' Sfinta impiriteasiAlexandra a Rusiei

SA 1NVATAVTsA rueill

Cugetdri despre dragoste,cdsdtorie qi via[a

de familie

Traducere din limba rusi'Ioana

Kamata

PAGINAS

PAGINA22

PAGINA64

PAGINA94

PAGINAl34

CUPRINS

sA oAnurM DRAGoSTE!

DESPRE cAsAronru grVIATA DE FAMITIE

CUVINTE DE FOLOS,PAGINI DE IURNAL1905-1915

cnAntNa INrMrr,IURNAL DUHOVNICESC

sPrNrr CARE ixrronusc

DESPRE cAsAroRrESI VIATA DE FAMITIE,)

I,

it,tll

,l!{it

lllII

iltl

ilti

il

il

lil

I

I

Rostul cdsdtoriei este acela de a aducebucurie. inlelegem de aicifap-tul cd oiala celor cununafi este menitd a fi una a fericirii depline, a

curdliei neintinate, a unei negrdite bogdlii. Cdsdtoria nu este nimicaltceua decht rknduiala cea dumnezeiascd ddruitd omului spre a pu-tea dob hndi des da kr qire a.

GAndirea cea dumnezeiasci le-a intemeiat pe toate, ast-

fel incAt cisnicia si aducd fericire, iar viafa sofului gi a solieisd fie mai plind, mai bogatS, gi niciunul dintre ei sd nu piar'dd nimic, ci amAndoi si cAgtige. Daci insi cdsdtoria nu se pre-schimbd in fericire, iar plindtatea vielii nu sporeqte pentru sofi,vina nu este a legdturii cisitoriei, ci a acelora care s-au unitprin aceastd legiturd, necunoscAnd rostul ei qi nepregetif fi-ind pentru acest jug mAntuitor.

Cdsnicia este o rhnduiald de Dumnezeu tntemeiatd. Ea a ficut din-tru inceput parte din gAndirea cea dumnezeiasci, atunci cAnd

Domnul l-a zidit pe om. Cdsdtoria este cea mai strhnsd qi mai sfhn-

td legdturd de pe pdmhnt.

Dupi sivArqirea legimAntului cisitoriei, primele gi cele maiinsemnate indatoriri ale solului sunt cele cdtre solia lui, iar alesofiei, sunt cele citre so!. Amtndoi sunt datori sd trdiascd unulpentru altul qi sd-qi dea viafa unul pentru celilalt. Mai inain-te de a se cununa/ fiecare dintre ei era nedesdvArgit. Iar cis-nicia este impreunarea a doud jumdtdfi intr-un intreg. Dou[viefi intri intr-o legiturd atAt de strAnsd, incAt nici micar numai sunt dou5" ci una singuri. Fiecrire dintre ei poartd, phnd la

sffugitul oielii, o rdspundere sfkntd pentru fericirea qi pentru bine-le mai tnalt al celuilalt.

24 iup.X.n.i.rslsl ArrxlNona FsononovNe RoulNovl Drspnr Cisironlx gr Vrele or Fnurrrr

Ziua nunlii trebuie si ne-o amintim intotdeauna, iar ea sd aibdun loc deosebit intre celelalte date importante din viafa noas-trd,. Ziua nunfii este cea a cdrei strdlucire ne va lumina toatecelelalte zile, pdn6.la sfArgitul vietii. tsucuria pe care o trdimatunci cAnd intrdm in sfAntul legimAnt al cununiei nu esteuna nivalnicS, ci adAnci gi linigtitd. in slujba acestei Sfinte Tai-ne, inaintea altarului, atunci cAnd mAinile mirilor se unesc gi

se rostegte sfAntul jurdmAnt, se inchind ingerii inqigi, cAntAndcereqtile lor cAntiri gi ocrotindu-i apoi cu aripile lor pe ferici-

lii so!i, in clipa cdrrd aceqtia pigesc pentru prima oard impre-und pe drumul viefii.

Din vina celor care se cdsitoresc - fie a unuia, fie a amAndu-rora *, viafa in cisnicie poate ajunge insi, una nefericitd. Pu-tinla de a dobAndi fericirea prin nuntd este negriit de mare,dar nu trebuie si uitim nicio clipi gi de faptul cd orice cds-nicie se poate nirui. Numai viefuind in chip drept qi infeleptin cisdtorie, putem dobAndi qi ne putem bucura de o legiturddesivArgiti intre sofi.

Cea dintAi lecfie pe care sofii trebuie sd o invefe gi si o impli-neascd este rdbdarea. La inceputul viefii de familie se videscatat virtulile morale qi de caracter, cAt gi neajunsurile, obice-iurilg gusturile gi insugirile mai pu{in pldcute ale firii sofu-lui, despre care celSlalt nici mdcar nu bdnuia. Ne pare, uneori,cd este cu neputinld si ne ribddm unul pe altul, cd neinfele-gerile dintre noi nu vor avea sfArgit qi ci nu mai este nddej-de, insi ribdarea qi dragostea le biruie pe toate, iar cele doudviefi ajung sd se intrepdtrundS, fdcAndu-se una - o viafd mai

j

I

,:

In

t,

tltl

il

il

ii

ittitit{

till

ti

ti

il

iiYl

liullt

liiI

inalt6, mai puternicS, mai plin5, mai bogat6., care va sd curgdin pace gi in liniqte.

^In familie, datoria de cdpdtAi este dragostealipsitd de interes, jert-

felnicd. Fiecnre este dator sd uite de sine gi sd-gitnchine uiala celui-

Ialt.Fiecare este dator sd se invinovdteascd pe sine, iar nu pe

celdlalt, atunci cAnd ceva nu merge bine. S[ induri gi sd rabzi

- iati ce este de neaphrati trebuin!5. Nerdbdarea, dimpotri-vi poate ndrui totul. Un singur cuvAnt aspru poate impiedicasau incetini luni la rAnd intrepdtrunderea celor doud suflete.De amAndoud pdrfile trebuie sd se afle dorinla de a zidi o cds-

nicie fericitd qi de a birui toate opreligtile care pot impiedicaimplinirea acestui fel. PAnd gi cea mai puternicd dragoste are

nevoie sd fie hrdnitd in fiece zi. Dintre toate gregelile de neier-tat, necuviinfa gi jignirea sunt cele mai mari - mai cu seamd

in propria cas5, in legdtura cu cei pe care ii iubim.

O altd taind a fericirii in viafa de familie este sd gtii sd ddruiegtiatenlie celui de lAngd tine. Solul gi sofia sunt datori in toatdvremea s6-qi diruiascd unul altuia o atenfie plind de gingdEie

gi de dragoste. Fericirea vietii este un qirag de clipe luminoase,de bucurii mXrunte, pe care le uitdm indatd - sdrutdti, zdm-bete, priviri pline de blAndefe complimente izvorAte din ini-md gi nenumdrate gAnduri bune gi simldminte sincere. Qi dra-gostea are nevoie de pAinea ei cea de toate zilele.

Un alt fapt de mareinsemndtate al viefii de familie este unita-tea nizuinfelor - solii trebuie sd cunoascd fiecare indeletni-cirile celuilalt gi se le ddruiascd preluirea gi infelegerea cuve-

26 iupini.rslsl ArrxlNnnl FsononovNl RouaNove Dsspnr C.fs.i.roxrn gr Vrlle tn Flurrrr

nit5. Niciuna dintre grijile sofiei nu trebuie sd pari mdruntinici mdcar in ochii unui so! cu cele mai inalte preocupdri si cucel mai ales cuget. Agijderea orice so{ie inleleaptd gi credin-cioasd este datoare sd se ingrijeascd cu ddruire de ndzuintelesi indeletnicirile solului ei. O astfel de femeie iqi va dori intot-deauna sd cunoasci fiecare noud lucrare, rAnduials, strddanieqi ingrijorare ale bdrbatului ei. Va dori sd gtie in care dintre in-treprinderile sale so{ul a izbAndit qi in care a pierduf gi cum se

desfdEoar5 in fiece zi lucrarea lui. Fie ca qmftndoud aceste inimi,unite prin Taina Cununiei, sd tmpdrtdgeascd qi bucuria, gi suferin-

!a! Fie ca ele sd impartd pe din doud poaara tuturor grijilor! Fie ca

in toate cele ale viefii, cei doi sofi si lucreze ca un singur om!Se cuvine ca sofii sd meargd impreund la bisericS, sd se roageimpreunS, sd aducd impreund, inaintea lui Dumnezeu, pova-ra grijilor privind copiii gi pe tofi cei dragi. Solii sd vorbeascdintre ei despre ispitele cu care se lupta despre indoielile care-ifrdmAntd, despre dorinfele tainice pe care le nutresc in inimdEi sd se ajute unul pe altul, impdrtdgind trdirea celuilalt gi im-bdrbitAndu-I. Astfel vor gi ajunge la misura de a trdi o singurdaiald, iar nu doud. Fiecare dintre so!i, in orice lucrare sau nd-zuin!6. a sa, trebuie sd se gAndeascd neapdrat la celdlalt. intresof gi solie nu trebuie sd existe niciun fel de tdinuire. Prieteniifiecdruia si fie prietenii amAndurora, ai familiei. Astfef doudviefi la inceput separate ajung sd se intrepdtrundd gi sd devi-nd una, iar sofii igi impdrtdgesc fiece gAnd, fiece dorinfi, fiecetrdire - gi bucuri4 gi necazul, gi pldcerea gi durerile.

Sd ad temeli de inceputul oricdrei netnlelegeri, chiar gi a celei maintdrunte, sd nu-i dali curs, gi sd ad temeli, mai cu seamd, de tnstrd-inare.Uneori, in loc sd ne infrAndm, la mAnie sau la supdrare,rostim un cuvAnt neinfelept, aruncdm o vorbd fdrd bdgare de

seamd qi, iatd, intre doud inimi care pAnd in acea clipd alcdtu-

iau un intreg, apare o rupturS. Aceasta se lirgeEte 9i se adAn-

ceqte, apoi, tot mai tare, pAnd cAnd cele doud inimi se despart

pentru totdeauna. Ali apucat sd rostili ceaa necugetat, tn grabd?

Cereli-ad de tndatd iertare. S-u iuit tntre aoi areo nein[elegere? Nu

are tnsemndtate a cui este aina! De cdpdthi este sd nu ingdduili ne-

tn[elegerii sd se sdldgluiascdtntre aoi, nici mdcar un singur ceas.

Ferifi-vd cu orice chip de certuri. Nu vd ducefi seara, la

culcare, dacd in inimi mai sunt incd simldminte d.e mAnie. lnaiafa de familie, nu trebuie sd fie loc pentru mdndrie. Niciodath sinu vd hrdnili propria mAndrie, cdutAnd cu acrivie sd dovedi{icine anume a gregit qi este dator si-qi ceard iertare. Cei care iu-besc cu adevirat nu se invoiesc niciodatd sd sdvArgeasci ase-

menea fapte, ci sunt in orice clipi gata si renunfe la neinfele-

gere gi sd ia vina asupra lor.

Daci Dumnezeu rru binecuvAnteazi unirea dintre so!i, dacd

nu sfinfegte El cdsitoria, toate felicitirile qi urdrile de bine ve-

nite din partea rudelor gi a prietenilor sunt doar vorbe goalqneputincioase. Dacd nu binecuvAnteazd El in fiece zi viafa de

familig nici cea mai sincerd gi mai tandrd iubire nu va izbutisb potoleascd setea inimii. Fdrd binecuvAntarea cereascS, toa-

ti frumuselea, bucuria qi tot ce avem mai scump in viala de

familie se poate spulbera in orice clipi.

Lazidireacdminului familial trebuie si ia parte fiecare mem-bru, iar plindtatea fericirii familiei nu poate fi dobAnditd decAt

atunci cAnd fiecare igi implinegte cu sinceritate indatoririle.

,f**

28 iup.i.n.i,rsesn ArBxenon.l FnononovNl RouaNova DespR.r Cisironrr gr Vrell os Flurrrr

Un singur cuvAnt le insumeazi qi le acoperd pe toate - dra-gostea. in el se cuprinde un volum intreg de cugetiri despreviafd qi datorie, iar atunci cAnd ne aplecim asupra lui pentrua-i adAnci intelesurile cu deosebitd luare-aminte gi stdruin!5"fiecare dintre ele ni se va infdliga limpede qi deslugit.

Atunci cAnd frumusefea chipului incepe si pdleascd, atuncicAnd strdlucirea din priviri se stingg iar odatd cu inaintareain vArsti apar ridurile sau urmele bolii, ale durerilotnecaztl-rilor gi grijilor indurate de-a lungul viefii, dragostea sotuluicelui credincios trebuie sd rimAni la fel de adAnch si de ade-viratd ca qi mai inainte.

Nu existi mdsuri pimAntegti cu cate sd putem cuprindeadAncul iubirii lui Hristos cdtre Biserica Lui, qi cu toate cd ni-ciun muritor nu poate iubi cu o asemenea adAncime, fiecaresof este totuqi dator si implineasci aceastd dragoste in mdsurain care noi, oamenii, o putemimplini aici, pe pdmAnt urmAndpildei Sale. in lumina dragostei celei dumne zeieqti,nicio jertfdsivArgitd de dragul persoanei iubite nu poate pdrea prea mare.

Este ceva sfAnt - care aproape cd trezeqte in inimi un simfd-mAnt de evlavie - in faptul cd femeia, cisdtorindu-sg iqi adundtoate puterile sufletesti, toate idealurile gi ndzuinfele, indrep-tAndu-le asupra celui pe care il ia de bdrbat. Ea pirisegte casa

copildriei, igi pirisegte mama qi tatdl, qi rupe intr-un anumitsens, deosebit de adAnc, toate legdturile cu viafa de dinaintede cdsitorie. Pirdsegte lucrurile qi indeletnicirile care ii prici-nuiau bucurie gi cu care fusese deprinsi pAni atunci. Priveg-te la chipul celui care a cerut-o de sofie gi, cu inima cuprinsi

tii'r;lrittll

, I ri i:,ii::i

:.!:"li.i,r. i iiili+I r'rl:J

Iur,X,ni.rtesa Arsxauone FnoronovNl Rou.qNova Dnsprs C.i.s-i.ronre gl Vrala pe Faurlrr

de cutremur, dar gi cu incredere qi adAncd linigte sufleteascd,

iqi incredinfeazd. viala in mAinile acestuia. Iar so{ul simte cu

mare bucurie increderea acordatd de mireasa lu| latd fericireamenitd sd ddinuie intreaga aia{d in inima omului, inimd care este tn

stare sd trdiascd gi o bucurie negrditd, dar gi o suferinldfdrdmargini.

Sofia ii diruiegte totul solului ei, in deplinul inleles al cu-

vAntului. Pentru orice birbat, acesta este un moment deosebit

de inalt - clipa in care el primeqte rispunderea pentru via-

fa acestui suflet tAnir, fuagil, gingag care i s-a incredinlat in-tru totul. Soful primegte, aqadal, in grija sufletul sofiei, spre

a-l prefui, ocroti qipdzi pAnd in ultima clipd, cAnd moartea

vine fie pentru a-i smulge din mAini comoara, fie pentru a-l

lua pe el insuqi.

in arugorte, este de neapdrati trebuinfd o delicatele cu totuldeosebiti. Putem fi sinceri qi credincioqi, qi totuqi, din vorbi-rea gi din faptele noastre poate lipsi acea gingdgie care cuce-

regte gi robeqte inima celui iubit. Iati un sfat nu aritafi celuidrag o stare sufleteasci ne gativ6, nu exprimafi simfdminte jig-

nitoare, nu vorbifi la mAnig nu vi purtafi urAt. Pe nicio alti fe-

meie din lume nu o vor mAhni mai tare cuvintele tdioase sau

necugetate desprinse de pe buzele unui birbat, decAt pe sofia

acestuia. De nimic sd nu se teami mai tare un bdrbat, decAt de

a-gi mAhni sofia. Dragostea nu ne ingdduie sub niciun chip nune dd niciodatd dreptul de a ne purta urAt cu cel iubit. Cu cAt

este mai str6nsd legdtura dintre doui sufletg cu atAt inima se

tulburd gi se vatdmd mai adAnc din pricina oricdrei priviri, a

oricdrui ton, gest sau cuvAnt rostit la supdrare, sau Pur gi sim-

plu fdrd bigare de seamd.

92 iup,in.X.rnesa ArsxlNnn.4. FrooonovNe RoueNovl Dnsppr C,4.s,i.ronrn qr Vrage pr FluItIs

liiecare solie trebuie sd simt5 cd atunci cAnd se afld la anan-

ghie sau cAnd trece prin clipe de cumpdnd, poate gdsi intot-rleauna, in dragostea solului ei, un liman al linigtii gi al mAn-gAierii, unde se afld la addpost de orice primejdie. Se cuvine ca

t'a sd cunoascd faptul cd el o va infelege, ci o va ingriji mereucu o deosebitd delicatefe, cd va face tot ceea ce ii std in putin-[ir pentru a o ocroti. Solia nu trebuie sd se indoiascd niciodatdde faptul cd bdrbatul ei ii impirtigegte simlimintele. Nu tre-buie sd se teamd cu niciun chip cd va fi intAmpinatd cu ricea-lir sau reprog atunci cAnd va alerga la soful ei, cdutAnd mAn-

giiere gi ocrotire.

I)e-!i vei cinsti sofuf gi tu vei fi in5latd in cinste gi slavd, iarrlacd nu-l vei cinsti, Ei tu te vei cobori cunoscAnd cdderea gi

trmilinfa.

Solul trebuie sd se sf6tuiasci intotdeauna cu sofia, in toate pri-vinfele, gi sd aibd incredere in ea. Poate cd ea nu gAndeqte in-totdeauna la fel ca el, dar se poate intAmpla ca sofia sd oferetrn sfat deosebit de valoros, intrucAt intuilia femeiascd lucrea-zii adesea mult mai iute decAt raliunea bdrbdteascS. Chiar dacd

sotia nu izbutegte de fiecare datd sd-gi ajute soful, dragostea pe('irre ea i-o poartd o indeamnd necontenit sd se ingril'easci in-lr-o rndsurd deosebit de adAncd de lucrurile careil frdmAntd pet.l. Negregi! femeia se bucurd intotdeauna atunci cdnd solul iit't:re sfatul, iar prin aceasta, cei doi se unesc incd gi mai mult.

Dacd ziua a fost incununatd cu izbind6, sofia va impdr-liisi cu soful ei bucuria; dac5, dimpotrivS" bdrbatul nu a iz-trindit intru cele pe care gi le-a dorif sofia il va sprijini intot-

I

I

l

I deauna, ca o sofie credincioasS, imbdrbdtAndu-l Ei ajutAndu-lsd biruie necazurile.

MAinile bdrbatului, insuflefite de dragoste, trebuie sd le poatdsdvArqi pe toate. Fiecare sof iubitor trebuie sd aibi o inimd de-osebit de mare. fntr-o familie adevdratd, mulli suferinzi tre-buie sd poatd afla alinare. Soful unei femei cregtine trebuie sd

fie unit cu ea intru dragostea pentru Hristos. Iar aceasta dinpricind cE din dragoste pentru sofia lui, bdrbatul capdtd pu-terea de a trece prin toate incercdrile pe care le intAmpind inviata intru credinfd. impdrtdqind viala sofiei - o viafd,trdi-td intru credinciosie gi rugdciune -, bdrbatul rdmAne unit cuCerul. Unifi fiind pe pdmAnt prin dragostea pe care amAndoiI-o poartd lui Hristos - dragostea dintre ei devenind partedin dragostea lor pentru Dumnezeu -, cei doi so[i aor fi aegnic

tntru o unire cu Cerul. De ce sd nu se incumete, asadar, inimi-le noastre, incd de pe acum, la aceastd stridanie care va duraani indelungafi, pentru dobAndirea unitdfii, a impletirii vie-

filor, a intrepdtrunderii sufletelor, pAnd ce vor ajunge sd alcd-tuiascd o singuri hinl6, ndzuind neincetat la starea cea desd-vArqitd pe care o vom putea atinge pe deplin abia dincolo demormAnt? De ce si nu incepem de indati sd ne ostenim pen-tru dobAndirea acestei Vegnice lmpdrd{ii?

Nu doar fericirea sofului atArnd de sofie, ci si cresterea gi spo-rirea lui sufleteasc5, dezvoltarea intregului sdu caracter. O so-

liebund este o binecuvAntare cereascd, este cel mai scump darde care se poate bucura un bdrbat, este ingerul lui si izvor ne-secat de bundtdfi: pentru ef glasul ei este cea mai dulce muzi-c6; zdmbetul ei - cerul senin al fiecirei zile; sdrutul ei - pa-

Cisironrr qrg4 iup,in-!.relsl Arrxauonl Feoponovul Rouaruovr