Anul al XCIHea Nr. 132. NUMĂRUL 2 Lei Braşov Miercuri 18 Decemvrie 1929T

REDACŢIA ŞI IBHIUUţUPIAŢA LIBERTAŢEI BRAŞOV. —

TELEFON 226 Abonament anual 860 lei.Pentru streinătate 800 lei. Anunţuri, reclame, dupi tarii.

Fondată la 1836 de George BariţiuA p a r e d e t r e i o r i p e s ă p t ă m â n ă

„Partidul naţinnaMiberal — scrie „Viitorul* — a fost tot­deauna strejerul cauzei româneşti*.

Pentru eceea se prezenta atât de prost cauza românească in timpul guvernării liberale.

Iredentismul maghiar.încă un discurs prove câtor al

premierului maghiar.De astă dată, în parlament;

ceea-ce e mai grav, şi nu In nfară, cum o făcuse în Martie, la mormântul eroului necunos­cut.

Hotărât, contele Bethlen vrea să dărâme Europa.

Fie că va reuşi, sau nu, inten­ţia e, să ameninţe, să intimi­deze, să neliniştească somnul pacifiştilor.

Astfel crede premierul că pre­găteşte revanşa, visul de aur al pustei, sălaşul cavalerilor hu- niaci.

Situafia de astizî. — dure­roasă pentru foţi învinşii, dar firească de alifel — li se pare insuportabilă şi mai ales ale Ungariei Horty-iste.

Istoria, ce-a reparat nedreptă­ţile de veacuri, prin sânge&e viteji­lor căzuţi şi pe meleaguri streine, „trebue* să fie inversată. Toţi o cCT. Dar într-un chip sau altul ş i cu o calculată prudenfă. Nu­mai Ungaria cutează să o strige dela tribuna parlamentului, chiar prin gura primului ministru. E şi aceasta un fel de cugetare politică, ce iustiiiă mentalitatea conducătorilor maghiari.

Ieri ne atăca deputatul Gyula Pekar la inaugurarea statuei lui Gabor Bethlen. Astăzi, deputa­tul Kenesz interpelează în C a­mera maghiară, pe primul mi­nistru despre situafia grea a minorităţilor etnice din statele succesoare şi a persecufiunilor acestora, la care contele Beth­len să şt grăbeşte să răspundă, dovedind că interpelarea fusese intenţionai pusă la cale.

Patetic şi entuziast, contele declară că minorităţile maghiare sunt tratate foarte vitreg:

„Statele succesoare nu res pectă drepturile celăteneşti şî politice, precum nici dreptul de

se folosi de limba lor. Datele i'tatisiice sunt falsificate In dauna

|fttinorită!ilor maghiare*...Ce sfruntare a adevărului, câtă

|irc nie şi lipsă de memorie din jartea primului ministru ma |ghfar!

Cât de legalistă şi umanitară ffît şi este Ungaria, se poate sdea din draconica lege a lui

Ştefan Verbdczi şi a contelui jpocyi din 1905, de câte drep-

şi privilegii se bucurau mi- rităfile române din răposata marhie habsburgică.Dar se uită totul cu uşurinţă, id este vorba de „pintenii şl iele codoşeşti* ale maghia-

şl statele vecine. (Vai! de fi priveligiafi şi Românii din jaria, cum sunt Ungurii dela

Ideile tridente prea înain- insă, la politicianii maghiari,

npledecS o cât de mică reflec- asupra realităţii, Totul se ju-

şi se priveşte prin prisma iteresului.[Şi de aici purcezând, concep-

politică, se înţelege că Un- ia nu se poate resemna, atât mai mult, cu cât este rajată şi de politica păci- a statelor succesoare, de

istenfa unor reacfiuni şi a atitudini comune şi hotă­

râte în fata politicei de provo­care a Ungariei.

Bizuindu-se şi pe oare-cari simpatii cointeresate, d l conte Bethlen poate fi îndrituit să de­clare in chiar plenul Camerei că „actualele fruntarii sunt arti­ficiale" şi că ele nu vor fi recu­noscute niciodată de nici unul din guvernele maghiare, iar na­ţiunea maghiară nu poate să aibă prietenie fafă de vecinii

săi, diata vreme, cât suferinţele maghiarilor cere trăiesc în ţinu­turile alipite, nu încetează...

Bravo! Putem să privim cu încredere la Ungaria răsboinică. li puteau acorda încă un nou ^sprijin; Absolvirea ei dela plata «despăgubirilor.

Ca să putem fi astfel, cel pu- $în o clipa, pe placul d-lui conte «dela Budapesta.

Braşcv, 14 Dec. 1929.ion Pirnea-Del&dolj.

Şi acum in al 12-lea an de domnie românească în Ardealul nostru, fost şi mai înainte ro­mânesc, se mai întrebuinţează, chiar şi de unii funcţionari ro­mâni, dar cu pufin simt româ» nesc, şi în convorbiri oficioase cu funcţionarii minoritari, cari sunt datori să cunoască şi vor­bească limba statului, limba a- cestora. Fapt ce cu drept indig­nează pe Românii, cari sunt s i­liţi să vadă desconsiderarea limbei româneşti.

Faptul acesta se poate cons­tata, cu durere în multe oraşe

| minoritare, la noi şi in societa­tea româneasca, pretinsă cultă, unde intelectualitatea noastră cu autoritate chiar, se foloseşte în conversaţie cu minoritarii, de limba acestora; şi chiar de dra­gul acestora, în unele case se cântă, la ferestre deschise, cân­tece de ale lui „Tuhutum“ ca csárdás şi alte la fel.

Era la serbările desvelirii mo­numentului Regelui Ferdinand în Orăştie, când un oaspe ve­nit ia această frumoasă zi, s’a enervat şi a obiecfionat contra unor dame cari s’au arătat prea slugarnice fafă de damele mi­noritare ele. vorbindu-le în lim­ba acelora, cu toate că popu­laţia de aici vorbeşte limba noastră.

Da, căci pe când pe vremuri, onorabila doamnă Anula dr. A, Vlad, sofia ministrului de co- j mert, martiră, îndnmna sub stă- j pânirea ungurească, publice, populafia la loate ocaziunile să-şi vorbească limba şi să-şi iubească portul şi dansurile na­ţionale, — azi In România în­tregită, doamne şi domnişoare— „nomina sunt odiosa*— vorbesc de dragul minoritarilor,cari ne-ar înghiţi, unii, într’o lingură de apă... în limba altora şi joacă csârdâşuri, iar la petrecerile ro­mâneşti ie e ruşine şi greu să danseze frumoasele noastre jo ­curi naţionale, la cari petreceri minoritarii nu participă niciodată. Din contră se abfin In mod consecutiv şi consecvent, pe când „ai noştri*, aleargă gu- dulifi ia loate seratele şi petre­cerile lor şi chiar la manifestă­rile lor naţionale».

Unde este deci în cazul ace­sta demnitatea noastră naţio­nală...!?

începutul are datoria să o faeâ societatea de femei, care are la activul ei atâtea lucruri bune şi folositoare, iar soc. ti­nerelor fete române, la care- deşi iinără, se desvoaltă o fru. moaşă activitate cuRurală-naf de ^numeroasele membre re­crutate, spre cinstea lor, din toate straturilor societăţii româ­neşti, — are să-şi înscrie în program cinstirea limbei, obi­ceiurilor, credinfei,dansuri şi a tot ce e românesc •««!!

Sa iubim şi cinstim pe dea- proapele nostru, dar şl el, mi­noritarul, să ne dea cinstea şi întâietatea, căci.» mai întâi „Ro­mânia trebuie să fie a Româ­nilor*.,. •

Putem însă înregistra şi lu­cruri bune de caritate publică

pe cari le săvârşesc diferitele societăţi, unele chiar hiperze- loase, mai ales în preajma Cră­ciunului, când se ajută orfanii şi săracii. Ar trebui insă mai bine dăruiţi cu cărţi, în loc de prăjiturile multe şi mărunte şi cu stofSrii şi încălţăminte.

Alte lucruri cari ce r în ­dreptarea.

Din fruntaşa comună grăni- fărească curat românească „Cu- gir* vine dureroasa ştire, că acolo a decedat, dtn cauza unui „avort* clienta unui medic j i ­dan. Comisia a constatat urmă­rile operaţiei de avort, care a băgat în mormânt pe nefericita româncă. Şi totuşi Românii noş­tri mai aleargă la medici streini de neamul şi mai ales de cre­dinţa noastră, — cum e ţcazul de fa)ă. In Cugir avem 2 me­dici români pe dr. Tincu, cu multă experienfă şi pe dr. Do- bocan, un tinăr însufleţit şi de mare speranţă.

Ne trebue deci multă muncă perseverentă la sate, stăruind cu îndârjire, prin prelegeri, la deşteptarea maselor poporului românesc, pe care îl exploa­tează şi acuma... streinii...

•Tot din Cugir se vesteşie, că

acolo avem o singură farmacie, a cărei proprietară şi azi duj- mană a tot ce e românesc, să­rea şi juca „csârdâşul*, exaltată de bucurie când Bucureştii a căzut pradă dujmanilor în tim­pul războiului, când aceasta în plaja publică, avea vorbe de ocară la adresa Românilor. A- ceasta prepară medicamen­tele prescrise de medicul jidan». Şi intelectualitatea românească numeroasă de acolo, — căci

aci avem fabrica de mur.ifiun — nu reaefioneeză...? Să se malceară o farmacie românească / •

Tot în Cugir elevii şcoalei primare de Stat, salută pe stra­dă în limba ungurească, căci aşa-i învaţă dăscălimea ungu­rească dela această şcoală ro­mânească.., deci:

„Quo usque tandem...*.Dr. Eugeniu L Munteanu,

La dfscufla adresei răspunsului la Mesaj aluat cuvântul în şediuja de Joi seara a Senatului d-1 senator V. Branisce, pentru a rectifica unele afirmafiuni eronate, făcute de senatorul Gyárfás în decursul discuţiei la Mesaj privitor la Camera de comerţ şi industrie din Braşov şi privitor la activi­tatea Comisiei interimare a Mu­nicipiului Braşov, insistând cu acest prilej mai pe larg asupra problemei minoritare In Româ­nia şi răspunzând unor obiec- fiuni făcute de senatorii Binder şi Sándor. D-sa a mai supus unei critici retragerea opoziţiei liberale şi averescane din par­lament şi a respins atacurile senatorului de drept f. Grădiş- teanu în contra guvernului şi a Partidului Nafional-Ţărănesc. De încheiere d-1 senator Branisce a făcut un călduros apel Băncii Ministeriale, ca să ia măsuri ca cererile drepte ale fărănimef, pe cari le prezintă parlamentarii pe la diferitele ministere să fie cât mai repede rezolvife.

Păr{i din discursul d-lui Bra­nisce, care a fost subliniat cu aplauze, vom publica în numerii viitori.

D-1 ministru dr. V. Niţescuîntre alegatori

Pentru a lua contact cu po­porul şi a-i cunoaşte de aproape necazurile d-1 ministru dr. Voi cu Nifescu, preşedintele organiza­ţiei judeţene P. N. Ţ., însoţit de d-1 prefect dr. Aron Suciu şi d-1 deputat preot dr. Petru Debu au vizitat în ziua de 7 Decem­vrie mai multe comune din ju> def. Intre altele au fost vizitate toate comunele din plasa Bu- zăul Ardelean.

Prezenta oaspeţilor a stârnit mare însufleţire în sânul alegă­torilor, dornici de glasul şi sfa­turile conducătorilor lor.

Cu acest prilej la Buzae s-au ascultat plângerile cetăţenilor şi s-a făcut îmbucurătoarea con­statare că doleanţele in legă­tură cu împroprietărirea, au fost în mare parte satisfăcute, iar altele sunt pe cale de a fi re­zolvate.

Ia urma comunicării d-lui mi­nistru dr. Voi cu Nifescu, locui­torii Preşmeruiui au luat cu o deosebită bucurie cunoştinţă de faptul, că în timpul ; interimatu­lui d-lui ministru Nifescu la Co­municaţii, a fost rezolvată o ve­che şi arzătoare cerere a aces­tei comune. S a aprobai a-

decă suma de patru milioane, cerută ca despăgubire pentru pagubele suferite cu calea fe­rată.

Azi, in urma unui aviz telem fonic dela Bucureşti "suntem în măsură să vestim că plata su­mei din chestiune va începe încă cu ziua de mâine, distri* buindwse în total 6 milioane, dintre cari 4 pentru comuna Prejmer.

In alte com une.

Miercuri, d l prefect al jude­ţului, însoţit de d-1 advocat dr. R. Olteanu, conferenţiar I. Po­dea şi revizorul şcolar R. Cosma

au descins în Bran, luând de asemenea contact cu poporul. Au finul aici conferinţe admi­nistrative, dând lămuriri popo­rului în această direefie.

Au fost ascultafi cu un deo­sebit interes din partea nume­rosului public, din care făceau parte deiegafii din toate comu­nele Branului împreună cu pre­o ţi şi învăţătorii. ___

De către d*l prefect Aron Su­ciu, însoţit de d-1 R. Olteanu ad­vocat comunele Branului au fost vizitate şi Duminecă, când au continuat cu lămuririle la noua lege administrativă.

Interesul şi însufleţirea cu care au fost primiţi şi ascultafi de popor, dovedeşte pe deplin importanta şi marele folos al contactului dintre alegători şi conducătorii lui.

Membrii delegaţiei permanente a Parti­dului Naţional-Ţărănese, sunt rugaţi să par­ticipe la şedinţa, ce va avea loc în ziua de Yineri 20 Decemvrie a. c. ora 6 seara în lo­calul „Gazetei Transilvaniei*.

Secretariatul.

\

Pagina 2, 6AZITA TRANSIlfAHlII, Wr. 132 -1929

[ l u p contraCuvântarea d-lui prii* — Sfârşit. —

Ce*şi închipue liberalii.Ar putea s&»fig poate o ex­

plicare. Ştifi des. că în anumite corporaţiuni străvechi, îmbătrâ­nite, nu este respectat princi*

v piui majorităţii, nu părerea ma* j ori tară se socoteşte cea mai înţeleaptă şi s’a folosit formula că părerea cea mai înţeleaptă este, considerată ca majoritară.

Poate, domnilor deputaţi, că partidul liberal vrea să intro­ducă din nou acest sistem în­vechit şi ar vrea să afirme că nu majoritatea imensă a aces­tei ţari, care stă la spatele noastre, ar fi cea mai bine în­drumată, ci partidul liberal, care este sprijinit de o mică parte a ţării, 8re dreptul de îndru­mare, fiindcă el ar fi cel mai înţelept! Apoi, domnilor, parti­dul liberal poate să creadă des­pre sine ce vrea, dar lumea cu­minte cere şi dovezi şi argu­mente pentru ceeace afirmă despre sine. (Aplauze prelun­gite şi îndelung repetate pe băncile ma|orităţii).

Or, în situaţiunea în care par­tidul liberal a lăsat ţara, după o guvernare de 11 ani, dove­deşte şi ştie toată lumea că a- cest partid, nu numai că nu este înţelept, ci este cu adevă­rat nenorocos în toate măsurile pe cari le-a luat şi că în ade­văr nu pricepe, nu are simţul necesar şi nici competinţa cu­venită să conducă destinele u- nui neam. (Ovaţiuni furtunoase pe băncile majorităţii). Iar dacă totuşi, nenorocul ţării sau îm­prejurări fatale i-au pus în mână destinele acestui neam, partidul liberal a dus ţara la încurcături grave, la decădere morală şi la faliment material. (Aplauze pre­lungite şi îndelung repetate, o- vaţîuni pe băncile majorităţii).C are este autoritatea m orală

a liberalilor.Drept consecinţă a acestora,

putem constata că partidul li­beral nu are nici îndreptăţirea formală, nici îndreptăţirea mo­rală, nici prestigiul politic pen­tru a putea nega legalitatea şi autoritatea morală a voturilor Corpurilor noastre legiuitoare (ovaţiuni furtunoase, îndelung repeiate şi strigăte de bravo pe băncile majorităţii)» In conse­cinţă, nu pot decât să aprob cuvintele d lui ministru de fi­nanţe, că această .atitudine nu este altceva decât o răzvrătire (ovaţiuni furtunoase, îndelung repetate, pe băncile majorităţii).

Vă rog, domnilor, să nu fiţi îngrijoraţi; pentrucă răzvrătirile sunt de multe feluri: răzvrătiri tragice, serioase, şi răzvrătiri ridicole (aplauze, ilaritate pe băncile majorităţii). Răzvrătirea partidului liberal intră în seria celor ridicole, pe lângă cari ţara va trece în numele suve­ranităţii acestei naţiuni, netur­burată în mersul ei. (Ovaţiuni furtunoase, strigăte de bravo pe băncile majorităţii).

înţelegem, domnilor deputaţi, tactica partidului liberal, în ri- dicula sa slăbiciune. Dupăce a încercat toate căile pentru a împiedica guvernarea liniştită a acestui regim, dupăce a încer­cat să pună, în toate ramurile vieţii publice, câte un fitil şi câte o mină, sperând că ba una, ba alta va exploada, după ce a văzut că în ţaţa solidari­tăţii construcţiunii noastre de stat, a naţiunii române şi în faţa puterii acestui partid şi a acestui guvern, toate încercările lui eşuează, atunci se incume- tează să mai ^arunce o bombă, vrând prin ea să speculeze şi să seducă opinia publică din străinătate.

Mulţumită însă lui Dumnezeu, domnilor deputaţi, stăm astăzi

•ministru luliu Maniu.în mijlocul unei vieţi sociale a- tât de dezvoltată, cu atâtea mij­loace tehnice perfecţionate, în­cât nu este deajuns ca să vrea cineva, să creadă lumea ceva, despre voinţa şi acţiunea sa. Mijloacele de informaţiune ale lumii mari sunt aşa de perfec­ţionate, încât lumea de pretu­tindeni poate să-şi câştige cele mai exacte inform ţiuni despre forţa şi acţiunea fiecăruia. Par­tidul liberai, in neputinţa sa, poate spune ce vrea, dar lumea va crede ceeace ştie că este azi partidul liberal în opinia publică a acestei ţări. (Ovaţiuni, aplauze furtunoase).

Ce ştie lumea.Lumea ştie că este aci o na­

ţiune viguroasă, puternică şi conştientă, că este un stat bine organizat, condus astăzi, în urma aplicării sincere a sistemului constituţional parlamentar, de un partid puternic, bine orga­nizat, care, prin alegeri libere, şi-a asigurat majorităţile sale parlamentare, că acest parlid reprezintă voinţa legală şi ne­discutată a naţiunii româneşti (aplauze prelungite, ovaţiuni, pe băncile majorităţii).

In faţa acestei voinţi a na­ţiunii legal manifestată, nici o încercare de impresionare a opiniei publice nu poate să aibă vre-o valoare şi străinăta­tea ştie că ceeace face aaest Parlament, face inform ă consti­tuţională, în formă legală, obli­gatorie pentru naţiune, obliga­torie pentru toţi cetăţenii aces­tei ţări, fiind isvoare de drept, obligatorii şi necontrolabile, pe care nimeni, om serios, nu le poate pune la îndoială şi nici combate (ovaţiuni furtunoase pe băncile majorităţii).

Naţiunea noastră şi lumea ci­vilizată, a cărei presupusă lipsă de informaţiuni o speculează comunicatul partidului liberal, mai şie că astăzi în stalul ro­mân, destinele acestui neam sunt conduse de milioanele şi milioanele de cetăţeni cari for­mează însăşi naţiunea şi pătura socială şi economică muncitoare şi producătoare a ţârei, acea pătură socială care, prin muncă, prin vitejie şi prin sacrificiul vieţei sate, a susţinut acest neam, sute şi sute de ani, şi care astăzi, prin munca, truda şi conştiinţa sa, formează în- tr’adevăr naţiunea vie in statul nostru garantându-i existenta şi continuitatea de drept In ei (ovaţiuni furtunoase pe băncile majorităţii). Şi mai ştie că voinţa adevărată a acestei na­ţiuni muncitoare este aceea ma­nifestată prin alegerile din ur­mă, voinţă pe care oricine se poale întemeia, voinţă pe care nimeni în mod arbitrar no mai poate schimb a, nici altera aşeză- mintele întemeiate prin ea (ova- ţiuni furtunoase pe băncile ma­jorităţii).

Efectul comunicatului liberalDomnilor, comunidâtul parti­

dului liberal, dacă nu poate a- vea nici un efect în ce priveşte scopul lui de a impresiona fie opinia publică a ţârei, fie o* pinia publică din afară, are to­tuşi un efect: el a aruncat din nou o lumină vie asupra struc- turei intelectuale şi patriotice a acelor cari astăzi conduc par­tidul liberal (aplauze prelungite, ovaţiuni îndelung repeiate pe băncile majoriiăţii).

Partidul liberei a dovedit, prin acest comunicat, că Inşi şi conducătorii lui nu-şi dau im­portanţa unui partid de guver­nământ, că inşişi ei recunosc că au alunecat de pe plat­forma formaţiunilor politice cari au îndreptăţire politică şi mo­rală, de a conduce azi ori

mâine destinele ţării noastre. (Ovaţiuni furtunoase şi îndelung repeiate pe băncile majorităţii).

Este desigur foarte dureros, că înţelepciunea scăzută a unor conducători de partid duce un partid întreg la această stare tristă, parlid care în 60 de ani a contribuit când bine, când rău, dar totuşi într’o măsură a* tât de hotărâtoare la desvolta- rea politică şi naţională a a* cestui neam. Dar nici aceasta nu trebue să ne întristeze: ener­giile neamului românesc sunt vii, multe şi nesecate. Din ele se vor găsi cu prisosinţă pa­trioţi mari, oameni inteligenţi şi pricepuţi cu devotament şi cu spirit de sacrificiu, în tot cazul lipsiţi de caprici şi de preju­decăţi, complect dezinteresaţi, care să ia locul partidului li­beral în mecanismul alternă- rei vieţiei noastre de stat. (O* vaţiuni furtunoase şi îndelung repetate pe băncile majorităţii; majoritatea în picioare aclamă îndelung, strigăte de: bravo).

De aceea rog pe domnii de­putaţi cari au binevoit să a- dreseze această comunicare băncii ministeriale, să fie li­niştiţi, să nu fie îngrijoraţi. A- cest biet popor va putea şi ei, sărmanul, să se fericească şi fără de înălţă şi prea cucer­nica binecuvântare a partidului liberal (ilaritate şi aplauze ple- lungite pe băncile majorităţii) Partidul liberal va trebui să vină pe arena luptelor politice deschise şi patriotice, pricepă­toare a vremurilor de azi şi al­truiste, şi să părăsească întune recul intrigdor; sau va trebui să renunţe să aibă cuvântul hotărâtor în viaţa naţiunei ro­mâne.

Calea partidului naţional- ţărănesc

In ce ne priveşte pe noi, domnilor deputaţi, vom merg2 înainte pe calea pe care am apucat-o (ovaţiuni furtunoase, strigăte de bravo pe băncile majooităţii). Vom merge înainte pe calea politicei noastre de mari reforme absolut necesare neamului şi statului român. Ele vor sta sub scutul neînvins a) voinfei populare şi a hotărârii noastre de a le menţine în ori­ce împrejurări (ovaţiuni furtu­noase pe băncile majorităţii). Vom merge înainte pe calea noastră, dictată de iubire a* dâacă şi caldă faţă de ţără­nimea acestei ţări şi faţă de toate clasele producătoare ale naţiunei. Vom merge înainte pentru a tămădui boalele, care au bântuit acest neam şi aceste clase muncitoare, zeci de ani, sub regimurile vitregi cari s’au perindat.

Vom face ca prin politica noastră de adevărată iubire pentru ţară şi pentru aşezămin- tele sale şi prin politica de mari reforme, să închegăm is­toria acestui neam şi să încop- ciem în mod constant munca binecuvântată a generaţiilor tre­cute, de munca mare şi înălţă­toare pentru neam a genera­ţiilor care ne vor urma. (Majo­ritatea, în picioare, ovaţionează furtunos îndelung; strigăte de bravo).

P lata despăgubirilor de război. D-l Vtrgil Madgearu ministrul finanţelor, întrebat de ziarişti dacă în bugetul general al Statului s’a înscris plata des­păgubirilor de război, d sa a declarat că din buget nu se poate plăti nimic. Totuşi, în urma hotărârilor luate la comi­sia orientală a reparaţiilor s’a dispus să se lichideze bunurile bulgare şi austriace.

Din lichidarea bunurilor bul­gare va rezulta cifra 200 mili­oane lei, sumă neprevăzută în buget, care va fi afectată în întregime plă)ei despăgubirilor de război. 4

Nouile proecte fiscale— Declaraţiile d-lui ministru de finanţe. —

Dl Virgil Madgearu, ministrul fi« nanţelor, a făcut reprezentanţi* lor presei o expunere asupra nouilor proecte de legi fiscale pe care Ie a prezentat parla­mentului.

Proectele de legi fiscale de­puse în faţa Parlamentului» — a spus d Madgeam — nu vor să reprez nte o reformă fiscală în adevărata accepţiune a cu­vântului, întrucât ne rezervăm a face această reformă în ba

I za unor studii amănunţite, in | cursul anului 1930»

Modificarea Legii contribu- ţiunilor directe.;

Proectul de lege pentru mo­dificarea legi contrib jţiunilor directe d n anul 1923* este de* parte de a înlătura toate de- fedele legii- Prin modficările ce propunem căutăm, în mar g ntle pos b tutui» să facem o ma; justă distribuţie a sarcini lor fiscale. La impozitul pe ve­nitul p oprietăţilor clădite am schimbat criteriul de evalua e a venitului impozabil introdu când acela al comparaţiei cu alte imobile similare din veci­nătate acolo unde nu se pot prezenta contracte de închiriere*

Am abrogat scutirile aco date prin legea pentru încurajarea construire! de locuinţe din 1927, întrucât ea nu a avut aproape nici un efect d n punctul de vedere al înlăturărei crizei de locuinţe. S ’au clădit doar >mo« b le mari» desrinate contribua­bililor înstăriţi şi nu s’a făcut aproape nimic pentru popula ţia nevo’aşe, care nu ooaie plă­ti chirii prea mari. S‘au lăsat însă scutirile prevăzute în le­gea contrib jţiilor directe din 1923» pentru locuinţele eftine.

Creanţele dubioase.T<nând seamă de do inţele

Cameriior de Come ţ şi Indus tr e şi ca măsură de echitate în favoarea comercianţilor in­dividuali» am admis ca la sta bilirea venitului să se scadă şi la aceştia o cotă de 3o/o pen­tru creanţe dubioase, egalizând astfel regimul comercianţilor in­dividuali cu acela al societăţi lor anon me.

Am luat apoi măsuri ca re gistrele comercianţilor să fie mai mult ţinute în seamă de către Comisiunile de apel, ca* re vor trebui să se refere în a* precierele ior şi la raportul ex­perţilor contab.ii ataşaţi pe lân­gă Comisie, experţi care vor fa' ce parte dintr’un corp special»

Pe de altă parte, am corn-

pletat art. 39 cu anumite dis~ ooziţiuni care să înlesnească fiscului să facă o apreciere mai exactă a ventului comercianţi­lor care duc o viată opulentă şi p’ătesc toluşi impozite deri- z orii.Impunerea profesiunilor li­

bere.La profesiunile libere, statis-

tica impozitelor directe ne arată o situaţie desastroasă, ea neco- respunzând întru nimic adevă­rului. Când medicii cei mai mari d n Capitală a etă o medie im­pozabilă în anul 1928 de nu­mai 116,000 lei, când în centre mari c a : Bucău, Botoşani, Tur- nu-Sevecin» Bârlad, Focşani, Ro- man, etc.» nu există nici un me* dic cu v^nit impozebl declarat peste 100.000 lei anual» când avem judeţe întregi în care nu există nici un avocat cu un venit impozab l de 100,003 Iei anual, era fatal să căutăm a lua măsuri pentru a înlătura a- ceestă s are anorma'ă.

Am recurs deci, ia experien- (a altor ţâri si am revenit la re­gimul legei Tituîescu, al impu­nerii minimale a profesionişti* lor Iberi, legând ştab brea mi­nimul ii impozibil de elemen tul valorii locative» luând însă coeficienţi extrem de moderaţi»- pentru a nu lovi această căţe­

ii gorie intelectuală*Globalul şi minimul neimpo­

zabil.La impozitul pe venitul glo­

bal, unde recunoaştem imposi­bilitatea minmului de existenţă din legea contr buţiunilor direc«* te de ia 1923, am tăcut un prim seif, ridicând minimul neimpo­zabil la 20.000 iei, de la 9000 lei» cât era înainte* Este un prim început de uşurare a claselor nevoiaşe, şi socotim că numă­rul celor care vor f scutiţi de global, va fi de 250,000—300000 contribuabil.

Am mărit» însă, la impozitul profesonal, impoztul mnimal de la art. 54 de la i0 lei la 100 lei anual.

întrucât priveşte procedura de impunere, am simplificat-o desfiinţând comisiile de impu­nere şi adm ţând sistemul din Belgia şi Franţa al impunerei prin de egali ai fiscului. Am in­trodus un corectiv, conform do­rin ţ-i Cameriior de Comerţ şi industrie, admiţând reprezen* tanti ai Cameriior de Comerţ şi ai oiganizaţiunilor profesionale» care să asiste pe delegaţii fis­cului.

*

t

Reducerea t&xslor pa succesiuni.Proectul de lege pentru mo- f

dificarea legei timbrului în ceiac ce priveşte succesiunile înseam nă o uşurare a situaţiunei ac­tuale prin reducerea taxelor pe succesiun » în scopul încurajă rei formaţiune) capitalurilor.

S a u desfiinţat majorările suc* cesive de 20 ia sută şi încă 10 la sută aduse tarifului din 1927, prin leg ie din anul 1929, sta­bilind coie reduse şi am sim­plificat modul de constatare şi taxare a succesiunilor făcând să dispară comisiunile speciale, care erau o piedică pentru gmb* nica ştab lire a debitelor.

Am luat însă măsuri mai se­vere Împotriva fraudatorilor, du* b ând amenda pentru moşteni­torii ce nu fac declaraţia până la constatarea contravenţiei sau ascund pă:ţi d n activul succek soral.

Dosarul contribuabilului.O inovaţie este introducerea

dosarului fiscal al contribuabi­lului» care va înlesni în viitor» adunarea conştiincioasă a ele­

mentelor trebuind să slujească drept bază la sîabikrea venitu­lui impozabil.

Acestui dosar îi dăm o im­portanţă deosebită şi funcţiona riit can nari vor ţine în ord ne vor fi pasib li de pedepse se­vere.

Procedura de apel a fost mo­dificată» reprezentanţii comerţu­lui şi organizatiuniior piofesio* na e nemai fiind tiaşi la soiţi ci desemraţi de către organi­zaţiile respective. Dreptul de contestaţie a fost desfiinţat am dat insa o deoseb tă importan­ţă procedurei de .comunicare a citaţiilor şi proceselor ve.bale de impunere.

Modificări în regimul taxe­lor asupra petrolului.

Proectul de lege pentru mo* diiicarea taxelor de consuma' ţie se referă la produsele pe­trol fere şi încearcă o mai echi­tabilă împărţire a sarcinilor fis­cale asupra produselor mai fi­ne» consumate de către pătu".

GAzRTASTRARSflLWăBIS* Paofnff 9

aiile mai bogatei precum şi în* grăd rea tentativelor pe cari Ie fa& astăzi unii consumatori de a )se sustrage pe cât posibil dela pla’a acestor taxe, cum sunt de pildă amestecurile de produse petrolifere.

Din această pricină am avut o scădere a consumului produ

Nr, 132—1929,______________

selor petrolifere greu taxate si majorarea consumului celor mai uşor taxatei ceeace a adus o micşorare a veniturilor Statuii i.

Am impus produsele petroli fere după densitatea lor, impu nând mai greu pe cele uşoare $i am redus la jumătate taxa de consum la motoJnă.

Nona lega ataxdpe lax şi cifra de afaceriPrin legea impozitului pe lux

şi cifra de afaceri s’a menţinut la producător perceperea im« pozitului.

Pentru mărfurile exportate şi importate s’a menţinut încasarea impozitului pe lux şi cifra de afaceri odată cu perceperea ta­relor vamale.

Pentru producţia internă s ’au împărţit întreprinderile de pro­ducţie în acele constituite ca so­cietate anonimă şi cooperativă, pentru care perceperea impozi­tului s’a modificat în sensul de a fi încasat la factură şi în mo* mentul eşirei mărfurilor din în* treprindere.

Pentru celelalte întreprinderi s’a menţinui impunerea şi per­i e r e a asupra producţiei, dar s\ acordat şi acestor întreprin­deri dreptul să plătească impo­zitul în momentul vânzărei măr­furilor.

Pentru ca acest impozit să corăspundă valorilor reale ale mărfurilor şi să fie încasat pe unităţile de comercializare ale produselor, s’a întrodus prin noua lege o modificare a tari­fului unitar a valorilor medii în sensul de mai sus.

Nu s’au majorat cotele de im­punere dar s’au luat măsuri pentru o mai regulată şi con­ştiincioasă încasare a dreptu­rilor Statului.

Diferenţierea între societăţile anonime şi celelalte întreprin­deri reprezintă o formă de Iran- rifle, fiscul neputând să se ex­pună unor surprize neplăcute, dacă ar fi făcut o trecere brus­că şi integrală dela sistemul de eri al încasării impozitului,^ la sistemul din noua lege prevăzut

numai pentru societăţile anoni­me şi cooperative.R eprim area evaziunii fisca le

Un nou principiu fiscal se găseşte concretizat în legea pentru represiunea evaziunei fiscale la impozitele directe. A- ceastă lege vrea să facă edu­caţia contribuabilului în scopul întroducerei unei morale fis­cale mai ridicate. Ideea iniţială dela care porneşte acest proect de lege este aceia a justiţiei fiscale. Nu este permis ca din pricina încercărilor de fraudă ale unora din contribuabili, massa mare a contribubililor să trebue să sufere» fiind ne­voită să acooere şi impozitele dela care s’au sustras frauda­torii. O repartiţie echitabilă a sarcinilor fiscale, o reducere a cotelor de impunere, în aceste vremuri de imperioase nevoi ale Statului, nu sunt cu putinţă, atâta vreme cât o moralitate fiscală mai ridicata nu a pă­truns între contribuabili.

Ideea inechitabilei repartiţii a sarcinilor fiscale întăreşte la cetăţeni rezistenta împotriva plătii impozitelor. Penalităţile mici prevăzjte până acum în legea pentru unificarea contri­buţiilor directe nu a fost de natură pentru a întări această moralitate fiscală.

A b o n a ţii c a r i ne f a c r e - c lam aţiu n i ş i com u n icări în scr is in c h es tia z ia r u ­lu i su n t r u g a ţi a n e in ­d ic a în to td eau n a ş i n -ru i d e p e a d r e s ă sub c a r e ti se tr im ite z ia r u l.

Cele mai frumoase jucării şl articole de voiaj1347 2 - 6 Cadouri de Crăciun şi Anul-nou se

pot cumpără I E F T I N numai la

K . W E I S Z F E I L E RStrada P orţii 61 (lângă hotel „Coroana“)

Cea mai ieftină şi bine asortată prăvălie din Braşov.

B ib lio g r a fiaAu apărut:Nr. 9 d n biblioteca de podu*

Iarizar<° «Cărţile Bunului Oe* tin": Tâlcuirea Evangheliilor din toate săibătoriie de peste an» de Iuliu Maior. In acees^ă broşură se dă întâiu evanghe* lia sărbătorii, apoi se tâlcueşte st.H de stih, iar pe urmă se dă o scurtă învăţătură morală scoa­să din evanghelia respectivă* Pentru preoţi cantori şi oricare creştin este indispensab lă-

Broşura ^»»orinde 2 i2 pagirn» format 14 5X11, şi se vinde cu 25 lei la Librărie Seminaria’ă d n Blaj şi la toate 1 b ariile din tară.

C alendarul D acia Traianăpe anul comun 1930, care pe lângă partea calendaristică mai con ine un bogat şi ales mate rial life ar ş economic. A apă rut în t d.tura institutului de ar­te grafice »Dacia Traiană* din S biu Preiut 10 Lei.

A Y IDe vânzare una grădină mar re cu şooru şi 50 pomi fructi* feri lângă măcelarul Fera.

De închiriat una prăvălie în Te hanul Vech.u şi alta în Zârne&i, toae sunt ia poztia bună, facem înlesnire de olafă. A se adresa : ILIE RADU Str. B sericei Nr. 418 Toh. Vechiu. 1357 !—2

VALABIL D ELA 6 O o t o m v r J e 1929.Sosirea în gara Braşov.

Dela Bucureşti:Personalul (dimineaţa) 5 ore 55 minPersonal (Ploeşti)(dimineata) 10 » 12 »Rapid Ardeal (dim ) 10 m 53 mPersonalul (d a<) 12 0 51 mOrient express („) 4 » 16 »Personal » 7 m 28 mExpressul (noaptea) 8 0 14 »Acceleratul (noaptea) 12 » 50 »Accelerat (dimineaţa) 3 n 29 »

Sosirea dela Oradea-Iare :Personal (noaptea) Accelerat (dimineaţa) îersonal (dimineaţa)

: Personal (Teiuş) (d- a.) /Rapid Ardeal (seara)

Dela Arad:Accelerat (noaptea)Orient Expres (d. a.)Expressul dimineaţa

Dela Bretea:Personal (dimineaţa)

125827

32

10

ore

ore

3354201544

123636

min.

mm.

8 oreDela Petra Bare* : (Hadefalăa)

Personalul dimineaţa 5 ore 50 min.Personalul d. a. 12 » 37 „Personalul • 6 . — mPersonalul noaptea 11 • 55 0

Dela Albia:Personalul d. a. 12 ore 20 min.Tren mixt seara l 7 » 15 •

IDela Făgăraş:Tren mixt dimineaţa 6 ore 18 min.

Dela ZfliaeştI :Tren mixt dimineaţa 6 ore 33 min»Tren mixt d. a. 12 » 40 0Tren mixt seara 7 . —

Plecarea din gara BraşovSpre Bucureşti:

Acceleratul (dimineaţa) 6 »Personalul" (dimineaţa) 9 „Expresul (dimineaţa) 10 «Orient Expres (d. a.) 2 «Personalul (d. a.) 3 „Personal (Ploeşti) (seere) 6 »Rapid Ardeal (seara) * 7 »Personal (noapţîb) 1 „Accelerat (noaptea) 3 »

Plecarea spre Oradea-Hare:Personal (Teius) (dimineaţa) 6 oreRapid Ardeal (Lmsneaia) 11 »Personalul (d. e.) 1Personalul (seara) 8 wAcceleiat (noaptea) 1 »

16

54431010531530

5405 28 4906

Vorbă puţină şi înţeles multNumai m ărfuri de calitate, avantajoase. Poftiţi ş i să

vă ş i convingeţi ia

DEPMER & ROTHStrada Porţii de oua 7

Membru al Biroului C entral de C redit.

fîine de Crăciun

BRAŞOV, Str. Porţii 31.

Magazin de ciorapi şi confec- ţiuni bărbăteşti

M a r e a s o r t i m e n t d e m ă n u ş i . M ă n u ş i d a n a p p a c ă p t u ş i t e d e l a L e i 2 3 5 .13,9 i - 3

mm.

mmSpre Arad:

Acceleratul (dimineaţa) 3 oreOrient Express ( i . a.) 4 »Expressul (seara) 8 „

Spre Brefcn:Personal (seara) 6 'ore 15^min

502432

Spre Petro Barei : (ladefalio) :PersonalulPersonalPersonalulPersonalul

Personalul Tren mixt

Tren mixt

Tren mixt Tren mixt Tren mixt

dimineaţa 6 ore 45 mit0 11 . 30d. a. 3 * 15seara 8 . 55

Spre Albia tdimineaţa

d. a.Spre FApirai:

d. a.

Spre Zârueştl:dimineaţa

d. a« d. a

6 ore 1 .

35 min

5 ore 30 j!mm

8 ore 15 2 . 40 7 . 17

mm■»

Pretai oficial alcerealelor la Brăila

Sâm bătă 14 , D ecem vrie 1 9 2 9 .

G râu bun cu ra t ( 7 9 —8 0 kg. la hl.) 2 /o co rp u ri stră in e 6 6 0 lei.

G râu m ijlociu ( 7 7 — 7 8 k g. la hl.) cu p ân ă 10°/o co rp u ri s t r ă ­ine 6 2 0 lei.

G râu ( 7 5 — 7 6 kg. Ia hl.) 5 3 0 lei (3 0 ° /o s e c a r ă ) .

S e c a r ă ( 7 4 — 7 5 kg. Ia hl.) 3 ° /0 co rp u ri stră in e 4 2 0 lei.

O rz ( 6 2 — 6 3 k g. la hl.) cu p ân ă la 3 ’/ 0 co rp u ri stră in e 3 5 0 lei.

O rz d e M old ova şi B a s a ra b ia 6 — 8 % co rp u ri stră in e 3 2 0 lei.

O văz ( 4 2 — 4 3 kg. la h l.) 3 % co rp u ri stră in e 2 8 0 lei.

P oru m b co rc itu ră co n d iţiu n e b u n ă 3 5 5 lei.

P oru m b jilav 2 8 0 — 3 3 0 le i .F a s o le co m u n ă d e M old ova

ş i M untenia 1 3 0 0 lei.M eiu 2 7 5 lei.L inte d e m â n ca re 1 1 0 0 — 1 2 0 0

lei.M azăre furaj 4 3 0 lei.R ăp ită să lb a tic ă 5 0 0 le i.

0 e închini â t !două pjvniti unde se pot Înma­gazina -5—6 vagoane vin în Strada H irsch er No. 9, (cen­trul oraşului).

Se pot da şi separat Infor- matiuni la Eremias Nepoţii Braşov. 1335 3—4

De închiriat bucătărieInformat uni la Librăria Chiroiu Str- Prundului 9. 3—3

De închiriat ş%°udcaăe.tărie. Informatiuni strada £Podul lui G rid 12.

norvegiene de ski puţi a uzate

de vânzare. Livada poştei 11 b. 1356 1 - 1

2 costume

0 vilă 'o poziţie frumoasă constând din 3 locu*

infe, de vânzare. Informat uni la proprietarul Şirul Cetă’ei pre* lungt No. 9. (către Str. Pietră- riei) 1354 2 - 4

Târgul de m obile de C ră­ciun ş i Anul-Nou a în­ceput ş i durează până

la 25 Ianuarie 1930Difer te mobile de lemn* mobile de fier şi 6ramă» pateri ceri se închid şi so­miere precum şi împleti­

turi §i piese de sârmă le vindem eu

IO—25°/o rabat1000 paturi pentru copii îm preună cu som iere cu preţul de reclam ă dela

1100 Lei bucataL is ta p re ţu r ilo r se p o a­te vedea fn p ră v ă lia

n o a s tră de d e ta il

Pásztori & HéttőmPrăvălia de detail în oraş.

B R A Ş O V S tr . S p ita lu lu i No. 39

TELEFO N 498.1360 1 - 4

Pagina 4. «AZETA TRANSILVANIEI Nr. 132—1929

Rezultatul vizitelord-lui ministru Mironescu

Acordui deplin al Statelor Micei înţelegeri.D eclaraţiile d lui m inistru de externe G. G. M ironescu.

Duminecă după [;amlazi a so­sit în Capitală d l 'G . G. Miro­nescu, ministru de externe, ve­nind delà Paris şi Praga.

Solicitat de ziarişti, d-1 G. G. Mironescu a făcut junele decla­raţii completând expunerea fă­cută la Praga în faţa reprezen­tanţilor presei.Rezultatele vizitei ;la Praga.

Vizita la Praga a fost prile- j jul unei manifestări de deose­bită prietenie pentru ţara româ­nească; aş putea spune că am petrecut la Praga trei zile de adevarată încântare.

Membrii guvernului, ca şi re­prezentanţii tuturor păturilor po­porului cehoslovac au ţinut să afirme, cu acest prilej sentimen­tele lor de prietenie pentru ţara noastră.

„O audienţă specială.Am avut onoarea, unei au­

diente speciale *la marele Ma- saryk, preşedintele republicii cehoslovace.

D-1 Masaryk mi-a declarat că este fericit să constate că vizita mea la Praga constitue o nouă dovadă de sinceră prietenie din partea României pentru Ceho­slovacia şi un prilej de întărire a legaturilor ce unesc ţările noastre.

Marele şef de stat mi-a ex­primat cu acest prilej adânca sa simpatie pentru poporul ro­mân, pe care l’a cunoscut tot aşa de energic şi încrezător în destinele lui, în zile de glorie ca şi în zile de restrişte.

în trevederile cu d-1 B en eş.

doreşte menţinerea şi consoli­darea păcii.

Având de partea noastră şi dreptatea cauzei pe care o a- părăm şi comunitatea de inte­rese cu toate popoarele munci­toare şi doritoare de pace, nu putem sta un moment la îndo­ială asupra succesului acţiunii noastre.

Cu atât mai rău dacă acest succes se va realiza prin în­frângerea unei nejustificate re­zistenţe, în loc de a se înfăp­tui printr’o înţelegere comună.

Vizita la P arisAsupra rezultatelor conferin­

ţei reparaţiilor, d-1 .ministru Mi­ronescu nu a vrut să se de­clare decât atât: ,

La Praga am venit dela Paris după ce luasem contact acolo cu cercurile conducătoare fran­ceze şi aliate şi vă pot spune numai că sunt deplin mulţumit de atmosfera care domneşte in aceste cercuri,c^risunt, ca şi noi, hotărâte a face să se soluţio­neze imediat şi în mod echita­bil toate chestiunile cari fac obiectul conferinţei dela Haga.

In com isia bugetară a C a­m erei a fost ales şi părintele deputat Dr. P. Debu, pe lângă cei aleşi la începutul legisiatu- rei. Prezenţa d-sale în această comisie importanta, credem că va contribui la realizarea dorin­ţelor multora de-a se ni reia unele asperităţi confesionale în ce priveşte ajutorul de stat a- cordat celor două biserici su­rori româneşti.

Albumul Partidului Naţional-Ţărănesc

Facem cunoscut că, albumul, conţinând istoricul şi fotografia membrilor delegaţiei perma­nente şi al comitetului jude­ţean, încă n’a fost întocmit.

Domnul deputat Mill. Ionescu- Berbecaru, căruia i-s’a încre­dinţat de d nii Maniu şi Miha- lache această lucrare, ne a- nunţă:

»A trecut un an şi jumătate »şi lucrarea nu numai că nu »este gata, dar nici n’am înce- »put-o şi scopul acestei scrisori »este tocmai să vă fac cunos- »cut pentru ce s’a întârziat atât »de mult. Cauza este una şi singură: 17 judeţe din vechiul „regat şi anume: Bacău, Brăila, »Covurlui, Dâmboviţa,Do!j, Făl- »ticeni, Gorj,laşi, Ilfov, Mehedinţi, »Muscel, Neamţ, Prahova, |R.- »Sărat, Tecuciu.Tutova şi Vlaşca; »11 judeţe din Ardeal; Albe, »Bihor, Cluj, Maramureş, Mureş, »Năsăud, Odorhei, Satu-Mare, »Someş, Târnava Mare şi Turda; »2 din B asarab ia : Bălţi şi Ca- »hui, în total 32 organizaţii ju- »deţene n au binevoit să trimită „până In acest moment nimic »deşi timp de un an şi jumă- »tate la intre venirile făcute prin »nenumărate circulari, scrisori şi »convorbiri personale, am că- »pătat atâtea promisiuni, dar »totul a rămas numai în sfera» »promisiunilor.

Cu această ocazie, rugăm pe prietenii noştri din organizaţia P. N. Ţ. Braşov, cari au depus fotografii şi bani, să fie cu răb­dare. La timp li se va anunţa începerea tipărirei albumului, sau ii-se vor înapoia fotografii şi bani, în cazul că lucrarea nu se va mai face.

Secretariatu l G eneral P. N.-Ţ. Braşov.

Am avut marea onoare de a revedea pe d l Beneş, ministrul de externe al Cehoslovaciei, de care mă leagă o veche priete­nie şi care, graţie abilităţii sale extraordinare de om de stat a dobândit o atât de mare au­toritate în politica internaţională.

D-1 Beneş, prin cei 12 ani de ministeriat la afacerile străine, «ste azi decanul miniştrilor de externe din toată lumea.

Am ^discutat cu d-1 Beneş toate problemele la ordinea zi­lei şi precum s’a spus şi în co­municatul oficial dat cu acest prilej, am constatat %cu deplină satisfacţie, o desăvârşită unitate de vederi în toate chestiunile.

Am avut de examinat, între altele şi mijloacele menite să asigure deplina reuşită a legi­timelor noaslre cereri în ches­tiunea reparaţiilor şi ne-am pus de acord asupra acţiunii de ur­mat pentru .a pune capăt pro­vocărilor pe cari le cunoaşte foarte bine şi opinia publică românească.

Asupra acestor mijloace, se înţelege, că nu am hotărât ni­mic mai înainte de a avea cu­vântul aliatei noastre Jugoslavia, cu care urmează să ne punem de acord şi în această privinţă.

- A cţiunea BudapesteiZiariştii relevând d-lui mi­

nistru de externe ultimele ata­curi împotriva României din Camera ungară, d-1 Mironescu spune :

— Am aflat — ne spune d-1 Mironescu — de răsunetul pe care l’a avut la Budapesta vizita mea la Praga şi declara­ţiile ce am făcut acolo, pre­cum şi de alte menifestaţiuni cu caracter provocator ce au avut loc la Budapesta.

Asemenea manifestări nu ne pot face, însă, pe noi, repre­zentanţii Micii înţelegeri de a părăsi calmul cu care suntem hotărâţi a apăra până la capăt drepturile noastre şi interesele fntregei lumi cizilizate, care

Serbările centenarului BrăileiTe-Deumul. Cuvântările. Defilarea trupelor.

Duminecă au avut loc serbă­rile centenarulu elibrării oraşu­lui Brăila de sub dominaţiunea turcească.

La ora 8 jum. dimineaţa, o parte din escadra diviziei de Dunăre, a salutat cetatea Brăila prin 21 lovituri de tun. Bate­riile reg. 3 artilerie au răspuns cu alte 21 lovituri.

La orele 10 a. m. au sosit cu un tren special, membrii guver­nului: I. Mihalache, gen. Cihoski,I. Răducanu, Sever Bocu şi un mare număr de parlamentari.

La biserica „Sfinţii Arhan­gheli* s-a oficiat un Te-Deum, de către P. S. Ghenadie, epis­copul Buzăului.

După serviciul divin d-1 N. Orăşeamu primarul oraşului Brăila, a făcut istoricul oraşului.

D-1 gen. Cihoski, în numele armatei, a relevat importanţa strategică a Brăilei în războa­iele din trecut şi însemnătatea portului în progresul economic al ţării. Aduce omagiul armatei oraşului Brăila, care a rezistat tuturor atacurilor.

D 1 Ion Mihalachet scuză lipsa d-lui I. Maniu, şi în numele gu­vernului, salută oraşul Brăila, care sărbătoreşte 100 ani dela eliberarea lui de sub Turci, în­semnând prin aceasta şi înce­putul de independenţă econo­mică a ţării.

Prosperarea agriculturii merge mână în mână cu prosperarea ţării.

Fiuxul de viaţă care animă iarăş portul Brăila este o do­vadă că România n’a încetat să fie o ţară agricolă.

Sărbătoarea de astăzi înseamnă începutul unei noui ere în viaţa portului Brăila.

/. P» Episcopul Ghenadie al

Buzăului, tălmăceşte simbolul acestui eveniment naţional.

Urează viată lungă Regelui Mihai 1 şi Înaltei Regenţe.

La ora 11 a. m., membrii gu­vernului şi reprezentanţii auto­rităţilor civile şi militare au pri­mit defilarea trupelor, sub co­manda d-lui gen. Miâdinescu, a şcoalelor şi a societăţilor par­ticulare.

La ora 12, înalţii oaspeţi au făcut o excursie pe Dunăre, cu vaporul »Principele Caroi*.

Pe bordul vasului s’a servit la ora 1 d. a. dejunul.

La ora 4 d. a. d-1 prof. N. Iorga a conferenţiat la Tea­trul Comunal despre »Trecutul

^Brăilei*.A urmat apoi un festival ar­

tistic.Seara la orele 9, a avut loc

un banchet dat de Primăria oraşului.

D aruri de Crăciun. Pentru Orfelinatul li. F. R. Braşov au dăruit Firma M. Vogelsang 2lk duzine ciorapi, pentru care es- primăm cele mai călduroase mulţumiri. Rugăm pe toţi cei ce vor să ajute orfanele noastre, să trimită darurile lor la sub­semnata ipresidentă, casa »Al­bina* etajul II. — Maria B. Ba- iulescu, presidenta LI. F. R.

b — Jir3 ______É

AAuguil Former

! I TPiane şi Pianine

ii.de valoare şj bune, _chiar şi în rate la j

T R I S K A

t a i l È miniştri de miiMembrii guvernului s’au în­

trunit aseară într’un consiliu de miniştri sub preşidenţia d-lui Iuliu Maniu.

D l Gh'GK Mironescu, minis­trul de externe, a făcut consi­liului o expunere a rezultatelor călătoriei sale în străinătate şi anume chestiunea reparaţiilor şi a vizitei sale la Praga.

Administraţia pădurilor Statului

D l Ion M.halache$ ministrul agriculturii şi domeniilor, a ex­pus economia proectului de lege pentru organizarea admi­nistrării pădurilor statului.

Proectul acesta cuprinde două capitole şi anume: reglemen­tarea controlului pentru apli­carea regimului silvic.

Trecerea casei păduriior ca o donaţie în ministerul agricul­turii.

D-1 I. Mihalache a renunţat la al treilea capitol al proec­tului, acela prin care se înfiinţa o direcţie a corectării torenţilor

şi îmbunătăţirea terenurilor ne­productive şi nisipoase, rămâ­nând ca această chestiune să formeze obiectul unui proect de lege aparte.

A părarea proprietăţii hi- potecată.

Consiliu), luând în discuţie chestiunea proprietăţii imobilia­re ipotecată, a hotărât să se institue o comisiune formată din câte un reprezentant ai mi­nisterelor: de justiţie, de finanţe şi de interne şi doi reprezen­tanţi ai proprietarilor spre a studia chestiunea şi a face pro­puneri.

C hestiunea taxim etrelor.Consiliul a luat apoi în dis­

cuţie chestiunea tarifului la taxi­metre şi a taxelor comunale ce trebuesc plătite de proprietarii taximetrelor şi autobuzelor şi a dat delegaţie ministerului de interne ca, de acord cu Primă­ria Capitalei, să examineze chestiuna şi s’o soluţioneze.

INFORM AŢIUNIC om isia centrală e le c to ­

rală. Eri s’a constituit comisia centrală electorală pentru ale­gerile comunale judeţene con­form legii administrative.

Comisia este constituiiă ast­fel: preşedinte C. Angelescu, vicepreşedintele Camerei, mem­brii Petre Andrei, Pompiliu loa- niţescu, Teofil Siminovici, Eug. Crăciun, Dimitrie Tănăsescu şi Ghiţă Popp.

Secretari: Ştefan Dobrescu, N. Şeibănescu, V. Marinescu, N. Zaharia şi Eugen lonescu.

•M anipularea banilor de

către oficiile poştale. Direc­ţiunea generală P. T. T. a luat dispoziţiuni în privinţa numera­rului aflat în cassa oficiilor poş­tale.

Oficiile în viitor nu vor ţine în casă numerar mai mare de­cât necesităţile imediate ale ser­viciului. Dacă încasările depă­şesc plăţile, excedeatul va fi vărsat chiar zilnic, dacă încasă­rile sunt însemnate.

Aceste măsuri au fost comu­nicate tuturor oficiilor, pentru a se conforma. In caz de furturi sau fraude, vor fi făcuţi răspun­zători solidar, diriginţii, conta­bilii, casierii oficiilor şi organe­lor de control, cari au făcut inspecţia oficiului pentru că s-au abătut dela dispoziţia de mai sus, ţinând numerarul în cassă. |

•Em igraţia din P olon ia. In

luna Iulie 1929 au plecat din Polonia 15.900 emigranţi, din care număr 10.981 persoane în statele europene, 5,009 în sta­tele de diucolo de ocean. Emi­graţia poloneză s’a îndreptat spre următoarele ţări: Franţa 9.155, Germania 1.326, Belgia 270, Statele Unite 620, Canada 2.780, Argentinia 466, Brazilia 896, Uruguay 78, Africa 24, Pa­lestina 67, Australia 38. In a- celaşi timp s’a întors în Polonia 1.994 persoane, dintre cari 1.372 din ţările europene şi 622 din statele extra- europene.

80 de oi om orâte de tren Din Paris se anunţă: Expresul Strasburg—Metz a dat peste o turmă de oi, care traversa linia în plin câmp 80 de oi au fost omorâte. Trenul nu a suferit nimic.

Anunţ. D-1 L. Broser, scriitor religios-fil. îşi va ţine ultima conferinţă în acest an, jo i la ora 8l/z seara în sala mică dela »Gewerbeverein*.

O re le de lucru la bănci. In urma discuţiunilor dintre re­prezentanţii băncilor şi salariaţi, ministerul muncii va da zilele acestea o decizie ministerială prin care va permite să se lu­creze în bănci între 15 Decem­vrie 1929 şi 1 Februarie 1930, 2 ore şi jumătate în plus pe zi*, pentru încheerea bilanţurilor. Orele suplimentare vor fi plă­tite. •

C olegiu l e lectora l pentru Senat din jud. Severin, a fost convocat pentru ziua de 26 Ia­nuarie 1930, ca să procedeze la alegerea unui senator în lo­cul devenit vacant în urma în­cetării din viaţă a dr. Aurel Vă- leanu. •

Fotografii drăgălaşe de copii, singuratice şi în grupuri! la fotograful Curţii Regale H. Lang, St. Regele Mihail 36.

1351 l - t

A S O C I Ă T I U N E Ă Pensionarilor din Braşov.

O lăm urire.

Sub acest titlu a apărut în »Gaz. Trans.* Nr. 131—1929 un comunicat semnat de d-1 Ioan Berariu, secretarul Asociaţiunei.

Având în vedere, că pensio­narii civili adunaţi în sala Sfa­tului orăşenesc, în ziua de 8 c. au hotărât numai în principiu înfiinţarea unei asociaţiuni a pensionarilor, în care scop au încredinţat o comisiune de 9 membrii, cari să studieze ches­tia în legătură cu redactarea unui proiect de statute, este evi­dent, că Asociaţiunea Pensio­narilor încă n-a luat ftinţă.

Neexistând Asociaţia, nu poate fi nici constituită, deci nu poate fi nici secretar.

E de mirat, de unde a primit d-1 Ioan Berariu calitatea de se­cretar.

Se poate că redacţia a fost greşit informată din partea, din care i s-a dat comunicatul.

Pentru a fi obiectivi am pu­blicat această lămurire.

Braşov, 16 Dec. 1929.E. G abor, P. Stoica,pensionar. pensionar.

Abonamente la ziar se pst lace pe timp mai îndelungat sau lunar

HP0QRAF1A A. MUMŞlANUi BRANI8CE < COMP. BRAŞOV. Redactor recpoazabil.i VICTOR BRAN1SCE