al XCHHea Nr. 70. NUMĂRUL 2 Lei Braşov Miercuri 9 Iulie 1930

■ c T i i 5i u mrA«i libertaţei braşov . -

PIAT TELEFON >226 J nament anual 360 lei.9 tra străinătate 800 lei.1 nturi, reclame, după tar».

Fondată la 183S de George BariţiuApare de trei ori pe săptămână

„Guvernarea [unei tari — scrie „Viitorul* — cere ca primă condijîune a bunei ei funcţionări, autoritatea morală.......*

Gura păcătosului im

„Cine ne guvernează?"se întreabă oficiosul vin-

M titlul articolului editorial iul mul număr. Trece apoi

rl 'istă evenimentele dinUta Şi ne sPune că aceai!tă ,5 * avut „pe vremea greleiccrceri a războiului* bărbaţi 3 , şi* şi »pregăHJi*, oa- icnii le prestigiul lui elem en­to Lari au ştiut să-i conducă cstinf le. Şi aceeaşi Franţă „Iu l0me tele tot aşa de grele ca e Baboiului, când siluajia tanl i era din punct de ve* ,rel mandar tragică a avut peI incaré, care a realizat abil ;area monetei, a conso- atlnentele Franţei*.Pupnd apoi fată in fată oa*

,eni|guvernului român de azi laltste mari figuri ale Fran*, I iitorul* caută să ajungă

concluzia: „câtă depar­te, J "Adiitem că nici Clemenceau

nici Poincaré n’au trăit in■ da. Dar trebue să recu* oaşlem că pe când bărbaţiil i j i ai Franţei stabilizau,I I nă cu Poincaré moneta I ză şi consolidau finanţele rii k r, la noi în România, frâ- elelirii se aflau, — nu în;mâi* e jaromitorilor ei de azil — al celui guvern, care lăsase

l a financiară*economică a rii Ia cheremul „capabilitătilor* I rigau: „prin noi înşi*ne*. Reziliatul se cunoaşte apoi:■ acel timp de refacere al

Mica Antantă Şcolară.j altor ţări, nenorocita Ţară ro­

mânească, — pradă jafului, — rămăsese vaca de muls a ace­lora, cari azi acuză că tara noastră n’a avut bărbaţi ca Franţa. E natural deci, că noi, mergeam tot mai ia fund în haosul săpat de incapacitatea şi jefui celor ce şi spuneau con­ducători ai Ţării Româneşti, aşa că primii zece anii de la război pentru tara noastră trebue pri­viţi ca o dureroasă şi iungă epocă de decadentă pe toate tărâmu­rile. In schimb acest interval insemna pentru alte ţări o la­borioasă activitate de refacere.

E cu atât mai uşor de înţeles greaua sarcină ce şi-a luat-o a- supra-şi actualul guvern, când venind la putere, avea să vin­dece nu numai ranele lăsate de război ci şi multele şi grelele complicaţii provocate în conţinu zece ani după aceea, de guver­nele cari ks’a perindat la cârma tării. )

Cu toate acestea mai are o- ficiosulvintilist curajul să întrebe! „Cine ne guvernează?“

Faptele dau răspunsul: Ne guvernează acei bărbaţi, cari şi-au luat greaua sarcină să ne scoată din „epoca de decădere, de întârziere a soluţiilor utile şi demne“,a urmărilor dezastruoase provocate de guvernarea ace­lora cari au împiedicat consoli­darea Ţării Româneşti.

unul Român Vfnlilă Brăj ®nu, Prin oficiosul său [varsă otop de irăznete împotriveau-■ ui pentru „Monopoluluiice- Balei )r\ JAscultaţi ritmul lacrimilor vin- iste, pornite din această du­ete.M goana trenurilor rapide ■ e samsarilor internaţionali guvernului se opresc pe va-

■ de aur ale lanurilor noas- e. pe cari tiranii încovoiaţi■ belşugul de recoltă, "De- M unei bogăţii strălucitoare Bulează în ritmul ^nesfârşit al relor de drum şi nimic nu le '“ne că au intrat în Jara să-

H ică d-1 Vintilă, care n-a■ nimic, iv— decât răul, — ;n*r 1 ţărani, în timpul guver- “j r liberale, plânge azi, vă- I i „strângând încovoiaţi

de recoltă*.•T ra sărăciei* ! ?Hdevărat. Dar pentru c e ?B L ? ® ' — ne 8Pune d-1 *s"te Nice8cu eşit revoltat din

■ ' vintilistă şi trecut ală- de d lGheorghe Brătianu:

că:ifiiJ>tnan neîmpăcat al capila- B Pu*ernice din afară, aş­i i d astfel vălul morji peste 9 »e tării — d-1 Vintilă Bră-

Prin răutatea arătată cercurilor I financiare străine — tara a ră­

mas fără debuşeuri, în afară. „Petrolul — spune d-1 Micescu — e ca şi lumina. Se aprinde aci, dar luminează o poştă. Ca­re a fost politica petroliferă dusă de d-l Vintilă Brătianu şi |cei din jurul său ? Au naţionalizat subsolul. Bun, dar pentru cine. Pentru nefie? Nici de cum. Doar pentru societăţile, dela care, intimii d-lui Vintilă înca­sează milioane*.

Auzi, d-le Vintilă, pentru ce trăim în *tara sărăciei* ? De ce atâta revoltă atunci împotriva „samsarilor internaţionali?!“

M. S . R egele a lucrat eri di­mineaţă cu d nul Dr. Al. Vaida- Voevod, ministru de interne.

•D-1 prim-ministru Iuliu Ma-

niu. s-a întors Duminecă dimi­neaţa în Capitală.

_ — tării — d-1 Vintilă Bră ■ a venit cu draconica lege 3 ra din 1924 prin care pro- ■ • ea particulară a fost je

de subsolul ei petrolifer.

Dintre cele 3 state, cari al- | cătuiesc Mica Antantă, singură Cehoslovacia a păstrat ceea-ce e bun în învăţământul secundar din cel austro-german.

In numărul din 5 Mai 1929 din „Prager Presse“, d-1 Rudolf Neuhofer scrie un interesant ar­ticol, arătând cele 7 tipuri de şcoli secundare ale republicei respective i

1. Gimnaziul clasic cu 8 clase, latina în toate 8, iar elina în cele 4 clase superioare.

Sunt 19 cehoslovace, 13 ger­mane şi unul unguresc, după limba de propunere.

2. Gimnaziul real cu 8 clase cu latina obligatorie în toate clasele îşi franceza obligatorie în ultimele 4 clase.

In 16 franceza e înlocuită cu engleza. Sunt 93 cehoslovace,25 germane, 1 polonez, 6 un­gureşti şi 4 ruseşti.

3. Gimnaziul Real reform. cu 8 clase, cu francefca obligatorie din ci. a II-a în sus şi latina în ultimele 4 clase. In clasele, 7 şi 8 obligatoriu engleza sau italiana ori o limbă slavă.

Sunt 43 cu limba cehoslovacă, 20 germane şi 1 ungurească.

4. Şcoala reală cu 7 clase, franceza din clasa a Il-a în sus, mai mare fond pe matematici şi pe ştiinţele fizico-naturale; 48 cehoslovace şi 19 germane.

5. Sunt 3 gimnazii, reale cu 8 clase, în care clasele superi­oare au 3 sec{ii, gimnazială, real-gimnazială şi reală, cu limba de propunere: „germana“, tipul Tetschen.

6. Şcolile normale, 45 ceho­slovace, 10 germane, 1 polonă,2 ungureşti şi 4 ruseşti, şi aj 7-lea tip de şcoală secundară sunt şcolile speciale spre cre­area învăţătorimii pentru gospo- j dărie şi grădina de copii, 16 I cehoslovace şi 6 germane.

Că în decursul anilor s’au fă­cut şi exoperat schimbări, e cert dar în un mic articol nu pot scrie totul. îmi voiu da însă si­linţa a-1 publica în un volum; mai ales că şcoala cehoslovacă secundară e prima în ce pri­veşte educaţia fizică şi speci­alizarea, care la noi abia se în­cepe la Universitate, şi poate nici acolo.

In timp ce la ei s a deschis uşă şi poartă, studiului limbilor moderne, iar în şcolile cu limba de propunere cehoslovacă de­odată cu abecedarul li s a pus elevilor texte ruseşti, poloneze şi serbo-croate, deci un îndemn pentru noi ca sa introducem in

l i la i m sEri dimineaţa Soc. I. T. T. a depns la Banca Naţio­

nală 4 milioane dolari şi 100 milioane Lei - adeca 7 3 0 .0 0 0 .0 0 0 Lei în contul Statului.

Această sumă a tost depusă conform convenţie de concesionare a teleioanelor şi va servi statului ca fond de rulment.

de prof. C onst. Budiu.

lecturile orelor de limba româ­nă, lecturi din limbile latină, franceză, provensala, castiliană, catalană, portugheză, albaneză, neogrecă, etc., spre a împlânta în sufletul copilului român con­ştiinţa de rasă cum în Iugosla­via limba rusească e obligatorie.

Să nu se sperie cititorul. E vorbă aici doar de texte, de ore de lectură pentru romanistică, cum în tarile slave se practică pentru slavistică.

Totuşi, or cât de bune sunt şcolile secundare din Cehoslo­vacia şi oricât de supranaturale sforţări face Iugoslavia spre dez­voltarea învăţământului sej cundar, ce folos vor avea, dacă se vor izola de noi, când e ştiut şi constatat că cu ajutorul moral şi fizic al popoarelor la­tine disciplinate şi-au putut con­tura independenţa lor: Cehoslo­vacia, Polonia şi Iugoslavia.

Noi, Românii, ţmem mult mai mult la aceste popoare slave, decât ele ne preţuiesc pe noi. Ele sunt datoare a ne da o mână de ajutor, ca tinerii noş- trii elevi de clase secundare să le înveţe limbile lor acasă la izvor, prin un fel de schimb reciproc, care exista înainte de războiu între germani şi fran­cezi, între nemţi şi unguri, cum ne-a preconizat înţeleptul şi mult regretatul director al liceului românesc din Braşov, d-1 Virgil Onijiu.

Acest brav şi înjelept român în timp de pace a îngrijit ca tinerii elevi români să înveţe atât de necesara, limba germană, ia izvor, în cadrul familiei ger­mane, ca apoi la Universitate, în Pesta sau Vienasă nufle mai fie greu a interpreta textele.

Şi astăzi cartea germană, cea de studiu, e cea mai profund lucrată, deci să nu ne mirăm, că Cehii au avut ocazie şi s-au folosit de ea, ca apoi în o ţară eliberată să aibă cea mai bună şcoală secundară din Europa,

Nu exagerez şi nici nu ape­lez pentru un monument în a mintirea aceluia, care cu în{e lepciunea lut, a fost directorul Virgil Onijiu, un premergător al marei adunări dela Alba-Iulie, monument e doar Ardealul eli­berat, monument va fi, mica an lantă culturală, şcolară, pe care suntem datori prin schimb de elevi să o facem cât mai cu­rând atât cu Praga, Brno, Bra tisiava şi Coşice, cât şi cu Bel­gradul, Zagrebul şi Subotiţa.

A învăţa o limbă streină, nu înseamnă a uita pe a ta pro­prie, şi însumi subsemnatul am învăţat în şcoli streine să deviu un bun român.

Marele savant al României, d-nul profesor Nicolae lorga, a putut obţine o şcoală româ­nească la Roma şi alta Ia Paris, iar anul trecut Veneţienii i-au oferit o casă, numind-o Casa Românească în oraşul lagunelor.

Domnia lui ar putea obţine şi cred că Sârbii îi vor oferi una la Belgrad, spre a fi o şcoală românească, unde azi avem circa

8.000 Români, spre cimentarea frăţiei şi păcii jugoslave-române. Ştiut este doar că d-1 N. Iorga şi d*l Take Ionescu, au fosi cel mai mari sprijinitori ai unei Mari Sârbii, de care eu ca bă­năţean vreau să mă bucur, vă­zând cum mâine, chiar ei Sârbii, vor oferi şcoli primare şi se- dare Românilor din Macedonia, Timoc, Morava şi Torontal, spre cimentarea Micei antante cultu­rale şi şcolare.

Nu e nimic imposibil. Fie si­gure atât Iugoslavul cât şi Ceho­slovacul că noi Românii ne votn griji, ca acei tineri jugoslavi sau cehoslovaci, cari ar dori să înveţe româneşte la izvor, fă- cându-şi studiile in şcoalele noa­stre secundare, vor fi plasaţi la cele mai bune şcoli, în cele mal bune familii, in localităţi sănă­toase şi pitoreşti. în mediu ro­mânesc,

Numai aşa se va putea înfăp­tui acea Mică antantă culturală între noi Românii, Iugoslavii, Cehii şi Polonii, învăţând unul dela altul curaj, omenie, modul de luptă pegtru un trai mai bun.

Românul va avea a învăfa în Moravia şi Bohemia meserii, lu­crul câmpului, silvicultura, gră­dinăritul (la marele teren de re­producere din Scholschitz în Moravia). Cu un cuvânt deia C eh i: munca, adecă arta de a munci corect, dela Poloni gus­tul, ambiţia, entuziasmul, iar deia Sârbi perseverenta.

Se vor găsi de aceia, cari îmi vor spune, că noi nu vom putea sa ne ţinem de angaja­ment, cât priveşte reciprocita­tea.

Le voi răspunde, că Românul va fi şi el la înălţime. Tinerii noştri, cari vor avea şeansa să fie trimişi în schimb la dife­rite şcoli secundare din Iugo­slavia, Cehoslovacia ori Polo­nia, vor contribui în prima, spre consolidarea păcii şi împăcarea lor cu vecinul de peste Adria- tică, iar cei trimişi în ultimele două, vor vedea două popoare îmbuibate în o cultură latină, cu o dragoste reală faţă de latini­tate şi cu o dragoste imaginară fată de utopia slavismă.

E greu să pătrunzi secreta! zilei de mâine, e însă atât de uşor a face bine şi a înţelege aspiraţiile juste ale altora.

Ceea-ce am urât azi, poate vom iubi mâine, nu trebue să urăşti pe acela pe care ieri i-ai iubit,

Dacă nu po|i altfel, mai bine ocoleşte-l. Concordiae, res — crescunt!

Prim e pentru p ercep to ri. Ministerul de Finanţe, în do­rinţa de a răsplăti munca de­pusă de perceptorii urbani şi rurali, precum şi notarii comu­nali (notari comunali -din Tran­silvania), destoinici, cari vor realiza în bune condiţiuni şi la timp încasarea contribu{iunilor directe ce le sunt date înţdebit, a hotărât să le dea prime in port cu încasările ce vor face.

Pagina 2, 8 AZITA TRAHSILTAIfllli

D statuite pentruPentru controlul maşinilor a

gricole şi pentru sfătuirea şi în drumarea [agricultorilor, Minis Ierul agriculture! şt domeniilor, a creiat o stajiune de încercare a maşinilor, care fase parte din Institutul de cercetări agrono­mice al României.

Rolul staţiuniiStafiunea are de scop ’stu

diul necesităţilor şi posibiliiă filor de întrebuinţare a mijloa celor technice la agricultura română.

Pe baza cercetărilor şi expe rimentărilor ştiinţifice ea va a lege un număr restrâns de ti­puri a diferitelor maşini agricole, cari vor fi cele mai bine cons­truite din punctul de vedere technic şi va studia dacă a- ceste tipuri sunt întrebuinfabile în condi|iunile noastre în forma lor aetuelă seu dacă, după îm­prejurări, ar fi de dorit anumite modificări de construcţie.

Pe baza materialelor strânse în acast fel, staţiunea de încer­carea maşinelor va da slaturi utile, atât agricultorilor practici în privinţa cumpărărilor şi mo­dului celui mai raţional de uti­lizare a maşinelor, cât şi indus­triei nationale de maşini agri­cole în chestiuni technice-cons- truciive.

M ijloacelePentru încercări şiintlfice, se

pune la dispoziţie un laborator prevăzut cu tot materialul nece­sar pentru lucru şi un câmp de experienţe de 10 ha.

Pentru încercări practice se vor alege după cazuri, Între­prinderi agricole corespunză­toare.

dinţată unui specialist în maşini agricole.

El stabileşte programul încer­cărilor technice, ştiinţifice, iar al celor practice agricole îl stabileşte în colaborare cu o comisiune prevăzută la ari. 5, compusă din specialişti atât în chestiuni technice cât şi in cele agricole.

Com punerea com isiunei

D eclarajiuni pentru încercări,

Corni siunea permanentă pen­tru stabilirea programelor de în­cercări practice apricole şi pen­tru aprecierea maşinelor din punctul de vedere agricol se compune din :

1. Şeful stajiunei de încer­carea maşinilor cu asistenţii săi.

2. Profesorul de maşini agri­cole dela Academia de înalte studii agronomice.

3. Profesorul de ameliora- fiuni funciare dele Academia de t alie studii agronomice.

4. Profesorul de economie rurala dela Academia de înalte studii agronomice.

5. Directorul R. E. A. Z.6. Un agricultor pracric.

Pentru a putea încerca o ma­şină, interesatul va face către Stajiunea de încercarea maşini­lor o declaraţie în scris, cu a- ratarea felului şi numărului ma­şinilor de încercat, construcţiei lor, punerii în funcţiune, modu­lui de funcţionare şi deser­virii lor.

In această declarafiune [sta­ţiunea de încercarea maşinilor va da în scrt3 icdicatiuni pre­cise asupra datei, locului şi preţului încercărilor.

Taxe pentru în cercări.Taxele pentru încercări vor fi

stabilite în fiecare cez şi vor | varia între 5 la sută şi 30 din I preţul de vânzare a maşinelor.

Ca laxă minimală se va per­cepe 500 lei pentru o maşină şi suma aceasta se va depune la înaintarea declaraţiei pentru încercările oricărei maşini, ră­mânând a se socoti şi taxa sta­bilită pentru încercarea maşinii respective.

Transportul maşinilor, mate­rialul de lucru şi personalul pentru deservirea maşinii, sunt în sarcina declarantului.

în cercă ri

C ond ucereaConducerea sta|iunei de în­

cercarea maşinelor este fncre*

Stafiunea de încercarea ma­şinelor oferă posibilitatea atât agricultorilor practici cât şl fa­bricanţilor şi reprezentanţilor de maşini agricole: 1 ) de a încer­ca maşinile fie din punctul de vedere al întrebuinţării lor prac­tice, fie ̂ în scopul de a găsi posibilităţi de perfecţionarea construcţiei lor.

2 . Pentru anumite grupuri de maşini stajiunea de încercarea maşinilor, din iniţiativă proprie va organiza încercări compara­tive; pentru aceste încercări sta­ţiunea d i încercarea maşinilor va elibera şi publica conditiuni speciale.

R esponsabilitatea.Siajiunea de încercarea ma­

şinilor nu ia asupra sa nici o răspundere pentru daune cari pot fi cauzate în timpul încer- j cărilor atât maşinilor şi perso­nalului declarantului cât şi ter­ţelor persoane sau bunurilor lor.

R ezultatele în cercărilo r.

a n ula 21 Iunie

Aur în tară Aur în străinătate Devize

Stoc total Monetă divizionară Portofoliu comercial Datoria Stalului Avansuri temporare Tezaurului

soi’ac

5355.968.14/c

667281N ri&! ?A3.797̂ 1

Aur la Moscova (Aur antebelum L S, 12.497 ott B ilele de Bancă în circulaţie ' ’^ -8)Conturi curente şi depozite la vedere: 18323.e ) Ministerul finanţelor 395 * A0 ™b) Serviciile publice, Casa Autonomă 963 R o i« * t ) împrumut 7 la sută 1929 şi vărs. conf.

convenţiei din 10 Noembrie 1928 4.256 4on-in.d) Conturi curente l 58, 1 »e) ASfe exigibilităţi la vedere 214Minist. Finenjelor, ct. efecte şi avan- * 1,321

suri girate de Bancă Raportul intre stocul de aur şi

angajamenteRaportul între stocul iotal şi

angajamenteScont

Tcxa: Dobânda

ŞU

136

f.622.,262,130

36.04#

:af,nl

*1.337.H

10%

După efectuarea încercărilor, în înţelegere cu comisiunea (art. 5), se întocmeşte procesul- verbal de rezultate.

Toate procesele-verbale ale încercărilor comparative vor fi publicate, iar cele a maşinilor izolate, numai cu consimţămân­tul interesatului.

Declarantul este liber a se folosi de rezultatele încercărilor maşinilor proprii pentru reclamă, tipărind în reclamă procesul- verbal al încercărilor in între­gime. Pentru a avea un proces- verbal prescurtat, interesatul se

va adresa staţiunii de încerca­rea maşinilor.

D em onstretiuni reg ion ale .Pentru răspândirea mai rapidă

a maşinilor găsite ca bune, sta­ţiunea de încercarea maşinilor va organiza demonstra|iuni în diferite regiuni ale tării, dând astfel posibilitatea agricultorilor de a cunoaşte a :este maşini. In acest scop staţiunea de în­cercarea maşinilor va conlucra cu autorităţile şi serviciile re­gionale şi locale.

Ministerul de agricultură se obligă de a nu cumpăra de cât maşini care au fost aprobate de stajiunea de încercarea ma­şinilor. ;

Staţiunea de încercarea ma­şinilor îşi ia esupra sa Instrui­rea unui număr de stagiari a Academiilor de înalte studii a- gronomice în cunoaşterea şi încercarea maşinilor agricole şi cari vor putea aduce un con-

curs preţios la orga„iIlrM vichlor agricole iuH a*diferite regiuni*ale^ărif“'

Gr*va lucrătorilor tipografi din Braşoi

Ni

ile

. ExPlrŞnd contraclul coj J intre patroni şi lucrătorii | grafi, aceşlh din urmă, fii seamă şi de greutăţile J ale muncii lor, au cerat* salarulu» cu 5%. Patronii * zând a se ajunge Ia un rezoli convenabil şi punând şi Ml condijiuni, lucrătorii au decis! greva. 1

Din a :eâstă cauză, unele J are locale n-au putut apare,

Astăzi la ora 4 p. m. va a, loc tratative de împăcare iall patroni şi lucrători în local Inspect Minist. Muncii.

FOILETONUL „GAZETEI TR A N S ILV A N IE I9.

NOTE ŞI IM PR ESII.

Propaganda culturalăa coru lui „ A so cia ţiu n ii în v ă ţă to r i lo r din jud- B r a ş o v “ .

— 24 Iunie—30 Iunie. —de Radu P rişcu director.

— Urmare. —Suntem în tara cea frumoasă,

cea mândră şi bogată a Bani­lor, în Oltenia! Ce cald adie vântul din ţinutul Olteniei, al fraţilor olteni, ospitalieri şi ce fiori de înălţare sufletească ne cuprind, la aducerea aminte a atâtor figuri măreţe şi eroice, cari îşi dorm vecinicul somn în lăcaşurile sfinte, ridicate de ele, întru lauda lui Dumnezeu, pentru atâtea izbânzi asupra duşmanilor tarii noastre.

In Oltenia a guvernat ca Ban şi fiul lui Petraşcu cel Bun, vi­teazul Mihaiu. Ea a dat naştere şi celui mei îndrăzneţ oitean şi unuia din cei mai inimoşi ro­mâni iubitori ai Jării sale, gor- janului Tudor Vladim rescu, care a ştiut să cureţe plaiurile ro­mâneşti, de pacostea grecească. Fiind trădat, a plătit cu viata, încercarea sa de a mântui tara de venetici. Grecii luiYpsilante II măcelăriră. Statuia - iui mult grăitoare este înfiptă în pămân­tul tării sale la Târgu-Ţu, ca o mărturie a jertfire! de sine pen­tru dragostea de tara şi de neam.

In calea noastră facem un popas la vechea mănăstire şi biserica mănăstirei Cozia, a ju i Mircea cel Mare, în care se efli şi mormântul lui săpat in piatră.

Ne*am înfiorat şi noi, .ca poe­tul Grigore Alexandrescu, de umbra marelui şi bătrânului Mircea, Domnul atâtor fapte strălucite. închin atu ne-am vite­jiei şi gloriei, câştigate de el în atâtea rânduri, prin nemăr­ginita sa iubire de patrie. D o­vadă despre aceasta ne dau şi cuvintele lui, pline de maies- toasă demnitate cătră sultan:

„N’evem oşti, dară iubirea d e m oşie e un zid,

Care nu se’nfiorează de-a ta faimă, Beiazid 1*

Tot aici e îngropată şi fami­lia iui Mihaiu Viteazul: Maica Teofana, Doamna Fiorica şi Ni- colae Vodă.

Por nind in drumul nostru mai departe, simţim tot mai puter­nică căldura soarelui arzător de vară, Timpul e frumos, ceriul e senin, şoseaua plină de nori de praf. Străbatem printre dealuri şi văi încântătoare, printre şe- | suri acoperite de lanuri de grâu, j aurii, fâne|e întinse şi ogoare cultivate cu porumb. Natura se pare că i-a dat Olteniei din toate frumsejiie şi comorile, cu cari a înzestrat Ţara Româ­nească.

Trecem prin staţiunile bal- neere-climaterice: Călimăneşti, Câciulata, Olăneşti, renumite toate pentru apele lor minerale

binefăcătoare celor suferinzi şi folositoare şi celor sănătoşi.

Ajungem la Râmnicui-Vâlcea, oraş aşezat pe un teren mat ridicat, pe malul drept ai Oltu­lui. In el se zăresc turnurile mai multor biserici, dar şi case înegrite de vreme. Observăm dea ul numit „Cetâtuia“, cu uu schit în vârful lui, care servea ca loc de straje şi de apărare în timp de primejdie, mai ales centra Turcilor. Spre Miază­noapte este Episcopia, aşezare veche de prin secolul ai XiV-lea. Spre Miază zi grădina publică, a oraşului.

In Râmnicui-Vâlcea am con­certat pentru prima dată în gră­dina unui restaurant, pe o scenă primitivă. In această grădină sau aşezat vre-o 10 rânduri de scaune. N’au prea fost ocupate. Aşa că pubiic, care a plătit taxă de intrare, cu dorul şt dra­gostea de a ne asculta cântările — constat cu regret — a fost cam pufiu, deşi prejurile au fost deslul de moderate. Mal mult public a azistat pe la gard, ieră bilete.

Cauza o înţelegem. N’am io3t cunoscuji I E primul turneu al societăţii noastre corale!

Nam descurajat! Nu ne-am pierdut speranţele. Aveam, nă­dejde, că vom fi ascultaţi cu mai mult interes ia Craiova, în frumoasa şi vestita capitală a Olteniei.

Craiova ! Oraş renumit, prin numeroasele sale Instituţii de cultură, precum rar ki-se gă seşte păreche. Deci a concerta intrun astfel de oraş, însem­nează a nutri nădejdi mari, căci intelectualitatea e foarte număroasă. Cinci licee (două de băieţi şi trei de fete), un liceu militar; două gimnazii, o

şcoală comercială superioară, o şccalâ superioară de arte şi meserii. Două şcoli profesio­nale de fete; trei şcoii de u- cenici. Biserici număroase.

Mai amintind, palatul justiţiei, una dintre cele mai mari şi fru­moase construcţii, amenajat după foaie cerinţele moderne,

■ in care se adăposteşte: Iribu- naiul, curtea de apel, parchetul,

1 judecătoriile, curtea cu juri şi 8 baroul; şi netrecând cu vede­

rea nici palatul adnvn slratiu, acea minune arhitectonică, în care se adăpostesc toate admi­nistraţiile superioire ale jude­ţului. Aici se tflă Directeratu ; Inspectoratul şcolar secundar şi primar;eRevizoratul etc.

I tă deci nădejdiile noastre justificate pe deplin.

Că a fo9t bine cercetat con- ceriul nostru ? Nu mai încape îndoială! Că oare cântecele noastre ardeleneşti şi modul lor de executare va fi plăcui ? Dovada o avem în aplauzele furtunoase şi repetate, pe cari le-am auzit şi în bis-area cân­tecelor mai de efect.

Dar totuşi gândindune la a- tâtea instituţii şi atâta funcjlo* narime, poale că nam fi prea pretenţioşi, dacă ne-am exprima ca ar fi putut fi şi mai bine cercetat. Şi astfel puteam avea un rezultat nu numai moral, ci şi material, cu muli mai satisfă- i câtor. J

Nu vreau să trec cu vederea nici cele doua institute de artă grafica şi editură şi anum e: ocrjsui r o m a n e s c .ş i Ramuri, pe ca ., cercelâadu-le, ara E " P fn! format, că sunt înzestrate cu cele mai perfecte maşini mo- derne, cari cosiă milioane de lei. Toate acestea numai pentru ca să satisfacă tuturor cerin-

li

IE

(elor posibile, culturii noâ|j româneşti. La aceste institui sunt aplica|i asemenea o mi (inie de funcţionari, cari —dupi cum spune însuşi d-1 directe al „Scrisului Ronânesc'.-sii •prietinii acţiunilor culturale',

Iată dar ce ne mângăe şl 1 face să ne crească inima « bucurie, întâlnind pretutindeni! numai prieteni, cari sprijinele ori-ce ac(iune de domeniu cir tural.

După ce am vizitai apo* i1 parcul Bibescu, atât de frumos şi vast, al Craiovei, despreMţ se spune, că are o întindă! de 800 Ha. şi în care lacainici şi vizitatori, loc de » creaţie şi distracjic: pădure, destul de estins, pe care p- omul vâsli; o grădină zoolo#» cu diferite vielăji, un poiI rian de toată frumsefee; fa- săritoare ele. efc., ne-am párlat cu bucuria în 8*"e - această mândră cetate, amintiri Istorice.

Cu dorul în suflet, de •̂noaşie tot mai mult P® am trecut Oltul şi ne’

f t p “ ? . ! Í “ d2 Í Í »judeţului Argeş,1 drept al râu " J »pe târmul — s , aer

cu regiunea lor bog"a ţieşiV-U i c y i U i i c u .

furi, plantate cu vi|â "8|eSiuri, piamtue .cu livezi de po.nl Vpruni).

Corul nostru, aproducă şi să se iat0. «' şi îa Muntenia, încep“:ezat i» cest oraş frumos, 9 ja y poalele mun|iior pan L ajc| propterea căruia, pe v fir stânci uriaşe, de.aSgPau5lie i Argeş, stă singuraticei v yjji dărăpănată „Cetatea Tepeş*.

(Va urma).

GAziTA TRABlILVABlSj Pagina S,

, Iţii de acum un sfert

aS°v’ « __ împrăştiaţi în „ tării Pentru a-şi ■ im e a sociala, s’au

multă duioşe Dum,- B lu n ie a. c. ^^ 0legi au rames m

dintre aceştie s’au !ta la întâlnirea co­l t §i anume: Dr.

fns lier la legat a de 'aticar, maior Aug

■p. Debu preot-depu- I Ludu preot, Cornel | jreot, Dr. I. Negrea Rom. Maxim consmer îl] municipiului B aşov, .t0 consilier arhiepis- M N. Popea inspector luncii, Dr. T . Pooa ad- “ Al. Vasu advocat,

au participat la Sei- din B serica istorică

|e, unde pe lângă Iii au celefcrat şi ore-

iar păr* I- Ludu a şătcarea predică o- educând prinos de i foştilor profesori, putini au mai rămas prezenta elevilor şi Liceului s ’a celebrat asul pentru distinsul On tiu şi pentru cei- >ri răposaţi, precum îefăcătorii Mesei Stu- ;olegii răposaţi, ică, înşiruiţi în fru- u împreună cu ek- sorii, în frunte cu dra- lui, întreg publicul it spre Liceu, unde ti vă împodobită cu marilor binefăcători încheierea festivă a

ar. Actualul director jiu apoteozând mun-

ele»una Borşa.irs 128 case . Focul ato eşte unei negii* ^R aportu l poliţiei Sigl ei. R elaţiile mi­sterului de interne.“M s 4 Iulie dimineaţa cnil m mare incendiu în

, B Blirşa din Maramureş.1 iporj >1 poliţiei din Sighet: “̂ ■ o are a vă raporta ca

iunal Borşa a isbucnit un u în ziua de 4 Iulie a.

j P ijîştere din casa d lui °m<p Msximilian mal acestui incendiu au ° CfiN în afară de graj-3 U î.Pref| ci al judeţului, d-nul

el legluaei de jan* ul procuror şi şeful

sau transportat la faţa unde s-au înapoiat ora 1 noaptea.

. _ fost localizat corn* M n cercetarea făcută pSRcul s ar datori unui

ii

d lei dant e* pri« lac ule ici ec im

ca a dat părinteşti sfaturi ele­vilor şi a bineventat pe elevii de acum 25 an:, a căror situa­ţie socială es!e grăitoare dova­dă de felul cum îşi împlinea misiunea de altar cultural-natio- nal G mnaziul din Braşov. In numele acestora a răspuns con­silierul Dr. 1. Broşu, evocând cu multă poezie amintirile vieţii petrecute între zidurile renumi* tei »Alma Mater“.

Director Dr. Mpşoiu a cetit apoi clesificaţiunile, premiind pe elevii d stinşi. Protopopul-sena- tor Dr. 1 Blega în calitate de preş. a! Eforiei şcolare a mul­ţumit călduros atât Directorului cât şi corpului profesoral pen- tiu frumosul rezultat, dovadă că Liceul de azi stă mândru şi si­gur la acelaş nivel ca Gimna­ziul de eri.

Jubilanţii au luat apoi masă comună în frunte cu fostul lor profesor Dr. I. Blaga şi cu ac­tualul director Dr. Moşoiu. Au toastat la masă S. Sa dr. I. B!a- ga pdhtru foştii săi elevi, iar S. Sa V. Nistor, dr. T . Popa şi I. Ludu pentru profesorii lor. Du­pă m sa stăpânită de colegială voioşie, s’a pus temelie unui fond al Mesei studenţilor şi — apoi cu totii — împreună cu soţiile coleg lor Popa şi Ludu— au făcut o vizită colegului pre­ot dr. P. Debu, ţinând să-l fe­licite pentru ziua onomast’că. La Sf. Sa au proiectat apoi ca peste 5 ani să se ţină o nouă contenire colegială, la care să poată participa şi cei cari de estădată au fost împiedecaţi să participe.

Să ne ajute bunul D-zeu să ne revedem peste 5 ani.

U n c o l e g •

incendiu

deulie

a

de

it.

^ ® ministerului interne.

siell de interne comu*rarele:

i e 4 Iuiie ia ora 10 ^ _ i a comuna Borşa

i 10 s-a declarat un in­ii w l î.?.uinta druluî Solo* eî liuî|!l laD' din neglijentă, " 2 r lv.orizat de «n vânt

J ' ? ic Şi casele fiind Si J î,1“ ien»n şi acope­r i Wa, s a întins la 128 ii' 3 îa orele 18 când rsnK localizare datoriteTău]«uI sătenilor __ .üiui. T ns la stingerea

din loca* in*

a ],ö,i!orttäti!or adminis* Cä aces{ de*

i|6j 1 atore§te numai ne- drill cP, Cum a declarat ce ji, ° '0[non Maximilian. k (e e versiuni sunt lip

Comitetul Şcolar al Şcoalei pri* mare de Stat No. 1 »Andrei

Mureşanu* Braşov.

LiciiaţiuneSe aduce Ia cunoştinţă gene­

rală, că în ziua de 18 Iulie a. c., ora 11 a. m-, se va ţine li citaţie publică, cu oferte închise Ia cancelaria şcoalei primare de stat No. 1 din Str. Pantofa* rilor No. 3 din Braşov, pentru darea în lucrare a înlocuirei duşumelelor vechi din patru să i de cursuri şi din cancelarie, dela sus num ta şcoală, cu du* şumele noi, ori cu parchet, con* form devizului.

Ofertanţii pot consulta Mer- curea şi Vinerea până la data j Eoraâsla, SorpDi DOftiieilOf îlifeâ licitaţie , între orele 10—12 a. m. devizul, la Cancelaria şcoalei.

Odată cu oferta, se va de pune o garanţie de 5% din va­loarea ofertetă.

Adjudecarea definitivă rămâ ne după aprobarea licitaţiei de către organele în drept.

Preşedinte t(ss) Col. /. R ă m n i c e a n u .

Director:(ss) G h . D. lo n es C a .

537 2 - 2

LicitaţiuneIn localul Cassei Generală de

Economi din Sibiu, Sucursala Braşov (Fostă Banca Ţării Bâr* sei) în Strada Porii Nr. 26, Par* ter în localul Băncii, în ziua de 12 Iulie 1930 la orele 3 d. m., cu intervenţia subsemnatului notar public, ss vor vinde prin licitaţie publică, diferite efecte, obiecte preţioase, giuvaere etc.

Braşov la 21 Iunie 1930.D r, G u i d o d e B a u s z n e r n ,

459 2 - 2

liâlslRl BlflfUV

No. 4164— 1930

Noui trenuriîn tre B u cu reşti ş i B raşov .

Spre a satisface marele nu­măr de călători, în zilele de Sâmbătă şi Duminecă dela Bu cure şti, pentru staţiile climateri ce depe valea Prahove', până la Braşov şi înapoi, Direcţia ge nerală c. f- r. a dispus să se pună în circulaţie noui trenuri cu începere de Sâmbătă 5 Iu lie.

Intre Bu cureşti-P red eal.Se va forma o nouă pereche

de trenuri: tr. 373 va pleca în fiecare Sâmbătă din gara de Nord la ora 13 50 d. a, şi va sosi în Predeal la ora 19 seara.

La înepoere va pleca Luni din Predeal tr. 374 la ora 5,45 dim. şi va sosi în Bucureşti la ora 9.35 d m.

Intre Bu cureşti-Braşov.Se va forma o altă nereche

de trenuri: tr. 371 va pleca din Bucureşti în fiecare Duminecă la ora 5,40 dim. şi va sosi în Braşov la ora 11,13 dim.

La înapoere trenul 372 va pleca dm Braşov la ora 19,50 seera şi va sosi in Bucureşti la ora 0,30 noaptea.

Aceste trenuri vor avea va goane de toete clasele şi nu se vor considera ca trenuri de plă» cere, ci ca trenuri personale, de oarece reducerea ce se a- corda în trecut pentru sleţiu* mie climaterice de pe valea Prahovei numai ia trenurile de plăcere, astăzi se acordă la toate trenurile.

Aceste noui k t nuri se vor îndruma, dacă va fi nevoe şi cu ocazia sărbătorilor legale şi în ajunul lor.

PtâlicaţinnePentru darea în antrepriză a

lucrărilor de reparaturi şi reno­vări (zidărie, instalaţii de bă:, calorifer, lumină electrică, zu­grăvit şi vopsii) la Băile Eforiei şcolare, Braşov, Str* Prundului Nr. 4, se publică licitatiune cu oferte închise.

Terminul ultim pentru pre­zentarea ofertelor: ziua de 19 Iulie a. c. ora 5 p. m.

Cond tiunile şi informaliuni se pot vedea şi lua în biroul Efo­riei şcolare (Liceul Andrei Şa- guna) precum şi la d-1 inginer C. Sassu, încredinţat cu condu­cerea lucrărilor.

Braşov, în 3 Iulie 1930.E fo r i a ş c o a le lo r c e n t r a l e

o r i . r o m , B r a ş o v .532 3 - 3

De închiriatdela 1 Iulie 1930

(15 m. lung, parchetat etc.) din Piaţa Libertăţii No. 30.

Informaţiuni la proprietari.

(TELEFON 143).428 6 - 0

De vâozare o moară nouă cu piatră fran*

ţuzească în bună stare. Infor* maţiuni la Lucaci Gh. comuna Batiu jud. Braşov. 542 1—2

A T L A SAgenţie Internaţională de Tourism Budapesta VIII Jó ' zsef körút 46 II. 7 Telefon

335—64Cereţi prospectul „Atlas“ Agenţie internaţională de tu­rism Budapesta VIII József körút 46. II 7. Tel. 335—64, care conţine toate staţiu-

j nile balneare şi climaterice, cele mai renumite din Eu­ropa. Preţul pensiunii 5 —6 franci în fiecare z i : Zeii am See, Semering, Zitzbiichel, pe lacul Worth, Ossiach, Tra- un, Attersee; Abbazia, Ve- nise-Lido, Rimini şi la Ri­viera Italiană şi Franceză, Paris, Biarritz, Grenoble, Chamonix, Trouville (Deau- ville), Londra, în urmare 6 —8 fr. iar la Budapesta cu 3— 5 ir. la zi (80—85 pe tot timpul anului). Pentru elevi reducere de 10— 1 5 # . Re­ducere de voiaj la reîntoar­cere de 33—5 0 # . 408 3—15

Pubîicaţiune de licitaţiaSubsemnatul Portărel prin

aceasta publică că în baza de- ciziuniii No. G. 7596— 1930 a judecătoriei de ocol Braşov în favorul reclamantului Neculae Sofronîe şi alţi repr. prin advo* catul Dr. E K ss din Braşov pentru încasarea creanţei de 3200 Lei şi acc. se fixează ter men de licitaţie pe ziua de 14 Iulie 1930, orele 11 a. m., la fata locului în Braşov Str. Sft. Nicolae No. 9 C., unde se vor vinde prin licitatiune publică ju diciară mc bile de casă şi cal în valoare de 6200 lei.

In caz de re voie şi sub pre* tul de estimare.

Braşov, la 21 Iunie 1930.F . C r iş a n ,

543 1— 1 portărel.

Ct^pul Portăreilor Mbtmilitlal ______ Braşaf.__________

No. 4165-1930.

Piibficaţiune de licitaţieSubsemnatul portărel prin

aceasta publică că în baza deci- siunei No. G. 4372— 1930 a judecătoriei de ocol Braşov, în favorul reclamantului Jancso Lajos reor. prin advocatul dr. Eugen K ss pentru încasarea creanţei de 20,000 Lei şi acc. se fixează termen de licitaţie pe ziua ce 14 Iulie 1930, orele 3 p. m, la fata locului în Braşov Str. Vânători de Munte No. 58 unde se vor vinde prin licitaţi* une publică judiciară aranja­ment de prăvălie, cantor, deci* mal, mobile de casă etc. în va­le ars de 18830 Lei.

In caz de nevoie şi sub pre tul de estimare.

Braşov, la 21 Iunie 1930.544 1— 1 F . C r iş a n ,

portărel

Primăria Mnalclplnlnl B rifO f.— _____ _______-

ad. No. 15711— 1930.

A V I ZAducem Ia cunoştinţa d lor

membrii ai Consiliului munici- piului Braşov, cum şi a celor pe cari ii interesează, — că din cauze neprevăzute şedinţa Con- silfului municipal convocată pe 5 Iulie orele 15 nu se poate finea şi se a m â n ă p e z i u a d e J o i 1 0 Iu lie a . C., când se va ţinea cu aceeaş ordine de zi î

Fiind la ordinea de zi şi de­liberarea şi votarea bugetului municipiului pe anul în curs, care chestiune nu mai îngădue amânare, d nii consilieri sunt rugaţi o lua această nouă con­vocare la cunoştinţă şi a parti­cipa în număr complect la şe­dinţa care neapărat se va ţi* neaja 10 Iulie a. c.

Prim ar: Secretar generaliC u t e a n u . S o c a c i u .541 1— 1

Primăria Bfnnlclplnlnl Braşoi.No. 16670-1930.

Pubiicaţiune de licitaţieSe aduce la cunoştinţă pu­

blic», că în ziua de 21 Iulie 1930 Ia ora 9—11 a. m. se va ţine la secţia economica a Pri­măriei Municipiului Braşov, Str. Argintarilor No. 5, etajul II, uşa No. 3, o licitaţie publică cu o* Ierte scrise închise, timbrate şi sigilate, pentru închirierea loca­lului de prăvălie din casa co* munală Str. Hirscher No. 1, în care a fost chiriaş I. G. Eremie şi în ultimul timp Florea Rusu pe timp de 6 ani.

Licitaţia se fine în baza Ari. 8 8 -1 1 0 a legii contabilităţii publice.

Chiria anuală se va plăti în patru rate egale trimestrial an­terior.

Condiţiunile de licitaţie se pot vedea la secţia economică a Municipiului Braşov, între orele de serviciu.

Dr. C. N. ILIESCUspecializat în ţară şi

streinătate

R A Z E X(R o n tg e n )

Diatherm ie, Ultraviolete, C urenţi electrici. C o n s u lt 3 —6

Strad a Porţii No. 9.

nIIII*IIIIII

Braşov, la 5 Primar:

G h . C u t e a n u .

Iulie 1930. Secret, generált

E . S o c a c i u .

PibllcaţliitBiserica ort, rom. din Bod, dă

în lucrare zidul din faţa 'biseri* cei şi trotoarul spre intrarea în biserică. Doritorii a lua în în­treprindere această lucrare s8*şî înainteze ofertele închise şi si­gilate, la epitropul prim Dumi­tru Mereţ în Bod, unde se pot vedea în fiecare zi până la 20 Iulie a. c. planul, devizul şi con- di|iunile. Ofertele se vor des­chide în ziua de 20 Iulie a. c . ora 2 după prânz, timpul fixai pentru înaintarea ofertelor. Ofer­tele au să conţină şi un vadiu de 6% în numerar sau efecte garantate de stat asupra preţu* lui stabilit în deviz cu suma 85.090 lei 10 bani.

Consiliul parochial îşi rezervă dreptul a încredinţa această lu­crare aceluia dintre ofertanţi, In care va avea deplină încredere.

Bod, în 8 Iulie 1930.O ficiu l p a r o c h ia l o rt . ro m -

547 1 —1

H A LO li H A L O

In Strada Principele Carol No- 10 s a deschis o Bodegă şi Plăcintărie având grătar special la ori ce oră, fripturi, m ittti, pescărie şi un bufet bine asortat. Pivniţă cu v i­nuri alese de Dealul mare, Drăgăşani, Târnava şi Maghe- ran. Servindu*se acasă şi deferite Bodegi cu preţul de 28—30 lei Kilo. Ţuică de Vălenii de Munte, Drojdie şi tescovină de Buzău. Pentru convingere vă rugăm a v i­

zita localul.C * P r e d e l i a n u ş i C . M . J u n c u »

Piftaa 4[ 6 A Z BT A TRARSILVASÍB

D. N. Titulescu— Uniunea trebue să aibă un caracter

economie. —D. N, Tituîescu, ministrul Ro­

mâniei la Londra, a făcut egen* fiei telegrafice »Ceps" următoa­rele declareţiuni asupra proec tului Briand de federalizare eu­ropeană :

După cum a recunoscut în sugi Bi Sandi primul pas spre unirea Statelor europene, tre­buie făcut pe terenul economic. Aceasta este cea mai presantă lăture a chestiunii gi fără în­doială va fi rezolvată cea din» tâi dintre toate, chiar dacă este numai un pas în calea spre ceva mult mai mare gi mai am piu. Fiecare parte de realizare formează o mentalitate cu to» tul nouă. Consecinţa este că oamenii se învaiă a privi ideia pe care până acum au condam» nat'o ca irealizabilă. Tocmai pe acest teren este necesar a se lua în consideraţie toate ches­tiunile cari condiţionează rc-a Uzarea ideei în domeniul ma» terial. Nu există idei cari sâ nu poată fi realizate, când nu se bazează pe iluzii gi nu sunt rău înţelese- Deaceea simt că Idealul Iui Briand de federali» zare e greu de realizat. Cu toate astea sunt convins că legătura

pe care vrea s’o făurească în tre diferitele ţâri ale vechiului continent, nu este o utopie, cum cred unii,

De oarece Uniunea care e propusă, trebue să aibă mai întâi un caracter economi:, tre bue să precizăm în piimul rând cari sunt chestiuni e economice j comune ale naţiunilor interesate gi să studiem şi chestiunile ra­ţionalizării producţiei, unifica rea valutei, chestiunea unor tra» tate comerciale avantajoase. Când aceste chestiuni vor fi rezolvate, seva puiea lucra mei departe ia real zarea planului Briand.

E necesar a se accentua ur­mătoarea lăture a problemei- Aceas'ă concepţie a Statelor Unite europene nu trebue nici­odată interpretată ca o expre» sje a împotrivirii fată de Ame rica sau Marea Britanie. Evo r ba n»mai de a se crea o uni» une solidară între statele euro pene, destinată sâ garanteze pacea politică gi economică. Ca atare are o însemnătate mon­dială gi nu poate fi îndreptate împotriva nimănui".

0 demnă serbare

In cuvântarea propriu zisa d- director tratând în cuvinte alese şi pline de înţeles despre im* portanta şcolii ca insirument de înfra|ire a popoarelor şi de reali­zare a păcii universale, arată care este rostul special el Şcolii co ­merciale române din Salonic, în această privinţă, conchizând că prin felul cum este organi­zată ea constitue ozală in plus în lan|ul prieteniei ce leagă România de Grecia, Jcărora în partea finală a cuvântării le face calde urări de prosperitafe,

Apoi d l primar al oraşului Salonic N. Mano, o distinsă personalitate a Greciei, în cu­vinte calde şi bine şim|ite, răs­punde cuvântării d-lui director, dând expresie atât mulţumirii sale personale cât şi munici­piului, de frumoasele idei pro­povăduite în şcoala^românească, de măreţia serbării şi a proga- mului frumos alcătuit făcând şi din parte-i urări de cea mai caldă înfrăţire a Greciei cu Ro­mânia.

Timp de două ore apoi a urmat desfăşurarea bogatului şi selectului program, alcătuit din arii na|ionale şi clasice execu­tate de corul şi famfara şcolii, conduse cu mult simf de d l M. Bârcă, care a dovedit cu priso­sinţă superioritatea sa fată de toii predecesorii săi la catedra de muzica vocală şi instrumen­tală a şcolii. Elevii au declamat apoi diferite poezii în 1. română literară, în dialectul aromânesc

şi în diferite limbi străine: greacă franceză, italiană şi germană.

O vie emoţie estetică şi o pl&cută surpriză au provocat în asistentă dansurile naţionale executate cu elegantă şi gratie ca şi cu vioiciunea mişcărilor de elevele şcolii sub conduce­rea d-lui Gh. Ardelea.

O expoziţie bine organizată cu desemnuri, hărţi geografice

şi diferite cusături naţionale or* genizaiă de d-nii M. Nero, I. Beloiu şi d-ra Argtntaru, au complectat frumosul cadru al serbării.

Cu ocezîa distribuirii premi­ilor d-l director Dr. C. P. Se- celee, luând din nou cuvântul, în cuvinte mişcăloare adresează absolvenţi Ier anului IV de co­merţ, sfaturile necesare şi cu­vântul de despărţire, mulţumind înacelaş timp şi selectului public pentru participarea in .număr atât de mare la această serbare.

întreaga asistentă a plecat foarte mulţumită, ducând cu sine impresiile cele mai plăcute pro­duse de această prea frumoasă serbare şcolară demn organi­zată şi bine reuşită, care a afirmat încă odată in ochii stră­inilor prestigiul cultural al Ţârii noastre in general şi al Şcolii sup. de comerţ a României din Salonic în special.*

S e r b a r e a ş c o la r ă de fine de an a ş c o a le i co m e rc ia io sup . a R om âniei din S a lo n ic .

Credincioşi unei sfinte fra- dlfii şi anul acesta şcoala co­mercială sup. a României din Salonic, a ţinui ;să fie la înălţi­me şi să-şi justifice cu .'priso­sinţă reputaţia excelentă ce şi a creiat în ultimul timp, organi­zând cu ^deosebită pricepere serbarea de fine .de an, mult aşteptată de io}i aceia cari cu­nosc deja roadele ce a dat până acum cu sârguinjă demnă de imitat şi de admirat. In atari condijiunl această înaltă insti­tuţie culturală românească for­mează unul din puternicile bas­tioane ale tinerii şi viguroasei culturi originale jom âneşti în Peninsula Balcanică.

Festivitatea a avut loc în ziua de 22 Iunie în curtea şcolii fru­mos împodobită cu (ghirlande tricolore româneşti şi bicolore greceşti, cu porlrele M. S. Re­gelui Car ol II., Familiei Regate române şi a personalităţilor proeminente ale Greciei, în pre­zenta unei asistente foarte se­lectă şi numeroasă aiât româ­nească cât şi străină. Din ofi- cialitaji remarcăm în afară de consulul Româiei pe al Albaniei, j vice consulii Fran­ţei, Italiei şi Iugoslaviei, pe pri­marul oraşului .Salonic, pe re­prezentanţii principalelor jurnale greceşti şi franceze din loca­litate,

Serbarea a începui precis la or®J® £ d. a,, cu intonarea Im­nului Regal român şi cel na­ţional grec, executate de corul Şi faniara şcolii conduse cu multa măestrie de cunoscutul compozitor basarabean d-l Mi- hali Bârcă, profesor al acestei şcoli, după, cari d-l director Dr.

P. Secelea, într’o înălţătoare cuvântare amintind de tericitul eveniment al înscăunării pe ironul României al M. S. Re­gelui Carol II, îi aduce din par- tea şcolii omagiale închinări.

Maialii! din Poiană.La maialul organizat de so­

cietatea »junii Bătrâni", au bi­nevoit sâ ilustreze cu prezenta, frumoasa petrecere tradiţională, D nil miniştrii, Mihai Popovici şi Vaida Voevod. In splendida câmpie ̂din Poiană, serbarea s ’a desfăşurat .în toată măreţia. Cu bubuituri de dinamită, cu chiote şi urale, salutau braşo­venii din Scheiu pe iluştrii oas peji. S ’a petrecut admirabil. Mu zică Bat. II. V. M. a executat în tot timpul, cântece şi hore naţionale. To|i cei ce au luat parte au rămas^ mulţumiţi, coborând spre seară cu sufletul înviorat,

Pentru dejun, d-l E. Socaciu, secretar general ai Primăriei şi preş. »Junilor Bătrâni" a oferit o masă în cinstea oaspeţilor. Au participat mai multe perso­nalităţi marcante din oraşul nostru,

Părintele Furnică şi d l Aurel Orghidan, industriaş au toastat în sănătatea D lor miniştrii, Le-a răspuns d-l Mihai Popovici, |

Seara, D nii miniştri, au ple­cat la Bucureşti.

Pentru patroniide auto-taxi

N’am fi voit să Ie atragem a- tenjia. Dar fiind că unii depă­şesc şi buna cuviinţă şi datoria de a respecta unele conside­rente, suntem siliţi s’o facem.

Căci nu înţelegem ca cineva, fiind proprietar de auto-taxi să-şi asume dreptul de ameninja şi a sili pe poliţişti să plătească, mai ales când ştiut este că au dreptul să călătorească gratuit ei fiind permanent, în interes de serviciu. Cu toate acestea, unii uită, sau intenţionat des­consideră acest drept.

Aşa spre pildă, cum face unul al cărui nume nu-1 mai spunem. Şi ori cât s’o supăra, nu poate desminti faptele. Fiindcă sunt fapte petrecute şi întâmplate nu mai demult, decât Sâmbătă 5 Iulie a. c.

Mai multă atenţie, bună cu­viinţă, atitudine civilizată şi u- manitate. Cazurile, cari din ne­fericire nu sunt tocmai izolate, să servească tuturor, ca îndrep­tare, cât mai neîntârziată.

Atât.

Hr

B erna, 7. (Rador). — O fur­tună extrem de violentă bântuie în Elveţia occidentală şi centrală.

Râurile s’au revărsat, împie­decând circulaţia pe şosele şi întrerupând numeroase linii de cale ferată.

Ploi torenţiale însoţite de grindină au provocat stricăciuni importante culturilor şi viilor.

Mari pagube la Lyon.P aris, 7. (Rador). — In re­

giunea Lyon o furtună foarte puternici a făcut pagube extra­ordinare. La Lyon aerodromul civil a fost devastat. Hangarul

Principat » i

le'l!”, í e -" » '.îş ifir

lce sunt mea

a 8uferît at eaţt}|° pun în n avar>i J tlona. nepuN$ Í;

Opt morii î„ Madrid, 7 ^mineată s* ’

diverse regw? tolt1 u"t violent“ ?le ^

torenţiale si Âa

considerabile" ' Pa

INFORMAŢI^M uncitori agricoli-d ispo-

nibili. Ministerul de interne a- duce la cunoştinţă, că în jude­ţele Suceava, Maramureş, RS-

j dău|i, R.-Sâraf, Storojinej şi Bi- * hor, se află muncitori agricoli

disponibili unde Prefecturile de judeţe au nevoie de asemenea bra(e urmează să se „adreseze pentru facerea angajamentelor necesare.

Portretu l M. S. R egelui. Ma­reşalul Curtel regale a făcut cunoscut tuturor ministerelor că dorinfa M. S. Regelui este ca autorităţile jsă nu cumpere por­tretul său. Acest portret se va lucra în atelierele unuia din mi­nistere şi se va distribui oficial.

Incăerări v,«i alb i şi negri, st ^ 1 New-Yoik: Intr*o m din provincia Alaba

sul unei certe I n ? '1albi şi negri, s’a ejW căerare, m cursul a fost ucis cu focuri A

l t \ r i ,ne9ri’ car< 1?eră la ciocnire, s’au in casa altui negru, „CaSiii 8 j0sI îmPres®mulţimea de albi. Uqk un alb au murit, dar 'ii din urmă casa a fost \ asalt şi incendiată. Si s’a găsit cadavrul carbm unui negru. Alt negru,. viajă, a fost luat de J spânzurat.

Ciocnirile in diferite ale oraşului au durii noaptea târziu.

Ţările unde sunt m ai m ulţi bărbaţi d ecât fem ei. De cu­rând vapoarele italiene au tran­sportat în America de Sud câteva mii de fete din Grecia, cari au plecat spre a se căsă­torii cu connetionalii lor de a- colo. In legătură cu aceasta ziarele italiene au propus ca să se organizeze o asemenea acţiune şi în Italia, unde se află un foarte mare număr de femei cari doresc să se căsătorească, impruaenieior ia anerne Ziarele au amintit că în multe j sportive. Douăsprezece pi ţări se afli mai mui|i bărbaţi I au murii în accidente pr decât femei. Iu România numă- * * rut bărbaţilor întrece cu 100.000 pe cel al femeilor, în Bulgaria cu 14.000, Luxemburg 6.000, ele.In America de Nord surplusul de bărbaţi este de 2.000.000.Deasemeoea şi in (ările din America de Sud, Brazilia, Ar­gentina, Uruguay, numărul băr­baţilor întrece cu mult pe cel ai femeilor.

Victimele serbărilor Statele-linite. Vineri cil jul aniversării »Zilei is deniei" s’au înregistraţi prinsul Statelor-Unite 13 mortale datorite accidentelor de ausoa imprudentelor la diferitei

D'|i i|i iH i|> i|> i|i .|i i|. i|, i). ,|, ,|, ,j, ,|, ,|| ,|, ,|,q

" PENTRU COPII 1-ş- Un Costum »Leicester* 1 J

Depozitul fabricei: Strada P ord i 61 4

î 323 1 - 0•ii _i0 1M"|i >l> «l» iH> ■!> i|i ih i|i i|i •=• $ >|, i|, >|> i(i i|,ă

SIPBORAFJA A, SSU&SŞIANU i BIUMBSGB A QQMP. BRAŞOV.

fle închiriat z xru atelier. Informaliuni la ziar.345 1—3

N ecrolog. Cu regret am a- flat astăzi moartea neaşteptată a vrednicului fruntaş din Cris­tian, G heorghe Mihui, epitropui bisericii noastre şi preşedintele organizaţiei locale a partidului national-ţărănesc. Cu răposatul pierdem pe unul din plugarii de frunte, care prin vrednicia lui şi-a câştigat stima tuturor, celor cari l*au cunoscut.

Odihnească in p a ce !•Două vapoare s e c io c n e s c

>n Adriatica. Ia noaptea de j Sâmbătă spre Duminecă, pe li­

toralul iugoslav al Mării Adria- Uce, între porturile Zara şi Spă­lă to, vaporul italian .Francesco Morosini* s’a ciocnit .cu vapo­rul iugoslav »Karageorgevici*.

Vaporul iugoslav avariindu-se, cei patru sute de pasageri ai săi au fost transportaţi de va­porul italian la [Zara. Intre ‘ ei se aflau 5 morţi şi 17 : răniţi, cari au fost imediat transportat! Ja un spital unde au fost vizi­taţi de autorităţile italiene. Va­porul »Karageorgevici* nu estein pericol de a scufunda.

•Bilete de că lă to rie pentru

toate târgurile de mostre, cu pre» furi reduse. Informatiuni la bi. io u ld e circulaţie ARONSOHN.

tedflsstas «eapoasablii

de focurile de artificii.tA jutor pentru

din Borşa. Guvernul «( cinat pe d-l director niiifl Dr. Valeriu Moldovanu al partă primele ajutoare sil {llor din Borşa. J

D 1 director ministerial̂ Moldovanu va pleca la

Furt. Goos Ioan, dom în slr. Mlhail Weiss Ni-făcut reclamajle la c®de serviciu pe Chesturi, la ora 17, pe când se Oficiul P. T. T. m fata “ şeu, i s-a furat p o r j suma de 8000 lei- ,,politia Circumscripţieifacă cercetări. t

O biect găsit. In JJJ Iulie s. c. la ora 24“ Cozma dela Co«*W boi al Corpului v f găsit pe slr. Princip® brăţară de aur 1 0 ^ tul se săseşte I a , tură spre păstrnre, P va prezenta păgub«“1’

Tăiat de tren- W ţ Jandarmi Braşo , e],tlln|eaz8, că t.»"1■ %,, 26, lângă p o i“l pierea comunei ̂iat pe iinărul S 1 comuna LeiiZ/ I mare. «

Cursul d e d ^în şcoala de dain ^ cvădi sa t1«® 18 rea Prl11 a .Astrei Onţra1 ^cinematografului^,j »fac în fiecare j;

0,elen a « » * B*