A n u l X X V I I . — A u . -iii G CAM IN TOATA ŢARA 5 L u n i , i 5 X u e u i b i ' i e . à i o .

UNIVERSUL LITERAR

5? i іч CONTELE TOLSTOI PE PATUL DE MOARTE. — (Vezi explicaţia). \ o n ^

2. — ло. 46. UNIVERSUL LITERAR Lnrtf, f í Nftembré І9ІО.

TOLSTOI A MURIT L e w Tolstoi, marele cugetător al

veacului , acela care a sguduit lu­m e a cu adevărul credinţei Iul şi-a î nche i a t v i a ţ a p ă m â n t e a s c ă în sin­gurătatea solemnă a u n a ! a) douilea sfârş i t pe cruce.

Toţ i acel c a r i cuge tă , toţ î acei ca r î În ţe leg p u t e r e a cuge t ă r i i , s u n t d a t o r i să se descopere tn faţa morţi i celui c a r e a ş t iu t să frământe această cu­g e t a r e p â n ă la a scoate dintr'însa a-d e v ă r u r l al căror etern stă alături de e t e rnu l adevărului doctrinei lui Chr i s t .

I n f a ţ a mormîntuluî s inguratic de 1? I a s n a i a - P o l i a n a îngenuche azi o omen i r e întreagă, o omenire căreia. Tolstoi a deschis orizonturi noul de­v ia tă , orizonturi nouï de credinţă, a d a t dreptare nouî de cumpănire a r vieţeî trupului ş i vieţeî sufletului.

Tolstoi a murit. Va trăi însă puru­r ea supremul luî dor de l ibe r ta te , de d e s c ă t u ş a r e m a i bine zis, suprema lu î c r e d i n ţ ă în a tot. puternicia sufle­t u lu i omenesc , pe care el n u 1-a vă­zut , n u 1-a înţeles nici o dată de cât b u n şi m a r e .

I n zilele aceste, c â n d toată ome­n i r e a cugetătoare îş i îndreaptă m i n t e a sp re apostolul vremilor noul ca re şi-a înche ia t v iaţa a şa cum şi-a t ră i t -o , d e p a r t e de sgomotul şi de de­şe r tăc iun i le lumii , în pacea pe care nu o dă de câ t seninătatea sufletu­lu i d r e p t u l u i , nu găs im să relevăm din o p e r a l u i monumenta lă de cât r î n d u r i l e de m a î jos , s imbolul cre­din ţe i celei nou î pe care şi-a făurit-o Tolstoi , şi pe ca re 1-a dat î n v i leag a t u n c i când b i se r ica r u s e a s c ă í-a scos d in s înu l ei ca pe u n ră tăc i t

Şi rătăcitul acesta m a r e scrie :

Cred 4n Dumnezeu, care pentru mine este Spiritul, Iubirea, Princi­piul tuturor lucrurilor. Cred că el este in mine, cum sunt eu în el. Cred că voinţa Ini Dumnezeu nu a fost nici o dată mal clar, mai limpede ex­primată, ca tn doctrina omului Christ; dar nu pofi considera pe Christ ca Dumnezeu, si al adresa rugăciuni, fără a săvârşi, după mine, cel mai mare sacrilegiu. Cred că cea maî mare fericire a omului, stă in îndeplinirea vrerei luî Dumne­zeu ; cred că voinţa Iul Dumnezeu este ca omul să'şl iubească pe se­menii luî, şi să facă totdeauna al­tora aceea ce vrea să i se facă Iul, ceea ce împlineşte, zice Evanghe­lia, toată legea si profeţii.

Cred că înţelesul vieţel, pentru fie­care dintre noi, ette numai de a spori iubirea către el, cred ei a-accaslă desvoltare a puterel noastre de a iubi, ne va da in viaţa aceasta, o jericire care va creşte pe fie-ce zi, şi, în lumea cealaltă, o fericire cu a-tât mal desăvârşită, cu căt vom fi 4nvă(at să iubim mai mult; ered, a-fară de aceasta, că aceastd'spmire a iubireî va contribui, mai mult de cdt ori-ce altă putere, a întemeia pe pă­mânt împărăţia Iul Dumnezeu, a-dică, a înlocui o organizaţie a vieţel în care împărţirea, minciuna si vio­lenţa suni a tot puternice printr'o rânduială nouă, tn care vor domni înţelegerea, adevărul si frăţia ; cred că pentru a înainta in iubire, nu avem de căt un mijloc: rugăciunea. Nu rugăciunea publică, tn tempturl, pe carî Christ a dezaprobat-o formal ••(Matei VI, 5 — 13). Dar rugăciunea pe care ma învăţat-» el totui, ru­găciunea singuratică, care stă tn a stabili, a întări ln noi conştiinţa în­

ţelesului vieţel noastre, si simţimtn-tul că nu atârnăm de cat numai de voinţa luî Dumnezeu.

Se poate ca credinţele mele să jig­nească, să doară sau să scandali­zeze pe unii si pe alţii, se poate Ca ele să jeneze şi să displacă. Nu este în puterea mea de a-mî schimba cor­pul. Trebue să trăcsc, ca trebui să mor. şi asta va fi în curând. Toate

astea, numai pe mine mă intere­sează. Nu pot crede în alt-ceva de căt tn aceea ce cred, în ceasul când mă pregătesc sä mă reîntorc la Dumnezeu, de unde am venit. Nu spun că credinţa mea a fost s in­gura, incontestabil cea adevărată, pentru toate ѵгетйе, dar nu văd alta mal simplă, mal limpede, şi care să răspundă- mal bine cerinţelor spiritului şi inimel mele.

Dacă de odată ar răsări alta, care să mă mulţumească mal mult, o voi adopta numai de căt, căci Iul Dumnezeu nu-i pasă de căt de ade­văr. Căt pentru a reveni la doctri­nele ie care m'am emancipat cu pre­ţul atâtor suferinţt, nu pot. Pasărea care şi-a luat i rânt, n u se va mai întoarce in coafa oului de unde a ieşit.

„Acela care începe a iubi creştinis­mul mai mult de cât adevărul, va ajunge curând a*şi iubi secta sau biserica lui, mai mull de căt creşti­nismul şi va sfârşi prin a se iubi pe sine (liniştea lui) mai mull de cât ori ce tn lume".

Am trecut, dar în sens invers, a-ceste faze despre care vorbeşte Cole-ridge. Am început prin a iubi bise­rica ortodoxă mal mult ca liniştea mea ; apoi am iubii creştinismul mai mult de căt biserica ortodoxă; acum iubesc adevărul mal mult ca orl-ce pe lume. Dar pană acum, ade­vărul pentru mine s'a amestecat cn creştinismul aşa cum înţeleg e*. Mărturisesc deci creştinismul. Şi sforţărilor ce fac spre a-mi conform» faptele cu credinţele, datorese de a trăi i n pace ţi bucurie, şi de a putea de asemenea tn pace şi în bucurie să mă îndrept spre moarte.

Şi rătăcitului acesta nemăsurat de mare pentru vremurile noastre , i se aduce azi, după cum i s e cuvine, cinste, s lavă şi închinăciune ca u-nul al douilea om care sfa înălţat c u sufletul până la Dumnezeire.

A . A. D . B

I C O N O S T A S U L de E m . G a r l e a . a u

N n cu a ş a de m a l t a vreme în ur­m ă iconostasul î ş i a v e a locul Iui pe păretele odăi i de culcare. Iconosta­s u l era u n dnlăpuş d e lemn, înch i s cu'n geam, dindosul căruia s tăteau înşirate icoanele, cu sfântul patron a l casei , îmbrăcat în argint , m a l ma­re, l a mijloc. Cununi de flori de bu­suioc încingeau icoanele ; iar pe co­voraşul de catifea, tivit cu fir de că­tre vre-o drept credincioasă a fami­ne!, braţul de argint, ţ inea, într'un lanţ , candela cu sâmburi le el de lu­mină. Iconostasul era u n loc de a-dăpostire, u n refugia a l sufletului de nimicuri le vieţii acesteia, era un sfăiuitoi tainic , u n duhovnic ş i u n al inktor a l durerii. Şoaptele buzelor trimeteau spre el cnvmte d e rugăciu­ne , şi'n preajma lu i , p e m u ţ a mic iâ purta mereu urmei» genunchilor-

•cari s e plecaseră pe-ee_ In faţa gea­m u l u i aceluia care închidea ves tmân­tul de argint a l mant ie i l âa i cS-Domnului , c u r g e a * - lacr imi fierbinţi, ş i 'n toată casa e n u n îndreptar a l faptelor, u n far spre care ochiul ră­tăcit putea s ă cate ş i să-şl afle calea.

Vremuri de dreaptă ş i c inst i tă cre­d i n ţ ă ! Intra căt l adoea la softetnlm" omenesc d e astăzi e m a l presus de înţeleaptă Iul statornicie da a l tă da ­tă ! întrucât s'a sporit fericirea ome­niri i de acuma, părăs ind toate drep­tele credinţi c a i i o călăuziseră de-alnngul atâtor veacuri? Credinţa a-ceea n u putea fi o s tav i lă înaintăr i i geniului omenesc, na poate m a î bine ş i pe temelia ei puternică ur iaş i le lu î cuprinderi s'ar fi ridicat ai m a l fal­nice de asupra ţărâni i de carevroîni î n z a d a r să ne desfacem. N u t r i m min t ea , d a r ne l ă s ă m î n s e t a t sufletul! De ace ia m a î m u l t ca o r i c â n d a s t ăz i a l e r g ă m d u p ă fericire, d u p ă ferici­rea pe ca re p ă r i n ţ i i noş t r i o a v e a u l â n g ă eî, căcî d â n s a î ş i a v e a i svoru l î n c h i a r suf le tul lor »

RÂNDUNICA Au găsit-o la rădăc ina anu l tran­

dafir, pe o grămăjoară de foi gal ­bene picate de s u a Avea ochi i des­chişi şi privirea cu o m u t ă rugămin­te Inprejnr, ca şi c u m ar fi aşteptat un a j u t o r de undeva. Când aű atin­s-o, a scos un piruit uşor, iacă unul , apo î a tăcu t , m i ş cându - ş î aripa să­n ă t o a s ă . Cum de căzuse acolo şi cine îî f rânsese o a r i p ă care sângera a-cum, p ă t â n d culcuşul galben cu pi­cături mici de s â n g e ?

De-asupra a l s e stoenguiafi prin crăngî , cârduri de*vrăbii nebunatice, şi'n jurul e l roiuri d e muscui i ţe se lăsau aproape, s e împrăşt iau şi iar se strângeau, şt iutoare parcă de ne­putinţa putern icuüf 1er vrăşmaş. . .

Rândunica nu privea nici în s u s nici în jur ; dacă nu putea să-şi ara­te suferinţa, prin ţipete ascuţite, o răbda eroic ş i n u m a i trupuşorul el nemişcat şi ochi i cart s e închideau şi se deschideau pripit, arătau chinu­rile sufletului e l mic. . .

Au luat-o binişor, i-aö răcorit rana cu apă rece şi au aşezat-o undeva, într'un cuib cald In bătaia luminii .

Când i-aü apropiat d e cioc firimi­turile de pâine, muiate , ea a piruit odată încet, c a şi c u m ar fi zis în graiul el : „ n u pot" — ş i n u a voit să mănânce ; n u m a i apă a băut multă, cu sete, încât te întrebai cu milă ce arsur i puteau fi aceia cari nu se puteau răcori.. .

Soarele П făcea mult bine ; când o împresura pusderta de raze, ea des­chidea ochişorii mari , învioraţi , şi prindea a ciripi dulce c a o mângâe-re ; apoi tăcea, cătând eu luare-amin-te în adâncul zărilor albastre, unde forfotea o lume dinamic! vieţuitoare.-Cine ştie ce spunea ea cu der raze-: lor de soare, carf aveau să plece ckla dânsa m a l departe ; poate de vre-un cuib piti t in umbra i m u l frunziş s a u în ungherul ta in ic a l ivre-une l stră-şinl plecate, în care ppişori mic i ş i neputincioşi aşteptau ţ ipând pe m u ­m a lor, să l e astâmpere foamea chi­nuitoare ş i să-i adoarmă sub aripa e i caldă ş i ocrotitoare. . .

Cine ştie ce spunea şi ce suferea su­fletul acela mic . . . .

încetul c u încetul, ar ipa frântă s e vindeca, deşi trecea lungă vreme de­là o îmbunătăţire la alta. Era îndu­ioşător când îşi mişca aripa bo lnavă , încet , cu frică, ca şi cum i-ar fi î n ­cercat puterea ; ş i când o simţea gre­oaie, pric inumde-I dureri, o lăsa fă­ră v lagă de-alungul corpului şi ră­mânea nemişcată i n culcuşul cald.

Zilele frumoase trecură repede una după al ta , ca clipele pe cari nu a l t impul s i le preţueştl îndeajuns ; a-c n m soarele răsărea târziu şi apunea de cu vreme, franzele îngălbeneau văzând cu ochi şt şiruri de păsări;; nesfârşite, brăzdau cu dungi negre albastrul l impede a l cerului. Adieri de vânt, reci, veneau de undeva, s e strecurau abia simţite şi se s t ingeau dej arte într'o lume aiurea.

Rândunica s imţea ea toate a s t e a ? A c u m se-abătea puternic în cuib ş i ciripea neîntrerupt cu triluri ascu­ţite, fluturândn-şf m e r e u ar ipa sănă­toasă într'o năzuinţă nebună de fn-•gă... D m cu lcuşu l - e l de durere v i ­rase pierind In adâncul zărilor m a i frumoase ş i m a i ademenitoare ca l n totdeauna, a tâtea surioare de-ale e i , c a i i t o r m d o - s e spre alte tărâmuri c a s c s x e fierbinte şi cu flori cari se des­chid mereu fragede şi aromitoare: spre e veşnică primăvară ! Cine ştie, poa le că erau ş i uuişoril el printre ele , a c u m mar i şi voinici. Dar, poate c'aft uitat-o pe dânsa. . . or fi căutat-o din frunziş tn frunziş, ba ici, ba co­lo , m a l pe aproape, m a l pe departe, ş i negasind-o, au uitat-o încetul ; i ar acum se duc , s e duc vesele şi cân­tând spre alte pJainrl luminoase. .

I n svareetirea dureroasă a păsării , era mărturia chinurilor ce-I s fâş iau inima. Când o at ingeau adierile de vânt, domnule, îşî a funda capul sub aripă, ca să nu le s imtă mân-gâerea d in cale afară tristă...

D a c ă se a p r o p i a c ineva s'o m â n -gâe, ea înălţă capul şi îl privea cu a t â t a e locinţă , că p u l e a î desluşi în

privirea e î d e s p e r a ţ i : „eu c e m l fac?". . .

într'o zi i-am pa» cuflbul de tot pe marginea ferestrei ; g â n d e a m a ş a că să o încălzească m a l bine rasistele raze de soare şi s*-l a jungă aproape cântecul celor cari plecau.

Tortură m a l m a r e n a жз putea pen tru sărmana părăsită — tortură ra­finata, nebunită de sufletul egoist a l omului .

Rândunica a r ă m a s liniştită câtva timp, privind ţintă Înainte-I ; apoi de odată, cum pe s u s treceau scălda­te în lumina soarelui şiruri de pa­sări călătoare, ea ciripi h ing , îş i flu­tură aripa s ă n ă t o a s ă şi cu o smuci-tură puternică sări din cuib şi se ros­togoli, isbindu-se d e muchi l e ascuţi­te ale zidului, j o s pe pământ , unde râmase nemişcată, cu ochii deschişi încă pl ini de viaţă. Numai pe cioc i se scurgea un firlşor de s â n g e tn-chegându-se în jurul capului.

Ctaataata-Svtfla Rctmoau.

A M O R U L I M P O S I B I L — dopa Л. R E I D RACII —

— Urmat* — Anii trecură. N u m ă m a l g â n d e a m

Ia această confidenţă a lu i Ternis, în tâmplarea unei moşteniri ce am făcut î n sudul Franţei , î m i dădu ca vecin pe u n bătrân foarte tăcut. Trăia , cn doi servitori in vârstă, bărbatul ş i femeea Iui, într'o retra­gere completă. Nu-I văzusem de cât de vr'o două, trei ori, la vr'o fe­reastră sau în grădina tui. Vr'un do­liu crud, de sigur, îl lovise, căci tristeţa sa era fără margini , ş i stră­lucirea pal idă a ochilor săî arăta durerea însăşi , asemenea lumineî unei lămpi ce arde fără v iaţă în umbră. In al doilea a n fură victi­mele unei tentative de furt şi chiar de asas inat , în care a m avut noro­cul să interviu la t imp şi de a vorbi astfel càte-va cuvinte cu bătrânul meu vecin. Veni să-mi mulţumească . IT întorseî vizita. U n interes, nu o curiozitate, m ă făcu să spun, tn cursul convorbire! :

— Ertaţi-mă dacă sunt indiscret, a ţ i pierdut, de s igur, f i inţa care V a fost scumpă ?

El dădu din cap cu tristeţă, şl ochii mei se îndreptară fără voe ln direcţia în care iş i aruncă privirea. Se uita la t fotografie ce reprezintă un grup, două fete tinere aplecate asupra unei cărţi .

— Nu-î a ş a , reluă el , că sunt fru­m o a s e ?

In acelaş t imp se Întoarse spre o mobilă :

— Iată-le şi a k i I Pe cartonul ce-mi arăta, regăsit

ace leaş i chipuri , de o graţ ie admi­rabilă, c a m melancolică. E le erau împreună, t a totdeauna, ori cân­tând l a p ian o bucată la „patru mâini", orî dansând înlănţuite sau preumblându-se u n a l â n g ă a l ta pe vr'o alee.

— S e iubeau mult , zisei. E u n ta­blou încântător s ă vezi două surori aşa legate.

Bătrânul făcu • mişcare bruscă la această vorbi ,

— U n i t e ! ' U n i t e ! repet» e i A h l de ce n'aă fost pentru totdeauna ?

O tnrburare s e observă pe faţa-î veştejită. U n m o m e n t o ascunse în mâini . Apoi brusc, r idicând capul, z ise :

— Aţi văzut In jurna le cele două fete d in P r a g a ?

U n fior m i cuprinse . Crezul că vrea s i s e depărteze de subiectul nostru, c i v o i a s i schimbe conver­sa ţ ia aducând-o a s u p r a evenimente­lor d e actual i tate .

— A h ! da ! răspunsei , tn adevăr 1 î n t â m p l a r e a e curioasă l

N u m ă asculta ! î ş î u r m a firul gânduri lor pe care

z a d a r n i c c ă u t a să le îndepăr teze . — Vă a m i n t i ţ i de a s e m e n i ş i de

cele două indiene , Dodica-Rodica .— Acestea fuseseră opera te .

Degetele b ă t r â n u l u i se s t r â n s e r * dú b r a ţ u l fo to l iu lu i .

L u n i , 15 N o m b r e 1SM0. C'NIVEÜÖÍ L L J T E H A Í í fvo. 4

— N u e, v a ï 1 ! | > r i » a o p e r a ţ i e «Je a-w s t fel.

0 e «tata -»oeasta ämT w a f гісй să p r i c e p . 1« swîksvăr, c e n t u r i l e $i sent i -e»ewl€4e «pe «care fcStranul ч ! ѳіа -cu е г і ч * c î r ip -eă 4e re ţ i e , Я •scâ.ţsa'a ISrft voe .

Avea іи-.іѵ»жа глІагЛІі , i i*altă a s u ­p r a toec-ubu Lui цвг car* i l «voca .

„ V ă lu« £â vk î n ch ipu i ţ i , dotn-arufe, graaj&a «ce jpoate sinrţi ми um mbbMţgmt, gen ţ i lo r , b n a şi fericit jaâiaă utistKïI, a r c . î n » o e i a s timp l u c a r e i ş î vede «lamaad s o ţ i a i n d a r e -rea, naştere*, gă se ş t e î n ioc d e o i â n -gAerea ce om t a t ă p o a l e s p e r a , d o u ă Ä s t e c ă r o r a l e - a d a i v i a ţ a , c o n d a m ­n a t e ааиьшіе la cea « m i t r i s t ă Mi­zerie, p r i n o inexp l i cab i l ă ş i m o n ­s t r u o a s ă c r u z i m e a n a t u r e l . Ac<*sia e r a eazuiâ im c a r e m ă a f l a » ; cazul g e m e n e l o r d c 4a iBraiga l u ace la al celor 'două. tfetiţe a l e muie. i n p r i m a m e a «Wsperare, v r u i c a ele să mu anaî t r ă i a s c ă . Tsiauşî o d o i c ă le p r i m i . C V t r ă i r ă . §4 le іжвЬеаш clin' t o a t ă m i l a m e a , d in toa tă r e v o l t a m e a c o n t r a c r ime i comise -către ele, dki «toată g r o a z a ce а і а д ш de v i i to ru l lo r . Mă î m b ă t ă m de d u r e r e . Văzu i încet ui cu î nce tu l micele I a r b r a ţ e î n d r e p t â n -du-se s p r e ш ш , n ă s c â u d u - s o s u r â ­s u l p e buzele l o r , vese l ia s t r ă l u c i n d î a ochi i lor.

Ah,! acest s u r â s i n v i a ţ a copi i lor in f i rmi , c a r i u n ş t iu , c a r i v o r af la , e d u r e r o s p e n t r u t o a t ă l u m e a , d a r p e n t r u Mai it-atâ !...

Şi zilele s o s i r ă c â n d trefcuiră să p r i c e a p ă ceea ие s t a r e a l o r avea de excep ţ iona l , de a n o r m a l . Каг і зай de a s t a l a î n c e t a t ; d a r a c e s t r â s în­ce tă c u r â n d g r i j a , s p a i m a , g r o a z a u m p l e a u s ă r m a n e l e i o r p r i v i r i , c a r i m ă î n t r e b a u ş i se s p e r i a u d e aces t in fe rn nemea i t a t , de aoes t a b i s f ă r ă s fârş i t , i n c a r e e x i s t e n ţ a l o r se în­f u n d a d i n zi î n zd m a i m u l t . Ani ob­se rva t , c â n d f u r ă m a i m a r i , că ade -sea se g â n d i s e r ă î n п ш ш е a ţ e l e de m â h n i r e la s i nuc ide re .

Afec ţ iunea c e a v e a u t m a p e n t r u < a l t a ş i p e n t r u m i n e imsă-mi , le su s ­ţ i n u . Cel p u ţ i n a v u i a v e r e . Pimtuî să le p r o c u r t o a t e p l ă c e r i l e d e ca r e -erau suscept ib i le . P i c t u r a , muz ica , Ute-r i le , «ştiinţele o c u p a r ă sp i r i tu l lor, şi se i n s t r u i r a , c i t i r ă , şi a c e a s t ă v i a ţ ă pe c a r e n u o p u t u r ă t r ă i , o g a z d i r a , o m e d i t a r ă , o p r i v i r ă t r ă i t ă de cei­l a l ţ i .

Avea ţ i optsprezece a n i , şi r a ţ i u n e a le e r a foa r t e de svo l t a t ă , c â n d o ca r t e căzu î n t r e m â n u ţ e l e l o r ; a c e a s t a le e n t u s i a s m ă şi c o n t r a r i e î n a c e l a ş t imp , pe u n a m a i cu -scamă: a c e a s t a d in d r e a p t a , p e acea-stă fo tograf ie , M a r i a .

I n g l u m ă , s e h a t â r n , c e d â n d sen t i ­m e n t e l o r eî, s ă s c r i e a u t o r u l u i . U n r ă s p u n s îi fu a d r e s a t . Şi, pe neş t iu ­te, o co re sponden ţă m i s t e r i o a s ă se l egă , se u r m ă , i n t r e d o u a f i inţe ce n u se cunoş teau , în tne două g â n -d m l în t r ' um cuvi t i t . Doica , s a u «băr­b a t u l ei , ce l doi &?rvitorî c a r e s u n t î n c ă l â n g ă m i n e , tot a t â t de obiş­n u i ţ i ca şi шше de a n u re fuza n i ­m i c c a p r i c i i l o r nev inova te a l e celor d o u ă s ă r m a n e micu ţe , m e r g e a u I a pos t ă să i a .scrisori le . P ă s t r a r ă f a ţ ă de anine s e c r e t u l a ce s t e i copi lă r i i şi n u r a a î t â r z i u a m a f la t faptele. .

Ceea-ce vă tjoveeéesc, în ceie ce vor u r i n a , m i - a u ifost expl ica te s a u d e s t ă i n u i t e ; d a r vi le n a r e z î a o rd i ­n e a i u c a r i * ' a 0 î n t â m p l a t .

Mar i a , p r i n a c e a s t a , e şea p u ţ i n d i n î n c h i s o a r e a «eî. T recea c u m s a r zice, .zidurile .acestei vieţ i c a r e î i e r a i n t e r z i s ă . U n s e n t i m e n t d e a m i c i ţ i e , d e a f ec ţ iune o aanea c u r e s t u l l u m e i . 'Apoi i a t ă că, f ă r ă s ă ' ş î fi d a i s e a m ă , u n vis confus , i n ime le ce lo r do i c o -îes^&ndeuti f u r ă mişca t e şi m i s t e r u l î n s u ş i î n c e p u s ă f a c ă ca i u b i r e a s ă n a s c ă . T â n ă r u l î ş i t r imise fo iogra-i i a . I n s c h i m b s o l i c i t a pe a c e i a a Mar j e i . O ceru , o p r e t i n s e ch ia r . Mi­c u l r o m a n se t e r m i n a a b i a î ncepu t . D u p * p lăcer i l e du lc i , c h i a r i l u so r i l , A aiii-joruluî p u r , M a r i a î n c e p u să- i •cunoască d u r e r i l e .

D a r ea î n a i n t a s e p r e a m u l t , fu­sese p r e a p r i n s ă î n l a n ţ u r i l e i n ime l l i , p e n t r u a g ă s i c u r a j u l de u' i r u p e

G f t L E R I Ă F i G U f í l L O R C O N T I M P O R M N E

D-1 C. Dobrogeanu-Gherea

A u t o r u l u l t i m e i şi ce le i m a i d e s e a m ă l u c r ă r i a p ă r u t e l a no i „Neo-iobăg ia" , d-1 C. ß o b r o g e a n u <Gherea este c u n o s c u t c a a d â n c c e r c e t ă t o r î n a l e ş t i i n ţ e l o r soc ia le ş i r e c e n t a d-sa le ope ră n u face de cât să cons f in ţească m a r i l e d-sa le ca l i t ă ţ i d e o m d e şti­i n ţ ă .

R e p r e z e n t a n t u l cel m a i a u i o r i z a t a l eor ia l -demcicra t ie î r o m â n e ; ce l m a î b u n c u n o s c ă t o r a l t eor i i lo r soc ia l i s te c o n t i m p o r a n e , d i s t i n su l s c r i i t o r a a-d u s t o t d a u n a , în t oa t e d i scu ţ i i l e fie l i t e r a r e fie ş t i inţ if ice, ccn t r i tou lu l său de a n a l i z ă j u d i c i o a s ă şi t e m e i n i c ă , c ă r u i a se da to re ş t e î n b u n ă p a r t e t o t

a ş e z ă m â n t u l cr i t ice i ş t i inţ if ice d i n u l ­t imi i douăzec i de a n i a l m i ş c ă r i i n o a s t r e c u l t u r a l e .

D â n d , î n locul a ce s t a , p o r t r e t u l d i s t i n s u l u i şi celui m a l de a c t u a l i ­t a t e scr i i tor , ne î m p l i n i m o d a t o r i e de respect fa ţă de m e r i t u l ce a ş t i u t să ' ş t a s u m e î n l u m e a n o a s t r ă l i te­r a r ă şi ş t i inţ i f ică , p r i n î n a l t a d-sa le p u t e r e de c u g e t a r e .

D. C. Dobrogear iu -Gherea va ră ­m â n e î n i s to r i a c u l t u r i i n o a s t r e con-t i m p o r a n e ca u n a d in cele m a l l u ­m i n o a s e f igur i .

TGBEC.

a ş a c u r â n d fa rmecele . D e -oare-ce to­tu l n u e r a p e n t r u d â n s a d e cât i luzi i , cel p u ţ i n a c e a s t ă iluzie, or i c â t de a m a r ă a r fi fost , ea voia s'o rmfi p ă s ­t reze ; se ţ i n e a de ea î n m o d dispe­r a t ; şi s i g u r e a cedă de a s e m e n i t e n t a ţ i u n e î d e a nu zdrobi n i c i i n i m a ace lu ia pe c a r e îl iubea , de a-î d a î n c ă b u c u r i a , d e a-î d a d e l a d â n s a to t с з іа ce-î p u t e a d a . Aceste foto­gra f i i , a s ă r m a n e l o r mele fete, s u n t f ă c u t e de m i n e , însă ele d e p a r t e a lor, î ş i făceau o p l ă c e r e de a l u a ve­de r i ; fo tograf ia n u a v e a n ic i u n se­cre t p e n t r u ele. A m â n d o u ă în ţ e l e se , ş t e r s e r ă de pe u n u l din clişee i m a ­g i n a Luizei . M a r i a a p ă r u s i n g u r ă , şi c h i p u l as t fe l o b ţ i n u t î l t r i m i s e .

ţUi lmează . )

G a s t o n T o u s s a i n t

-ffl-

Norocul nostru—ier'i un vis, S'a 'nfiripal de-odală ; Şi lumea 'nlreagă—paradis In calea mea s arată.

Norocul nostru a fost scurt: 0 umbră trscâl&are, Ca farmecul unui sărut. Ca 'n primavarâ-o floare...

Norocul nostru—azt e-un vis Tu,—umbră trecătoare Şi lumea 'ntreagă—iad deschis (Jnde sufletii-тг moare...

D . I o v S o l f c j - i i i o

L1TKBAT1JRA ESPERANTO

CEI ŞAPTE COREI U n luicrător s ă r a c m u r i şi l ă s ă d u ­

pă m o a r t e a sa , a f a r ă de u n s ă r ă c ă ­c ios m o b i l i e r a l case i , î n c ă ş e a p t e băe ţ l şi o f r u m u ş i c ă fet i ţă de doi a n i .

Cel şieapte b ă e ţ l n u e r a u r ă i , d a r c a b ă e ţ l mic , c r a i i -obraznici , necă­j ind $>e ni a m a lor, i a â h n i n d - o a d â n c i n suflet ; a ş a c ă a d e s e a e r a n e v o i t ă a-î dojeni şi pedeps i .

Oda tă , cel ş a p t e mebuna iec î j u c a u c ă r ţ i în g l u m ă c h i a r î n t r ' o s f â n t ă D u m i n i c ă de d i m i n e a ţ ă , pe c â n d clo­potele s u n a u c h e m â n d pioşi i l a bise­r i că . A tunc i m a m a , c a r e cu pie ta­te s f in ţea z i u a D o m n u l u i , s 'a m â -cu că r ţ i şi s t r i g ă eş i tă d i n s i m ţ i r i :

— Ali, (puî de corbi , u i t a ţ i de Dumnezeu , î m b r ă c a ţ i h a i n a d r a c u l u i ş i s b u r a ţ î în l u m e a a c e a s t a m a r e , ca niş te corb i n e g r i , s ă n u vă m a i văd î n a i n t e a а с і і і к и !

Abia p r o n u n ţ ă cuv in te le ş i c e i şea-pte băeţ l , se t r a n s f o r m a r ă n u m a i d e cât în ş a p t e corbi c a r e e b u r a r ă p r i n f e r ea s t r ă , şi d i s n ă r u r ă . A t u n c i m a m a •lor «se în f r i coşa ş i se căi d e cuvin te le - i nech ibzu i te căc i n u se g â n d i s e î n m o d ser ios l a u in i i c ră i i . D a r bleste­m u l une i я а а ш е es te m u l t m a l g r e u c h i a r c a u n m u n t e d e fer, ş i astfel cei ş eap t e corb i a u t r ebu i t s& r ă m â ­n ă ş aap t e corb i cu toa t e c ă m a m a i o r a r fi de r i t să-şî r e t r a g ă bleste­m u l .

De a t u n c î a c e a m a m ă t r ă i r e t r a s ă cu s i n g u r a fe t i ţ ă ce-I m a i r ă m ă s e s e , c ă r e i a î i d ă d u e d u c a ţ i e î n f r ica lu i D u m n e z e u ş i h u n e l o r m o r a v u r i ; ve­d e a cu b u c u r i e c u m , cu c â t c r e ş t ea c u a t â t p r o g r e s a .

Când s'a f ă c u t m a i m a r e ş i e r a c a p a b i l ă a a j u t a pe m a m a ei l a o r i ce l u c r u în casă , î n t r ' u n a d i n zile î l zise :

— S c u m p ă m a m i ţ i c ă , de ce p l â n g i

i a ş a de muH f Вдоші Duiaan*zeo ne dă î n d e a j u n s p u ţ i n u l de c a r e a v e m nevoe, ş i d u p ă c â t ş t iu « ü n u te s u p ă r «сча nimic T

— Da ©ensila i w a , «зй-ţî mărturi ­sesc oM-a oe^naî a p a s ă c o n ş t i i n ţ a . I ţ i aminteşt t i p o a t e , d i n fra-g-eda-ţî copi­l ă r i e , cft a v e a i ş e a p t e f r a ţ i , ş i s ă n u te g â n d e ş t i că eî au p l eca t în î n t n e pentru a -ş î g ă s i fericirea, pe c a r e p r o b a b i l n u au g ă s i t - o ş i de m u l t poa te a u d i s p ă r u t . Aceas t a i -am m a l poves t i t 'o încă o d a t ă : d a r a c u m îţî vo iu « p u n e a d e v ă r u l ; t o ţ i f r a ţ i i t ă i t r ă e e c . E l î n s * rm trăeec în f o r m ă de om, ci sfeoT p r i b e g i n d pr in l u m e î n f o r m ă -de co rb î , c a r e fornaă afi l ua t ' o în u r m a u n u l b le s t em a r u n c a t d e mi ­n e în - supă ra re d i n c a u z a ne re spec t ă -r e î s f in te i D u m i n i c i . Cu c â t î m b ă t r â ­nesc c u a t â t m ă căesc m a î m u l t g â n -d i n d u - m ă i a acel« cuv ine n e c h i b z u i t e ş i aş î da t o t u l d a c ă i-aşî m a î vedea î n c ă oda tă în f o r m ă de om.

— Eî b ine mămi ţâeă ,—spuee a t u n c î f i ica e î—dacă f a p t a este a ş a , n u te s u p ă r a , s ă veeî : eu a m cre*eut m a î m a r e ş i a m d s v e n i t p r u d e n t ă ; s p e r că cu a j u t o r u l l u î D u m n e z e i î m i voi p u t e a scăpa f ră ţ ior i i . L a s ă - m S eă m ă duc în l u m e a a c e a s t a m a r e . să- î c au t , u n d « s p e r că-f voiu g ă s i ; d e altfel s ă a v e m c r e d i n ţ a în Dumneze t i , care - î v a e r t a căc î şt d- ta m a m i ţ i c ă i-aî er-t a t de m u l t .

M a m a b i n e c u v â n t a pe f i ica s a şi o l ă s ă să plece în l u m e p e n t r u a-şî cău ­t a f r ă ţ io r i i . D a r ea mj-ş l l u ă ni­mic d e c â t u n inel a l m a m e i sala , o b u c a t ă de p â i n e c o n t r a foame î şi u n s c ă u n e l c o n t r a oboseleî . Astfel r ă t ă c i p r i n i u m e m u l t e zile şi m u l t e s ă p t ă m â n i , şi de m u l t e or i se odih­n e a p e scăune l şi a j u n s e c h i a r la ca­p ă t u l l u m e i f ă r ă a-el găs i f r ă ţ io r i i .

In s fârş i t *e r e î n t o a r s e d in n o u s p r e soa re , d a r f i indcă aeeß ta tacia p r e a p u t e r n i c se dusa repede sp re l u n ă ; a c e a s t a fiind p r e a f r i g u r o a s ă p lecă sp re M â n d e l e s t e lu ţe ca r e e-raO aşeza te î n o r d i n e a cu lor i lo r lor рз scăune le le de a u r a le c e ru lu i c a r e r e spec tuos s a l u t a r ă fet i ţa.

C â n d raze le s t e lu ţ e lo r d i n s p r e di­m i n e a ţ ă a u z i ce c a u t ă h u n a cop i lă o r i d i c a r ă în su s , îî dete u n osc ior d i n p o r u m b e i i c e r u l u i şi-î z i se ră :

— I a aces t oscior , du-te d in n o u în l u m e şi deschide m u n t e l e de s t ic lă ; acolo locuesc f r a ţ i i t ă i .

î nvese l i t ă , fa ta s t r â n s e b ine che i a p r e ţ i o a s ă î n f ă ş u r â n d - o în b a t i s t ă şi se r e în to i a r s a î n l n m e , u n d e c u r â n d dete peste m u n t e l e de s t ic lă , pe ca­re , d in cauza l u c i u l u i lu i î n t i n s , n i ­m e n i n u se p u t e a u r c a ; p o a r t a e r a î ncă p u t e r n i c î nch i să .

Acum, v ru să-şî c a u t e osc ioru l , d a r , v a l ! c â n d îşî desfăcu b a t i s t a î n c a r e J l î i r f ă şu rase , o găs i g o a l ă , ş i da ­ru l s te lu ţe i de d i m i n e a ţ ă e r a p e r d u t A t u n c î copi la se î n t r i s t a g rozav , căc i cu m u l t ă b u n ă - v o i n ţ ă a r fi voi t să-ş î v a d ă şi să-şî s cape f r ă ţ io r i i pe c a r i de m u l t ş i î n z a d a r î n c ă u t a .

— Eî b ine—se g â n d i b u n a copi lă , n e v i n o v a t ă ca p o r u m b e l u l ce ru lu i ,— î n t r ' a d e v ă r , tot c a el a m fost a j u t a ­tă de D u m n e z e u , poa t e a c u m m ă v a m a î a j u t a osc io ru l ; n e a p ă r a t t re ­b u e «ă -mî s c a p f ră ţ io r i i .

Zis ş i f ăcu t ! I u t e s u r i o a r a l u ă cu ţ i t u l , î ş i t ă i e

dege tu l cel m i c s i a t i n se b r o a s c a , c a r e la m o m e n t se deschise ş i i se a r ă t ă î n a i n t e i n t r a r e a î n m u n t e l e de s t ic lă .

A t u n c î u n pit ic î î eşi î n a i n t e ş i o î n t r e b ă :

— Ce c a u ţ i a i c i c o p i l a m e a ? . — C a u t pe ce l s e a p t e corb i care-inT

s u n t f ra ţ i , r ă s p u n s e copi la . P i t i cu l , î l zise: — D o m n i i co rM au ß b u r a t ; dar vi­

n o încoace ; de s i g u r se vo r r e î n t o a r c e . Acum copi la u r m ă p e pi t ic î n fun­

d u l m u n t e l u i de s t i c l ă p â n ă la o ca­m e r ă a r a n j a t ă ca u n cu ib î n c a r e e-rau a ş eza t e ş eap t a p ă t i ş o a r e şi şeapte mesu ţe . P e f iecare m e s u ţ ă p i t i cu l a-şeza câ t e o f a r f u r i o a r ă ş i u n păhă­r u ţ , cu m â n c a r e şi h ă u t u r ă p e n t r u corb i ! P i t i c u l i n v i t ă copi la a l u a c a t e ceva d a c ă îl e f o a r m e s a u sete.

E a m a n c ă d in f iecare f a r f u r i o a r ă ş i b ă u p u ţ i n d i n f iecare p ă h ă r u ţ , d a r

4 . — No. 4 6 . U N I V E R S U L L I T E R A R L u n î , L> Noembrie J 'J iu.

fn i t l t imul p ă h ă r u ţ s t r c u r ă inelul m a ­mei sa le ; d u p ă aceia , obosi tă , se cul­că în u n u l d in p ă t i ş o a r e şi c u r â n d a-do rmi !

Nu t â rz iu , corbi i s b u r a r ă p r in fe­r e a s t r ă şi se a ş e z a r ă la m a s ă . Cu mi ­r a r e îşî spuse u n u l a l tu i a .

— Cine a m â n c a t d i n f a r f u r i o a r a m e a ? Cine a băut din p ă h ă r u ţ u l m e u ? Aceas ta de s igur e o g u r ă de om.

Şi cel m a i mic , bânclu-.şî păhăru­ţul, cu m a r e m i r a r e îşî a g i t ă a r ip i l e str igând :

— Ah, priviţi încoace, a m găsit în păhăruţul meu inelul mamei ; a-ceasta f ă r ă î ndo ia l ă e u n semn bun ; de s i g u r a c u m vom fi s căpa ţ i !

—- Ah, pr iv i ţ i , cine e cu lca t î n pă--tişo-rul meu? s t r igă un a l tu l .

Toţ i ceî şoapte corbi s b u r a r ă spre pat, şi v ă z â n d pe f r u m o a s a fet i ţă ca­r e d o r m e a în el s I r igă î nvese l i ţ i :

— Aceas ta de s i g u r - n e este sur i ­o a r a ca re a a d u s ine lu l ! Ah ! doş-teap tă- te s u r i o a r ă şi ne du-ne la măicuţa n o a s t r ă !

De o d a t ă se deş tep tă copila, şi ab ia î n t o a r s e ochi i s p r e . co-rh'l cei n e g r i c â n d ca p r i n vis d i s p ă r u r ă ciocuri le şi penele, t r a n s f o r m â n d u - s e în niş te f rumoş i t iner i , cu p ă r u l b lond şi ochi a lbaş t r i ca şi a l el.

Acum b u c u r i a e r a de nedesc r i s : so r a ş i f ra ţ i i să s ă r i j t au şi se î nb ră -ţ i ş au u n u l pe a l tu l , şi vesel p lecau din m u n t e l e de s t ic lă spre fer ic i ta m a ­m ă a l căre i fii bun i a u deveni t de a tunc ï .

Tradus din limbii Esperanto.

de Miluţa Simion.

M Ш T

fn l'imea care-o porii tu intre tâmple Adesea ort e-o simpla nebunie : Dorind mereu la ce nare să fie Gândind mereu la ce n'o sa se'ntdmple.

Aşa ţi-o fi plăcând viaţa tic, Când suflctu-li cu amăgiri se împle Cu cari îmbraci frumos acele simple Sau triste clipe de monotonie.

Şi de-asla ar putea să te zdrobească O clipă chiar de-aceea prea vulgară Çe (i-ar învinge forţa su/leWască.

Dar astaî lege 'n ort şi care tară: Acei cari trăesc ca să gândească In totdeauna es din lumc-afară.

A l e x . S t . V c r n c s c u

P R O V E R D E

Pros tu l iutâî vorbeşte şi pe u r m ă se gândeşte .

* Omul învă ţa t e cu s teaua 'n frunte. Unde nu este pisică, şoarecii vătaf

rui ică. *

La o fată mare şi un măga r sb ia ră .

Nu choitui tot ce aï, mâine nu ştii d e ce dai .

* Ochiul s t ăpânu lu i îngraşă v i ta .

Mtzerie de artist de

— R E X È B A Z I X —

U n c h i u l meu , d. Rovel in-Mutet , e ra u n i n d u s t r i a ş foar te boga t şi a-desea îmi zicea : •

— Eu s u n t p ro t ec to ru l tăii . C â n d a m absolvi t şcoa la m i l i t a r ă

în care m ă af lasem încă d in copilă­rie m ă în torsc l cu r a n g u l dc sub-lo-cotenent acasă , în o r a ş u l m e u n a t a l . Nu 'mî p lăcea c a r i e r a de m i l i t a r şi vo iam să fiu p i c t o r ; h o t ă r â î deci, că voiü r e n u n ţ a la g r a d .

D u p ă sosirea-nft î m b r ă c a i bjaine civile, apoi v iz i ta iu în b i rou l lu i pe u n c h i u l m e u şi 4 spuse i ce a m de g â n d .

Unch iu l m e u se r id ică de pe s c a u n şi î nc ruc i ş ându - ş î b ra ţe le pe piept , mă pr iv i câte-va clipe înc remen i t .

П ghic i i g â n d u r i l e . Ca r i e r a de a r t i s t el nu-o cons idera

de n imic şi c redea că pic tor i i toţi sun t niş te t iner i r letoşl , cu f a ţ a pa­l idă de r ă b d ă r i şi s ă r a c i , p r e c u m sun t descrişi în r o m a n e .

I o t ăce rea lu i e ra d i sp re ţu l ce a-vea p e n t r u pic tor i .

Apoi l ă s ându - ş i b ra ţe le în jos , zise t a r e :

— F ă ce v r e i ! Ş t iu că n ' a i nicî un ban , să n u socoti î n să că vei p r i m i a j u t o r de la mine . N u 'ţi d a u nicî u n b a n !

Cu a c e a s l a sa reaşeză p e s c a u n şi n u se m a î in t e resă de mine .

în ţe lese i că a r fi m a î bine să plec cât m a l repede. Şi plecai . I n t i m p ce s t r ă b ă t u i c u r t e a u n c h i u l u i m e u , m u r m u r a t î n g â m f a t pe sub m u s t a ­ţă : '•

— P â n ă m ă voiu în toa rce a ic i , n u v o i i i . m a I . f i a ş a s ă r a c , c u m s u n t a-c u m ' . A t u n c i vel vorbi altfel cu mi­ne, d-leî -Rovelin-Mutet !

T r e c u r ă doul an i . I n acest t imp t rocul p r i n toa te mi­

zeriile î ncepu tu lu i vieţi i de a r t i s t în P a r i s . M u n c e a m , su fe ream fă ră să m ă p l â n g — p e n l r u viitor. D a r nici în nevoia cea m a l m a r c , n ' a m r e c u r s la a j u t o r u l d-lul Rovel in-Mutet .

L a începu t îmi înce rca i no rocu l ca pe isagis t , d a r m a î t â r z i u g â n d i i că n u m a i ca por t re t i s t mi -aş l p u t e a câ ş t i ga pă inea .

S o a r t a m â urg is i şi a ici . Oomeni i p a r ' c ă a r fi fost vorb i ţ i ;

ce reau toţi să pictez f iguri le celor ca r i le-au m u r i t , d u p ă niş te fotogra­fii ş terse şi m i se î n t â m p l ă c h i a r u n client, c a re 'mî cerea ca *ără a ju to ­ru l v r e u n u l por t re t , n u m a i d u p ă des­cr ier i verbale , să'I picteze pe r ăpo ­s a t a bun ică -sa .

I n p r i m u l m o m e n t v r u i să d a u a-f a r ă ' p o acest cu r ios client, d a r în ur­m ă m i - a m i n t i l de m a r e a - m i s ă răc i e şi'I r ă s p u n s e i cu î n d r ă z n e a l ă :

— Bine. Şi cât p lă teş t i d o m n u l e p e n t r u a c e a s t ă l u c r a r e ?

Spuse o s u m ă , cu ca r e . p u t u i fi m u l ţ u m i t .

L ă s a ! să-mî descrie c u m a fost r ă ­p o s a t a lui b u n i c ă şi în aceeaş i zi în­cepui p i c t a r ea p o r t r e t u l u i d in închi ­pu i re .

D u p ă o s ă p t ă m â n ă a p ă r u c l ientu l in c a m e r a m e a de l u c r u şi c â n d z ă r i po r t r é iu l , s t r i gă u imi t :

— Ce s u r p r i z ă t o a r c a s e m ă n a r e ! î n t o c m a i aşa a fost r ă p o s a t a m e a b u n i c ă ; a d e v ă r u l e că eu a m văzut-o n u m a i o d a t ă în v ia ţă .

P l ă t i o n o r a r i u l şi îşi duse po r t r e ­tu l acasă .

I n câ teva zile în tot c a r t i e r u l se î m p r ă ş t i e vestea câ t de b u n p ro t r e -tist sunt—şi cum pictez şi o a m e n i pe c a r i nici că i-am văzu t v re -oda tă î n v ia ţă .

î n t r ' o zi, u n d o m n b ă t r â n i n t r ă în m a n s a r d a mea , pe ca re d in cur te ­n i r e că t r e mine î n s u m i o n u m e a m atel ier .

— D-Ie,—mă î n t r e b ă el—cl-ta eşti p ic to ru l acela c a r j ştie să picteze pe oamen i i m o r ţ i ?

— Eii s u n t , — r ă s p u n s e i cu oare­ca re m â n d r i e .

— Atunc i sun t pe cale b u n ă . O cu­n o ş t i n ţ ă m i t e a r e c o m a n d a t .

— Cu ce vă pot servi V — Să 'ml faci pe r ă p o s a t u l m e u

socru. — AÏ po r t r e t ? — N ' a m . D a r nicî n u este nevoe.

D-ta îl vei p ic ta şi a şa . Am auzit, că eşti m a r e m a e s t r u în a ş a ceva.

— Cu cine a m o n o a r e a ? — S u n t p r o p r i e t a r u l d-tale. . P r i v i i cu a tenţ ie pe b ă t r â n u l d o m n

căci îl d a t o r a m ch i r i a pe o j u m ă t a t e an , pe ca re îng r i j i t o ru l casei obici-n u i a m a i în fiecare zi s-o c e a r ă z a d a r n i c .

— O, d- le ,—îngâimaî—cât de m u l t m ă b u c u r că te pot servi cu ceva. . .

— Eu m ă voii! b u c u r a ş i m a i m u l t , chică îm i vel face bine pe s ă r m a n u l m e u socru rooosat . T o c m a i a s t ăz i auzi i ckla îngr i j i to r , că d-ta î m i da­torezi ch i r i a pe o j u m ă t a t e an . . .

A t inge rea aces tu i subiec t m ă a t in ­

se cam neplăcut . Bolborosi i î n c u r c a t : — I n t r ' a d e v ă r , a m o n o a r e a a vă

d a t o r a ; n ă d ă j d u e s c î n s ă că î n cu­r â n d voiu a d u n a ceva b a n i şi a-tuncî . . .

— Nu e nevoe ! — m ă î n t r e r u p s e b ă t r â n u l domn.—Dacă vel face por­t re tu l , cu aceas t a î ţ i vel ş te rge da to­r ia ş i vel m a l p r i m i de la m i n e o su t ă de f ranci .

— O, d-le, — s t r i ga i cu bucur i e — p o r t r e t u l va s e m ă n a pe r f ec t ! Şpune -ţ i -ml însă , cum a fost fa ţa r ă p o s a ­tu lu i d-s t ră socru.

— Nu l-am văzu t n ic i o d a t ă pe bie­tul om.

Când a m luat pe fi ică-sa de soţie n u m a l era în viaţă !?

— Cum să-1 fac a tunc i . . ? — Soţia m e a î ţ i va s p u n e c u m a

fost r ăp o s a t u l . Vino jos la m i n e şi vei şti totul .

II u r m a i şi c ă p ă l a î in formaţ i i l e t rebu inc ioase .

R ă p o s a t u l fusese u n om g r a s la fa ţă , cu m u s t a ţ a s tufoasă şi în f runte cu o t ă i e tu ră l u n g ă ..-ămasă ca amin­t ire d in mi l i tă r ie .

— Acum ştift deja totul—zisei eu. C h i a r î n d a t ă voiu începe por t r e tu l .

— încă ceva a m u i t a t ! — str igă în u r m a mea soţ ia p r o p r i e t a r u l u i . Ră­posa tu l , s ă r m a n u l t a t ă , p u r t a tot­d e a u n a în degetul a r ă t ă t o r al m a n e i d rep te un inel g ros de pecel lui i . Să faci şi inelul în proză . Ці şi d a ű a-cest inel ca să-ţt fie sub ochi .

Puse i inelul în b u z u n a r şi mă de-părtaif t . Acuma va s e m ă n a cu s igu­r a n ţ ă por t re tu l , căci inelul s ă r m a ­n u l u i r ă p o s a t e aci la mine !

I n aceeaşi zi puse i tabloul. în lu­c r a r e şi în t re i zile îl t e r m i n a m . Cu i n i m a s t r â n s ă duse i apo i t ab lou l jos la p r o p r i e t a r u l meii .

Mă p r i m i r ă cu m a n b u c u r i e în-t r e b â n d u - m ă cu cur ioz i ta te d a c ă a reuş i t bine.

— Vi-1 a r ă t î n d a t ă — spuse i emo­ţ ionat .

Aşezai pe soţ ia p r o p r i e t a r u l u i meu în mij locul camere i , apoî după oare­ca re in t roducere împinse i un fotoliu în fa ţa eî şi puse i t ab lou l pe el.

— I a t ă - 1 ! A m â n d o u l p r i v i r ă î n d e l u n g por t re ­

tul , în care t imp eii a ş t e p t a m n e r ă b ­d ă t o r efectul.

B u n a femee îşi s?oase d e o d a t ă ba­t i s ta şi începu a l ă c r ă m a , apoi bol­borosi p ă t r u n s ă :

— I n tocma i a ş a a fost s ă r m a n u l meii i a t ă ! I a t ă , colo pe f run te , tă­i e t u r a pe ca re a p r imi t -o pe c â m p u l de l u p t ă şi p e n i r u ca re e r a a t â t do m â n d r u . I a t ă şi inaiul de pecet lui t îl este pe deget—şi ce bine a i p ic ta t ine lu l !

P r o p r i e t a r u l m e u se b u c u r ă î n t r ' a -t â t a de a s e m ă n a r e a p o r t r e t u l u i , în câ t îmi i e r tă ch i r i a pe î n t r e g u l a n şi 'n locul celor o s u t ă de f r anc i fă­g ă d u i ţ i , îmi dete d o u ă sute .

D u p ă zece a n i i n t r a i în c a s ă la u n c h i u l m e u ca p ic tor celebru.

— E i vezi !—strigă el t r i umfă to r— a m s p u s t o t d e a u n a că eu s u n t ade­v ă r a t u l tău p ro tec tor . Vezi, d a c ă te-aşi fi r ă s f ă ţ a t ş i te-aşî fi î n d o p a t cu b a n i , n u te-ai fi d e p r i n s nic i oda­tă cu umble tu l pe p ropr i i l e t a le pi­c ioare şi n ' a r fi p u t u t eşi d in t ine un a ş a de m a r e a r t i s t ! L u p t a vieţi i te-a făcut om.

Zâmbi i cu a m ă r ă c i u n e , g â n d i n d u -m ă la mize r ia m e a de doulsprezece ani .

Traducere de IOSIF ŞAUVARY.

C O N T E L E D E P I M O D A N Episod isloric de Roda Roda

Acum vre-o şease-zeci de a n i , în v a r a a n u l u i 1849, s'a pe t r ecu t în ca­zematele for lă re ţe l P e t e w a r d e i n o d r a m ă r e m a r c a b i l ă , a căre i erou contele Georges de P i m o d a n , u n e-m i g r a n t , şi-a pub l ica t î n t r ' u n vo­l u m p ă ţ a n i i l e sale.

El venise în I t a l i a de s u s ca t â n ă r sub- lecotenent u n g u r in rogi:ticsitul de cava le r ie YVindiscli-Gro<v.. Po ba­za p ro tec ţ iune i fu n u m i t ofiţer de or­

d o n a n ţ ă al m a r e ş a l u l u i R a d e ţ k y , i a j în u r m a vitej i i lor sa le a junse căpi­t an . Când în l u n a Noembr ie 1848, î n a i n t e de î ncepu tu l c a m p a n i e i d i n Unga r i a , pr incipele Wind i sch -Graez ceru de là m a r e ş a l u l R a d e ţ k y c â ţ i v a b u n i ofiţeri de s t a t major , î n t r e ei fu şi contele P i m o d a n . El fu a t a ş a t pe l â n g ă B a n u l Jelacicl .

La 9 Mai 1849 Iellacicî ocupă for­t ă r e a ţ a i m p e r i a l ă Esseg. S i tua ţ i a sa e r a . d e s p e r a t ă ; t i fosul şi holera de­c i m a u t rupe le ; f o r t ă r e a ţ a a p r o p i a t ă P e t e r w a r d e i n se afla în m a n i l e Ma­g h i a r i l o r rebel i , c e r n i t ă n u m a i de u n corp s l ab (sub colonelul M a m a i a ) .

L a 19 Maî , 10 ore s ea r a , P r i m o -d a n p r i m i o rd inu l de a face o recu­noaş t e r e a m a l u l u i . D u n ă r i i , l a P a -l a n k a , î n a p r o p i e r e a fo r t ă re ţe ! duş­m a n e . .

El povesteşte : . . • „ P l u l e a m în josul D u n ă r i i pe o

h â r c ă de rechiziţ ie. Vâs laş i i meî , 3 ţ ă r a n i , n u î n d r ă s n e a u să se ap rop ie de ţ ă r m ; eu î n s ă i-am silit ; când , a jur i s a p r o a p e de ţ ă r m , începui să fac r ecunoaş t e r e , eş i ră repede din dosul une i case 15 M a g h i a r i .

„ P u s e i puşca la ochi . Ofiţerul un i g u r s t r igă vâs laş i lo r me i să t r a g ă la ţ ă r m , eü î n s ă le o r d o n a i să vâs-lezc spre ţ ă r m u l f luviului . Ţ ă r a n i i să r i ră peste bord , n u m a i u n u l , cu in ten ţ i a de a m ă sa lva , d ă d u im b r â n c i co răb ioa re i sp re mi j locu l flu­v iu lu i . P u s e i p u ş c a jos şi începu i să vâslez d in r ă s p u t e r i , d a r u n g u r i i ca r i î n t o a r s e r ă deja p â n ă la b r â u în fluviu, m ă a m e n i n ţ a r ă cu puş t i l e şi t r a s e r ă c o r ă b i o a r a l a ţ ă r m .

T r e m u r a m de mân ie . — Nu te te­me, zise ofi ţerul u n g u r , n u vel fi îm­p u ş c a t ! El m ă u r c ă în t r 'o c ă r u ţ ă ţă­r ă n e a s c ă şi se aşeză l â n g ă mine cu puşca î n c ă r c a t ă .

Douî p a n d u r i m ă păzeau la spate . C ă r u ţ a porn i în g a l o p . ' A b i a găs i i u n m o m e n t fericit ca să r u m e g hâr t i i l e din care ungur i i a r fi l u a t i n fo rma­tion!' a s u p r a p l a n u r i l o r noas t r e .

Pe la miezul nopţ i i a j u n s e r ă m la Neop lan ta . Am fost a d u s la g a r d a c e n t r a l ă c o m a n d a t ă de u n ofiţer sper jur . Solda ţ i i p u r t a u î ncă insig-niile î m p ă r ă t e ş t i .

In zorile zilei s'a p u s podul de pon­toane pes te D u n ă r e . F u i condus la P e t e r w a r d e i n la. Percze l , Icaro co­manda , acolo. Pcrezel afecta monier i -le n n u î om de l ume si-inî zise : Nu-ţi voi p u n e nic i o î n t r e b a r e desrrre ope­r a ţ i u n i l e a r m a t e i voas t re ; ştiu că nu voi r ă s p u n d e . D a r c u n o a ş t e m poziţi-u n e a B a n u l u i şi-1 a ş t e p ; ă m cu ne­r ă b d a r e . Aşi avea dreoful ea să or­don să fi î m p u ş c a t , d a r nu s u n t e m să lba t ic i . Vei r ă m â n e p r i son i e r a ic i .

F u i d u s în t r 'o c a z e m a t ă , u n spa­ţiu boltit, la t de S p ic ioa re şi l u n g de 20, în ca re i n t r a a e r u l şi l u m i n a p r in t r ' o g a u r ă cu zăbre le . L a amiaz î , t e m n i c e r u l m i - a a d u s m â n c a r e a . KJ se n u m e a K u s s m a n e k , er-a în v â r s t ă de 50 de a n i şi p u r t a încă un i fo rma a u s t r i a c ă . El se a ş eză -pe p a l u l meii ş i -mi povest i desp re serviciul s ă u de 30 de a n i în a r m a t a î m p ă r ă t e a s c ă şi făcea tot pos ib i lu l ca să-mi i n sp i r a înc redere . F i ind bănu i to r , a m tă­cut. U r â n d u - m l n o a p t e b u n ă , el ple­că.

Mă ocupa i cu p l a n u r i de e v a d ă r i . Găsi i u n t â r n ă c o p de fer, cu c a r o a m îndou i t două zăbre le , astfel , i n câ t a m p u t u t să-mi b a g c a p u l . D a r o fugă p r i n t r e sent ine le le u n g a r e a r fi fost o nebun ie .

A d o u a zi m i s'a dai voe să m â p r e u m b l u u n ceas pe zi n u pe u n va l l â n g ă D u n ă r e . Mă h o t ă r â î , ca l a o ocazie b ine veni tă să m ă a r u n c în v a l u r i şi să scap. T r e b u i a să m a i a ş t ep t încă câ teva zile, p e n t r u ca să chibzuesc bine p l a n u l . ,

T e m n i c e r u l se înce rcă din n o u să vorbească desp re d e v o t a m e n t u l sau faţă de î m p ă r a t ; e r a m convins , că el voeşte s ă m ă cerceieze.

La »4 Mai Kussrrmrek îmi făcu en voce t ă r ă g â n i t ă u r m ă i o a r o a c o m u n i ­ca re : , .Nu s u n t s i n g u r u l aici , caro ţ ine cu t r u p şi suflet la c a u z a înroă-r o t u l u l — m i couroi idaş a l podului ' do oe i i loane , cu n u m e l e Gerberici t şi

Lunï , 1 5 Moembrie 1У10. C'NIVEJISLL L 1 T E R A U iSo. 4(i . — 5.

douï sub-ofi ţer l d i n c o r p u l dc gen iu kun t ace i a ş i p ă r e r e . S u n t e m g a t a să f acem tot pos ib i lu l c a s ă r e s t ab i l im ' au to r i t a t ea î m p ă r a t u l u i în aceas t ă f o r t ă r e a ţ ă . S u n t e m în s t a r e c i l ia r să no p u n e m în l e g ă t u r ă cu colonelul M a m u l a , c o m a n d a n t u l corpu lu i de c e r n i r e ; p u t e m să morgóm p â n ă la el,, d a c ă v o m m e r g e n o a p t e a cu ba r ­ca . Ori de câ t e or i U n g u r i i aii in ten-ţ i u n e a de a face o ieşire, subofi ţerul B r a u n s t e i n a t â r n ă la f e r eas t r a sa n o a p t e a u n fe l inar , i a r z iua u n petec de p o s t a v n e g r u , c a r i se po t vedea d i n l a g ă r u l imper ia l . D-le c ă p i t a n te v o m m ă s c u i t a necond i ţ i ona t ca pe su­p e r i o r u l nos t ru . M o m e n t u l este po­t r iv i t p e n t r u o f ap tă t e m e r a r ă ; n o a p ­t ea r ă m â n în f o r t ă r e a ţ ă n u m a i 1500 so lda ţ i , r es tu l g a r n i z o a n e i c a n t o n e a ­ză la capu l p o d u l u i î n N e o p l a n t a . I n f iecare s e a r ă U n g u r i i r i d i c ă p u n t e a — de t e a m a i n c e n d i a t o r i l o r şi t rebue să t r e a c ă î n t o t d e a u n a m a l m u l t ca d o u ă orc , p â n ă c â n d se poa te trece pe pod.

D u p ă cele ce mi-a spus , n u m a l p u t e a m să-'i r e t r a g î nc r ede rea şi l ' am r u g a t s ă cau t e i n f o r m a ţ i u n l exacte a s u p r a efect ivului g a r n i z o a n e i şi a-s u p r a g a r d e l o r de la por ţ i l e forlă-reţei .

D i m i n e a ţ a v r e a să facă c u n o ş t i n ţ ă cu subof i ţer i i , pe c a r i m i i-a n u m i t .

N ' a m d o r m i t t oa t ă n o a p t e a , g â n -d i n d u - m ă n u m a i la s a l v a r e a mea .

A d p u a z i K n s s m a n e k m ' a făcut s ă m ă î n t â l n e s c la va l cu cel douî sub-ofieţrî , B r a u n s t e i n şi K r a u s t e . Ne-am în ţe les ca K u s s m a n e k să î m p a r t ă în p a t r u sec ţ iun i pe a r e s t a n ţ i l e l ibera ţ i , f iecare de câ t e 80 de oamen i . P r i m a sec ţ i une sub c o m a n d a m e a v a p u n e m â n a pe por ţ i l e for tă rc ţ i l , g a r d a va fi d e s a r m a t ă şi ucisă . T e m n i c e r u l se v a repezi a s u p r a celor t re i t u n u r i de a l a r m ă î n c ă r c a t e , p e n t r u ca să la în­d rep te in c o n t r a Ungur i lo r . B r a u n s ­te in ş i K l a u s cu o a m e n i i lor aveau să dea a s a l t c a z ă r m e l . I n ace laş t i m p co lone lu l M a m u l a va da u n a t a c cu c a v a l e r i a sa.

Gerber ich e ra s i n g u r u l d i n t r e noî ca ro a r fi p u t u t r euş i s u b u n pre text să a j u n g ă peste pod la avan fpos tu -r i le u n g a r e şi să facă c u n o s c u t colo­n e l u l u i p l a n u l n o s t r u .

Mica fâşie de h â r t i e , p r i n caro r a p o r ­t a m co lone lu lu i M a m u l a . a v e a o lun­g ime de t r e i ţoii . Am ins is ta t pe lân­g ă K u s s m a n e k , să spună lu i Gerhc-n ich să n u a s c u n d ă h â r t i a în h a i n e , ci s ă o ţ i n ă în m â n ă , p e n t r u ca în caz de nevoe să o p o a t ă înghi ţ i .

Din nefer ic i re sfa tul acosta n ' a fost a scu l t a t . B r a u s t e i n , l 'a decis pe ne­ferici tul Gerber ich să coasă bi le tul în c ă p t u ş a l a ha ine i .

La 27 Mal , pe la a m i a z î Gerber ich , p ă r ă s i f o r t ă r e a ţ a cu u n bilet de voie de la c o m a n d a n t u l fo r tă re ţe ! , s u b p re tex t că se duce la o vie ca d incolo de D u n ă r e . El avea să se r e î n t o a r c ă d u p ă a m i a z î .

S t a m la f e r e a s t r ă ca să v ă d c â n d se va în toa rce . Deoda t ă auz i i p a ş i pe co r ido ru l c a r e n a t e l . Uşa fu desch i să şi K u s s m a n e k fu b ă g a t î n l ă u n t r u . R ă m ă s e s e m s i n g u r i . O a g i t a ţ i e în­f r i coşa tă ne împedecă în p r i m u l mo­m e n t să ros t im vre-o vo rbă . I n sfâr­şi t eu il î n t r e b a i că ce se v a face cu noi .

— D-ta, ş t i d-le c ă p i t a n , că în 21 de e r e vom fi î m p u ş c a ţ i .

C u r â n d d u p ă aceea f u r ă m duş i la o a l t ă î nch i soa re . P e la m iezu l nop-ţel , dobo râ t de obosea lă , a d o r m i ! . C â n d m ă deş tep ta i , soare le r ă s ă r i s e . A ş t e p t a m ca î n t r e a g a p o p u l a ţ i e d in P c t e r w a r d e n să as is te la e x e c u t a r e a m e a şi m ă decisei , ca să a r ă t u n g u r i ­l o r cu cc c u r a g i u m o a r e u n so lda t a l î m p ă r a t u l u i .

P e la o r a 9 un t emn ice r u n g u r m ă scoase d in î n c h i s o a r e : dou î so lda ţ i m e r g e a u î n d ă r ă t u l meu ; eu p ă ş e a m m â n d r u cu c a p u l r id ica t . F u l c o n d u s î n t r ' o s ;lă. Ş c a p t e ofiţeri şi u n jude ­c ă t o r m i l i t a r ş e d e a u la o m a s ă . P r e ­şedintei , 1 'ml a r ă t ă u n bilet şi m ă în­t r e b a i ducă l ' am scr i s eu. Ani r ă s p u n s (.•.firma.iv. Ma l la o par i i ; văzu l pe re l p a t r u t o v a r ă ş i de n e n o r o c i r e a i m e i . K u s s m a n e k şi K r a u s e r a u re-S' ; m a ţ l ; D r a t t n s t e i n p l â n g e a ; Ger­ber ich. cel m a l t â n ă r d i n t r e noî, cu-

îl a d m i r ă m a l cu s e a m ă t a l en tu l d« observa ţ ie , p r iv indu-1 ca un v redn ic r iva l a l lu i llippocralc.

Acest doc tor a î n t r e b u i n ţ a t cel din­t â i c a n t h a r i d e l e ca v i s i că toa ra .

î n v ă ţ a t u l englez Vigan a pub l i ca t e e d i ţ h m e a sc r ie r i lo r lu i Arctcti t ipă ­r i t ă l a Oxford, 1723.

î n v ă ţ a t u l g e r m a n K ü h n a p u b l i c a t o a l t ă ediţ ie a scr ie r i lor a c e s t u i doc­tor , Leipzig, 1828.

Sc r i i to ru l englez E r m c r i n s a pu­b l ica t la U t rech t 1817 o edi ţ ie greco-l a t i n ă d in c a r e se poa t e vedea ş i a-p r e c i a m a ! b ine gen iu l , t a l e n t u l ş i p r e d i s p o z i ţ i u n e a î n ă s c u t ă a a c e s t u i doc to r a t â t de ec labru în vechime.

Dar din slava mea de stele tu tc-aî rupt. ca un luceafă)

Cc '.şî preschimbă nemurirea într'un butgărc, de tut

Si-azi îmî parc răii de clipa '. când întâi tc-am cunoscut, Căcî să te maî nalţ în stele,

nu maî pot, de-a s fi crvccafin\

O, cc trislă c căderea mândrelor femei.' Mii groază

Du sfinţenia in cure altù'datu te visam : —

Tu 'mi zâmbeai ca o bacliau/ă iar naivul eu eram,

Căcî vedeam in al tău zâmbet a virtuţii blânda rază.

Astăzi când ţiascull povestea primă chiar dc line '•/( sloce,

Când cilesc acele rânduri unde Iu mă clicml. tiran —

Azi pricep deşertăciunea unui an, căci, doar au an

M'a. contins că pentru Hac sensul ilragostii 'n alcov a.

Ca o maro lene hrănim ţi-cra inima odată,

Soarta tc-a legat de vremuri dc un om cc ţie străin,

Şi-mi spuneai — ţi-aduc'i anunţi: i — că ţi-e viaţa un suspin.

Pururi că tc 'simţi departe dc icoana adorată.

Cât dc sfântă 'n gând aluncca-'m\ răsăreai ! Un vis ce 'ncântă

Binecuvântam icoana cărei tu te inchiiaî,

Nu ştiam că 'n taira vieţii altfel, alta tu craî, —

Mă feream ca să nu turbur' resemnarea ta de sfântă.

Tu, asemeni curtezanei cc se mistuc 'n orgie,—

Roaba tc-aX lăsat in voia umil cel dintâi venit,

Vcntru-o clipă de uitare, aî jertfit un infinit,

Aî uitat şi, de străinul cărui ie-aî vândut soţie,

Aî uitai şi-Făl-Frumosul . . . despre care 'mî povesteai,

Aî zvârlit hlamida albă a virtuţii fără semeni

Si 'ntr'o clipă dc plăcere aî voit să tc asemeni

Tuturor cc pierd, nopţi albe in al vieţii trist serai.

Tu uimită vel rămâne când, citind aceste versuri,

Vcî pricepe că. ştiu arta să smulg masca ipocrită

De pc un chip ce-odinioară îmi era. c/tip dc iubită

Şi carc-az'i şti'u că 'nţclcgc toate ale'lumii rosturi.

Aşi puica... dar nu... maî bine ' să nul fac părtaş durerii,

Ariaigiri'i... El le-adoră şi-udararea-î e păgână —

Tu'dc-асчт... urmează ti calea — Mcssuiina [i-c stăpână —

Eu rămân în 'sfera-mî clară cz nn simbol al tă"crii.

1010. i . o o i i l i n I l i e s c u .

№ — • «

G A L E R I A A R T I Ş T I L O R R O M A N I

D-1 P. LICIU

T o a t ă l u m e a o ştie la no i : p r i n t r e a r t i ş t i i cel m a l t iner i a i p r i m e i noa­s t re scene, d-1 P . Liciu o c u p ă u n u l d in locur i le de f run te , este ace la ca­re, m a l r epede de câ t m u l ţ i a l ţ i i , s 'a a f i r m a t ca a r t i s t supe r io r .

De la d e b u t u l său pe scena t e a t r u ­lu i N a ţ i o n a l , de a c u m c â ţ i v a a n i , în ,,Le Pardon" a l lu ï J u l e s L e m a i -tre — d a c ă n u n e î n ş e l ă m —, d-1 Li­ciu a a b o r d a t genu r i l e cele m a l dife­r i te de d r a m ă şi comedie şi p r e tu ­t i n d e n i a făcut c r c a ţ i u n l m e r i t o a s e .

I n u l t imele s t a g i u n i a le T e a t r u l u i N a ţ i o n a l , m a l cu s e a m ă , d-1 Lic iu s'a r id i ca t la î n ă l ţ i m e a a r t i ş t i l o r de

m â n a î n t â i a , şi e desctul să se amin ­t ească f rumoase le d-sale c r e a ţ i u n î d i n „ B a n i i " lui M n h e a u , „Diavo­lul ' ' lu i M o l n a r ş i „Viforu l ' ' d-Iuî De l av rancea , pcnt iai ca ap rec i e r i l e n o a s t r e să fie aprec ie r i l e t u t u r o r cer­ce tă to r i lo r T e a t r u l u i N a ţ i o n a l .

D-luI Liciu i se da to re ş t e de ase­m e n i foar te f r u m o a s a r e î n c a r n a r e a lu i Moise c â r c i u m a r u l d i n n e m u r i ­toare le „L ip i t u r i l e Sa t e lo r " a lu i A-l exand r i , c a r i fac deliciul m a t i n e u -r i lo r de e s t imp de la T e a t r u l Na­ţ iona l .

ALDOR.

p r i n s de g r o a z a m o r ţ i i s t a r e z e m a t de p ă r e t e şi t r e m u r a d in tot corpu l . I n t r ' a c e e a ofiţerii u n g u r i d in sa lă , ţ i ­neau, consi l iu : U n u l d i n t r e el t r ecu pe l â n g ă noi cu o foaie de h â r t i e în m â n ă . Am a s i s t a t la m u l t e consi l i i dc răsbot şi ş t i a m că a c e a s t ă h â r t i e era. s en t in ţ a , c a r e avea să fie p re ­z e n t a t ă c o m a n d a n t u l u i fo r t ă re ţ i î sp r e s e m n a r e .

D u p ă câ tva t i m p , a m fost t r a n s ­p o r t a ţ i in î n c h i s o a r e a n o a s t r ă înso­ţ i ţ i de 12 so lda ţ i , de u n d e a v e a m să facem u l t i m u l d r u m l a locul de o-s â n d ă . A u z e a m în j u r u l m e u şopt in-du-sc : E l va fi s p â n z u r a t !

•Pe u n ba l con ză r i i doi b ă r b a ţ i şi o femea t â n ă r ă ; femeea 'm l făcea s e m n cu o ba t i s t ă .

Mă a ş t e p t a o pr ivel iş te g rozavă . I n ce lu la de vis-a-vis e r a î n c h i s Kus ­s m a n e k ; so ţ ia şi fiica sa se svâ rco -l eau pe j o s ţ i p â n d g rozav . Je lu i r i l e lor a f l a r ă ecou în suf le tu l m e ü . M ă g â n d e a m l a m a m a şi la s u p ă r a r e a el ş i a m sc r i s cu p i a t r a de d i a m a n t de l a inel , pe u n g e a m : „ R ă m â i cu b ine m a m ă ! Mor în c r e d i n ţ a ş i r esem­n a t . Nu s imt a l t ă d u r e r e decâ t aceea ca r e î ţ i s c o r m o n e ş t e p iep tu l " . Am t r ebu i t să r e n u n ţ la toa te s p e r a n ţ e l e n u m a i o d o r i n ţ ă mi -a m a l r ă m a s : de a m u r i cu o n o a r e . Auzi i ceasorn i ­cul b ă t â n d - t recuseră, două , t r e i ore. E x e c u t a r e a m e a avea s ă se facă î n t i m p de 24 de ore. T e r m e n u l t recuse şi a c u m î n c e p u să l i c ă r e a s c ă în su­fletul m e u o r a z ă de s p e r a n ţ ă , c a r e î n să m ă a g i t a foa r te mu l t . Z i u a în-t r a g ă a l e r g a i cu p a ş i m a r i p r i n ce­lu la m e a şi m ă înce rca i s ă -mi î n ă b u -şosc suf le tul p r i n obosea lă .

(Sfarşitui in n u m ă r n i viitor.'; C. S c a i iu.

I l u s t r a ţ i i l e a n t i c h t i ţ i î

DOCTORUL ARETEÜ Areteu a fost un ce lebru doc tor

g rec . Scr i i tor i i an t i c i v o r b i n d de Areteu

ne s p u n că e r a de o b u n ă t a t e de i n i m ă f ă r ă pereche în l u m e , foar te c o m p ă t i m i t o r şi m i l o s f a ţ ă de sufe­r inz i şi g a t a în tot m o m e n t u l de a-şl oferi servicii le sa le a t â t celor b o g a ţ i câ t şi celor s ă r a c i .

El a t r ă i t p r i n t i m p u l î m p ă r a t u l u i N e r o n (37—-68 d u p ă Chr is tos ) s a u pu­ţ in m a l târzi i i d u p ă al ţ i ! .

Doc toru l Are teu e r a foa r te intel i­gen t şi excelent diagnostic, c u n o ş t e a s a u m a l b ine îşi d ă d e a perfect s e a m ă dc orî-ce b o a l ă şi dc compl i ­caţi i le el.

E l e ra foa r te c red inc ios , p l i n de evlavie f a ţ ă de zei şi adese -o r lo i i zi­cea : „Zei i îm i a j u t ă să v indec pe cel bo lnav î şi să-I s cap de la o m o a r t e si­g u r ă , f i ind-că a m c r e d i n ţ a în A t o t ­p u t e r n i c i a lor" .

Are teu a sc r i s o c a r t e dc m e d i c i n ă foar te i m p o r t a n t ă i n t i t u l a t ă : De Morborum diiiturnorum et acuto-rum, causis, signis ct curalionc. Despre cauzale boa le lo r î n d e l u n g a t e şi acute , despre semne le lor şi v inde­ca r ea lor.

Sc r i e rea avea o ex t ens iune foar te m a r e . Autor i i an t i c i ne s p u n că a-ceas iă scr ie re e r a în opt volume ; fie­ca re vo lum c u p r i n d e a p â n ă l a 1000 de pag in i .

Din neno roc i r e s 'au p i e r d u t foar te m u l t e c a p i t u l u r î şi foar te p u ţ i n e a m a v u t fer ic i rea să a j u n g ă p â n ă l a noi .

Scr i i tor i i an t i c i vo rb ind de Are teu

A. Vântul.

într'o slavă de lumină visul, meu le aşezase

Să tronezi acolo mândră, un luceafăr între fete,

Trubadurii armoniei . să tc cânte 'n triolete.

Dorul drag să tc desmierde în crivaturi de mătase.

Fericirii din poceşte închinasem a ta soarlc,

Să visezi aripi dc raze pe-aî lăî umeri dc ninsori.

Si cu vraja ta din mituri. pe dc-a,jiurur'i să 'n/ioiî

Tot cc arc 'n stăpânire viaţă, infinit şi moarte.

6 . — Nu. 4 6 . U N I V E R S U L L I T E R A R L M 15 Noémon.- líMO.

ILUSTRUL MATEIÜ — R O M A Í J D E í i E K O l AMO R Ö V E T T A —

— Urmare —

P e n t r u céle d o u ă s f in te fete fu u n t r ă s n e t . E r a u a p r o a p e s ă sa îmbolnă­vească , şi c â t ă v a v reme n e g l i j a r ă şi m ă n ă s t i r e a s i m a s a lu î Don Giusep­p e . Acesta , care a v e a g r a b ă d e a r e a ­d u c e l in iş tea s i o r d i n e a î n casă , în­t r e b u i n ţ a t o a t ă e loc in ţa sa, cea m a î m â n g â i e t o a r e ş i cea m a l convingă­t o a r e spre a le î m b ă r b ă t a , a le do­ved i , u r m â n d m a x i m a luî favor i tă , -că toa te e r au b u n e şi că t r ebue să te pleci în fa ţa voinţei celui do sus .

P r i n u r m a r e fu h o t ă r â t ca t ână ­r u l s ă se d u c ă să-ş i t e r m i n e stu-'diile la Tren to , n u î n să tot în se­m i n a r , ci în I n s t i t u t u l ' technic .

De a s t ă d a t ă se conduse î n aşa fel, că î n d r e p t ă ţ i î n adevă r , preve­der i le opt imis te a le l u î Don Giuse­ppe . Obţ inu note b u n e şi l a l i tera­t u r ă şi la is torie.

Cu capu l î n f l ăcă ra t de laudele p ro ­fesori lor luî , şi m i c a r e p u t a ţ i e pe c a r e îşî-o făcuse p r i n t r e c a m a r a z i i lu i , compuse o b a l a d ă în ve r su r i : Napoleon la Sfânta Elena, ş i îşî în­chipui că este u n poet m a r e .

L a s fâ rş i tu l s t u d i l o r luî , t r ecu e-xamene le cu succes , ş i r e a p ă r u la presb i te r iu , u n d e şezu m a l mul t e l u n i neocupa t , s t â n d la gându.-I ş i na-ş t i ind ce profes iune să a l e a g ă , ba foar te p u ţ i n g r ă b i t c h i a r s ă ia vre-o h o t ă r â r e .

Mătuşicele Ange la ş i Roza, d in p a r t e a lor, vedeau f ă r ă n e r ă b d a r e âp rop i indu - se z iua d e s p ă r ţ i r e ! defi­n i t ive , c â n d a v e a u s ă s coa t ă de la c a s a de Depuner i cel d o u ă zeci da m i i de f ranc i , l ă s a ţ i l u i P i e r i n o de r ă p o s a t u l p ă r i n t e ş i dându - I nepotu­lu i lor, în voia soa r t e l .

S i n g u r Don Giuseppe, ţ i n e a p rad ică î n i ta l ieneş te ş i l a t ineş te a s u p r a ne­ces i ta te i une i s t a t o r n i c i r i ş i a s u p r a per icole lor une i vieţi de s l ăb ic iune şi de t r â n d ă v i e , c a r e n u e ra de loc s f in ţ i tă de pioasele exerci ţ i i ş i p r a c ­t ica s a l u t a r ă a devoţ iune! .

I n v r emea as t a , î n t â m p l a r e a făcu s ă c a d ă î n m â i n i l e luî P i e r ino , la Croda ros sa , u n u l d in p r ime le n u m e ­re a le „ C u r i e r u l u i L i t e r a r " , supl i­m e n t h e b d o m a d a r al „Renovatoru­lui. Cu u n s t r igă t de bucur i e , citi al, t i pă r i t î n p a g i n i f r u m o a s e , o poezie a u n u i a d i n c a m a r a z i i luî de şcoală , amp lo i a t de b i u r o u l a Mi lan .

P e n t r u P i e t r o L a n e r fu o reve la ­ţie, î ş î găs ise ca l ea : se va face poet, l i t e ra t , j u r n a l i s t ! va deveni u n u l d in apos to l i i iredentismului, şi va com­ba t e l u p t a p e n t r u l i b e r a r e a T r e n t u -luî de Trieste . Se va duce s ă t r ă i a s ­că l a Mi lan , u n u l d i n cele d i n t â i o-r a ş e ale I ta l ie i , u n d e to ţ i l i t e r a ţ i i s u n t s ă rbă to r i ţ i , u n d e to t ! z ia r i ş t i i fac avere . Va a v e a p l i n ă l ibe r t a te de g â n d u r i şi de fap te , ş i n u va m a î l u c r a de cât ce va %теа ş i ser i le şi le v a petrece î n l u m e .

Se a p u c ă dec i d e luc ru . I n cinci­sprezece zile făcu t r a i sonete : ispita, Beţia, Trădarea, ş i o cr i t ică a s u p r a poesi i lor de Berc i ié t ş i Mamel i .

Exped ia to tu l sub plic r e c o m a n d a t , cu o sc r i soare de op t p a g i n i , ca re cu­p r i n d e a o auto- i r iograf ie comple tă , d i r e c t o r u l u i „ C u r i e r u l u i l i t e r a r " .

Mate i C a n t a s i r a n a , d e c l a r a s e î n ca-;pul p r o g r a m u l u i săt i , c ă „ C u r i e r u l " e r a des t ina t „ t i n e r i l o r " şi că n u v a )avoa de câ t „ t i n e r i " ca r edac to r i . P e n t r u aces t mot iv , P i e t r o -Langer s e oferea ca co labora to r , ne -având pre ­t e n ţ i i l a n i c i o leafă . Ş t i a el b ine c ă î n t o a t e car ie re le , d e b u t u r i l e s u n t irrele şi n u p r o d u c n imic . D a r e r a i â n ă r , se s i m ţ e a vo in ic ş i d i s p u n e a ş i ide u n j n i c c a p i t a l de două-zecî de mi i d e f r anc i , c a r e t i d a voe a a ş t e p t a ^evenimentele. i -Cantas i rena n u p u s e n ic i o g r a b ă 1B r ă s p u n d e . Când sosi la Mi l an o iscr isoare cu m a r c a „ C u r i e r u l u i li­

t e r a r " , t â n ă r u l n o s t r u n r o m a l nă­dă jdu ia . O desfăcu d a r t r e m u r â n d ; e r a s c u r t ă şi h o t ă r â t a :

„Dragă D-le, „ I m ! place t inere ţea ; a m încrede­

rea în t inereje : ea este s p e r a n ţ a , ea este s a lu tu l .

„ E g o i s m u l u i crartimnoran, talazu­lui umf la t a l m a t e r i a l i s m u l u i , gene- '•• r a ţ i a n o u ă va opune ca chivot sfânt, des in t e r e sa rea g â n d i r e ! , cu l t u l idea­lu lu i .

,AI i n i m ă ş i talent, după câte a m p u t u t j u d e c a din v e r s u r i l e ş i p r o z a d-tale. T inere , foa r te bine !

„Doresc să-ţi î m p ă r t ă ş e s c un m a r e p l a n şi să te asociezi une i nobile î n -t r ep r inda r i .

„Vino câ t maî c u r â n d î n Mi lan . A s e r i este imprudent şi nefolosi tor . C u v â n t u l rodeşte ideeea, în m a r i l e desba te r l intelectuale.

„Ce m a i fac Alpi î noştri Tyrol ien!? Un ecou i t a l i an r ă s p u n d e insu l te lo r b a r b a r e de Nord, în ve r su l m ă r e ţ şi r ă s b u n ă t o r a l « a r m a n u l u i m e u P r a -ti ! S a l u t ă p e n t r u m i n e , s c u m p i i m e i AlpI şi t r a n s m i t e la Caffaro , la Bez-zecea, Thermopi l e lo r a u g u s t e de l a a t r e ia RomS, f ră ţescul v ivat , c a l d a a-c l a m a r e a b ă t r â n u l u i colonel Gar i -b a l d i a n !

AI d-tale pe v ia ţă , MATEI CANTASIRENA

„ P . S. — Adu-mî ,te rog ţ i g ă r i Virginia—din cele m a l bune .—Se în­ţelege că costul lor î ţ i v a fi a ch i t a t " .

Tre î zile d u p ă p r i m i r e a s c r i soa r e ! aces te ia , P i a t r o L a n e r e r a î n Milan. Nu este r a r , ca firile sfioase s ă ia de o d a t ă a s e m e n e a hot&rîri h rusce . F ă r ă a m a î s p u n e m ă t u ş i l o r , de pro-ectul l u i , p ra t ex tă o mică că lă to r i e l a Reveredo , ş i ab ia de acolo le sc r i ­se ce cale v ro ia s ă apuce .

Sosi t la Milan, g ă s i pe C a n t a s i r e ­n a î n f r igur i le e lectora le , p e n t r u re-îno i r ea cons i l iu lu i m u n i c i p a l ; şi a-t â t p e P i e t r o Lane r , cu ca r e s ch im­base scr i sor i , cât şi „ m a r e l e p l a n " , la dase cu to tu l u i tă re î .

C â n d se p rez in tă L a n e r î n cabine­tu l luî de lucru , cu m u t r a î n s p ă i ­m â n t a t ă , cu "faţa î neg r i t ă de c â r b u n l şi p ra fu l „c lase i a t r e i a" , cu o în-d r ă s n e a l ă ciuful i tă ş i cu ţ i n u t a lu i de ţ ă r ă n o i l a d r u m , d i r ec to ru l '1 l u ă m a l î n t â i drept u n u l d i n Ti ro l ien i l lu i o r d i n a r i .

— Du-te l a Bizzarel l i ! m o r m ă i e l cu u n ton a s p r u , f ă r ă a î nce t a d in scr is .

— S u n t P i e t r o L a n e r , bolboros i ces tă la l t , a r ă t â n d u - î d r ep t p a ş a p o r t ş i r e c o m a n d a ţ i e u n p a c h e t vo lumi­n o s de Vi rg in ia , pe c a r e le c u m p ă ­r a s e l a g r a n i ţ ă ş i c a r e îl p r i c i n u i ­se o sumeden i e de gr i j i ş i de nep lă ­ceri .

— I t î s p u n să te duc i l a Bizzare l l i ! s t r i g ă m a l r ă s t i f C a n t a s i r e n a , r id i -cându-ş î capu l şi b a r b a lu i I m p u n ă ­toa re . Nu a m vrame de p e r d u t . A-c u m m ă ocup de a leger i le m u n i c i ­pa le . In te rese le M i l a n u l u l î n a i n t e de •toate, apo i ale mele. I n t o t d e a u n a a m f ă c u t a şa .

P i c ioa re l e s ă r m a n u l u i t â n ă r t r e ­m u r a u .

— Mi-a ţ î scr is s ă v iu câ t m a i cu­r â n d la Mi lan . S u n t P i e t r o L a n e r d in Croda ros sa . . . ş i aces tea s u n t ţ i ­g ă r i l e „ V i r g i n i a " p e c a r e le-am a les u n a câ te u n a .

Ţ i g ă r i l e fu ră o r a z ă de l u m i n ă p e n t r u C a n t a s i r e n a . Ca -fulgerul, vă­zu s t r ă l u c i n d ceî două-zecî de m i ! de f ranc i . Se î n f u n d ă deci în j e ţu l lu î , zfanbi, î ş i m â n g â i a e x t r e m i t a t e a b ă r -beî 1Ш l u n g i , pe ca r e o î n c r e ţ e a cu m â n a , a lbă şi cam t r e m u r â n d p u ţ i n , şi f ixă a s u p r a t â n ă r u l u i ochii luî mici , vioî ş i s c r u t ă t o r i .

— P i e t r o L a n e r ! repetă el, î n v â r ­t ind pe r cu e m f a z ă — b a r d u l T r e n t u -lu i !

Şi z â m b i n d î n a i n t e cu u n fel de ş i re tenia bună -vo i toa re , a p o i co rd ia l ,

fami l ia r , ÎI î n t inse m â n a , f ă r ă însă ca să-şî î n t i n d ă p r e a m u l t b r a ţ u l , ş i r ă m a s e rezemat pe jeţ .

— Am citii a r t i co lu l ş i versurHe d-tale.

— Eş t i p r e a bun. Şi c a r e este pă­r e r ea d-tale ? Spune -mi sincer adevă­rul, fără nici un înconjur ! zise La­ner c a r e se si lea să p a r ă nepăsă ­tor, dar ale c ă r u i buze se îngălbe­nise de emotiune.

Celait nu r ă s p u n s e ; îş i l u ă ae ru l grav adânc, p leoapele p lecate , gâ­fâ ind gi tangindu-se în fotoliu. Apoi deschizând ochiî fl fixă d in nou a su ­pra tânărului , cu un s e m n de ap ro ­bare şi de încurajare.

Pie t ro L a n e r sa roş i de bucur i e ; nu, directorul n u îşi b ă t u s e joc de el. II plăcuse şi articolul şi sone­tele, în adevăr.

— Lasa -mă să- ţ i spun , r e luă Can­tas irena cu un oftat a d â n c scumpe­lor lu i amintiri de od in ioa r ă , pe care le invoca în m e m o r i a luî , la-să-mă să- ţ i spun aceea ce s p u n e a m de malte ori bietului meu P r a g a , Camarena, Betteloni, Bodto, c â n d ve-пеай eă i a m a s a la mine , cu încă­păţînatul >de Rovani , şi ca r î m ă si­leau , închizându -mă în oda ia mea , luându-mă de gât ,să le ascu l t ver­surile lor.

A ! ce t i m p u r i ! D-ta, n u e ra i încă n ă s c u t , d r a g u l meu L a n e r ! . . . A-duceţ î-va a m i n t e , s p u n e a m eu tu tu ­ror acelor t u r b a ţ i , că poezia este m u ­z ica—muzica i t a l i a n a — g â n d i r e a : ver­s u r i şi g â n d i r e , g â n d i r e şi r i m ă , to­tu l t rebue să fie a r m o n i o s şi să c u r g ă d i n t r ' u n isvor dumnezeesc de limpe­de, ca „aca le ape s t răvezi i , dulcî şi r ă c o r i t o a r e " de c a i i vorbeşte messe r F rancesco ! — Şi-ţi voi repe ta şi d- tale în aces t m o m e n t : d a c ă n u vre i să te perzî , păzeşte-te de „ s im­bol ism" ca de c iumă .

— Simbol i sm ! r epe tă P i e t r o L a n e r , cu nevinovăţ ie şi d ispre ţ , nici n u ştiu ce v r e a s ă zică !

Şi foa r t e m â n d r u de aceas t ă ino­cenţă , care-1 î n ă l ţ a cu u n g r a d în s t i m a şi p r i e t en ia d i r ec to ru lu i , îl p rez in tă d in noti ţ i gă r i l e , r e l u â n d poves t i rea des fă tă toa re a m â h n i r i l o r ş i gr i je lor lui p e n t r u a a s c u n d e pre­ţ iosul pache t cur ioz i t a te ! i n d i s c r e t e . a agen ţ i lo r de là v a m ă .

D a r pe c â n d poves tea cu toa te a-m ă n u n t e l c a c e a s t ă î n g â n f a t ă is tori­sire, C a n t a s i r e n a , distvat , avea g â n ­dul a i u r e a . II spuse s ă p u n ă ţ igă r i l e pe c ă m i n , f ă r ă a'î m u l ţ u m i m ă c a r , apo i a d u n â n d foile a r t i co lu lu i pe ca­re-1 i sprăv ise , c h e m ă cu o voce t a r e : . — Te-Deum !

Se a u z i s g o m o t u l s u r d a l u n u l pi­cior de l emn pa pa r che t , z â n g ă n i t u l decora ţ i i lo r c a r e se c iocănesc p e pep-tu l b ă t r â n u l u i cu rag ios , a l ă t u r i de p i p a lu i , ş i T a d d e o a p ă r u în p ra ­g u l cab ine tu lu i , d rept , ţ e a p ă n . II sa­l u t ă mi l i t ă reş t e , cu m â n a la be re ta lu i g a r i b a l d i a n ă :

— L a ord ine , colonelul m e u ! Decora ţ i i le , p ic iorul de l emn , be­

r e t a , colonelul , a v u r ă u n efect m o n ­s t r u de s u r p r i n d e r e ş i respec t asu­p r a suf le tului lui P i e t r o L a n e r , î ncă nel in iş t i t a s u p r a Aus t r ie i , şi a s u p r a s p a i m e i de l a g r a n i ţ ă p e n t r u ţ igă r i ­le de c o n t r a b a n d ă . I se p ă r e a că a u ­de de o d a t ă r ă s u n â n d în acel b i u r o u m e s c h i n ş i b a n a l m ă r e ţ u l cân tec de l i be ra re in te rz i s l a C r o d a r o s s a , im­n u l lu i Ga r iba ld i : „Tot! m a r t i r i ! no­ş t r i aii î n v i a t " şi de o d a t ă , în t r 'un t r a n s p o r t de e n t u z i a s m sincer , stri­g ă cu o voce c a l d ă :

— Trăiască Ital ia ! — Trăiască Italia ! răspunse sin­

g u r Taddeo, care mereu g a t a la ar­me, repetă :

— L a ordine, colonelul m e u ! Mate! Cantasirena îl dete copia

pentru tipografie şi cum vrea eă iasă, îl reţinu cu o mişcare. Se întoarse apoî spre Pitro Laner ş i îl întrebă dacă a dejunat.

— Nu.. . — A t u n c i vel de juna cu mine;

n e - a m înţe les . — Mul ţumesc , r ă s p u n s e L a n e r , ro-

ş indu-se şi î n c â n t a t , — In toa rce - t e aci să m ă ieî de la

biurou, l a prânz. Astă seară vom prânzi împreună, acasă. Doresc sä te prezint fetelor mele, cari aii citit sonetele d-tale.

— Vă mulţumesc de m i ! de ori mal zise Pietro, în culmea faricireî şi roşindu-ee din ce în ce m a î mult, la gândul că sonetele l u i a u fost citi­te de fete tinere.

— Unde star? — Nicăirî p â n ă acum. Abia sosii ,

şi alergai de a dreptul aci, l a d-ta. -— Azi poţi să stal la otelul „Ro­

m a " safi la „ E u r o p a " . P o r u n c i lu î Taddeo, ca re tot aştep­

t a t la uşă , să a d u c ă o bi r je şi să conducă p e d. L a n e r la otel, apoi se a p u c ă de s c r i s ş i să sgâ r i e h â r t i a cu m u l t ă furie, f ă c â n d să-I s c â r ţ â e condeiul .

L a n e r voia să-î m u l ţ u m e a s c ă , să-1 s t r â n g ă m â n a , să-I zică l a revedere , d a r celait , l u c r â n d îna in te , nicî nu se m a î u i t ă la el.

— Direc toru l a fost colonelul d-ta-lo? î n t r e b ă L a n e r , p l in de a d m i r a ţ i e , [te Taddeo , cum a j u n s e r ă pe s ca ră .

— Nu, d-le, r ă s p u n s e celait . Am servit sub colonelul Chias is , cara a m u r i t la Bezzeca.

— Şi d-ta a l fost r ă n i t , la Bcz-zecea ?

— Da d-le. — De s igur , a l pensie ? — Aceea a decora ţ ie i : 90 dfc fr. pe

an . — Dar . . . P i e t r o n u înd răznea—

pen t ru . . . p i c i o r ? — Nimic . Mi l 'a t ă i a t doi a n ! în

u r m ă , c â n d s 'a redeschis r a n a . Am t r imi s toa te h â r t i i l e l a min i s t e r , d a r nu a m m a î auz i t n imic r ă su f l ând .

E n t u z i a s m u l l u î P i e t r o L a n e r în­cepu a se r ă c i pu ţ i n . Se afla el oa re în I t a l i a , or i î n p a r t e a cea la l t ă a g ran i ţ e i ? — D a r a m i n i i n d u - ş î da in­v i t a ţ i a l a de jun ş i l a p r â n z , a direc­to ru lu i „ C u r i e r u l u i literal*", ş i de în­c r e d i n ţ a r e a că fusese citit şi ap re ­ciat de d o u ă fete t inere , se învesel i cu d e s ă v â r ş i r e .

D i rec to ru l îl d u s e s ă ia d e j u n u l la Cova, în s a l a cea m a r e . Mate i Can­t a s i r e n a m e r g e a î n a i n t e , î n to r to -eh indu-se , s i lovindu-se pes te p u l p e cu b a s t o n u l lu i cu m â n a r u l de ar­g in t . P i e r i n o , î n u r m a lu i a g ă ţ a t , a-p r o a p e de p u l p a n a l e p a r d e s i u l u ï lu î m a r e , ţ i nea s ă t i e văzu t de t o a t ă lu­m e a că înso ţea pe d i rec tor . In t imi­dat de m a r e l e lux al res taurantu* lui , de şuşo tea l a d i sc re t ă şi m ă s u r a t ă a convorb i r i lo r , o a m e n i l o r bine cres­cuţ i , d u s u l şi veni tu l c o n s u m a t o r i ­lor, to tu l e r a noü şi i m p u n ă t o r pen­t r u m i c u l ţ ă r a n d i n C r o d a r o s s a . Nu ş t i a nici să umbla , n i c î s ă s t e a lo­cului . Se i sbea de to ţ i ş i se ' n c u r c a p r i n p ic ioare le che lner i lor . Când vă­zu pe d i r e c t o r c ă se a ş e a z ă la o m a ­să u n d e toţ i se s c u l a s e r ă p e n t r u a-î face o n o a r e şi a-I s t r â n g e m â n a , P i e r i n o r ă m a s e pe loc, cu g u r a căs­ca t ă , înv târ t ind între dege te p ă l ă r i a

luî t i r o l i a n ă , m o a l e , şi s a l u t â n d s t ân -gaciu c â n d î n d r e a p t a când î n s t a n ga , la t o a t ă lumea, care nu-1 b ă g a în s e a m ă .

— Zi să-tî d e a un s c a u n ş i s t a l , îî zise C a n t a s i r e n a , care a b i a îşi a m i n ­t i de invitatul lui şi p e ca r e îî p re ­z in tă : — D. Pietro L a n e r d i n Tren­t in , scriitor de m a r e t a l e n t .

Nici p r e z i n t a r e a î n s ă , nicî m a r e l e talent, nu f ă c u r ă impre s i e a s u p r a ni­mănui . Acolo , f ă r ă îndo ia lă , t o a t ă lumea a v e a talent .

O m i c ă privire dintr'o p a r t e , şi noul veni t rămase î n m o r m â n t a t în nepăsarea generală.

E r a lov i tu ra a l ege r i lo r munic ipa­le : s e discuta se aprindea ; ridicau în nori câţ i -va candidaţi , pe alţi îî iârau î n norohl . Se dedeau lupte m a r ! i a r ă nici un rezultat. Dar când Matei Cantasirena ridica g lasul toţi t ăceau , se l in i ş teau . Tot! î l ascul­tau cu luare aminte, cu interэа, cü evlavie.

A ae c i t i armarea î n „Universal Literar" care v a apare Duminica vi i ­toare.

Lrmi, 15 Noemtír ie 1 9 1 0 . U N I V E R S U L L I T E R A R No. 4 6 . — 7.

C U G E T Ă R I D i n G o e i b e

Omul nu învaţă a s* «ţanoafte decât I n oameni; numaî viaţa arată fie-câ-ttria ce e.

Toate ideile au fost cugetate: e vorba t a Ce numai cugetate din nou.

Vrei să intri la i n f i n i t ? Străbate fi-teitui în toate sensurile.

Omul se află totdeauna redus la sine taeuş î .

Nimeni să nu se plângă de înjosirea e i ş e i e a s c ă a oamenilor^ căeî ea este atotputernică In iume.

Vorbele cele maî frumoase ajung de batjocură, еаю* cei c e le l a u é i es.te un cap s u c i t . - »

SCHIJE offl hat a сов/$га.оя

B A B A А І Ѵ Т д Т А

I n jurul mesei încărcată cu toate bunătăţi le , stau t u s p a t r u maeştri i 'de muzică din oraş. Sunt foarte bine dfepuşî; din toţi însă , Vânt de vară e luai veseli Conferinţa lui desspre , , î a -'flaenţa muziceî asupra oamenilor" a avut un succes minunat : sa la a fost 'înţesată de l a m e , i ar acum, colegii departe de a se arăta invidioşi, nu găsesc pentru dânsu l de cât cuvinte de laudă.

— Mi-au plăcut—zice Băltăgeanu, ce i m a î în vârstă dintre зі ,—mi-au pMkcut m a î ales exemplele eu cari al dovedit binefacerile muzioeî, 'efectul eî l iniştitor a*upra celor nervoşi şi bolnavi , dulcea duioşie ce o revarsă î n inimile întristate. . . , dar, a propos: ratasem, şi doar m ă ţ ineam să ta întreb : ce te-a făcut să te învese­leaţi a şa dintr'c dată , când ajunse­seşi la exemplul c d m a l mişcător, şi să treci repede la altă ordine la idei ? Am băgat de seamă că te luptai straşnic să-ţi s tăpâneşt i râsul. Al ob­servat ceva hazl iu în sală ?

— Nu frate, răspunde Vantdevară, n a m văzut nimic, căci ea a m obice­i u l să privesc pe dî-asttpra capetelor fără să-mî fixez privirea asupra n imă­nui / dar< lucru ciudat, tocmai în clipa nceea, rui-am adus aminte de o întâm­plare comică, petrecută la începu­

tu l carierei mele, întâmplare co-re dovedea tocmai contrariul celor ce m ă si leam să dovedesc prin e-xemplele mele.

Pentru că a venit vorba, am să v'o po'vastesc şi vouă. Să vedeţi : Mă тщ, voî aţi găsit posturi îndată ce aţ i terminat conservatorul ?

— Nicî vorbă, răspund cu toţii. — B a eu, adaogă Bă l tăgeanu ,

nä-am luat diploma după ce ser­visem mal bine de doi ani ca maes^ tra la un gimnaziu. Fireşte erau ş i alte vremuri pe-atuncî; altă făină se măcina la moară.

—Da, altă făină, zice Vantdevară. E a însă am fost maî puţ in norocos. Când am terminat Conservatorul nn se găsea nici un loc liber în învăţă­mânt.

E « n'am fost din părinţ i cu dare de m â n ă ; m'am susţinut în şcoală cu u n mic ajutor de-acasă, cu o lefu-şoară ca vai de ea de la cor, şi cu a-ceea ce m a l puteam scoate d in lec-ţ S e ce dam pe ici pe colo prin oraş. Când am absolvit ctrrsurile, m ă a-flam foarte strâmtorat : părinţi i îmî retraseră mica pensioară, ba îmî fă­cură cunoscut că a sosit t impul să-î ajut eu ; pierdusem ş i cele căte-va lecţS, iar ca culme, subvenţia coru­lui se redusese simţitor şi eu, dim­preună cu аЩ câţî-va, ful şters d in s f a t

Iată pentru ce eu n'am putut simţi bucuria izbânzeî, în vederea căreia muncisem din greü atâta vreme ; ci, dimpotrivă, socoteam succesul m e u ca veriga d ia capul tmnî lant de su-

ferinţî cu mult m a l mar i de cât acele prin care trecusem.

Trei luni de vară le-am trăit ca va l de lume.

Începuse să-mi umble prin cap g â n d u r i negre, când, într'o d imi­neaţă de Septembrie, cam pe la sfâr­ş i t e i lunei , primii o veste foarte plă­cută din partea unul prieten pripăşit prin Dobrogea.

Acesta îmi găs ise u n loc de dirijor de cor la o biserică nouă dintr'un orăşel dobrogean. Postul era bine plătit iar mie îmi scăpărau ochi i după o siujiiă. De aceea mi -am şi fă­cut g e a m a n t a n u l şi a m plecat fără zăbavă. A doua zi îmi luam serviciul în primiră.

Cum însă în oraş n u putui găs i nicî o cameră mobilată, fuî nevoit să închiriez o casă goală şi să-mî aduc de la părinţi ceva mobilier.

Una dmtre surori, pe care o lua­sem cu nnae , îmi da ajutor la înjghe­barea coralul .

Aş fi trăit bine, căc i la o săptă­m â n ă după stabilirea mea acolo, maî căpătasem o slujbă la p r i m ă r i e ; un lucru încă nu mă aranja de loc.

Locuinţa mea era chiar la margi­nea orăşelului : în dreapta aveam o familie de turcî, în s t â n g a o casă pă­răsită şi ruinată, în care se a u z e a u in fie-сз noapte, pe întuneric , gla­suri ce se certau înăbuşit , ş i nişte zgomote surde, asemănătoare unor bufnituri de maiu .

Larma înceta despre ziuă, fără ca vre-o umbră de o m s ă se v a d ă in ­trând orî eş ind.

Vecinul meu Ismai l Efendi, spu­nea c ă nu-î lucru curat.

Pol i ţ ia , reprezintat ă printr u n sub­comisar şi doi gardişt i postaţi în cele două eărciume de la exlremităţila o-raşuhrî, nu maî i o d r i z n i a s i intre în casă de îndată ce se inopta.

Osebit de astea , t a spatele case i îş î răst ignea braţele albe în bătaia lu­nei , crucile c imit irului creştin. Iar ca culme, prin curtea locuinţei mele, care avea poarta d in faţă hrentuită şi gardul d i n fund povârnit şi în par­te l ipsă, ţărani i îşi făcuseră potecă de trecere m a l de-a dreptul, spre viile de pe dealurile d m preajmă.

Adeseori, înainta de răsăritul zori­lor, pe când eu munceam la prescri­sul cântecelor şi împărţ irea lor pe voci, auzeam câte un eiocăait în fe­reastră, iar când deschideam uşa , nu zăream pe nimeni .

Intr'un cuvînt, n u m ă s imţeam öe loc la mine acasă.

De aceea, m'am simţit foarte feri­cit când aflaiu că în centrul oraşului se aflu da închiriat două camere bune.

N'am m a i stat la gânduri ; într'un suflet m'am dus ş'am tocmit casa, plătind şi chiria pe două luni înain­te, c u m mi s'a cerut.

Nenorocul însă mă urmărea şi aici. Hazaina. mea, m a m a Antiţa, o babă lungă şi ciufoasă ca o mătură de scu­turat pereţii era de-o răutate fără pe­reche.

Vă scutesc de a maî asculta câte năzbâtii a născocit pentru a n e faee o s ingură zi, maî lungă de cât postu-mare.

Toată lumea m ă căina c'am încă­put pe manile Căpcăunei, c u m ÎI spu­neau toţi.

Mi-era peste putinţă să m a l s tau acolo, ş i cu atât mal mult cu cât chiar a doua zi după mutarea mea se deşertase o altă casă maî încăpă­toare, m a î curată şi la o poziţie mul t maî frumoasă.

Ce era de făcut însă 1 Plăt isem babei treï-zeeï de lei îna­

inte şi plecând aş fî pierdut banii . După ce na-am sfătuit in fel şi chi­

puri cu soră-mea, ne-am oprit la un mijloc original.

Să vedeţi. Corul meü se compunea din patru­

zeci de persoane, mari şi micî. Făcu­sem cu un mic n u m ă r de corişti o s ingură ş i sfioasă repetiţie acasă ş i baba—las'că bodogănise toată ziua,

—dar, ca să ne taie pofta de-a m a'l cânta, sub cuvînt că vrea să stâr­pească nişte gândaci , a fumase prin c a s ă cu piper roş, аз-ат tuş i t mai rău ca ofticoşii d o n t zu» de-a rîndul, ş a m p lâns fără voie pentru toţi morţi; d i n lume.

Nu maî era chip ; trebuia s'o ru­pem cu dânsa. î n c e p u r ă m deci pre­gătirile.

' l'ra>eazăV. Gala«. GEORGE TAKAIWTA

Ilustrat ia noastră colorată C o n t e l e T o l s t o i p e p a t n l d e

m o a r t e . Dumineca trecută a încetat (fia viaţa

într'o cameră a găreî Astapowe (Ru­sia) marele scriitor şi cugetător rus contele Leo Tals*«, în vârstă de 82 aiiL Acum deaizocî de anî marele Tolstoi se retrăsese la moşia sa Jas-mrja Poljana, unde a propovăduit prin­tre ţărani adevăratele virtuţi creştine. Venind în conflict cu dogmele bise­riceî ortodoxe, contele Tolstoi a fost excomunicat de Sf. Sinod. Din cauză că Tolstoi a murit fiind sub aceas.ă anatemă, Sf. Sinod a interzis să i se facă înmormântare bisericească.

Ilustraţia noastră de astăzi repre­zintă pe ilustrul patriarch Tolstoi pe patul de moarte în gara A s t a p o w 0 .

SFATURI CASNICE

Cam se feresc păşirile de dikor. — Ca să fereşti pasările «ie dihor, dâ-le

să bea çi pune prin coteţe apă în care s'a spălat peşte batog. Stropeşte cu a-ceeaş apă locurile pe unde ar putea intra dihoroi ş i pereţii coteţului şi vel avea p a s i n ie ferite.

DIN HÂZ0L_ÂLTORÂ

M e n a j a m e n t e

X. a fosî v ic t ima u n u l accident de automobi l . Cadavrul i-a fost dus la morgă .

Câţ î -va pr ie teni se s fătuesc cum să dea de ştire neeotoeiteî v ăduve de ac­cidentul în t âmpla t , cu c â t ma î mul te menajamente .

— Trebue să i se spună lucrul cât m a l pe "ndelete, n u dint r 'o da tă , zice unu l .

— N u m a î Costică poate s ä facă t reaba .

— De ce Cos t i că? — Apoi, Costică e s i ngu ru l d in t re

noî care se bâlbâie şi pină să spună ce vrea , b ia ta v ă d u v ă are v reme să p r indă cura j .

JOCURI Ş A R A D A

de d-nu B e r n a n d u s , loco P r i m a parte de că ta ţ i , Prepoziţie-o să aflaţi ; Par tea doua de gândi ţ i , Nume mascul in găsi ţ i ; Tot c u v â n t u 'mpreuna t , La scris e ' n t r ebu in ţ a t .

Deslegarea problemei de calcul din «Umversul Literar» No. 4S e s t e :

A c e ï d o i i î p r i e t e n i s e v o r Î n t â l n i d u p ă 3 o r e ş i Ѵз

Persoanele, care, prin tragere la sorţi, aii câştigat câte unul din cele 10 volume-bibliotecâ acordate ca pre­mii , sunt următoarele :

Bucureşti : d-nil 6. Gasse şi Gaston Barras ; d-rele Ida Székely, Alexan­drina Dumitrescu şi d-na Adela G-. Bali s te.

Buzeu : d-na Ana Kiăbescu, elevă. P.-Neamţ : d-şoara Constanţa Al.

Ionescu, elevă. Tecuci : d. Ionel V. Leondan. Slânic-Prahova : d. Ion N. Steluţă,

funcţionar. Iaşî : d. Traian Vârlânescu.

«AtWTJb. .s. O U P A ! Intreauinjarea Cremei şi Puiirrl Д0ВА"

P A S T A

I d e tftn tf 1 lef i ' шоі; A P A d e

G U R A t e n 5 0

1 SÁPUN D E T O A L E T A

„ F L O R A " De o calitate ireproşabilă, foart

bine parfumat, catîfoieazâ măin» si tenul. B v c a t a l e i 1 . 2 5 .

1 J mm lia PAR RAP10

G a r a n t a t a b ­s o l u t n e v u t ă -m a t o n r e , тар-seşte imediat pă­rul cărunţit sau albit, la negru, io ferea, easUniű cad blond Intr'un mod atât da per* foct ;i de natu­ral, lo cat uu ie eunoaşte de k e ся pinii esta văptit. întrebuinţarea mal simplă şi mai uşoară ca la ori-» alti

"Ipsea de aar. L e i 2 . 5 0 la dro-guerii ?i farmacii.

Tuşea cea mai rebelài bronşitele acute şi cronice, tuşea mă-

gărească v i n d e c ă sigar

PECTOSIN ITEAÎVU --Sticla leî 3,—Progggrif şi Farmacii-I ţ i i imio ctorosa. neui-astpma. histeria. ипсін.ц slîibiciunea generală combats

II EM OFER ÎTEAINIJ Face poftă de mâncare şi este umil din cele mai puternice reconstituante

ale corpului slăbit. Sticli tei 4-—La oroguerfi si farmacii

J UNI! ^ e ori-co condiţie in-UHU vată perfect

Manierele Elegante cu L e i t . 9 0 trimişi prin m ă r e l p o ş t e l e , primind

prin postă prompt, franco si recomandată o carte foarte utilă, care conţine : Regvlele bunei cuviinţe, aie fru­moaselor pnrtiri şi ale etiche­tei, Arta de a se face cine-va plăcut în societate, Scrisori de amor şi cereri de căsătorie, Limbajul florilor,Felicitărî pen-truzilete onomastice, Poezitpen-tru declamat in societăţi, Ver­suri şi toaste, etc.

Aseaienea Ii se recomandă stă­ruitor : D i c ţ i o n a r n l d e b u z u ­n a r p e n t r u t ă l m ă c i r e a e u -v i n t e l O r r a d i c a l e ş i z i c e ­r i l o r . s t r ă i n e d i n l i m b a r o ­m â n ă . Volum de 236 pagini. Costă L e î 1 . 8 5 primit prompt, franco şi recomandat la ori-ce a-dresă in toati ţară.

A m â n dană . aceste foarte in­teresante cărţi coesandate şi plă­tite împreună costă numaî T r e î L e i Înaintaţi odată eu comanda. Ori-ce comandă se face numai prin poştă şi se adresează împreună eu banii exact ast-fel : Agenţiei Uni­versale de Publicitate literară PRESĂ, Căsuţa poştală 453, Bucureşti.

Tăiaţi acest anunţ şi păstraţi-l

Reclama e sufletul conereiului

«UNIVERSUL LITERAR» C u p o n J \o . 4 0 .

8. — N o . 4 0 UNÎVhiUoUL L l T E K A l l . 1, io Л

L a 21 Noembrie Se V a face tragerea mari lor premi i ce oferim

gratuit abonaţ i lor noştri, ş i a n u m e :

Construi tă a n u m e anul aces ta p e n t r u abonaţ i i noş t r i , In posi ţ iunea cea maî î ncân ­t ă toa re a Sinaeî, pe s t rada F u r n i c a .

Un Dormitor d e b r o n z

Foarte elegant, de mare valoare, cumpărat d-la in­dustria Metalică Marcu»,

B-dul Elisabeta No. 5.

U n D i v a n - P a t şi un salonaş modern Cumpărate de la marele magazin de mobile «La Centrala» Marco Dattel-kremer, str. Carol No. 62.

Un mare piedestal Foarte frumos sculptat,

pentru flori.

Un flaut ornai cu fildeşrC":S? Un ceasornic de aur pentru bărbat şi 0 pe­reche cercel cu 6 pietre diiunani, u u li;i!ïï?utu.

magazin „Ceasornicăria Coiţeî".

lina pendulă de perete lucra'*'batând

0 elegantă pendulă de biuroft. lä cumpărate de.la marele magazin de la II M( (ICI c, horologerie şi bijuterie Th. Radivon,

Dna Bicicletă, una Puşcade vânătoare si un pistol automat Cumpărate de la marele magazin de arme, B. I*. Zissmann calea Victo­

riei 4 4 .

I n G r a m o f o n perfecţionat

o V I O A R A s is tem St rad ivar ius

Cumpărate de la marele magazin J e a n Féder , ' саіеч Victoriei No. 5 4 .

In inel de damă cu o piatră de valoare. 10 tablouri aquarele. Şease ceasoarnice pentru bărbaţL Şease ceasoarnice „Révei!". 20 abonamente pentru 6 luni la „Veselia"

R 1 . , я . . i N . « „ 10аЬол. pentru 6 luni la,Ziarul Călătoriilor' Bulevardul Elisabeta No. i). > Ir r »

Cu toate că acordă aceste mart premii, ,,UNIVERSUL" menţine aceleaşi preţuri de abonament adică

Lei 18 pe un an; Lei 9,15 pe 6 luni; Lei 4,65 pe trei luni Abonaţii maî primesc gratuit ,,UNIVERSUL LITERAR", iar cei ce se abonează cu începere de azi maî primesc un volum din

R e g e l u i C a r o l I Spre a participa la premiile acestea, abonaţii pe un an primesc 30 de bonuri ; cei pe 6

luni, 14 bonuri ; iar cei pe 3 luni, 5 bonuri.