STRES SI BOALA

Selye defineşte stresul ca un dezechilibru între resursele organismului şi solicitări.Stresul psihic= stare a organismului care rezultă din interacţiunea, confruntarea unică sau repetată a individului cu situaţia stresanta, când se produce un dezechilibru între solicitările mediului şi capacităţile de răspuns ale organismului => se destabilizeaza homeostazia organismului.

VULNERABILITATEA LA STRES:1. vulnerabilitate psihica - trasaturi disimunogene de personalitate: ANXIETATE, DEPRESIE, NEVROTISM - tipurile psihocomportamentale: A, C si D

►TESTUL COLUMBIA(DE ANALIZA A STRESULUI) : 4 parti (primele 3 parti au cate 10 itemi, cu scopul de a evalua vulnerabilitatea la anumite tipuri de stres, iar a 4-a (14 itemi) testeaza modul in care persoana evaluata face fata la stres)I : vulnerabilitatea la stres dpdv al frustariiII : vulnerabilitatea la suprasolicitareIII : comportamente agresive + sentimentul presiunii timpului( apartin tipului psihocomportamental A)IV : eficacitatea tehnicilor de a face fata stresului

TRASATURI DE PERSONALITATE:A) „IMUNOGENE” CONCEPT CONŢINUTUL CONCEPTULUI IMPORTANŢĂ PENTRU SĂNĂTATE

Autoeficacitate(chestionar Schwarzer & Jerusalem)

Convingerea unei persoane în capacităţile sale de a-şi mobiliza resursele cognitive şi motivaţionale în vederea îndeplinirii sarcinilor date.

Autoeficacitatea scăzută = asociată cu distressul ; în situaţiile ameninţătoare, dacă este scăzută, duce la anxietate; percepţia inabilităţii de a realiza scopurile propuse favorizează apariţia depresiei; AE ↑ = asociată cu un nivel înalt al imunocompetenţei limfocitelor T.

Locus de control : - intern ;

- extern.(chestionar Lumpkin)

Modul în care o persoană îşi explică succesul sau eşecul prin cauze de tip :

- intern ;- extern.

L.O.C.extern = asociat de unii cu riscul crescut de anxietate şi depresie ; L.O.C.intern = corelează cu o rezistenţă crescută la stress.

Robusteţe (hardiness)(chestionar Funk)

Dispoziţie de personalitate, manifestă la nivel :

- cognitiv (convingerea că evenimentele pot fi controlate şi influen-ţate) ;

- comportamental (an- gajare în vederea îndeplinirii scopului propus) ;

- emoţional (percepe- rea schimbărilor ca pe evenimente nor- male ale vieţii).

Efect de mediere asupra evaluării evenimentelor ; rol în moderarea consecinţelor stressului psihic.

1

Coerenţă(chestionar Antonovsky)

Orientare cognitivă globală, caracterizată prin convingerea persoanei că :

- stimulii din jur sunt explicabili şi predictibili ;

- are resurse de a face faţă stimulilor ;- solicitările au sens şi scop (investiţia

în efort = justificată).

Coerenţă ↑ = rezistenţă crescută în condiţii de stress psihic acut.

Stimă de sine(chestionar Rosenberg)

Raportul între valoarea proprie individului, percepută de către acesta, şi abilităţile sale de a atinge scopurile dorite.

Stima de sine ↓ este asociată cu o vulnerabilitate crescută la depresie (sau indicator al acesteia).

Optimism(chestionar Scheier & Carver)

Concepţie pozitivă, relativ stabilă şi generală, asupra viitorului şi experienţelor vieţii.

Atenţie crescută acordată factorilor de risc ; coping activ, combativ ; dispoziţie pozitivă, chiar în condiţii de stress psihic acut.

Credinta religioasa Creste longevitatea, calitatea morala si sociala a vietii;Efect benefic asupra sanatatii

B) TRASATURI DISIMUNOGENE DE PERSONALITATE -ANXIETATE, DEPRESIE, NEVROTISM

CONCEPT CONŢINUTUL CONCEPTULUI IMPORTANŢĂ PENTRU SĂNĂTATEAnxietatea Stare de nelinişte, de teamă, fără un

motiv bine precizat.Motiv de derută uneori pentru medic (somatizează intens : poate mima o afecţiune gravă ; este dificil de evaluat amploarea reală a simptomelor din spatele anxietăţii); poate influenţa direct prognosticul bolnavului (ex. în infarct, starea de rău astmatic, etc.) ; favorizează fenomene negative, precum contagiunea informaţională ; influenţă duală asupra complianţei terapeutice ; poate grăbi prezentarea la medic, dar şi apelul la medicina alternativă.

Depresia Stare de tristeţe, astenie, pesimism, lipsă de speranţă, ahedonie, autodepreciere, pierdere neselectivă a interesului ; sentimente de culpabilitate şi inadecvare.

Factor de natură a scădea calitatea relaţiei medic-pacient, datorită lipsei de interes şi motivaţie în desfăşurarea terapiei, asumării suferinţei ca fiind meritată, lipsei energiei pentru a continua tratamentul. Poate amâna prezentarea la medic. Este asociată cu un grad de imunodepresie (în special pe linia limfocitelor T - NK), fapt de natură a favoriza apariţia unor boli cronice, inclusiv neoplazii. Indirect, prin comportamentele cu risc asociate (fumat, consum de alcool în exces, toxixomanii) favorizează, de asemenea, patogeneza.

Nevrozism Dimensiune a personalităţii, caracterizată prin hipersensibilitate (labilitate) emoţională şi hiper-reactivitate, cu dificultăţi în restabilirea echilibrului psihic, după un şoc emoţional.

Asociată cu preocupări intense pentru funcţionarea propriului corp, cenestopatii, anxietate, insomnie.

►CHESTIONARUL HAD ( HOSPITAL ANXIETY AND DEPRESSION) – cuprinde 14 afirmatii referitoare la starea persoanei evaluate din ultima saptamana:„Ma simt incordat si surescitat”

2

„Pot sa ma bucur astazi la fel de mult ca in trecut”„Ma simt fericit”,- la care poate raspunde cu unul din cele 4 raspunsuri date, de exemplu:

a) cel mai adeseab) adeseac) din cand in candd) deloc

TRĂSĂTURI DE PERSONALITATE RELAŢIONATE CU DIFERITE TIPURI DE REACŢIE LA STRES:

A) Tipul psihocomportamental A: Tipul A –descris de Friedman, Rosenman & Jenkins

-risc ↑ pentru boli cardiovasculare, HTA ,ulcer-trasaturi: - competitivitate excesiva

-workaholic - orientat spre acumulare de bani&bunuri

- obsesia urgentei timpului (intotdeauna in graba)-citeste, mananca, conduce f repede

- iritabilitate - agresivitatea si ostilitate - insecuritate - “insetat de razbunarea nedreptatii” - ambitia excesiva si comportamentul impulsiv il imping sa realizeze tot

mai mult si sa se bucure tot mai putin - nelimitata dorinta de aprobare si recunoastere - nu e capabil sa se odihneasca, sa se relaxeze (incheierea unor lucrari

atrage dupa sine prea putina tihna si satisfactie)

TIPUL PSIHOCOMPORTAMENTAL A. FACTORII COMPONENŢI

(sinteză după datele din literatură)

FACTORII COMPONENŢI ELEMENTE DE RISC PENTRU BOALA CORONARIANĂ

A = ambiţie maximă = nevoia de timp

Risc mai scăzut pentru boala coronariană (în raport cu factorii H şi J). Dintre bolnavii asimptomatici (clinic şi EKG), majoritatea posedă aceşti doi factori.S = nelinişte

= nerăbdare

3

H (*)= competitivitate = ostilitate : -cognitivă (gînduri duşmănoase, dispreţ, supărare)

-comportamentală (**) (agresivitate verbală sau fizică)

Asocierea cu interiorizarea supărării (“anger-in”) creşte riscul coronarian (5).

Actele agresive verbale*** sau motorii ample sau prelungite = factor major de risc coronarian maxim sub 50 de ani (7) , inclusiv pentru aritmii grave (4). Asocierea cu fumatul, scăderea funcţiei pulmonare (7.8) , consum crescut de alcool şi efort excesiv la locul de muncă (7) – maximizează riscul coronarian.

J = implicarea profesională majoră (“workaholic”)

= módul de îndeplinire a sarcinilor

Asociată cu depresia, reprezintă un risc major (4) de boală coronariană. -cu dificultate – risc crescut ; -cu uşurinţă – risc minim.

Observaţii

* = “nucleul toxic “ al tipului psihocomportamental A = sindromul AHA (ostilitate, agresivitate, iritabilitate) + presiunea timpului (6);

** = Agresivitatea este un factor precipitant frecvent al I.M.A., acţionînd prin următoarele mecanisme : activare simpatică şi efecte catecolaminice ample (creşterea frecvenţei cardiace şi a tensiunii arteriale), scăderea perfuziei miocardice şi nivel ridicat de instabilitate electrică miocardică (7).

*** = Exteriorizarea unor stări afective negative (inclusiv a agresivităţii), non-violentă şi de scurtă durată (afecte “meteorice”) , pare să se coreleze , din contră, cu un efect protector faţă de boală.

►CHESTIONARUL JENKINS – 13 afirmatii privind: comportamente in diferite situatii din viata de zi cu zi (situatii stresante, ascultati pe cineva vorbind, intalniri, intr-un grup) + atitudini fata de detalii, viata si fata de sport

B) Tipul psihocomportamental C („anger-in”, „represiv”) - descris de Temoshock(1990), pe baza dimensiunii reprimare/vigilenta

- trăsături: - reprimarea emotiilor negative, ajungand pana la incapacitatea de verbalizare a propriilor emotii, in special cele negative, ostile

- reactii negative secundare: autodeprecierea, sentimente de neputinta si de pierdere a controlului

=coping centrat pe emotie- riscul pt sănătate: -cancerul de san, alte forme de cancer -rol semnificativ in progresia cc.

- infectii croniceAlexitimie = incapacitate de autocunoastere si expresie, manifesta prin:

a) saracirea imaginatiei

4

b) inabilitatea de autoexprimarec) rigidizarea „vietii” emotionaled) incapacitatea de exprimare adecvata a dispozitieie) hiposimbolismul = capacitatea diminuata de simbolizare+/- conformism social, lipsa de umor, lipsa de sens in viata, anxietate+simptome somatice

Alexisomie(Ikemi, 1995) = incapacitatea bolnavilor somatici de exprimare a suferintei lor fizice

►CHESTIONAR ANGER-IN : 8 afirmatii cu moduri de exprimare/interiorizare a emotiilorcu 4 variante de raspuns:

a) niciodatab) cateodatac) adeseorid) aproape intotdeauna

C) Tipul psihocomportamental D: -descris de Denollet (1996), ca fiind predispus la distres si cu un risc crescut pentru boli cardiace(insuficienta cardiaca cronica, boala coronariana ischemica)- cei cu tipul D sunt predispusi la oboseala cronica si la calitatea vietii ↓- trasaturi: - afectivitate negativa: anxios, iritabil, nesiguranta

- inhibitie sociala, ce consta in emotii si comportamente blocate in interactiunile sociale, isi doreste sa fie placut de ceilalti, face eforturi ca sa nu spuna sau sa faca lucruri, care ar putea fi neplacute de ceilalti

-Tipul D de personalitate e legat de: - moartea timpurie

- risc crescut pentru aparitia de probleme cardiovasculare dupa IM- raspuns slab la tratamente pentru boli cardiace- risc crescut pentru stop cardiac subit

Explicatii:1)- activat sistemul imunitar + inflamatie ↑ , care afecteaza vasele - HTA 2)- predispune la depresie, anxietate, lipsa suportului social, fiecare fiind conectate cu boli cardiovasculare

5