LP Neurologie

7/25/2019 LP Neurologie

1/12

Term inologie neur ologica

Par alizia = imposibilitatea efectuarii miscarii voluntare complete (plegie=deficit motor

total) sau numai reducerea sa cantitativa (pareza).

1 sg mb - monopareza, -plegie, di-, etc

Mb sup si mb inferior de aceeasi parte afectate - hemipareza si hemiplegie

Paralizia mb inferioare - parapareza si paraplegie

Astazia = imposibilitatea de a sta in ortostatism

Abasia = imposibilitatea de a merge

Ataxia = incoordonarea miscarilor voluntare

Adiadocokinezia = imposibilitatea de a face miscari succesive (pronatie si supinatie)

Hiperm etr ia = depasirea tintei propuse

Apr axie = pierderea intelegerii folosirii obiectelor uzuale si care se traduce

prin acte absurde si imposibilitatea de a conforma miscarile catre un

scop propus, desi subiectul nu este delirant, ataxic, paralitic, intelege

ordinele si recunoaste obiectele, care i se dau spre manipulare, dar a

pierdut schema de utilizare invatata anterior

Hipoestezie = scaderea intensitatii (acuitatii) perceptiei senzitive

Anestezia = pierderea perceptiei senzitive

Hiper estezia = perceptia exagerata

Hiposmia = scaderea acuitatii olfactive

Anosmia = pierderea acuitatii olfactive

Ambliopia = scaderea acuitatii vizuale

Cecit ate = pierderea vederii, orbire

Hipoacuzie = scaderea acuitatii auditive, a auzului


2/12

Surd itate = pierderea acuitatii auditive

Aguezie = anestezie gustativa

Par estezie = perceptie gresita - pacientul spune ca simte furnicaturi, amorteli

Iluzia, halucinatia = perceptie fara obiect

Dur erea = senzatie neplacuta care apare in urma unor leziuni iritative a cailor

sensibilitatii dureroase

En cefalita = inflamatia encefalului

Meningita = inflamatia membranelor meningeale

Mielopat ie = afectiune a maduvei spinarii

Mielita = inflamatia maduvei spinarii

Radiculop atie = afectiune a unei radacini de nerv spinal

Plexopa tie = afectiune a unui plex nervos (brahial sau lombar)

Neuropatie periferica= afectiune a nervilor periferici

Polirad icu lopatie = afectiune a mai multor radacini de nerv spinal

Polineur opatie = notiune similara cu notiunea de neuropatie periferica utilizata cu

inteles complementar notiunii de poliradiculopatie

Mononeuropat ie = afectiune a unui singur nerv

M iop ati e = afectiune musculara

Miozita = afectiune musculara inflamatorie


3/12

Etapele examenului neurologic (FO)

I. Atitudini par ticular e

II. Miscari involuntare

= miscari independente de vointa pacientului

1. Tremor

Parkinson - tremor static la toate segmentele corpului

tremor cerebelos - in repaus si in miscare

tremor mixt - cerebelo-parkinsonian

2. Miscari coreice - apar la toate nivelele corpului

3. Miocloniile - miscari involuntare, bruste, dezordonate, la toate nivelele corpului

4. Miokimia - miscari involuntare la niv pleoapelor

5. Ticurile - miscari involuntare, stereotipe, avand la baza niste reflexe conditionate

6. Hemibalism - cea mai ampla miscare involuntara pe jumatate de corp, miscarea efectuandu

-se din radacina membrului

7. Atetoza - miscari involuntare, vermiculare, de reptatie, la niv degetelor de la mana

8. Convulsiile tonice si clonice, apar in epilepsie

9. Kinezii prin perseverare - in boli psihiatrice

10. Fasciculatiile - miscari involuntare limitate la un grup, segment de muschi

11. Sincineziile

- miscari involuntare ale musculaturii paralizate concomitent cu musculatura neparalizata

- de coordonare, globale si de imitatie

III. Semne meningeale

Cel mai simplu semn meningeal - "redoarea de ceafa", este un semn patognomonic meningita


4/12

IV. Nervii cranieni

1. Olfactiv (perech ea I de nn cra nieni)

- acuitatea olfactiva si halucinatii olfactive

- halucinatiile olfactive de regula sunt in boli psihiatrice

- TULBURARILE OLFACTIEI

Hiposmia = diminuarea sau scaderea olfactiei sau perceptiei olfactive

Hiperosmia = cresterea perceptiei olfactive

Anosmia = abolirea olfactiei

Parosmia = confundarea mirosurilor sau perceptia tuturor mirosurilor ca fiind neplacute

2. Optic (per echea II de n n cr anieni)

- acuitate vizuala, campul vizual, fundul de ochi- AV = capacitatea subiectului de a percepe forma, culoarea, pozitia spatiala etc a obiectelor

- CV = spatiul pe care il percepem cu ambii ochi privit intr-un punct fix

Hemian opsii = tulburari de camp vizual

In general sunt de 2 feluri omonime (cele mai multe, insotesc AVC) si heteronime.

Heteronime - nu vede bitemporal sau binazal

- Fundul de ochi cu ajutorul oftalmoscopului

3. Oculomotor (perechile III, IV si VI)

III - oculomotor comun

inerveaza ridicatorul pleoapei superioare, dreptul superior, dreptul inferior, dreptul intern si

oblicul mic

IV - trohlear

inerveaza oblicul mare

VI - abducens = oculomotor extern

inerveaza dreptul extern

- urmarim pozitia globilor oculari, mobilitatea lor, strabism, diplopie, pupile, reflexe pupilare,

mai corect RFM reflex fotomotor, ptoza palpebrala

- pupila N intre 3-5 mm, sub 3 mm pupila mica sau miotica, peste 5 mm pupila mare sau

midriatica

- RFM - la un excitant luminos, pupila devine miotica


5/12

4. Tr igemen (perechea V de nn cr anieni)

Inerveaza tegumentele fetei

a) componenta senzitiva (tulburari subiective, examenul sensibilitatii tegumentelor fetei si

mucoaselor, reflex cornean)

b) componenta motorie (relieful, miscarile mm masticatori, reflexul maseterian)

Tulbu ra r i sub iective = amorteala, durere, cauzalgia (senzatia de durere perrceputa sub forma

de caldura)

Sensibilitate - clasificare: superficiala (tactila, termica si dureroasa = algica) si profunda

Tactila - vata/pensula, Termica - 2 eprubete calda rece, Dureroasa - ac, ac de perfuzie

Reflexul cornean - pt r cornean stang P e invitat sa se uite in partea dreapta, il atingem usor

cu firul de vata in unghiul extern, daca clipeste, reflex cornean prezent

5. Facial (per echea VII de nn cra nieni)

- simetria faciala, fante palpebrale, mimica voluntara, examenul gustului in cele 2/3 ant limba

Simetrie faciala - hemifata dreapta sa fie simetrica cu cea stanga

Fante palpebrale - spatiul dintre cele doua pleoape

Mimica voluntara - mimica normala cand vorbeste

Examenul gustului - Sensibilitatea gustativa in 2/3 ant facial, in 1/3 post glosofaringian

6. Acusticovestibular (perechea VIII)

a) componenta cohleara = acustica

- tulburari subiective, acuitate auditiva, conducere osoasa si aeriana

b) componenta vestibulara

- vertij, nistagmus, Romberg, proba bratelor intinse si indicatiei, probe instrumentale

Tulburari subiective - parestezii, durere, cauzalgie, acufene = zgomote de tonalitate grava ca

uruitul motorului, tinitus = zgomote de tonalitate inalta

Conducerea osoasa si aeriana cu diapazon

Vertij = senzatia pe care o percepe P ca si cand obiectele se invartesc in jurul lui, sau el in

jurul obiectelor

Nistagmusul = miscari involuntare ale globilor oculari

Romberg - este o proba de echilibru, P cu ochii inchisi in ortostatism si mainile pe langa corp

Daca se duce intr-o directie e Romberg sistematizat, daca in mai multe directii e R

nesistematizat

P bratelor intinse -

Probe instrumentale -


6/12

7. Glosofaringian (perechea IX)

- examenul gustului in 1/3 posterioara a limbii, deglutitia pentru solide

8. Vag (X) si spinal = accesor (XI)

a) componenta comuna vago-spinala

- pozitia si miscarile valului palatin, reflexul velopalatin si faringian, fonatia

b) componenta externa spinala

- examenul reliefului si miscarile mm SCM si trapez, torticolis

Pozitia si miscarile, lueta sa fie pe linia mediana

Fonatia - ramura vagului n laringeu recurent

SCM - gat - troficitate normala, a-, hipertrofieTrapez sa ridice sau coboare umarul

Torticolis - paralizie de SCM

9. Hipoglos (XII)

- urmarim pozitia, miscarile si troficitatea limbii

- invitam P sa deschida gura si sa faca protruzia limbii


7/12

V. Motilitatea

1. Ortostati unea si mersul

- ortostatism posibil, imposibil, cu sprijin

- mersur i patologice

* AVC - hemipareza: " mers cosit"

* mersul ebrios in zig-zag, in sdr cerebeloase

* mers cu pasi mici, tarsaiti - din Parkinson

* mersul talonat si stepat calcai-varf sau varf calcai in paralizia de sciatic popliteu

inter n si exter n

* mersul asta zo-abazic d in sdr pseudo-bulb are

2. Miscar ile active segmentar e, forta musculara segmentar a ( FMS), pr obe pa reza- flexia, extensia membrelor la fiecare mb brat, antebrat, falange, idem si mb inferior

- FMS - examinatorul face miscarea pe invers

* la pareza: P sa ne stranga de degetele 2-3, fara inel, sa vedem daca dupa tratament

AVC s-a recuperat

- probele depareza

* AVC cu pareza - pr oba br atelor intinse pt mb sup

* pt mb inf - P in decubit dorsal nu poate ridice picioarele, daca are pareza misca putin

alte p robe pt mb inf

Draganescu: sa tarsaiasca picioarele pe planul patului, piciorul cu pareza ramane in urma

Mingazzini - P in decubit dorsal mb inferioare in unghi drept - care cade primul

Barr - inversul lui Mingazzini, in decubit ventral, mb inf in unghi obtuz, care cade primul

3. Tonusul muscular Hipotonie, pr pasivitate, hipertonie elastica, plastica, proba lui Noica

Hipotonie tonus muscular scazut

Pr pasivit ate probele pe care le face medicul

Hiper tonie elastica unul din cele 7 semne clinice de neuron motor central

hipertonie musculara piramidala elastica "in lama de briceag"

revine la forma initiala

Hiper tonie plastica - nu mai revine la forma initiala, ramane in pozitia pe care i-o imprimi

Proba lui Noica -

clasificarea sdr extrapiramidale

a) sdr hiperton hipokinetic (b Parkinson): contractura+lipsa de miscare, miscare dimin

b) sdr hipoton hiperkinetic: flasc, miscare involuntare coree

proba rotii dintate = flexia si extensia mainii si a plantei

proba lui Noica = ridicarea si coborararea mb inf de acceasi parte cu flexia si extensiamainii


8/12

4. Coor donar ea miscar ilor (p rob e de ata xie cerebeloasa)

Ataxia - lipsa de coordonare, specifica sdr cerebeloase

Pr obe pentr u ataxie

* index nas si calcai genunchi bilateral,

* calcai de la un picior pe creasta tibiei de la mb celalalt,

* a moristii,

* a marionetelor - miscari succesive de supinatie si pronatie adiadocokinezia,

* proba asimetriei tonice

VI. Reflectivitatea

- cu ciocanelul de reflexe

1. Reflexe nor male

a) osteotendinoase (stilo-rad, cubito-pronator, bicipital, tricipital, patelar=rotulian, ahilian)

Sdr piramidal sau de neuron motor central sau AVC - pe mana bolnava - ROT sunt VII,

EXAGERATE

- de regula stiloradial si tricipital

- mereu bilateral!

- examinam pt mb inf - P la marginea patului sau tripla flexie pt ahilian

Rotulian - extensia gambei pe coapsa

Ahilian - flexie plantara

b) cutanate (abdominale, plantare)

3 r eflexe a bdo - cu aj unui obiect bont ac de perfuzie cu capac

abdo sup - paralel cu rebordul costal

abdo mijl - perpendicular pe ombilic

abdo inf - paralel cu creasta iliaca

AVC - pe partea paraliz reflexele sunt diminuate sau abolite

Reflex cutanat plantar

- fiziologic sau patologic (Babinski)

- cu un obiect bont pe talpa - miscare semicirculara de la calcai catre haluce

daca e fiziologic flexia degetelor,

daca e patologic Babinski - extensie de haluce, celelalte se evantaiaza

c) r eflexe de p ostur a (gamb ier ului an terior)

medicul introduce o mana pe sub genunchiul P, cu cealalta se apasa pe talpa brusc

se vede o contractura pe coasta tibiei


9/12

2. Reflexe patologice (Bab inski, Op penheim, Rossolimo, Hoffma nn, Ma r inescu-Ra dovici,

clonus rotulian, plantar, Gordon)

Pt mb inf Babinski

Babinski - patagnomonic pt AVC si sdr piramidale

Pt mb sup Marinescu-Radovici si Hoffmann

Marinescu-Radovici = palmomentonier

cu un ob bont excitar ea eminentei tenar e car e produce contr actia

mentonului, P avand gura intr e deschisa

Hoffmann - se tine mana P balant si se face excitarea, ciupir ea falangei distalea mediusului - bilater al

- d aca p ozitiv = flexia policelui/add uctia policelu i

Oppenheim aceeasi valoare ca si Babinski, flexia crestei tibiale, se intampla

extensia halucelui, nu se efectueaza in practica

Gordon -

Clonus rotulian miscare brusca deasupra rotulei - daca poz miscari involuntare la rotula

plantar se introduce o mana sub genunchiul P si se apasa pe talpa pacientului si

apar miscari ...

VII. Sensibilitat ea Clasificare: sup er ficiala (tactila, t er mica, dur er oasa) si pr ofund a

1. Subiectiva (hiperestezie, hiperpatie, parestezii)

Hiperestezie perceptie crescuta

Hiperpatie caracteristic sdr talamic, senzatia de durere care nu cedeaza la nimic si pe care

P nu o poate suporta, motiv pentru care unii recurg la suicid

Parestezii perceptie gresita, P spune ca are amorteli, furnicaturi

2. Obiectiva elementara

a) superficiala ca la trigemen

tactila - vata, pensula sau mainile, de sus pana jos

termica - 2 eprubete calda/rece de sus pana jos

dureroasa - cu un ac atingem usor

b) profunda (simtul mioartrokinetica) flexia si extensia falangelor de la maini si picioare sitrebuie sa spuna daca degetul este ridicat sau coborat


10/12

3. Obiect iva sint etica (stereognozie, topognozie, somatognozie, dermolexie discriminativa)

Stereognozie P cu ochii inchisi, ii dam div obiecte, cub, sfera, minge, sa ne spuna ce este

a- incapacitatea de a percepe prin tact forma obiectelor

Topognozie P cu ochii inchisi, diferentierea a 2 stimuli aplicati concomitent pe piele

Somatognozie recunoasterea unor parti din corp

a- tulburare de recunoastere a unor parti din corp

Dermolexie P cu ochii inchisi, facem diverse litere sau cifre pe piele, sa ne spuna ce este

VIII. Sfinctere si functia genitala

Incontinenta, retentie urinara -> urologie, ginecologie

IX. Troficitatea, vasomotricitateAtrofii musculare = dimensiunea mai mica a mainii

+/- fasciculatii = miscari involuntare limitate la un grup, segm de mm

Fanere, tegumente, paloare, eritem, edem

X. Limbajul

Dizart r ie tulburare de articulare

Afazia tulburare de vorbire

Clasificare motorie, senzitiva, mixta

motorie BROCA sau expresiva = P nu poate vorbi, dar intelege

senzitiva Wernicke = P nu intelege ce ii spui

Ecolalila mama, tata

intoxicatia prin ordin sau cuvant

anomia - incapacitatea de adenumi obiectele

XI. Praxia (= gestica)

1. Simbolica (gesturi instructive si automate)

2. De utilizare

XII. P sihic

Orientat temporo-spatial OTS sau dezorientat

Trimitere la psihiatrie


11/12

Sdr corticale

Afazia - tulburare de vorbire

Apraxia - tulburare de gestica

Agnozie - tulburare de recunoastere - de ex spatiala, constructiva, etc

Rx CT RMN

Negr u Hipertr ansparenta Hipodensitate Hiposemnal

(AVC ischemic sau infarct cerebral)

Alb Opacitate Hiperdensitate Hipersemnal

(AVC hemoragic)

Sdr de neuron motor centr al SNMC (= sdr pir amidal)- fasciculul piramidal are 2 traiecte

- cel mai lung este in coarnele ant ale MS = corticospinal

- cel mai scurt, se opreste in nc motori ai nn cranieni = cort iconuclear = geniculat

Paralizia este de partea opusa leziunii in AVC deoarece fasciculul piramidal pleaca de la

leziune se incruciseaza la niv bulbar in procent de 75%, restul de 25% merge ipsilateral, de

aceeasi parte

Ta bloul clinic al sdr de neur on motor centr al

1. Paralizia sau deficit motor masiv

2. Hipertonie musculara piramidala elastica "in lama de briceag"

3. Troficitate musculara pastrata, dar poate apare atrofie prin neutilizarea mb

4. ROT vii exagerate

5. Reflexele cutanate abdominale diminuate abolite

6. Aparitia reflexelor patologice

7. Sincinezii

Ta blou clinic al sdr de neur on motor perifer ic

1. Defcit motor par celar , izolat, d e ex la 1 falan ga

2. Hipotonie musculara

3. Atrofie caracteristica

4. ROT diminua te abolite

5. Fasciculatii - caracteristice


12/12

Paralizia faciala centrala PFC

- insoteste de regula AVC

- definitie = deficit motor in 1/2 inf a fetei

- santul nazogenian sters, coltul gurii coborat

Pa ralizia faciala p erifer ica (sau fr igore)

- apare la frig, la curenti de aer

- definitie = deficit motor al hemifetei drepte sau stangi

- santurile fruntii de partea afectata mai sterse

daca nu se vede la inspectie, invitam P sa ridice sprancenele

- apoi P sa inchida ochii strans, pe partea afectata ochiul ramane deschis = lagoftalmie

- semnul genelor lungi

Diagnostic topogra fic a l AVC

- leziune la nivel cortical

=> deficit motor, paralizia e inegal repartizat

in AVC sau infarct de a cerebrala medie - avem deficit motor facio-brahial

- 75% din AVC sunt ale a cerebrale medii

in AVC ischemic/nfarct/tromboza de a cerebrala ant - deficit predom. crural

- leziune la niv capsulei interne

=> deficit motor masiv egal repartizat, adica hemiplegie

- leziune la nivelul trunchiului cerebral

=> sdr altern (paralizia ipsilaterala a nn cranieni si deficit motor controlateral)

ex sdr Millard-Gubler = paralizie faciala periferica si deficit motor controlateral

(hemipareza, hemiplegie)

LP Neurologie

Documents

Transcript of LP Neurologie