astru şi negru. (levii se

)mpart )n şase grupe- pentru şase pălării. em+rii grupului )şi aleg pălăriile şi vor interpreta rolul aşa

cum consideră mai +ine. Eolurile se pot inversa: participanţii sunt li+eri să spună ce g,ndesc: dar să fie

)n acord cu rolul impus de culoarea pălăriei=

pălăria al+ă- neutră: g,ndeşte o+iectiv?

pălăria roşie-perspectivă emoţională asupra evenimentelor? pălăria

neagră- g,ndire negativistă: pesimistă?

pălăria gal+enă-g,ndire po'itivă: optimistă?

pălăria al+astră- diri0orul orc%estrei: monitori'ea'ă 0ocul? pălăria verde-

cere creativitate: g,ndire divergentă.


42/113

(3empluF Tet&l ** VI4ITĂ d&%! I. L. Cara+iale = "la(a a III-a?- et#da %!l!riil#r +9$dit#are

Pă'ă&i( ('4ă in/#&!e()ă

Cei ce poartă pălăria al+ă tre+uie să ofere informaţii şi imagini atunci c,nd

acestea i se cer. 7u oferă interpretări şi opinii.

C,nd Bpoartă> pălăria al+ă: g,nditorul tre+uie să imite computerul: să se

concentre'e strict pe pro+lema discutată: )n mod o+iectiv şi să relate'e e3act

datele. ,nditorul pălăriei al+e este disciplinat şi direct

De 'iua onomastică a lui Ionel !opescu scriitorul )i duce acestuia o minge mare şi elastică.

adam !opescu şi +ăiatul au fost )nc,ntaţi de cadou. Ionel era )m+răcat )n uniformă militară.

Doamna !opescu vor+eşte cu musafirul: iar +ăiatul o deran0ea'ă pe servitoare. ama )l c%eamă:)l ia

)n +raţe şi )l sărută. Ionel făcea gălăgie cu tr,m+iţa şi to+a:iar mama )l roagă să plece dincolodeoarece )l deran0a pe musafir. Copilul tr,nteşte to+a şi tr,m+iţa şi porneşte atacul cu sa+ia scoasă.

ama o salvea'ă pe servitoare şi primeşte )n o+ra' o lovitură puternică de spadă. După ce o sărută

pe mamă: ia c%eseaua cu dulceaţă şi o varsă )n şoşonii musafirului.

usafirul pleacă şi acasă )şi dă seama de ce a ieşit +ăiatul cu dulceaţa )n vesti+ul.

Pă'ă&i( $ie +"une e +i!%e de+"&e***

!urt,nd pălăria roşie: g,nditorul poate spune aşa= "Eşa simt eu în legăturăcu6"

Această pălărie legitimea'ă e!#1ii'e $i +en%i!en%e'e ca parte integrantă a g,ndirii. (a face

posi+ilă vi'uali'area: e3primare lor. !ălăria roşie permite g,nditorului să

e3plore'e sentimentele celorlalţi participanţi la discuţie: )ntre+,ndu-i care este

părerea lor Bdin perspectiva pălăriei roşii>: adică din punct de vedere emoţional

şi afectiv.

Cel ce priveşte din această perspectivă nu tre+uie să-şi 0ustifice feeling-urile şinici să găsească e3plicaţii logice pentru acestea.


43/113

7oi suntem indignaţi de comportamentul pe care-l are Ionel !opescu şi

considerăm că ar tre+ui să-i fie ruşine . 7ouă nu ne-a plăcut cum a procedat el.

&ouă v-a plăcut ceea ce a făcut elO Ce-aţi simţit c,nd aţi citit că şi-a lovit mamaO

Pă'ă&i( 8('4enă (due 4ene/iii &e(%i,e

(ste sim+olul g,ndirii po'itive şi constructive: al optimismului. *e concentrea'ă asupra

aprecierilor po'itive: aşa cum pentru pălăria neagră erau specifice cele negative. (3primă speranţa?

are )n vedere +eneficiile: valoarea informaţiilor şI a faptelor date.

,nditorul pălăriei gal+ene luptă pentru a găsi suporturi logice şi practice pentru aceste

+eneficii şi valori oferă sugestii: propuneri concrete şi clare. Cere un efort

de g,ndire mai mare.9eneficiile nu sunt

sesi'ate )ntotdeauna rapid şi tre+uie căutate. Ideile creative oferite su+ pălăria verde pot constitui

material de studiu su+ pălăria gal+enă. 7u se referă la crearea de noi idei sau soluţii: acestea fiind

domeniul pălăriei ver'i.

Autorul i-a adus un cadou frumos +ăiatului.

Deşi nu s-a comportat foarte +ine: Ionel este mic şi are timp să )nveţe să se

comporte civili'at.

ama )l iu+eşte prea mult pe Ionel şi de aceea nu-l ceartă.

Pă'ă&i( ne(8&ă iden%i/iă 8&e$e'i'e

(ste pălăria avertisment: concentrată )n special pe aprecierea negativă a lucrurilor. ,nditorul

pălăriei negre punctea'ă ce este rău: incorect şi care sunt erorile. (3plică ce nu se potriveşte şi de ceceva nu merge? care sunt riscurile: pericolele: greşelile demersurilor propuse. 7u este o argumentare ci

o )ncercare o+iectivă de a evidenţia elementele negative.

*e pot folosi formulări negative: de genul= “


44/113

,nditorul nu e3primă sentimente negative: acestea aparţin,nd pălăriei roşii:

după cum aprecierile po'itive sunt lăsate pălăriei gal+ene. @n ca'ul unor idei noi:

pălăria gal+enă tre+uie folosită )naintea pălăriei negre.

Ionel a greşit de mai multe ori= c,nd a vor+it

ur,t cu servitoarea?

c,nd făcea foarte multă gălăgie cu trăm+iţa şi cu to+a? c,nd a turnat

dulceaţă )n şoşoni.

adam !opescu a greşit =

c,nd l-a pupat şi m,ng,iat pe Ionel: deşi greşise?

.] Pă'ă&i( ,e&de 8ene&e()ă idei'e n#i T e/#&%u'

*im+oli'ea'ă găndirea creativă. &erdele e3primă fertilitatea: renaşterea: valoarea

seminţelor. Căutarea alternativelor este aspectul fundamental al g,ndirii su+ pălăria verde. (ste

folosită pentru a a0unge la noi concepte şi noi percepţii: noi variante: noi posi+ilităţi. ,ndirea

laterală este specifică acestui tip de pălărie. Cere un efort de creaţie.

!ropuneri concrete=

-adam !opescu să-l educe cum tre+uie pe Ionelb -Ionel

să-i asculte pe adulţi: atunci c,nd este sfătuitb

Pă'ă&i( ('4(+%&ă '(&i/iă

] (ste pălăria responsa+ilă cu controlul demersurilor desfăşurate. !ălăria al+astră este

diri0orul orc%estrei şi cere a0utorul celorlalte pălării.

,nditorul pălăriei al+astre

defineşte pro+lema şi conduce )ntre+ările:


45/113

reconcentrea'ă informaţiile pe parcursul activităţii şi formulea'ă ideile principale şi conclu'iile lasf,rşit.

onitori'ea'ă 0ocul şi are )n vedere respectarea regulilor.

Ee'olvă conflictele şi insistă pe construirea demersului g,ndirii. Intervine din c,nd )n c,nd şi de

asemeni la sf,rşit.

!oate să atragă atenţia celorlalte pălării: dar prin simple inter0ecţii.

C%iar dacă are rolul conducător: este permis oricărei pălării să-i adrese'e comentarii şi sugestii.P'e!(

/ipsa de educaţie a lui Ionel !opescu@ntre+ări diverse=

De ce tre+uie să-i fie ruşine lui Ionel !opescuO Cine)l va educa pe +ăiatO

De ce credeţi că o să se )ndrepte şi că o să se comporte civili'atO De cel-a alintat mama pe +ăiat: deşi o supărase pe servitoareO

C#n'u)i(

Ionel !opescu este un copil nerespectuos: needucat. odul de a se purta al lui Ionel are legătură cu modul )n care se comportă mama sa cu el atuncic,nd greşeşte.

5ălăriile gânditoare pot fi purtate pe r,nd de participanţi sau toţi su+iecţii antrenaţi )n discuţie pot fi su+ aceeaşi pălărie )n acelaşi timp. Astfel se pot folosi formule de genul= “Iai să încercăm şi pălăria verde# Căutăm idei noi#" *au “ 4ă lăsăm pălăria neagră, s-o probăm pe cea galbenă#" Cinevacare nu este )nc,ntat de ideea pusă )n discuţie: nu face nici un efort să găsească elemente pentrude'voltarea ei. 6tili',nd te%nica pălăriilor gânditoare, g,nditorul este provocat să sc%im+e pălăriile:facilit,ndu-se astfel posi+ilitatea de e3primare: deoarece nu este constr,ns să ai+e doar o singură perspectivă.

(levii grupului care interpretea'ă rolul unei pălării gânditoare cooperea'ă )n asigurarea celeimai +une interpretări.

Me%#d( 6E"'#)iei +%e'(&e>-este o metodă nouă de de'voltare a creativităţii: similară +raistormingului: scopul ei este de a o+ţine c,t mai multe )ntre+ări individuale şi de grup. rgani'ată )ngrup: star+usting facilitea'ă participarea )ntregului colectiv: stimulea'ă creearea de )ntre+ări: aşa cum +raistormingul de'volăa construcţia ideii pe idei. odul de procedură este simplu: se scrie pe o foaieapoi se )nşiră c,t mai multe )ntre+ări care au legatură cu tema . 6n +un punct de plecare )l constituiecele de tipul= ceO: cineO: cumO: de ceO: c,ndO.


46/113

Ee!"'u. 4tejarul din Joreşti după &usebiu Camilar ;clasa a I&-a< ;ormulaţi cât mai multe întrebări pe baa textului citit,pentru a primi răspunsuri complete#

CineG

C,ndOS%e(&u' 6ndeOdin

B#&)e$%i

CumO De ceO

Me%#d( u4u' este o metodă care facilitea'ă anali'a unui su+iect din diferite puncte de

vedere.!oate fi folosită )n orice moment al lecţiei.Această metodă oferă elevilor posi+ilitatea de a-şide'volta competenţele necesare unor a+ordări comple3e. /ucrul individual: pe ec%ipe sau participarea)ntregii clase la reali'ares cerinţelor ::cu+ului> este o provocare ce determină o )ntrecere )n a demonstraasimilarea corectă şi

completă a cunoştinţelor. $ace parte din metodele de )nvăţare prin cooperare care poate fi adaptată şifolosită şi la clasele I-I&.

Iniţial: pe cele şase feţe ale cu+ului este scris= de+&ie5 #!"(&ă5 (+#i()ă5 (n('i)e()ă5("'iă5 (&8u!en%()ă *

(3emple=(levii clasei sunt )mpărţiţi )n şase grupe : fiecare grupă va re'olva c,te o sarcină de pe cu+=

(ste rcomanda+il ca feţele cu+ului să fie parcurse )n ordinea pre'entată: urm,nd paşii de la simplu lacomple3.

1.!entru povestea %;ata babei şi fata moşneagului", feţele cu+ului pot cuprinde următoarelesarcini=

Descrie fata +a+ei şi fata moşneagului? Compară cele două fete?

Descrie +a+a şi moşul? Compară cei doi părinţi?

ăseşte alte perec%i de persona0e = +un- rău? Argumentea'ă de partea cui eşti şi de ce ?

2. altă lecţie la care se poate folosi metoda FCu+ul> adaptată: este lecţia de recapitulare %5ărţide vorbire" clasa a III-a. *arcinile de lucru pot fi următoarele=

*u+stantivul T definiţie: e3emple: anali'ă? Ad0ectivul - definiţie: e3emple: anali'ă? !ronumele -definiţie: e3emple: anali'ă? 7umeralul - definiţie: e3emple: anali'ă? &er+ul - definiţie: e3emple: anali'ă?


47/113

Cuvinte de legătură T e3emple: recunoaştere?

!e ta+lă poate fi scrisă pentru anali'ă următoarea propo'iţie= F Noi şi >aria amcules cinci mere mari şi veri.>

/reeriti$+ este o altă te%nică de stimulare a creativităţii . se propune elevilor un citat: un enunţsau un cuv,nt adecvat pentru declanşarea imaginaţiei. (levul scrie fără a se opri orice asociaţii: g,nduricare )i vin )n minte: fără a urma logica e3punerii şi corectitudinea celor scrise: fără a se opri din scris pe parcursul unui interval de timp.

E(e&l de ,e"e i$&te -se utili'ea'ă la clasele a III-a şi a I&-a . (ste o metodă prin care se cereelevilor să de'volte )n manieră proprie anumite idei. *e pot o+ţine lucrări interesante.

(3emplu= De'voltă ideile/ Norii au acoperit cerul# 4e stârneşte vânt# 5loaia cade# 4tropii lovesc în geam# 5rivesc pe fereastră# Natură stranie#

etoda care educă: stimulea'ă cel mai +ine creativitatea este @#"&l dida"ti". ocul se )m+ină cu)nvăţarea dar şi cu creaţia: astfel d,ndu-i posi+ilitatea copilului de a e3perimenta rolul creator alrealităţii. 6tili',nd 0ocul didactic )n procesul de )nvăţare: activitatea didactică devine interesantă: plăcută: atractivă. !rin 0oc: elevul )şi anga0ea'ă tot potenţialul psi%ic: )şi cultivă iniţiativa:inventivitatea: fle3i+ilitatea g,ndirii.

@n reali'area 0ocurilor didactice tre+uie pus accentul pe introducerea unor procedee care săimplice )n mod creativ elevul: să-l determine să cree'e. Aplic,nd această metodă vom stimula interesulşi curio'itatea copiilor şi le vom antrena capacităţile creatoare.

Aplic,nd 0ocuri: metode şi te%nici de )nvăţare creativă: o+servăm că activitatea noastră dar şi aelevilor nu va mai fi un c%in: ci se va transforma )ntr-o adevărată plăcere. Eolul cadrului didactic estede a selecta şi de a adapta metodele la conţinuturile )nvăţării şi la posi+ilităţile elevilor: de a instaura unclimat favora+il )n care elevii să fie mereu stimulaţi: să formule'e )ntre+ări pentru clarificarea propriilor idei: să-şi e3prime punctul de vedere: să caute cone3iuni: să asoci

STIMULAREA CREATIVITĂŢII.docx

Documents

Transcript of STIMULAREA CREATIVITĂŢII.docx