Anul al L X X X m ie » n-l 84 «fUMARUL 2 Lei Braşov Vineri 1 August 1924

%■

J ta k e t ia > ? l A d m M s t u ţ i &PIAŢA UBERTAŢEI BRAŞOV

Telefon 226Abonament anual 360 lei Pentru strefnâtate 800 lei Anunţuri, reclame, după tarif.

Fondată ia 1838 <*e George BariţiuApare în fie-eare zi de lueru

Fără o presă naţională citeţită şi demo­cratică, un popor nu va da niciodată măsura însuşirilor lui culturale şi politice. £ ca; şi cum ar grăi prin gura streinului.

Mizeria se întinde inisilii mas

Comparând mijloacele de traiu de azi ca tendinţa generală a pieţei, consta­tăm — fără nici o t‘ îodo- ială — un nou val de seu ta­pete, care întinde şi adân­ceşte mizeria în massele oraşelor şi în multe sate

^(mai ales în Ardeal).Nu este o ştire alarmistă

de dragul unei politici de opoziţie. Fiecare poate con­stata că anul acesta in­trăm în toamnă şi iarnă cu mult mai slabi în procura­rea mijloacele de traiu. Scumpetea creşte, fără nici uu control, şi resursele de traiu scad. Speculanţii trus­turilor de tot felul domină peste tot. însuşi consiliul de miniştri s’a văzut nevoit să cerceteze problema gravă

: ce se pune ţărei întregi — fără să poată îodrăsni a face ceva serios.

Ce va fi de funcţionarii publici şi de cei particulari — fiindcă nici aceştia nu mai au o situaţie privile­giată; ce va fi de mulţimea

^oamenilor fără lucru (avem şomaj în industrie şi la toamnă se va mări neno­rocirea); ce va fi de însuşi

rentierul care trebuie să trăiască din venitul obliga­ţiunilor, hârtii de valoare, pe care Statul i le-a dat In schimbul averei lui de­puse cu încredere în îm­prumuturile g aran tate dar cu o redusă cotă de venit*?

Criza financiară creşte şi comerţul e aproape de ruiuă!

Neîndoios, mizeria se în­tinde — într’o ţară foarte bogată, cu comori ce nu se pot preţui şi cu un popor dornic şi capabil de muncă.

Oare nu se întreabă, în acelaş gând, toţi cei cari suferă: de ce atâta mize­rie? De sigur!

Deşi cetăţenii cari rabdă un guvern cum este cel de azi — merită soarta a- cesta, pe noi ne îogrijesc I semnele rele ale unei pri­mejdii ce nu d-1 Brătianu

j şi familia sa o vor înfrunta \ ci însăşi ţara.

[n numărul de mâine, foileton literar, inedit în rom âneşte:

Prăpădde Ivan Tnrgbenief.

Duminecă se întruneşte sino­dul electoral al bisericei Sf. Ni- colae din Bragov având să aleagă pe un timp de 3 ani noul comitet, noua epstropie şi delegatiunea şcolară.

Am amintit în nmî de eri demersurile făcute de însuşi I. P. S. Sa Mitropolitul» ca în interesul bunei înţelegeri să se evite luptele electorale din tre­cut şi sâ se cadă de acord asupra unei liste unitare a ce­lor ce vor fi i uşi să conducă in viitor destinele bisericei şi şcoalelor. Toate demersurile fă­cute şi gândul bun al Capului bisericei noastre ortodoxe au rămas însă zădarnice, lovindu- se de încăpâtinarea cunoscutu­lui trădător Vlaicu Arszen, cere vrea. cu ori ce preţ să se reabi­liteze bazându-se pe o pretinsă „popularitate", şi permifându-şi sâ pună condiţii cu scop de n i-se da „satisfacţia cuvenită“, pe curn se exprimă într‘o scv<- soare adresată părintelui Dr N. Stinghe.

Mai rar atâta sfidare şi ci­nism din partea r.nui individ, care prin activitatea sa politică distrugătoare de pe timpul stă­pânirii maghiare şi-a săpat, sin­gur, groasa.

in nrui de mâne vom desvăli0 latură din activitatea ruşi­noasă a trădătorului, ca să fie cunoscut şi de acei cari nu Fau cunoscut până acum.

Parohienii bisericei Sf. Nico-1 e au în schimb datoria ca să dea din nou dovadă, prin vo­tul <or, că ştiu să aleagă grâul din neghină şi că ştiu să apere interesele mari şi bunul nume al Bisericei şi şcoalelor d:n Braşov,

Consiliul de miniştri de eriBucureşti 31 Iulie. — joi

membrii guvernului s’au întrunit In consiliu sub preşedinţia d-lui Ion I. C. Brătianu, preşedintele consiliului.

In primul rând consiliul a luat în dlscuţiune măsurile pre­conizate în cele două consilii superioare economice cari s’au ţinut Ia ministerul de finanţe, cu privire la regimul grâului şi pâinei. S ‘a ajuns la următoarea hotărâre.

Se va menţine pentru grâu regimul libertăţii co­merţului atât în interior cât şi pentru streinătate.

Spre a se asigura în inte­rior un preţ de circa 7 0 mii lei vagonul de grâu, taxa de export a fost majorată la 4 5 mii lei vagonul de grâu liber la export. Preţurile actuale mondiale la grâu sunt astfel apropiate.

Regimul pâinei cores­punzător acestor preţuri, va ft bazat pe următoarele citre minimale de extracţie şi maximale de preţuri.

a) Se va extrage 1 2 /o făină de lux cal. I-a al cărei preţ maximal va fi de 13 lei kilogramul; 44°/« făină, calitatea Il-a , al că­rei preţ maximal va fi de 9 ,5 0 le i; şi 22% făină (cal. *

3), al cărei preţ maximal va fi de 7 lei kilogramul.

D. C. Banu, ca re tratat la Roma, tn numele guvernului, în- ch eerea unui concordat ru Va­ticanul, a făcu t tn consiliu o expunere amănunt tâ a modului cum au decurs tratativele ş i a stadiului tn care a c es te trata• tioe s e g ăsesc acum. S ’a hotă• rât ca d nii miniştri Al. L ap e - da tu şi drt AngeiesCu, s ă s e întrunească azi d. a. şi îm ore- imă cu d l C. Banu săf exam i- neze p roec te le alcătuite tn cur­sul tratativelor duse la Romcu

D l prof. I. Nislor, mini şirul Bucovinei şi şeful delegaţlunel care a negociat la Vlena ches­tiunile cari decurg din aplica­rea treie tulul dela Saint Germain, a făcut o amănunţită expunere membrilor guvernului cu pri­vire la rezultatele obţinut:?, — rezultate cuprinse în protocoa­lele semnate ia Viena Sâmbătă 27 Iulie.

Ministrul muncii Chtrcu’escu a ridicat chestiunea lucrătorilor şomeri dela unele industrii din Banat. In urma discuţiuniior e- vute s’a format format o corni* sîune compusă din d nii: G. G. Mârzcs1'«, generai Văitoianu şi N. D. Chirculescu, cari să stu­dieze întreaga această problemă, avizând şi la mijloacele cele mai bune prin care Statul le-ar puiea veni acestor muncitori în t juio»\ De altminteri, ministru muncei va cerceta situaţia şi la fata locului în prima Săptămână a lunci August.

Congresul Legionarilorceho-slovaci

- NOTE -de Volei Niţesuu.

IX.

Cu Bl noştii.Seara acestei zile, pline de bogate amintiri, o

petrecem în casele d-nei şi d-lui lt.-colonel Dimitriu, ataşatul nostru militar la Praga. L’am cunoscut în timpul războiului. Şi azi e acelaş: depune cea mai vie energie şi interes pentru tot ce poate fi util pen­tru ţara şi neamul lui.

A doua zi luăm dejunul în casele d-nei şi d-lui Hiotu, ministrul nostru la Praga. Am avut deseori prilejul să cunoaştem — din scris — inteligenţa, pre­gătirea şi bogatele cunoştinţi ale d-lui Hiotu asupra tuturor problemelor de politică internă şi externă, cari frământă şi preocupă în cea mai largă măsură ţara noastră. încercăm însă cea mai vie satisfacţie şi nu vom uita plăcerea ce ni-o face constatarea personală că ţara noastră are în Praga un reprezen­tant, care e la adevărata înălţime a misiunii sale. Felul cum d-sa a reuşit să pătrundă marile probleme ale politicei internaţionale şi să desprindă din ele tot ceiace priveşte orientarea şi informarea ţării noastre în afară este pentru noi o revelaţie din cele mai plăcute, iar expunerile d-sale asupra înlănţuirii de cauze cari determină efectele de azi în structura po­liticei internaţionale sunt tot atâtea învăţături noi de cea mai înaltă utilitate.

Muzeul naţional, teatrul, podul ini Carol IV-lea etc.In timpul ce ne mai rămâne liber, după ce De­

legaţia se pune la curent în mod amănunţit cu or­ganizaţia Uniunei legionarilor şi după ce ea mai discută chestiuni interesând Federaţia foştilor volun­tari a Micei Antante, vizităm încă câteva instituţii ale capitalei ceho-slovace.

Muzeul naţional, o adevărată capo-d’operă ca înfăţişare esterioară, este depozitarul bogat, în care se înşiruie în icoane vii tot ce istoria, literatura, ştiinţa, muzica, natura, pământul şi populaţia Ceho­slovaciei are mai de valoare.

Teatrul Naţional, oricât de splendidă ar fi struc­tura lui, el este ce ar trebui să fie pretutindeni: un tem­plu de cultură, de educaţie şi de luminare pentru toţi, fără deosebire de clasă ori situaţie socială. Pe frontispiciul lui stă scris: „Poporul sie însuş !* Şi aşa e. Teatrul naţional din capitala Republicei ceho­slovace nu e făcut numai pentru o castă de oameni îmbogăţiţi, ci pentru întreg poporul. Preţurile de in­trare sunt astfel întocmite, ca ele să poate fi plătite şi de cel mai sărac muncitor.

Podul lui C arol a l IV-lea e una din operele arhitectonice cele mai vechi şi cele mai de vază-ale Boemiei. El a fost la originele sale (veacul al 11-lea) construit din lemn. Vltava l’a distrus. Iudita, soţia lui Vladislav al II-lea l’a refăcut. Carol al IV-lea i-a pus însă temeliile cari se păstrează până în ziua de azi. Dealungul Iui se înşiruie numeroase statui reprezen­tând pe diverşi sfinţi, ridicate la îndemnul Iezuiţilor în amintirea contra-reformei cehe. Aceste statui pot rivaliza şi azi cu cele mal reuşite opere de artă.

i* In capul extrem al podului se înalţă cele două fur­ii nuri istorice cari mărturisesc de înverşunatele lupie pe ®cari cetăţenii oraşului Praga au avut să le poarte împo-

| triva duşmanilor şi mai pe urmă împotriva Svedezilo j cari voiau să pătrunză aci.

Tot una din glorioasele opere ale lui Carol al IV-lea e şi Universitatea cehă (1348) redevenită după război din nou proprietatea excluzivă a naţiunii ceho-slovace.

Clementinul, vechiul colegiu al Iezuiţilor, cari iau purtat Universităţii atâta duşmănie, completează această instituţie de cultură naţională (aci e biblio­teca universităţii).

Mănăstirea cavalerilor Crucii conţine vechi ar­hive şi o bibliotecă foarte preţioasă. In faţa ei stră­luceşte monumentul lui Carol al IV-lea, ridicat în amintirea aniversării de 500 de ani dela fondarea Universităţii.

Vechiul turn pe subt care se trece pe podul lui Carol al IV-lea le reaminteşte cetăţenilor Pragei un eveniment sângeros. Aci au fost spânzurate cape­tele nobililor cehi executaţi la 1621 (după dezastrul dela Muntele Alb).

In strada Naţională (Narodni Trida) ne oprim în faţa „Casei de economii", fondate la 1825. Dea­supra ei e o statue simbolică „Cehia", care repre­zintă Boemia adunând economiile poporului ceh.

In această parte a ezistat cândva şi imobilul, în care a fost instalată prima tipografie cehă (1487) Şi tot deaci se poate pătrunde în piaţa Betleem, care-şi trage numele dela capela, în care Ian Hus predica pe la începutul veacului al XV-lea.

Timpul nu ne mai îngăduie ca să trecem în interesanta insulă Kampa, formată de Vltava şi un braţ al acesteia Certovka, deşi acolo am putea ve­dea în plus şi vechea reşedinţă a episcopilor de Praga, în care arhiepiscopul Zajic a ars operele lui Wiclif, fapt care a provocat protestarea lui Ian Hus, discipolul marelui reformator englez. (Protestarea

P a r iu r i <HZETA TRANSg-VAMH W r,8 » r4 ffW

Expoziţie de picturila liceul de fete Pr^Upesa

Ert dimineaţa sta deschis, (<i sala mare (din sting?) a liceu* Ini de fete P <*;ncîpesa Pîena, o foarte frumoasă expoziţie de pic tură a d nei profesoare Aurelia dr. Ananescu dfh B ăila.

Expoziţia cuprinde peste 100 de tablouri, mari ţi mici: pet- sagii, portrete, fructe, fl uri — cari prezintă un deosebit interes pr|n culorltui ca ţi prin executa­rea lor naturală, 0 na dr. Ana* nescu este bine cunoscută pu­blicului amator de artă prin ex­poziţiile distinse din Bucureşti (|a Ateneu! român) din Brăila,

‘ Galaţi, Pioeţti şi Buzău.Atragem atenţiunea asupra a-

pestei expoziţii Interesante ţi în­demnăm pe cetitorii noştri s’o viziteze.

Se poate vedea dela 8 —I 2V2 dimineaţa fi 2 - 8 seara.Actualităţi în versuri

Unui medio ce-a avat ua rol la împ&rtirca locorl- lor de etsă

Eţţi medic bun şi bun amic,Tu locuri dat la fiecare La partizani nu iei nimic $! loc de casă. Ie daî, mare.Iar la clienţi de ie iei mult Le dai şi lor iocuri în şir Ceva mai mici, la cimitir.

*Altui medio oe se oonpft ou vânătoarea.

Ca vânător e tare ta chîrugie Vânatu ta care trage el nu moare Ci din potrivă fuge ţi mai tare. Dar ca chirurg e mare vânător Căci pacienţii iui, la sigur mor.

*Unui poet premiat.

La Ducea casa modestă Spui că*aî luat pe datorie.Dar lumea toată atestă Că premiat de poezie Ltai luat tot pe... datorie

•Oatastrofa dela Ciarea

Ac am opt ani de vtamintiţi,La Ciurea, o nefericire

amorţi ţ] tu răniţi, roţi vă <$N de ştire

lu n i l e s*au schimbat: larétí e-o'nehbfő&íre

Ce Ia Braţov sta întâmplat.Sanda Drâguş,Originea Ţiganilor

Sta scris mult şi multe despre acest popor, răsleţit pe toată în­tinderea pământului. A fost cân­tat şl în poesie. Despre originea Ţiganilor însă se cunoştea si se cunoaşte atât că ar fi de obâr­şie indică. Popor nomad, ţiganii stau strecurat în toate direcţiile, fără ca prin fapte mari, răsboi- nice să-şi scrie numele în Istorie, Dacă totuşi s‘au făcut ş! ei cu­noscuţi, meritul constă în faptul că obicinuiţi ia furt şi pungăşii, şi-au atras asupra lor ura po­poarelor, între cari stau aşezat şi astfel au fost puşi ia goană şi urmăriţi prin multe ţări.

D ?spre originea lor aduce date nou! scrutătorul englez I. Samp- son. D jpă acesta, patria de ori gină a neamului ţigănesc este india. De aici au trecnt înainte de veacul al zecelea în Pfcrsia, unde au ajuns încă tot ca popor unitar. Mai târziu, un grup al acestui truuchiu ţigănesc, numit „Bén" după caracteristica limbeî, a trecut în Siria. Urmaşii acestui grup sunt ţiganii din Palestna, Siria, Persia de azi, Transcaucaz şi Eg'pt. Un alt grup „Phen* a trecut, după o petrecere mal în­delungată în Armenia, spre Vest prin Curdistan şi Imperiul bizan­tin. Au trecut tpoi în Pelooones, de unde prin secolul aî 15-lea stau resfirat în întreagă Earopa.Cărţi noui

D 1 Horîa Petra-Petrescu dă Ir* buletlpul 19 al Dispăriământului Sibiiu al Asocîaţfunei”: Călcâiul lui Acftile — piesă teatrală din viaţa gazetărească, în trei acte, Tipărlă pe spesele d iai Gh. Ne- doviceanu. Preţul 10 lei. Tiparul Inst. arte grafice „Dacia Tra ană“ Sibiiu.

Lucrarea este închinată d-Iui C. G Costa Foru.

Viza livretelorj B e l a ^at™jndjtor. prin

mim arătătorul abíz, ea tugareai-/ da p m ic M ţt l i

Ş tie ISjOâ^mfHel^Şi $ 0 No-f enö^ríe 1923, a avpt loc vizaUx&tflor ^ # 1 E» şfe găfdelorinferioare âflaffe la vatră. Deşi termenul de viză a fost destul de lung, bobişi un tnanrăr foarte mare de grade .inferioare, nici până acuma nu şi-ău vizat li­vretele-

Pentru a remedia această stare de lucruri, se acordă tu­turor aééstor infractori bn nou răgaz până io data de 1 S ep * tem orie 1924.

Fiecare cu grad inferior din complectare, rezervă sau miliţii care pu şi-au vizat livretele pe anul 1923, este obligat a se prezenta personal la reşedinţa cercului de recrutare sau sub- centruiui de viză cel mai apro­piat cu localitatea unde îşi are domiciliul obişnuit şi unde îşi exercită ocupaţiunea sa liberă sau profesiunea, indiferent de cercul de origină sau la care ar fi fost înscris anterior.

Prezentarea ia viză se va face în őrire zi de lucru la cercul de recrutare. V»za se face pe livretul model E» iar în lipsa acestuia pe orice act mi­litar ce posedă omul (ordin de lăsare la vatră, act prin care i se stabilea situaţia militară, etc-).

C ei c e na s e vor prezenta la oizâ nici in a c e s t , termen nor f i nrmărtti ş i pedepsiţi con­form Codului d e Justiţie Mb iitarâ.

Odată cu viza livralor se va face şi viza certificatelor de dis* pensă de imobilizare pe anul 1924—1925 eliberate de către autorităţile civile. Cei cari nu le vor prezenta în termenul fixat mai sus, vor pierde drep­tul de dispensă.

Tot cu această ocazie, făcân- du-se şi recensământul mese* riaşilor, tdfi acei cari sunt me­seriaşi. lucrători specialişti sau specialişti când se vor prezenta pentru viza livretului vor trebui sâ aducă şi brevetul, carnetul de meseriaş sau diploma spre a dovedi meseria ce declară că practică.

Inserfiuni.*)ane.m & o t ă

DeQoaî£ cej^bi asistbt multetari|fei niî$o <$a$â n*#m răsptps Mlacii^or concurenţei noasfre jppţ fppőránd curios unorăfcăplegăfti această cale, însă fpatăjau lin sfârşit şi a* pelăm la ‘Ospitalitatea Dumnea- voastră pentru a clarifica un fapt ce ni-1 impută concurenta ribastră, şi totdeodată fiindcă suntem datori să lămurim Ono­ratul nostru Public.

Astăzi a apărut sub semnă­tura »Gaumont“, casă de Filme din Bucureşti, un protest contra noastră. în care casa respec­tivă se plânge că noi inducem în eroare publicul, cu filmul nostru „ Auróra de Köoigsmark“. Realitatea este cu totul alta. şi toate mfervenirile ce le-a făcut Cinematograful Apollo ca să ne zădărnicească reprezen­tarea numitului film, au fost în van de oare ce autorităţile stau convins de drepturile noastre şi, contrariu aşteptărilor concuren­tului nostru, jucăm acest film.

La 3 August «re şi Cinema­tograful Aoollo un film numit 1 KönigsmarR; însă scris Koenigs* mark lucrat de altă regie eu alt subiet. Ni-ar fi fost la în­demână să luăm ambele filme, însă din punct de vedere pur comercial noi l-am ales pe a- cesta de oarece am tinut seama de subiect relativ Ia localitatea unde îl jucăm- şi mai adăogăm la aceasta că filmul nostru re­prezintă pe August cel puternic, regele saxon, un film german, iar celălalt un film in regie Franceză cu temă antigermană, lucru care ne-a făcut să r u t programăm eéci aşa ne dictau interesele comerciale.

Mai adaog ia aceasta că suntem siguri că, Gaumont n a sosit cu avionul sâ trimită afişe pe stra* le Braşovului şi acest lucru îl vom descurca cu casa Gaumont. Domnii concurenţi se vede că nu sunt în curent cu ce se petrece şi în alte pârii şi le putem da următorul exem­plu ca să*i convingem că există iibertate în comerţ: La Bucu­reşti s’a jucat în acelaş timp. la două cinematografe, alături unui de altul »La Garconne" şi

*) Pentru cele cuprins * în aoeastfc rubrică răspunde autorul. N. R.

Iăitftîarre Sonne“, rari se ci­tesc la (pjL in cât priveşte fap­tul că'Apollo va juca filmul duoă riOi, aceasta ne priveşte, şi da­tele programări lor nu ni Ie

e ofdbna nimeni.In : s c ă r i ţ ă că voi căpăta

dşpiraîitatea Cerută» Vă rog Ono­rată Direcţiune» să primiţi expre- siunea distinselor noastre sen­timente.

Bireefianea.723 1— 1 Cinema Modern.

D IV ER SEMinistrul palatului grav bot•

nao. D*1 N. Mişu, se află bol- nuv. Cu toate că d-1 dr. Amza Jianu a făcut o înt?rvenţfe chi­rurgicală, cursul boalcl nu sta sch mbât.

Aflăm cu părere de rău, c i d-l dr. Torna ionescu, vicepre­şedinte al Comitetului executiv al Partidului naţional român, este greu bolnav.

•

Furturi. — Ia noaptea de Marţi spre Miercuri s'au săvârşit în Braşov două furturi, a căror au­tori nu se cunosc. Un furt sta săvârşit la ciasornicdrui Iosif Ganzt din str. ffirscher No. 17. Hoţul a sărit gardul de sâmţă y din faţa prăv&'iei, a descuiat uşa şi a furat bijuterii în preţ de25.000 Iei. Părăsind prăvălia — era cStră ora 5> dimineaţa — a fost zárit de mai mul|i trecători, cari au început să dea alarmă. Hoţul ameninţând pe cei cari voiau să se apropie cu revolve­rul a putut să se refugieze.

— Al doilea furi sta săvârşit ?n măcelăria lui Iosif Beres din strada Orfenilor No. 16. Hoţul a şterpelit câteva bucăţi de carne, apoi a dispărut.

Sufrageriearanjam ent m odern şi m obilă de cam eră

pentru dom nDe vânzare

A se adresa Str. Nea­gră 2 0 la d-l W ölfk es721 1—2 •

aceasta a fost scânteia care a alimentat revolta po­porului ceh împotriva papismului şi care a dus la lungile şi istovitoarele răsboaie husitice).

Recepţia dela Ministerul de externe.In dupăamiaza zilei a treia a congresului căpe­

teniile legionarilor, membrii guvernului, reprezentanţii Statelor Micei antante, ataşaţii militari ai statelor ali­ate şi membrii delegaţiei române a Uniunei volunta­rilor români sunt învitati la un ceai în Ministerul de externe.

Dna şi dl Beneş primesc în modul cel mai afabil pe Invitaţi. Delegaţia voluntarilor romuni se bucură de o primire din cele mai cordiale. Simpati­cul ministru de externe al Republicei ceho-slovace are şi de astădată cuvinte din cele mai măgulitoare la ddresa acélóra cari reprezintă pe camarazii români ai legionarilor.

Printre numeroşii invitaţi delegaţii români întâl­nesc foarte mulţi cunoscuţi şi prietini mai ales prin­tre legionarii din Rusia, cu cari se întreţin în modul cel mai cordial reamintind atâtea evenimente din trecut şi reîntărind nădejdile din viilor.

Mtâlriim aci şi pe dl Girsa, fostul ministru al Cehoslovaciei la Vladivostok şi actual locţiitor al dlui Beneş.

Dsa ne dă la întrebările noastre lămuriri pre­ţioase în legătură cu prizonierii originari din fosta Austro-Ungarie şi aflători încă în Rusia. Guvernul cèho-siovac a terminat de mult opera de repatriere a tuturor supuşilor Republicei cari se mai găseau în statul sovietelor.

Dela fereastra la care stau de vorbă cu inte­ligentul şi prea simpaticul ministru ceho-slovac îmi arunc ochii peste splendida panorama a unuia din cele mai frumoase oraşe din Europa. Undeva într’un colţ al lui se zăreşte vechiul cartier al ovreilor ş’aci o clădire tot aşa de veche pe care e fiesat un orologiu cu un cadran în litere ovreieşti, ale cărui arătătoare se învârt dela stânga la dreapta. Acest chip straniu ne poartă, în legătură cu constatarea ministrului ceso-slovac că ţara iui nu mai ăre nici-un prizonier în Rusia, gândul spre o altă ţară şi spre o altă lume unde vremea încă se învârte dela stânga spre dreapta.

Iar undeva mai în centru ochiul se izbeşte de o yeche biserică: Notre-Dame, zidită de Habsburgi

în amintirea biruinţei dela Muntele Alb. Aci în Ceho­slovacia au dispărut parcă toate urmele dominaţiei habsburgice. Ele mai fiinţează doar în ziduri de bi­serici şi de monumente inofensive. In lumea spre care merge gândul meu în aceste clipe cine ar pu­tea spune că a dispărut vitregia acestei dominaţiuni? Odinioară Viena ne arunca toată floarea naţiei noastre din văile Carpaţilor în rândurile prime ale încăierărilor de pe toate fronturile. Şi astăzi nu pier atâţia din aceşti fii ai Ardealului uitaţi cu desăvâr­şire în minele şi pădurile seculare ale Rusiei ?

Acordurile divine ale legionarului Muzica care distrează cu vioara lui fermecată pe invitaţii d-lui. ministru de Externe rupe însă brusc firul acestui gând dureros. D-l Girsa zâmbeşte prietinos şi » con­versaţia ia sfârşit pentru a fi reluaă cu simpaticul ge­neral Kleţanda care ne reaminteşte zilele trăite în Celiabinskul Siberiei.

Recepţia se termină pe la orele şease când oaspeţii se depărtează rând pe rând. Delegaţii ro­mâni duc cu ei încă o amintire din cele mai plă­cute şi mulţumirea pentru clipite trăite într'o atmos­feră din cele mai conforme cu aspiraţiile şi nădej­dile lor.

de ifittfls hoDjCăpeteniile legionarilor oferă în seara acestei

zile o masă de rămas bun delegaţilor români.In afară de membrii biroului şi de bunii prietini

cari au fost mentorii delegaţiei române în tot timpul şederii în capitala Ceho-Slovacilor mai ia parte la această masă şi ministrul Girsa, reprezentantul Mi­nisterului de externe.

O atmosferă de cea mai sinceră prietinie stăpâ­neşte în tot decursul acestei mese de adio.

Cel care scrie aceste rânduri mulţămeşte legio­narilor cehi pentru primirea frăţească, pe care au făcut-o delegaţilor români. D. Sicrava, fostul ministru plenipotenţiar la Paris răspunzând evoca strânsele legături cari ezistau în capitala Franţei între refu­giaţii ceho-slovaci şi consiliul naţional român. Şi accentuiază că are convingerea că aceste legături încheiate în vremi de încercare, de suferinţă şi de luptă sunt garanţia indisolubiiităţii alianţei de azi dintre cele două popoare, român şi cehoslovac avi­

zate unul la altul printr’o strânsă comunitate de in­terese. 1

D. A. Dobrescu stăruie pentru o cât mai accen­tuată apropiere între organizaţia legionarilor ceho­slovaci şi Uniunea voluntarilor români.

D. Patejdl, preşedintele legionarilor spune că organizaţia acestora a fost creiată şi întărită în prima linie prin voinţa şi încrederea legionarilor înşişi şi-şi arată nădejdea ca voluntarii români procedând la fel vor reuşi să facă din Uniunea lor un organism tot aşa de puternic.

V. Osvadă accentuiază nevoia unor raporturi cât mai strânse economice şi comerciale între le­gionari şi voluntarii români, între Ceho-slovacia şi, România.

Răspunzând generalul R. Rase, preşedintele Consiliului de administraţie al băncii Legionarilor, întrevede perspectivele unei colaborări din cele mai utile şi fructifere între cele două organizaţii de foşti voluntari şi între cele două ţări aliate şi accentuiază elementul de încredere reciprocă, ca fiind aceasta temelia acestei colaborări. Terminând cere ca pentru înlesnire» unor astfel de raporturi legionarii cehi şi voluntarii români să ia asupra lor rolul de consuli reciproci în ţările ai căror fii sunt.

Târziu după miezul nopţii masa de rămas bun ia sfârşit. Ea a fost, pe cât se vede, încă un prilej de înfrăţire şi de utilă consolidare a raporturilor din­tre cele două organizaţii şi între ţările pe cari le j reprezintă.

Despărţirea se face în termenii cei mai cor­diali, delegaţii români având promisiunea camarazi­lor legionari că li vor întoarce vizita la congresul pe care U. F. V. îl va aranja în toamna acestui an.

La plecare în dimineaţa de 1 Iulie, câţiva le­gionari în frunte cu deputatul I. David însoţesc pe delegaţii români şi la gară. Aci d*na dr. David Ii oferă la fiecare câte-un splendid buchet de trandafiri cu o fundă tricoloră încrustată cu dedicaţia: Oaspe­ţilor români. Amintire dela congresul Legionarilor în Fraga, 29 Iunie 1924J\

f Nr 83,-*1924mmşm&smtfmmţ?Patrina I

Indicáfium ’- necesare peiitrti informarea

exactă a vizitatorilor noştri

Doctori în medicinăRomâni In ordine alfabetică:

£>r.<Bente* S£ver,*tr.Ci«teiu-; Iul ?8«; ®fll iu&rfşcşşi de femeii

Dr. Că#^i»n N;n jnap. saril4 4*rfc tti. e^ateinlol 52* Medic dţconlb-bacteriolog. 4

Dr. Clofa Ştefan, atr. Lungi. Med. Univ.

Părinţi! Elevii? . « C u rsp ri 4 ţ 1|»şşiM|«şâ§e

! vaaaene d le ^ ^ e U te re ^ m il-i m m

l l ta re , p r e p a r a ţi i p e n ­t r u e x a m e n e d e bú«*««**

Rubrica aceasta este perma­nentă, ca aă fie îa ori ce zi la dispoziţia cetitorilor noştri. Cre­dem că n treite nevoie să ară­tăm utilitatea ei, ori cine pufâod găsi a c i datele necesare pen­tru prima orientare In oraşul no« «tru şi Împrejurimi.

A ltitu d in e a B ra ş o v u lu iBraşovul aşezat la poalele pă*

doroase ale Carpaţilor, este si­tu at în frumoasa vale a Bârati la o altitudine de 585 metri de* asupra nivelului mărei.

Cu drept cuvânt este staţiune climaterică p?in Împrejurimile «ale unde clima plăcută, răco­roasă, aerul curat şi bogat In ozon, face din oraşul nostru an loc de atracţiune pentru mii de vizitatori.

Aabirbllleoraşalit.Sunt patru : Seheiul, cel mal

pitoreac, Cetatea (central), Bia- măna şi Braşovechiul. In Stheiu poţi pătrunde prin străzile: Eca- 1©rinei, Prandalui, Ctocrac şi str. ‘Băilor. Din Sche u duce drumui •Intre Pietrile iui Solomon" şi la wPofana*.

De vizitat In Scheis: L'ceul Andrei Ştguna înfiinţat la an. 4850 (piaţa genera) Berthelot); internatul liceului Şaguna (Str. Prundului), Biserica Sf. Nicoiae <Originea ei dela anul 1519) B i­serica Sf. Treime de pe Tociîe <1727), Mormintele Eroilor din

' cimitirul aceleiaşi biserici, Spi­nalul de ochi atr. Ecaterinel; In­ternatul Reuniune! femeilor ro­mâne str. E caterinci; Cimitirul, din Groaven, sub Tâmpa (prin

»Piaţa general Bertbeioi) unde este mormântul iui Andrei Mu* reşianu.

In C e ta te : Biserica Neagră cu muzeele săseşti. B serica Sf. Adormiri şirul Grâului. Licee : Real «Meşotă*, Principesa Elena

-<de fete), Şcoala Comercială, Posti, Administraţia financiară, Tribunalo'^pe Bulevardul Regele Eerdinand «1 pieţele lui.

In B ra şooech iu : Biserici Sf. Adormiri, str. Bisericei. La Bar- folomeu: Cimitirul eroilor. Ce- tâţula (vedere spre oraş şi Bra- şovechiu.)

In a fa ră d e o r a ş : Pe romnri, bodega Belvedere; Warte (ve­dere generală spre ţara Bârsel), Restaurantul «Vederea Cârpiţi- lor*, Tâmpa (sus restaurant cu vederi admirabile spre Sâcele spre oraş ţi Ţara Bârsei.

T r a m v a iu l H o n te r u s - N o u a -D â rs te -S ă c e l©

D ela Prom enadă , plecarea : ora 6 dim. până («Dârste, 7.C9, 8.23,9.52, 12.08 (până ia Dârste),12.19. 1^.37, 14,39. 15,57, 17,05,18.20. 19.28 (până la Dârste), 49-46 — Satulung.

Ultimul tramvai dela Dârste da Braşov ora 20.

L a B arto lom eu : dela Prome­nadă pleacă 7.25, 12.08, 16.58, 18 şi 20.38.

D ela Bartolom eu la Prome­nadă : 5.51, 7.00, 7.46, 13.21,17.40.

La gara B raşoo , dela Pro­menadă: 8.03,8.41, 10.55, 13.40,14.30, 16.30.

D ela g a ră la P rom en adă : <8.26,^9.12. 11.24. 14.09, 15.05,16,46 (până ia Bartolomeu)

Direct Bartolom eu-Prom enada D ârste-Satulung ; plecarea din Bartoiomen: 5.51, 13.21.

D ela D ârste direct Bartolo- m eu : 6.50 şi dela Bătui ung* Bar­tolomeu 11.14, la Promenadă 12,08.

L o c a lită ţi d e v iz ita t în ju r u l B ra ş o v u lu i

Dela Braşov la Codlea 15 kim,• „ Râşnov 15 k:m.» « Zizin (băl) 18 klm.• ■« Predeal 25 k'm.• « Vâlcele (băi) 27 km, „ Bran 28 klm.• „ Sinaia 48 klm.. « Tuşnad (băi) 72 kl.Dela Braşov la Bran face curse

o camionetă care pleacă din P.aţa sfatului (centrul oraşului) In fiecare zi.

Dumineca şi în terbâtori, din piaţa Libertăţei (dela Sfat), câte un camion pentru persoane la ora 5, 6 şi 7 dim. până ia mar­ginea Scheluln’, în vederea es* curstilor in Poiana.Farmacii

George Túlin, «Sfânta Maria* Str. Principele Gazol No. 9 ; I. Popişterin «SfântulGeorge“

Piaţa Prundului No. 6 Victor Klein «La Coroana de

Anr* Strada E caterinci No. 7 Carol Schmiedt «La Unrsu*

Strada Orfanilor No. 1 Iuliua Hornnng «La Arap“

Şirul Florilor N. 15 Eugen Ncustädter «Îngerul pă­

zitor* Târgul Grâului No. 7 Franciic Kelemen «Biserica

Albă* Str. Principele Carol No. 36 Fridirieh Stenner «La Leul de

Aur* Strada Porţi No. 21 Ferdinand Jekelius aL i Spe­

ranţă* Strada Porţii No. 33 Ffitz Lukas «Crucea de Aur*

Strada Gării No. 14E. Eichhorn «Turnul Negru*

Str. Fântânii No. 43 Eduard Kagler «Hygeia*

Strada Lungă No. 81 Gh. Coteai:u Str Lungă, lân­

gă restaurantul «Gambnnas*I. Borgo van str. Castelului în

faţa Hotelului Continental.DrogheriiN. Caragea, str, Hirscher, Tele­fon No. 515Krafft & Herber, Sg. Grâului, lulius Teutsch, str* Principele Carol 5.Restaurante

«Transilvania*, Principele Ca­rol 31 (pe Promenadă). «Maio­rul Mura-, Principele Carol No. 9. Otel «Coroana*, atr. Porţel. »Rotenbächer*, str. Lungă 34. «Gewerbeverein*. Bulevardul Re­gele Ferdinand. «Redoute*, str. Hirscher. «Gnura dai ce*, str. Mă­celarilor. «Gabel*, Tg. Boilor. «Gambrinus*, str. Lunga 12. «La- Cerbu*, str. Lungă Í 3. «Prede- ieanu*, str. Mih.- Weiss No. 10. In Noua: restaurant grădină L a Poiana Verde (Tannenau)Oteluri

«Coroana* Strada Porţii 70,100 camere.

Continental Str. Castelului 48 27 camere.

Vila Kertsch Bal. Ferdinand 4, 20 camere.

Metropol str. Neagră 2 ,15 ca­mere.

Coroana Veche Str. Roşelor 3 10 camere.

Cârciuma Roşie Priater Str. Neagră I8 f5 camere.

Mielul Alb Sir. Lungi 2, 13 ca­mere.

Römer Str. Fântânei 23 ,1 0 ca­mere.

Kriatea Str. Fântânei 42,6 ca­mere,

Pesta Str. Gării 28, 4 camere. Calul Alb Gara Braşov 20 ca­

mere.Predeal Gara Braşov 43 ,5 ca­

mere.In Nona .Otelul Schneider* cu

24 odăi.

Operaţiuni bancare-Banca Cetatea Str.. Castelului

48 (Hotel Continental). Cores­pondenţi în toate părţile şi oaa* şele ţârii. Remiteri, scont, «> de puneri în condiţiunile cele mai favorabile. Sucursale: Bucureşti, Rupea, Odor hei, Topliţa-Româ’ nă (Borsec). Gherla, Cluj. Le­gătură cu America.

G a r a je d e a u to m o b ile .Leonîda & Co.» garaj, Strada

Gării 2. Magazinul, depozit, Bu­levardul Ferdinand.

Fraţii Schieîl, garaj. Strada Castelului 138- Magazinul, de­pozit, Strada Porţii-

Ziegfer A-, Strada Lungă 14.Babinsky, Strada Lungâ 105Hansmann & Martin, ^Strada

Lungă 39Gusbeth A Turnus, Strada

Lungă 168.

B ă 1.Baia de aburi, băi de cadă

(vană) şi hydroterapie, a Efo­riei şcoalelor române, str. Prun­dului No. 4- Tel. 161. şi Baia de cadă (vană) din Tg. Boilor*Spîtaluri publiceSpitalul Graiului, Şirul Spitalului 13, Tel. 75.Spitalul de ochi, str. Caterinel 4, Telef. 327,

, Spitalul Militar «Regina Maria*, Telef. 99.Splbin! de boale contagioase, Pîa|a Ţ intelor, Te!. 455.Staţia de deparazitare, Caz. Re­gele Ferdinznd, TcL 733. Ambulatoîui Policlinic, str. Nea­gră 44Laboratcrlu Ssrv. igienic ai ora­şului, str. Castelului.

C afen ele .Transilvania, Principele Carol

No. 31.Coroana, Strada Porţii No. 70. Elite, §irul inului No. 34.

Dr. Dobrescu Alecsandru, me­dic Ş .f PoIicUnlcă, Tg. G âilai 5 Medic dentist.

Dr. Dpnat Asgust, medic, cîr- cumscripţ. urbacâ, Str. prundu­lui 27.

Dr. Gancevlci I. medic şef oraş str. Porţii 64

Dr. Mifaalovlci H. str. Ecaterl- nei 10. Boli de fenvi!.

Dr. Negrilă Valeria, medic spi­tal, str. Principele Carol. Chi­rurg.

Dr. Oancea Constantin, Pe To­cile 36 Med. Uoiv.

Dr. Opresca Dum. medic şef a! Spitalul Militar.

Dr. Prişca Tarqinlu*, str. Nea.( gră 44 Boli de piele şl vene

rice.Dr. Salică A'ex. str. Fântânei

medic primar spital.Dr. SacîU Sib ana M. str. Eca.

terinel 4, medic de spital. Boli de och‘, cas, gât, urechi.

Dr. Sbarcea Tec dor. str. Eca— tr rinei 8. Medic sef de judeţ.

Dr, Vasile Dogarf Str. Spiţa* lului 63. Medic căpitan.

De arendatIn Poiană, păşune

de prima calitate pen­tru oi cea 120 jugăre.

Informaţii Str. Prun­dului 25 . 7—7

JWMrtOP b i e ţ i ş l e a r e n i l t & s g a r ă , p ru fe so r a u to r iz a t . C a re

lim b a r e n tâ ­nd p e n tru s tre in i.

T a x e le d e c ă rn u rito a r te co n v e n a b ile

C u rsu l ţin e 4 5 adie. Î n s c r ie r i le s e prlnaene

le S e c r e ta r u l lleeaalul r e a l O r . I . M e şe tft. .. in S t r a d a d e M ijlo c 9fo. 4 1 i a f ie c a re z l . d e la o re le 3 —5 p . an.

709 3 - 1 0

In fiecare Sâmbătă intre orele 6 - 7 , ta a- avea loc in Biserica nea­gră câte unCONCERT DE SEARA

Bilete ă 20 Lei se ca­pătă in biroul pentrn concerte Ellngsor.____________________ 655 7 - 0

Regimentul 36 obu­ziere Sibiu, are locuri vacante de reangajaţi artilerişti, doritorii a-se adresa regimentnlui.

De vânzare,locuinţâ liberă, informafitml Ia Eremlas Nepofii, Braşov.633 14—0

CINEMA-MODERNAzi în 30, 31 Iulie şi I August I „ A U G U S T C E L T AR E «a (A u ro ra de Königsm ark).

M E R S U L T R E N U R I L O RV A L A B I L D E L A t I U N I E 1 9 2 4 .

T r e n u r i c a ri so s e s c la B r a ş o v . T r e n u r i c a ri p le a c ă d e la B r a ş o v .Dela BaoareştI: la Bacareştl:

Trenul expres No. 31: ora 2-02 Orient-expres No. 2: ora 2*5«Expres Orient No. 1: • 4’ 12 : Expresul No. 32: 3*46Tren personal No. 32/: 6 07 Personalul No. 326: ţţ 6*09Tren personal No 427: m 13 57 Tren accelerat No. 202: Pf 10*26Acceferatui No. 40 i: 9 1455 Tren personal No. 428: 9 14*56Acceleratul No. 201: m 19^1 Tren accelerat No. 402: • . 16*06Tren personal No. 325: 9 22G3 Tren personal No. 328: ' v» 23*51

Deia Oradea-Nare : la Oradea-lan:Tren expres No. 32: ora 3*31 Expresul No. 31: ora 2*30Tren personal No. 326: 9 ' 5*35 Personalul No. 327: 6*25Tren personal No. 428: If 14*29 Personalul No. 427: é 14*^Tren accelerat No. 402: tl 1549 Acceleratul No. m - . gi 1513Tren personal No. 328: »' 23*23 Personalul No. 325: • 22*30

Dela Arad: la Arad;Expres-Orient No. 2: ora 2 2 9 Expres-Orient No. 1: ora 4*27Acceleratul No. 202: 9 10*11 Acceleratul No. 201: f» 19*36

.Dela Făgăraş şl Slbia: la Fioiraş şi SiMa:Tren mixt No. 2022 (nu- Personalul No. 229 (până

mai dela Făgăraş): ora 740 la Sibiu) ora 7*10Trenul de persoane No. Trenul mixt No. 2021 (nu

230 (dela hibiu): i» 12*20 mai până la Făgăraş) f» 17*15Dela Sf. Gheorghe şi Bretea: la Sf. Gheorghe şi Bretea ♦»

Trenul personal No. 442: ora 8*58 Personalul No. 441: ora 8*22Trenul personal No. 444: m 18*26 Personalul No. 443: ff 17*10

Dela Madefalăa, Târgal ffiareşalai etc. U Madefalăa, Târgal Marăş etc.Trenul personal No. 440: ora 3*10 Personalul No. 435: ora 2’35Trenul personal No. 436: » 11*14 Personalul No 437: » 6*20Trenul personal No. 438: a 14*23 Personalul No. 439: » 15*20

Dela Zflrneşti: A la Zâraeştf:Trenul mixt No. 2018: ora 709 Trenul mixt No. 2017 ora Í7.C3Trenul mixt No. 2020: » 13*40 Trenul mixt No. 2019 ■ 7.41

Pagina 4. OAZETÀ^TRÀNSILVANŒI Mp. 84-1924 „

Basarabia si Sovietele.

România este avertizata pe deplin.

0 miliţie sovietică speciala pentru revalntig în Basarabia.— Pencolnl flela Bistro peatra Eiropa.

Continuăm, astăzi s ă publi­căm articolul lui The World din Ne ut» York asupra B asarab iei ş i problem ele externe legate de a c e a s tă prooincte — cu expre­s a rezervă asupra unora a in­tre constatările ziarului am eri­canr.

• mtlfţfe sovietică specialăPericolul unei adevărate

conflagratiuni a apărut în fiecare primăvară dealun- gul Nistrului. Generalul Bu- dennj şi Trotzky au in­spectat trupele şi este ade­vărat că oarecare forte, gue- rilla au şi pornit fără însă a provoca vreun incident; ele sunt însă capabile a-1 produce, cu cât mai târziu cu atât mai rău,

E vorba de m ţel de miliţie necunoscută în Ea- ropa de Yest, cu caracter medieval, fiindcă Europa de E st este în multă privinţă Încă la marginea evului mediu.

Această miliţie consistă din soldaţi cari au ordinul de a cutreera, câteunul, frontiera în haine civile, a- ţâţând populaţia locală în aşa fel ca trupele de ocu­paţie (româneşti) să nu se poată atinge de ei. Mai a- les că vorbesc aceeaş lim­bă ca populaţia, ei nu se pot distinge de ţăranii ruşi de acolo cari îi protejează.

Ţiratni nu îndriăuesc a se revolta în contra conce­tăţenilor lor (români) dar nil au nimic contra străi­nilor cu toate că ştiu că au venit pentru a provoca tulburări.

Se piedătgşte o revoluţie.D e a lu n g u l N is t r u lu i a c e s ­

t e g r u p u r i m ici ă e o a m e n i t r e c în co n tin u u peste N is tru , a g it â n d ţ ă r ă n im e a îm p r ă ş ­t iin d d o c t r in e le b o lşev ice şi a ş tep tâ n d r e su lta tu l a c e s to r a ,

S cop u l lo r es te d e a ţ in e f r o n t i e r a tn n eco n ten ită f e r - m en ta ţiu n e , p e n t r u c a 9 tntr*o *#, b a n d e le ţă r ă n e ş t i s ă cu - t r e e r e p r o v in c ia şi s ă d e a f o o a şez ă m in te lo r r o m â n e ş t i . A s t fe l În trea g a p ro v in c ie v a f i p u s ă într'o s t a r e a tâ t d e tu lb u r e şi rev o lta ta în c â t d e s * n e v a d is p a r e f r o n t i e r e la N is tru . P e n tr u a îm p ie d ic a a c e a s ta , R o m â n ia m enţine o z o n ă m il it a r z a fă d e 12 M I L E d e a lu n g tM N istrului.

Repetarea unei metode aplicate.Pilda unei asem en ea tulbu­

rări a fost prima d .J â a oii ca lă cu su cces d e Ruşi acum 3 ani în Carelia,

Această ţîră e si dânsa ve­cină, fiind siiuată între Finlanda ş l Rust.-, ta nordul lacului La* dopa, ; i se întinde la nordul VScluî rmlw»stlc punct ,«l Iacii

lui Alb. Ţara e pe Jumătate fină, pe jumătate rusească ş! este reclamată de ambele părţi care uzează într'acest scop, de mij loacele des rise mai sus.

Finii şl ruşii trec, când unul când altul, în spatele celuilalt şi provoacă revolte în sânul populafinnei

Finii au reuşit a împedica pe ruşi în executarea operei lor tulburătoare, iar ruşii din partea lor — pentru revanşă, prind, cu ajutorul unei armate conandan- te de poliţia secretă Ceea, pe Finii întrati pe teritoriul recla­mai şi îi împuşcă, ca spioni.

Io comparare cu Bdsarabte, aceasta se distinge ‘de amintita ţară prin faptul câ Românii, nu i doresc, ca Finii, a întră pe te­ritoriu rusesc. Românii având în vedere numai scopul de a opri incursiunile ruseşti, au un front cam lung de apărat. Apoi Românii nu sunt luptători etât de prudenţi şi de înfocaţi ca Finii,

Pericolul deia nistru.C â t da în d e p ă r ta t a r

f i p e rico lul unui r ă z b o i— a l unui r ă z b o i d e c la ­r a t — pe m alul N is t r u lu i ,— to tu ş i a c e s t p e rico l este c r e a t prin în s ă ş i si­tu a ţia de a c o lo ,

G u v e rn u l s o v ie tic nu este în v o it a lă s a B a s a ­r a b ia d e fin itiv în m ânile R o m â n ie i. Ş i în p u n ctu l a - c e s ta S o v ie te le s u n t s i­g u re de se n tim e n te le t u ­t u r o r r u ş ilo r , fie ei, în in ­te r io r s a u în a f a r ă de ţ a r a ru s e a s c ă .

Itfflânîa este avertizata.Cu P o lo n ii , L î t u a n i i , L\t-

v a n i i , E s t o n ia n ă , M oscova a s e m n a t t r a t a t e r e c u n o s ­c â n d fr o n t ie r e le lo r , &dar p e n tru Urnitele R o m â n ie i n u a volt s ă te a p r o b e ş t n u a r a t ă în v o ir ea d e a s e m n a v r e -u n t r a ta t f i x â n d N istru l d r e p t g ra n iţă . C h ia r a c es t s in g u r /'ap t p r o v o a c ă n eli­n iş te ,

R o m â n i i su n t p e d ep lin a v ert iso ţ i în a c e a s t ă (h s s - H une,

lată adevăratul motiv al vi­zitei recente a Regelui şi Re­ginei României în Europa de West. Ei au Invocat un ajutor, dar nu l'au obţinut.

Pe cine se poate spri­jini Românii.

In cazul cel mai favo­rabil, România se poate aştepta la un însemnat cre­dit din partea Franţei, pen­tru muniţii în caz de ne- voe. — Românii au venit la Paris, cerând numerar dar s’au reîntors cu simpla speraoţă, că vor primi arme şi muniţiuni când vor avea nevoie.

Condiţiile tactice aleifontulni âş războia.

România şi Polonict au o a*1 Hanţă reciprocă în sensul căreia "

r^QURAFlA A. & COMP. fciwOV.

Polonia va trebui să pornească în contra Rusiei dacă aceasta va ataca România, pe chestiunea Basarabiei. Astfel atacul Rusiei ar fi atras şi Intr’altă parte, re­zultând că armata poion& se poate ţine redusă în mod consi­derabil, pe când Ruşii eu nevoe de un întins serviciu militâresc pentru a ocupa frontul româno- polonez.

Gând s’ar gândi Sovie* tele Ia războia

In această ordine de idei nu cred câ Sovietele s ’ar gândi serios să pornească un război mai ales în îm prejură­rile de azi- — Ar f i mai mult o eventualitate, când împreună cu Germania, Rusia or d ecid e să schim be harta Europei,

In cest caz. Polonia nu ar putea face nimic având Ger­mania în spatele său iar Ru­sia s ‘ar putea, liniştit, răfui cu România, răm asă singură.

Visai lai Petra cel flare.

Rusia va încerca într’o zi a lua Constantinopolul şi să devină astfel suveranaMării Negre, realizând ve­chio! vis al imperialismuluiru se sc

Gu toate că sunt oameni de stat în Europa cari cred ca asemenea proecte suni pu se la oparte de g u - vernul m oscovit, această idee rămâne a fi posibilă şi, cât timp frontiera dea- lungul Nistrului nu e re­cunoscută de Soviete, va răm âne un constant p er i­col de război.

Cetiţi mâine

m i I r l f e rStudenţeşti.

Un turneu cultural prin Secuime

Cercul studenţilor din Ţara- Bârsii-Bucureşti, anunţă pe mem­brii săi, câ plecarea în turneul cultural prin Secuime va avea ioc Sâmbătă 2 Ang -st a. c. ora 5Va dimineaţa din gara Braşov, armând ca în după amiaza ace- leiaş zile cercai să aranjeze o şezătoare artisîică-literarâ în co­muna Arpătac, iar în 3 August ora 8V2 ssara un festival artis­tic în comuna Vâlcele.

De aici cercul îşi va continua ftlnerariul, organizând serbări cul­turale prin comunele Gheorghenl, Deda, Reghinul-sisesc etc,

Membrii sunt rugaţi a aduce cu sine cărţile promise pentru bibliotecile populare ce vom în­fiinţa cu ocazia acestui tnrneu.

Preşedinte: Secretar generai: Vaier iu Stingh?, M arioara Pitiş,

doctorand. stud. dreot.

Ora 3 d. a.

m i m p i l TELEFONICE— deia corespondenţii noştri speciali —

Un furt senzaţionalla Băile Herculane

S*8b tarat Ie! 140.000 şl bijuterii fa preţ de mai molte milioaneB ăile Herculane, 31 Iulie. Alaitâeri noaptea s-a săvârşit acî un

mare furt de bani şi bijuterii intr-o vilă locuită de o a*nă milio­nară din Bucureşti, Hoţnl a pătruns prîntdun geam deschis în In­teriorul odăii, de unde a furat lei 140.000 în bani gata şt o casetă plină cu bijuterii, cari valorează mai multe miiloane.

După dispariţia hoţului, d-na trcz nda*se din somn şl bănuind un furt, s*a repezit la biroul din odnie, unde spre surprinderea ei a constatat dispariţia banilor şi a casatei.

Dând alarma au sosit la ţaţa locului organele poliţiei "cari după o scurtă anchetă au ajuns ia convingerea, că hoţul a părăsit loca­litatea urc&nda-se In trenul Simplon. Ca ajutorai automobilelor, în care s-au urcat poliţişti, Simplonul a fost ajuns în Caransebeş. In» cnfnda-se imediat toate Intrările vagoanelor, s'a procedat la per- chiztţia călătorilor.

Pangarul, care se găsea de fapt în tren, a fost prins fi redus la Băile Hercuiane, unde se găseşte în arestul poliţiei. Bijuteriile şf banii s-au aflat asupra hoţului.

Conferinţa deia LondraPoate face Franţa o

politică intransigentă?Un mesagiu al dini Herrlot cifre ParlamenT"*

0 telegramă din Paris anunţă mesajul trimis de dl Herriot Camerei şi Senatului, în care se recunoaşte dificultăţile conferinţei deia Loadra, Mesajul acesta a produs o vie impresie şi a fost primit cu tăcere mor- mântală în Senat.

Cauza: Franţa la conferinţă nu poate face politica intransigentă urmată de dl Poincare şi retragerea ei ar* izola-o- Rezultatul ar fî o gravă criză financiară care ar ruina-o — conflictul cu bancherii streini fiind deschis.

Heriot în faţa acestei situaţii, face sforţări ca să se menţină acordul statelor din Antantă şi Franţa să nu cedeze drepturile ei. Se speră întrun acord până la sfârşitul conferinţei.

Extremiştii francezi văd cât de gravă este situaţia şi observă o rezervă impusă de împrejurările critice prin care trece guvernul.

Bursa: 31 Iulie 1924.Z Ü R I C H B U C U R E Ş T I

DESCHIDERE : D E V I Z E : V A L U T E .Berlin 129 Amsterdam 2051/* NcW-York 54OV4Londra 23.75 Paris 27.0272 M lano 23,25 Praga 16. Budapesta 69 Agram 6.45 Bccureştl 2.35 Varşovia 106Vk m 76 7 4Cor. austr, sta mp.

Paris 11.82 Berlin —Londra 10.28 New»York23lV2 italia 1008 Elveţia 43V4 Viena 32.90 Praga 690 Budapesta —

A g e n ţ i a R A D 0 R

Braşov.

Napoleon 820—830 R. mârcl 55 — 57 Leva 150—160 Lire otomane 115—1 8 Lire sterline 1005—1015 Franci frsncezi 12.20—1235» Franci elveţieni 42 43 Lire italiene 10—10.10 Drahme 4 - 4 10 Dmari 2.55—265 Dolari 2 .2 8 -2 .2 9 Marca polon. 44—45 Cor. austriacă 32—33V2 Cor. ungară 27 V2 —287* Cor. cehoslov. 6.75—6.80

C i O p l Î t O r i t paveU>. bo”-duri etc. se caută în condiţiuni avanlejoase. A se adresa sub „Cioplitori" la agenţia de publi­citate „AMARGO" 5 Str. Că­luşeilor, Bucureşti.

713 3 - 5

l l r . C a ro l P l ld n e r d e R te ln b u rg , s p e c ia lis t în b o a le d e o eb l, u r e c h i- n a s ş l g a t lo c u e ş te în S t r a d a C a s te lu lu i N o. $ 4 A . I a r o rd ln a ţiu n e a r ă m â n e to t în S tr . P o r ţ i 6 9 I . e t s j . 722 1—3

Fiseţiensr practică în­delungată în

marea industrie* corespondent româna, germana, maghiara puţin franceza cauiă post co­respunzător. Adresa ziar M. 887- 7 .0 1—3Teren circa 560 m. p. de

vânzare bun pentruclădit sau altele, o parte închi­riat cu 1500 Lei lunar. Pentru informaţiuni detailate a se a- dresa la loan Toma comisar Str. Gărei No. 19 Braşov. 1-6

Ciorapi d e dame cupreţul cel m ai eftin la F r a n - oite Gross-334 7 - 0 Saxoni* No. 2288

Redactor responzabilt iOAN BROTEA