Ioana Triculescu

Literaturi. Limba romAn5.Comunicare

clasa a VI-a- edi;ie revizuiti -

rABooklet

CUPRINS

LITERATURA

I. Cartea - obiect cultural ...............'

II. Narafiunea .................... .........'.." i :

- Timpul qi spafiul in narafiune. Momentele subiectului """""'.tr :

- Planul simplu. Planul dezvoltat. Rezumatul. Povestirea.......""""""""""""1t

- Autor. Narator. Personaj """"""'"'iIII. Dialogul - mijloc de catacterizare """"""116

IV. Opera lirici. Pastelul """"""'-i:v' Fabula """""""'6t(VI. Doina.... .....'..-..ti

LrMBA nouANAI. Vocabularul (Lexicul) .............9-r

- Mijloace interne de imbogilire a vocabularului ......""""..'....'9-1

_ Sinonime .................10i

_ Antonime ................10E

_ omonime ................110

- Arhaisme. Regionalisme.............'..," """"""""1Ii- CAmpullexico-semantic """"""""116

- Familia de cuvinte "" """"""" "" " I l -

. Fisi de evaluare - vocabularul .............. ..........1l9

II. Nofiuni de fonetici ."""""'..121

. Fig[ de evaluare - fonetica """'12-i

IV. Verbul ...........12:

- Modurile personale """"""""""""13-1

- Modurile nepersonale """""""""139. Fiqi de evaluare - verbul (1) ................ """"'143. Figi de evaluare - verbul (2) .'.............. """"'l'1{v. Substantivul .................... ......145

. FiEi de evaluare - substantivul ............. """""153vI. pronume1e.................. .........155

- Pronumelepersonal """"""""""'155- Pronumele posesiv. Adjectivul pronominal posesiv """"""""""""""""""159- Pronumele demonstrativ. Adjectit'ul pronominal demonstrativ.................l62

. FiEi de evaluare - pronumele ................ """"166VII. Numeralul .................. ..........168

. FiSi de evaluare - numeralul """""""""""'172

- obiect culturalCitegte, cu atenfie, textul de mai jos:

La opt ani am citit 20.000 de leghe sub mari. Cred cd era o carte foarte groasa.Era cartonata. Prin ea am descoperit cititul hulpav.,,HulpaV', pentru cd eram uncopil hulpav. Tindeam sd fac in exces tot ce-mi pldcea mult. De pitdd, vara, la Caracal,la bunici, mdncam lubeni[d. pand cdnd trebuia sd dau drumul celor doi nasturideIa sple/hosen.. Sau culegeam cu o lingurd spuma de la dulceala de cdpguni carefierbea intr-o crati[a uriaga gi o adunam intr-un castrona$. Me retegeam apoi cu elsub nucul din curte, pe scrdnciobul. prins de craca cea mai groasd, gi o mdncampand ma apuca durerea de burtd.

Dar ce-mi pldcea atet de mult la citit? FaptuL pe;s;emne, cd puteam alunxa intro altdlume. Cu fiecare cafte intr-o altd lume. in oricat de multe lumi. La nel;s;fargit. in toate lumilelumii puteam intra pur gi simplu intorcend foile unei cdgi. Era o hoinareala eternd.Hoindream hulpau Cu fiecare carte plecam in altd caldtorie, fugeam in altavia[a. Avantajulaici era cd, dupd ce citeam ore gi ore in $ir, uitend se ma scol din pat diminealA sa ma spdLsdmdnanc, nu mddureanimic. Erasingurulexcespecarenutrebuiasalplatesc, pentrucarenueram pedepsit.

Md,,marcau" car[ile? Desigur. Toatd viala m-au marcat. Dar corect e sd spun cdmi-au marcat verstele vietii. La B ani, Jules Verne mi-a deschis mintea cdtre ideea de,,pluralitate a lumilor". lmediat dupd aceea mi-a cdzut in mltnd o carte a luiEdmondo de Amicis, Cuore. lnima de copil. Nu-mi mai aduc aminte nimic din ea.Dar m-a fdcut sa descopdr mila, o mild sfagietoare, insuportabild. fin minte doar cdam citit-o toatd inlacrimat. Uneori plangeam afit de tare, incdt, nemaiputand sd vddliterele din cauza lacrimilot trebuia sd md opresc din citit. Poate cd era o carte kitsch..Dar ce importanla are? Mi-a deschis sufletul ca pe o rand, mi-a educat mila. Poatede atunci mi-a rdmas in minte gdndul ca suferinSa supremd e apanajul. copilului gicd cel mai teribil lucru este sd vezi un copil suferind. Apoi, pe la 10-11 ani, citindlvanhoe a luiWalter Scottgi cam in acelagitimp, ceryile lui Alexandre Dumag amdescoperit gustulinfrundrii, idealul devitejie al bdrbatuluigi ideea de erou. lar cdndmi-acdzutin manaContelede Monte-Cristo amteit patetic nedreptateagiamsimlitdulcea{a rdzbunarii.

Sunt convins cd cititul intre B gi 14 ani este echivalentul din viaSa oamenilor aldeprinderii vAnatului la feline. Cdci, a$a cum invd{areavdnatului *te paftea esen[iald a,,educa[iei" pentru puiul de tigru, cdr{ile ii aratd copilului care sunt pozi[iile fundamentalepe care trebuie sd Ie ocupe de la bun inceput pentru ca parcurcul vie{ii sd fie strdbdtut inmod onorabil. Numai in viftutea acestor ,,pozilii", sel@tate $i transmise pin povegti de laogenera{ielaalta,vaputeapuiuldeomvdistingdpandlasfaryitulvieliisaleintrebinegirdu. Sunttot maiinclinatsd cred cd,,oameniirdi", cei careindeobgteseindeletnicesccuchinuireasemenilorlor,suntingeneralfieoamenicarenuaucitit,fiecarenuaucititcandtrebuia nu au cititcetrebuiasau au citit prost.

(Gabriet LiiceanU Cum inva[d puii de oamenisd vaneze)hulpav - foarte lacom [a m6ncare, m6nc6cioslubenild (reg.) - pepene verdesplelhosen (9.), in rom. gpilhozen - pantaloni cu bretele pentru copiiscrdnciob - [eagdn de lemnkitsch - obiect de prost gustapanaj - ceea ce este propriu unei persoane sau unui lucruLiteraturd

1. Scrie, in spafiul de mai jos, cinci termeni din cimpul lexical allecturii:

2. CompleteazL, din textul dat, titlurile operelor literare gi numele autorului fiecireia:

3. Daci ai citit una dintre cirfile menfionate de autorul fragmentului dat, descrie, in5-7 rinduri, impresia pe care [i-a produs-o.

4. Selecteazi, din text, pentru fiecare carte cititi, sentimentele pe care i le-a provocatautorului:

20.000 deleghe sub mdri

Cuore.Inimd de copil

Ivanhoe

Contele de Monte-Cristo

Literaturd. Limba romhnd. Comunicare - clasa a VI-a

5. Alege, din ultimul paragraf, enunful care arati importanfa cir{ilor in viafa copilului:

6 . Autorul afirml: ,,citind Ivanhoe [ . . . ] am descoperit gustul infruntdrii, idealul de vitejieal brtrbatului Si ideea de erou". Prezinti un personaj preferat dintr-o carte cititi gimotiveazi-fi alegerea, in 5-7 rinduri.

7. Noteazi doui trisituri pentru a demonstra ci textul dat este nonliterar.

8. Di exemple de cinci cirfi care te-au impresionat gi scrie in dreptul fiecireia motivafiaalegerii ficute:

Numele autorului Titlul clrfii citite Motivatia alegerii

Literaturd

9. Explici semnificafia titlului textului, Cum invald puii de oameni sd vdneze.

10. Exprimi-fi opinia despre ultima afirma{ie a autorului: ,,Sunt tot mai inclinat sd cred

cd <<oamenii rdi>, cei care indeobste se indeletnicesc cu chinuirea semenilor lor, sunt ingeneral fie oameni care nu au citit, fie care nu au citit chnd trebuia, nu au citit ce

trebuia sau au citit prost".

11. Redacteazlun text de 8-10 rinduri in care si arifi cum te-a influenfat una dintrecirfile pe care ai citit-o.

Literaturd. Limba romdnd. Comunicare - clasa a VI-a

uneaTimpul qi spafiul in narafiune. Momentele subiectului

CiteEte cu aten{ie textul de mai jos:

A fost odatd un continent plin numai gi numai cu pitici. Aveau tot ce le trebuie inlumea lor gi duceau o viald bund gi frumoasd, doar cd era dificit de comunicat intreei. Nu cuno$teau intonalia gi nici nu auziserd de semnele de punctua[ie, aga cd seinlelegeau cam greu. Ca sa ii arate celui cu care vorbeau ce voiau sa zic6, aveaubuzunarele pline cu tot felul de lucruri: perlq creioane, covrigi, cravate, cozi de pisicdde p/ug gl multe altele. Cdnd un pititc ii zicea altuia o propozitie enun[iativd, scoteadin buzunar o perld. Cand intreba ceva, scotea o codi{d de pisicd, iar cdnd igi exprimau i mi rea, piticul spunea:

-,,Vai ce frumos", gi ridica o cravate.Piticilor despre care ve povestesc nu le era greu doar sd vorbeascd intre ei, ci gi

sd scrie un text! Apoi, la fel de greu le era sd gi citeasce.Privi[i numai cum ardta un fragment din caftile lor de povegti:,,albinuSa sa dus in poieni{a sd adune polen ea a gasit foarte multe floria cutes

polenul gi /a dus acolo la depozitat dar peste putin timp mierea a dispdrut atuncialbinula a strigat cu toatd puterea suratelor ei a dispdrut polenul poate la luat ursul..."

voi aSi ingeles ceva din acest text? Foafte greu, probabil, ca gi mirte. vd dali seamadeci ce greu le era copiilor de piticisd citeascd povegti!

Disperayi din cauza dificultd{ii de a comunica gi de a scrie, unul dintre piticiiinteleili a hotdrdt sd plece prin gcolile oamenilor, sa vadd cum vorbesc Ai scrluacegtia. Auzise el de semnele de punctuatie, dar nu gtia cum trebuie folosife. inaintede a pleca, piticul in[elept s-a dus la designerul. piticilor gi l-a rugat sd iifacd uncostum pentru cdldtorie. EI a spus:

- Bund diminea{a (gl a scos din buzunar o cravatd). imi poSiface un costum cucare sd md camuflez (gi a scos din buzunar coada de pisicd)

- Dar pentru ce (zise designerul, scofind giel o coada de pisica din buzunar)

- Esecret (spuse piticul inlelept sco@nd o cravatd)Designerul il privi lung pe piticul in[elept gi era cdt pe ce sd il refuze pentru cd era

atat de secretog dar in cele din urmd spuse:- Bine bine (gi scoase cravata, pe care o ridica de doud ori)Costumul a fost gata in doi timpi gi trei migcdri. Piticul inlelept l-a imbrdcat, gi-a tuat

mdncare gi apd gi-a pornit la drum. Dupd un drum lung, a ajuns la destina[ie: intr-ogcoala primard. S-a aEezat intr-o bancd gi a privit cu multd atenlie la table, unde oinvdtdtoare le vorbea celor mici despre semnele de punctuatie. Piticut s-a uitat $i incd$ile copiilor gi a ramas uimit de semnele folosite dupd fiecare enunt. Punctul, virguta,semnul intrebdrii gi al exclamarii erau pentru el necunoscute. Toatd ora se chinui piticutnosfru sd cifeasca din manualele copiilol dar nu reugi. La pauzd scoase un oftat adenc:

- of!in acel moment, Briana, o fettla minunatd, il auzi. Privifoarte atentd in jur gi, dupa

cateva minute de concentrare, reugisd vada pdldria rogie a piticului (v-am spus cd eraimbrdcatintr-un costum care il ajuta sd se camufleze).

Literaturd il

Briana se repezi la miculgiiispuse:

- Iu egti un pitic! Ce drdgul egti! la spune-mi, ce cau{i la noi in clasd?

- Amvenitsdinvdtcum comunica{ivoi, oamenii, casaii potinvd[agi eu pefra[ii meide pe Continentul Piticilor sd comunice mai ugor (giscoase din buzunar o cravatd)

Briana se intrebd de ce piticul ii aratd cravata.,,Doar nu vrea sd o port eu...! Hmmm...!"Dupd ce a stat putin pe ganduri, feti[a a spus:

- Acesta este li mbajul vostru !

- Ai ghicit (spuse piticul ridicand din nou cravata) Me poil aiuta sd duc ai in lumeamea gtiin[a semnelor de punctuatie (spuse pitic ul scogand coada de pisicd)

- Cum sd nu! zise feti[a plind de entuziasm.

- Mul[umesc (spuse pit icul scogdnd din nou cravata) Am timp (9i scoas e o jumdtatede covrig, pentru a indica virgula) nu md grdbesc (giscoase o periu{d)

- lJite amsd-lidau aceastdcartedecomunicarescrisddestrdbuniculmeu. Gdsegtiineatotcetrebuiesdgtiidesprevirguld, punct, semnulexclamdriigialintrebdriigimultealtele.

- Mul[umesc (spuse piticul scoland iar cravata din buzunal

- Cu mare pldcere spuse Briana. Acum trebuie sd plec, incepe ora de muzicd.Piticulera aga debucuroscd le poateducefra{ilorsdigtiin[asemnelorde punctualie

gi ortografie, incdt nici nu-i mai pdsa cd are de traversat mdri, oceane, mlagtini gi vulcanipand sd ajungd acasd.

Peste trei ani, trei luni gitrei zile, a ajuns la ai sdi. A scos toate obiectele din buzunargi le-a spus piticilor:

- De-acum vd voi invd{a intona[ia gi gtiinla semnelor de punctua[ie! Perla va devenipunct, coada de pisica va fi semnul de intrebare, cravata va fi semnul exclamdrii, iarcovrigul va fi virgula. Mai sunt gi alte semne, nu multe, dar acestea sunt cele maiimportante.

Din acelmomentsemnelede punctualie au apdrutin lumea piticilor, iareiau inceputsd comunice ugor. Aveau in sfargit buzunarele libere pentru a le umple cu ceea ce eramai important: cu praf magic!

(Antonia Maria llieg Perla gi punctul)designer - (din engt.) desenator

1. Noteazi trei trisituri pentru a demonstra ci textul dat este o operi epici.

2. Noteazi, din text, un reper temporal gi doui repere spaliale.

reper temporal repere spa{iale

3. Arati care este problema pe care o au piticii.

t2 Literaturd. Limba romhnd. Comunicare - clasa a VI-a

4. Exprimi-li opinia in legituri cu fragmentul de mai jos, extras din cIr{ile de povegtiale piticilor.

sa dus in ooienitd sd adune

5. Transcrie fragmentul in care se modifici situa{ia ini(iali.

6. Identifici fragmentul in care piticul in(elege cum comunici oamenii Ei exprimi-{iopinia despre reacfia lui.

7. Precizeazi rolul pe care il are Briana in cilitoria piticului.

Uteraturd l3

8. Arati ce semnificafie are pentru pitic cartea de comunicare pe care i-o diruiegte

Briana.

9. Delimiteazi momentele subiectului din narafiunea Perla Si punctul qi formuleazienun{uri corespunzitoare fieciruia.

10. Explici de ce naratorul nu menfioneazi cu precizie locul gi timpul in care se petrec

intimpllrile.

Momentele subiectului Enun(uri

Expoziliunea (situalia-AittaS) este partea de

inceput a unei naraliuni, in care se prezintdlocul, timpul gi personajele ac{iunii

Intriga (eauza letiuniil este inthmplarea care

modificd. situalia ini{iald gi declanyazd

ac{iunea

Desfburarea acliunii este Partea cea mai

ampld gi conline intdmpldrile provocate de

intriga

Punctul culminant prezintd. o inthmplaretensionatd, iletermind gdsirea unei solu{ii

Deznoildmdntul (srtualia. fmald) este

rezultatul ac{iunilor precedente, prezintd o

situalie noud, diferitd de situa{ia iniliald

t4 Literaturd. Limba romhnd. Comunicare - clasa a VI-a