-t ,::."i.3 ffit'*'sd"r: i f-r J-"+ 4Xr"\T:{*f*f*-7 1 -t[ d\ .. { i.) } '. "1 \trlr r i!i,. " ,;' '1.)l:'r. :'. i I \r' I qi r I .) 'ih' i I

1::.-' i ;i: [ tr\"dr*l*'" 1.".i1*-;* -q" ",

i $ ] ]..*

EMINESCUSAU DESPRE ABSOLUT

<aaa

ROSA DEL CONTE

EMINESCUSAU DESPRE ABSOLUT

Cu un cuvAnt al autoareipentru edigia rom6.ni

Edigie ingrijiti, traducere si prefati deMARTAN PAPAT{AGI

HUMANITASBUCURESTI

Cuprins

Prefayd (Marian Papahagi)

Nota traduc,itorului . .

Dreptdedicayie.....Cuudnt tnainte

Partea intAiPRINCIPALELE TEME LIRICE

I Date biografice esentiale

II De la meditatia in versuri Elena (1866)

la Mortua est! (t97r)III Problema sociali - Dumnezeu nu devine in istorie:

impdrat ;i proletar $974) gi geneza sa . . . .

IV Blestemul-rugiciune - Majatas tremenda

a Demiurgului cosmogoniilor: Rwgdciunea unui dac (fi79)si Scrisoarea 1 G88t

V Refuzul Demiurgului la rugS.mintea lui Hesper-Hyperion:LuceajhrulG88l) .

VI De la Murepnu (1869) la Demonistn (1872)

Interogatia metafizicl.in Memento mori (t872)VII Cristul in poezia lui Eminescu: Dela Christ ft869)

Ia Preot ;i fhso/G88o)VIII Elaborarea Smisorii I gi figurile divinuluiIX Ri.spunzitorul pentru drama existengiali.:

timpul-demiurg - Absolutul ca etern - Accentul eroical pesimismului eminescian

It

fE

q\

E

Efl

trtre!"

aE-E{

&nFEJ

F

ftZ

*

hs

Jt

]t

t4

7t7z1

25

93

ro7

II4

r40

6o5

X Dwenirea cuprinsi in timpul cosmic - devenirea separati de

durata cosmici: vuietul r6.ului care trece - Dubla interpretareadestinului omenesc inserat in cercul temporal . . . . . . . . r49

XI Poezia care invinge timpul: poetul-uates - De ia eposuleroic la eposul mitico-elegiac - Poezia ca ideal de senini.armonie - Sflr;itul ,,magului" 16o

XII Sentimentul omenesc al timpului: ambivalenta timpuluipsihologic 196

XIII Evadarea din timp - Unitatea cosmici. zo7XIV Iubirea-chemareaAbsolutului ....... zt7

Partea a douaASPECTEALEARTEI

$I ALE LIMBAJULUI EMINESCIAN

XY Ut pictura poesis: senslbtlitatea cromaticialuiEminescu..... z6r

XVI ,,Secretul" muzicalititii eminesciene z7rXVII Simbolismulmateriei..... z8jXVIII Eminescu gi tradi$a. Substranrl autohton al culturii sale. . . . 298

XIX Risfringeri ale tradiliei culturale in cAteva figuriale limbajului eminescian ,r8

)O( incheiere ... . ... J97

AnexiPROBLEME FORMATIVE $I ASPECTE ARHAICE

ALE CULTURII EMINESCIENE

I Eminescu Ei gnoza

II Nuvela Sdrmanul Diozzi;i temele fundamentaleale liricii eminesciene

III Eminescu bibliofilIV Consideratii asupra citorva aspecte ale literaturii romdne

in perioada arhaici qi medie

4IJ

424

442

461

Note 48r

6o6

Partea intAi

PRINCIPALELE TEME LIRICE

I

Date biografice esendale

De-oi muri - i;i zice-n sine - al meu nume o sd-l poatteSecolii din gurd-n gura ! l-or duce mai departe

EMINESCU''.

Prin Mihai Eminescu poezia romAn5" moderni, ce se naste

sub insemnul romantismului, aproape contemporani cu mis-carea politici liberali, isi atinge momentul liric cel mai inalt.intr-adevir, prin el romantismul romAnesc depigegte faza sen-

timentalismului elegiac si a acelei pietds eroice, pentru a deveniexpresia unei exigente propriu-zis metafizice: problemi" ce se

conyerteste in patos, neliniste ce se domoleste in glasul poeziei.Niscut la Ipotegti (Botogani), in Moldova, in 15 ianuarie r8yo1,

si mort in 15 iunie 1889, la 4o de ani, in urma unui atac pro-vocat, se pare, de pumnii unui tovar5"s de nebunie, ce se arun-case asupra lui cu cAteva luni mai inainte, in atmosfera sinistri"a unui ospiciu de siraci2, prost supravegheat, calea pimAn-teasci a acestui poet se desfhgoari toati sub semnul nemulgu-mirii si al inadaptabilitigii.

Mohoreala disciplinei scolare de marci" teutoni, pe care arvrea si i-o impuni pedagogii de la gimnaziul german din Cer-niuti (Bucovina), monotonia exercitiilor mnemonice pe bazi de

horum-harum, evocat| de el in versurile faimoase din Scrisoa-re/z II3, vor face din el, de copil inci - prima evadare a luiEminescu gcolar dateazi din primii ani de gimnaziu, si anume

din r86oa -, un fugar recidivist, rizvritit atAt la amenintlli, cXt

'\- M. Eminesclu, Scrisoarea I, w. ror-ro2, in Opere, ed. Perpessicius, I,p. r33. Acest motto e dat de autoare in italiani (n. tr.).

3l

9i la sfaturi, un ,,irregolare,.,r prin electiune pAni in clipa cAncin 1868, tatil lui va reuri se_i facn re ,.r,urg. la neobignuiturol de sufeur in care il initiase Iorgu Caragiale, pentru a_indruma spre Viena, ca si-si urmeze iolo studiile universitare

Dar nici Viena, unde Eminescu a frecventat ca auditor diferite cursuri, ce reveleazd de pe acum multiplicitatea intereselor sale, gi unde r-" Iir", in voia,rror l..r.r.i':ffiT:],:lii;daci. discontinue 9i lipsite de un plan, nici Berlinul, unde va Itrimis mai tdrziu, intre rgTz gi fi)4, de Maioresc u (tg4o_r9t7)

iTi:dlt, ce-l descoperise, fie gi cu rezervele necesare, ca poet5ilhirizea- cu noua sa auroritate de ministru;iil;;H;;

unei catedre de filozofie din Iasi, nu vor reugi si f^re iEminescu un ,,d.octor.,, ,rr, ."rrdid",l" orroffijlrffil;mAnt academic. Studiul lui Kant, din care

",r^a""- Cr)ri)rayiunii pure, elaborarea personari ra care supune gindirea luiH.,*d si a lui Schopenhauer, incursiunile sale, d.eloc suoerficiale, in domeniul glndirii orientale prin cunoasterea directia sanscritei i-ar fi dat dreptul sd. ocupe cu demnitate o catedri

'" N.q"lat" (it.), sau care iese din obisnuit, neadapt6ndu_senorma comuni (n. tr.).

universitari. Eminescu e, in fond, deplin constient de aceasra,dar gtie si ci elaborarea sa e prea subiectivi, marcatd. cum estede pecetea firii lui vizionare. Drama r", -"i murt decat aceeaa unui student genial, ostil supunerii la o disciplini de lucruce i-ar ingidui si scrie o tezi" sisi_si asigure un tiilu oficial, estepoate drama unei constiir,. ."r., inzlstrati cu un inalt simtet1c, f-use de responsabilitatea unei catedre ..

"t td;";i

tularului" si devini transmiti"torur unor adevd.ruri oficiare incare nu crede sau repetitorul unor formule sistematice bineordonate, dar pe care el le judeci deocamdati strd.ine de gene_ragia cireia ar trebui si-i impuni studierea lor si de ,rn)l, ,inevoi. Refuzul lui Eminescu, care e definitiv, este formulat inorice caz in termeni de mare demnitate: ,,Un titlu de doctor

32

nl-ar arania intr-adevir cu Lumea gi cu ordinea ei legali, nu gi

cu mine insumi, care deocamdati nu mi mulgumegte, nu."'k

Dar nevoile existen,tei practice il vor intAmpina cu ineluctabila

lrrr necesitate. intors la Iagi in septembrie fi74 ctt faima de stu-

tlent eguat, va ffebui si accepte6 insirciniri feluriteT pAni ce, infi77,vapleca, la invitatia lui Maiorescu, la Bucuresti, in redactia

z,iarului conservator Tirrtpul, incepand o carieri. gazetireasci ce-l

va vedea anga)atintr-o continui polemici de limpezire si de mo-ralizare atAt a mediului cultural, cAt gi a celui politic gi socials.

Activitatea militanti la ziarul de cea mai mare autoritate al

partidului conservator nu va insemna pentru Eminescu si asu-

rnarea apirlrii unor pozigii ,,capitaliste" si ,,obscurantiste". Darprogresul pe care el il doregte nu poate fi dezridicinat din redi-tatea efectivi si trebuie si rezulte, de aceea, dintr-o lenti dezvol-

tare organici. Un astfel de progres nu se poate impica cu

institugiile importate din striinitate si impuse unui mediu rustic

inapoiat de o burghezie ,,progresisti" - faimoasa'pituri super-

pusf 'k'k - care arupt de o buni bucati de vreme orice legituri cu

realitigile autohtone. Este ceea ce scria el in r88r: ,,Cestiunea de

cipetenie pentru istoria si continuitatea de desvoltare a acestei

Eiri este ca elementul romAnesc si rS"mAni cel determinant, ca el

si dea tiparul acestei forme de stat, ca limba lui, inclinirile luioneste si generoase, bunul siu simt, c-un cuvAnt geniul slu sirimAie ;i pe viitor norma de desvoltare a girii gi si pitrundipururea aceasti desvoltare. Voim un stat nafional, nu statul cos-

mopolit, nu America dunirearli.((:"':i-'l' Dar activitatea ziaristici a luiEminescu va sterni impotriva poetului atacurile cele mai dezgus-

titoare din partea unui mediu jurnalistic aservit intereselor de

'1' Scrisoarea din 5 februarie 1874 citre Titu Maiorescu, in lb. germ.'l'rad. in M. Eminescu, Opere,Xy'I, Ed. Academiei, Bucure;ti, 1989, p. 48(de unde^reproducem fragmentul) (n. tr.).

"" In limba romdni, in texu in continuare vom culege intre ghili-mele simple aceste situatii liri a le mai semnala in alt fel (n. tr.).

t<"'<':< p7,6Sfsrutt eureiascd, in Opera politic,i, ed. de prof I. Cregu, vol. II:r88o-r883, Ed. Cugeurea - Georgescu Delafras, Bucure;ti, s. a., p. 389 (n. tr.).

partid gi mai cu seami il va istovi pe poet, impunAndu_iy4rlru )r ruar uu scama Il va lstoyl pe poet, impunandu_i o chel-tuiali de energie excesivi in aceasii ,munci stearpi.., in lupta, in luptacotidiani;i sterili impotriva calomnieisi minciunii. unei scrisori_,_ _;_-;. *

i^ "::,,- ".lyuLrryd L.r_rL)rrlrilcr Sl mlnclunl. UneI SCfiSOfi

ll]" ttii*l lui 1882, adresati" unui piieten din Iasi, Eminescuigi incredinteazi. un niduf in care simti accenrele disperirii,tud uLt,au.ul rl care slmtl accentele disperarii: ,,Eibine, de;ase ani aproape o d.uc intr-o munci zadarnicd.de saseSASCani mi zbat ca intr-un cerc vicios in cercul acesta, care cu toateacestea e singurul adevlrat; de gase ani n_am liniste, n_am repa_usul senin, de care a. arrea atita_trebuingi penffu ca sa mai potlucra gi altceva de.cAt politici . t. ..1 l/Si-;;#u mai pot, mi simtci am secat moraliceste gi ci mi-ar trebui un lung repaus ca si-mivin in fire. $i cu toate acesrea, ca lucri"torii cei de rand din fabrici,un asemenea repaus nuJ pot avea niciiri si la nimeni. Sunt stri_vit,,n:r_mi mai regisesc si nu mi. mai recunosc. // Astept t l.gr"-mele Havas, ca sd" scriu iar, si scriu de meserie, scrie-mi_ar numelepe mormAnt gi n-ag mai fi ajuns si triiesc!,,'r

. . In 3 iulie 1883, acelasi ,j^, ,arril exploatase ani de zile pu_blica aceasti rece instiintare: ,,lJnul di., .ol"b-;;;;J;foi, d. Mihail Eminescu, a incerar de a mai lua parte in redac_tiune, atins fiind in mod subit de o gravi 6oali. ttN. pl;;;ins,a

a spera ci lipsa dintre noi a acestui stimat .o.rfr"t. ,rl., lr"fi decXt de scurti durati [. . .l . <;k ?k

.. Poetul mai putea si fie salvat inci, daci indiferenta oame_

nilor n-ar fi ingiduit si se realize ze,'?n forma cea mai ostili",presentimentul unei nenorociri pe care el o simtise apisindasupra destinului siue? zadarnicilntrebare. Sase ani

^^i tarriuEminescu dispirea de pe scena lumii, distrus, mai mult decAtde neajunsurile din viata practicd., mai mult decAt a. f"griboala sa - care avea si-i mal

".ord. c6.teva r.ripi.ia. r".tiL"i.

'in intervalele nebuniei -, de lupta dusi de vigoarea lui de riz_vritit impotriva realului, de procesul asiduri t, ."r. "r." ,esupuni realitatea si valorile .i"..rt vizionar ireductibil, ince-pAnd - cum vom vedea - cu poezia.

!' ApudM. Eminescu, Opere,WI,ed. cit., p. r95 (n. tr.).* 'r-'1- Prelui.m textul (dar in lb. italiani in cane) a,ria O.-V,r.ar", u, Mihai

Eminescu. WaTa;i opera, Ed. Eminescu, Bucuregti,'r9 V, p. j7r(n. tr.).

34

II

De la meditaEia in versuri Elena (t866)la Mortua est! Q87)

Fdrd indoiala / cunoasterea moryii, gi considerarea du-rerii ;i a mizeriei uieyii dau imboldul cel mai puternicspre refzcVia flozof.cd. ;i explicarea metafzicd a lumii.Dacd uiaya noastrd n-Ar AueA sfir;it;i arf fdrd durere,

Poltte cd nimdnui nu i-ar ueni in minte sa se intrebe de

ce existd lumea ;i de ce e ficutd Asa cum e jhcutd.

SCHOPENHAUER

Nu e prima dati, in istoria poeziei universale, cind experi-e nla morfii il reveleazi pe un poet lui insugi.

Prima adevirati cucerire lirici a lui Eminescu, venind dupitrmpuneri de inspiragie diversi gi de mediocri valoare literari,cste Mortua est!, publicatd.in Conuorbiri literarein r martie r87r.

Aceasti meditagie asupra misterului ultim, contemplat pe chi-

lrrrl nemi;cat al unei tinere femei, devine dintr-odati viziune,incercAnd si se ridice la accente de apoteozi mistici, in stare

sri ne recheme in memorie tonuri gi atmosfere dragi DulceluiStil Nou. Moartea invinge totul, pare si proclame poetul: darspiritului ii deschide eterul nemirginit, ocean adAnc de lim-

1rcde albastru, stribitut de guvoaie incandescente, impuns de

scAnteierile a mii de flori vii de lumini; iar copila moarti -,,fr.-clie de veghe care s-a stins, aripi ce s-a muiat, sunet de clopotstins in ceasul de seari" - cu miinile albe, strAnse in cruce pe

piept, urci la el, trecind peste aeriene arhitecturi de nori, inrrtrreola razelor de luni.

Singur - neincoronat de coruri angelice ca in viziunilestilnoviste -, Sufletul se scufundi in acel ocean de lumini (pre-

ciz5"m de pe acum cI aurul gi argintul compun elementelecsengiale ale pregiosului cromatism cu care se va imbita mereuscnsibilitatea picturali a lui Eminescu) gi dispare. Ochii ce i-aurrrmirit zborul nu mai gisesc, coborAnd pe pimAnt, decAt ri-nrigigele inerte in cosciug si, de indati, indoiala critici irupe

15

cu tragicele sale intrebiri, distrug1nd amigitoarea mdngAierra viziunii extatice. De ce murimlnainte d."u rr. fi triit viata?Ai-i "- n^,,-l^^-v c,-: e tAici se reveleazd"frica fundamentali

" I;iili";r;;r;;h;

l::: 3i" *virurilor asimitate d;; fii;;ofi e firi, p.,",,tiinstinctiva lui ci.utare a unei salviri. Ct;"#;,T?::JlJtifll,lt: ii:j'_t.:"" yn1ea11. Ceea ce cont eazd", peplan psihologic si poeqic, este ci mintii rivigite a. "Urffif"_5* riil:ili,ll,i:.I Tlq1.1. i" i"ta1ni";;;;;; d".r il;,i,;;;:lr::::l::ry: 9' !asm, ei :til;.';r r*,'r ;jr;;rroteasca nellnrstea logici.

Precum in povegtiie Orientului fabulos, ale cirui culoriaprinse se reflectd in atAtea viziuni apocrife "1.

lr_ii;.;;l;;,pe care o bogati literaturi" populari le_a ftcut A*th;r;il_tualitigii, rom6.negti r,

^rrl di, o to r. .o"ngt,r.azi fabulos intr_oyiziune de castele scAnteietoar., irr,r.r.r,i a, cum sunt, cu ma_terie siderali' Raurire ce-i ling zidurire i-fi.rg inainte curgeri

j: *3-:::::pj:,-. care seLcuiesc, ca niste poduri, panglicid: "*:r, Copita moartd le va ,r..;;;;;;.il;,;rt_##.t#telanei blonde cu vesmAnt alb"stru Uia"i .u stele, si va gisinu iubirea si fericirea, .i ni"g". i" ;;;;:."rr" este intuitiametafizicice se reveleazi in spatele d.;;",i"ir;lr;;ir.#al tabloului: pimintul es,. o ,,-l"g,iri ,iirra.., iar exisrenra,o repetare monotoni.. Oceanul vizduhului, curgAnd ir, g.r.,oo"i.'defel constrinse, neincerarele,,inforiri J. rori.., care ii reinno-iesc strd.lucirea, ne spun ci. moarrea nu ne i" ";;;.;;"';:;;_-vsv u!r4ruv'u4,

'c spun ca moartea nu ne iaviaga, ci ne rein_tegreazd.in uiaya-uiaV,F, pentru ci sufletul ce se reintoarce acoloe reprimit in fuxul nemuriror al cosmosului sideral.

. Viziunea se na.rte dintr_o miscare d. r"i rre fantastici si emo_tivi gi nu va rezistala ispitirile gindului. Cii", ererna generarede sori, chiar acea inflorire stel-e, Ar.l rqrful unui principiuabsolut transcendent, e o ,,intAm p,l^n,:, igir;ea unei materii, influxul careia constiinta nu va ajunge niciodati si. se ancoreze.Jr lntrucat nu existi miscare logici care si nu srArneascd"actiyitatea inchipuirii lui Eminescu"_ r.m., ,igur al unei voca_tii lirice careia ii va fi mereusacrificara exigenra unei rigide sisevere coerente rationale _, viziunii uranice"i se va contrapune,

l6

intr-un paralelism perfect, aceeaaimensului cimitir al lumii, arnormA.ntului peste care coboari., inrr-un tablou ce va dobAndiin Scrisoarea I o grandiozitate apocaliptici, inspiimAnti.roareanoapte a nimicului.

Ce este agadar, in moartea universali care stinge viata ne-nLrmirabili a astrelor, moartea omului?

Un bine, in orice caz,yarispunde cu obstinati" indiritnicielroetul, pentru ci ne smulge, in orice caz,vietii, vinovati ci nusc potriveste niciodati visului nostru.

In aceasti alegere supremi, ultima ingiduiti" lui, in care se

irrtAlnesc pozitiile extreme ale gAndirii romantice, de la Leopardilrr Novalis, sufletul neimpicat al romantismului crede ci. si-agisit mAntuirea, care consti de fapt intr-un refuz al, realului. Dar;rceasti mAntuire nu rdscumplri premisele pesimiste care iirlctermini ciutarea 9i e neputincioasi si devini un sens caresi fie demn si faci acceptabili aceasri alergare de umbre carecste existenta (vis zadarnic, omul, alergAnd dupi vise zadarnice:;rcei ,,poueri morti fficcenddti"!' ai lui Pirandello) gi si fie instare sI mingAie cu sperant;" realitatea nudi a mortii. De unde

iii finalul, de o nemiloasi consecventi: daci e adevi.rat cl ni-tuicul e mai bun decAt visul steril, mai bun decAt dezamigitoa-lt:a iluzie, cu toate acestea nimicul nu poate justifica nici viata

;i nici moartea si nici nu poate deveni o valoare si un scop:,,1)e e sens intr-asta, e-ntors si areu, / Pe palida-gi frunte nu-iscris Dumnezeu."

MORIUAESTI:!:K

Fdclie de ueghe pe umezi morminte,Un sunet de clopot in orele sfntd,Un uis ce i/ moaie aripa-n amar,Asrfel ai trecut de al lumii orar.

5 Trecut-ai c,Lnd ceru-i clmpie senind,Cu r,Luri de lapte ;i flori de lumind,

'1- ,,Sirmani morgi ocupati" (it.) (n. tr.).'r-tl- M. Eminescu, Opere,l, pp. lZ-+o.

J7

Clnd norii cei negri par sombre palateDe luna regind pe rdnd uizitate.

Te udd ca o umbrd de-argint str,ilucita,ro Cu-aripi ridicate la ceruri porniti,

Suind, palid suflet, a norilor schele,Prin phaie de raze, ninsoare de stele.

' O razd te-nalpi, un c,intec te duceCu braTele albe pe piept puse cruce.

rt C,ind torsul s-aude l-al urajilor caierArgint e pe ape si aur ln aer.

V_dd sufletu-1i candid prin spaliu cum trece;Pyiulsc apoi lutul rdmas...-alb ;i rece,Cu haina lui lungd culcat in sicriu,

20 Priuesc la sur,isu-yi rdmas incd uiu _

$i-ntreb al meu suflet rdnit de-ndoiald,De ce-ai murit inger cu faya cea pal,i?Au nu aifov jund, n-aifost tufrumoas,i?Te-ai dus spre a stinge o stea radioasd.?

z5 Dar poate acolo sd f e caste/eCu arcuri de aur zidite din stele,Cu riuri de foc ;i cu poduri de_argint,Cu y,irmuri de smirnd, cu flori cale cint;S,i neci tu prin ele, o sf)nai reginri,

30 lu p,ir lung dz rAze, cu ochi de lumin,i,In hain,i albastr,i stropitd cu aur,?efunrea ta pali cuiuna de laur.

O, moartea e-un c/taos, o mare de stule,Cdnd uieaya-i o balti de uise rebele;O, moartea-i un secol cu sori inflorit,C,Lnd uieaya-i un basmu pustiu ;i unit. _

Da.r p.oat.e..., o! capu-mi pustiu cu furtune,Cdndiri/e-mi rele sugrum' cele bori...Cdnd sorii se sring li cind srelele pica,Imi uine a crede cd toate-s nimici.

3t

38

4o

Se poate ca boba de sus sd se spargd,

Sd cad,i nimicul cu noaPtea lui krg'd,Sd udd cerul negru cd /umile-;i cerne

Ca prazi rrecitoare a morliieterne...

$-atunci, de-a fi astfel... atunci tn uecie

Suf.tzrea ta caldd ea n-o sd lnuie,Arunci graiu-1i dulce in ueci esle mu!...Atunci acest inger n-a fost decdt lut.

$i totu;i, ydrind frumoasd si moartd,De racla ta razim eu harfa med s?artd,

$i moartea ta n-o phng, ci maifericesc

O raz4fugitd din chaos lumesc.

$-apoi... cine stie de este mai bineA f sau a nu f ... dar ;tie oricineCa ceea ce na e, nu simte dureri

fi multe dureri+, puline phcerL

A fi? Nebunie ;i nistd;i goal,i,

Urecbea te minte ;i ochiul te-n;al,i;Ce-un secol ne zice, ceilalyi o deszic.

DecAt un vis sarbid, mai bine nimic.

Vdd uise-ntrupate gonind dupd uise,

P,1n'dau in morminte ce-aftea?td deschise,

$i nu;tiu gtindirea-mi in ce sd o stdng:

Sd r,id ca nebunii? Sd-i blestem? Sa-i pl^Lng?

La ce?... Oare totul nu e nebunie?

Au moartea ta, inger, de ce fu sd. fe?Au e sens tn lume? Tu, chip zimbitor,Trdit-ai Anume ca astfel sd mori?De e sens intr-asta, e-ntors / ateu,

Pe palida-1i frunte nu-i scris Dumnezeu.

Daci examinim cu atenfie deosebiti lirica Motua est! e pen-r rrr ci, de acord cu unii dintre criticii romani de cea mai mare

;rutoritate, si noi o considerim nu numai prima * in stricti or-,line cronologici - mS.rturie valabili a artei eminesciene, ci gi

45

t0

tt

6o

65

J9

ff:,t:r.i:" rep:ezind cea mai inalti expresie lirici, realizatdin

:j:':::1':i:r'b*ji': pe care ";,#;; ffilffi::f .i': l:-?*"yn.

pentru istori, i"r*"n llilffil;:, ::":l^.:: de-a dreptut,fundament"H, iolt. frr.L "i.tiil;timentale a poetului sunt domina,. d;;;;;irfi ;;il;:;copile,,iulitl din Ipotegti,,, ripiti. p*ri"rl"a din visurile exi

li"9il lu:Uu"t ei timid si priviiea pudici,lra^bor^-isfiicioasi__-^i-r. vqr4Pur vr Lrrlll(l s

gi ochiul ei cuminte'5, se i, se identifici cu verdele paradis al copilirieipierdute si cu farmecul lui inocent.Elaborarea compunerii e foarte lentd, trecXnd prin faze cese reveleazi de cel mai viu inreres p."1, .a ce vrea si. sur.prindi in desflsurarea lui efortul ;;;;.-il".I.d .";;;;;;.

5::"::, 1.-a sa,jnformi,,, .-Crioi"rn,' .rr., ftri indoiali,meditagia in versuri pe care poetul ^ "u ir_o'ii;; r:;::;;'s-a pistrat intr-o rranscriere manuscrisi (ms. 22j9, roct. 1866).Sunt depinate aici reflectii gi "rg,r-.rii;;-;. ."r. o lungi tra_

!11e Iiterala le-a epuizat a. Lri.!,ig."r. .,iro.ire, nu flra a seceoa totusl tenratiei unor tuge macabre, conform

"..lui grri,A:1,1t::1{;"i cirui 3nr."er-ri

fuseseri i" E;;p" preromanticii9^ry" jtY,oung;iciruia.Medhayiilel"iD;;",.;S;ffi #;(r8r'-r'7z) ii diduseri deja gi f" n"-a"i" o t"rgl.;.;;G:-S:1.T" meditagiei eminesciene .r..

"pro"i_ativ urmitoa_rea: Ai plecat, aceasra e legea; nu exisri ,riii o f.urrt. - fie ea side rege - cd.reia si-i fie dai ri ignor. il;;;;;;;r;;#tii, torul e astfel pe lume, 9i nu*gtim daci dincolo;.

"g;.;;;;;alti viagi sau dacd timpui ,r,, .,r" ,.rrirui 1;;r_, zi decdt nistenume stefse. , -

. 9..1 ce esre sigur e cd. aceste inimi care au vibrat nu yor maisimti nimic, aceste creiere inliuntrul .;ro." s_a niscut o lumeji:j:i^Ti' fi capabite de gAndire. pentru

t n di, ;dua Ii mtral'oi,rruzone poate, dar pentru ei real,i si nerepetabili, mo"rt." echiar moarre:'ci morti,sunr cei muriri,o. b._". "pir." d;.idaci intr-o zi morminiel., d.r.hiraodu-r;;g, ar oferi priviriinoastre spectacolul a ceea ce ele jalnic

"r.,]rri? pirisit il;;jocului lugubru al fanteziei, zbu;and p;i;L.rrul ,,cimidr allumii", ochiul poetului se atinresre

"rirf."'"*f.i posomorAte

40

tr'rllit[!i de spectre goale. in pulberea de moarte pe care o ridicirviirrtul, se destraml trupuri fragile, teste dure, in care gindireau lirst flaciri gi lumini, 'ce-ardeau de gAndire', ;i care privescrtt'utn prin sirmanele givane pustii:

$i cindfantasia gindirea mi-o furd$i mie-ni ndzare cd anii necuraCe ard din scheletul cel stors in pdmintO pald cenupL, un suflet de uknt...7

Astfel ii va apirea si ea, care a fost intr-o zi o imagine derurltzi"toare frumusege; chiar ochii ei, care au fost doui diamanterrcgre aprinse de un foc liuntric,'doui diamante de foi, vor firLrrri caviti"ti de intuneric,'doui funduri pustie'.

l)eja in acea prim5. schigi, care nu reugeste si se ridice laviziunea lirici, pesimismul eminescian se consoleazi totugiIrrtr-o solutie idealisti. Fantastici. si poetici, inainte de a filikrzofici gi de a se alimenta la curentul care de la Kant coboari

lrini la Hegel gi Schopenhauer, aceasti solutie isi videste in-rrrrlirea cu un panteism de inspiratie neoplatonici, ce stribateirrtrcaga religiozitate ortodoxi" si se reflecti" si in manifestirilelirlclorului:

C,4nd sboard la soare o razd de soare

C,ind sboard pe nouri un angel ce moare

Eu nu phng c,i raza c-un zimbet d-amorO trase h sine eternu-i isuor...8

Prin moarte, care reprezinti disolugia inveli;ului, ingerulr iiz,ut se ridicl liber, eliberat din inchisoare; iubirea rispundel;r chemarea iubirii gi se arunci in ea, precum apa care e sorbitirlc' izvorul ei vegnic; raza reflectati se intoarce la centrul lumi-nos care a iradiat-o. Cei care vid, precum Novalis, Rilke sau

llrninescu, in fbpturile pure - albele fecioare, copiii, geniul - unirrger in inchisoare, cizut in plasa timpulul (singura sa realitate,,rccea care aparfine omului in actul prin care se manifesti inrrrirterie gi devine fenomenic), nu pot si nu salute cu bucurieIlunscenderea de citre ele a iluziei temporale.

4r