BECHET FARA DEVIZE.pdf

1

Studiu de fezabilitate

Completarea sistemului existent de incalzire si preparare apa calda menajera cu sisteme care utilizeaza energie solara si

energia geotermala pentru

Unitatea de asistenta medico-sociala BECHET

BENEFICIAR: CONSILIUL JUDETEAN DOLJ

2

FOAIE SEMNATURI

Studiu de fezabilitate Completarea sistemului existent de incalzire si preparare apa calda menajera cu sisteme care utilizeaza energie solara si

energia geotermala

Parte tehnica: Ing. Bogdan Popescu Proiectare si dimensionare: Ing. Ovidiu Marinescu Sef Proiect: Ing.Bogdan Popescu Analiza Financiara: Ing.Chirea Oana

3

CUPRINSUL STUDIULUI DE FEZABILITATE CAPITOLUL A: Piese scrise (0) Foaie de semnaturi

(1) Date generale 1. Denumirea obiectivului de investitii 2. Amplasamentul 3. Titularul investitiei 4. Beneficiarul investitiei 5. Elaboratorul studiului

(2) Informatii generale privind proiectul 1. situatia actuala 2. descrierea investitiei:

a) necesitatea si oportunitatea promovarii investitiei b) scenariile tehnico-economice (scenarii propuse, scenariul recomandat) c) descrierea constructiva, functionala si tehnologica

3. date tehnice ale investitiei:

a) zona si amplasamentul; b) statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat; c) situatia ocuparilor definitive de teren d) studii de teren: e) caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul obiectivului de investitii

f) situatia existenta a utilitatilor si analiza de consum:

4

g) concluziile evaluarii impactului asupra mediului;

4. durata de realizare si etapele principale; graficul de realizare a investitiei.

(3) Costurile estimative ale investitiei 1. valoarea totala si devizul general 2. esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investitiei.

(4) Analiza cost-beneficiu

1. identificarea investitiei si definirea obiectivelor 2. analiza optiunilor 3. analiza financiara; calcularea indicatorilor de performanta financiara 4. analiza de senzitivitate; 5. analiza de risc.

(5) Sursele de finantare a investitiei

(6) Estimari privind forta de munca ocupata prin realizarea investitiei

(7) Principalii indicatori tehnico-economici ai investitiei

(8) Avize si acorduri de principiu CAPITOLUL B: Piese desenate

5

CAPITOLUL A: Piese scrise

(1) Date generale 1. Denumirea obiectivului de investitii

Completarea sistemului existent de incalzire si preparare apa calda menajera cu sisteme care utilizeaza energie solara si energia geotermala si care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului la Unitatea Medico-Sociala Bechet, jud. Dolj.

2. Amplasamentul:

Judetul Dolj

Localitatea Bechet

Strada Viilor

Numarul

3. Titularul investitiei: Consiliul Judetean Dolj 4. Beneficiarul investitiei: Unitatea Medico Sociala din Bechet 5. Elaboratorul studiului: Y.A.N.M. CONSULTING SRL,bld.Carol I ,nr 95, Craiova

6

(2) Informatii generale privind proiectul 1. Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului

Unitatea Medico Sociala din orasul Bechet, jud. Dolj este o unitate ce functioneaza in imobilul aflat in administrarea Consiliului Judetean Dolj. Cladirea este construita intre anii 1970 si 1974 dupa un proiect specific instutiilor cu profil de asistenta si tratament medical.

Realizand deprecierea continua a calitatii aerului si apei, Consiliul Judetean Dolj a luat hotararea alocarii unor fonduri pentru modenizarea sistemelor actuale de producere a energiei termice. Acestea urmeaza a fi inlocuite sau completate cu sisteme care folosesc energii regenerabile, nepoluante. In acest sens s-a stabilit o serie de obiective la care se vor implementa prioritar sistemele de energie regenerabila. Intre acestea se numara si UMS din Bechet, judetul Dolj.

Unitatea ocupa o suprafata de circa 18 898 mp si este alcatuita din mai multe corpuri si anexe .

Pavilionul 1 sectia bolnavi Pavilionul 2 admministrtiv Anexe

Din punct de vedere al volumului se va analiza doar situatia celor doua pavilioane :

Suprafata totala este de 678 mp impartita astfel o Pavilionul 1 - suprafata de 293 mp si inaltime de 3,15 m o Paviliolnul 2 : suprafata de 385 mp si inaltime de 2,35 m

Din punct de vedere al termoizolatiei cladirii

Nu exista un audit termic pentru acest imobil Imobilul nu este prevazut cu termosistem Structura imobilului este din caramida plina Imobilul este prevazut cu geamuri termopan Incalzirea imobilului se face cu radioatoare de fonta

Cladirea are asigurate toate utilitatile si este prevazuta cu instalatie de incalzire centrala, beneficiind de apa calda de consum. Agentul termic este furnizat de centrala termica proprie functionand pe combustibil lichid (motorina) si are in compozitie un cazan pe combustibil Lamborghini,model 11471 BIG 165 avand puterea nominala de 165 kW si un boiler de 800 litri. Centrala furnizeaza agent termic pentru incalzirea spatiului.Producerea apei calde de consum se face cu gaze naturale (instant cu butelie) si energie electrica;

In total exista : 12 lavoare 6 cazi de dus 1 cada baie 3 chiuvete bucatarie

Temperatura apei reci din zona/localitatea in care se afla amplasata cladirea are o medie de 10 grade C. Numarul mediu de persoane pe durata unui an este 87 si . Acestia se impart in pacienti si personalul calificat

sau necalificat al institutiei.

7

.Se poate estima consumul de apa calda de consum o cantitate medie zilnica de apa calda menajera astfel : 642 MC / 365 zile = 1.75MC apa rece de consum /zi In medie se foloseste zilnic 50% din apa rece consumata pentru a fi incalzita in scopuri proprii de

igienizare, aceasta reprezentand 0.88MC din totalul de 1.75MC Urmarind imbunatatirea conditiilor si cresterea confortului, se propune acoperirea in viitor a unui consum

mediu de 1500 litri apa calda / zi Estimarea s-a efectuat astfel :

pacienti - 800 litri ACC/persoana/zi personal - 280 litri ACC/persoana/zi Pentru bucatarie, s-a estimat un consum de aproximativ 400 litri apa calda de consum

Cladirea este de forma paralelipipedica, si are un acoperis din tabla, cu o suprafata de 30 m (lungime) x 10

m (latime). Inaltimea de la streasina este de maxim 10 m, unghiul de inclinare fiind mai mare de 30 de grade (maxim 45grade). Orientarea acoperisul este spredirectia est - vest, fara potential de umbrire.

Centrala termica dispune de cladire individuala, este situata la nivelul parterului si are un acces facil si cu o

suprafata adiacenta de depozitare foarte generoasa.

Detaliem in tabelul de mai jos curba de consum pe periada unui an :

Consum mediu zilnic: 1500 litri, la 45 grade Celsius

Consum lunar Grad de ocupare

Consum mediu zilnic [litri]

Observatii

ianuarie 100.00% 1,500

nu exista luna din an in care institutia sa intre in pauza de functionare

februarie 100.00% 1,500

martie 100.00% 1,500

aprilie 100.00% 1,500

mai 100.00% 1,500

iunie 100.00% 1,500

iulie 100.00% 1,500

august 100.00% 1,500

septembrie 100.00% 1,500

octombrie 100.00% 1,500

noiembrie 100.00% 1,500

decembrie 100.00% 1,500

8

Detaliem in tabelul de mai jos curba de consum pe perioada unei zile : Consum zilnic (litri): Volum total : 1500 litri

Interval orar Pondere consum orar ACC

in consumul mediu zilnic total Echivalent consum

orar apa calda

[litri]

0..1 1.0% 15 1..2 1.0% 15 2..3 1.0% 15 3..4 1.0% 15 4..5 1.0% 15 5..6 2.0% 30 6..7 4.0% 60 7..8 7.0% 105 8..9 7.0% 105 9..10 7.0% 105

10..11 6.0% 90 11..12 7.0% 105 12..13 7.0% 105 13..14 8.0% 120 14..15 8.0% 120 15..16 5.0% 75 16..17 4.0% 60 17..18 6.0% 90 18..19 6.0% 90 19..20 5.0% 75 20..21 3.0% 45 21..22 1.0% 15 22..23 1.0% 15 23..24 1.0% 15 TOTAL 100% 1500

(2) Informatii generale privind proiectul 2. Descrierea investitiei a) Necesitatea si oportunitatea promovarii investitiei Realizarea investitiei conduce la rezolvarea mai multor necesitati si indeplinirea mai multor deziderate:

- reducerea consumului de combustibil conventional si, implicit, protectia mediului prin diminuarea consistenta a emisiei de gaze cu efect de sera

- exemplu de buna practica si implicare sociala - stimularea constiintei societatii civile in ceea ce priveste protectia mediului - contributie la indeplinirea politicilor nationale, regionale si locale in domeniul mediului si al energiei - aport la efortul Romaniei de a-si indeplini obligatiile asumate prin tratatele europene si internationale la

care a aderat - reducerea costurilor cu energia termica, degrevand astfel bugetul Beneficiarului

9

- cresterea confortului Recentul program lansat de Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile prin Administratia Fondului pentru Mediu, al carui obiect este finantarea nerambursabila intr-un procent de maxim 80% din Fondul pentru Mediu a proiectelor de nlocuire a sistemelor clasice de nclzire cu sisteme care utilizeaz energia solar, geotermal, etc. constituie o buna oportunitate pentru implementarea proiectului.

Cadrul specific proiectului Dintre toate sursele de energie care intr n categoria surse ecologice i regenerabile, energia solar se remarc prin instalaiile simple i costurile reduse ale acestora pentru obtinerea unor temperaturi n jur de 100C.

ntr-un interval de 20 de minute, Soarele furnizeaz echivalentul consumului energetic anual al omenirii. Pe teritoriul Romniei, pe o suprafaa orizontal de 1m2, se poate capta anual o cantitate de energie cuprins ntre 900 i 1450 kWh, dependent bineneles i de anotimp. Radiaia medie zilnic poate s fie de 5 ori mai intens vara dect iarna. Dar i pe timp de iarn, n decursul unei zile senine, se pot capta 4 5 kWh/m2/zi, radiaia solar captat fiind independent de temperatura mediului ambiant.

Aportul energetic al sistemelor solare termice la necesarul de cldura i de ap cald menajer din Romnia este evaluat la circa 1500 mii toe (tone echivalent petrol), ceea ce reprezint aproximativ 50% din volumul de ap cald de consum sau aproape 15% din necesarul de nclzire curent.

Conversia energiei de radiaie n energie termic se face cu ajutorul colectoarelor solare.

O instalaie de conversie a energiei solare n energie termic, cu aplicabilitate n cladiri, este prevzut n general cu urmtoarele echipamente: - colectoare solare; - dispozitive de stocare a cldurii solare (vase de acumulare); - reea de conducte pentru transportul i distribuia clduri solare la consumator (circuit solar tevi,

pompa de circulatie, aerisitoare, filtru de impuritati, dispozitive de umplere/golire a instalatiei, fluid caloportor, etc.);

- elemente de automatizare a ntregului proces de producere, stocare, transport i distribuie a cldurii solare (controller, senzori)

- aparatura i dispozitive de sigurana i control (termometre, manometre, supape de suprapresiune, etc). Deasemenea,pentru continuitatea functionarii sistemului solar,acesta se poate completa cu o pompa de caldura (PDC),care foloseste energia regenerabilaa solului sau a panzei freatice. Principul de functionare al PDC este in linii mari urmatorul:

Modul de functionare unei PDC este bazat asa dar pe principii foarte simple, care necesita foarte putine piese in miscare, acest fapt crescand semnificativ durata de viata unei pompe de caldura fata de alte surse de incalzire. PDC nu necesita revizii regulate, nu emite noxe, se poate amplasa oriunde, este silentioasa si este mai ales o investitie sigura in viitor.

O mica pompa de caldura avem fiecare in casa si anume un frigider. In anul 1876 ing. german Carl Paul Gottfried von Linde obtine un patent pentru primele frigidere produse care functioneaza dupa aceleasi principii ca PDC, in acest caz invers. In interiorul sau e rece, daca punem mana in spatele sau unde este condensatorul simtim caldura extrasa din bunatatile depozitate calde in el. O viata fara frigider este de neinchipuit in zilele noastre, la fel va fi si cu pompa de caldura deoarece ea functioneaza la fel de sigur cu costuri inegalabile. Asadar principiul pompei de caldura este unul vechi si nicidecum o noutate cum vor unii sa creada. In Suedia aproape toate casele construite noi folosesc pompa de caldura ca sistem de incalzire standard, Elvetia la randul ei este fruntas in Europa centrala pe acest domeniu cu aproape 70% din casele noi construite care folosesc pompa de caldura.

Pompele de caldura comercializate de catre Solartec Solarsystems SRL sunt reversibile si pot indeplini ambele cerinte, incalzire si racire.

10

Performante/Precizari

Performanta unei PDC este prescurtata cu COP ( Coefficient Of Performance ). Coeficientul de performanta ne indica cata caldura termica se obtine dintr-o anumita cantitate de energie electrica investita. Este absolut important ca in legatura cu COP-ul indicat sa fie indicata temperatura sursei de caldura, sursa de caldura si temperatura obtinuta a agentului termic. Exemplu: W10/W35 ne indica faptul ca PDC Apa/Apa preia 10 C din panza freatica si preda 35 C agentului termic. Alte forme de prescurtare a acestor valori termice sunt de ex. S0/W35 la pompe Sol/Apa, L7/W35 la pompe Aer/Apa.

COP-ul depinde de diferenta intre temperatura sursei de caldura si temperatura agentului termic. In consecinta si pentru a obtine o eficienta maxima este de dorit ca ecartul intre temperatura sursei de caldura si agentul termic sa fie cat mai mic.

Folosirea sistemelor clasice de incalzire cum ar fi radiatorul necesita agent termic la temperaturi inalte, de ex. 67 C. Pentru a putea incalzi un spatiu cu acest sistem de incalzire este necesara o PDC inovativa, PDC-urile avand o limita la 55 C

Concluzia celor indicate este faptul ca eficienta unei PDC creste o data cu scaderea ecartului de temperatura dintre sursa de caldura si agent termic. Constatand ca o PDC are un COP de 5,8 la W10/W35 spunem de fapt ca aceasta PDC produce din 1KW de energie electrica 5,8 KW energie termica.

EER (Energy Efficiency Rating) este COP-ul in regim de racire al PDC. Forta de racire este foarte importanta; necesarul de racire fiind mai mare decat necesarul de incalzire si PDC dezvolta in aceeiasi configuratie mai putina forta de racire decat forta de incalzire. Dat find asta forta termica al PDC va fi determinata de necesarul de racire, un aspect foarte important la alegerea PDC potrivite.

Regimul de functionare

Monovalent: PDC furnizeaza toata energia necesara Bivalent: PDC furnizeaza energia necesara impreuna cu alte siteme

Pompele de caldura moderne sunt sisteme monovalente, exceptie facand modelul Aer/Apa. Faptul ca energia captata este la dispozitie 365 zile din an, zi si noapte este unic in domeniul energiilor neconventionale (energia solara si eoliana nu sunt disponibile non stop). Energia captata de PDC Apa/Apa provine din interiorul pamantului unde temperaturile sunt foarte mari. Aceasta energie este practic inepuizabila, temperatura apei in panza freatica fiind practic constanta pe toata durata anului. Energia captata de PDC Sol/Apa provine de la soare care trimite spre terra zilnic cantitati uriase de energie, aceasta fiind inmagazinata in sol.

Evaluarea fiecarei situatii in parte este foarte importanta pentru a alege PDC potrivita pentru situatia data deoarece o PDC dimensionata corect duce la eficientizarea sistemului energetic cu costuri de exploatare minime, fara uzura suplimentara a componentelor si siguranta investitiei in viitor. In acest sens Solartec Solarsystems srl va pune la dispozitie mult know how, personalul este in contact permanent cu departamentele tehnice ale producatorilor, training-uri sunt absolvite cu regularitate direct la producatori. Ba mai mult, Solartec Solarsystems srl va ajuta la proiectarea si implementarea sistemului complet de incalzire, climatizare si prepararea apei calde prin eficientizarea acestuia si prin proiectarea in asa fel ca toate componentele necesare sa conlucreze optim. Panourile solare pot da un supliment substantial la incalzirea spatiului locativ, ele ajuta PDC foarte efectiv, costurile de exploatare a spatiului locativ fiind astfel eficientizate la maxim.

11

Modele/Avantaje

Apa/Apa

Pompa de caldura Apa/Apa est PDC cu cele mai mari COP-uri. Acest fapt se datoreaza nivelului constant de temperatura a apei din panza freatica pe toata perioada anului si care pe deasupra este relativ mare pentru pretentiile unei pompe de caldura, o temperatura cuprinsa intre 8 - 12o C. In cazul in care panza freatica este la o adancime rezonabila si asigura un debit constant de apa atunci PDC Apa/Apa este varianta ideala. Apa este extrasa dintr-un put de extractie iari dupa ce PDC a extras o anumita cantitate de energie ea este reinjectata in sol printr-un al doilea put aflat la o anumita distanta in aval fata de directia de curgere a apei in panza freatica (bucla de captare deschisa).

PDC Apa/Apa foloseste apa din panza freatica, lacuri, ape curgatoare sau ape reziduale. Energia din panza freatica provine din interiorul terrei und temperaturile sunt foarte inalte, aceasta energie este practic inepuizabila.

Apa din panza freatica trebuie sa indeplineasca anumite conditii in ceea ce priveste calitatea ei, in cazul in care nu sunt indeplinite aceste conditii apa din panza freatica va trece printr-un schimbator de caldura extern inainte de a ajunge la PDC pentru a proteja schimbatorul de caldura din placi. O exceptie placuta fac modelele SCHRAG care sunt echipate cu un schimbator de caldura inovativ din tevi special tratate care accepta orice lichid fara niciun fel de restrictii!!

Avantaje:

COP-uri realizabile foarte mari Sursa de energie inepuizabila Racire pasiva la tarif inegalabil, curentul consumat de pompa de extractie / recirculare sunt singurele

costuri Foraj ieftin, posibilitati diverse de folosire a apei din putul forat Puteri realizabile foarte mari Fara restrictie la calitatea apei in cazul modelelor SCHRAG

Dezavantaje:

Restrictie la calitatea apei in cazul PDC cu schimbator de caldura in placi Panza freatica nu este accesibila peste tot

12

Sol/Apa

Pompa de caldura Sol/Apa capteaza energia solara inmagazinata in straturile superioare a terrei printr-o bucla inchisa. Se face deosebire intre

PDC cu sonda plana la o adancime de ca. 1,5 m PDC cu sonda in adancime in functie de sol si putere de pana la 250 m PDC cu vaporizare directa cu sonda plana la o adancime de ca. 1,5 m

In regim de racire aceasta PDC inmagazineaza caldura extrasa din casa in pamant, gata pentru a fi extrasa in regim de incalzire. Solul preia astfel functia unui vas tampon supradimensional.

Avantaje:

COP-uri realizabile foarte mari Sursa de energie inepuizabila Racire eficienta si economica Puteri realizabile foarte mari

Dezavantaje:

Foraj in adancime costisitor Sonda plana necesita mult spatiu, sapaturi

Aer/Apa

Desi pompa de caldura Aer/Apa ofera cel mai mic COP ea este foarte apreciata si vanduta pentru faptul ca instalarea ei este foarte simpla, fara forari si sapaturi. Ea poate fi cel mai usor adaptata situatiei la fata locului si ofera cele mai multe solutii prin diferitele moduri de instalare cum ar fi instalarea in cladire, instalarea in exterior, versiunea split. Pompa de caldura Aer/Apa capteaza energia solara inmagazinata in aerul inconjurator. PDC Aer/Apa este singura PDC care nu poate functiona in regim monovalent. Ea necesita in situatii de ger sever suplimentarea cu alte surse de energie, de regula rezistenta electrica. Solartec Solarsystems srl va ofera diferite posibilitati in acest sens.

Avantaje:

13

COP-uri realizabile mari Instalare simpla, costuri minime Ideal pentru eficientizarea sistemelor de incalzire existente Ideal pentru zone fara alte surse de energie, fara apa freatica accesibila Ideal pentru recuperarea energiei si dezumificarea aerului din incaperi pentru incalzirea apei calde

menajere Ideal pentru incalzirea piscinelor, modele speciale, foarte accesibile

Dezavantaje:

Regim de functionare bivalent COP redus la temperaturi joase

b) Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investitii pot fi atinse S-au luat in analiza doua scenarii. In ambele cazuri s-au avut in vedere urmatoarele:

- Beneficiile de mediu ale investitiei - Beneficiile economico financiare ale investitiei - Locul si suprafata disponibila pentru amplasarea campului de colectoare solare - Situatia instalatiilor existente

In urma discutiilor purtate cu managementul institutiei beneficiare, s-a ajuns de comun acord la concluzia ca prepararea in instalatia solara a unui volum mediu zilnic de 1500 litri litri de apa calda de consum la 45 oC este satisfacator in aceasta etapa, caci se vizeaza si o optimizare a costurilor investitiei. In anii ce vor urma, daca se constata o crestere semnificativa a cererii, sistemul se va extinde, fiind scalabil. In analiza s-au considerat urmatoarele curbe de consum zilnice si anuale, care emuleaza tendinta de evolutie reala a consumurilor:

14

Consum mediu zilnic: 1500 litri, la 45 grade Celsius

Consum lunar Grad de ocupare

Consum mediu zilnic [litri]

Observatii

ianuarie 100.00% 1,500

nu exista luna din an in care institutia sa intre in pauza de functionare

februarie 100.00% 1,500 martie 100.00% 1,500 aprilie 100.00% 1,500 mai 100.00% 1,500 iunie 100.00% 1,500 iulie 100.00% 1,500

august 100.00% 1,500 septembrie 100.00% 1,500 octombrie 100.00% 1,500 noiembrie 100.00% 1,500 decembrie 100.00% 1,500

Consum zilnic (litri): Volum total : 1500 litri

Interval orar Pondere consum orar ACC

in consumul mediu zilnic total Echivalent consum

orar apa calda

[litri]

0..1 1.0% 15 1..2 1.0% 15 2..3 1.0% 15 3..4 1.0% 15 4..5 1.0% 15 5..6 2.0% 30 6..7 4.0% 60 7..8 7.0% 105 8..9 7.0% 105

9..10 7.0% 105 10..11 6.0% 90 11..12 7.0% 105 12..13 7.0% 105 13..14 8.0% 120 14..15 8.0% 120 15..16 5.0% 75 16..17 4.0% 60 17..18 6.0% 90 18..19 6.0% 90 19..20 5.0% 75 20..21 3.0% 45 21..22 1.0% 15 22..23 1.0% 15 23..24 1.0% 15 TOTAL 100% 1500

Pentru alegerea tehnologiei colectoarelor solare se iau in considerare urmatoarele criterii:

1. Functionalitatea instalatiei solare pe perioada intregului an. 2. Grad inalt de functionare si cu radiatie difuza, nu numai cu radiatie solara directa. 3. Colectoare solare cu capacitate termica specifica mica acestea reactionand cel mai eficient la variatiile

radiatiei luminoase, captand si transferand deindata energia solara. 4. Productivitate medie anuala ridicata. Se urmareste productivitatea nu numai din sezonul cald, ci,

indeosebi, cea din perioada rece a anului, cand se simte mai acut necesarul de energie termica. 5. Incadrarea optima in peisajul arhitectonic al amplasamentului. 6. Impact minim asupra functionalitatii instalatiei in cazul aparitiei unui defect accidental la vreunul din

elementele active ale campului de colectoare. 7. Comportament foarte bun la factori climatici (vant, grindina, zapada, praf) 8. Pierderi minime de presiune in circuitul hidraulic al buclei solare, ceea ce se transpune intr-un consum

mai mic de energie electrica pentru pompa de circulare, avand consecinte pozitive atat in ceea ce priveste costurile de operare, cat si in ceea ce priveste protectia.

9. Pastrarea in timp a performantelor energetice ale colectoarelor. In plus, se urmareste ca actuala instalatie termica sa fie cat mai putin afectata de implementarea sistemului termo-solar.

15

Capacitatea de productie a colectoarelor solare s-a aproximat astfel: La o radiatie solara de 800 W/m2, 1m2 de suprafata absorbanta determina cresterea temperaturii a 100 l apa din vasul de stocare cu T=35 0C , intr-o zi (8 ore de radiatie solara directa). Pentru alegerea PDC potrivita s-au avut in vedere urmatoarele considerente :

Gradul de izolatie termic al cladirii Numarul de persoane, necesarul de apa calda menajera Suprafata spatiului locuit si incalzit in mp, orientarea cladirii/camerelor inspre sud, inaltimea camerelor

incalzite, determinarea fortei de incalzire si racire necesara Suprafata terenului pe care este amplasata cladirea Cladire in constructie sau cladire deja construita Cladire cu sistem de incalzire existent sau in constructie Sistem de incalzire cu agent termic la temperatura inalta/joasa Locatia geografica a cladirii, factori meteo Posibilitatea de captare a sursei de caldura (apa, sol, aer) Existenta, puterea si fazarea a retelei electrice Existenta altor surse de incalzire

Avand in vedere cele expuse ajungem la concluzia ca orice PDC trebuie aleasa exact pentru locatia unde i-si va indeplini sarcina, dimensionarea este esentiala pentru functionarea PDC in regim corect. O PDC dimensionata incorect duce la costuri de exploatare mai mari, la uzura PDC peste limita necesara si implicit la pierderea avantajului ei cel mai mare: producerea celui mai ieftin KW intre sisteme de incalzire!

Necesarul termic unei cladiri trebuie vazut foarte diferentiat. De regula in Romania lipseste un calcul de necesar energetic facut de arhitect respectiv proiectant, fapt care ingreuneaza gasirea solutiei optime. Ca sa determinam necesarul energetic unei cladiri trebuie sa stim care este amprenta ei termica respectiv pe unde se pierde caldura. In mare piederile de caldura se pot cataloga asa:

40% prin ferestre si usi exterioare 27% prin pereti exteriori 24% prin acoperis/planseu superior 9% prin planseu inferior

Dat fiind asta vedem ca pierderile cele mai mari sunt realizate pe suprafata comparativ cea mai mica, al usilor si al ferestrelor exterioare. In consecinta depinde foarte mult de constructia acestor componente, de exemplu diferenta intre geamuri cu doua sau trei straturi de sticla este foarte mare.

Un necesar energetic aproximativ se poate exprima asa:

45 - 60 W/mp constructii noi realizate dupa standardele actuale din Romania 30 - 45 W/mp casa eficienta

16

Scenariul 1 o tip sistem:

combinat camp de colectoare solare si pompe de caldura, alcatuit : camp de colectoare pompa de caldura automatizare CCS/PDC circuit solar in bucla inchisa, separat de circuitul de ACC

o tip solutie: Sistem de preincalzire a apei reci care intra in actuala instalatie de preparare a apei

calde de consum

o colectoare solare cu tuburi vidate, de tip metal-glass, cu heat-pipe o pompa de caldura o suprafata totala de absorber : 42,11 m2 o loc amplasare colectoare : acoperis o suprafata geometrica necesara 57,15 m2 o volum de stocare 3000 litri

Scenariul 2

o tip sistem: baterie de colectoare compacte (vas de stocare incorporat in colector)

o tip solutie:

incalzire in tandem cu sursa clasica

17

o colectoare solare cu tuburi vidate, de tip metal-glass, cu heat-pipe o suprafata totala de absorber : 14.49 m2 o loc amplasare colectoare : acoperis o suprafata geometrica necesara 38 m2 o volum de stocare 1520 litri

In modelarea celor doua scenarii propuse s-au folosit colectoare care se incadreaza in criteriile de selectie anterior mentionate. In cele ce urmeaza sunt prezentate caracteristicile relevante. Caracteristicile energetice se considera generic ca fiind minimale, nu obligatorii, pentru tipurile de suprafete de colector luate in calcul (suprafata geometrica si suprafata absorbanta) si dimensiunile acestora. Caracteristicile colectorului solar considerat pentru Scenariul 1 precum si pentru PDC Suprafata geometrica (bruta): 4,08 m2 (H=2126 mm x L=1920 mm) Suprafata absorbanta: 2,8 m2 Greutate totala: 100 Kg Curba puterii la radiatie solara de 1000 W/m2:

Legenda: Power [W] = puterea, masurata in Watt Tm = temperatura absorberului Ta = temperatura mediului ambiant oW = determinare in conditii fara vant mW = determinare in conditii cu vant 0 = puterea maxima; se masoara in W, pentru Tm=Ta irradiance = radiatia solara, in W/m2 reference = referinta pentru care se prezinta graficul (colector) Pentru colectorul considerat, puterea maxima la radiatie solara de 1000 W/ m2 este de 2201 W.

Curba puterii la radiatie solara de 800 W/m2:

18

Pentru colectorul considerat, puterea maxima la radiatie solara de 800 W/m2 este de 1761W. Curba randamentului la radiatie solara de 1000 W/m2:

Legenda: Efficiency = eficienta (randamentul) Eta0 = randamentul Tm = temperatura absorberului Ta = temperatura mediului ambiant oW = determinare in conditii fara vant mW = determinare in conditii cu vant 0 = randamentul maxim al colectorului, raportat la suprafata de absorber; se determina pentru Tm=Ta a1 = coeficient de pierderi de caldura de gradul I [W/m2K] a2 = coeficient de pierderi de caldura de gradul II [W/m2K2] irradiance = radiatia solara, in W/m2 reference = elementul de referinta pentru care se prezinta curba (absorber, in cazul de fata) absorber = suprafata absorbanta model = modelul matematic utilizat in determinare (squared = metoda patratelor) T = elementul luat in calcul in aplicarea modelului matematic

Curba randamentului la radiatie solara de 800 W/m2: Randamentul maxim al absorberului este acelasi, atat la radiatie solara de 1000 W/ m2, cat si la radiatie de 800 W/ m2. Pentru colectorul considerat, randamentul maxim este de 77%, luand ca referinta suprafata absorbanta.

19

Caracteristici PDC Cooling- heating

21

Caracteristicile colectorului solar considerat pentru Scenariul 2 Suprafata geometrica (bruta): 2.8 m2 (H=2000mm x L=1400 mm) Suprafata absorbanta: 1,811 m2 Greutate totala cu apa: 287 Kg Capacitate rezervor: 160 litri Rezistenta electrica: 1,5 KW Elementele active ale colectorului (tuburile vidate cu heat-pipe) sunt similare ce cele ale colectorului solar considerat pentru Scenariul 1. Suprafata de absorber reprezinta 64.68% din cea a colectorului considerat la Scenariul 1. Puterea maxima la radiatie solara de 1000 W/ m2 este de 1423W, iar pentru radiatie de 800 W/ m2 este de 1139W. Randamentul maxim al absorberului este acelasi, atat la radiatie solara de 1000 W/ m2, cat si la radiatie de 800 W/ m2, si anume 77%, luand ca referinta suprafata absorbanta. Pentru estimarea obiectivata matematic, cat mai aproape de realitate, a performantelor energetice, financiare si de mediu ale fiecareia dintre scenariile propuse, s-a utilizat produsul software specializat POLYSUN 5.0 Designer, dezvoltat de compania VelaSolaris din Elvetia. In baza rapoartelor POLYSUN, in Elvetia, Germania si Austria se acorda subventii din fonduri guvernamentale pentru implementarea instalatiilor solare. Agentia de stiri Reuters comunica pe 6 mai 2009 ca POLYSUN este acceptat si de SUA in programul guvernamental de subventionare a instalatiilor solare. (http://www.reuters.com/article/pressRelease/idUS117712+06-May-2009+BW20090506) VelaSolaris este unul dintre departamentele cheie ale Institutului de Tehnologie Solara (Institut fur Solartechnik - SPF) de la Universitatea de Stiinte Aplicate Rapperswill (HSR) in Elvetia. SPF este finantat cu peste 60% de catre Oficiul Federal de Energie din Elvetia si este specializat in cercetare aplicativa in sectorul energiei solare, fiind singurul institut de mare anvergura in domeniul solar la nivel international. Produsul software POLYSUN a fost lansat pe piata in anul 1992. Creat initial de SPF, soft-ul a fost dezvoltat continuu, determinand chiar stabilirea de noi standarde ale industriei solare. Cercetarile stiintifice si fundamentul solid al modelelor matematice pe care le inglobeaza au facut ca POLYSUN sa devina solutia software preferata pentru o pondere foarte mare a de companiilor din domeniu, care activeaza in intreaga lume. POLYSUN simuleaza comportamentul instalatiei solare, pornind de la analiza functionarii sistemului la nivel orar. Aceasta se face in functie de conditiile meteorologice corespunzatoare locatiei date, care sunt inregistrate in baza de data inclusa in aplicatie. POLYSUN utilizeaza o baza de date meteorologice ce contine informatii colectate de la 8055 statii meteo raspandite in lume. Informatiile despre temperatura, umiditate, viteza vantului, precipitatii, radiatie solara sunt colectate incepand cu anul 1961 si sunt prelucrate statistic pentru predictia comportarii instalatiei solare. POLYSUN utilizeaza baza de date integrata, ce contine toate colectoarele si sistemele solare certificate conform standardelor EN12975 si EN 12976 specifice domeniul solar termal. Scenariul recomandat Se recomanda implementarea solutiei descrise in cadrul scenariului 1

22

Motivatiile recomandarii si avantajele scenariului selectat sunt prezentate detaliat in cadrul sectiunii (A).4.2 Analiza Optiunilor.

c) Descrierea constructiva, functionala si tehnologica Tehnologia colectoarelor solare cu heat-pipe Tija superconductoare (heat-pipe-ul) se comporta ca un conductor termic cu rezistenta scazuta. Datorita proprietatilor fizico-termice pe care le are, rata de transfer este de mii de ori mai mare decat cea a celui mai bun conductor termic solid, la aceleasi dimensiuni. Heat-pipe-ul este un sistem ermetic, alcatuit dintr-o teava de cupru, formata din trei segmente (evaporator, capilar si condensator), in care este inchisa o cantitate foarte mica de fluid, cu temperatura de vaporizare joasa. Tehnologia heat-pipe foloseste principiul ciclului evaporare condensare. Evaporatorul este in contact foarte ferm cu absorber-ul, de la care preia caldura, si transforma fluidul de lucru in vapori. Acestia urca de-alungul capilarului catre condensator. Condensatorul, aflat in afara tubului, este fixat in schimbatorul de caldura din partea superioara a colectorului (header). Vaporii, ajunsi in condensator, cedeaza caldura latenta agentului termic care este vehiculat prin header (si care raceste condensatorul) si trec din nou in faza lichida. Picaturile fluidului de lucru se preling de-alungul capilarului, sub efectul gravitatiei, inapoi in evaporator, de unde se reia ciclul. Stratul selectiv care se depune pe suprafata absorber-ului are rolul de a asigura eficienta maxima a transformarii radiatiei solare in caldura. Heat-pipe-ul formeaza corp comun cu absorber-ul. Impreuna sunt introduse intr-un tub de sticla borosilicata. Tubul trebuie sa aiba o rezistenta mecanica ridicata si o transmitanta foarte mare pentru radiatia solara. Curba de consum in POLYSUN S-au introdus in POLYSUN curbele de consum in conformitate cu cele prezentate la punctul A.2.2.b) - Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investitii pot fi atinse. In POLYSUN s-au introdus zilele de weekend ca fiind zile fara consum. Se remarca in figura de mai jos valoarea medie zilnica a consumului functie de luna din an.

23

Valoarea medie zilnica de consum raportata la intregul an, afisata de POLYSUN, rezulta astfel:

365

12

1

= QiZiQmed

in care: Qmed = consum mediu zilnic raportat la intregul an Qi = consumul mediu zilnic in luna i Zi = numarul de zile de consum din luna i i = lunille din an (ianuarie, februarie ., decembrie) 365 = numarul de zile din an Valoarea are doar relevanta statistica in analiza efectuata de Polysun. Simularea necesarului de caldura si a gradului de acoperire a cererii se face prin esantionarea intregului an la nivel orar (pas de calcul 1 ora). Prezentarea scenariilor

Scenariul 1 Descriere:

o Schema principiala

o Componenta sistemului :

suprafata absorbanta 42,11 m2 pompa de caldura stocare : 3 x 1000 litri grup solar de pompare, automatizare (controller), fluid de lucru din bucla solara: antigel de calitate alimentara, care sa se gelifice la

temperaturi mai scazute de -25oC (temperatura exterioara acoperitoare pentru locatia amplasamentului)

o Modul de functionare a instalatiei: Transferul caldurii la ACC se face:

Prin intermediul antigelului care, circuland in bucla inchisa, presurizata, preia caldura din header-ul colectorului si o transfera printr-un schimbator de caldura in vasul de acumulare

ce se intampla cu excedentul de caldura vara, cand nu este consum in cazul de fata nu este cazul ; institutia foloseste tot timpul apa calda de consum

integrarea cu instalatia actuala (DACA este cazul) explicatie succinta

24

o Rezultatele simularii - raportul POLYSUN

31

Scenariul 2 Descriere:

o Schema principiala

o Componenta sistemului :

suprafata absorbanta 14.488 m2 stocare : tanc acumulare incorporat , volum / tanc = 160 litri automatizare (controller),

o Modul de functionare a instalatiei: Transferul caldurii la ACC se face:

32

Direct de la condenserul tuburilor termice catre apa din rezervorul de stocare inglobat in colector

ce se intampla cu excedentul de caldura vara, cand nu este consum nu este cazul; unitatea foloseste toata cantitatea de apa pe toata perioada anului

integrarea cu instalatia actuala

o Rezultatele simularii - raportul POLYSUN

36

(2) Informatii generale privind proiectul 3. Date tehnice ale investitiei a) Zona si amplasamentul

Judetul Dolj

Localitatea Bechet

Strada Viilor

Numarul

Locatia Unitatea Medico Sociala

37

b) Statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat

Colectoarele solare se monteaza pe acoperisul cladirii beneficiarului. Restul componentelor instalatiei se monteaza in interiorul cladirii. Nu apare necesitatea utilizarii vreunei suprafete de teren in afara cladirii. PDC se monteaza in camera tehnica iar serpentina acesteia in sol prin foraj vertical.

c) Situatia ocuparilor definitive de teren

Intrucat toate componentele instalatiei se monteaza la nivelul cladirii, nu apare necestitatea utilizarii vreunei suprafete de teren pentru realizarea investitiei.

d) Studii de teren

Nu sunt necesare, intrucat nu se realizeaza constructii noi. e) Caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul obiectivului de investitii

Cladirea in care se implementeaza obiectivul de investitii are urmatoarele caracteristici relevante pentru studiul de fata:

Tip cladire (regim de inaltime) P

Tip acoperis Inclinat

Orientare acoperis Est - Vest

Suprafata pe acoperis disponibila pentru amplasarea de colactoare solare

Peste 300mp

Camera tehnica Parter

Exista spatiu pentru amplasare vaselor de stocare ale instalatiei solare

Nu sunt necesare lucrari de constructii suplimentare pentru implementarea obiectivului de investitii.

f) Situatia existenta a utilitatilor si analiza de consum

Instalatia solara se integreaza cu instalatiile existente ale cladirii Beneficiarului. Obiectivul de investitii nu necesita racordarea la noi retele de utilitati.

g) Concluziile evaluarii impactului asupra mediului Prin implementarea instalatiei solare, cantitatea echivalenta de energie economisita va determina o scadere a emisiilor de gaze cu efect de sera, in speta bioxid de carbon. Raportul POLYSUN cuantifica economia anuala de CO2. Astfel, pentru scenariul recomandat reducerea este de 14087,4 kg CO2/an. Luand ca referinta termenul final al perioadei pentru care a fost elaborata actuala Strategie Energetica a Romaniei (2007-2020), rezulta ca in intervalul 2010-2020 se poate obtine o reducere este de 154961,4 kg CO2, contribuind astfel semnificativ la indeplinirea obiectivelor pe care si le-a asumat Romania in cadrul tratatelor internationale in privinta energiei si schimbarilor climatice. Pentru obtinerea efectelor de mediu scontate, se recomanda utilizarea de colectoare solare care au un istoric de productie si de functionalitate in aplicatii concrete de minim 12 ani.

38

Pentru o perioada de 20 de ani, reducerea emisiilor de CO2 este de 281748 kg.

(2) Informatii generale privind proiectul 4. Durata de realizare si etapele principale; graficul de realizare a investitiei Implementarea proiectului se face etapizat:

A. Elaborarea proiectului tehnic si a detaliilor de executie B. Derularea procedurilor de achizitie C. Livrarea echipamentelor D. Lucrari de constructii montaj E. Punere in functiune si monitorizare demaraj instalatie

Durata etapelor si graficul de timp sunt prezentate in tabelul urmator:

DURATA ESTIMATA

10 zile 30 zile 10 zile 5 zile 5 zile

Etapa A

Etapa B

Etapa C

Etapa D

Etapa E

TOTAL = 60 zile

39

(3) Costurile estimative ale investitiei 1. Valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general pentru scenariul recomandat Valoarea totala a investitiei pentru scenariul recomandat este 103.990 Euro, cu TVA inclus 2. Esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investitiei.

COST

[EURO]fara TVA 10 zile 30 zile 10 zile 5 zile 5 zile

A Elaborarea proiectului tehnic si a detaliilor de executie 13062B Derularea procedurilor de achizitie 0C Livrarea echipamentelor 53418D Lucrari de constructii montaj 19373E Punere in functiune si monitorizare demaraj instalatie 1534

ETAPAEsalonarea investitiei

TOTAL = 60 zile

FISA TEHNICA COLECTOR SOLAR

A.

CARACTERISTICA MODEL COLECTOR

Constructie Tuburi colectoare vidate (tip glass-metal), cu heat-pipe

Nr. de tuburi 16

Unghi de inclinare 15 - 90 grade

Suprafata bruta 4,08 m2

Suprafata absorbanta 2,8 m2

Dimensiuni (Lungime x Inaltime x Grosime) 2126 x 1920 x 187 mm

Greutate 100 kg

Cantitate de fluid 0,96 litri

Presiune operare 6 bar

Presiune testare 10 bar

Mentenanta Posibilitatea inlocuirii tuburilor fara golirea sau intreruperea functionarii sistemului

Posibilitatea rotirii tuburilor in cazul supraincarcarii B.

CARACTERISTICA MODEL TUB VIDAT

Constructie Tub colector vidat (tip glass-metal), cu heat-pipe

40

Configuratie

Suprafata absorbanta 0,175 m2

Greutate 4,6 kg

Unghi de inclinare 15 - 90 grade

Diamentrul exterior al tubului 100mm

Lungimea tubului 2000mm

Material absorber Aluminiu

Strat selectiv depus pe absorber Nitrit de Aluminiu AL / N / O

Coeficient absorbtie (procent din radiatia solara transformat in caldura) a > 92%

Coeficient emisie < 8%

Material tub sticla Sticla borosilicata de inalta calitate

Grosime perete tub sticla 2,5 mm

Transmitanta luminoasa tub sticla 91%

Vacuum < 10-5 Pa

Temperatura minima exterioara - 45 0C

Temperature de operare 70 - 120 0C

Temperatura de stagnare 247 0C

Rezistenta la grindina 35 mm

Rezistenta la vant (viteza vantului) 30 m / secunda (108 km / h)

41

FISA TEHNICA POMPA DE CALDURA SI ALTE COMPONENTE

C.

CARACTERISTICA MODEL POMPA CALDURA

Constructie Pompa de caldura 15 kw cu pompa interna

Putere incalzire la A2 /W 35 minim 13,6 KW

Putere electrica la A2 /W 35 minim 3,9 KW

COP la A2 /W35 3,49

DeltaT la A7/W35 K 0 0

Modulul de preparare acm in flux continuu care produce pana la 35 l/minut max 225/minut

Rezervor de acumulare cu 2 nivele de stratificare (pt sisteme mari)

Rezervor pentru incarcare stratificata 800 l si 1000 l

Modul de incarcare stratificata pentru pana la 50 mp colector (net)

Schimbator caldura cu placi marime medie Capac transfer 10.000 W/K

Rezervor de stocare Rezervor-amortizor 1000 l




Schimbator caldura cu placi marime mica Capac transfer 5.000 W/K

42

(4) Analiza cost-beneficiu Obiectivul analizei este de a identifica si de a cuantifica impacturile posibile ale investitiei, n vederea determinarii costurilor si beneficiilor corespunzatoare. Impactul reprezinta efectul pe termen lung, primar sau secundar, pozitiv sau negativ produs n urma unei interventii, n mod direct sau indirect, intentionat sau neintentionat 1. Identificarea investitiei si definirea obiectivelor Cadrul general Evenimentele din ultimii ani au aratat ca mediul si energia nu mai pot fi analizate separat. Un raspuns consistent la problemele complexe ce apar in relatia dintre mediu si energie se poate obtine numai prin studiul conjugat, indivizibil, al celor doua aspecte. Multe probleme de mediu provocate de productia si consumul de energie, cum sunt emisiile de gaze cu efect de sera, daunatoare mediului, transcend granitele nationale si pot fi tratate in mod eficient doar printr-o abordare la nivel multi-statal. Cresterea emisiilor de CO2 si ale altor gaze cu efect de sera starneste ingrijorare, deoarece ele au un potential de incalzire global care conduce la schimbari ireversibile ale climei.

Intergovernmental Panel on Climate Change a raportat n 2001 o cretere a temperaturii pe glob cu 0.6 grade C i a nivelului mrii de 20 cm n timpul secolului XX. Acelai raport prognozeaz pentru anul 2100 o cretere de 1.4 grade C - 5.8 grade C a temperaturilor i cu 20 cm - 88 cm a nivelului mrii.

Tratatul de Infiintare a Uniunii Europene art. 130 lit.(r) se refera la protectia mediului, in scopul asigurarii unei utilizari rationale si prudente a resurselor naturale. Aceste resurse naturale includ petrolul, gazul natural si combustibilii solizi, care constituie surse esentiale de energie dar si cele care produc cea mai mare cantitate de CO2. Este necesar un efort colectiv al tuturor statelor, implicand masuri la nivel tranfrontalier, pentru limitarea emisiilor de CO2 si promovarea utilizarii rationale a energiei. Este necesar un nivel ridicat al cooperarii internationale pentru a produce rezultate pozitive. Masurile trebuie stabilite de catre fiecare stat in concordanta cu principiul subsidiaritatii, pe baza unor potentiale imbunatatiri ale eficientei energetice, eficientei costurilor, fezabilitatii tehnice si impactului asupra mediului. Exploatarea complementaritatilor intre mediu si energie trebuie sa aiba in vedere dezvoltarea durabila a societatii. STRATEGIA ENERGETIC A ROMNIEI N PERIOADA 2007 2020, prezentata in iulie 2007, metioneaza urmatoarele:

Uniunea Europeana se asteapta ca dependenta de importul de gaze naturale sa creasca de la 57% la ora actuala, la 84% in anul 2030 si petrol de la 82% la 93% pentru aceeasi perioada.

Evolutia cererii de energie si a resurselor energetice primare pe plan international nu permite luarea in considerare a scenariilor care au ca baza un pret scazut al energiei pe termen lung.

Imbunatatirea eficientei energetice, cresterea ponderii surselor regenerabile si diversificarea surselor de alimentare cu energie primara reprezinta prioritati generale pentru tarile importatoare de energie. Sectorul energetic reprezint o sursa de poluare important, ca urmare a extractiei, prelucrrii i arderii combustibililor fosili. n anul 2005, din arderea combustibilului pentru producerea de energie au rezultat circa 88% din emisiile totale la nivel national de NOx, 90% din cele de SO2 i 72% din cantitatea de pulberi n suspensie evacuate n atmosfera.

43

Este cunoscut faptul c toate tipurile de instalaii de ardere ale combustibililor fosili produc emisii de CO2, care reprezint n prezent cauza principal a nclzirii globale. Cererea totala de energie in 2030 va fi cu circa 50% mai mare decat in 2003, iar pentru petrol va fi cu circa 46% mai mare. Rezervele certe cunoscute de petrol pot sustine un nivel actual de consum doar pana in anul 2040, iar cele de gaze naturale pana in anul 2070, n timp ce rezervele mondiale de huil asigur o perioad de peste 200 de ani chiar la o cretere a nivelului de exploatare. Previziunile indic o cretere economic, ceea ce va implica un consum sporit de resurse energetice. Diminuarea efectelor negative ale procesului de producere a energiei asupra climei necesita actiuni concrete si sustinute. In acest context, Romania trebuie sa actioneze sustinut si coerent in vederea alinierii la actiunile europene ce promoveaz obiectivele Lisabona. In vederea limitarii cresterii previzionate a temperaturii globale, respectiv a emisiilor de gaze cu efect de sera, Romania va actiona sustinut, in special in domeniul eficientei energetice si al surselor regenerabile de energie. Actiunile vizand promovarea eficientei energetice si a surselor regenerabile de energie vor contribui atat la reducerea impactului negativ asupra mediului, cat si la cresterea securitatii in alimentare, diminuand gradul de dependenta a Romniei de importurile de energie.

La capitolul OBIECTIVELE DEZVOLTARII SECTORULUI ENERGETIC - Masuri specifice sunt facute urmatoarele precizari: Directiva nr. 2006/32/CE privind eficiena energetic la utilizatorii finali, care devine obligatorie pentru Romania din 2008, prevede c statele membre UE se angajeaz s realizeze reducerea consumului de energie final cu cel putin 9% intr-o perioad de noua ani (2008-2016) comparativ cu media consumului din ultimii cinci ani pentru care exist date disponibile (2001-2005). Potenialul naional de economisire de energie, respectiv de reducere a pierderilor energetice, este apreciat la 27 35 % din resursele energetice primare (industrie 20 - 25%, cldiri 40 50%, transporturi 35 40%). La un consum anual de resurse energetice primare de circa 36 milioane tep/an, potenialul de economisire este de circa 10 milioane tep/an, respectiv economii de circa 3 miliarde euro/an.

Subscriind la Conventia Cadru a Natiunilor Unite privind Schimbarea Climei si a Protocolului semnat la Kyoto in 11 Decembrie 1997, Romania s-a obligat ca in perioada 2008-2012 sa reduca emisiile medii anuale de CO2 cu 8% fata de nivelul inregistrat in 1990 (162 milioane tone in 1990). De aceea orice actiune desfasurata in concordanta cu acest obiectiv major contribuie la realizarea angajamentelor asumate de tara noastra nu numai pe plan european, ci si pe plan mondial. Obiectivele investitiei Scopul investitiei consta in implementarea unei instalatii solare combinata cu pompe de caldura la sediul Beneficiarului. Prin realizarea investitiei se urmareste atingerea urmatoarelor obiective:

- cresterea confortului - reducerea consumului de combustibil conventional si, implicit, protectia mediului prin diminuarea

consistenta a emisiei de gaze cu efect de sera - reducerea costurilor pentru incalzire, degrevand astfel bugetul Beneficiarului - exemplu de buna practica si implicare sociala - stimularea constiintei societatii civile in ceea ce priveste protectia mediului

Astfel, obiectivele Beneficiarului sunt deplin compliante cu obiectivele politicilor de investitii nationale, sectoriale, regionale si locale in ceea ce priveste mediul si energia.

44

Prin implementarea proiectului, Beneficiarul isi aduce aportul la efortul general al Romaniei de a-si indeplini obligatiile asumate prin tratatele europene si internationale la care a aderat.

Perioada de referinta pentru analiza Perioada de referinta se refera la numarul maxim de ani pentru care se realizeaza previziuni n cadrul analizei cost-beneficiu. Previziunile vor fi realizate pentru o perioada apropiata de viata economica a investitiei, dar suficient de ndelungata pentru a permite manifestarea impactului pe termen mediu si lung al acesteia. Perioada de referinta pentru sectorul energetic este de 15-25 ani. In cadrul analizei se considera ca perioada de referinta 20 de ani.

(4) Analiza cost-beneficiu 2. Analiza optiunilor S-au luat in considerare trei optiuni. Varianta zero (varianta fara investitie) Neinvestind in modernizarea instalatiei termice, emisiile cu efect de sera vor creste pe masura uzurii in exploatare a instalatiei conventionale de producere a caldurii. Beneficiarul se expune totodata in acest caz la cresterea necontrolabila a costurilor cu utilitatile din cauza instabilitatii permanente a preturilor resurselor energetice conventionale, dat fiind caracterul epuizabil al acestora si cererea din ce in ce mai mare. Aceasta varianta nu conduce la atingerea nici unuia din obiectivele Beneficiarului. De aceea s-au analizat comparativ doua variante fezabile : - Scenariul 1 cost investitie 103.990 Euro, TVA inclus - Scenariul 2 cost investitie 26725 Euro, TVA inclus Varianta recomandata este scenariul 1. Avantajele scenariului recomandat Beneficiile de mediu sunt prezentate comparativ in tabelul urmator:

Indicator Unitate de masura Scenariul 1 Scenariul 2

aport solar din total necesar de caldura

% 93,6 45.9

economie anuala de energie kWh 26262 16670.3 consum energie finala cu sistem

solar (Energie totala auxiliara furnizata anual sistemului din

surse conventionale)

KWh 25260 26105.2

Indicator de eficienta energetica a producerii de ACC

(mai mic = mai bun): consum de energie din surse conventionale suplimentare

pt. incalzirea 1 m3 ACC la 45 oC

KWh / m3 ACC 0.01 0.02

Reducere anuala de emisii de CO2 Kg

14087 240.1

Reducere de emisii de CO2 pe interval de 10 ani Kg

154961 2401

45

Reducere de emisii de CO2 pe interval de 20 de ani (perioada

de referinta pentru analiza) Kg 281748 4802

Argumentarea scenariului ales Scenariul ales reprezinta varianta optima pentru aceasta locatie din mai multe considerente :

Impactul asupra rezitentei mecanice a acoperisului este unul foarte scazut, comparativ cu varianta 2, in care greutatea totala amplasate pe acoperis este de 3 ori mai mare

Scenariul ales permite in timp extensibilitatea ulterioara in cazul unui eventual aport la incalzire sau al unui consum de apa calda de consum crescut

Scenariul ales permite integrarea cu pompe de caldura. Fiabilitatea primului scenariu este mult mai mare decat a variantei 2 ; mentenanta in prima varianta

se asigura la perioade mult mai mari, reducand astfel din costurile de intretinere. Aportul solar si cantitatea de CO2 reduse in situatia primului scenariu sunt considerabil mai mari

decat in varianta 2.

(4) Analiza cost-beneficiu 3. Analiza financiara Obiectivul analizei financiare este de a calcula performanta si sustenabliitatea financiara a investitiei propuse pe parcursul perioadei de referinta, cu scopul de a stabili cea mai potrivita structura de finantare a acesteia. Analiza releva :

- estimarea veniturilor si costurilor investitiei, precum si implicatiile acestora din punctul de vedere al fluxului de numerar;

- definirea structurii de finantare a investitiei si profitabilitatea sa financiara; Determinarea performantei si sustenabilitatii financiare se realizeaza prin calcularea indicatorilor de performanta financiara, dupa cum urmeaza: - valoarea financiara actuala neta; - rata interna de rentabilitate financiara; - raportul cost-beneficiu; - fluxul de numerar cumulat. Pentru prognoza fluxurilor financiare s-a pornit de la economiile cu combustibilul, acestea fiind asociate cu producia solara de energie termic. S-a folosit metoda fluxului financiar actualizat, n conformitate cu standardele acceptate pe plan internaional. Pentru calculul indicatorilor de performan, fluxul financiar actualizat include valoarea investiiei.

NOTA: In analiza fluxului financiar nu s-au cuprins veniturile proiectului generate prin scaderea costurilor pentru poluare. Implementarea actiunilor benefice pentru mediu conduc la diminuarea costurilor inregistrate pentru poluarea efectiva (taxe de poluare, costuri cu purificarea mediului, etc). La nivelul prezentului proiect este dificil de cuantificat monetar aceasta diminuare, dar insumand efectele proiectelor similare la nivel regional / national se obtine un impact financiar pozitiv major.

Investiia cuprinde:

- costurile pentru studii si proiectare - costurile pentru echipamente - costurile pentru construcie i montaj - costurile de inginerie

46

Intrucat autoritatea tutelara a Beneficiarului (Consiliul Judetean) asigura, pe de o parte, contributia proprie a Beneficiarului la finantarea proiectului, iar pe de alta parte emite autorizatiile necesare, costurile acestor autorizatii nu au fost luate in calcul in prezentul studiu de fezabilitate. Valorea totala a investitiei pentru fiecare din cele doua cazuri analizate a fost estimata in baza preturilor medii ale pietei romanesti pentru produse si servicii de buna calitate. Costurile cu combustibilul s-au evaluat pe baza prognozei privind indicele anual de scumpire a resurselor energetice. In calcule s-a considerat ca valoare a investitiei contributia proprie a Beneficiarului. Criteriile (metodele) de evaluare a performanelor proiectului sunt:

Venitul net actualizat (VNA); Rata intern de rentabilitate (RIR); Perioada simpla de recuperare a capitalului investit (TRS). Perioada actualizat de recuperare a capitalului investit (TRA).

Venitul net actualizat (VNA) se calculeaz pe baza fluxului financiar anual (At), care ia n considerare cheltuielile de investiii, cheltuielile de funcionare i veniturile. Fluxurile anuale viitoare, generate de investiie, sunt actualizate la momentul de punere n funciune (PIF) a noilor instalaii. Viabilitatea proiectului este stabilit n cazul n care VNA, calculat pe ntreaga perioad de analiz (t), este pozitiv pentru o rat de actualizare (a) considerat. Relaia pentru estimarea VNA este:

= +

=n

tt

t

a

AVNA

1 )1(

Ca referinta pentru a se considera dobanda bancara la depozite in Euro. Rata intern de rentabilitate (RIR) se bazeaz, de asemenea, pe fluxul de numerar actualizat i reprezint acea rat de actualizare pentru care VNA devine zero. Acesta este un indicator asupra ratei maxime a dobnzii la care se pot efectua mprumuturi pentru a finana investiia de capital. Relaia de calcul pentru determinarea RIR este:

0)1(1=

+=

n

tt

t

RIR

A

Proiectul se accept n cazul n care RIR > a. Durata de recuperare actualizat (TRA) este un concept superior VNA. Metoda actualizeaz veniturile nete, nregistrate an de an, determinnd perioada de recuperare a capitalului investit. Este un criteriu clar pentru acceptarea proiectelor.

Criteriul de acceptabilitate este ca perioada de recuperare s fie inferioar duratei normate de utilizare. Aceast perioad corespunde momentului n care venitul net actualizat cumulat devine zero:

0)1(1=

+=

aTRA

tt

t

a

A

47

Veniturile care se obin prin implementarea proiectului reprezint de fapt economiile realizate prin evitarea cumprrii unei cantiti suplimentare de combustibil necesar pentru nclzirea apei utilizate. Dup cum se observ din tabelele prezentate mai jos, n fiecare an al exploatrii instalatiei se obtin economii fa de situaia n care acest proiect nu ar fi realizat.

Rezultatele analizei financiare pentru Scenariul 1

Estimare cost total investitie 103.990,00 Euro

Economii ANUALE generate de sistemul solar 2.520,82 Euro

Indice anual de scumpire a combustibilului conventional

Varianta 1 20,00%

Varianta 2 17,00%

Varianta 3 14,00%

Dobanda bancara anuala la depozite in Euro 5,00%

Evaluare indicatori financiari - Scenariul 1

determina cresterea "venitului" anual al proiectului (economia realizata)

48

103.990 Euro

ANALIZA FINANCIARA2.520,82 Euro

20,00%

5,00%

Total cumulat economii aduse de

sistemul solar

Suma ramasa de recuperat din investitie

Perioada de recuperare

simpla

Data de referinta pentru

calcul RIR

Valoarea actualizata

Valoare neta actualizata a proiectului

Perioada de recuperare actualizata

Euro Euro Ani Euro Euro AniValoare investitie (de recuperat)

Euro-103.990,00 0 -103.990,00 0 July 1, 2009 -103.990,00 -103.990,00 0

1 2.520,82 2.520,82 -101.469,18 0 July 1, 2010 2.400,78 -101.589,22 02 3.024,98 5.545,80 -98.444,20 0 July 1, 2011 2.743,75 -98.845,47 03 3.629,98 9.175,78 -94.814,22 0 July 1, 2012 3.135,71 -95.709,76 04 4.355,98 13.531,76 -90.458,24 0 July 1, 2013 3.583,67 -92.126,09 05 5.227,17 18.758,93 -85.231,07 0 July 1, 2014 4.095,62 -88.030,46 06 6.272,60 25.031,53 -78.958,47 0 July 1, 2015 4.680,71 -83.349,75 07 7.527,13 32.558,66 -71.431,34 0 July 1, 2016 5.349,39 -78.000,36 08 9.032,55 41.591,21 -62.398,79 0 July 1, 2017 6.113,59 -71.886,78 09 10.839,06 52.430,27 -51.559,73 0 July 1, 2018 6.986,95 -64.899,82 0

10 13.006,87 65.437,14 -38.552,86 0 July 1, 2019 7.985,09 -56.914,73 011 15.608,25 81.045,39 -22.944,61 0 July 1, 2020 9.125,82 -47.788,91 012 18.729,90 99.775,28 -4.214,72 0 July 1, 2021 10.429,51 -37.359,40 013 22.475,88 122.251,16 0,00 13 July 1, 2022 11.919,44 -25.439,97 014 26.971,05 149.222,21 0,00 14 July 1, 2023 13.622,21 -11.817,75 015 32.365,26 181.587,47 0,00 15 July 1, 2024 15.568,24 3.750,49 1516 38.838,31 220.425,78 0,00 16 July 1, 2025 17.792,28 21.542,77 1617 46.605,98 267.031,76 0,00 17 July 1, 2026 20.334,03 41.876,80 1718 55.927,17 322.958,93 0,00 18 July 1, 2027 23.238,89 65.115,70 1819 67.112,60 390.071,53 0,00 19 July 1, 2028 26.558,74 91.674,43 1920 80.535,13 470.606,66 0,00 20 July 1, 2029 30.352,84 122.027,27 20

INDICATORI FINANCIARI RIR 11,09% VNA 122.027,27

Economii aduse de sistemul solar in anulEuro


determina cresterea "venitului" anual al proiectului (economia realizata)RIR-ul trebuie sa rezulte peste aceasta valoare, pentru atractivitatea proiectului

Estimare cost total investitie

Economii ANUALE generate de sistemul solar

Indice anual de scumpire a combustibilului conventionalDobanda bancara anuala la depozite in Euro

49

103.990 Euro


17,00%

5,00%

Total cumulat economii aduse

de sistemul solar



simpla


calcul RIR





Euro-103.990,00 0 -103.990,00 0 July 1, 2009 -103.990,00 -103.990,00 0


10 10.356,53 56.448,97 -47.541,03 0 July 1, 2019 6.358,01 -63.006,20 011 12.117,14 68.566,12 -35.423,88 0 July 1, 2020 7.084,64 -55.921,55 012 14.177,06 82.743,18 -21.246,82 0 July 1, 2021 7.894,32 -48.027,24 013 16.587,16 99.330,33 -4.659,67 0 July 1, 2022 8.796,52 -39.230,71 014 19.406,98 118.737,31 0,00 14 July 1, 2023 9.801,84 -29.428,87 015 22.706,16 141.443,47 0,00 15 July 1, 2024 10.922,05 -18.506,82 016 26.566,21 168.009,68 0,00 16 July 1, 2025 12.170,29 -6.336,53 017 31.082,46 199.092,15 0,00 17 July 1, 2026 13.561,18 7.224,65 1718 36.366,48 235.458,63 0,00 18 July 1, 2027 15.111,03 22.335,67 1819 42.548,79 278.007,42 0,00 19 July 1, 2028 16.838,00 39.173,67 1920 49.782,08 327.789,50 0,00 20 July 1, 2029 18.762,34 57.936,01 20








103.990 Euro


14,00%

5,00%


de sistemul solar



simpla


calcul RIR





Euro-103.990,00 0 -103.990,00 0 July 1, 2009 -103.990,00 -103.990,00 0


10 8.197,57 48.745,82 -55.244,18 0 July 1, 2019 5.032,60 -68.252,84 011 9.345,23 58.091,05 -45.898,95 0 July 1, 2020 5.463,96 -62.788,88 012 10.653,57 68.744,62 -35.245,38 0 July 1, 2021 5.932,30 -56.856,58 013 12.145,07 80.889,69 -23.100,31 0 July 1, 2022 6.440,79 -50.415,79 014 13.845,38 94.735,06 -9.254,94 0 July 1, 2023 6.992,86 -43.422,93 015 15.783,73 110.518,79 0,00 15 July 1, 2024 7.592,24 -35.830,69 016 17.993,45 128.512,24 0,00 16 July 1, 2025 8.243,01 -27.587,68 017 20.512,53 149.024,77 0,00 17 July 1, 2026 8.949,55 -18.638,13 018 23.384,29 172.409,06 0,00 18 July 1, 2027 9.716,65 -8.921,48 019 26.658,09 199.067,15 0,00 19 July 1, 2028 10.549,51 1.628,03 1920 30.390,22 229.457,37 0,00 20 July 1, 2029 11.453,75 13.081,79 20


Dobanda bancara anuala la depozite in Euro







50

Rezultatele analizei financiare pentru Scenariul 2

Estimare cost total investitie 26752.152 Euro

Economii ANUALE generate de sistemul solar 163.40 Euro


Varianta 1 25.00%

Varianta 2 23.00%

Varianta 3 20.00%

Dobanda bancara anuala la depozite in Euro 5.00%


determina cresterea "venitului" anual al proiectului (economia realizata)

26,752 Euro

ANALIZA FINANCIARA163.40 Euro

25.00%

5.00%

Total cumulat economii aduse de

sistemul solar



simpla


calcul RIR





Euro-26,752.15 0 -26,752.15 0 July 1, 2009 -26,752.15 -26,752.15 0

1 163.40 163.40 -26,588.75 0 July 1, 2010 155.62 -26,596.53 02 204.25 367.65 -26,384.50 0 July 1, 2011 185.26 -26,411.27 03 255.31 622.96 -26,129.19 0 July 1, 2012 220.55 -26,190.72 04 319.14 942.10 -25,810.05 0 July 1, 2013 262.56 -25,928.17 05 398.93 1,341.03 -25,411.12 0 July 1, 2014 312.57 -25,615.60 06 498.66 1,839.69 -24,912.47 0 July 1, 2015 372.11 -25,243.49 07 623.32 2,463.01 -24,289.14 0 July 1, 2016 442.98 -24,800.51 08 779.15 3,242.16 -23,509.99 0 July 1, 2017 527.36 -24,273.15 09 973.94 4,216.10 -22,536.05 0 July 1, 2018 627.81 -23,645.34 0

10 1,217.42 5,433.52 -21,318.63 0 July 1, 2019 747.39 -22,897.94 011 1,521.78 6,955.31 -19,796.85 0 July 1, 2020 889.75 -22,008.19 012 1,902.23 8,857.53 -17,894.62 0 July 1, 2021 1,059.23 -20,948.96 013 2,377.78 11,235.31 -15,516.84 0 July 1, 2022 1,260.99 -19,687.97 014 2,972.23 14,207.54 -12,544.61 0 July 1, 2023 1,501.18 -18,186.79 015 3,715.29 17,922.83 -8,829.32 0 July 1, 2024 1,787.12 -16,399.68 016 4,644.11 22,566.94 -4,185.22 0 July 1, 2025 2,127.52 -14,272.16 017 5,805.13 28,372.07 0.00 17 July 1, 2026 2,532.76 -11,739.40 018 7,256.42 35,628.49 0.00 18 July 1, 2027 3,015.19 -8,724.21 019 9,070.52 44,699.01 0.00 19 July 1, 2028 3,589.51 -5,134.69 020 11,338.15 56,037.16 0.00 20 July 1, 2029 4,273.23 -861.46 0

INDICATORI FINANCIARI RIR 4.77% VNA -861.46







51

26,752 Euro


23.00%

5.00%


de sistemul solar



simpla


calcul RIR





Euro-26,752.15 0 -26,752.15 0 July 1, 2009 -26,752.15 -26,752.15 0


10 1,052.93 4,920.43 -21,831.72 0 July 1, 2019 646.41 -23,242.83 011 1,295.10 6,215.53 -20,536.62 0 July 1, 2020 757.22 -22,485.61 012 1,592.97 7,808.51 -18,943.65 0 July 1, 2021 887.03 -21,598.58 013 1,959.36 9,767.86 -16,984.29 0 July 1, 2022 1,039.09 -20,559.49 014 2,410.01 12,177.87 -14,574.28 0 July 1, 2023 1,217.22 -19,342.27 015 2,964.31 15,142.18 -11,609.97 0 July 1, 2024 1,425.88 -17,916.39 016 3,646.10 18,788.28 -7,963.87 0 July 1, 2025 1,670.32 -16,246.07 017 4,484.70 23,272.99 -3,479.17 0 July 1, 2026 1,956.66 -14,289.41 018 5,516.19 28,789.17 0.00 18 July 1, 2027 2,292.09 -11,997.32 019 6,784.91 35,574.08 0.00 19 July 1, 2028 2,685.02 -9,312.30 020 8,345.44 43,919.52 0.00 20 July 1, 2029 3,145.31 -6,166.99 0

INDICATORI FINANCIARI RIR 3.21% VNA -6,166.99







52

26,752 Euro


20.00%

5.00%


de sistemul solar



simpla


calcul RIR





Euro-26,752.15 0 -26,752.15 0 July 1, 2009 -26,752.15 -26,752.15 0


10 843.11 4,241.65 -22,510.50 0 July 1, 2019 517.60 -23,700.72 011 1,011.73 5,253.38 -21,498.77 0 July 1, 2020 591.54 -23,109.19 012 1,214.08 6,467.45 -20,284.70 0 July 1, 2021 676.04 -22,433.14 013 1,456.89 7,924.34 -18,827.81 0 July 1, 2022 772.62 -21,660.52 014 1,748.27 9,672.61 -17,079.54 0 July 1, 2023 882.99 -20,777.53 015 2,097.92 11,770.54 -14,981.62 0 July 1, 2024 1,009.14 -19,768.39 016 2,517.51 14,288.04 -12,464.11 0 July 1, 2025 1,153.30 -18,615.09 017 3,021.01 17,309.05 -9,443.10 0 July 1, 2026 1,318.06 -17,297.04 018 3,625.21 20,934.26 -5,817.89 0 July 1, 2027 1,506.35 -15,790.69 019 4,350.25 25,284.52 -1,467.64 0 July 1, 2028 1,721.54 -14,069.14 020 5,220.30 30,504.82 0.00 20 July 1, 2029 1,967.48 -12,101.67 0

INDICATORI FINANCIARI RIR 0.85% VNA -12,101.67

Dobanda bancara anuala la depozite in Euro







Concluzii ale analizei financiare Analiza tehnico - economic evideniaz c realizarea investiiei este justificat de indicatori de performan avantajoi. Soluia propus prin prezentul studiu de fezabilitate reprezint un proiect sustenabil si eficient din punct de vedere tehnico-economic. Indicatorii economici calculai ating valori care permit realizarea investiiei n condiii de siguran din punct de vedere al recuperrii capitalului investit.

(4) Analiza cost-beneficiu 4. Analiza de senzitivitate Analiza de senzitivitate are ca obiectiv identificarea variabilelor critice si impactul potential asupra modificarii indicatorilor de performanta financiara si economica. Indicatorii de performanta financiara si economica relevanti sunt rata interna de rentabilitate financiara a investitiei si valoarea financiara actuala neta.

53

Pentru realizarea analizei de senzitivitate se tine cont de variabila considerata critica pentru durabilitatea beneficiilor proiectului, si anume cresterea tarifului resursei energetice conventionale. In cele ce urmeaza sunt prezentate evolutiile indicatorilor financiari in cazul scenariului recomandat, pentru trei valori plauzibile ale variatiei pozitive a tarifelor aferente resursele energetice conventionale.

20 ani

5,00%

14% 17% 20%VNA

valoare neta actualizataeuro 13.082 57.937 122.028

RIRrata interna de recuperare

% 5,96% 8,53% 11,09%

TRStimp de recuperare simplu

ani 15 14 13

TRAtimp de recuperare actualizat

ani 19 17 15

Dobanda bancara anuala la depozite in Euro:

Perioada de analiza:

Indicator fiananciar U.M.Indice anual de scumpire a combustibilului

conventional

14% 17% 20% 14% 17% 20%

Valoarea neta actualizata VNA [EURO]

13.082 57.937 122.028Timp de recuperare simplu TRS

[ANI]15 14 13

14% 17% 20% 14% 17% 20%

Rata interna de recuperare RIR [%] 5,96% 8,53% 11,09%Timp de recuperare actualizat TRA

[ANI]19 17 15

Grafice ale evolutiei indicatorilor financiari functie de indicele anual de scumpire a combustibilului conventional





54

0

20.000

40.000

60.000

80.000

100.000

120.000

140.000

14% 17% 20%


Valoarea neta actualizata VNA [EURO]

55

In concluzie, proiectul este foarte sensibil la variaia pantei de cretere a tarifului la combustibilul conventional. Dac Cu cat este mai mare aceasta crestere, cu atat indicatorii financiari se imbunatatesc. Rezultatul este explicabil prin faptul c proiectul conduce duce la economii importante. La creterea tarifului combustibilului, veniturile aduse de proiect se vor mri. innd cont de evoluia actual a tarifelor la combustibili, gradul de probabililtate ca aceste prognoze s se ndeplineasc este foarte ridicat.

56

(4) Analiza cost-beneficiu 4. Analiza de risc Risc Cauza potentiala Impact Comentarii si solutii Modificarea curbei de consum de apa calda (crestere)

modificarea atitudinii consumatorilor, pornind de la ideea ca ACC se prepara gratis, de la soare noi rezidenti ai cladirii, in anii ce urmeaza, cu atitudini foarte diferite fata de cei existenti la momentului realizarii studiului (consuma mai mult)

Consumul de combustibil pentru prepararea ACC nu scade. Dimpotriva, poate chiar creste, intrucat creste necesarul de caldura, fata de momentul realizarii studiului.

Nu afecteaza parametrii investitiei in instalatia solara Solutie: Extinderea instalatiei solare prin amplasarea de colectoare solare chiar si in zonele mai putin favorabile dpdv al aportului solar ale acoperisului (est, vest). Se vor folosi colectoare solare care tehnologic pot compensa la maxim dezavantajul orientarii cu azimut defavorabil

Modificarea curbei de consum de apa calda (scadere)

noi rezidenti ai cladirii, in anii ce urmeaza, cu atitudini foarte diferite fata de cei existenti la momentului realizarii studiului (consuma mai putin) scade numarul de rezidenti ai cladirii

Necesarul total de caldura se diminueaza. Ponderea aportului solar din total consum creste peste procentul estimat. Daca diminuarea consumului este drastica, astfel incat primavara si toamna consumul de ACC se poate acoperi exclusiv din aportul solar, atunci pe perioada verii instalatia intra in stagnare. Daca se folosesc colectoare solare neadecvate exista riscul deteriorarii fizice a acestora in conditii de stagnare.

Poate afecta negativ parametrii investitiei in instalatia solara, in cazul in care consumul real scade sub capacitatea maxima de productie a instalatiei solare. Scade RIR, cresc TRA, TRS. Solutii: Se vor folosi colectoare solare care asigura simultan: grad inalt de stabilitate in conditii de stagnare posibilitatea ajustarii manuale, direct de catre beneficiar, a suprafetei absorbante

Gradul mediu de insolatie scade fata de valoarea medie actuala

Modificarea conditiilor climatice regionale in contextul schimbarilor climatice globale

Scade ponderea aportului solar in totalul de caldura necesar pentru prepararea ACC

Poate afecta negativ parametrii investitiei in instalatia solara, in conditiile in care productia sistemului termo-solar scade. Scade RIR, cresc TRA, TRS. Solutii:

57

Se vor folosi colectoare solare care asigura simultan: capacitate termica scazuta prezinta inertie termica mica si reactivitate sporita la modificarile rapide de insolatie functionare inalt eficienta cu radiatie directa, dar si cu radiatie difuza

Gradul mediu de insolatie creste fata de valoarea medie actuala

Modificarea conditiilor climatice regionale in contextul schimbarilor climatice globale

Creste ponderea aportului solar in totalul de caldura necesar pentru prepararea ACC. Daca depaseste 100%, colectoarele solare pot intra in stagnare. Daca se folosesc colectoare solare neadecvate exista riscul deteriorarii fizice a acestora in conditii de stagnare.

Nu afecteaza parametrii investitiei in instalatia solara. Solutii: Se vor folosi colectoare solare care asigura simultan: grad inalt de stabilitate in conditii de stagnare posibilitatea ajustarii manuale, direct de catre beneficiar, a suprafetei absorbante

Scaderea in timp a nivelului de absorbtie optica a colectoarelor solare

Opacizarea sticlei Diminuarea permanenta, progresiva a capacitatii de productie a colectorului solar Impactul pozitiv asupra mediului scade sub cel preconizat

Poate afecta negativ parametrii investitiei in instalatia solara, in conditiile in care productia sistemului termo-solar scade. Scade RIR, cresc TRA, TRS. Solutie: Se vor folosi colectoare solare cu sticla borosilicata de inalta calitate

Depunerea de praf Diminuarea temporara a capacitatii de productie a colectorului solar Impactul pozitiv asupra mediului scade sub cel preconizat

Poate afecta negativ parametrii investitiei in instalatia solara, in conditiile in care productia sistemului termo-solar scade. Scade RIR, cresc TRA, TRS. Solutii: Se vor folosi colectoare solare care au proprietati de autocuratare la vant si la apa de ploaie. In extremis se procedeaza ocazional la curatarea manuala.

Depunerea de zapada Poate afecta negativ parametrii investitiei in instalatia solara, in conditiile in care productia sistemului termo-solar scade. Scade RIR, cresc TRA, TRS. Solutie: Se vor folosi colectoare solare care nu tin

58

zapada (colectoare cu tuburi). In extremis se procedeaza ocazional la curatarea manuala.

Depunerea de frunze uscate

Poate afecta negativ parametrii investitiei in instalatia solara, in conditiile in care productia sistemului termo-solar scade. Scade RIR, cresc TRA, TRS. Solutie: Se vor folosi colectoare fara piese care favorizeaza strangerea si depunerea frunzelor intre elementele componente ale colectorului (reflector cu raza mica de curbura si distanta mica tub - reflector)

Scaderea performantelor energetice ale campului de colectoare

Deteriorarea calitatii absorberului Deteriorarea componentelor colectorului solar

Scade ponderea aportului solar in totalul de caldura necesar pentru prepararea ACC Impactul pozitiv asupra mediului scade sub cel preconizat

Poate afecta negativ parametrii investitiei in instalatia solara, in conditiile in care productia sistemului termo-solar scade. Scade RIR, cresc TRA, TRS. Solutii: Se vor folosi colectoare solare de inalta calitate, ale caror performante sunt certificate la nivel international. Colectoarele solare vor fi in solutie constructiva cu tehnologie adecvata protectiei suprafetei absorbante si anume: absorberul este amplasat in mediu vidat. Colectoarele vor fi in solutie constructiva heat- pipe, intrucat asigura impact minim asupra productivitatii campului de colectoare in cazul in care unul din elementele active devine nefunctional. Instalatia solara functioneaza chiar daca un element are probleme. Pierderile de caldura prin elementul tip heat-pipe sunt cele mai reduse, intrucat functioneaza ca o dioda termica. Remedierea defectiunii nu implica intreruperea functionarii sistemului si golirea instalatiei. Remedierea se poate face chiar de catre beneficiar, fara costuri de manopera suplimentare. Se vor utiliza colectoare care au un istoric de productie si de functionalitate in aplicatii concrete de minim 12 ani. Acest lucru atesta fiabilitatea produsului, pe de o parte, si stabilitatea si continuitatea pe piata a producatorului, pe de alta parte.

Solicitarea sporita a acoperisului, in zona montarii colectoarelor solare

Sistemul de prindere Incarcarea dinamica produsa acoperisului

Poate conduce la deteriorarea acoperisului, generand costuri de reparatii ulterioare.

Poate afecta negativ parametrii investitiei in instalatia solara, in conditiile in care apar cheltuieli pentru remedierea problemelor generate de deteriorarea acoperisului. Solutii: Se vor folosi sisteme de prinderea a

59

colectoarelor solare adecvate tipului de acoperis Se vor folosi, de la caz la caz, colectoare solare ce asigura a incarcare dinamica redusa. Colectoarele vor avea forma aerodinamica.

Deteriorarea colectoarelor solare

Factor climatic grindina de mari dimensiuni Factor climatic vant puternic Acte de vandalism

Disfunctionalitatea partiala sau totala a instalatiei solare.

Afecteaza semnificativ, negativ, parametrii investitiei in instalatia solara. Remedierea se poate face numai prin achizitionarea suplimentara de componente de schimb. Deteriorarile produse de acte de vandalism sau de factori climatici de exceptie nu sunt acoperite de garantia acordata de producatorii de colectoare solare. Solutii: Se vor folosi colectoare solare cu rezistenta mare la impact (grindina de 35 mm) si cu rezistenta la vant foarte puternic (peste 100 km/h) Se vor include colectoarele solare in polita de asigurare a cladirii

Neincadrarea in graficul de timp prevazut

Activitatile de pregatire a proiectului tehnic si a detaliilor de executie se extind pe o perioada mai mare decat cea estimata. Actiunea de achizitie a echipamentelor si serviciilor de instalare si PIF se extinde pe o perioada mai mare decat cea estimata. Activitatile de instalare dureaza mai mult decat perioada estimata.

Nu afecteaza parametrii investitiei in instalatia solara Solutii: Activitatile de proiectare si achizitie echipamente se organizeaza cat mai judicios Lucrarile se executa de catre firme cu experienta in instalatii solare.

(5) Sursele de finantare a investitiei Sursele de finantare a investitiilor se constituie n conformitate cu legislatia n vigoare si avand in vedere oportunitatile existente pentru finantare nerambursabila. . Pentru totalul de 437.800 Lei cu TVA inclus (103.990 Euro cu TVA) se propune schema de finantare:

- Beneficiarul ( Consiliul Judetean): 20 % din total investitie, adica 87.560 Lei cu TVA inclus (20.778 Euro cu TVA)

60

- Administratia Fondului de Mediu : 80% din total investitie, prin subventie, adica 350.240 Lei cu TVA inclus (83.192 Euro cu TVA)

Fondurile nerambursabile sunt oferite prin Programul de inlocuire sau de completare a sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana ori alte sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului- CASA VERDE.

Nu se are in vedere contractarea unui credit bancar, cota de cofinanatare a Beneficiarului fiind asigurata prin Hotararea Consiliului Judetean din bugetul local.

(6) Estimari privind forta de munca ocupata prin realizarea investitiei 1. Numar de locuri de munca create n faza de executie Prin natura investiiei, proiectul nu creeaz noi locuri de munc. In faza de executie a proiectului acesta va genera locuri de munca pe toata perioada realizarii investitiei pentru un numar de 6 salariati. Categoriile de noi salariati vor fi

Muncitori necalificati Instalatori autorizati Sef de echipa Responsabili de proiect Personal administrativ

Modul de calcul al necesarul de forta umana : 1 ob

BECHET FARA DEVIZE.pdf

Documents

Transcript of BECHET FARA DEVIZE.pdf