Limba Funcţională

8/17/2019 Limba Funcţională

1/16

LIMBA FUNCŢIONALĂ

0.1. Sa trecem acum la considerarea mai îndearoae a o!iectului traditional allin"#isticii$ adica la lanul istoric al lim!a%ului. Acest lan oate & identi&cat$ dua cumam #a'ut$ cu lanul lim!ilor$ anume cu lanul traditiilor te(nice tiice ale lim!a%ului$traditii determinate din unct de #edere istoric ale anumitor comunitati. Un asect

)undamental al lim!a%ului este acela de a se mani)esta totdeauna ca 1 i m ! a* c(iar&ind creatie$ roducere continua de elemente noi si$ în acest sens$ +li!ertate+$ lim!a%uleste$ în acelasi tim +istoricitate+$ te(nica istorica si traditie$ solidaritate cu alti#or!itori actuali si din trecut$ adica cu istoria actuala si cea trecuta a unei comunitatiide #or!itori. Acest )at atît de caracterist ,,-,,,-1/ ic al lim!a%ului a )ost remarcat

în mod clar de catre io#anni entile$ într2un scurt caitol desre lim!a% din lucrareasa Somamario di pedagogia, unde dua ce #or!este desre li!ertatea lim!a%ului înraort cu creatia$ continua ast)el3 +Atunci în loc de masuta as utea sune pana! înmod a!stract$ da$ însa concret$ nu$ &indca eu$ cel care #or!esc$ am o istorie în urmamea$ sau mai !ine 'is$ în interiorul meu si sînt eu însumi

71 tf

,40

Lectii de lingvistica generala

aceasta istorie si de aceea sînt cine#a care sune si tre!uie sa sunamasuta si nualt)el+1.

Nu este #or!a deci de o limitare a li!ertatii 5cum adeseori se crede6$ ci de dimensiuneaistorica a lim!a%ului care coincide cu istoricitatea însasi a omului. 7e de alta arte$li!ertatea umana nu este cariciu indi#idual$ ci li!ertate istorica si$ oricum$ lim!a nu se

+imune+ indi#idului 5cum se a&rma uneori63 indi#idul d i s u n e de ea entru a2simani)esta li!ertatea sa eresi#a. Iar aceasta li!ertate este aroae nelimitata înlanul tetului$ unde sensurile$ desi nu semni&catele$ ot & si s î n t totdeauna noi.

0.,. 7lanul istoric este$ dua cum s2a #a'ut$ lanul +semni&catelor+$ al +)unctiilor delim!a+. 8ar$ entru a identi&ca domeniul roriu al unor ast)el de )unctii 2 +lim!a)unctionala+ 5lim!a care )unctionea'a în +discursuri+6 2 e necesar sa arcur"em undrum lun" si sa distin"em între3 16 cunoasterea lim!ii si cunoasterea +lucrurilor+* ,6lim!a% si metalim!a%* -6 sincronie si diacronie* /6 te(nica li!era si +discurs reetat+* 46+ar(itectura+ si +structura+ lim!ii 5sau limba istorica si limba functionala).

1.1. în rimul rînd$ lanul cometentei istorice nu contine numai )ate lin"#istice$ ci de

asemenea alte traditii$ re)eritoare la +lucruri+$ la lumea etralin"#istica. 7entru aidenti&ca cunoasterea roriu2'is lin"#istica si a sta!ili cum tre!uie sa &e descriereaunei lim!i ca atare$ tre!uie$ rin urmare$ sa )acem o rima distinctie între cunoasterealucrurilor si cometenta idiomatica. 8e )at$ cunoasterea +lucrurilor+ 5inclusi# a ideilorsi oiniilor re)eritoare la +lucruri+6 se con)unda adesea cu

1 Sommario di pedagogia, I$ Florenta$ 194/$ . :4. C). ;. Coseriu$ +8er Mensc( und seine Srac(e+$ în Ursprung undWesen des Menschen, u!l. de $ traducerea s.$ în El hombre y sulenguae, Madrid$ 19??$ . -,.


2/16

Limba functionala

,41

5sau$ cel utin$ nu se distin"e de6 cometenta lin"#istica. Ast)el$ C(arles Ball@$!unaoara$ de'#oltînd concetul de relatie asociati#a al lui F. de Saussure$ a&rma , cacu#întul bceuf +!ou+ se asocia'a$ în )rance'a$ nu numai cu vache, taureau,veau5+#aca+$ +taur+$ +#itel+6 si cu cornes, ruminer, beugler 5+coarne+$ +a rume"a+$ +amu"i+6$ ci de asemenea cu labour, charrue, oug 5+lu"arie+$ +arat+$ +%u"+6 si ca oatee#oca si e#oca în )rance'a idei de )orta$ re'istenta$ munca ra!datoare$ dar si deîncetineala$ "reutate$ asi#itate. La ast)el de asociatii si idei 2 care$ în ansam!lu$ arconstitui un +cîm asociati#+ 2 s2ar raorta locutiuni ca3 mettre la charrue devant esboeufs c).$ în italiana$ eresia similara ca sens$ desi di)erita tetual este3mettere iicairo innan"i ai buoi#, ii est un bo"uf pour le travail, patient comme un bo"uf, lourdcomme un bo"uf etc.

;i !ine$ se cu#ine sa ne între!am daca aceste asociatii sînt toate de acelasi ti si dacatoate sînt +)rance'e+ 5)ate de 1 i m2!a )rance'a6. Sînt$ &reste$ asociatii ale lui bo"uf o$ vache, taureau, veau. în acest ca' +asociatiile+ erau di)erite în latina undebos utea &atît masculin$ cît si )eminin$ însemnînd +!ou+ si +#aca$ în tim ce vacca se )oloseanumai entru )eminin. si nici macar în italiana asemanarea cu )rance'a nu esteer)ecta$ deoarece în italiana eista vacca si mucca, în tim ce )rance'a arenumai vache% în italiana carnea de #aca oate &$ con)orm ca'urilor$ de man"o saude bue 5de asemenea de vacca, devitellone), în tim ce în )rance'a este totdea2una viande de bceuf. în sc(im!$ asociatia lui bceuf a$ charrue este în realitateasociatie a +lucrului+ real +!ou+ cu +lu"ul+ 5deootri#a ca +lucru+6$ ne&ind seci&calim!ii )rance'e 5nici oricarei alte lim!i6$ ci unei între"i comunitati care are o eerientaanalo"a în raort cu !oul 5într2ade#ar$ aceeasi asociatie

, în &M, III$ 19/0$ . 194.

252


se întîlneste în Italia$ Sania$ ermania etc6$ în tim ce în alte comunitati$ în careeista alta eerienta a !oului real$ acelasi animal se #a asocia$ de eemlu$ cutemlul$ cu sacri&carea$ cu #alori reli"ioase si sacre$ ca în India si în ;"itul antic. Cîtri#este ideile de re'istenta$ munca ra!datoare$ "reutate etc$ acestea se re)era în mode#ident la +!oul+ însusi$ nu la cu#Dntulboeuf' asociatiile ar & în între"ime di)erite dacadesre !ou s2ar sti ori s2ar crede ca este inteli"ent$ lenes$ intolerant etc.

1.,. Acelasi cu#înt oate$ într2ade#ar$ sa duca la asociatii di)erite si c(iar contrare$otri#it oiniilor care traditional sau accidental s2au )ormat cu ri#ire la lucrurile ecare cu#întul le desemnea'a. în Italia 2 cel utin în cadrul unei anumite traditii 2 dacadesre un indi#id se sune ca e un merlo, se considera ca nu este )oarte inteli"ent* însc(im!$ ce(ii sun to e (os,+este o merla+$ desre o ersoana )oarte isteata. înortu"(e'a$ în secial în sudul Bra'iliei$ s2a rasîndit de cîti#a ani eresia +este uncal+ e um cavalo) cu re)erire la cine#a care este )oarte a!il si un ade#arat eert înro)esia sa3 în saniola$ în sc(im!$ aceeasi eresie es un caballo) se alica unuiindi#id "rosolan si neciolit în comortamentul sau &'ic si intelectual. Aceasta$ e#ident$nu deinde de relatiile lin"#istice în care se aEa semni&catul +cal+ în ortu"(e'a si în


3/16

saniola$ deoarece aceste relatii sînt ractic identice în cele doua lim!i3 di)erite sîntnumai ideile desre calul însusi. Asemenea idei si oinii rere'inta traditii care$ de celemai multe ori$ nu coincid cu cele idiomatice$ întrucît ot a#ea limite mai amle sau mai

în"uste decît o anumita comunitate lin"#istica. Ast)el$ ideile care eista desre !ou sîntmai mult sau mai utin aceleasi în comunitatile italiana$ )rance'a$ saniola$ romDnaetc.

1.-. ; ade#arat$ e de alta arte$ ca cunoasterea lucrurilor$ ideile si oiniile desrelucruri elica ro#er!e$ locutiuni$

Limba functionala

,4-

eresii etc. ;ste$ )ara îndoiala$ mult mai +eresi#+ a sune mettere ii carro innan"i aibuoi, cu o meta)ora care e#oca imediat un contet #adit aradoal 2 carul tre!uie sa &etras de !oi si numai daca se aEa în urma !oilor* înainte îmiedica mersul lor sau$ îna)ara meta)orei$ îmiedica de'#oltarea normala a unui roces 2 decît a sune +a unes)îrsitul înaintea înceutului+ sau +a une carul înaintea casei+* în aceste ca'urieresia este utin #i#ace$ ori e saraca în continut. ;ste e#ident însa ca locutiunea+oner el carro delante de los !ue@es+ 5ca si #arianta sa )rance'a mettre la charruedevant es boeufs) îsi datorea'a e&cacitatea sa +lucrurilor+ însesi$ asociatiilor si ideilorcare se re)era la lucruri$ nu asociatiilor ur lin"#istice$ aartinînd lim!ii italiene 5sau)rance'e6.

1./. 8eootri#a si lim!a%ele te(nice 2 în care semni&catele coincid cu desemnarile 5însensul ca sînt o!iecti# moti#ate6 2 coresund traditiei care se re)era la cunoasterealucrurilor însesi* aceasta e #ala!il nu numai entru lim!a%ele stiintelor si ale te(nicilorsta!ilite ca atare$ ci de asemenea entru leicul stiintei si te(nicii oulare3 entru totceea ce într2o traditie lin"#istica este +nomenclatura+ 5nume de unelte si de arti ale

acestora$ nume de lante sau de animale la ni#el de secii etc6. Aceste nomenclaturimer" mai dearte de cometenta lin"#istica roriu2'isa$ dat &ind ca imlica ocunoastere cu ri#ire la lucrurile însesi$ adica un ti de cunoastere stiiinti&ca si te(nica$desi oulara. 8e )at$ nomenclaturile nu sînt cunoscute !ine de catre toti #or!itoriiunei comunitati lin"#istice$ ci numai de anumite "ruuri 5nu totdeauna aceleasi6* si$ ede alta arte$ este întru totul osi!il sa stii !ine o lim!a si sa nu stii$ de eemlu$numele de Eori sau de esti. or!itorul mediu se limitea'a de o!icei la o desemnare"enerica *acea +oare, în loc de acea dalie, acel peste în loc de acel pastrav) sau secon)ormea'a cu cunoasterea #a"a atunci cînd este #or!a de Eori sau de esti$ lasîndsecialistilor si cercetatorilor de !ota2

,4/


nica si de 'oolo"ie oulara cunoasterea mai eacta a +lucrurilor+ si a numelor lor.Atri!uind semni&catul leical stiintelor lucrurilor$ L. Bloom&eld- a#ea$ rin urmare$dretate în ceea ce ri#este lim!a%ul te(nic* dar$ în acelasi tim$ "resea atri!uindstiintelor lucrurilor orice semni&cat leical$ adica$ considerînd$ în )ond$ orice semni&catca &ind +te(nic+3 de&nitia +semni&catelor+ celor -00 000 de termeni din c(imie aartin$&reste$ c(imiei$ dar nu eista nici o stiinta careia sa2i solicitam de&nitia unor


4/16

semni&cate ca +a mer"e+$ +a duce+$ +a cere+$ +a #rea+$ care sînt continuturi de lim!aromDna.

,.1. O a doua distinctie )oarte imortanta e care tre!uie sa o )acem 2 si tocmai îndomeniul cometentei lin"#istice 2 este distinctia între limba si metalimba. 7rin+metalim!a%+ se întele"e un lim!a% 5un u' lin"#istic6 al carui o!iect este tot un lim!a%*de eemlu$ #or!irea desre cu#inte sau desre )ra'e. +Lim!a%ul+ sau$ mai !ine

'is$ limbaul primar este un lim!a% al carui o!iect nu este la rîndul sau un lim!a%. 8uacum am sus/$ aceasta distinctie se aEa de%a sc(itata în e magistro de S)întulAu"ustin.

Metalim!a%ul$ rere'entînd un anumit u' al lim!a%ului$ aartine ca atare lin"#isticii#or!irii* în acest sens nu are structura si nici nu oate & structurat la ni#elulcometentei idiomatice$ &indca este in&nit. 8e )at$ în metalim!a%ul de !a'a al lim!iisaniole$ !unaoara$ se oate #or!i de toate lim!ile lumii$ inclusi# saniola$ dar si delim!i ima"inare si utem sa ne re)erim$ la ale"erea noastra$ atît la eresii sau cu#inte

între"i$ cît si la arti i'olate ale acestora. Ast)el$ utem sune3 -criada- este un cuvnt spaniol, n timp ce -mucama- este un cuvnt sud/american% ,,/cion- este un su0$ destulde

- A se #edea cele suse în ca. $ -.,.

/ C). ca. I$ -.-.

Limba functionala

255

comun% -(alt-, n germana, nseamna 1frig1% ,,/ing- n engle"a este su0$% -llampr- esteun cuvnt inventat etc.

,.,. Anumite di&cultati ale teoriei lin"#istice se datorea'a con)u'iei 5sau non2distinctiei6 între lim!a%ul rimar si metalim!a%. Ast)el$ una din di&cultatile cu care se con)runtade&nitia +cu#întului+ 2 desi este #or!a de o di&cultate mai mult aarenta decît reala 2re'ida în )atul ca se doreste o circumscriere în lim!a%ul rimar si$ în acelasi tim$ înmetalim!a%. Or$ asa ce#a este ur si simlu imosi!il$ deoarece în metalim!a% 5inclusi#

în metalim!a%ul )olosit îmreuna cu lim!a%ul rimar în #or!irea curenta6 &ecarese"ment al unui cu#înt oate a%un"e sa &e +cu#înt+. 8e eemlu$ daca desre un lucrusun ca este rosu, un interlocutor oate sa ma corecte'e$ adau"ind ur si simlu ,,/ietic-, adica tratînd su&ul /ietic, /a ca un cu#înt cu acelasi +statut+ ca rosu,/ie sau rosietic, /a. Mai mult$ din +"reseala+ ot sune pom si un interlocutor oate sama corecte'e sunînd3-i-, adica indicînd desinenta necesara în acest ca' entru a)orma luralul cu#întului pom. 7rin urmare$ si acest +i+ este un cu#înt 5si$ desi"ur$ oroo'itie6 meta2lin"#istic$ &reste.

,.-. 8in ratiuni similare$ aceeasi distinctie are o imortanta seciala si entru"ramatica. 8e eemlu$ este o "reseala )rec#enta mai curînd în "ramaticile scolareaceea de a a&rma ca toate artile roo'itiei ot & su!iect$ rin urmare$ si un ad%ecti#$&indca se oate sune3 +#erde+ este atribut, sau ad#er!$ ca în -da-/ul acestui domnnu repre"inta garantie. ;i !ine$ în realitate$ o sin"ura arte a roo'itiei oate &su!iect3 su!stanti#ul 5ca nume sau ca ronume6. însa toate cu#intele +leicului+seci&c metalim!a%ului sînt$ tocmai$ su!stanti#e3 numele unei litere$ al unui cu#înt


5/16

5care în lim!a%ul rimar oate & ad%ecti#$ #er!$ ad#er! etc6$ al unei cate"orii 2 toate sîntsu!stanti#e în calitate de nume a ce#a. Mai mult$ în metalim!a% roo'itii între"i si)ra"mente de

,4:


cu#inte de#in în aceeasi masura +nume+ si +su!stanti#e+ 5de eemlu3 -Spune- esteimperativ% -spu/- este prima silaba din -Spune-% n -Spune- e$ista un -u-% -Spune/mida-este contrarul lui -Spune/mi nu-), utînd$ rin urmare$ sa îndelineasca )unctia desu!iect.

,./. 7e de alta arte$ daca leicul metalin"#istic nu este structura!il$ rin )atul ca e#irtual si ilimitat 5de )at$ cu#intele metalim!a%ului se creea'a la ale"ere în momentul

însusi în care se utili'ea'a6 u"ul metalim!a%ului oate de asemenea sa mani)este ote(nica seci&ca într2o anumita traditie lin"#istica$ adica utem a#ea o "ramaticaametalim!a%ului 5"ramatica$ în alte ri#inte$ destul de utin studiata si care ar tre!ui sase studie'e6. în saniola$ de eemlu$ sînt #ala!ile în acest domeniu anumite re"uli curi#ire la u'ul articolului3 se sune -rio- este un substantiv masculin, ,,/ar- estedesinenta de in0nitiv, -mas- si -menos- formea"a comparative, dar -a-/ul de lanominativ singular, -e-/ul lung din tema, -da-/ul copiilor etc$ iar daca am sune elrio, nu am & în domeniul metalim!a%ului$ ci în acela al lim!a%ului rimar. în "reaca#ec(e numele metalin"#istice sînt toate neutre$ ast)el încît$ în timce oinno2, înseamna +calul+$ ca animal$ o 3nno2,, înseamna +cu#întul ut?to+* ast)el$

în tim ce oe însemna +cînd+$ =O O=S înseamna 5în a)ara de +cînd2ul+$ su!stanti#at6+cu#întul oe+. Unicul indiciu al acestei utili'ari metalin"#istice este articolul neutru cuine#ita!ile sincretisme în situatia cînd cu#întul desre care se #or!este este în sinesu!stanti# neutru.

,.4. 8escrierea lim!ii se re)era la lim!a%ul rimar si nu la metalim!a%$ în masura încare ultimul nu este structura!il la ni#elul +cometentei idiomatice+. 8ar$ dat &ind cametalim!a%ul oate a#ea c(iar la acest ni#el roria sa "ramatica$ di)erita de aceea alim!a%ului rimar$ descriind o lim!a ar tre!ui sa indicam deootri#a normele u'uluimetalin"#istic* iar la ni#e2

Limba functionala

257

Iul anali'ei "ramaticale a tetului ar tre!ui sa distin"em te(nica lim!a%ului rimar decea a metalim!a%ului.

-.1. O distinctie esentiala în interiorul lim!a%ului rimar 5dar care oate & )acuta sientru +"ramatica+ metalim!a%ului6 este distinctia care tre!uie oerata

între sincronie si diacronie, adica între lim!a într2un moment dat al de'#oltarii saleistorice 5considerata în )unctionarea sa în #or!ire6 si lim!a +de2a lun"ul timului+$adica n de'#oltarea sa istorica. ;ste #or!a de o distinctie !ine cunoscuta si nu #ominsista aici asura ei4$ limitîndu2ne doar sa semnalam ca descrierea unei lim!i este$!ineînteles$ +sincronica+$ în sensul ca lim!a se considera în )unctionarea sa 5si nu înde#enirea sa istorica6. în lus$ se cu#ine sa )acem distinctia între starea de limbareala si sincronia considerata ideal si$ ca sa sunem asa$ +a!soluta+. 8e alt)el$ si în


6/16

starea de lim!a se aEa imlicita o dimensiune diacronica$ &indca #or!itorii consideraanumite )orme si constructii ca în#ec(ite sau$ din contra$ ca recente$ iar )olosindu2le$tin cont de aceste #alori entru a da o nuanta ar(aica sau de +modernitate+ discursuluilor. 8e eemlu$ daca sun$ în italiana$ tutti si assisero, italianul mediu întele"esemni&catul lui si assisero si îl traduce rin si sedettero, dar ercee în cele suse unanumit ton aulic$ tocmai tonul e care am dorit sa2l dau cu#intelor mele si sa comuniccu ele. Mai ales cînd o traditie literara a lim!ii enetrea'a în lim!a #or!ita$ se remarca

re'enta simultana a doua sau a mai multor stari în aceeasi +stare de lim!a+$simultaneitate care$ în )ond$ reEecta de'#oltarea însasi a lim!ii$ +sc(im!area+ sacontinua.

-.,. ;ste #or!a$ e de alta arte$ de o diacronie +su!iecti#a+ sau +diacronie a#or!itorilor+ 5intuita ca atare de catre #or!itorii însisi6 si care oate & total di)erita dediacronia e

4 8esre multilele ro!leme e care aceasta distinctie le une în discutie$ a se #edea ;. Coseriu$ S4.

258


care ar utea2o sta!ili un istoric al lim!ii. Bunaoara$ în italiana unii )ac distinctia între udire si sentire, )olosind udire entru +a au'i+ si sentire entru +a simti+ cu altesimturi si considera u'ul lui sentire entru udire ca noutate suaratoare* altii$ însc(im!$ care )olosesc numai sentire #or considera 4o udito un rumore ca sunîndne&resc si în#ec(it. ;i !ine$ din unctul de #edere al istoriei +o!iecti#e+$ udire nu este+în#ec(it+ decît entru #or!itorii care nu îl mai )olosesc în mod corect$ iar u'ulluisentire entru udire nu este deloc o noutate3 o întîlnim de%a la 8ante$ urca cusi"uranta la o eoca înca anterioara$ deoarece eista si în alte lim!i romanice 5enormal în catalana$ re"ional si dialectal în saniola6 si se datorea'a ro!a!il inEuentei"recesti asura latinei #ul"are 2 se datorea'a unui +calc semantic+ 2 dat &ind ca de%a în

"reaca #ec(e ouaBd#ouai$ +a simti+ se rasîndea în dauna lui Dicouei# +a au'i+. 8artoate acestea nu contea'a din unctul de #edere al )unctionarii lim!ii si al atitudinii#or!itorilor care$ în )ond$ o "u#ernea'a. =ot ast)el$ în descrierea unui stadiu de lim!a #atre!ui$ rin urmare$ sa tinem cont de aceste )ate de diacronie imlicita$ )at entrucare anumite distinctii$ +cronolo"ice+ sau nu$ au o anumita #aloare )unctionala entru#or!itori3 orice )at su!iecti# +diacronic+ #a tre!ui sa &e descris în +sincronia+ sarorie 5adica$ în )unctionarea sa6.

/.1. în stadiul lim!ii +sincronice+ e necesar sa distin"em între doua tiuri detraditii3 tehnica libera a discursului si discursul repetat. =e(nica li!era curindeelementele constituti#e ale lim!ii si re"ulile +actuale+ cu ri#ire la modi&carea sicom!inarea lor$ adica +cu#intele+$ instrumentele si rocedeele leicale si "ramaticale*discursul reetat$ în sc(im!$ curinde tot ceea ce în #or!irea unei comunitati se reeta

într2o )orma mai mult sau mai utin identica su! )orma de discurs de%a )acut saucom!inare mai mult sau mai utin &a$ ca

Limba functionala

,49


7/16

)ra"ment$ lun" sau scurt a +ceea ce s2a sus de%a+. Ast)el$ el buen madrileno este un)at de te(nica li!era$ în tim ce el buen samantano 5com!inatie de%a eistenta caatare6 este un )at de discurs reetat. 8in acest unct de #edere un discurs concretoate & analo" adeseori unui ta!lou reali'at$ în arte$ ca cola% în ta!lou$ e lîn"aortiuni eecutate cu te(nica ictorului care ictea'a$ ot eista deootri#a )ra"menteluate din alte ta!louri$ ictate de catre alti ictori.

/.,. 8iscursul reetat oate & un +citat+3 reetarea unor )ra"mente de tete 2 literaresau altele 2 cunoscute ca atare. Ast)el$ daca sun 5uesto matrimonio non s1ha dafare, sau nel me""o del cammin di nostra vita, sau en un lugar de la Mancha de cuyonombre no 5uero acordarme, ma re)er la tete anumite$ din Man'oni$ 8ante siCer#antes$ la care continuu sa )ac alu'ie c(iar #ariindu2le artial$ sunînd$ deeemlu$ 5uesta le"ione non s1ha da fare, nel me""o del cammin di 5uesto libro, enuna caile de Madrid de cuyo nombre no 5uiero acordarme 5în anumite ca'uri$ alu'ia latet se con&"urea'a$ tocmai$ ca imitatie arodica a unei oere literare6.

în a)ara de aceste alu'ii la tete mai mult sau mai utin cunoscute sau necunoscute$acelasi ti de traditie lin"#istica include alte )orme3 ro#er!e$ locutiuni &e$ )ormuletraditionale de comaratie 2 cu sau )ara +como+ 5de e.$ it. buono come ii pane, cattivocome la peste, contenta come una 6as5ua, ubriaco fradicio, ricco sfondato, povero incanna% sp. amable como un eri"o, mas vivo 5ue un rayo, mas loco 5ue una cabra, mas

pobre 5ue una rata, una suerte padre) etc. =rasatura comuna a tuturor acestor )ormeeste )atul ca elementele lor nu sînt lin"#istic +structura!ile+$ &indca$ în masura în caresînt &e$ nu sînt su!stitui!ile 5+comuta!ile+6* în consecinta$ nu articia în oo'itii)unctionale actuale. Ast)el$ nu am utea sune la 6as5ua, în loc de una 6as5ua, îneresia it. contenta come una 6as5ua, nici ii gatto în loc de la gatta, în it. tanto va

,:0


la gatta al lardo, nici un chivo în s. mas loco 5ue una cabra 5oricum$ #aloarea acestoreresii nu s2ar modi&ca6. 7e de alta arte$ discursul reetat oate & suus unor re"ulide constructie care au încetat sa mai &e actuale$ oate sa contina )ormeneidenti&ca!ile 5cine stie asta'i ce înseamna resta în locutiunea it. con la landa inresta, ce semni&cat leical are in canna din )ormula it. povero in canna sau ce esteeact +alarde+ care &"urea'a în s. hacer alarde de), sau sa aartina ur si simlualtor lim!i 5c).$ de eemlu$ în discursurile italiene sau saniole3 more u$orio, gaira sau self/made man).

/.-. Anumite tiuri de discurs reetat 5e lîn"a )atele care se raortea'a laliteraturile resecti#e6 sînt caracteristice anumitor comunitati si$ rin urmare$ ar tre!ui

sa &e tinute în seama în mod secial la descrierea si la redarea traditiilor lin"#istice.7entru comunitatea lin"#istica saniola$ de eemlu sînt caracterisitce asa2numitele+ro#er!e+. în sc(im!$ în comunitatea lin"#istica italiana este tiica reetarea unor în2ceuturi de )ra"mente de oere lirice$ ca un bel di vedermo, che gelida manina, ladonna e mobile, ii cavallo scalpita, )ormule cunoscute si utili'ate în re'ent c(iar decatre cei care nu cunosc oerele din care )ac arte. în comunitatile rotestante 5înAn"lia$ ermania$ Suedia$ Statele Unite6 se ras2îndeste cunoasterea Bi!liei$ &ind)rec#ente alu'iile la acest tet* acest lucru nu s2ar & utut întîmla în comunitatilecatolice$ unde cunoasterea Bi!liei este aroae nula$ ast)el încît aceste alu'ii ar & de


8/16

cele mai multe ori total incomre(ensi!ile. Iar în comunitatea "reaca antica$ cel utinla un anumit ni#el cultural$ erau constante alu'iile la mitolo"ie si la


9/16

franca, s. cara de pocos amigos, atar cabos, no dear titere con cabe"a, hacerse elsueco etc. Un al treilea ti este cel al +eri)ra'elor leicale+ care coresund unor unitatileematice 5cu#inte6 ale te(nicii li!ere* ast)el$ it. in 5uattro e 5uattr1otto5s. en unsantiamen, rom. ct ai "ice peste) coresunde lui raid$ imediat si se ounelui adagio, lentamente la ni#elul unitatilor leicale. Analo" este ca'ul din3 it. tagliare lacorda, levare le tende 5+a leca+6$ a mano a mano 5+"radual+6$ s. no dar abasto, hacer alarde, hacerfalta, hacer hincapie, de cabo a rabo, a granel, a o meor, a secas etc. în

s&rsit$ un al atrulea ti )unctionea'a la ni#elul mor)emelor$ adica al instrumentelor"ramaticale* ast)el$ +"radele de comaratie+ )unctionea'a ca mor)eme de suerlati#a!solut 5de eemlu3 it. contento come una 6as5ua : contentissimo, s. mas vivo 5ueun rayo : vivisimo, mas loco 5ue una cabra : muy loco).

8iscursul reetat$ în )ormele a doua$ a treia si a atra$ ar tre!ui sa &e studiat ca uncomartiment autonom al +cometentei idiomatice+?.

? 8esre întrea"a ro!lematica a discursului reetat$ se oate #edea acum ecelenta te'a de doctorat a discioluluimeu id$ +rin+ si =O?toK*$+loc+6* !6 di)erente diastratice, adica di)erente între straturile socio2culturale alecomunitatii lin"#istice 5din "r. >id si lat. 2 stratum)% si c6 di)erente diafa"ice, adicadi)erente între di)erite tiuri de modalitati eresi#e 5din "r. >id si 5dcm$+eresie+6>. 8i)erentele lin"#istice care 2 la acelasi strat socio2cultural 2 caracteri'ea'a"ruuri +!iolo"ice+ 5!ar!ati$ )emei$ coii$ tineri6 si ro)esionale ot & de asemeneaconsiderate ca +dia)a'ice+.

4.1. 8i)erentele diatoice sînt uni#ersal cunoscute în ceea ce ri#este ni#elul lim!ii

oulare 5+dialectal+6$ care în lim!ile euroene$ mai ales$ în anumite comunitati 5cumar & cea italiana$ )rance'a sau "ermana6 sînt$ într2ade#ar$ )oarte e#idente$ însa ast)elde di)erente eista si la ni#elul lim!ii comune 5lim!a de )olosinta +surare"ionala+ sisuradialectala6.

> =ermenii diatopic si diastratic au )ost rousi entru rima data de L. Fl@dal$ +emarues sur certains raorts entre lest@le et letat de lan"ue+$ 8>S, 1:$ 1941$ .,/02,4?. Adotîndu2le 5în 194?6$ am adau"at termenul diafa"ic, entru a nere)eri la di)erentele asa2numite +stilistice+.

,:/


10/16


Ast)el$ în Italia$ ro#enienta #or!itorilor se recunoaste$ de o!icei$ si la acest ni#el rinronuntarea anumitor )oneme$ a anumitor cu#inte si constructii* c(iar se a&rmaanumite tiuri re"ionale de lim!a comuna 5un ti +setentrional+$ unul +meridional+$altul +central+6. Aceste #arietati sînt determinate mai curînd de dialectele resecti#e+su!iacente+$ decît de #arietati sta!ile si autonome ale italienei comune. Mult mai sta2

!ile si de aceea mai !ine de&nite si mai usor delimita!ile sînt aceste #arietati în lim!ileistorice #or!ite în tari di)erite$ olitic indeendente si cultural autonome3 este ca'ullim!ii en"le'e$ al saniolei si al ortu"(e'ei din ;uroa si America. în o&da unitatiite(nicii )undamentale a acestor lim!i$ eista între tiurile lor euroene si americanedi)erente )onetice$ leicale$ artial si "ramaticale$ tocmai$ la ni#elul lim!ii comune 5siliterare6.

4.,. 8i)erentele diastratice sînt în secial marcate în comunitatile în care eista maridi)erente culturale între di)erite straturi sociale$ recum si în comunitatile di)erentiate

în caste. Ast)el$ erau radicale în India antica3 în teatrul indian #ec(i 5teatrul +realist+$su! acest asect6$ re"ii$ no!ilii si sacerdotii #or!esc sanscrita 5lim!a a castelorsuerioare +culta+ rin ecelenta6$ în tim ce rere'entantii castelor in)erioare 5de2

ootri#a si comerciantii6$ recum si )emeile si coiii unei caste$ #or!esc di)erite )ormede racrita$ adica$ o lim!a oulara. Asemenea di)erente sînt remarca!ile în re'ent îndi#erse comunitati din Asia$ cum ar & cea ersana$ indone'iana sau cea %aone'a.8i)erente diastratice mai mult sau mai utin ro)unde se re'inta însa în comunitatilenoastre euroene si în acele în care aceste di)erente nu coincid cu di)erenta între lim!acomuna si +dialect+ 5ca +lim!a oulara+6. Asadar$ eista o )rance'a oulara si oen"le'a oulara 5destul de di)erite de )ormele +culte+ ale acestor lim!i6$ o saniolaoulara si$ îna la un anumit unct$ si o italiana oulara 5ca )orma a italieneicomune6.

Limba functionala

,:4

4.-. 8i)erentele dia)a'ice ot 2 con)orm comunitatilor 2 sa &e nota!ile$ de eemlu$ între lim!a #or!ita si lim!a scrisa$ între lim!a +u'uala+ 5"erm. Umgangssprache) silim!a literara$ între modul de #or!ire )amiliar si cel +u!lic+ 5sau$ e#entual$ solemn6$

între lim!a%ul curent si lim!a%ul administrati# etc. în lim!a literara ot eista di)erentesensi!ile între oe'ie 5în #ersuri6 si ro'a$ între oe'ia eica si cea lirica etc. în Italia$!unaoara$ îna în timuri destul de aroiate si rin traditia oe'iei lirice$ erau )olosite$entru imer)ect$ )orme cu desinentele ea, /ia avea, paryia), în tim ce în lim!acurenta erau de%a "enerale )ormele în /eva, /iva aveva, partiva), ori se utili'aucu#inte ca augello, alma 5entru uccello, anima), care erau )olosite rar în ro'a siniciodata în lim!a #or!ita. A!ia în ultimii ot'eci de ani aceasta traditie s2a sc(im!at$iar asta'i nici un oet nu ar mai scrie recum Carducci$ unul din ultimii rere'entanti aiacestei traditii lin"#istico2retorice a oe'iei italiene. Un ca' utin di)erit este cel alliteraturii "recesti antice în care di)erentele dia)a'ice sînt destul de ro)unde ca sacoresunda unor di)erente de ti +diatoic+ care caracteri'ea'a di)erite "enuri literare3oe'ia eica se scria în dialectul (omeric 5în esenta ionic6$ oe'ia lirica monodica 5indi2#iduala6 în cel eolic* lirica corala$ în cel doric* în tim ce ro'a$ tra"edia si comedia 5cuecetia unor arti corale6 utili'au dialectul atic* iar resti"iul traditiei (omerice a )ostatît de mare încît îna în eoca !i'antina 5c(iar si în aceasta eoca6$ cine scria oe'ie


11/16

eica 2 sau$ ur si simlu$ oe'ie în (eametri 2 continua sa )oloseasca$ în esenta$dialectul (omeric.

4./. Acestor trei tiuri de di)erente le coresund în sens contrar 5adica$ în sensulrelati#ei omo"enitati a traditiilor lin"#istice6 trei tiuri de unitati$ de sisteme lin"#isticemai mult sau mai utin unitare$ adica de +lim!i+ în"lo!ate în interiorul lim!ii istorice3unitati considerate într2un sin"ur unct al sa2

,::


tiului sau care 5ractic6 nu re'inta di#ersitate satiala$ adicaunitati sintopice sau dialecte 5termen care ar utea & alicat la toate tiurile de#arietati re"ionale incluse în lim!a istorica3 dar si la cele ale lim!ii comune6* unitaticonsiderate într2un sin"ur strat socio2cultural sau care 5ractic6 nu re'inta di#ersitatedin acest unct de #edere3 unitati sinstratice sau niveluri de limba5asa2numitele+dialecte sociale+6* si unitati de modalitate eresi#a$ )ara di)erente dia)a'ice$ adicaunitati sin/fa"ice sau stiluri de limba 5de eemlu3 stil )amiliar$ stil literar

eic etc6.

în acest sens se oate sune ca o lim!a istorica nu este niciodata un sin"ur sistemlin"#istic$ ci un diasistem, un ansam!lu mai mult sau mai utin comle de +dialecte+$+ni#eluri+ si +stiluri de lim!a+3

DIALECTE

I t___

NIVELURI


12/16

4.4. O lim!a istorica nu oate$ rin urmare$ sa &e descrisa structural si )unctionalca un sistem lin"#istic$ ca o sin"ura structura unitara si omo"ena$ &indca ur si simlunu este asa. 8in contra$ curinde )rec#ent sisteme lin"#istice destul de di)erite$ uneorinu mai utin di)erite decît anumite lim!i istorice recunoscute ca atare 5sa ne "îndim$!unaoara$ la dialectele italiene setentrionale si cele meridionale6. în a)ara de aceasta$o descriere structurala unica a unei între"i lim!i istorice$ c(iar daca nu ar & din unctde #edere rational si emiric imosi!ila$ nu ar a#ea nici un interes ractic$ deoarece o

lim!a istorica +nu se #or!este+3 nu se reali'ea'a în #or!ire ca atare si în mod imediat$ci numai rin intermediul uneia din )ormele sale determinate în sens diatoic$ diastraticsi dia)a'ic. Nimeni nu oate #or!i 5simultan6 toata italiana sau toata en"le'a$ en"le'a+)ara ad%ecti#e+ sau italiana +)ara ad%ecti#e+ 5de eemlu$ un italian sa #or!eascatoscana$ romana$ milane'a etc$ lim!a oulara si cea culta etc$ lim!a )amiliara$ ceasolemna etc. sau in#ers$ o italiana toscana si în acelasi tim siciliana$ oulara si culta$)amiliara si în acelasi tim solemna etc.6 Se #or!este în &ecare ca' o anumita )orma deitaliana3 nu I=ALIANA$ ci oI=ALIANA 5cum ar & italiana comuna$ romana$ de ni#el mediusi în stilul )amiliar6.

O te(nica lin"#istica în între"ime determinata 5adica unitara si omo"ena6 în cele treisensuri 2 un sin"ur dialect la un sin"ur ni#el si într2un stil unic de lim!a$ cu alte cu#inte$

o lim!a sintopica, sinstratica si sinfa"ica 2 oate & numita limba functionala.Ad%ecti#ul+)unctionala+ îsi aEa în acest ca' %usti&carea în )atul ca numai o lim!a de acest ti)unctionea'a e)ecti# si în mod imediat în discursuri 5sau +tete+6. în acelasi discurs seot re'enta$ )ara îndoiala$ di)erite lim!i )unctio2

,:>


nale 5de eemlu$ într2un discurs narati#$ o )orma de #or!ire a autorului si o )orma de#or!ire a ersona%elor sale$ sau di)erite moduri de #or!ire care caracteri'ea'a roriileersona%e6$ dar în &ecare unct al discursului se re'inta totdeauna si în modnecesar o anumita lim!a )unctionala. omDna$ saniola$ italiana$ en"le'a$ )rance'a etc$asa cum sînt întelese în mod "eneral$ nu )unctionea'a direct în discursuri ne&ind$ rinurmare$ lim!i )unctionale3 sînt +colectii+ de lim!i )unctionale$ în tim ce o lim!a)unctionala este o anumita )orma de romDna$ saniola$ italiana$ en"le'a$ )rance'a etc.O lim!a comuna uternic uni&cata si ri"id codi&cata 5cum ar & )rance'a +o&ciala+6 searoie de acest concet$ însa nu2i coresunde întocmai$ deoarece si într2o lim!a deacest ti se re'inta$ cel utin$ di)erente +stilistice+.

:.1. O!iectul seci&c al descrierii lin"#istice conceuta ca descriere structurala si)unctionala este$ tocmai$ +lim!a )unctionala+ 2 reetam$ un sin"ur +dialect+$ consideratla un anumit +ni#el+ si într2un anumit +stil de lim!a+ 2$ deoarece numai în cadrul uneiasemenea lim!i$ si nu în toata lim!a istorica$ sînt #ala!ile în mod uni#oc oo'itiile$structurile si )unctiile care se constata într2o traditie idiomatica$ recum si coneiunilelor sistematice 5cu toate ca o oo'itie$ o structura sau o )unctie ot & comune maimultor lim!i )unctionale6. Fiind #or!a$ în sc(im!$ de o lim!a istorica$ descrierea struc2turala ar tre!ui sa se )aca searat entru &ecare dintre lim!ile )unctionale care sedistin" în aceasta3 unei +colectii+ de lim!i )unctionale ar tre!ui$ la ri"oare$ sa2icoresunda o +colectie+ de descrieri.


13/16

în acest sens$ descrierea structurala nu oate & numai sincronica 5cum se admite în"eneral6$ ci tre!uie sa &e 5în realitate este în mod necesar6 deootri#a sintopica,sinstratica si sinfa"ica' cînd #or!im de +"ramatica structurala a en"le'ei+

Limba functionala

,:9

5+a saniolei+$ +a )rance'ei+$ +a italienei+6$ în realitate întele"em totdeauna a unuianumit ti de en"le'a 5de saniola$ de )rance'a$ de italiana6. O "ramaticastructurala +saniola+ 5+a saniolei+6 c(iar si o simla "ramatica descriti#a +asaniolei+ 2adica$ o descriere simultana a tuturor modalitatilor saniolei 5dialecte$ni#eluri$ stiluri de lim!a6 2 e o întrerindere cu totul imosi!ila. ; ade#arat totusi ca în"ramatica structurala ei"enta de a se limita în &ecare ca' la o lim!a )unctionala sementine imlicit în ma%oritatea ca'urilor. 8oar )oarte rar asemenea ei"enta esterecunoscuta în mod elicit. Ast)el$ entru 8. ones$ entru P.


14/16

cunoasterea e care tocmai am numit2o +asi#a+ 5dat &ind ca numai în circumstantearticulare si su! )orma de imitatie$ mai ales cu &nalitate "lumeata$ de#ine si +acti#a+6$adica cunoasterea care numai în anumite ca'uri trece de la otenta la act$ de la ocunoastere "enerica si imrecisa la o reali'are la )el de imrecisa. 8e eemlu$cantoneta naolitana si teatrul autorilor si actorilor naolitani au contri!uit larasîndirea în toata Italia a multor )orme naolitane si meridionale 5cum ar &3 capa, 1ncoppa, iamme, scetarse, piccerillo, saccio, guaglioneetc.69. Or$ aceste )orme aartin$

cel utin în mod +asi#+$ +cometentei idiomatice+ a multor italieni care #or!esc altedialecte sau lim!a comuna 5sau numai lim!a comuna6 si ar tre!ui luate în considerare în descrierea acestei cunoasteri.

1 +Ca+$ +sus$ deasura+$ +mer"em+$ +a se tre'i+$ +mic+$ +stiu+$ +!aiat+.

Limba functionala

,?1

:.-. în #ederea acestui o!iecti#$ nu e su&cienta descrierea &ecaruia dintre dialecte$descriere care nu ne sune ce asecte ale unui dialect cunosc #or!itorii altui dialect. ;

insu&cienta si din alt moti#3 entru ca )rec#ent nu este #or!a de o cunoastere e)ecti#asi eacta a altor dialecte$ ci de +lim!a%e de imitare+ 5sau +dialecte (i!ride+6.

Sa ne amintim în acest sens$ ca un ca' tiic$ acela al imitarii +"resite+ a dialectuluiEorentin 5sau a celui toscan în "eneral6 de catre o arte din #or!itorii altor dialecte3 înrealitate este #or!a de ceea ce #or!itorii acestor altor tiuri dialectale stiu 5sau cred castiu6 desre dialectul Eorentin. Caracteristica dialectului Eorentin este cea numita+"or"ia+$ adica asirarea consoanei #elare surde c simla si inter#oca2lica 5si mai utina celei !ila!iale surde p si a celei dentale surde t). 8ialectul Eorentin are$ tocmai$ treitiuri de c :()' unul simlu asirat$ inter#ocalic* altul simlu$ neasirat$ duaconsoana* si unul întarit 5+du!lu+6$ care oate sa aara si în o'itie initiala de cu#înt$rin )enomenul numit +consolidare întarireQ initiala sintactica+$ dua cu#intetrunc(iate 5ca un po1), dua o serie de monosila!e #ocalice sau terminate în#ocala a, e, e, da, piu etc.6 si în alte ca'uri. Se sune$ rin urmare$ la hasa, ihani, dar in casa, per casa, un cane, ii cane 5sau iccane) si accasa 5dret entru care în"ra&e aare o casa). în sc(im!$ cine imita dialectul Eorentin 5si e cel toscan6 îiatri!uie un sin"ur ti articulatoriu$ cel asirat în toate o'itiile 5sau cel utin în toateca'urile în care c s e scrie simlu6 si sune$ nu numai la hasa si R hani, ci$ deasemenea$in hasa, ii hane, a hasa 5îna si toshano), cum niciodata nu #a sune unEorentin. în acest sens un tînar cercetator italian 5toscan$ &reste6 a #or!it$ cu e#identasi ne%usti&ca!ila suarare desre +"or"ia toscana+ 5cea autentica6 si +"or"ia !eocia+5cea a imitatorilor i"noranti6. 8ar si +!eocios+ au moti#ele lor întemeiate$ deoarece+"or"ia+ lor rere'inta de%a o traditie

272


Limba functionala

273

lin"#istica$ desi (i!rida3 aartine unui dialect Eorentin +ineistent+ ca atare$ dar caretotusi eista ca mod traditional ne toscan de a imita dialectul Eorentin 5si e celtoscan6. Uneori aceste )orme de imitare ot de#eni traditii literare3 acesta &ind$ îna la


15/16

un unct$ ca'ul acelui ti de dialect doric care$ în tra"edia atica$ este dialectul corurilor5în tim ce în dialo"uri se re'inta în mod rincial cel atic6. 8e )at$ acest doric altra"ediei nu este dialectul doric$ de eemlu$ din Sarta$ ci un doric de traditieliterara3 cel al "enului literar +oe'ie lirica corala+$ care în recia antica a înceut si acontinuat sa &e comus într2o lim!a cu anumite articularitati dorice$ dar care$ celutin din ceea ce stim$ nu coincide cu dialectul unei anumite polis dorice. Analo" esteca'ul asa2numitului gauchesco din literatura (isano2americana 5în secial$

ar"entiniana si uru"uaiana63 gauchesco/uleste modul de a #or!i al #acarilor$ adica aloamenilor de la tara 5tarani si$ mai ales$ astori si #acari6$ dar$ &reste$ nererodus caatare$ ci ela!orat ca mod literar +de imitare+$ cu )orme$ eresii si constructii e care#acarii ade#arati "auc(osQ sau nu le )olosesc de loc 5cel utin în re'ent6$ sau nu leutili'ea'a cu aceeasi )rec#enta si în aceleasi circumstante. =ot ast)el$ în Italia$ anumitearticularitati dialectale au întîlnit o utili'are literara într2o )orma care nu coincide decîtartial cu dialectul din care se 'ice ca au )ost luate3 eresiile e care adda le)oloseste entru a imita di)erite dialecte nu reroduc niciodata în mod eact un anumitdialect$ ci ceea ce se stie în "eneral sau se crede ca se stie desre acest dialect. 8acaalti scriitori ar urma eemlul lui adda$ )olosind un mod ersonal de a imita anumitedialecte )ara a le reroduce e)ecti#$ ar utea sa aara o traditie nu di)erita$ însu!stanta sa$ de cea a gauchesco/ului sau cea numita +"or"ia !eocia+.

:./. Ceea ce e #ala!il entru #arietatea diatoica a lim!ii istorice e #ala!il într2omasura înca mai mare entru #arieta2

tea diastratica 5deoarce comunicarea între ni#eluri este constanta6$ si înca mai multentru #arietatea dia)a'ica$ deoarece &ecare #or!itor )oloseste di)erite +stiluri delim!a+3 în acest sens orice #or!itor este$ în cadrul lim!ii sale istorice$ lu2rilin"# sau+oli"lot+. ; ade#arat$ cu toate acestea$ ca cometenta +interdialectala+ este de celemai multe ori )ra"mentara si ca$ de o!icei$ ni#elurile si stilurile sînt în di#er"enta doarartial 5adica$ )rec#ent$ aceleasi structuri si )unctii analo"e sînt #ala!ile entru maimulte ni#eluri si entru mai multe stiluri6. :.4. O descriere +)unctional2inte"rala+ 2 înlin"#istica stiinti&ca roriu2'isa sau în "lotodidactica 2 ar tre!ui$ oricum$ sa încerce saconcilie'e ei"enta omo"enitatii o!iectului descrierii structurale cu ei"enta de acoresunde unei cometente idiomatice reale. în acest sco$ #a tre!ui sa ale"em$ )ara

îndoiala$ ca o!iect rincial al descrierii$ o anumita lim!a )unctionala$ dar$ e de altaarte$ de &ecare data cînd #a & oortun$ #a tre!ui sa descriem aralel$ si ca o osi!ila+a!atere+ de la aceasta lim!a$ ceea ce #or!itorii sai stiu 5cel utin asi#6 desre altelim!i )unctionale. în secial în "lotodidactica$ #a & indicat si con#ena!il sa ale"em ca!a'a a descrierii lim!a )unctionala care ar a#ea cea mai mare di)u'are în cele treisensuri ale #arietatii lin"#istice si care ar re'enta maimumul de coincidente cu altelim!i )unctionale$ adica$ în ca'urile +normale+$ o )orma a lim!ii comune resecti#e$ lani#elul mediu 5cunoscuta în "eneral si de catre #or!itorii ni#elului suerior si$ într2oanumita masura$ si de catre #or!itorii ni#elurilor in)erioare6 si într2un stil de lim!a+neutru+. Cît ri#este +de#ierile+ care tre!uie sa &e înre"istrate$ acestea ar utea & deti di)erit$ în )unctie de comunitatile lin"#istice. în ca'ul italienei$ de eemlu$ #a &necesar sa indicam în rimul rînd$ alaturi de #arietatea +stilistica+$ +a!aterile+ diatoice5+dialectale+6$ care sînt cele mai lar" cunoscute si cele mai u'uale* tot asa si în ca'ul"ermanei. în sc(im!$ în ca'ul )rance2

274



16/16

"ei si al en"le'ei #a tre!ui mai curînd sa ne re)erim )rec#ent la ni#elul oular$ siadesea #a & necesar sa a%un"em îna laargou si la asa2numitul slang 5într2ade#ar$ încomunitatea lin"#istica )rance'a$ în mare arte$ si în cele en"le'e$ ni#elul oular allim!ii comune are o )unctie socio2stilistica similara cu cea rorie dialectelor încomunitatea italiana6. în ca'ul lim!ii "recesti literare #ec(i 5care se studia'a în scoli6$se #a lua ca !a'a dialectul atic sau (oine 5"reaca comuna din eoca elenistica6$ iar alte#arietati 5dialectul (omeric$ ionic din Asia$ eolic$ doric6 #or & re'ente în masura în care

)unctionea'a ca +stiluri de lim!a+ în literatura 5c). 4.-.6. In &ecare ca' însa dialectele$ni#elurile si stilurile #or tre!ui sa se mentina distincte în descriere$ indicîndu2se în cemasura amal"amul tre!uie e#itat si în ce circumstante$ în sc(im!$ oate & %usta 5sioortuna6 )olosirea în acelasi discurs 2 în mod di)erentiat 2 a unor dialecte$ ni#eluri saustiluri di)erite.

Limba Funcţională

Documents

Transcript of Limba Funcţională