Inferenta Definitie : Orice extragere din una sau mai multe propozitii date, numite premise, a unei noi propozitii numite concluzie.Exemple: Toate albinele sunt insecte si Bondarii sunt albine concluzia Bondarii sunt insecte Data fiind premise 3x=9, putem infera concluzia x = 3

Inferen inductiv Definitie : inferen in care concluzie este derivata in mod probabil din premise (premisele nu sunt un temei sufiecient pentru concluzie).

Exemple:

Fluorul, clorul, bromul si iodul se gasesc n natura sub forma de compusi

Fluorul, clorul, bromul si iodul, si numai ei, sunt halogeni

Halogenii se gasesc n natura sub forma de compusi.

Toti oamenii care nu dorm destul peste noapte sunt obositi a doua ziVasile a dormit prost peste noapteDeci Vasile este obositInferen deductiv Definitie : inferen in care concluzia este derivata in mod necesar din premise. Premisele sunt un temei suficient pentru concluzie.Exemple: Toti sportivii sunt energiciIonel este sportivIonel este energic

Toate masinile au roti:Motocicleta este masinaMotocicleta are roti

NotiuneaDefinitie : este o form a gndirii care reflect semnele, notele generale,necesare i eseniale ale obiectelor gndite.Raporturi intre notiuni : compatibile incompatibileCompatibile sunt notiunile ale caror sfera au cel putin un element comun 1. De identitare :Notiunile A si B sunt identice daca sferele lor constau din unele si aceleasi elemente

Exemple:

(A) Grecu Mihail si (B) proprietarul revistei Cotidian (A) Vladimir VOronin si (B) presedintele p[artidului communist. A, B

2. De ordonare : Noiunile A i B sunt n raport de ordonare, dac sfera uneia (B) este inclus n total n sfera celeilalte (A), fr ca s o epuizeze pe aceasta.

Exemple:

(A) Copii si (B) copii cuminti (A) Elev si (B) elev la liceul Spiru Haret

A

fB

3. De intersecie. Noiunile A i B se intersecteaz dac numai o parte dintre elementele sferei noiunii A sunt i elemente ale sferei noiunii B, i numai o parte dintre elementele sferei noiunii B sunt i elemente ale sferei noiunii A .

Exemple:

(A)Femeie si (B) casnica; (A)Cintareti (B) solisti ;

A B

Incompatibile

1. De coordonare. Noiunile A i B sunt n raport de coordonare dac exist o a treia noiune C, astfel nct A i B s fie subordonate ei i sfera A s nu aib elemente comune cu sfera lui B Exemple:

(A)Ucraina , (B) Rusia, (C) tara (A)Ochi, (B) Buze, (C) fata

C

A B

2. De contradicie Include raportul ntre noiunile care una afirm nsuirile ce le posed, iar cealalt aceste nsuiri le neag.

Exemle: (A)alb si (B) non-alb (A)pregatit si (B) nepregatit

A A

3. De contrarietate. Noiunile A i B sunt contrare dac exist o a treia noiune C astfel nct A i B, fiindu-i subordonate, sferele lor epuizeaz sfera acesteia i sunt extremele calitii considerate.

Exemple:

(A)deal, (B)vale, (C)forme de relief. (A)trandafir, (B) narcis) , (C) flori.

A C B

JudecataJudecile dup cantitate i calitate sunt: Universal-afirmative toi S sunt P (A)1; Particular-afirmative unii S sunt P (I); Universal-negative nici un S nu este P ( E ); Particular-negative unii S nu sunt P ( O ).

Exemple: Universal affirmative Toti oamenii sunt muritori Toti ciinii sunt animaleUniversal negative Nici un om nu este nemuritor Nici un ciine nu este neanimal

Particular afirmative Unii militari sunt studenti Unii oameni sunt lenesiParticulat negative Unele state ale Europei nu sunt member ale ONU Unii studentii nu sunt eminenti

Judecata compusa :Numim judecile ale cror componente logice sunt de asemeni judeci. Exemple:

Judecata cu negatie exterioara Nu este adevarat ca astazi va ploua Nu este adevarat ca astazi no sad au examenuConjunctiva Afara e cald si bine Cartea este voluminoasa si interesantaDisjunctiva Persoana X este la orele de logica sau de filosofie Persoana X este sau inginer sau profesorConditionala Daca voi invata o sa primesc nota maxima Daca o sa slabesc o sa arat mai bine

Obversiunea

Definitie : este operaia logic prin care, dintr-o judecat de forma SP asumat ca premis, rezult o judecat de forma Sne-P. Astfel, n concluzie S este cel din premis, iar P devine contradictoriu celui din premise.

Exemple:

Toate plantele sunt muritoare. Nici o planta nu este nemiritoare Toate cartle sunt interesante. Nici o carte nu este neinteresanta

Schemele operaiei de obversiune:

(A) Toi S sunt P (I) Unii S sunt P (E) Nici un S nu este ne-P (O) Unii S nu sunt ne-P (E) Nici un S nu este P (O) Unii S nu sunt P (A) Toi S sunt ne-P (I) Unii S nu sunt ne-P

ConversiuneaDefinitie : este operaia logic prin care, dintr-o judecat de forma SP asumat ca premis rezult o judecat de forma PS asumat ca concluzie. Astfel n concluzie S este P din premis, iar P deriv n S din premis, copula nu se schimb.

Exemple:

Unii filosofi sunt ginditori Toti ginditorii sunt filosofi Toti serpii a singe rece Toti ce au singe rece sunt serpi

Schemele operaiei de conversiune:

(A) Toi S sunt P (I) Unii S sunt P (I) Unii P sunt S (I) Unii P sunt S (E) Nici un S nu este P (E) Nici un P nu este S Judecile O nu se convertesc.

Contrapoziia Definitie : este operaia logic complex format din obversiune i conversiune. Ea este de dou feluri: parial i total.

Exemple:

Unii medici nu cunosc limba chineza. Unii dintre cei ce nu cunosc limba chineza sunt medici Toti oameni sunt imperfecti.Nici un om nu este neimperfect

Silogismul categoric simpluDefinitie : sau raionamentul deductiv este acel raionament, care din dou judecti date (dintre care una trebuie s fie neaprat universal), formuleaz o a treia judecat.

Este format din :

Premisa major, conine termenul major sau mediu i predicatul concluziei Premisa minor, conine termenul minor sau mediu i subiectul concluziei Concluzia, conine subiectul si predicatul Exemple:

Toate rapitoarele au dinti mari Richinul are dinti mari REchinul este rapitoare

Orice stiinta ofera cunostinte utile Matematica este stiinta Matematica ofera stiinte utileSilogisme ipotetice

Definitie : Unsilogismipoteticeste un silogism care conine la nivelul premiselor cel puin unenuncondiional.Exemple:

Dac printr-un conductor trece curent electric, atunci va lua natere un cmp magnetic Dac va lua natere un cmp magnetic, atunci acul unei busole aflate n aproprierea unui conductor va fi deviat

Dac printr-un conductor trece curent electric, atunci acul unei busole aflate n apropriere va fi deviat

Silogisme disjunctive

Definiie : Unsilogismdisjunctiveste un silogism care conine un enun disjunctiv, adic un enun de tipul sau ... sau la nivelul premiselor. Exemple: Sau nclcarea unui contract este o ilegalitate sau ea nu este pedepsit de stat nclcarea unui contract nu este o ilegalitate Prin urmare ea nu este pedepsita de stat

2