LUCRARE (1).pdf

8

UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE INDUSTRIA LEMNULUI

PROIECT DE DIPLOM Ă

CAPITOLUL 1

PREZENTAREA INTREPRINDERII

1.1 PREZENTAREA GENERALĂ A INTREPRINDERII

S.C. HORIMOB S.A. - Brasov proiecteaza si asmbleaza mobilier pentru o gama

variata de utilitati destinate vânzării spre anumiţi consumatori (beneficiari).

Fabrica este situata în afara oraşului, in zona industriala a localitatii Zizin.

În cadrul fabricii există o mare diversificare în ceea ce priveşte producţia, aceasta

fiind cerută de numeroşii consumatori interni şi externi. Fabrica este structurate pe mai

multe secţii cu rol bine definit în structura procesului tehnologic în funcţie de natura

acestora.

În cadrul faricii se produc garnituri complete de bucătării. Producţia acestei fabrici

este destinată consumului intern şi pentru export vest. Fluxul tehnologic în această fabrică

se desfăşoară pe orizontală.

1.2 STRUCTURA ŞI PROFILUL INTEPRINDERII

1.2.1. Tip de organizatie, statut, organigramă (conducere)

S.C. HORIMOB S.A. Brasov este o organizaţie de tip S.A. cu activitaţi de

producţie bine definite si cu o structură organizatorică bine structurata si eficienta.

Activitatea de bază a societăţii este producţia de garnituri de bucătării, mobilă

corp etc. destinate pentru export şi servicii nationale.

9



S.C. HORIMOB S.A. Brasov are un statut de societate comercială pe acţiuni,

membră a camerei de comerţ şi a APMR.

Organigrama societăţii este structurată pe mai multe departamente de conducere a

procesului de producţie, toate acestea fiind subordonate direct sau indirect

departamentului managerial, adica managerului general care în acest caz este directorul

general Sorin Văleanu.

Structura organigramei este următoarea:

→ ADMINISTRATOR (director general)

→ Director exclusiv

→ Secretariat

→ Financiar

→ Juridic

→ Tehnic

→ Compartiment calitate (şef CTC)

→ CTC semifabricate

→ CTC prelucrări

→ CTC final

→ Compartiment productiv (director producţie)

→ Planificarea şi urmărirea produselor

→ Tehnologie

→ Costuri

→ Proiectare

→ Intreţinere

→ Mecanic

→ Electric

→ Ascuţitorie

→ Sef prelucrari

→ Prelucrări

→ Finisaj – montaj

→ Urmărire producţie

→ Aprovizionare

→ Evidenţa furnizori

10



→ Materii prime

→ Gestiune magazii

→ Compartiment administrativ

→ Compartiment vânzari

→ Comenzi

→ Import – export

→ Stoc produse finite

→ Personal

→ Resurse umane

→ P.M. si P.S.I.

→ Transport intern

→ Pază

→ Energetic

→ Compartiment economic

→ Contabilitate

→ Salarizare

1.2.2. Secţii şi ateliere componente în cadrul fabricii

Fabrica este structurată pe două fluxurii tehnologice:

→ flux tehnologic pentru fabricarea mobilierului de birou

→ flux tehnologic pentru fabricarea garniturilor de bucatarie

Acest flux este structurat pe mai multe compartimente

1 compartimentul de materii prime şi materiale

2 compartimentul de accesorii pentru bucătărie

3 compartimentul de prelucrare a HORIMOB-ului, Mdf-ului şi

blaturilor

4 compartimentul de prelucrării prin frezare, găurire

5 compartimentul de şlefuire

6 compartimentul de aplicarare folie

7 compartimentul de finisare

8 compartimentul de montaj

9 compartimentul de ambalare

11



10 compartimentul de depozitare şi livrare

1.2.3. Servicii

SERVICIUL DE “TOOLING”

Acest serviciu are ca scop asigurarea cu scule necesare în procesul de productie

caz în care acestea se deteriorează sau se fac modificari în procesul tehnologic facând

comenzile necesare catre potenţialii furnizori de scule.

SERVICIUL DE IMPORT – EXPORT

Acest serviciu se ocupă cu realizarea contractelor între potenţialii clienţi din

exteriorul ţarii şi realizarea importurilor de accesorii, materiale peliculogene şi alte

materiale utilizate în fabricarea anumitor produse de mobilier. Personalul care deserveşte

acest serviciu întocmeşte actele necesare expedierii mobilierului către clienţi şi în acelasi

timp realizează comenzi către furnizori.

1.2.4. Produse realizate de societate

Figura 1: Masa, scaune si corp suspendat pal melaminat

12



Figura 2: Corpuri cu accesorii incastrate si corpuri suspendate

Figura 3: Design simplu si ergonomic

13



Pentru că materia primă de bază în producţia de mobilier este lemnul, este

preferabil ca fabrica este amplasată într-o zonă în care să existe o disponibilitate mare de

masă lemnoasă şi posibilităţi de transport.

1.2.5. Clienţii

În funcţie de tipul de mobilier fabricat, clienţii sunt persoane fizice sau juridice. În

cazul mobilierului de bucatarie, majoritatea cumpărătorilor sunt persoane fizice.

Apare varianta exportului, situaţie în care se pune problema competitivităţii

mobilierului produs în România în ţările Uniunii Europene, principalele importatoare la

acest moment.

1.2.6. Concurenţa

Concurenţa este deosebit de bine reprezentată. Dintotdeauna prelucrarea lemnului

a reprezentat o îndeletnicire de bază a românilor (date fiind resursele deosebite de care

dispune teritoriul ţării în acest sens), iar această tradiţie s-a păstrat din generaţie în

generaţie.

Astfel, după 1989 au apărut o serie de fabrici de profil care acţionează pe scară

mai largă sau mai restrânsă. O categorie aparte o constituie fabricile existente încă de pe

vremea fostului regim, majoritatea funcţionând în continuare pe “scheletul” moştenit.

Pe piaţă funcţionează o serie de companii mari şi foarte mari (“Elvila”,

“Silvarom”, Mobexpert Prod”, “Alprom” etc.), care desfăşoară activităţi complexe de

producţie, distribuţie prin magazine specializate proprii sau prin dealeri, export. Toate

firmele enumerate mai sus au obţinut în cursul anului 2009 un profit brut de peste 1

milion $.

Pentru a acoperi cererea nesatisfăcută de către acestea, au apărut şi o serie de

fabrici mici, asemenea HORIMOB, axate în special pe mobilier de comandă, acestea

având avantajul flexibilităţii în producţie şi al costurilor şi implicit al preţurilor mai mici.

În prezent, în România există peste 2.900 de fabrici de mobilă.

14



1.2.7. Promovarea

O mare parte din produsele de mobilier realizate la HORIMOB sunt destinate

pietei interne. În cazul HORIMOB, o modalitate de promovare foarte uzitată este

Internetul (www.horimob.ro). Mobila fabricată în România este foarte căutată în afara

graniţelor ţării, iar o pagină web bine realizată este o poarta spre numeroşi clienţi externi.

O altă modalitate de promovare accesata este presa scrisă, în special cea locală,

mai ales la început, când piaţa vizată a fost de cele mai multe ori una restrânsă.

1.2.8. Pregătire şi calificare

În acest domeniu există o însemnată forţă de muncă, atât din punct de vedere

numeric, cât şi calitativ. Industria de prelucrare a lemnului fiind una cu adânci tradiţii în

România, există numeroşi specialişti, cu o experienţă deosebită în aceste meserii. În

momentul de faţă, circa 100.000 de oameni îşi desfăşoară activitatea în fabricile de

mobilă din ţara noastră.

Astfel nu a fost greu sa se faca angajari cu oameni cu experienta in domeniu.

1.3. MATERII PRIME FOLOSITE

Intreprindere executa doar mobilier din:

o PAL melaminat, de orice grosimi STAS (16, 18, etc),

o placi de placaj,

o MDF,

o canturi ABS,

o adezivi de inceleiere,

o produse de feronerie achizitionate de la diferiti producatori (Hafele,

Hornbach, Blum, etc),

o cepuri cilindrice,

o suruburi,

o diferite alte accesorii.

15



CAPITOLUL 2

FLUXUL TEHNOLOGIC LA SC HORIMOB SA

In fluxul tehnologic, principalele centre de prelucrare folosite sunt pentru

debitarea materiei prime in panouri, aplicare a canturilor, gaurire in vederea asamblarii.

Figura 4: FIERASTRAU CIRCULAR PENTRU PANOURI cu masa mobila 3200 mm, incizor si

pânza înclinabila, tip ASTRA SE NT

Model SE 300 NT

Date tehnice

→ Deschiderea ghidajului de taiere paralela 1100 mm

→ Cursa de lucru 3400 mm

→ Diametrul panzei principale Φ300 mm

→ Turatia arborelui 4000 rmp

→ Inaltimea maxima de taiere 95 mm

→ Diametrul incizorului (optional) Φ120 mm

16



→ Turatia incizorului 8000 rmp

→ Dimensiunile mesei mobile din aluminiu 3200 x 350 mm

→ Unghiul de inclinare al lamei 90 - 45°

→ Puterea motorului principal 5,5 CP

→ Dimensiuni de instalare 3130 x 6400 x (h) 860 mm

→ Greutate neta 850 kg

Dotare

standard

�Batiul este realizat din profile de otel tratate pentru o stabilitate maxima.

�Masa mobila este construita din profile de aluminiu cu structura tubulara

pentru o rezistenta sporita la torsiune. Aceasta culiseaza foarte precis pe bare

din otel durificat, prin intermediul unui sistem de ghidaj cu 4 role de otel cu

profil special brevetat. Rolele de preluare a jocurilor sunt dotate cu excentric,

reglarea devenind deosebit de simpla, iar stabilitatea este asigurata pe termen

lung.

�Ghidajul pentru taieri perpendiculare extensibil pâna la 2800 mm este dotat cu

limitatoare cu sistem de masurare cu lupa, rabatabile, cu sistem de preluare a

jocurilor.

�Ghidajul pentru taieri paralele permite latimi pâna la 1100mm. Miscarea s e

face pe perna pneumatica cu autocuratire si autolubrefiere (Patent Casolin)

Miscarea este deosebit de usoara, cu sprijin pe rola reglabila.

�Unitatea incizoare este actionata de motorul principal,cu reglaj exterior pt.

pozitia sus/jos si dr/stg a pânzei.

�Grupul de taiere cu sasiu se ridica si se inclina motorizat si are un sasiu din

fonta turnata. Este astfel lagaruit incat sa nu apara vibratii ale panzelor. Toate

lagarele sunt construite din materiale autolubrifiante, fiind gresat pe viata.

�Ghidaj pentru taieri înclinate -300 +450 pentru montat pe masa.

�Sistem de înclinare a pânzei cu indicator numeric 00 - 450 pt masurarea

înclinarii lagaruit pe bile.

�Masa extinsa cu brat de suport extensibil pentru asigurarea stabilitatii taierii

placilor.

�Suport suplimentar pentru placi mari cu posibilitatea mutarii în orice pozitie pe

17



masa extinsa.

�Extensie in lungimea mesei fixe in varianta cu norme CE.

Figura 5: MASINI AUTOMATE PENTRU APLICAT CANTURI DREPTE, CU REZERVOR DE

CLEI, SERIA COMPACT 4.2

Model COMPACT-4/2

Date tehnice

→ Viteza de avans 10 m/min

→ Grosimea maxima a panoului 50 mm

18



→ Grosime minima a panouluilui 8 mm

→ Lungimea minima a panoului 120 mm

→ Latimea minima a panoului 75 mm

→ Turatia sculelor 12.000 rpm

→ Putere motor retezare 0,27 kW

→ Putere motor curatare 0,27 kW x 2

→ Putere motor avans kw

→ Raza frezelor 1,2 - 2 mm

→ Aer comprimat 6-7 barri

→ Latimea min/max de retezare 5 - 60 mm

→ Grosimea cantului 0,4-2mm

→ Unitate de curatare laterala cu doua freze

(JC-5) Da

→ Automat programabil al procesului de lucru

cu program de protectie pt. avansul

panoului Da

→ Retezare exacta la capatul panoului (V6) Da

→ Polisare a cantului cu perii textile -

→ Curatarea urmei de clei cu cutit cu raza -

→ Greutate neta 600 kg

→ Dimensiuni (m) 2,28x1,5x0,9(h)

→ Puterea instalata cu rezervor cu topire

normala 3 kW

→ Puterea instalata cu rezervor cu topire

rapida 5,31 KW

Descrierea

masinilor

�Masinile din seria COMPACT îmbina robustetea cu costul redus, simplitatea

si flexibilitatea.

�Sunt masini destinate productiei de serie mare de panouri, putând monta toate

tipurile de canturi: Melamina, Poliester, ABS, PVC pana la 3mm, (in functie

19



de model), Furnir.

�Dotare standard pentru toate modelele

�Alimentator automat cu folie din rola

�Sistem de aplicare a cleiului cu control electronic al temperaturii

�Zona de ghidare si presare cu role duble pentru garantarea lipirii

�Sistem automat de avans cu viteza de 10 m/min, banda transportoare si bara

superioara de presiune

�Ghilotina pentru debitare din rola, actionata pneumatic

�Unitate de curatare laterala cu doua freze cu placute schimbabile,

�Convertizor de frecventa electronic a motoarelor

�Sistem de reglare cu surub pentru palpatorii laterali si frontali de curatare

�Cabina de protectie pe toata lungimea masinii

�Fiecare post este protejat conform normelor de securitate si igiena.

20



Figura 6: MASINA DE GAURIT MULTIPLU SEMIAUTOMATA BORING SYSTEM 23

21



Model SYSTEM 23

Date tehnice

→ Numar de axe 23

→ Distanta max. între axele extreme 704 mm

→ Adancimea max.de gaurire 100 mm

→ Dimensiunile mesei 1000x410 mm

→ Inaltimea mesei 850 mm

→ Dimensiunile panoului 950x3000 mm

→ Turatia axelor 2800 rot/min

→ Puterea motorului 2,5 CP

→ Nr.dispozitive de prindere 2

→ Greutatea neta 310 kg

→ Dimensiuni de ambalare -mm 930x1040x1250

Descrierea

masinilor

� Masinile tip SYSTEM ofera posibilitatea executarii oricarei operatii de

gaurire, în plan vertical, orizontal sau în pozitii înclinate, datorita

sistemului de basculare si blocare 0-90°.

� Programarea si reglarea adancimii de gaurire in plan orizontal si vertical se

face cu ajutorul unui surub cu spirala, patentat de firma Maggi, un sistem

simplu si rapid care permite utilizarea burghielor cu lungimea de 57,5-70-

77-85-105 mm, acoperind intreaga gama de lungimi. Se alege tipul

burghiului, adancimea de gaurire care se citeste direct pe scala gradata, se

roteste spirala, pozitionand indexul transparent la adancimea ceruta si se

blocheaza spirala cu ajutorul manerului. Actionarea se face extrem de

simplu, cu o singura pedala electropneumatica, care comanda temporizat

sistemele de presare a lemnului si sistemul de avans al capului de gaurire.

Axele sunt echipate cu sistem de prindere cu penseta rapida pentru

schimbarea usoara a burghielor cu coada dreapta Ø10. Distanta între axe

este de 32 mm, (optional si alte distante). Reglajul pozitiei burghielor în

raport cu masa se face cu afisare digitala a cotei. Viteza de avans se poate

22



regla cu un drosel din panoul de comanda ceea ce permite atât gaurirea

PAL-ului cât si a lemnului masiv unde se recomanda viteze mai mici.

� Setul de accesorii permite prin opritoarele orizontale, superioare si prin

sistemul de ghidare sa se asigure pozitii fixe la gaurire, executia de piese

simetrice, gauriri exacte pentru îmbinari cu cepuri, siruri precise de gauri,

îmbinari de colt la 45° etc. Ghidajele laterale se pozitioneaza cu o precizie

de 0,1 mm, cota de lucru fiind indicata de un afisaj digital.

� Varianta SYSTEM 46 dispune de doua capete de gaurire, cu cate 23 de axe

fiecare, care pot fi reglate la o distanta minima de 130 mm si maxima de

650 mm.De o parte si de alta a masinii sunt dispuse suporturi cu role cu

lungimea max.400 mm ptr. sustinerea panourilor lungi.Echipare

cf.normelor CE, cu alimentare la 400V/50 Hz si presiune 6-8 atm.

Figura 7: Lucrul la masina de gaurit multiplu

23



Figura 8: ASPIRATOR MOBIL

24



Model Debit aer Tensiune Diam.

Sac Capacitate

Gura de

aspirare

CLEN 0.368 KW

monofazic 1000 m3/h 220 V Ø450 mm 110 litri Ø 120

Dotare

standard

� gura inferioara de curatat podeaua ( pt. modelul AP)

� constructie autoportanta cu role de transport ( pt modelele 1,2 si AP)

� ambalat în cutie de carton

� turbina cu palete este din otel

� saci filtranti din poliester

� saci colectori din plastic

� întrerupator cu protectie

� La aceste modele se pot conecta una-doua masini la gura de absorbtie

cu diametre de Ø120, Ø150 si Ø180 mm (in functie de model).

Puterea mare de aspirare a acestor modele ramâne constanta chiar în

cazul conectarii cu furtune de peste 5 m lungime.

� Dimensiuni de montaj: 1060 x 500 x (h) 2200(1850) mm

Pentru optimizarea taierii placilor de PAL s-a folosit programul Cutting

Optimization Pro.

Cutting Optimization Pro poate fi folosit pentru optimizarea planului de

debitare pentru materiale precum: sticla, termopan, pal, tabla, sau alte materiale 2D

folosite in aplicatii industriale.

Caracteristici:

→ Optimizare 2D si 1D in acelasi program - Se poate optimiza debitarea

pieselor dreptunghiulare (PAL, sticla, termopan) si a pieselor lineare

(teava, profile, bare, scanduri).

→ Grosimea lamei de taiere ajustabila - se poate specifica orice latime a

lamei cu care se face taierea materialelor (de obicei este 0 pentru sticla si

mai mare decat 0 pentru PAL).

25



→ Lungime maxima taietura - se poate specifica care este lungimea

maxima permisa pentru o taietura. Acest parametru este util in cazul

placilor mari debitate manual.

→ Permiterea / inhibarea rotirii pieselor de taiat - utila in cazul

debitarilor din pal si lemn cu fibra.

→ Facilitati pentru debitari din materiale cu fibra - se poate specifica

pentru fiecare piesa cum se va taia in raport cu fibra.

→ Gestiunea cantului - in cazul debitarilor din PAL. La sfarsitul optimizarii

programul va afisa lungimea totala de cant folosit.

→ Tiparirea solutiei obtinute - se poate tipari solutia atat in mod text cat si

in mod grafic. Tiparirea se poate face pe orice imprimanta (cu ace, jet sau

laser).

→ Timp de executie mic - Datorita algoritmilor de optimizare extrem de

performanti, care folosesc ultimele descoperiri din domeniul Inteligentei

Artificiale, solutia este obtinuta in catevasecunde.

→ Marcarea pieselor neutilizate din COMANDA - acestea sunt marcate

prin schimbarea culoarii de fundal. In acest fel ele pot fi mult mai usor

reperate.

→ Calculul automat al pretului - Daca ati introdus pretul per unitatea de

masura2 la placile din MAGAZIE programul va afisa pretul total al

comenzii.

→ Orice unitate de masura (mm, cm, m, km, inci) - Nu trebuie sa va

ingrijiti de sistemul de masurare. Trebuie doar sa stabiliti unitatea de

masura la prima rulare si apoi sa introduceti toate dimensiunile in acea

unitate.

→ Interfata in limba Romana - si in alte 9 limbi de circulatie

internationala.

26



Figura 9: Print screen cu interfata programului Cutting Optimization Pro

27



CAPITOLUL 3

PROIECTUL TEHNIC PENTRU GARNITURA DE

BUCĂTĂRIE

Bucătăria fără îndoială este suprafaţa de lucru cea mai mare importanţă în

gospodărie, şi în fiecare bucătărie utilizatorul cheltueşte o mulţime de timp aici, pentru

aceasta, proiectarea unei bucătării ar trebui să fie bine gândită din punct de vedere al

ergonomiei, al distanţei şi timpului de deplasare.

Factorii ergonomice privind oboseala trupului joacă un rol important, activitaţile

de fiecare zi în bucătărie sunt comparabile cu o şedinţa în sala de gimnastică decât cu o

plimbare plăcută în parc, asta pentru că implică deplasării pe spaţii mari cu multe opriri,

aplecări, îndoiri şi accelerări.

3.1. VARIANTE CONSTRUCTIVE PENTRU MOBILIERUL DE BUCATARIE

3.1.1 Prezentarea generala a mobilierului de bucătărie: funcţii, cerinţe de calitate

specifice, elemente de design modern.

Despre mobilerul de bucătărie se poate spune că îndeplineşte trei funcţii:

→ de depozitare;

→ de muncă;

→ de a lua masa;

Depozitarea este foarte importantă deoarece din acest punct va depinde modul în

care va fi proiectată şi mai apoi realizată bucătăria. Corpurile de mobilă trebuie să se

integreze în spaţiul respectiv, fără a ramâne locuri libere si neexploatate, şi în acelaşi timp

inestetice. Mobila trebuie aşezată în modul cel mai ergonomic cu putinţă pentru a facilita

libera trecere prin spaţiul bucătăriei şi pentru a face munca aici cât mai placută şi mai

accesibilă. De altfel intrarea în bucătărie trebuie să se faca uşor, fără a fi atenţi ca la

deschiderea uşii să nu lovim vreun corp de mobilă. Aranjarea şi proiectarea corpurilor

28



mai trebuie să aibă în vedere modul în care sunt situate ferestrele sau ferastra (dacă este

cazul), astfel încât lumina solară să fie captată cât mai mult şi pentru o zonă cât mai mare

(de preferat zona în care se lucrează).

Munca în bucătărie trebuie să aibă un flux continuu, logic, fără avea senzaţia de

dezorientare. Corpurile inferioare vor trebui realizate la o înălţime care să se încadreze

ergonomicităţii persoanei care va lucra cel mai mult în acea bucătărie. La fel şi corpurile

superioare vor trebui concepute în aşa fel încât accesul la ele să fie uşor şi rapid.

Cele mai multe persoane preferă să servească masa în bucătărie, astfel trebuie creat un

loc, de preferinţă în centrul camerei, în care se va aşeza masa. Se poate de asemeni ca

locul de servire al mesei să fie chiar masa de lucru, acesta nu este un impediment atât

timp cât se păstreza curăţenia

Frontul de lucru are atât rol funţional, fiind utilizat la pregătirea preparatelor, cât şi

un rol estetic el acoperind corpurile inferioare şi un rol de protecţie împotriva umezelii. El

trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

→ să fie rezistent la umezelă;

→ sa aiba o bună rezistenţă la zgârieturi şi la contactul cu alte obiecte

ascuţite sau dure;

→ să fie rezistent la temperature relativ înalte.

Rezistenţa la umezelă este asigurată de suprafaţa acoperitoare ce prezintă o

grosime mult mai mare, decât panourile folosite la confecţionarea corpurilor (0,2-0,3

mm). În zona chiuvetei rezistenţa la umezelă este asigurată şi de masticul siliconic de

etansare care se livrează împreună cu chiuveta.

Rezistenta la zgarieri sau la contactul cu alte corpuri ascutite sau dure este asigurat

tot de natura materialului acoperitor al corpurilor inferioare care poate fi: blat postforming

din P.A.L melaminat(melamina are o grosime de 1-2 mm),gresie sau faianta , sau tabla de

inox (folosite in bucatarii cu un grad ridicat de utilizare ridicat: spitale , cantine

studentesti,restaurante)

Rezistenţa la temperaturi înalte este asigurată de compoziţia blatului, cât şi de

suprafaţa acoperitoare. De asemeni zona decupată este protejată de un cordon din mastic

siliconic de etansare livrat împreună cu plita de blat.

Anumite porţiuni (canturile laterale, canturile din spate) nu oferă o rezistenţă prea

ridicată la factorii enumeraţi mai sus de aceea este nevoie folosirea a diverse accesorii

care preiau acel rol de protecţie şi de asemeni mai au şi rol estetic.

29



Exemple de accesorii:

→ şipca antifoc – se aplică pe canturile laterale în zona aragazului;

→ înalţător de blat – se aplică în partea din spate a blatului la îmbinarea cu

faianţa sau cu peretele;

→ cant din melamină – grosimi 0,2 – 0,3 mm, aplicat cu ajutorul

prenadezului pe canturile laterale.

→ cant ABS –grosimi -0,2-0.4 mm aplicat cu ajutorul masinii de aplicat cant

,sau prenadezului

Frontul de lucru asigură şi protecţia corpurilor inferioare fiind prevăzut cu

lăcrimar pe partea inferioară ce împiedică scurgerea apei pe şi în, interioarul corpurilor.

Spaţiul de depozitare este reprezentat de corpuri cu diferite forme şi dimensiuni.

Trebuie să asigure accesul rapid şi uşor la diverse instrumente folosite în bucătărie. Ele

trebuiesc organizate astfel încât să aibă rol funcţional cât şi estetic şi trebuie să utilizeze

spaţiul la maxim. Dimensiunea lor se realizează în funcţie de spaţiul disponibil cât şi de

înalţimea persoanei care îl utilizează. Pentru buna rezistenţă la umezeală în partea

inferioară cât şi pentru menţinerea unei zone curate în această zonă sunt prevăzute cu

picioare de diferite forme şi dimensiuni realizate din materiale ca: plastic, aluminiu etc.

Corpurile superioare trebuie situate la o distanţă de blat astfel încâ să se asigure un

acces relativ uşor în interiorul lor şi de asemeni în zona aragazului, să asigure suprafaţa

de aspirare necesară hotei.

Locul de servit masa trebuie realizat astfel încât să prezinte un acces uşor şi

comod persoanelor care îl utilizează. Înlţimea este stabilită în funcţie de înălţimea

persoanelor care îl folosesc. El trebuie să asigure o bună stabilitate, iar suprafaţa trebuie

să fie rezistentă la acţiunea diverşilor factori: umezeală, căldură ridicată, obiecte ascuţite.

Elemente de design modern:

→ picurător – este folosit pentru scurgerea vaselor după spălare;

→ poate juca şi rol de depozitare accesul la veselă fiind foarte uşor.

→ plintă din material plastic acoperit cu folie din aluminiu – împiedică

pătrunderea murdăriei sub corpuri, rol estetic.

→ aragaz (plită ) blat – are avantajul de a fi separată de cuptor ceea ce oferă

posibilitatea utilizarii spaţiului de sub ea. Poate fi cu gaz sau la curent

electric, oferindu-i avantajul de a fi poziţionat oriunde.

30



→ cuptor încastrabil – are avantajul de afi poziţionat oriunde, la orice

înălţime, oferind un acces mai uşor în timpul gătirii. De asemeni poate fi

conectat la instalaţia de gaz sau la current.

Elemente ce trebuiesc luate în calcul la amenajarea unei bucătării:

În realizarea amenajării unei bucătării trebuie să se aibă în vedere unele aspecte

cum ar fi:

→ Poziţionarea uşii de la intrarea în bucătărie şi a ferestrelor aferente

acesteia;

→ Elementele adiacente unei bucătării (ţevi de gaz, calorifere, coturi ale unor

pereţi, etc.);

→ Aranjamentul cromatic(culoarea pereţilor, a faianţei, a parchetului), dacă

acesta există deja, sau dacă nu înglobarea tuturor acestora într-un tot

unitar.

→ Poziţionarea uşii de la intrarea în bucătărie şi a ferestrelor aferente

acesteia;

→ În funcţie de aceste lucruri se poate realiza poziţionarea cât mai eficientă a

mobilierului de bucătărie, încercându-se a se optimiza cât mai mult spaţiul

existent.

→ Deasemeni lumina naturală trebuie şi ea valorificată la maxim, nu prin

punerea neaparată a ghiuvetei sau aragazului în dreptul ei, ci prin faptul de

a avea un curs fluid de lumină, şi un curs normal de muncă.

Elementele adiacente unei bucătării:

Trebuie avute în vedere şi aceste lucruri pentru că nu de puţine ori au fost un

factor determinant în realizarea şi montarea corpurilor de mobilă. Astfel corpurile

inferioare nu trebuie să acopere ţevile de gaz, dacă în acea bucătărie va exista un aragaz

ce va fi conectat la reţeaua de gaz. Dacă ţevile urcă spre tavan trebuie avut în vedere şi

lucrul acesta în realizarea corpurilor superioare, deoarece integrarea lor în mobilă e cu

atât mai dificilă cu cât acoperirea lor nu este permisă, şi continuitatea corpurilor şi

aspectul estetic trebuie respectat, plus dorinţele şi necesităţile clientului, în a avea o

mobilă cât mai accesibilă cu putinţă.

Un alt element îl reprezintă caloriferul, care deasemeni nu trebuie acoperit pentru

a nu-i împiedica funcţia şi nici alăturarea sa foarte mult de corpurile de mobilier pentru a

nu le degrada integritatea.

31



Coturile pereţilor pot ajuta sau pot împiedica foarte mult realizarea unor corpuri

compacte în bucătărie şi se răsfrânge cel mai mult asupra aspectului estetic sau ergonomic

al acesteia.

Alte elemente ce mai pot influenţa aranjamentul unei bucătării mai pot fi :

existenţa unor combine frigorifice, ce de multe ori nu se pot integra in corpurile de

mobilier, existenţa mesei, existenţa unui corp de şedere ce poate fi reprezentat de nişte

scaune sau un corp de mobilier specific pentru bucătării.

Aranjamentul cromatic:

Mobilierul de bucătărie trebuie să aibă o nuanţă ce nu trebuie să intre în conflict

cu restul camerei. Trebuie să fie un spaţiu care să ajute la clientul realizarea muncii în

acel loc şi nu la inhibarea ei. Echilibrul cromatic între pereţi, faianţă şi parchet trebuie să

dea posesorului un sentiment de apartenenţă, de bucurie, de linişte, deoarece fie că

serveşte masa în acel loc sau doar o prepară, modul în care se realizează acest lucru este

foarte important.

Un alt aspect ce trebuie avut în vedere este spaţialitatea.

Montarea corpurilor în spaţiul camerei trebuie să aibă în vedere şi urmatoarele

lucruri:

→ pereţii nu sunt întotdeauna drepţi, astfel pentru ca mobila să nu sufere

schimbări majore se alege aranjarea acesteia lasându-se un anumit spaţiu

până la perete. Acest spaţiu se va “recâştiga” mai apoi la motajul blatului

de masă;

→ acest spaţiu se mai lasă şi pentru a nu obtura ţevile deja existente în

bucătărie (ţevi de apă, gaz, calorifer);

→ deasemeni trebuie avut în vedere accesul la prize şi aranjamentul deja

existent al acestora ;

→ alte elemente ar putea fi ţevile de evacuare sau de alimentare cu apă către

maşina de spălat, cablurile electrice ale diferitelor aparate electrocasnice

existente în bucătărie;

→ un ultim factor şi probabil cel mai important este cel al ventilaţiei. Din

cauza lucrului într-un mediu în care variaţiile de temperatură sunt foarte

frecvente şi de intensităţi diferite, existenţa unui spaţiu cât de mic între

corpurile de mobilă şi pereţi sau paviment este foarte necesară.

32



În realizarea corpurilor superioare trebuie avut în vedere faptul că acestea nu ar

trebuie să aibă o lăţime mai mare de 30 de centimetri, pentru a nu îngreuna accesul la

rafturile superioare. Este recomandabil acest lucrul şi din motivul că la dimensiuni de

maxim 30 de centimetri forţa ce se aplică elementelor de susţinere este mult mai bine

distribuită pe acestea, şi face parte dintre forţele de forfecare, iar dacă corpurile sunt mai

mari de 30 de centimetri forţa de forfecare se poate transforma într-una de smulgere şi

totodată fiind posibilă căderea acestora.

Un alt motiv pentru care se recomandă această lăţime e şi pentru evitarea lovirii

accidentală a acestora în timpul lucrului pe blatul de masă.

Corpurile superioare se poziţionează deasemeni la înălţime de aproximativ 70 de

centimetri faţă de blatul de lucru. Această distanţă asigurând un spaţiu de lucru

ergonomic. Se recomandă această distanţă şi pentru ca accesul la rafturile superioare să se

facă uşor fară a fi nevoie de ajutorul unui scaun sau al vreunei scărişoare.

Un alt lucru important este fixarea hotei pe corpul de mobilă aferent. Aceasta

trebuie să fie fixată exact deasupra aragazului pentru o mai bună optimizare a lucrului

acesteia. Distanţa faţă de blatul de lucrul trebuie să fie de cel puţin 65 de centimetri dar să

nu depăşească 75-80 de centimetri. Între 65 şi 75 de centimetri hota realizează maximul

de randament, şi nici corpurile de mobilă alăturate nu vor suporta modificări în timp, din

cauza intensităţii prea mari a căldurii sau al aburului degajat.

Alte elemente ce trebuie luate în calcul ar mai fi realizarea racordurilor de la

ghiuvetă la reţeaua de apă, acestea trebuind să se facă fără complicaţii legate de lungimea

racordurilor sau trecerea acestora prin mai multe corpuri de mobilă, deasemeni racordarea

maşinii de spălat (dacă aceasta există), trebuie să se facă la fel de uşor ca şi la ghiuvetă,

amplasarea acestora să fie cât mai apropiată una de cealaltă.

3.1.2. Planificarea zonelor de stocare

Pentru a proiecta şi a planifica o bucătărie unica, cel care proiectează o bucatărie

are nevoie de o mulţime de informaţii, legate de noua familie care va folosi bucătăria, de

modul lor de viata, lucruri care trebuiesc bine analizate.

Proiectarea bucătăriilor astazi, conţine cinci zone de stocare ca bază pentru o

bucătărie modernă, acestea sunt:

33



Consumabile

Alimente care sunt consumate într-o perioada scurta de timp, ca: pâine, cereale,

lapte, unt, etc. sunt stocate aici.

Neconsumabile

Aici sunt stocate vasele, cutite, furculiţe, etc, recipiente de depozitare, articole de

sticlă.

De curăţenie

Aici sunt stocaţi detergenţi, lichide de curăţare.

De preparare

Principala zonă de lucru din bucătărie, contine cuţite de bucătărie, recipiente de

amestecat, căni de măsurare,etc.

De gătit

Aici sunt conţinute recipiente de gătit, de prăjituri, de copt, etc.

Alocarea zonelor de lucru

Pentru persoanele dreptace, zonele de stocarea ar trebui aranjate în sensul acelor

de ceasornic.

Figura 10: Culori conventionale pentru marcarea zonelor de stocare

34



3.1.3. Zone de lucru în bucătărie

Datorită numeroşilor factori sunt mai multe tipuri de aranjării a zonelor de stocare

într-o bucătărie, cele mai simple sunt cele in linie, în L, şi tip galerie, cele mai complexe

şi care dau mai multe posibilitaţi sunt cele în forma de G, U şi tip insulă.

Bucătăria în formă de U este optimă din punct de vedere al căilor de mişcare.

Cele în formă de L şi în linie nu sunt asa bune din acest punct de vedere dar pot fi

optimizate cu utilizarea zonelor dinamice de lucru.

Figura 12: Bucatarie in

Linie

35



Figura 13: Bucatariet ip

Gallery

36




L

37




U

38




Insula

39




G

40



Istoria zonelor din bucătărie

Gândirea spatiului dinamic nu este nouă, cercetări au fost făcute in secolul 18 si

19, găndirea spaţiului dinamic preiau din aceste gândiri, idei ca înălţimea de lucru,

distanţe scurte, detalii din bucătăria Frankfurt si alţii şi readaptate la bucătăriile de astăzi.

Studiul înşiruirilor

Pe la sfârşitul anului 1922, Christine Fredrericks in SUA a condus un studiu al

înşiruirilor care a vizat plasarea mobilei de bucătărie şi a echipamentului.

Rezultatul a făcut clar ca aranjarea mobilei de bucătărie şi a echipamentului are un

mare impact a distanţelor de deplasare şi a timpului petrecut în bucătărie.

Bucătăria Frankfurt

Arhitectul vienez Margarete Schütte-Lihotzky a dezvoltat conceptul pentru

bucătăria Frankfurt în jurul anului 1926. Ea a lucrat îndeaproape cu arhitectul Ernest May

pentru a dezvolta un program progresiv legat opţiunile de proiectare ale zonelor de locuit.

Distanţele care trebuiau să acopere diferite activităţi şi mişcări au fost analizate atent în

folosul designului de bucătărie. Aceasta reducere a muncii a fost aplicată în 10000 de

locuinţe.

După al doilea război mondial, atât in Europa cât şi în SUA, acest model de

bucătărie a devenit un standart arhitectural, pentru o mai mare extindere acest tip de

bucătărie a devenit prototipul standardizării designului de bucătărie.

Figura 17: Bucătăria Frankfurt

41



Idea de baza includea:

→ optimizarea lucrului în bucătărie

→ distanţe mai mici de deplasare

→ maximul din spaţiul de stocare

→ opţiuni de organizare

→ ustensilele de bucătărie plasate în locul adecvat activităţi

Planificare spaţiului de stocare

Arhitectul Adolf Schneck a încercat să proiecteze o bucătărie

plecând de la spaţiul de stocare în 1927. Idea sa legată de spaţiul de stocare

a dus la o lista de obiecte de bucătărie pentru case mici, care a fost folosit

ca punct de plecare în planificarea unei bucătării.

Figura 18: Tipuri de ustensile pentru bucătărie

42



3.2. VARIANTE CONSTRUCTIVE

Prima varianta de amenajare (Figura 19) in forma de linie (one wall kitchen), unde

toate corpurile de mobilier, chiuveta, aragazul si frigiderul se regasesc pe un singur

perete. Acest tip de bucatarie este ideal pentru spatiile lungi si inguste.

Figura 19: Varianta in forma de linie (one wall)

Cea de-a doua varianta de amenajare propusa este in forma de L, unde in mod

uzual cea mai lunga latura adaposteste doua dintre cele trei aparate casnice de baza

(chiuveta/aragaz/frigider). In cazul de fata, deoarece dimensiunile peretului permit, cele

trei aparate casnice mentionate anterior, se afla pe latura mare a bucatariei, iar masina de

spalat vase se regaseste pe peretele ingust.

Figura 20: Varianta in forma L

43



3.2.1. Descrierea tehnica a produsului

Garnitura de bucătărie este realizată în construcţie fixă, în mai multe variante

coloristice, si dimensionale la cererea clientului.

Garnitura se compune din mai multe corpuri:

→ 7 corpuri inferioare

→ corpuri superioare

Reperele componente ale acestor corpuri sunt:

→ pereţi laterali

→ panou inferior

→ panou superior

→ poliţe mobile

→ poliţe fixe

→ traverse

→ spate

→ uşi

→ fronturi sertar

→ blat de lucru

→ plintă

→ fund sertare

3.2.2. Execuţie

Garnitura de bucătărie are în componenţă următoarele materile:

→ PAL melaminat de 18 mm

→ PAL melaminat de 16 mm

→ MDF melaminat pe o faţă de 4 mm

→ Blat de lucru acoperit cu film decor şi film barieră de 30mm

Carcasele corpurilor inferioare, superioare,fundurile de sertar, poliţele mobile şi

fixe sunt relizate din PAL de 16mm, uşile şi fronturile de sertar sunt realizate din MDF

melaminat pe o faţă şi acoperit cu folie decorativă şi de protecţie, cornişa este relizată din

profil de MDF acoperit cu folie de protecţie.

Îmbinarea corpurilor se realizează cu ajutorul cepurilor rotunde aplicate de 8mm şi

a şuruburilor confirmatoare şi prinderea spatelui se realizează prin montare în falţ.

44



Prinderea accesoriilor se realizează cu holşuruburi de 16x3,5 si 18x3,5mm.

3.2.3. Montare

După operaţiile prime de aducere a materie prime la dimensiuni nete, operaţiile de

găurire, frezare uluc, realizarea uşilor şi a fronturilor de sertar, acestea merg în magazii de

stocare intermediare acestea urmând sa plece spre liniile de montaj, care sunt:

→ Linia de montaj a corpurilor inferioare

→ Linia de montaj a corpurilor superiofalţ

Pe aceste linii de montaj, din magaziile intermediare se vor aduce reperele

corespunzătoare fiecărui tip de corp şi se va realiza montarea lor în utilajele specifice.

Accesorii:

1 Balamale Clip Top 120 Blum

→ metal nichelat

→ 120˚ unghi de deschidere

→ dimensiuni de reglare

Figura11: Balamale Clip Top 120 Blum

45



2 Glisiere sertar 500mm Forte Soft Roler 100 REA

Figura 13: Glisiere

3 Corp rotativ

Figura 15: Corp rotativ

4 Coş de gunoi

Figura 17: Cos de gunoi

46



5 Picior de bucătărie

Figura 18: Picior de bucatarie

3.2.4. Reguli şi metode de verificare a produsului

La montare se va verifica aspectul, dimensiunile, calitatea îmbinărilor.

Caracteristicile tehnice ale soluţiilor constructive şi ale materialelor folosite sunt cele

nominalizate în STAS 6600/85 şi STAS 6577/85. Condiţiile de execuţie vor fi conform

documentaţiei tehnice şi a prototipului avizat.

Nu se admit:

-umiditatea produsului > 8 – 10 % ;

-crăpături, rupturi, fisuroi;

-urme de prelucrări mecanice;

-profile deformate;

-feronerii montate necorespunzător;

Marcare, livrare, transport:

-marcarea pe produs se face cu ştampile CTC;

-marcarea se face pe calitate cu etichete ;

-se depozitează şi se transportă ambalat.

47



3.2.5. Depozitarea

Depozitarea produsului se va face in spatii adecvate, ferite de umezeala si lumina

si cu o umiditate relativa a aerului egala cu 65 si o temperatura de 20-22°C.

3.2.6. Transportul

Transportul se va face obligatoriu in mijloace de transport acoperite.

3.3. NOMENCLATORUL DE REPERE. NECESARUL DE MATERII

PRIME

48



3.4. AMBALAREA MOBILEI CORP ÎN CONSTRUCŢIE FIX Ă

Ambalarea corpurilor de bucătărie se va face după prescripţiile STAS 5223-88,

referitor la materiale pentru ambalare.

Ambalarea va asigura protecţia produsului împotriva degradărilor în fazele de

manipulare, transport şi depozitare.

Structura şi ordinea de ambalare:

Amblarea garniturii de bucătărie se face pe fiecare corp în parte cu utilizarea a

două cutii care vin în partea din faţă şi spate si un capac prinse cu o banda din material

plastic

Materialul utilizat este caron ondulat tip 5R

Dimensionarea componentelor de structură:

→ dimensiunile produsului LxH

→ dimensiunile interioare cutie (L+10)x(H+10)x100

→ dimensiunile exterioare cutie(L+20)x(H+20)X100

→ dimensiunile capacului Lxl

Ambalarea blatului

→ dimensiuni Lxlxh

→ dimensiunile interioare cutie (L+10)x(l+10)x(h+10)

→ dimensiunile exterioare cutie(L+20)x(l+20)X(h+20)

Idem cornişă.

Schema de croire:

Dimensionarea cartonului ondulat care formeaza cutiile:

Lt = Lcorp + 220mm

lt = Hcorp+ 220mm

49



Dimensionarea cartonului ondulat care formeaza capacul:

Lt = Lcorp

Lt = Lcorp

Dimensionarea tampoanelor care protejează colţurile cutiei:

-se vor confecţiona 4 tampone cu dimensiunile de 600x50

Dimesionarea cartonului ondulat pentru ambalarea blaturilor

Lt = Lblat +40mm

Lt = 2*lblat +120mm

Dimensionarea bandei din material plastic:

Lt = (2*lcorp)+(2*Hcorp) +100mm

Determinarea bazelor de calcul pentru materialele din componenţa

ambalajului:

Carton ondulat 5R (STAS 4258-87)

-Corp inferior I

-cutie [(0,8 +0,22)+(0,8+0,22)]*2 = 4,08 m2

-capac 0,88*0,55 = 0.44 m2

-tampone 0,6*0,05*4 = 0,12 m2

-Corp inferior II

-cutie [(0,2 +0,22)+(0,8+0,22)]*2 = 2,88 m2

-capac 0,2*0,8 = 0.16 m2

-tampone 0,6*0,05*4 = 0,12 m2

-Corp inferior III

-cutie [(0,8 +0,22)+(0,8+0,22)]*2 = 4,08 m2

-capac 0,8*0,8 = 0.64 m2

-tampone 0,6*0,05*4 = 0,12 m2

-Corp inferior IV

-cutie [(0,2 +0,22)+(0,8+0,22)]*2 = 2,88 m2

-capac 0,2*0,8 = 0.16 m2

-tampone 0,6*0,05*4 = 0,12 m2

-Corp inferior V

-cutie [(0,8 +0,22)+(0,8+0,22)]*2 = 4,08 m2

-capac 0,8*0,8 = 0.64 m2

50



-tampone 0,6*0,05*4 = 0,12 m2

-Corp inferior VI

-cutie [(0,5 +0,22)+(0,8+0,22)]*2 = 3,48 m2

-capac 0,5*0,55 = 0.27 m2

-tampone 0,6*0,05*4 = 0,12 m2

-Corp inferior VII

-cutie [(0,5 +0,22)+(0,8+0,22)]*2 = 3,48 m2

-capac 0,5*0,55 = 0.27 m2

-tampone 0,6*0,05*4 = 0,12 m2

-Corp inferior VIII

-cutie [(0,5 +0,22)+(0,8+0,22)]*2 = 3,48 m2

-capac 0,5*0,55 = 0.27 m2

-tampone 0,6*0,05*4 = 0,12 m2

-Corp superior I

-cutie [(0,8 +0,22)+(1,2+0,22)]*2 = 4,88 m2

-capac 0,8*0,3 = 0.24 m2

-tampone 0,6*0,05*4 = 0,12 m2

-Corp superior II

-cutie [(0,5 +0,22)+(0.6+0,22)]*2 = 3,88 m2

-capac 0,5*0,3 = 0.27 m2

-tampone 0,6*0,05*4 = 0,12 m2

Corp superior III

-cutie [(0,9 +0,22)+(0.6+0,22)]*2 = 3,08 m2

-capac 0,5*0,3 = 0.15 m2

-tampone 0,6*0,05*4 = 0,12 m2

Blaturi

-blat 1 0,84+(2*0,6)+0,12 = 1,08 m2

-blat 2 0,84+(2*0,8)+0,12 = 1,12 m2

-blat 3 0,49+(2*0,6)+0,12 = 0,73 m2

-blat 4 0,84+(2*0,8)+0,12 = 1,12 m2

-blat 5 1,5+(2*0,6)+0,12 = 1,74 m2

Cornişa

0,84 +0,08*3 +0,12 = 1,2 m2

` Total = 48, 18 m2

51



Masa = 48,16 * 0,49 Kg\ m2 = 23,11 Kg

Bandă scotch:

Total = 0,12*4*26 = 12,48 m

Bandă material plastic

(1,6 + 1.1 +0,1)*2*6 = 25,2 m

(1,6 + 1.6 +0,1)*2*4 = 25,6 m

Total = 50,8 m

Etichete 12 buc

Aracet: lipit tampoane

Total = 2,88 m2

Masa = 2,88 * 0,2 Kg\ m2 = 0,57 Kg

Model de ambalare

` Banda material plastic Capac

Cutie

Corp

52



Ambalarea corpurilor de bucătărie se face pe banda de montaj, cutiile de ambalaj

capacul fiind realizate înainte, prin trecerea pe banda se pune capacul apoi cele două cutii

care încadrează corpul si cu o maşina specializata se face aplicarea benzii din material

plastic care realizează compactarea tutoror componentelor din ambalaj.

3.5. AMPLASAREA CORPURILOR DE MOBILIER INTR-UN

APARTAMENT

Bucatarie amenajata in forma de U – acest tip de bucatarie prezinta avantaje

referitoare la suprafata de lucru si optimizarea circulatiilor, dar si multiple conditionari in

ceea ce priveste arhitectura spatiului. De asemenea, pentru o buna functionare, se

recomanda o distanta minima de 120 cm intre cele doua fronturi paralele.

Figura 21: Vedere 3D

53



Figure 12: Vedere de sus

Figure 23: Vedere frontala

54



CAPITOLUL 4

CALCULUL ECONOMIC

Costul materiei prime este calculat tinandu-se cont de normele de consum si

preturile unitare actuale ale materiilor prime.

Valoarea materialelor tehnologice si a accesoriilor s-a determinat tinand cont de

normele de consum calculate si de preturile unitare actuale ale acestora la data de.

Nr.

Crt. Denumire materii prime si materiale UM

Volum

suprafata

bruta(m3)(m2)

Pret unitar

(lei)

Pret pe

produs(lei)

0 1 2 3 4

A MATERII PRIME

1 PAL MF cl.AE1 30mm 800mm ml

2 PAL MF cl.AE1 30mm 600mm ml

3 PAL MF cl.AE1 16mm m2

4 MDF melaminat pe o fata 20mm m2

5 Cant adezivat ml

6 Folie termorezistenta ml

7 Sticla 4mm m2

8 Placaj m2

Subtotal =

B

MATERIALE TEHNOLOGICE SI

AUXILIARE

1 HCn 31E gr.80 m2

2 HCn 31e gr. 100 m2

3 Pen-31J m2

4 Adeziv Pur termoreactiv kg

5 Aracet DPC 500-45 kg

55



Subtotal =

C FERONERIE

1 Holtsurub 3.5x16 buc

2 Holtsurub 3.5x18 buc

3 Surub compresie 6x50 buc

4 Cep lemn d=8 kg

5 Holtsurub 5x10.5 buc

6 Coltar corp suspendat buc

7 Glisiera 500 buc

8 Metabox 80 buc

9 Metabox 130 buc

10 Balamale 1200 buc

11 Balamale 1700 buc

12 Butoni polita buc

13 Picioare bucatarie h=80 buc

14 Cos rotativ buc

15 Cos jolly 2 nivele buc

16 Cos jolly 3 nivele buc

17 Sertar tip cos 80 buc

18 Sertar tip cos 130 buc

19 Cos gunoi plastic buc

20 Spot luminos buc

21 Manere buc

0 1 2

22 Sipca apa ml

23 Profil cornisa ml

24 Profil ascundere spot ml

Subtotal =

D AMBALAJE

1 Carton ondulat 5R Kg

2 Scotch buc

56



3 Aracet DPC 500-45 Kg

4 Bandă material plastic ml

Etichete buc

Subtotal =

TOTAL =

Costul materiilor prime:

C1=

Costul materialelor tehnologice:

C2=

Costul accesoriilor:

C3=

Costul manoperei:

C4=0.5*(C1+C2+C3)=

Costul materiilor prime, materialelor tehnologice si accesoriilor:

Cm= C1+ C2+ C3=

Deseurile se regasesc sub forma de resturi de materiale lemnoase, putind fi

utilizate prin valorificarea de catre populatie sau prelucrate cu alte tehnologii. Intrucat se

recupereaza, se scad din materiile prime si materialele utilizate:

Dr= 0,02*( C1+C2)=

7. Costul asigurarilor sociale(C.A.S.):

C.A.S.=0,25* C4=

8. Ajutorul de somaj:

A.J=0,05* C4=

9. Cheltuielile de aprovizionare:

Ca=0,15*Cm=

10. Cheltuieli directe:

T=Cm+C4+C.A.S.+A.J.+Ca=

11. Cheltuieli comune ale sectiei:

C.C.S.= 0,17*( Cm+C.A.S.) =

57



Cost de sectie:

Cs=T+ C.C.S.-Dr=

Cheltuielile generale ale societatii comerciale:

C.G.S.=0,25*(Cs+C.A.S.)=

Costul de uzina:

Cu= Cs+C.G.S.=

Cheltuieli de desfacere:

Cd=0,05* Cu=

Cost complet:

Cc=Cu+Cd=

Profit:

B=0,1* Cc=

Pret de productie:

P.P.=B+Cc=

Adaos comercial:

Ac= 0,1*P.P.=

Pret cu TVA:

PT.V.A.=

Pret desfacere =

58



CAPITOLUL 5

PM ŞI PSI

5.1. NORME GENERALE

Normele specifice de protecţia muncii sunt reglementări cu aplicabilitate

naţională,care cuprinde prevederi minimal obligatorii pentru desfaşurarea principalelor

activitaţi din economia naţională în condiţii de protecţia muncii.

Normele specifice de protecţia muncii fac parte dintr-un sistem unitar de

reglementări privind asigurarea securitaţii si sanataţii în munca,sistem compus din:

a) Normele generale de protecţia muncii care cuprind prevederi de protecţia muncii

şi medicina muncii,general valabil pentru orice activitate.

b) Normele generale de protecţia muncii care cuprind prevederi de protecţia muncii

specifice unor anumite activitaţi sau grupe de activitaţi,detaliind prin acestea

prevederile Normelor generale de protecţia muncii.

Structura sistemului naţional de norme specifice de protecţia muncii urmăreşte

corelarea prevederilor normative cu riscurile specifice uneia sau mai multor activitaţi si

reglementarea unitară a măsurilor de protecţia muncii pentru activităţile caracterizate prin

riscuri comune.

Structura fiecarei norme specifice de protecţia muncii are la bază abordarea

sistematică a aspectelor de protecţia muncii,practicată in Normele generale de

protecţie a muncii.Conform acestor abordări, procesul de munca este tratat ca un sistem

complex structurat,compus din următoarele elemente care interacţionează:

Executantul: omul implicat nemijlocit în executarea unei sarcini de munca

Sarcina de munca: totalitatea acţiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul

mijloacelor de producţie si în anumite condiţii de mediu, pentru realizarea scopului

procesului de muncă

Mijloacele de producţie: totalitatea mijloacelor de munca (instalaţii, utilaje,

maşini, aparate, dispozitive, unelte, ect.) şi a obiectelor muncii (materii prime, materiale,

etc.) care se utilizează în procesul muncii.

59



Mijloace de muncă: ansamblu condiţiilor fizice, chimice, biologice si psihologice

în care unul sau mai mulţi executanţi îsi realizează sarcina de munca.

Reglementarea măsurilor de protecţia muncii în cadrul Normelor specifice de

protecţia muncii, vizând global desfaşurarea uneia sau mai multor activitaţi în condiţii de

protecţie a muncii, se realizează prin tratarea tuturor aspectelor de asigurare a protecţiei

muncii la nivelul fiecarui element al sistemului,executant-sarcină de munca-mijloace de

producţie-mediu de muncă din cadrul activitaţilor care fac obiect de reglementare.

Normele specifice de protecţie a muncii pentru MANIPULAREA,

TRANSPORTUL prin purtare si cu mijloace nemecanizate si DEPOZITAREA

materialelor au fost elaborate ţinând cont de reglementarile existente în domeniul acestei

activitaţi, precum şi pe baza studierii proceselor de muncă şi stabilirea FACTORILOR

DE RISC proprii acestor activitaţi.

5.2. PREVEDERI GENERALE

Art.1 – Normele specifice de protecţia muncii pentru manipularea si transportul prin

purtare şi cu mijloace nemecanizate şi depozitarea materialelor cuprind măsuri minime de

prevenire a accidentării si îmbolnavirii profesionale, luând în considerare pericolele

specifice acestor activitaţi si cerinţele desfăşurării proceselor de muncă în condiţii de

securitate.

Art.2 – Scopul prezentelor norme este eliminarea sau diminuarea factorilor de risc

specifici manipulării, transportului prin purtare si cu mijloace nemecanizate si a

depozitării materialelor, proprii celor patru componente ale sistemului de munca

(executant- sarcină de munca- mijloace de producţie- mediul de muncă).

Art.3 – (ca domeniul de aplicare) Prevederile prezentelor norme au caracter naţional, se

aplică tuturor persoanelor juridice şi fizice care organizeaza şi desfasoară activităţi de

manipulare, transport prin purtare şi cu mijloace nemecanizate şi de depozitarea

materialelor.

Art.4 – (conexiunea cu alte acte normative)

1). Prevederile prezentelor norme specifice se aplică cumulativ cu prevederile Normelor

generale de protecţia muncii.

60



2). Pentru activităţile nespecifice sau auxiliare activităţii de manipulare, transport prin

purtare şi cu mijloace nemecanizate şi depozitare a materialelor se vor aplica prevederile

normelor specifice prezentate in ANEXA 1.

Art.5 – Organizarea si desfăşurarea activităţii de INSTRUIRE a salariatilor se va realiza

potrivit prevederilor Normelor generale de protecţie a muncii.

Art.6 – Dotarea salariaţilor cu echipament individual de protecţie şi aplicarea

sortimentelor adecvate se vor realiza în conformitate cu prevederile Normativului cadru

de acordare si utilizare a echipamentului de producţie.

Art.7 (Revizuirea prezentelor norme)

- Prezentele Norme specifice de protecţie a muncii se revăd periodic şi se modifică ori de

câte ori este necesar, ca urmare a modificărilor intervenite în tehnologia de lucru şi a

particularităţilor metodelor de lucru ce urmează a fi reglementate din punct de vedere al

securităţii muncii.

Art.8 – Prin manipulare si transport prin purtare sau manipulare manuala a maselor

conform definiţiei din Normele generale de protecţie a muncii,

SE ÎNŢELEGE – ORICE OPERAŢIE DE TRANSPORT SAU SUSŢINERE A UNEI

MASE DE CATRE UNUL SAU MAI MULŢI SALARIAŢI, - Inclusiv ridicarea,

coborârea, împingerea, tragerea purtarea sau deplasarea unei mase care, din cauza

caracteristicilor sale sau a conditiilor ergonomice nefavorabile, implica riscuri de

accidentare sau inbolnavire profesionala.

Art.9 – 1) - Conducerea persoanei fizice sau juridice trebuie să ia măsuri organizatorice

corespunzătoare să foloseasca mijloace adecvate, în special echipament mecanic, pentru a

evita manipularea şi transportul prin purtare a maselor de către salariaţi.

2) - În toate cazurile în care nu se poate evita manipularea sau transportul prin purtare a

maselor, conducerea persoanei fizice sau juridice trebuie să organizeze locurile de munca

astfel încat la manipularea şi transportul prin purtare să fie eliminat sau redus riscul de

accidente sau îmbolnavirea profesională.

Art.403.- Microclimatul la locul de muncă este determinat de temperatură, umiditatea şi

viteza de mişcare a aerului, temperatura suprafeţelor si radiaţiile calorice emise în zona de

lucru.

Componentele microclimatului se normează în raport cu degajarea de caldură în

organismul uman determinată de efortul fizic.

Art. 404– Activitaţile profesionale se clasifică în funcţie de nivelul degajării de

caldură eliberată de organismul uman astfel:

61



-Activităţi cu caracter STATIC – pana la 120. Kcal /h

-Activităţi cu efort fizic mic –121-175 Kcal/h

-Activităţi cu efort fizic mediu – 176 –300 Kcl /h

-Activităţi cu efort fizic mare peste 300 Kcal /h

Art.406. Temperatura aerului şi viteza de mişcare a aerului la locurile de muncă prevazute

cu duşuri de aer se normează în limite minime şi maxime conform tabelului de mai jos:

1. Umiditatea relativa a aerului folosit ptr. dusuri de aer nu va depasi 60%.

2. Valorile temperaturilor si vitezelor de miscare ale aerului din tabelul 7. reprezintă

valori medii la secţiunea transversală a fluxului de aer la nivelul jumătăţii superioare a

corpului lucrătorului.

3. Nivelul radiaţiilor calorice se determină prin măsurare sau apreciere pe baza

tabelului:

LIMITE MINIME LIMITE MAXIME

NIVELUL

ESTIMAT

DEGAJARE

A

TEMPERAT

URA

AERULUI

0CELSIUS

VITEZA

CURENTIL

OR DE AER

m/sec

TEMPERATU

RA AERULUI

0CELSIUS

VITEZA

CURENTILO

R DE AER

m/sec

Pana la 120 25.0 0.5 30 1.0

121-175 23.0 0.5 28 1.0

176-300 21.5 1.0 27 1.3

1.

Peste 300 20.0 1.3 26 1.5

Pana la 120 22.0 0.5 28 1.0

121-175 20.0 1.0 26 1.5

176-300 18.5 1.5 25 2.0

2.

Peste 300 17.0 2.0 24 2.5

Pana la 120 20.0 1.0 25 1.5

121-175 18.0 1.5 24 2.0

176-300 16.5 2.0 23 2.5

3.

Peste 300 15 2.5 22 3.0

62



Art.407. Locurile de munca unde temperatura aerului depăşeste constant 300 C se

va asigura apa carbogazoasă salină (1g NA CL/1litru), în cantitate de 2-4

litri/persoana/schimb, distribuită la temperatura de 16-18 C0.

Art.408. La locurile de munca cu temperaturi joase (sub 50C) se va asigura ceai

fierbinte în cantitate de 0.5-1 litri /pers/schimb.

Art.409. Personalul care lucrează în microclimat cald (peste 300C) sau rece sub

(50C) va beneficia de pauze pentru refacerea capacităţii de TERMOREGLARE a caror

durată frecventă se stabilesc în funcţie de intensitatea efortului şi de valorile

componentelor microclimatului. În acest scop se vor asigura spaţii fixe sau mobile cu

microclimat corespunzator.

5.3. PROTECTIA SI STINGEREA INCENDIILOR

Principalele cauze ale incendiilor în intreprinderile de prelucrare a lemnului sunt:

o Focurile deschise, sub formă de flăcări sau ţigări nestinse

o Corpurile încălzite sau supraâncălzite şi radiaţiile

o Scânteile din lemn şi din materialele combustibile sau de la sudură,

precum şi scânteile care ies pe coşurile de la centrala termică sau de

la locomotivă

o Scânteile şi arcele electrice ce apar în sectoarele de finisare a

lemnului

o Scurtcircuitul electric

o Trăsnetul

o Scânteile mecanice

o Exploziile

o Autoaprinderea

Cunoscându-se cauzele reale ale incendiilor, se pot lua cele mai eficiente măsuri

de prevenire şi stingere a incendiilor în toate inteprinderile de prelucrare a lemnului.

TIMPUL DE SUPORTARE A

EXPUNERII – SECUNDE-

NIVELUL ESTIMAT AL RADIATIILOR

calorice cal/cmp/min

240 1

50 2

20 3

63



Personalul muncitor din I.L. trebuie să cunoască bine cauzale apariţiei incendiilor şi este

obligat a face tot ce-i stă în putinţă pentru a împiedica izbucnirea incendiului. In secţiile

de prelucrare a lemnului nu sunt admise sudurile la flacară, aceste operaţii se pot executa

după ce se opreşte producţia şi se îndepărtează materialele combustibile şi praful pe o

rază de cel puţin 5 m. In toate fabricile în care se prelucrează lemnul prin tăiere cu

fierăstraie, rindeluire şi şlefuire se produc mai cantităţi de praf, rumeguş şi talas, care

prezintă pericol de incendiu. Praful de lemn şi rumeguşul cu urme de ulei şi răşini şi cu o

anumită umiditate, depozitat îndelung, se poate autoaprinde. Pericol de incendiu există şi

la ascuţirea sculelor.

Toate operaţiile de lăcuire şi vopsire a lemnului se vor executa numai în cabine

amenajate separat de restul sectoarelor cu uşi şi ziduri antifoc. Camerele de pulverizat se

prevăd cu instalaţii de aspirare şi purificare. Purificarea aerului se recomandă să se facă

cu filtre umede. Se impune interzicerea categorică a fumatului, atât în interiorul

inteprinderii cât şi în interiorul fabrici. Totodată se va păstra curăţenia în sectţii şi

sectoare, se vor respecta culuarele de circulaţie şi se vor evita supraaglomerările cu

semifabricate din lemn.Intreprinderile şi fiecare fabrică de prelucrare a lemnului se vor

asigura cu toate mijloacele şi instalaţiile de prevenire şi stingere a incendiilor.

LUCRARE (1).pdf

Documents

Transcript of LUCRARE (1).pdf