LITEvv

FARAOBSTACOTE

GIIIDEEAEURoPjEANT

CArAr,rN GHrtA

Litere f[ri obstacole

Ipostaze ale actului eritic 2

6QIDEEAEUROPEANi,'

Cuprins

Mullumiri / 7Eseuri / 9

Amae sau posibila inlelepciune a dependenlei / 11

Imaginalia vizionard contra relativismuluigtiinlific. Lupta lui Blake cu Newton / 19

Lucian Blaga gi religiosul secret. Conceptul de

,,mistici" in Curs de fiIosofie a religiei I 30

Cum si faci lucruri cu simboluri. Eliade 9iproblema abordirii sistematice a simbolismuluireligios / 40

Formula inspiraliei soresciene. Pseudo-tr atat aIstirii de gralie / 55

Eugen Negrici gi imperativul detaburzdrti I 65

Neotematismul. Pentru reformarea unui model / 72

Cum s-ar mai putea scrie o istorie literari insecolul al XXI-lea? Principii teoretice gi problemepractice / 78

Istoria literari in cercetarea gtiinlifici americanddin secolul al XX-lea. Probleme stringente / 87

Tipare de tragedie greaci in Mourning BecomesElectra de Eugene O'NeiIl / 98

Receptarea lui William Blake in RomAnia I 707

CArAr-ru GSITA

Receptarea lui William Blake in RomAnia.Cronologie esenliali / 135

Alte scrieri literare / 137

Japonezii gi problema identitilii / 139

Trei viziuni terifiante ale lui Blake I 1'42

Reticind printre spirite. Blake in familie / 145

GAlceava lui Wittgenstein cu lumea / 148

impotriva manelelor i 153

Purici gi oameni i 158

Pariul estetic aI romanului grafic / 161"

Maimula stAngace / 165

,,Profund gi vast ca un Atlantic". Iorga, ironizat de

Pistorel / 169

Tulburirile metafizico-erotice ale lui EufrosinPoteca I 772

Romantismul citit in grila ecocriticii / 175

Blake, fizionomist I 178

Un Blake al erei computerului / 181

Receptarea lui Laurence Sterne in Franla / 184

Receptarea goticului literar german / 187

700% umor englezesc de calitate. Debutul lui PauIVlitos / 190

Poezia lui Peter Robinson din Selected Poems:1976-2001 I 193

Alteritate geografici gi identitate lirici. The Look, ofGoodbye: Poems 2001-2006 de Peter Robinson / 197

Mircea Martin - un fanatic al modetatiei I 200

206

Eseuri

Amae sau posibila infelepciunea dependenfeil

Japonezii sunt nigte copii... Astfel sunh refrenulcel mai des auzit printre gaijin-i, adici printre strii-nii aflali in arhipelagul nipon. $i refrenul nu dateaz6.de ieri, de azi: inci din 1858, anul publicirii insemn6-rilor de cdlitorie din Fregata Pallada,Ivan Goncearov,intr-un tipic reflex de europocentrism cregtin, ii etichetape japonezi drept nigte copii lipsi{i de experien!5., care,din punct de vedere cultural, trebuie si caute sfatul giajutorul celor mai in vArsti (apud Wells, 2004: 19). Caorice judecati simplificatoare, enunful este, daci mi sepermite jocul de cuvinte, copiliresc, dar pornegte de lao evidenli psihologicd. Neavind indeobgte ceea ce noi,cu neglijenti superioritate occidentald, numim,,ironie"(qi avem in vedere sensul cel mai larg al termenului, nupe acela impus de paradigmele romantice), niponii leapar multor caucazieni drept infantili. Mai mult, b5"r-

balii (efeminali) citesc n1,clnga, femeile se inc5p6!Aneaz6.si menlinh aparenla unor fete de liceu, chiar dupd ceau trecut cu mult de ,,fatidica" vArsti de patruzeci de

ani gi pe toli li distreaz[ comicul buf, exagerat, care, in

1 Menfionez aici ci traducerile tuturor citatelor din autorii str5.-ini, in afara celor in cazul cS.rora am specificat , in Bibliografi,e, tradu-cdtorul, imi aparfin. Observalia se aplicd intregului volum.

CArir,rN GnrtA

Europa, ar line capul de afig doar la circ. Cum se poateexplica aceasti,,copilErie" prelungitd in care se complacadullii japonezi? Oare atitudinea lor nu ascunde cevamult mai profund? in fond, nu reprezintd aceasta o pozi-lie mult mai subtiii,fa\d de viali 9i fald de ceilalli decAtne-am putea imagina?

Este curios cd rispunsul la aceste intrebdri corelatene-ar putea fi oferit chiar de un psihanalist nipon, TakeoDoi, care, in 1971, a publicat o carte, Amae no kozo (intraducere aproximativl., Anatomia dependenlei), deve-niti rapid, in traducere englezh, un adevirat bestse-ller. Cercetarea este continuati intr-un volum ulterior,ap5rut in 1985, Ornote to ura (in traducere aproximati-vE, Anatomia sinelui), care a fost la fel de bine primitatAt de publicul larg, cAt gi de comunitatea academici.Numeroase articole, diseminate in presa de specialitatedin Japonia gi din Occident, vin sd completeze edificiulintelectual construit de cele doui lucrdri principale.

tn primul volum, Doi introduce conceptul psihologicde amae gi susline cE la baza acestuia ar sta relalia pecare copilul o dezvolti cu mama sa, dar ptecizeazl. c6,nu este vorba despre un nou-niscut, ci despre cel aflatintr-o faz6,ultefioari de dezvoltare, capabil deci s6 con-qtientizeze existenfa exterioari a figurii materne gi siresimti despirfirea de ea drept nepl6cut6, chiar d.ure-roas5".1 De fapt, susline psihanalistul nipon, amae estechiar dorinla de apropiere, de contact pe care o simtecopilul (intimitate care insd nu are nimic de a face cusexul, spre dezamigirea probabili a incd. numerogiloradepti ai lui Freud), pretinzAnd chiar ci raportul dintre

72

1 in alt loc, Doi precizeazd. cE un copil nu simte arnae decdt d,ela vArsta de un an. Pentru mai multe aminunte, cf. Doi,19g6: 125.

13 Litere fd,rd obstacole

acesta din urmd gi mamd este cel ideal gi, corelativ, citoate tipurile de raport sociall ar trebui modelate avAndca punct de plecare aceasti relafie arhetipali.2 Aceastaar putea constitui o primi clarificare teoretici a proble-melor ridicate de intrebirile mele din preambul.

Chestiunile psihologico-semantice comportate deconceptul examinat de rnine sunt prezentate sinte-tic intr-un studiu publicat de acelagi Takeo Doi, inili-al in 1962, dar reluat intr-o culegere editati de TakieSugiyama Libra qi de William P. Libra gi intitulat,,Amae: A Key Concept for Understanding JapanesePersonality Structure". Pentru ca lectorul romAn si in-leleagi mai bine despre ce anume este vorba, nu estesuperfluu s5. precizez c5, in limba japonezi, arnae esteun substantiv comun, pe care psihanalistul il converteg-te intr-un instrument de lucru indispensabll. Amaes estederivat din verbul clrneeru, care inseamni, intr-o tradu-cere aproximativ5, ,,a depinde de bunivointa celuilalt"qi care are aceeagi rddicini ca gi adjectivul amai, adici,,d.ulce". tncapsulatd deci in insdqi semantica intimi atermenului se gisegte ideea de,,dulcea!I", de ,,gingdgie"inefabili, care subintinde atAt relalia mami-copil, cAt gipe cea dintre so! gi solie gi chiar pe cea dintre superior giinferior in complexa ierarhie social6. Doi observi ci amavea de aface, in acest caz, crrun exemplu tipic de trans-fer psihanalitica: dorinfa copilului japonez de a plicea

1 Louis Fr6d6ric opineazl cE amae,,Ieag5. adesea girj (obligatiitesociale) de ninjo (sentimentele umane), ceea ce guverneazi. majorita-tea relafiilor dintre japonezl' (2002:23).

2 Pentru detalii suplimentare, cf.Doi,2001a: 89.3 James Emery crede ci amae este, aldturi de gambare, de giri

qi de ruo, unul dintre cele patru cuvinte prefuite, ,,aflate in inima giin sufletul culturiijaponeze" (2001: 50).

a Pentru mai multe amdnunte in acest sens, c/. Doi, 1986: 128.

CArAr-rN GHrtA T4

mamei sale gi de a se l[sa rdsfdlat de aceasta devine,mai tArziu, dorinla studentului sau a angajatului de aacgiona la fel fali de profesorul sau de geful siu.1 intr-unarticol publicat in 2000, jurnalistul american, Frank B.Gibney, observ5., cu justele, cd insugi caracterul colecti_vist al societ5lii nipone incurajeazi aceasti atitudine:,,cei mai multi dintre membrii acesteia se agteaptd si fieingrijili lntr-un fel sau altul,, (200O:7e.

Avem, in acest punct, o imagine mult mai clard asu_pra infantilit5lii aparente a japonezilor. Daci ei ne aparnou5., europenilor, drept nigte copii, aceasta se datorea-zi unui tip cu totul special de r6sfi! afectiv, unei dispo_zilii psihologice care ii determini si se bazeze, integral,pe bunivoinfa superiorilor sau seniorilor. Fenomenuleste mutual: acegtia din urmi sunt dispugi si arate cle,men!5, si inchidi ochii in cazul unor erori sau excese,sd consilieze cu rlbdare gi sd recompenseze cu promp_titudine. O formi de amae poate fi detectatd cu ugurin_fd in sistemul corporatist din Japonia, in care, p6ni nudemult, angajdrile se fdceau pe viafi, iar compania nule desficea contractul de munci nici micar incompeten-lilor patenta{i, ci ii redistribuia, cu griji qi cu dlphniin{elegere, in posturi de micd rispund.ere, unde erorilepot fi corectate de etajele superioare ale ierarhiei func-lion6regti. Firmele funclioneaz6., in continuare, ca nigtefamilii lSrgite, in mijlocul cl"rora angajatul se simte mai,pcasd" decAt in propria locuinfi: este hrdnit, protejatfinanciar gi consiliat in privinla oricdror probleme. iJn

t S"g"rtlt *teresante, care imping discufia in aria etnopsiho-logiei, se gisesc gi in culegerea de tlxte Japanese Frames o1-twina:C__ultural Perspectiues on Human Deuelopmlnt Edited by H;detai;Shimizu and Robert A. Levine. Cambridge: Cambridge U;t"";GPress,2002.

15 Litere fdrd obstacole

fapt divers adilional se impune: la sfArgitul programu-lui de lucru, mulfi angajafi merg, impreuni cu gefii, inbaruri gi se distreaz6,bdnd alcool.l Belia ulterioard estetrecuti cu vederea gi de unii, gi de alfii, intre ei neexis-tAnd nici m5.car scuze elementare: aftLa,e are efectul de aanula pAni qi obignuitele, la noi, jene bahice.

Aparilia fenomenului de amae in rAndul populalieijaponeze poate fi interpretati gi pe considerente geogra-fice. Dupi cum gtim, arhipelagul nipon este complet se-parat de platforma continental5 asiatici gi, cu excepliainvaziei americane din 1945, japonezii nu au cunoscutocupalii ale trupelor striine.2 Aceasti fericiti situaretopograficd i-a determinat pe locuitori si dezvolte o re-Ialie specialS cu spaliul sever limitat (exemplu perfectde hortus conclusus), dar qi natural protejat care le-afost pus la dispozifie. Niponii s-au simlit gi se simt, in-congtient, ca intr-o gridini ornamentali, trasath dupiprincipii spiritual-geometrice, insulele insele codificAndo sinecdocl a faimoaselor construclii zen. Trdind intr-olume cu o arhitecturi precis5 gi armonioasS., ei au gi-sit fireasci odihnirea intru ceilalli, care, desigur, nu potfi niciodati dugmani (din pricina lipsei invadatorilor,Japonia este, ast5.zi, una dintre cele mai omogene liride pe glob din punct de vedere etnic). Amae devine, ast-fel, expresia unui confort afectiv, a unui lux psihologicpe care extrem de puline popoare ale lumii gi l-ar pu-tea permite. AnalizAnd expresiile sale, noi, cei separa{i

1 Respectivele reuniuni informale se numesc, in limba japone-26, nomihai.

2 Sd ne amintim doar episodul seriei de taifunuri, ivite intre1274 qi 1287, care a dispersat flota mongoli, pregititi si invadezeJaponia.

CArAr,lN GHrlA 16

ombilical de insulele aureolate, putem invdla foartemulte despre valoarea gi valenlele coeziunii sociale.

De asemenea, mi se pare important de relalionatconceptul de arnae'cu acela de obiect tranzi{ional, pus incirculalie, incd din anii'b0, de D.W. Winnicott. potrivitpsihanalistului britanic, trecerea copilului de ra fazaornnipoten{ei subiectlue (perioada simbiotici a relagieicu mama, cAnd copilul se simte centrul universului) lacea a realitdyii obiectiue (etapa congtientizdrii de c5trecopil a relaliei de dependenli dintre el gi mami, precumgi a existenlei reale a altor fiinle exterioare lor) are rocgra{ie unei experien{e tranzi,tionale. pentru a facilita gia accelera procesul intermediar, copilul are nevoie strin_genti de un obiect care, metonimic, substituie figuramamei in psihicul siu gi care poate fi reprezentat, incele mai multe cazuri, de o jucirie-fetig (o pipugd sauceva similar).l ln aceeagi manieri, pebazalii amae, ja-ponezii prelungesc experienla tuanzifionald cu mult din_colo de perioada fireasci a primei copilhrii. Astfel, cred,s-ar putea explica fetigismul cvasi_generaLizat al tine_rilor japonezi, care sunt rearmente obsedali de obiecteinfantile: de telefoanele mobile atarni tot soiul de figu-rine de plug, fetele nu merg la culcare fird ursulepi saupisicule pe care le tin in brafe etc. Chiar pasiunea japo_nezilor maturi pentru gadget-uri electronice de ultimigeneralie este un reflex tardiv al experienfei tranzifio_nale incomplet consumate gi o consecinld directi a forleipsihologice definute de amae.

La final, evit sd dau verdicte. Ceea ce este valabil incazurunei culturi poate pdrea absurd, ridicol sau infantil

1 Pentru detalii suplimentare in aceasti d.ireclie, c/. Winnicott,1953:89-97.

17 Litere fd.rd obstacole

din perspectiva alteia. In fond, ceea ce ar trebui si con-teze este utilitatea concretd a caracteristicilor aparentbizare din portretul colectiv al unei nafiuni, modalitateafericiti in care aceasta din urmi convertegte atitudini-le sau miturile de la baza piramidei etnopsihologiste.AtAta vreme cit fenomenul de anlae sudeazi fericit so-

cietatea japonezi gi o ajutl si prospere, el nu trebuiecondamnat, ci constatat gi explicitat cu toat[ grija.

Din perspectiva ultimelor date critice prezentate qi

analizate, sentimentul irepresibil de dependenli caremotiveazi actele sociale ale japonezilor obignuifi dobAn-degte, din punctul lor de vedere, o certi valenfi sapien-

fiald, cu prelungiri in etos: mulfumit5. Ilui amae, niponiise inscriu cu abilitate spontand in matca unei coeziuniinterumane de invidiat. Astfel, cred, se obline acea con-sisten!5" de grup, care le permite companiilor japoneze

si-gi rezolve diferendele,,din mers" qi, simultan, si ob!i-n[ cifre de productivitate 9i de profit greu de imaginat inEuropa sau chiar in America. Grupurile ierarhice (atAtcele de labazapiramidei, cAt gi cele de la vArf) fuzioneazhpe liantul acestei dependenle reciproce sui generis, aptlsi ofere solulia unui scop comun intr-o societate liberalimondiali, care exalti valorile individuale. Succesul ma-terial gi de imagine al Japoniei contemporane s-ar da-tora, agadar, acestei capacit[li speciale a membrilor sdide a acliona la unison, asemenea unui corp colectiv, iarintreb5.rile care i-au frS.mAntat atAt de mult pe analiqtiieconomici qi sociali din Occident in ultimii ani se lovescde bariera de netrecut a lui an"Lae; cheia etnopsihologisti$t compris afectivS) a intregii probleme.