Magda Ursache

Literaturacu bune si... nebune

Cuvint inainte de

Liana Cozea

BoI[2017

533

Sumar

Despre scriitori gi cirfi....... ........'.'.-.. 5

Capitolul lCeti(eni ai Raiului. '......'..... 19

|itia unui scriitor-martir: V. Voiculescu '..'.......... 19

Lec(ia Ciopraga ....i............... ..............30

Un fruct narativ,,bio" .......... ............. 35

Franchelea prieteniei* .......................42

Capitolul IICflnd istoria cade in corectitudine politici ...........'.51

Istoria, ce poveste!. ...'.....59

Trldafi de Memorie, trldali de Istorie..' ...........-.66

Suricatele in vintul Istoriei....... ...-..-.72

Scuzali-mi patriotismul! ................. ...................---77' Anamtemele lui Vasile Gogea ..'.......83

Rominia ca rani ............89

Controverseprivindfeluldeafiromhn........ ......96

,,A nu mai fi romAn"? ....'.....'........... 104

Capitolul IIIVulcanul care fierbe ...........115

Miezul gi coaja memoriei.. '.........'....115Comunism dupl comunism........... ....................122

,,Mina de fier proletcult". ...............129

,,Exercilii de adevir" in linie dreapt[...... .......'.. 136

Exilul: durerea, revolta, ,,dorul-dor"......'....'......................... 148

534

Gemelarii: exilul exterior qi ,,exilul de acasl"...................... 155Scriitor in exil........ ........161Memoria binelui, tentafia riuIui......... ............... 166

,,Laud[ truditorului' ............... .......172Portret de cenzoril Portret de poet cenzurat ... 183Pixul gi foarfeca..... ....... 190

Capitolul IVTeme grele ......... ................197

Dialogul (?) textelor sau ,,A filei doul fefe"........... ...............197Despre Eminescu, a$a cum nu trebtie scris........... .............. 203Crezul gomic ................208De ce se rateazi o polemicl?................. ..............215Rdzboiul cuvintelor sau care pe care....... ..........221]udecdfi gi prejudeciti................. .....229impugc[turi gi,,bonjurituri" .........236Nicolae Breban gi stuprarealiqtii........... .............243in stil ADR.......... ..........2s2in contra direcliei de astlzi in cultura romin[: Ion Simuf ....257Minerva uersus Momos...... .............263RomAnia ln programul cultural RABLA...... ....270Barbarii din noi....... .....276A treia forfi: RomAnia Culta. .........282Onestitate qi malonestitate editoriall............. ...289Postmodernismul: modi literari sau model? ...295

Capitolul VCampanii pentru drepturile omului-scriitor.......................... 305

Mirturii gi mirturisiri diaristice.................. .....305,,A sta drept in nedreptate"................... ...............313

,[oin!a de adev[r"...,................ ........319Campaniile Aurei Christi ...............327(Im)presarii literari..... ..................... 333Zbateri qi dezbateri ......338

535

Tableta ca o bomb[ cu ceas....... ......343

Prostia nu doare. Dar adevirul? ...'.......... ..........348

[Jn excitator mentis..... .....'.......'....... 35jArta neobositului p[gubag ........"... 359

Cum se rateazilun scriitor? ...........-367

Capitolul VIOstenitori pe texte..... ........373

Mic tratat despre iubire.....'... .....-....373

intrucAt qi poezia. .........378

Puterea reperelor... ....... 385

Un clrturar ne invitl la ,,ospaful lecturilor". ...392

Citind un cititor ........." 398

Ochiul din mijlocul frun!ii...... .......4O3

Fiinle greu de mullumit.. ................409

Daci n-ar fi nu s-ar povesti....... ..... 419

Un om al muncii cu cartea .............424

Doi prozatori intr-un singur fel de lecture....'..........'. ..........429

Capitolul VIIRisete pe titanic sau teroarea ignoranfei..'.....'..'.... .............-...437

Caragiale dup[ Caragiale............. ..-437

Recursul la umor...... ....444

Limba romAnl cu cercel.... .............'449

Limba romAnl, o necunoscuti.............. .............456

Interviu in prag de 70 de ani............. ................- 463

Magda Ursache in ochii criticilor... ................- 475

CAPITOLUL I

Cetl{eni ai Raiului

litia unui scriitor-martir:V. Voiculescu

De ce mi-am intitulat notele de lecturl, din februarie 2002,

cdmasa lui voiculesca? Pentru c[ viafa, cu vocabul[ de cronicat

.iitialui,a fost o chenozi: qi-a asumat voluntar suferinfa, moartea inchin, ca si-qi plstreze principiile qi si nu cedeze Puterii comuniste.

Dup[ filosoful din sils Maria: ,,Disciplina suferinlei, a marii sufe-

rinle - qtifi oare cd aceastddisciplini a fost singura care a inflptuittoate in[lflrile de pin[ acum ale omului?".

Postsocialist, de la vechii politruci a pornit refuzul de a nu-i

discrirnina etic pe scriitori. Se g[sesc destui critici literari care cer

si se elirnine biografia, pentru cbar face parte din sfera non-este-

ticului. Numai opera conteazil pentru ei. Peste vreme, zice-se c6

cititorul nu se va intalni cu omul, ci cu c[rlile lui. Dar se va intalni

nu numai cu creanga de aur, ci qi cu Mitrea cocor. Nu numai cu

Bijuterii de familie, ci qi cu Drum fdrd pulbere Ei ct vhndtoare

cti lupi.,,L[muri!ii" au scris cirli lamentabile etic, dar Ei estetic'

Esteticul s-a rdzbunat pe Titus Popovici, pe Aurel Baranga, pe

Eugen |ebeleanu. .. Zisa etnografului anonim li-i str[in[: ,,A fi

domn i-o intdmplare, / A fi om e lucru mare".

$i mai apisat, ni se recomandi s[ nu micqor[m opera din cauza

unor accidente biografice. Cum ar fi slujul la Putere, angajamentul

cu Securitatea... Arta gi morala n-au de-a face una cu alta? Ba da.

Din picate, cei mari (ca Sadoveanu, ca Preda, ca Petru Dumitriu)au scris mic at:unci cAnd au aderat la doctrini, din interes personalsau de team6. Biografia, repet qi repet, e mai greu de ,,scris" decitoPera.

20 Magda Ursache

Si glsegti forla de a muri intru Hristos nu-i uqor. Istoria oraqu-

lui Buzlu se leagi de doul nume extreme: torfionarul Alexandru

Dr[ghici gi SfAntul Sava Gotul, ucis prin inec la Vadu-PaEii. Alituride Sf6nt stl V. Voiculescu, martirizat pentru c[ a scris poezie religi-

oasi gi a citit-o in serile de cenaclu. imi place si cred c[ a f[cut-o, deEi

fiica sa, Gabi Defour, mi-a spus c6, public, nu recitase nimic. Oricum,

tinerii care se lasi inmarxizali ar trebui s[-i citeascd, acum, ,,la cea-

suri grele", poeziainalt religioasd, mai ales cea creatd in inchisoare.

Verticalitatea i-a adus lui V. Voiculescu mandatul de arestare

in 5 august'58 gi sentinfa: ,,uneltire contra ordinii sociale"'

in lista lui Ov. S. Crohm[lniceanu intraserl ,,personajele" c[-rora trebuia ,,s[ li se trag[ un picior in spate", adici ,,decaden!ii",

,,ermeticii",,,formali gtii ",,,misticii ": Blaga, Ar ghezi, Crainic, Dan

Botta, Ion Barbu, Voiculescu... Cele patru etape ale domesticirii:sfltuit, ameninlat, aatzat, distrus.

Gyr, delinutul cu nr. 281, fusese condamnat la moarte pentruo poezie: Ridicd-te, Gheorghe, ridicd-te, Ioane. Simona Popa-Gyr

a scris c[ tatdl s[u nu a Etiut timp de 1t luni ci pedeapsa capital[,din'58, se comutasein2l de ani de munci silnic[.

S1fii inchis ca Radu Gyr (18 ani), ca Nichifor Crainic (,,numai"

15), ca Voiculescu (sub loviturile de cizmi ale gardienilor, ,,t1umai"4 ani), din cauza poeziei?

,,- Mai triiegti, m[?

- Mai trdiesc, domnule sergent major", a venit rlspunsul.Ce fricd aveau de poezie comunigtiil De cuvAntl ,,$tili, poeziile

lui Radu Gyr au fost salvarea noastrf, in inchisoare, nu era defi-

nut sd nu le repete zilnic", m[rturisegte alt ocnag pe via[5, Grigore

Caraza.in interviul cu Adrian Alui Gheorghe, O misiute crestind $ ro-

mhneascd (editia scoasi de Doxologia, Iaqi, 2013), pirintele |ustinPArvu spune c[ rezistenfa la comunism in anii 1947-50 s-a sprijinit

pe poeziile lui Gyr qi Crainic: ,,au mentinut puternic duhul".,,Cine

scrie poezie, acela e copilul lui Dumnezeu. Cine scrie poezie cu hatse in{elege" (p. 107).

Literoturo cu bune 5i... nebune 21,

in anii ororii dejiste, delinulii au cunoscut teroarea sadici aioamei, foamea care innebunegte, foamea care te face s[ delirezi.Sd m[nAnci pirnint, de foame, qi s[-[i imaginezi c[ este halva; siinghili sipun gi si te minli c[ este caEcaval. Julea (13 ani de de-ten[ie) vedea in luni o mlmiligl enormi. ,,Astea ne-au fost bunu-rile:/ Ocna cu surghiunurile", scria alt poet condamnat la moarte,ion Caraion. Crohmilniceanu n-a avut parte de pAinea,,de!ilor".de!i" - de(inufi politici). MAnca la CapEa Ei rAdea de chinul lui

Crainic, sfAgiat de foame. Nichifor Crainic a fost injosit inc[ odati ln Amintiri deghizate, care s-ar putea numi Atacuri deghiza-:c. Erijat in justifiar, in agent sanitar (care d[ cu var, ca-n poezia.ui Top6rceanu), ,,bacilul Croh", cum i-a spus Ion Barbu, aclJza

-deplorabila voin!6 de supraviefuire" a lui Crainic, consimfirea la:Lrmpromis prin publicarea in revista ,,Glasul patriei". Colaborau.: alte reviste Gyr qi Crainic? Nu. N-au fost reabilitali, au rirnas:': sernn[turl interzisS. Pini dincolo de moarte. Si nu se uite c[-Glasul patriei" se difuza doar extern;'in interior, regimul de difu-:::e era de la om la om, mi rog, de la tovar[g la tovar[g.

Paul Aretzu vede in ,,Glasul Patriei" alt ,,fenomen Piteqti", al:=tducirii. Da, s-au dezis de ,,atitudinea anticomunisti", dar pactul

-- diar.olul a fost fir[ folos. Acomodarea, ca s[ nu-i spun com-::omisul cu regimul, au flcut-o, dar nu le-a folosit la nimic. Gyri :rurit in'75, fari s[-gi fi vizut vreo poezie in vreo revistd; la fel,

-:ainic. Vintil[ Horia ii scuz[ frica prin ,,bitr6nelea chinuitd":-Crainic a insemnat prea mult pentru mine pentru a-l ponegri:itazi, cAnd, dupl cincisprezece ani de inchisoare comunist5, a:.:st pus si scrie despre lucruri in care nici el nu crede" (v. Oameni-;irt ,,Gdndirea").

Crohmllniceanu, din faza proletcultisti, a fost recuperat (cu

:r:zi in manual); la fel, Paul Cornea, ministeriabil in postrivigealajecernbrist[, iar proful de marxism-stalinism (numele exact al ma-:eriei predate), Pavel CAmpeanu, flotant politic, a fondat GDS-ul,:nde, recent, Andreea Pora i-a invitat pe teoloaga Elena Udrea qi

- intelectualul Traian Blsescu.

22 Magda Ursache

Vrem s[ triim in Non-Moralia, dac[ acceptim ca alli,,Eichmani culturali", spre a le spune ca Virgil Nemoianu, si cearialte epuriri din istorie, din cultur6, din literaturi?

Comunismul a vrut s[ ia credinfa celor captivi; azi,le minima-lizdmmartirajul; cei care i-au bdgat ln pugclrii iiaatzilde derog[ride Ia legea morali. ii leslm pe cdlSi nesanc{ionafi; pe victime lesanc(ionim pentru ceddri. De ce? Pentru ci trebuie sus{inut5 ideeafizionomiei morale deficitare a romdnilor: turmd resemnat[. Eroin-avem, doar pseudo-eroi, martiri n-avem, sfinli ai inchisorilorn-avem. Asta ca si ne fie rugine de ce am insemnat ca popor, cana[iune.

Le cerem scriitorilor sd fi fost suflete tari. Camil Petrescu nutrebuia sd fi scris Un om intre oameni; nici Cezar Petrescu Nepo[iigornistului, nici Arghezi Cdntarea omului. Nici Noica s[ vad[, tri-umfalnic, viafa nou[, unde nimeni nu suferea de nirnic. Numai ci,,reconsider[rile" se fac pe Sirite: Titus Popovici, c[ruia Arghezi i-aspus: ,,Titus, Titus, tu una scrii, alta fumezi" (fuma Kent, nu Plugar)gi V.Em. Galan sunt absolvifi; Maria Banug gi Nina Cassian,la fel.

Lui Voiculescu nu i se cunoaqte nici un compromis. Si-a tri-it credinfa ortodoxl pAni la 79 de ani, cAnd a murit. S[ crezi inDumnezeu era delict pugcirizabil. $i l-a asumat. L-au scos din dis-pensarul Turdei aproape paralizatde morbul lui Pott, cilpdtatintramuros. Eliberat, muribund, in 30 aprilie'62. Nu le-a povestit nimiccopiilor despre |ilava, despre Aiud: ,,Mai bine s[ nu gti{i nimic".

,,E o tensiune a sufletului in nefericire care inoculeazd rigoare",nota Nietzsche. Lui lonic[, tatll slu i-a spus, pe patul de moarte:,,Ionic[, eu mor. M-au omorAt, nu le dau nimic". Era vorba de ma-nuscrise. Sonetele i-au apirut postum, in '65, povestirile i-au apirutpostum, in'66, romanul Zahei orbuli-a ap[rut postum, in'70.

N-aq vrea si m[ gAndesc la sperjur, ci la martiriu, la ,,nebu-nii" politici Iuliu Maniu, Monseniorul Ghika gi Gh. Britianu, laMircea Vulcinescu,la Stiniloae,la fufea, la Alexandru Mironescu,la Ion Popovici,la Blaga, la Streinu, la Dinu Pillat, la Steinhardt,la Alice Voinescu, la Paul Goma. Un popor trebuie judecat dupi

Literoturo cu bune pi... nebune 23

reliefuri, nu dupl rlt[cifi. $i nu numai noi arn avut reteciti, ci Ei

al1ii. Rolland il adora pe Stalin, a dat mina cu el peste mormAn-tul lui Gorki (sofia flcea parte din KGB), Aragon ii visa la cazaciadipindu-qi caii in artezienele din Place de la Concorde. DrieuLa Rochelle a optat politic greEit. S-a sinucis (cu luminal); la fei,

Fadeev, dupl ce a aflat de crimele lui Iosif Vissarionovici. EzraPound a fost atras de fascism. $i cit de orbi pot fi, uneori, filosofii:Heidegger era impresionat, obsedat de miinile lui Hitler, Sartre 1l

considera pe Che Guevara, clruia ii pl[cea s[ se semneze StalinII, ,,omul cel mai complet al timpurilor noastre". Althuser a mu-rit marxist: Lire le Capital. $i trebuie spus ci pozilia politici nu-i,,rentabil[": pe Sartre l-a distrus gogismul; la fel, pe proletcultiEtiidejisto-paukerigti, dar gi pe cei care au dat ,,inaltl apreciere" luiCeaugescu. ln '81, ,,RomAnia liberi" anunfase c[ ,,am intrat in epo-ca CeauEescu". Ce mai conta o cacofonie, acolo?

N-arn avut literaturl-samizdat? A avut grijI Securitatea s[ nuavem. Se ajunsese la inchidere intre semeni,la indiferen!6, la uride clasl chiar. Sadoveanu n-a intervenit (putea s-o fac[!) atuncicdnd a fost arestat V. Voiculescu. $i Zaharia Stancu putea s[-l ajutedupi arestare. $i Bogza. Si Beniuc. Ion Marin Sadoveanu f[cuse(sau a zis c[ fdcuse) o crizd, de anginl. Lipsa de solidarizare l-aanihilat pe omul Voiculescu, dar parte din oper[ i-a fost salvati de

prietenie. Andrei Scrima a plecat in India cu carnetul de poeme:89 de poezii;64 de sonete de V. Voiculescu. Caietul negru, cu 190

de poezii, caiet arestat de Securitate, recuperat de Ion Voiculescuin '68, apoi dispirut dup[ moartea lui, in 1973. Glsit de AndreiCetelin Voiculescu.

in cea mai recenti carte (excelentl, prozatorul tr[gAnd ese-

ul spre beletristicl) despre: Via{a gi opera lui Vasile Voiculescu,Euro Press Group, 2012, Gheorghe Postelnicu scrie,la pagina 8, cI-\biculescu a devenit o stare gi un model care au salvat destine lite-rare. Sirmanl cultura care se salveaz[ prin sacrificiu". Dar e in da-tul scriitorului sacrificiul. Vi amintili ce scria Nicolae Labiq? ,,Suntl0 de ani qi inci unul/ n-aq vrea niciunul s[ il dau minciunii". V.

24 Magda Ursache

Voiculescu n-a dat niciunul din cei 79 de ani. Poate ci ingerul,predilect prezentin poezia sa,l-a ajutat. Eu l-am sim{it, copil fiind,la poarta casei din Pirscov. Tata m-a dus in curtea cu troscot. Acobor6t treptele un sfAnt b[trdn, cu plete albe gi cu ochi aprinqi. ,,EDoamne-Doamne", a goptit fetifa cu pdl[riuffl maro.

,,- $tii si citegti, Maria-Magdalena?

- Da, gtiu".Si ,,Doctorul", cum ii spunea tatil meu, aruncat din motive

politice din Baroul bucuregtean de avoca{i Ia P6rscov, mi-a ddruitpovegtile reginei Maria, pe care am ficut imprudenfa s[ le duc la

gcoald. Ce t[mb[ldu a iegit!L-am simfit pe inger incl o dat[ la poarta Muzeului din PArscov.

Acolo, vineri, 14 oct. 2016,1a statuia lui Oscar Han, mi s-a inminatMarele Premiu al Concursului de Crea{ie ,Jasile Voiculescu", depregedintele Consiliului fudelean Petre Emanoil Neagu (au concurat88 de autori din 21 de judele gi din Bucuregti; pregedintele juriu-lui, prozatorul Aurel Maria Baros), il consider cel mai prefios daral toamnei, degi eseul Noi vrem Cuvdnt! sau alte feluri de cenzurd a

fost carte norocoasl, a mai luat doui premii: al revistei ,,Cafeneaualiterarf' pe 2016 gi al Filialei Iagi a USR.

De ce darul toamnei? Pentru c[ Voiculescu e modelul meudecisiv. Ein arridre pensde in romanul Conversa{ie pe Titanic. Amprins acolo momentul cind l-am vd,zat prima oar6.

inainte de a-i citi poezia (Voiculescu insuEi spune ca poezia

e o {ard; o [ar[ tutelati de magie, adaug eu), datoriti tatei, i-amcdlcat pe urme in munfii Buziului. Lacul zhnelor (titlu de poem)e in Penteleu.

Sunt guri de rai gi picioare de plai in munfii aceia. Valea Neagri,Genunea Dracului, Dealul Balaurului, Grajda-Zmeilor... in tri-unghiul Bdscelor (v. Bisca Mare-B6sca Mici-Bisca Chiojdului) se

poate petrece orice. ,,intimpldri dincolo de fire", cum le spune V.

Voiculescu, cu solomonari, cu zAne, cu arhipegtele (lostrila dinBil6neasa), cu arhicalul (din Carimbu), cu ursul cel imblAnzitde Tr[snil6... ,,incet, incet, inve]i olimba pisirilor>" mi-a spus