MONICAYI7,ONIE

FRANCEZAVY

FARAPROFESOR

Curs practic

CUPRINS

lntroducere sau de ce sd inv[l6m limba fuancezl.... ............5

PARTEA I................ .......................9Reguli generale de pronunlie in limba francezd,.-..........!r...........-..9Vocale....... .............10Consoane.................... ............. 11

Diftongii... .............11Regulile pronunfiei grupurilor de litere in limba francezd...........l2List[ de cuvinte cu consoan[ final[ mutd......... ..........14Legdturile intre cuvinte in limba fratcezd ..................17

Articolul hotdrdt...... ................33Pronumele adverbiale EN qi Y............... .....................39Articolul partitiv .....................46Adjectivul ........... ...................51

Adjectivul califlcativ.. ........51Adjectivul posesiv ..............58AdjectivuL demonstrativ.............. .........62

Adverbul ..............66Numeralul in limba francezd ....................69Numeralele ordinale..... ...........7IExpresii cu numerale ............... .................71Verbul ...................75Prezentul verbelor regulate .....81Prezentul verbelor neregulate ....:............. ......,............84Verbele,,AFI" 9i,,AAVPA".....,..................:........ .....91

25 de expresii cu verbulETRE..............:.......... ..........95Cdteva vtrbe care se conjugi cu auxiliarut Efnf ...... ..................96Expresii cu auxiliarul AVOIR... ...............:.. ................97Imperfectu1...........................:....... .......... 100

Condifionalul............. .......... 101

Perfectul compus ................. 104

Recapitularea nofiunilor despre verb.......... ............. 108

Viitorul..... ..........127Expresii uzuale de ordin general...... ..-...129

1. Formule de salut..... .....1292. Formule uzuale (mulgumiri, scuze, ur5ri, etc)................... 130

415

Vocabular general ...!.............. .....:............................ 134

Zllele sdptdm6nii.!.!...r.r...i.i.. .................. 135

Lunile anului......'. ................. 136

txi"lllJ::ll:::::: ::: : ::: ::::: : : :::::: :: :: : :::::: :::: lliGrade de rudenie. :......,...,..... 138

Punctele cardinale... ............. l4lMeserii ............... l4lJdri gi ora$e......... ................. 14-l

Expresii cu pronumele impersonal IL........ .............. 145

PARTEAA DOUA..... ............... 150

1. La aeroport............. .......... 150

2.Lahotel .......... 158

UtilizanaleverbuluiALLER..... ....... 163

3. Casa mea........... ..............:ll74. La restaurant ............ ........1795. Indicafii pentru drum......... ................ 196

LLa doctor................ ...'.'...' 208

8. La grldina 2oo1ogic6................ ..........219g.Prezentarea.Interviuinvederea angajdtli.... ........22310. Formule de sugesti.........,..... .-.--.-.-.-237

12. Aspecte ale limbii franceze vorbite in mod curent ..............25013. Expresii farniliare. ..........26514. Expresii tipice franfuzeqti ................'266Test final de estimare a nivelului cunoqtinfelor .........................276Recapitulare ........... ..............282

I. Substantivul. Articolul hot6rdt. Articolul nehotdrdt... ........ 282II. Pronumele adverbiale EN si Y. Articolul partitiv .............284III. Adj ectivul calificativ, demonstrativ si posesiv..... ....... -... 287

IV. Adverbul. Numeralul............. ......290, Cheia.exercifiilor -................294

Rezolvare: Test final de estimare a nivelului cunoqtinlelor.....'. 308

J[rilefrancofone:lnforma{iiuti1e.......... .................315Verbe neregulate ..................324Diclionar romdn-francez..-..................:........ ..-.-.-...-.332

Texte suplimentare................ .,...............397Bibliografie ............... ...........414

416

PARTEA I

REGULI GENERALE DE PRONUNTTN iXLrMBAruNcnzA

I. Nofiuni elementare de fonetic[ ale limbii franceze.Ortografia

Limba francezd este consideratd in general ca fiind o limbl str[in5relativ ugor de inv6[at. Cu pulin6 aten{ie gi dedicafie, oricine poate ajunge sIstlpdneascdfranceza, m[car la nivel de conversaJie elementard.

Din punct de vedere lingvistic limba fuancezd cuprinde douicomponente gi anume una sonorl gi una graficd. in unele cazrli,componentasonor6 difer[ de cea graficd, de aceea este absolut necesar sI se refind regulilede pronunlie qi de scriere.

ll.rr"oetul francezprovine din cel greco-roman gi cuprinde 25 de litere,19 consoane gi 6 vocale.

Aao

(abeille)

Bbbe

(biscuit)

CcSE

(cacao)

Ddde

(daigner)

Eee

(etr ayd)

Ffef

(farine)

Ggje

kirnfe)

Hha;

(hibou)

Iii

(iota)

Jjji

(jaunisse)

KKka

(koala)

LIel

Aisne)

Mmem

(maman)

Nnen

(nuage)

Ooo'

(oie)

Pppe

(pain)

Qqht

(quele)

Rrer

(rouge)

SsCS

(saut)

Ttte

(train)

Uuu

(umbrelet

Vvve

(voyau)

Wwdouble-ve

Xxics

Yyigrec

Zzzed

VOCALE

'

a rungpate,a scurt patte,e lungAts,e scurt trompette,i lung $te,i sanrt petite,o lungrose,o sclrt botte,u lungflite,u sanrt chute

Observa{ii asupra vocalelor: Uneori sunetul a este redat in scris prin e;

fenunetfam] femeie.- fxisg trei categorii de e:

E rmtt,numit astfel deoarece nu se pronunf[, precum in soierie, sau

deoarrece este pronunfat slab, precum inmonde.E inchis, numit astfel deoarece se pronun{tr cu gura aproape inchis6,

precum inbontd, cocher, ewsez.

E deschis, numit astfel pentru ctr se pronun{5 cu gura aproape larg

deschisS, precum in progrds, regret, pelle.Ise folosegte pentru redarea in scris a unui I sau a doi i.Ineprecedat de o vocal6, se pronun{6 ca un i: yeux, iury, analyse.

Dup[ o vocaltr, y se pronun{5 ca doi i: pays, pcrysan (pronunfat preclrm

pai-is, pai-i-san).

Reguli elementare de citir,e ele literei re'Ia sfhrqitul cuvintului: -

- e neaccentuat NU SE CITE$TE cflnd apare la sfhrqitul cuvdntului(nu se aude)

- terminatia er gi terminafiile de imperfect (ais, ait, aient) se citesc caun 6.

10

CONSOANE

Consoanele sunt literele care reprezint5 articulafiile. Ele nu pot alc[tuiun sunet dec0t cu ajutorul vocalelor.

I&*"T,"":TTTff,?:illlli, P, e, r, s, t, Y, x, z

Anumite grupuri de consoane reprezintE o singur6 articulafie, fiindnumite consoone compuse: ch, gn, ph, th, ill, qu, gu.

Q, oBSER\ATII-{srPR{co\so-{}-tr.oR

-l. Consoana h poate fl mut[ sau aspiratE:

Ea este mut[ atunci c6nd nu se aude in pronunfie llromme,lltistoirc.Este aspirat[ atunci cdnd determinl pronun{area guturald a vocalei

urmdtoare: le hdros, le hameau.2. Litera s, plasatd intre doul vocale se pronun(6 zi rose, vase.

3. Litera w a fost imprumutatd din limbile englezd gi german6. Ea estepronunjatd z in cuvintele de origine englezd Washington, Wright.

Este pronun[atd v in cuvintele de origine german6: Wagram, Wogner.

DIFTONGII

Un diftong reprezint[ reunirea a douf, sunete care se aud distinct gi

succesiv, degi nu necesitd dec0t o emisie voca16 (,ix: ia - diamant, ie - pied,io - violon, oe - moelle, oi - emploi, ui - fiile, iai - biais, iau - mat*iavx,ieu - pieu, iou - pioupiol, oua - ouate, ozi - louis).

Dacd un cuv0nt se termind in C, R, F sau L (cu excep{ia verbelor care se

termind in -r), consoana finalI se pronun([. Uneori e-ul este tilcut, scurtindastfel cuvintele: rapid(e)ment (rapid)

lent(e)ment (lent)Vocalele urmate de M sau N sunt de obicei razale, cu excep{ia cazului in

care consoana respectivd este urmatl de o altii voca16. Pronun{ia hti n nzzslinseamnd c5 aerul este expirat pe nas in timpul rostirii cuvintelor, deci n-ul nueste pronunfat complet: enfant anfan (copil)

onze onz (unsprezece)

lundi leordi (luni)

11

REGULILE PRONUNTIEI GRUPURILOR DELITERE iN r,rvrnA FRAN cnzA,

sunt exemplificate in tabelul urmdtor:

Combinafia

.U

OU

OI

AU

EAU

CH

EI

AI

AIS, ATT,

AIENT

LL

GE/GI

CEICI

Pronun{ie

U

q

OA

o

o

$

E

E

E

II

J

S

Exemplu

sur

mou

toit

aubergine

veau

ch6teau

serze

frais

faisais, faisait,faisaient

abeille

gentil

cerise

t2

,rCum se

" aude"

sur

mu

toa

oberjin

vo

gato

sez

fre

ftize

abei

janti

seoriz

Tfaducere

pe

moale

acopefl$

pEtl69ea

vdndtl

vilel

castel

$arsprezece

proaspdt

fbceam, ftcea,fbceau

albinl

amabil

cireagS

SUBSTANTTVUL

Substantivul denumegte flin(e, obiecte, idei abstracte, locuri, fenomene

ale naturii, etc. in limba francezA substantivele pot fi proprii sau comune 9i

pot avea numdr gi gen ca gi ln limba romdnd. Spre deosebire de limba romin6,in limba fratcezd nu existE genul neutru. Substantivele pot avea doar genul

masculin sau genul feminin.Substantiveli comune, indic[ lucruri gi obiecte:

une fille (iin fid) : o fat5

un gargon (an garson): un bliatle bureau (leo btir ): biroulla maison (lamezon): casa

Substantivele proprii, indic0nd persoane sau locuri:

Emmanuel (emaniiel)

France: Fran{a (frans)Este importantd cunoa$terea genului substantivelor folosite, deoarece

restul cuvintelor din propozilie se acordd in func{ie de acesta. Identific6

urmltoarele pddi de vorbire ajutltoare pentru a recunoa$te genul 9i numdrul

substantivelor dintr-o propozilie:

Parte de vorbire

articol hot[rdt

articol nehotirdt

adjectiv demonstrativ

Singular

Masculin Feminin

le (1') la (1') les

un [un, unul] une [o, una] des [c6teva, c6{iva]

ce (cet) facesta] cette [aceasta] ces [aceqtia, acestea]

Plural

in fa{a substantivelor care incep cu o vocal[ sau un h mut, articolul

hot[r0t devenind l' (eliddndu-se).

Ex: lrarmoire - larmoar - substantiv de genul feminin in francezE in

romdnd, dulapullr6ldve - lelev - substantiv de genul masculin sau feminin in fran-

cezd, in romind, el evu I / el ev a

23

l'homme - lom - substantiv de genul masculin infrancezd, in rom6n6,bdrbatul

l'ami - lami - substantiv de genul masculin in francez[, in rom0nd,prietenul

I'amie - lami - substantiv de genul feminin in francezd, in romtn6,prietena.

Substantivul. Genul substantivelor.

in ftancezd substantivele se vor scrie, in mod normal, cu minuscul[;fiind precedate de un articol hotdrit sau nehotlrdt.

DupI cum s-a observat d6jd, limba francezd, spre deosebire de limbarom0n5, comport6 doutr genuri: masculin qi feminin.

Articolul hot6rdt la plural, pontru toate substantivele este trg[.

Exemplu:

Anumite cuvinte care, in mod evident, au un anumit gen in limba romdn[,infrancezl"pot avea un alt gen, in ciuda logicii vorbitorului de limbd romind.

Exemplul cel mai concludent este urmltorul:

scaunul - masculin, in limba rdm6nd - se traduce prin la chaise -feminin, in limba francezd

perdeaua - ferninin, in limba rom6n5 - se traduce prin le rideau -masculin, in francez[

Genul substantivelor poate fi descoperit adesea gi in funcfie determina{ia acestora:

Substantivele care se termin6 in -age 9i -ment sunt de obicei de genulmasculin, iar substantivele care se termin[ in-t6, and-ette, -ure, -sion, -tion,-ence, -ance sunt de reguld feminine.

Substantivele pot avea numir singular sau plural: un gargon (un b6iat)- des gargons (nigte bdiefi) une fille (o fatE) - des filles (nigte fete)

In general, numlrul plural se formeazd prin addugarea sufixului - s laforma de bazd a singularului.

Exist[ desigur excepfii de la regul[, printre care: chdpeau (pdl[rie) -chapeaux fueHrii) jeu (oc) - jeux (ocuri)

Pentru aproximativ 75%o dintre substantive, genul, respectiv articolulcorect, poate fi determinat cu ajutorul unui set de reguli pe care le vom enun{ain continuare.

Primul set de reguli privegte sensul substantivelor:

a. Urmtrtoarele grupe de substantive sunt de genul6ss6rrlin:

lundimardimercredijeudivendredisamedi

dimancheJanvierF6vrierMarsAvrilMaiJuinJuilletl'6t6l'hiver

- luni

- ma{i- miercuri

- joi- vineri

- sdmb[t[

- duminicl

- ianuarie

- februarie

- martie

- aprilie

- mai

- iunie

- iulie

-yara- iarna

l'Estle Sudl'Ouestle Nord

- estul

- sudul

- vesful

- nordul

25