Parafrazând butada unul scrii­tor eugioz cinic şi'nonconformist, „Prin căsătorie,; femeile , îşi, în­cearcă norocul, bărbaţii şi-l ris> că“, as . observa că şl în alegeri cum sint cele • care ne aşteaptă,- candidaţii, îşi, încearcă • norocul, pe cind.alegătorii şi-l riscă. Fă­ră a ajunge- lâ identificarea cu termenii propuşi , rioUă. de auto­rul în, cauză, ie. de remarcat că primii'-r respectiv,, candidaţii r- sliu foarte .bine ce aşteaptă^,.,de la;, „mariajul" spre care se în-.

- dreaptă şi în vederea căruia pun la bătaie. (ca şi iomoloagele efin fireasca însoţire familială) ma­ximum . de seducţie şi îmbieri promiţătoare: La rîndul lor, ale­gătorii — virtuâ!i.'fericlţi benefi­ciari ştiu «foarte -bine ’ ce-ar dori : de la cel hărăziţi lor : prin vot,-'chiar . dacă- lista " speranţelor, a doleanţelor, a trebuinţelor ime- •dmjft e. lungă,’ să" nu-i: dai de ca­păt. Gu: care. anume dintre ofer­tanţi şi în ce măsUră se vor su­prapune cele două grile — a ne­cesităţilor, stringente şi a promi­siunilor., sigur realizabile — astfel îneît să rezulte. .un[: mariaj ipetă- ţean4ales local cît mâi fericit?

Democraţia e:d:fici,lă; -fiindcă ea îşi deschide: căi în faţă, dar nu te „Aîrăşte patern-ţirariic pe una din ela şi, mai, ales, riu Iţi pro­tejează capul cfe ploi sau everi-i tunte scatoalce. Alegătorul actual e deposedat de sentimentul co- modrliniştitor că alţii au gîridi' şi decis pentru; el,' ferihdu-1 ast­fel; de, bîjbîială, de, risc. Acest: sentiment" a-fost încă puternic în preajma alegerilor din .1990. E- şista, încă, un for. iun principiu care • „veghea",- care dădea • sigu­ranţă cetăţenilor- că, votînd un anumit semn'electoral; va fi bi­ne, vor reveni ordinea socială şi securitatea, economică., Luat ca atare,, acest prirtcipiu .născut dm exerciţiul îndelungateiobedien­ţe — efect al celui mai riguros sistem coercitiv — ;s-a dovedit mai- amăgitor decît; iluzoriile fa­ta morgana - ale deşertului. - Asal­tat de libertăţi, ; lipsit de orienta-: rea unicului deget indicator şi de hrana- ideologică gată mestecată, cetăţeanul are mai curînd reac­ţia unui paralitic. ;Altfel, nu se explică Indecizia lui prelungită

.pîtţă în. preziua alegerilor, pri­vind • partidul/sau candidatul eu care votează, • nici - alternativa: deznădăjduit-neputincioasă (auzi­tă la unii) „mâi bine hu mă pre­zint la vot, că tot aia e“.

Este culpabil alegătorul ajuns In această stare şi care preferă să se menţină în en cu puţine zi­le înaintea posibilităţii de a-şi formula opţiunea fermă? In bu­nă măsură, da. - - Vinovăţia lui constă în participarea cvasi bene­volă, în acceptarea treptată a propriei degradări voliţionale şi a capacităţii de; selecţie între im­perativele reale şi cele artificia­le, false,, ale vieţii. Nu e momen­tul incriminărilor, d a r . alegerile din 1990 nu ne-au trezit pe ,toţi din letargia' politică şl moral-ci- Vică în caro am vegetat decenii întregi. ■ ■;,

• Spaţiul opţional deosebit de larg - oferit de -campania . electo­rală îl poate scutura pe cel râ*

rna5> încă în letargie. Dar aici â

Şl sursa unor dramatice dilemo pentru alegător. v ;

«... :Dan* REBREÂNll

Toată lumea este de acord că altă cale pentru Republica Moldova nu există dccît-unirea cu 'Ro­mânia. Problema-va constitui un punct cu mare rezonanţă' ln: public în, deloc-îndepărtata. caiŢipa^ riie pentru alegerile generale din. ţara noastră. Di­ferenţierile între candidaţi vor fi stabilite şi în funcţie de răspunsul dat de ei la următoarea între­bare: Este bine ca România,’ deci şi viitorul pre- şedinie, şi - viitorul Parlament, să susţină necesita­tea acţiunii pentru -realipireă vechilor teritorii ră­pite ţării prin , tratatul Ribbentrop-Molotov? Sau0 asemenea acţiune nu este. utilă nici României, nici Republicii Moldova?; Desigur,. lu cn iiile av ii foarte simplu de rezolvai clacă i; o parte a. teritoriilor: răpite României nu s-ar afla i în prezent, sub.» stopîniţea - Ucrainei: Accasta fiind situaţia,; trebuie; să ne întrebăm dacă Ucraina - este /dispusă să ie cedeze.: Din cele constatate pînă '. în prezent, cei care, conduc fosta republică sovieti­că do pe Nipru par arfi hotărîţi săi nu cedeze ni-';1 mic din ce. au .moştenit de la marele; imperiu. M ai1' mult, în timp ce declară că doresc ca ţara lor să devină neutră, sînt decişi să ajungă, înţr-un' timp ' scurt, lin , factor de care să sc ţină seama nu nu­mai în desfăşurările l politice ale acestei părţi din lume. Altfel nu i sc explică intransigenţa în legă­tură cu feritori-'lo care nu au fost ale lor şi cu flota militară din Marea Neagră. Ucraina se află acum într-o perioadă de renaştere,: pe care con­ducătorii ei vor s-o exploateze Ia maximum. După multe secolc de . uniune, şi,-apoi,- unire pînă la di­zolvare cu Rusia, ucrainenii' simt că ceasul Istoriei bate şi pentru ei.. Supralicitarea semnificaţiilor' acestui sunet eliberator nu face parte, din grijile acestei ţări. \ , , ;i: i ■1 Or, teritoriile româneşti aflate între -graniţole îlccstei viitoare mari puteri sînt destul de întinse si reallpirea- lor la România este o ['iroblcmă spi-- aoasă,caro - poate."constitui punctul de despărţ:rc ; al -programelor; diferiţilor candidaţi la preşedinţie şi ale_partidelor care îi susţin." Numai că, aşacum qm ivăzut'm ai' sus,-discuţia' în -jurul el riscă să «levină pură demagogie, iar argumentele preopi­

nenţilor — vorbe aruncate în vînt, din moment ce există un-acord db'la Helsinki recunoscut dc toată lumea, iiiclusiv de ţara noastră. Ceea ce faco' ca nu în România şă so hotărască soarta teritoriilor în cauză. Pe de altă parte, este sigur că în mo­mentul de faţă problema nu poate fi discutată cil Ucraina.,Va veni insă vremea.dialogului, pentru că istoria trebuie să-şi spună, în cele. din urmă, cu- vînfiil şi ,să impună o hotărire dreaptă. Iar. vremea

. aceea nu. poate, fij departe. Pină atunci nu se poa- ’ te .sta cu niîinilc in sin. Mai ales câ lucrurlle nu par a fi foarte complicate. Este mult mal uşor de­cît îşi închipuie oricine ca unirea dorită să se rea­lizeze prin. asimilare. 'Chiar dacă, rcspectînd acor- duf de lâ Helsinki, România hu poate, deocamda­tă, cere rcalipirea Republicii /Moldova la patria

' mamă, în fapt unirea o -pot realiza Cele două ţări. Dacă Prutul nil va mai fi un rîu peste care să se treacă numai.' în' răstimpul dintre anumite" ore, da­că, -aşa cum s-a, hotărît de o' bună bucata de timp - între' autorităţile" celor două - ţări, so vor înfiinţa mai; multe : întreprinderi mixte, în caro să lucreze români de pe ambele maluri ale Prutului, dacă în- văţămintul liceal şi cel universitar vor fi un fica- tc ilacă • locul rublei, aflată pe o cale’ dc deprecie­re, ii va lua moneda, naţională â Românioi,-'(deo­camdată • va fi leul "moldovenesc),’ dacă imnul şi drapelul vdr-fi aceleaşi..*. §i aşa mai departe, da­că aceşti-deştul dej mulţi „dacă“ vor prim": răspun­su l dorit de toţi românii,- liicrurile ar; putea sâ ca­pete în scurt/timp l rezolvarea - globală care şă se cheme tinire. tn acest .timp,. EEomânia va deveni un adevărat’ factor de stabilitate în zonă, iar proble­ma teritoriilor aflate, acum sub stăpînire nedreap­tă ucraineană va putea fi pusă în alţi termeni. Uni­rea prin similare poate fi u n : proces fii-esc, al că­rui final să reprezinte unirea deplină. Să' însem­ne întâlnirea de/ia Unghonî do astăzi dintre , pre-,

. şedinţii României şi Republ’cii Moldova un . pas hotărîlor pe acest drum al asimilării? Vom vedea foarte curînd. "

Vaier ClIfOREANU

Dreptul la replică

CINESE, Referitor la articolul „CON.

PLICTUL PARTIDUL NATIO­NAL LIBERAL — PARTIDUL LIBERAL NU E O SIMPLA GLU­MA**, publicat de cotidianul dum­neavoastră ta data de 23 ianua-' rie 1992, poziţia. Partidului L i­beral — , Filiala - Cluj este urmă­toarea: . - . . .. -s Partidul , Liberal-acceptă, -' din

principiu, pe eşichierul'.' politic, existenţa tuturor: culorilor — mai puţin extremele ■—i şi cu atît mai mult partidele politice de orien­tare liberală.; Existenţa şi modul nostru de

exprimare a început să-l deran­jeze pe unii, prin normalitate şl,

' realism- politic. Chiar şi' profe­sionalismul clipurilor; prezentate în această campanie electorală ■ a

- incitat spiritele. , ; ,; Intoleranţa pe care P.N.L. o manifesta faţă de Partidul Libe­ral, la nivel central, în ultima vreme şi la nivel local, ne sur-

. prinde. După părerea noastră, P.N.L. îşi consumă forţele inutil atacînd uri partid de aceeaşi e- senţă liberală; în momente în ca­re extremismul poli tip atinge fa­ze paroxistice.

Respectul pe care .Partidul Li­beral — Filiala Cluj îl acordă ce­lorlalte partide politice .nu .ne permite a marşa la calomniile şi

LIBERAL?interpretările eronate 'dini artico­lul d-lui Florei, toata acestea fă- cîncî obiectul unei anchete'judi­ciare îri curşi.,’ Considerăm, că divergenţele a- părute în ultimul: timp între cele două filiale puteau fi rezolvate în mod amiabil.-Procedeul prin care P.N.L. a rezolvat aceste di­vergenţe" ; rte-a ; obligat să-l - facem public. -; ... ...: „Dreptatea va-fi. de partea ce­lui drept,, uleiul iese; la suprafa­ţă într-o zi oarecare**. încet, dar siguri . .

COMITETUL DIRECTOR AL1 PARTIDULUI LIBERAL —: FILIALA CLUJ

UNIUNEA DEMOCRAT CREŞ­TINA ŞI PARTIDUL SOCIAL

DEMOCRAT ROMAN vă invită la o . întîlnire ■ cu i candidatul

nostru pentru postul de primar

al municipiului - Cluj-Napoca,

arhitect Ionel VITOC şi pentru consilieri municipali âi U.D.O.,

luni 27 ianuarie a.c. orele 16,

in sala de şedinţe, a fostei Prl-

A

Intîlniri cu alegătoriimării, B-dul Eroilor nr. 1—3, la 'etaj. ; - ' " ...

; CONVENŢIA DEMOCRATI­CA CLUJ, invită .'salariaţii : în- jtreprinderilor. Industriale .de pe- :platforma Someş-Nord (C.U.G.). : şi studenţii Facultăţii „de .Mec i-ţ nică la o întîlnire cu d-ul Petru Liţiu,- candidat la funcţia „ de primar al municipiului Cluj*

Napoca. întilnirea va avea toc marţi, 28 ian. 1992, orele 14,30 în amfiteatrul (Al'23) Facultă­ţii de Mecanică din B-diil Mun­cii (Podgoriei), nr., 103—155.; La o altă întîlnire electorală’

a d-ului Petru Liţiu sînt invi­tate -cadrele universitare şi de

■ cercetare ştinţificâ,. miercuri, 29. ian. 1992, orele 13, în nmfitea-. trul. Clinicii Medicale II.d in str. Clinicilor, nr. 4—6.

, ./ DERUTA ;;• . " *'

Mi-a băgat in cap ideea ,Un coleg ds la cenaclu, ■ Că-n politică nu-i „cheia® Suverană. . . ci j.şporaclu'M ,

î • EXTREME.

Dar după părerea mea . Mult mal rău e- fără ca.

; ... EPITAF

tp pămîntul său natal Zace^alci un liberal, Lîngă el lin ţărănist Doar groparu-1 fesenlst

" ! METAMORFOZA

.6 corupţia totală • 3 1 ' tîn burilc e Cotnunlst, ;In poUtlcă-l fatală, ' ~ - * • ' ■ ;■>- ga tal- meu C FeSoNUfe

Mama este PeScMIstă,; "7 / Doar bunica-i pesimistă.''

i ECOLOGlSTULlJI — FOST

, COMUmST

Zile-ntregi dacă-ai .'..vorbi i .

Dodr'cn daltonist te^oş'crede •

. Kepulîrid deosebi . . 7 / " Raşu de culoarea verefe. . _ _

i • Marian POrESCU

. -© Preşedintele Ion IliescU- a fost ■ prezent vineri dimineaţa la sediul Ministerului.: de. Externe, unde ş-a desfăşurat o festivitate consacrată' Unirii Principatelor. Membri al guvernului, oameni de cuittiră, diplomaţi, ziarişti s-au aflat la această manifestare. In holul Ministcrulul. de Externe a fost deschisă o ^expoziţie, cu o* , biecte aparţinind Casei princiare . Cuza, litografii, docurnentc Isto­rice. . ' : . . ~ .

Despre-Unire, despre persona*. iitatea lui Cuza au vorbit dom- ., nul Adrian Năstase, ministrul de externe, şi domnul Adrian -Doho- , tfiru, subsecretar de/, stat în M.A.E. Istoricul Şerban Papacosf - tea, directorul. Institutului; de is- ;■ torie „Nicolae iorga", .‘. doamna t Lucia Marineşcu, director al Mu- , zeului naţional de istorie, au o *- vocat personalitatea- lui i^lexan- dru Ioan Cuza. ' , ■ ■

, In cursul scurtei - sale alocu*,. ţi uni, preşedintele Ion. Iliescu a : subliniat faptul, că „24 ianuarie rămîne pentru noi Un - punct. da - referinţă, un moment de reflexie şi de imbărbătare-*.

? ® Chişiuău. Intr-un inter-; viu acordat, agenţiei americane- • de presă Associated Press, preşe» "'.' dintele Republicii Moldova,-Mir»-ţ cea Snegur^; s-a referit la pozi- ; ţi a în problema reunirii. Preşe-’; efintcie a ţinut să;accehtiieze că * e l 'porneşte de la voinţa majori- :: tâţii populaţiei,- fiind, totodată. * convins că în etapa actuală calea 1 aleasă — independenţa Repiibli- •cli Moldova-- - constituie ’t c imai potrivită soluţie. Forţarea t venimentelor s-ar solda, cu urmări grave, imprevizibile. ReminiscetiV" ţele ideologiei ştrăhie,.'cultivate - ţim'p de cinci dccenii, nu-pot ft - snţulse la comandă din mentali­tatea oamenilor, Iată’ do ce — a , remarcat dl. Snegur — cei care Y propagă astăzi ideea reunirii ime- d'ate nu fac altceva decît să con* tribule Ia prdpagiaroa romonofo» ' biei.- - '

; Solicitat să-şi exprime părerea , despre oportunitatea referenefu- - inului în problema reunirii Mol-_ ; dovei cu Roxhâriia, preşedintele' Snegur a afirmat că ideea ca a- tare este impusă-de acţiunile for- * ţelor care grăbesc acest ; proces. „Eu nu voi insista asupra refe- ; rendumului de îndată ce aceste ; forţe voiv înceta sâ ignore voinţa-1 majorităţii populaţiei republicii, . Pină la urmă Parlamentul va tle--- cide oportunitatea sau inoportu* T nitatea unui asemenea roferen- V dum, la fel cum ,toţi Parlamentul ; va trebui să ia fitiţudinb faţă-.nfo.' activitatea deputaţilor ce fac par­te din Consiliul Naţional al Urii- , r ii“ — a spus Preşedintele Repu- ’ blîcii Moldtivo; , ;

- 9 - Stockhohn. —. Căpitanul submarinului sovietic care, în 1981, s-a scufundat în apropiere ţfe Suedia.: a confirma't suspiciu­nile.' dezminţite1 anterior de Mos- ; coya, potrivit cărora la bordul ■vasului s-au aflat arme nucleare, într-un interviu acordait televi­ziunii suedeze," căpitanul Anatoli Guşkin a confirmat că submari* . nul era dotat cu rachete nuclear re din clasa „Torpedo". capabile să.distrugă o forţă navală sau un : port „dar foarte greu un întreg , oraş“. El a repetat versiunea so*.. vietică potrivit căreia a fost vor­ba de o eroare de navigaţie pro­vocată de proasta funcţionare a - unuia dintre echipamentele na* -. voi. La vremea respcctivă, Suc- , din a formulat oficial acuzaţia câ submarinul i.U-137** care, în moi montul producerii efefecţiunii, • so ; afla în apropierea, unei baze sue­deze „top-secret** executa, do fapt, .o misiune de spionaj şl că avea : la bord amic nucleare. Ulterior :. însă, p,irtea suedeză a permis va- . sului să plece, după. ce l-a ches« ' tlonat pe căpitan Acesta Insă, tn interviul respectiv, a menţionat, J potrivit agenţiei, că primise or* '

dinut de a pregăti explozia va- ' sului fn eventualitatea'- bi «aro ;

guvernul suedez n-ar fi permit , ^ubmaf-lnulul &ă părăsească eona* -

ADEVĂRUL DE CLUJ r-PAGINA î

Â}!l LA F IM A Of PRIMAR AlV1ROIL1U uium

— RI.E.R. — . , ' ...

— D-le profesor, participaţi Ia cursa pentru postul do primar din partea Mişcării Ecologiste Româ­ne. Ce v-a determinat să faceţi acest gest politic?

E o problemă cîe conştiinţă a" unui om care cunoaşte ţi iu­beşte Clujul,; are experienţă şi cunoaştere in anumite domenii legate de dezvoltarea oraşului. M-nm întrebat: oare nu sînt prea In vîrstă pentru .asta? Dar au mai fost oameni care au lucrat fn creaţie ţi care şi-au păstrat multă vreme "capacitatea de muncă.». • - <"

Partidul dv. nu e prea cu-' nesent, m i aveţi un aparat dc propagandă ca partidele mari.

. Credeţi • că - aveţi şansa să obţi­neţi un număr mare de voturi?

■ Cam po cite contaţi?

— Ceea ce lumea* ştie ; despre‘ mişcarea ecologlstă sSnt mai mul-

* te bune intenţii, în sensul că > cologia se preocupă de o natură

■ curată, de sănătatea «anului şi a mediului. Dar toate astea nu se pot realiza fără o bază economi­că. E vorba de concentrarea ■ e-

, forturilor pentru a'asigura mai bune condiţii da trai pentru om şi mediul său. în privinţa şapse-

■ lor, s-a spus în cadrul discuţiilor, noastre, din M.E.K., că nu avem

; mijloacele de propagandă ale al­tor partide. Dar dacă alegătorii

: vor avea posibilitatea să ne cu­noască preocupările,, ^intenţiile, vom găsi şi 'aderenţi, cum s-au găsit şi în condiţiile, mai vitre-

gtyde la 20 mai 1990.

Care sînt problemele 'asupra cărora v-aţi concentra tn calita­te dc ecotogist? ,

— Fiecare oraş e un complex de probleme, greu de ierarhizat Deci, toate ar trebui atacate, dar mai întîi cele mai . stringente. ID t c i trebuie lăsate ia o parte Impresiile şi făcută o analiză cri­tică aprofundată. Va trebui să ţinem o cit mai strîrisă legătură cu cetăţenii, consiliul să reţină toate sesizările şi, pe cit se poa­te, să fie rezolvate. Evident, pro­misiuni se pot face numai în li-: mita "posibilităţilor. Probabil .vor trebui revizuite şi serviciile, Sn directă legătură cu -o problemă

- importantă: cruţarea timpului oa­menilor, ca să nu mai stea la C02i, la ghişee, să nu fie purtaţi pe drumuri. E vorba, deci, de respectul pentru om.

Toţi, dar absolut toţi candi­daţii, au abordat accleaşi. proble­me esenţiale. In acest caz, eiti-

torul-alcgător se întreabă: pc cine să aleg? Cum ' credeţi că vor

gîndi şi pentru cc vor opta ale­gătorii — pentru partide sau pentru oamenii în sine? -

- — In general,. cred că in ţara noastră e .vizibil că avem o sla­bă selecţie dirijată de cadre. Ab­

solut obiectiv nu poţi să alegi. In orice caz, ce a făcut, ce ştie, ce

’ poate, d t e dc corect — cred că

accstea stnt criteriile după care se vor orienta oamenii. In acest

. sens. ar fi nevoie de o informa­re cît mai largă şi mai obiectivă

a publicului, oferindu-i acestuia şansa sâ pună întrebări.

— VI sc paro posibil al doilea

Iur dc scrutin?

r- Avînd 'în vedere numărul marc de candidaţi, este pasibil,

Iar şansele mele cred .că ar de­

pinde de acest al doilea vot, da­

că Intîmplător aş ajunge printre

competitori. In această ipoteză

' poate aş avea succes, represen-

tînd o linie ponderată, punînd a-

titudlnea democratică, dreptatea şl adevărul înaintea unor con­

cepte politice mai extremiste.

GHEORGHE f DNAR-■— P.U.NJK. — :

— Domnule Funar, sînteţi u- nul dintre universitarii care c.in didează Ia postul de- primar. U- nivcrsitaril sînt consideraţi ca ducînd o viaţă «academică", mai retrasă din frămîntările politlco- administratlvc. . .

. — E bine că. în sfirşit, cîţiva universitari s-au decis să candi­deze pentru funcţiile de primari şi consilieri şi e regretabil că prea mulţi universitari de mare valoare stau la distanţă de viaţa politică. La unii e vorba de o pasiune şi o canalizare unilate­rală a • preocupărilor; alţii : — poate din prea mult bun simţ stau deoparte. •/

— Ca economist, vă simţiţi a- propiut de funcţia de primar?

— Desigur. Consider că este necesară o modificare de natură organizatorică în activitatea pri­măriilor., Pînă în 1989, dar şi a- cum, exista: o. anomalie; venitu­rile Primăriei slnt colectate de Administraţia financiară, iar cheltuielile, slnt efectuate de di­ferite • regii . autonome - ş i ’ societăţi comerciale, din care doar unele aparţin Primăriei. O asemenea structură organizatorică nu e funcţională şi e necesar, să fie simplificată, prin desfiinţarea u nor intermediari. . - f: — Toată lumea s-a plîns .r . de corupţie şi -birocraţie Ia nivelul primăriilor ţi al organismelor din subordine...

— Există uri nivel general, so­luţionaşi prin legislaţie. La ni­vel, local este-nevoie de respecta, rea strictă a legilor,. iar pe de altă parte, de asigurarea unei transparenţe totale în activitatea primarului şl consiliului local. Birocraţia se poate înlătura prin recurgerea la un sistem informa­ţional eficient in cazul activităţi­lor ce. se. pretează la - o asemenea formulă.

— Nu în puţine cazuri birocra­ţia, care mănîncă sute de are din timpul oamenilor, este generată de ...- timbrul fiscal pe care ce­tăţeanul trebuie să-l pună de la ghişeu la ghişeu...

— Intr-adevăr, acest circuit al hîrtiilor trebuie r simplificat Es- - te vorba despre lanţuri birocrati­ce create; pentru a genera mici venituri, care, de fapt, se chel­tuiesc pentru plata. unor funcţio­nari inutili. Deci e un lanţ biro­cratic absurd. '

— ■ Dumneavoastră, cavş i c e i ­lalţi candidaţi, sînteţi ferm în a sancţiona corupţia şi birocraţia. Dar aceşti oameni au şi ci drept d c .. . vot! ’ ,•: — Evident, ei nu vor vota pen­tru un primar decis să înlăture corupţia şi birocraţia. Iar dacă noul primar ii va accepta drept colaboratori, aceştia îi vor crea dificultăţi prin întârzierea deli­berată a soluţionării unor proble­me sau prin blocarea lor, în scopul compromiterii primarului.1 —- Consiliul Primăriei va fi for­mat din oameni de diverse cu­lori politico. Credeţi că va func­ţiona ca un organ al administra­ţiei, ori al intereselor do partid? Era să zic: ai unor. interese per­sonale sub haina intereselor de partid. La urma-urmelor, ce in­teres ar avea consilierii să-şi a- sumc fără plată asemenea res­ponsabilităţi? .

r- Consiliul local va funcţiona conform Legii administraţiei lo­cale —• nu ca un consiliu de ad­ministraţie din societăţile comer­ciale şi nici ca un minlparla- ment Eu sper că fiecare consilier se vă gîndi să pună pe prim plan nu interesele personale, cl aleo- raşului. In privinţa problemei re­tribuirii prestaţiei lor, ml separe firesc să primească. o indemni­zaţie — ceea ce poate hotărî con­siliul local.

— Problemele Clujului slnt bl* necunoscute ţi Inventariate . a- p rupe identic de fiecare candi­

dat. Cum vedeţi rezolvarea Iar?

— Asta depinde de modal cum îşi va îndeplini primarul cele*120 de . atribuţii prevăzute în Legea administraţiei loca Ie . ; :

— Ce rol îi revine aici • politi­cului?

— Evident, politicul arc rolul său — în- funcţie de programul partidului căruia-i aparţine pri­marul şl de componenţa consiliu­lui. Insă aceste interese de-par­tid trebuie subordonate ■ Interese­lor generale ale populaţiei mu­nicipiului. . j

— P.U.N.R. are mulţi membri şl susţinători in Cluj-Napoca. Pot, totuşi, i i ei determinanţi în alegerea primarului?- .

— Numărul mare al membri-* lor şi susţinătorilor P.U.N.R.- nu e suficient pentru alegerea pri­marului. Decisivă va îi opţiunea miilor de clujeni care sînt încă nedecişi. -

■ — Alegătorii - sînt mai Intere­saţi de persoane, decît de progra­mele partidelor, care nu se prea deosebesc în modul de abordare a problemelor tn această campa­nie electorală. Dumneavoastră — şi prin vîrstă,' şi prin activitatea

, dc universitar — no prea sînteţi cunoscut, chiar dacă unii ştiu cc funcţie aveţi, de vicepreşedinte al P.UJfJt. şl al Vetrei . Româ­neşti, Acesta ml se pare un han- dicap. . .

— E un handicap. - parţial.-. Am avantajul vîrstei şi al dorin­ţei de a rezolva problemele cti care voi fi confruntat Dezavan­tajat poate fi şi un om cunoscut şi mai în vîrstâ, dar care' n-a reuşit să se impună prin reali­zări deosebite. ;

Concurenţa e mare la Cluj- Ntepoca. Vedeţi posibil al , doilea tur de scrutin? ' ' : r; !

— Al doilea tur de scrutin este posibil doar în ipoteza că se vor prezenta la vot sub CO la sută din alegători. Peste acest procen-' taj primarul se poate alege din primul tur, cu votul a peste 51 la sută din alegători. Dacă inter- vine al doilea tur de scrutin, la care vă participa candidatul Con­venţiei Democratice, vom asistfi, practic, la alegeri pe criterii. etnice. ‘ ' - ,

r— Sînteţi optimist iti; privinţa şanselor P.U.N.R.? -

—- Sînt - şi cred că P.U.N.R. se va situa pe primul loc în muni­cipiu şi în : judeţ şi între primelr trei-patru locuri pe ţară.

ION TANŢAl)' — IU » . ,.B.“ —* . ......

— D-le ingtncr, sînteţi cel mai tînăr candidat. Nu e ttn . handi­cap?'

— 'Nu aşa de mare. îl pot lua şi ca o calitate. '

— Dar n-aţi prea avut timp să fiţi cunoscut. i . - ’ •

— Da, dar mai am timp' — dacă o să perseverez.

— Uniunea Liberală „Brătia- nul* a participat şi Ia alegerile din 20 mai 1990, dar nu a avvt un ccou marc în i public. Carc es­te situaţia acum, înaintea alege­rilor de primari şi consilieri?

— Totul pleacă de la premisa că primarul trebuie să fie un bun gospodar, un bun adminis­trator, iar aspectul politic con­tează mai puţin. Există o luptă politică între partide, dar func­ţia de primar priveşte mal mult aspectele sociale. Toate platfor­mele candidaţilor se aseamănă, privesc binele şi prosperitatea Clujului. . ,, ,

— Dacă e doar o problemă de administraţie, de cc se înghesuie partidele spre acest post?

— Problematica Ciulului e una singură, dar fiecare platformă e- lectoralâ aduce deosebiri - in de­talii. Pe de altă parte, -flecare partid se gindeşte la alegerile ge­nerale, care trebuie - organizate într-un cadru democratic, iar pro­

paganda de acum va servi şi pen­tru alegerile generale.

Cum sc poate Implica pri­marul în rezolvarea unor pro-

’ bleme grave, cum ar fi, dc exem­plu. şomajul tehnic, şomajul în general?-,--. _.,-v,r/

— Un primar nu se poate im­plica în problemele agenţilor e- conomici cum făcea un prim-se- eretar de partid. Rămînt la dis­poziţia sa regiile autonome şi so­cietăţile comerciale. . ■■■■■■.'

, —: Care s in t: urgenţele oraşu- , lu «

~ Sînt de două genuri: urgen­ţe pe termen lung, cum sînt lo­cuinţele; şi urgenţe soluţionabile rapid, cum este curăţenia oraşu­lui. Criza locuinţelor, care afec­tează mai ales tinerii căsătoriţi, este de dată recentă, de după re­voluţie, cînd s-au „deschis* ora­şele „închise şi oricine are. po­sibilitatea să - se stabilească în marile municipii. Economia 1 de- piaţă, cu rigorile ei, dar şi pers­pectivele şomajului' şi;interesul

■ pentru pămînt al noilor proprie­tari, care locuiesc în oraşe, vor slăbi presiunea asupra - spaţiilor locative.

, De care dintre1; -candidaţii, concarcnţi vă temeţi m a i, mult?

— Incă nu, sînt edificat. Eu mizez pe participarea măsivă la vot, iar oamenii vor ştii să-l a- Jeagă pe cei pe care consideră că 1? va apăra cel mai bine intere­sele.',;.,- • >, ~ • Credeţi posibil un a l : doilea tur de scrutin?• — Este posibil, mai ales dacă participarea la vot va fi sub 80 la sută. -

— Ce-aţi lace, ca . primar. In prima. lună?

— Mi-a.; cunoaşte oamenii şi aş căuta să formez spiritul de echi­pă, bazat: pe colaborarea unor, oameni oneşti. ■; —; Credeţi; posibilă colaborarea

primarului cu eons'lieril: fără. mari fricţiuni politice? ..• —• E firesc, să existe, diferenţe

de păreri, dar mari fricţiuni hu cred să apară, întrucît scopul ge-' neral este bunăstarea şi cadrul civilizat a l1 oraşului. : .

— Da, dar la alegerile viitoare sc va putea spune; iată ce lucruri bune face primarul .partidului nostru, ori consilieri» partidului nostru; sai» invers: oraşul ar îl mers mai bine dacă ar fi . fost ales primarul propus de n o i...

— Inevitabil, acesta e jocul po--; litic. Noroc că, totuşi,, cetăţenii îl pot controla prin vot.

. n o r i L ; P E T H U ^ ::'-;.':

. . — P.DJV.R. —

, -r- D-io Cherebeţiu, sînteţi fi-, zician, om al ştiinţei abstracte şi al unor tehnologii dc vîrf, uni­versitar. Care este motivul pen­tru care aţi intrat în Partida! Democrat Agrar7 .

r— La ora* actuală, o agricultu­ră care să ne asigure hrana cea de toate zilele nu poate fi făcu­tă decît cu tehnologii de vîrf, cu cele mai noi cuceriri ale ştiinţei în toate domeniile acesteia.

— C a . universitar, sînteţi n persoană mai puţin cunoscută publicului. Credeţi că aveţi şanse

■la postul de primar?

— A id e vorba în primul rînd să ne facem cunoscuţi, să arătăm carc sînt dorinţele noastre. ;

— Vă rog să ni ie şi spuneţi.

— Fiind clujean,, prin adopţiu­ne, diţi 1956, am 'văzut cuni aii de an acest oraş a fost ciuntit Noi, cei' d e ja P .D .A lt, aveni in­tenţia de a rezolva probleme .i- tît de. urbanistică, d t şi de ali­mentaţie'a Clujului, ' lh ‘ primul, rînd e problema privatizării m i­cilor. gospodării, care să realize­ze produse agroindustriale. Apoi susţinerea tinor Întreprinderi ca-

I re să producă utilaje pentru pro- ; ducţia agroindustrială şl să asi­

gurăm, în acest complex de fac­tori, şi sănătatea cetăţeanului clujean. . -

— Clujul aro tm hinterland, a zonă agricolă foarte slabă pentru un oraş care sc va aprop a în

’curînd de jumătate do milion de locuitori^ Cum concepe P.DJV.R. soluţionarea problemei - asigurării

v cu produse ,, agroalimcntare,. a creşterii producţiei agricole aici, in jurul Clujului?

— E o problemă im plicată, dar trebuie să înţelegem că nu putem umbla cu jumătăţi de mă­sură. Pr'ma prohlemă este- intra­rea legală in proprietatea asupra pămîntului. Apoi, este neapărat ; nevoie să se treacă la constitui­rea acelor asociaţii agricole, pen-i tru că numai astfel pămîntul vaia roadele necesare hrănirii Clu­jului. Ar trebui să* revenim şi la gospodăriile care au fost stricate de-a lungul anilor, cum ,sînt cele ale hoştezenilor, care la vremea aceea asigurau necesarul de legu­me şl zarzavaturi populaţiei •— desigur, mai mici — a Clujului ExiS'tă O Înlănţuire de factori -Trebuie să începem dela a aslgu- - ra hrana' clujeanului şl mijloace-;, le tehnice pe care trebuie, să le aibă o , gospodărie 1 ţărănească pentru a putea lucra.. — Dar. cum poate, primăria şi primarul să exercite tt influenţă

-cu adevărat eficicntă In această 'direcţie? ..- ; ; ;C, / (, — E o muncă foarte grea; - Va trebui mai întii să fie clarificate toate problemele legate de ’Rfe- mint, in limitele legislaţiei, care există, şi care trebuie aplicată — aşa cum este —, şi nu stopată.O gospodărire raţională'a pămîri- - tuhii, chiar aici, in jurul Cluju­lui, nu poato fi făcută dccît in asociaţii, în care se poate asigu- , ra şi mecanizarea, şi sămlnţa, şi antidăuniftorii, şi îngrăşăminteie.

— Dacă na aţi fi candidat la ■ postul de primar, pe care dintre ceilalţi zcee 1-aţl vota? y

— . La această întrebare m^am glndit şi eu. Momentan nu -ani date. ca alegător, pentru a spu- . ne: Da, acesta e omui' E extrem - de, important faptul că încă nu ; s-a insistat suficient asupra „res­ponsabilităţii cetăţeanului in mo­mentul cînd îşi alege primarul.

I0M N06A— PARTIDUL REPUBLICAN —

— D-le Ioan Moga, sînteţi uui-' vei-sitar, constructor, v-aţi ocu­pat şi de citcva probleme ale Clujului. E asta suficient ca să candidaţi ‘; Ia postul de primar?

•— Imediat după revoluţie am simţit un suflu nou şi mi-am spus că a sosit momentul ca; spe­cialiştii să fie valorificaţii ‘Am a- ■ vut satisfacţia să-mi fie recunos­cută activitatea pe care am de­pus-o şi să fiu ales secretar şti­inţific al Facultăţii-de construc­ţii. Dar totuşi specialiştii nu sînt încă puşi în valoare şi faptul mă doare. M u lţi. au părăsit oraşul şi chiar ţara. '

— E suficient ca să * fii bun specialist pentru a fi şl ban pri­mar?,

— Nu, dar consider că la ora actuală Clujul are nevoie nu nu­mai de o rezolvare politică a si­tuaţiei, cl tn primul rînd de o rezolvare tehnică si economică. Abordarea pur politică a proble­melor ne-ar putea aduce multă nelinişte In oraş.

— Ce program aveţi dumnea­voastră pentru Ch»j?

î; —- Am aici un dosar ' foarte ' gros şi numai enumerarea pro­blemelor mi-ar lua foarte mult timp. Toată lumea cerc readuce­rea Clujului Ia nivelul anilor '60 In privinţa curăţeniei, depoluării, esteticii. O altă problemă este a şomajului; îndeosebi a şomerilor

i (Continuare ia pag. a UI-a)

Pa g in a 5 ADEVaRUl DE CIU I

\

m m m u

( U n im di® pag. a fl-»l

; „tehnici* o r e s c itm s f s t IT jGCO

ţi eare la sfîrşitul hm li martie vor I i 30.0<SQ ţ i care pc* deveni o* masă de manevra politică foar­te distructiv i Aş mai - aminti problema instituţiilor de cu’tură. a Etar mai atespro-blenîa specialiştilor care lucrează cu mintea, carc na cer nici căr­bune, nici benzină, nit» gaze. n id

. te m iri ce materii prime — aceş­tia sint reala bogăţie a eraşuîu* nostru. Grave sînt problemele pensionarilor: şi aBe cdor efefavo- riaaţi de soartă, dar ,şr ale tineri­lor. îndeosebi ale tinerilor şo­meri. Apoi, condiţii de studiu şl distracţie pentru studenţi, care ţi ei pot fl cu uşurinţă folosiţi va Rasă de manevră po litic i

— I»-rlndol eandirtoţilor <g o interesanţi polarizare: fcrpi trnl- vasifciri - şt trei militari,

r— Militarii.. au, —■ a ţa . sa fost educaţi. — exerciţiul comenzii, dorinţa, de a ajunge mai sus. B

• firesc..*'- ~ - • -v.

— Dumneavoastră ce ţauso vâ acordaţi «tund că aparţineţi Ur- Did pw bd cu mai puţini aderenţi ?l» in general, universitarii . s in t. prea puţi» cunoscuţi?

B 'adevărat ce spuneţi, finsă t e parţial. Votul mi-1 dau doar; membrii partidelor, cl marea iria- să simpatizanţii Noi adesea ne asemănăm partidul /eu <*1 a l lut Gontsclier din Germania: ; i el s-a fortnat cam la stilul naxîra, dar b i alte condiţii politice ţ i e- conomice. Intr-o perioadă . mai mica de zece ani devenind parti­dul- arbitru in viaţa politică din Germania. Şansele noastre? , Ea consider că masele mari nu pot . l i manevrate. Pe mine na snă i m presioacază o demonstraţie de cinci, zece sau chiar douăzeci de m ii de oameni: la, Chiţ-Napoca sîr»t 230.000 de oameni. Iar . ro- mântil are tn sînge echilibm^re- fuzuî Impulsivităţii,

Bună dimineaţa! vă • s p u n e » . şl noi;'stimaţi-, citiţarf ' ţ i tete*; spectatori, împreună cat realiza-' toarcă emisiunii cu titlul de mal sus* simpatica Ileana Pape viei. începînd ea ara 9 veţi pute* ur­mări, printre altele» reportaje, noutăţi ' mltural-artîstice, dese­ne animate» momente muzicale şi gimnastică. O nouă. ■ reţetă, sperăm şt Eţralizahiîă, ' pentru gospodinele care au timp, răb­dare şl . . . ştiţi domiicaţfoastră ce. Invitata emisiunii este actri­ţa Magda Catone. pe careun ii dintre dumneavoastră şi-o mai amintesc din evoluţiile sale pe scena Naţianahihti clujean, a- cum « n deceniu şl- mal bine. cînd îţi susţinea examenui de diplomă,' Impretmâ. ca fotre;iga cîasâ de actorie a lui Amza Pel-, tea. în continuarea prograrrraltii. l a : ara cei m id sînt aştep­taţi , să participe - la . emisiunea- ■ ccmcurs „Oglinda , fenateată1*. eare li va transporta In lumea,extraordinară • .• ImaginaţieL /..Viaţa spirituală1* \ se- oewpâ as­tăzi dc Asociaţia'' „Cultul erei- lor*" ţi. de problemă credinţelor-, todoxei fe lumea. apuseană. „Ora. dî? nitaică"’ îa Î2*30i iar ..la I3,3£L emisiunea 7X7. cur sinteza eve­nimentelor interne ale săptă-' mînlL O nouă ediţie :a»TeIe-, ejubalai’* îa ars î-f.12. armat Ia ora ' lîyîO «îe eriiîsiun'sa de asttt-, litate politică v internaţională' JVIapamemd”. Astăzi, la ora 16, transmisiune directătrfplex de . la ’ Ateneul Romăn,'Palatul Co- piBor _şi Studiaţi! î sl Teîevizi- unii. Concertează Orchestra Ti­neretului Ba«*re?tean; fn a-* ceasta primă parte a «noi mare spectacol — iniţiat st»b deviza „Daţi un leu pentru A teneul — ' nevom încălzi inimile cit muzică de Enescu, Hrsydn, RandeL Mezart.

ţi Btzet;I a ors 1V '£ a mm fr transmisiune directă d in Stu­dioul 1 a l Televiziunii, de aceas­ta dată tm concert «te muzică populară. V ă . sfătuim să rămî- neţi in faţa micilor ecrane pen­tru căi. Ia ora lajff, ne vom a- fîa în legătură direetă cti Ate­neul Român, pentru, a-I vedea

| şi 'asculta pe Dan Grigare aeoirf- ! pa-niat ele orchestra de cameră |;*Virtad«ff' .'dl» Bucureşti. *Te- ;' Iee**cicl«jpedk»“ va fi transmisă ’■ în această seară- la ora Î9VÎ5. '

^Actualităţi*: (20.1 ţ i - emisiunea . sportivă J20,35J preced partea a

: ckma' a emîsiami „Daţi un leu | pentru Ateheuf", ca ttn specta- î col „Rodt' Vt Blaes . . . pentru ; totdeauna!*, transmis în direct ’ : de la sala de concerte.a Pala­tului. Copiilor . din ....Bucureşti-,

; Dupâ atîta muzică era ţi timpul ; să revenim e» picioarele pe pă- mmt. {nu pe at Sfciliei, «-aţi dat ,

i seamaîj pentrn a urmări prim ul,• episod din seria a IV-a a filmu­lu i serial .Caracatiţa".' la. ora • 2î,3ft Dtipă ediţia de noapte a

■ „Actualităţilor* (53.15). cea 'd e a treia parte a spectasohiîttl ,,15aţi

; un le» pentra Ateneul" (ZX3CI). Dar n», prt^ramal nu s-a în­cheiat: la ora 9,15 veţi vedea. In premieră pe ţară, filmul arUs- tie anstralian „Patrick1*, tare ne : va ţine treji pînă în ftm iî orei

, 2. Noapte ţ*măt Mîinev emisii^ nes, J3«nă dimi»ieaţar la ora

r (o veţi ^edea, daci vă veţi , treai după noaptea cam scurtă

...ţ. Magicianul Sji theamâ m i­ci* prieteai la întîlnire In ca-

• drul emisiunii _Abra:adabra“ de la. oara SJ3&. după care nr- meaxă episodnl 4 al filmolui se­rial pentra copii ^Arabella" B- misiunca p o m in ă din(1IX astăzi cu . is to ria religiilor

; — istoria credinţelor", .Giulgiul• din Torifio", un popas dc suflet

la Mănăstirea Sinaia .şl eseul cinematografie intitulat „Tăce­rile singurătăţii-. .Viaţa saţului* (12} şi film u l/ „Duminică îa

Glod“ (13-38J Preced „Vîdeo Ma- ; gazinul" de Ia ora Î4J30, care . cuprinde desene animate, rubri­

cile , „Cascadorii rlsuîui", .M a­gia lui David Copperfield* ţi aî-

. tele. La ora: 17 ■— tenis. Vom : vedea, ■ înregistrată de la Mei-' boume, finala masculină a pri- ■

• nvului mare turneu al anului■ 1993. Invitatul emisiunii «Con-, vorbiri de duminică" este eea-

■ nomistul dr. Daniel Bălana, pe ’ care-1 veţi putea asculta la «ara13.4& Irv cursul seri», la trra la

‘ care' ne-am obiţntrit, adică Î5.KV : episodul cu numărul 95 dîn fii-, mul serial JJallas* apoi ediţia de la ora 20 a , Actaalităţiior"

: şi. Ia ora 20J&, din nnu liîmr \ vom vedea; în premieră pe ţară.; pelicula; amencană .intitulată• „Jesse*, ca Lee Rcmick, Scott ■; Wîîsan şî alţii. Din prcgnanul

serii de duminică v& mai reco­mandăm să urmăriţi, la ora 23-25.‘ emisiunea ^^îaeştrii* în care O w m cuiMaţte, tatr-un re­portaj &s exclusivitate pentru TVR, ' pe celebra eîntăreaţă T®- resa Ber^anza. Programul, de luni debutează la ora l i cn c- diţia de prin* a .Actualităţilor". urmată de o transmisiune prin satelit (14J20Î, emtsianea .Capiii noştri — viitori muzicieni", , în care vom «moaşte tinere talen­te de la liceul Jtîcorge. En«cfi“- din Bucureşti J5osarelc isto­riei* (15^30) preîirttâ a dezfwtere pe tema VA tentatul politic. în Istoria românilor*, o emisiune realizată ca participarea unor istorici de la Institutul de Isto­rie „Nicolae toga*. La ora 16 va invităm să urmăriţi emisitt- nea „Teie-disml muzicii popu- Iare**.- apoi JBmis lunea în lim ­ba maghiară” (1GJCIX Iar. 1* ora 18 „Studioul electnraî*. D in ea» prinsul programului scrii»'! vft recomandam să urmăriţi, la or» 21.4X o montare antologică c&. piesa .O noapte furtunoasăT rea­lizată in 1W3 de Jean Georgesr- c a în distribuţie: . Alexandra C iagan t Ş t , lo r t o s n r B n a A Radu Beligan. G. Dctntrtni. Ion Barei, Maria Ma'ţimiîSaR, Vlor^*. ca Dcmia». î.a ore t înS , {0.631 „Blues in tenna io r ro Fats Do?- m ino şi emishuvea .C on fluen ţi

G îJJDDRI PEPÎTRtr CANDIDAŢI. SUSTTNATOltl

Ş I . . . AUEGATOBI

• Vinovăţia are, rumjî foarte' ager pentru acuiare. -" {Roa-

"sseaoîf • A voi sâ dovedeşti că’ ai

dreptate ar însemna că păţi să m> ai. (Beaumarchais)

• Cele mai bune ictîi pot fi «îoar respectate şi , temute, dar niciodată iubite. (Lichtenberg) ~ m Există oameni care mi

greşesc niciodată, fiindcă nu-şi propun nimic rezonabiL (Goe- thel• • iCine mă insultă totdea­

una. nu mă insultă- niciodată, (llugo)• • în realitate, este tot atît «ie greu să-ţi as im ila i gîndţ»- ţife- altora ca şî «3 le inven­

tezi pe ale tale. (Emerson)• Conştilcta individuală es­

te boala şefilor. fMalrauxJ• Există dreptar» e"ire sînt

acordate doar pentru a m fi folosite». (MalrauxJ.

• Ceţ mai rău luciu este să posezi dovezile forţei tale.(Malrauxţ ■ ■ ■

® Totdeanstâ esta atît de pîă- icut să f îi generos, d!ar este ' tare - stcPtar să-ţi plăteşti da- JtoriiîeL (R.L. Stevensoaţ ' -

• trădarea,, dar u- răse pe trădători, (Caragiaîe)

• Legea rin. 1-a. Heîit ntcffr-, dată pe om. măcar cti undram mai just. |T{jorcau> .

• C e l. măi neînsemnat irtdi- 1 vid este Sfitruiotul slobod să : vorbească tfespre el însuşi —.ett condţţia să te distreze. fBau- deteirej.

LW ft. 2? tottawler 6.00 HM Actualităţi, Muzică. Publicitate. Curier electoral; IG.&8 — Inio- qtjiekt Î*WS Realitatea^ econo-

‘ mică: Irevcstitf»ii: străinii la In- tîlnirea eu, piaţa Kanâneoscă;

: XffJ£5 Ontece şi Jacţnri populare româneşti; 11.00 Tribuna decto- rală; 1 IJ0 Globul muzkal . — , muzica filmelor, documentare; 12-03 Revista revistelor; 12,15 Muzica secolului nostru; Gearge Enescu; 16.Q0 Meridiane şl pa-

i ratele te lumea cte, azi — ; prfiti- ' că internaţională; Î6J3Q Mira- leotttl sonetelor mpzieă elec­tronică; 17,®J O oră pentrti, toa-;:

;tă lumea; 20,{lffi Top tff — eîa- . :sament* de mtt2ieă.Uşoară;. ,

MARŢI, 28 ianuarie: 6,05 —-., E,0ff Actualităţi. Muzică. Publi­citate. Ctaier electoral; 10,00. — ,

. Infoquick; . '10.03 lîivertismexit muzical;! X3JÎQ lim b a noastră: Probleme aetuaCe ale ortogra- . fielT ‘ I ! jW ; ’fW teDai ' electorală; 11.3Q CÎRtee şoptit: D in lirica

; americană motlemă şi contem­porană; 12,00- Cercul magic: Ex­periment şt cimoaştere;- 1G,0O :;— Radiotnagazin ştimţific: Ştiinţa şi arta; 16,30 Radio Disco Hock Club; Î7.00 O oră pentru toată lumea; 20.0® Lecturi , literare; I.L. Csragiale (149 de. ani de la

; naştere), Nirreîe; 20,30 Portret folcloric; ■

MIERCURI. 23 ianaarie: g-00 .— 8.00 Actualităţi. Muzică,; Pu­blicitate, Curier eleetorai;. îffi.ăO Infofţuick; ia ,K Ambient 2&3fl: Perspectiva edilitară — o per-

■ petuâ promisimBe elestoală; v . 10,35 Anotimpuri muzicale: J.S.Bârfi; 11,00 ; Tîrihana electaraiă;

; l l jflr Interpreţi de muzică popu­lară : Maria TU dorart şi Valen- . tin Ninu; , Î2.0f> Clubul gazetari-: lor; 16.06 Meridiane . literare:

■ „Clasicii1* literaturii guîagului,: Zinuvian,- Ribakov, Grossman;16,33 Supersound — muzică u- şoară; 17,00 O oră pentru toată

; hrmea;. Chemarea . pămîn-; tuluî: Iarna la satsî' 2flt3ff Unda; preferinţelor — muzică, popu­lară la cererea ascultătorilor;

j PROGRAMUI, TV Ct>Ut: luni9 — Actualităţi; 0,13 — Etaisi- une în limba germană; 3,50 —

* Emisiune în limba maghiară; i ll.S> — Editorial. Mozaic; 12,30 ; — Punete de vedere; 13 F2m artistic: 13-30 — Chemarea' pă- • mîntului: Cine a cîştîgat pariul rcu agricultura? ' Agricultura, O- rlandei; 13.45 - — ‘ C h t » transa.- . van; marţi: ,— 9 — Actualităţi. Publicitate: Anunţuri; g,I0 — Dialogul muzelor:. Secţia de tea­tru C luj la început de drum (II); 9,45 —/ Ejfcclsior: M irajul sce- ' nei — actriţa . cliijeană Anda Chirpălean; miercuri .— 3 / Ac­tualităţi. 1 Publicitate." Anunţuri; 9,1Q: — De Juvontute: întîlnire cu studenţii teologi; 3,40 , .'—

: Mint-Masc, Top TV: Joi: 3 Actu­alităţi; 9U0- — Emisiune In lim­ba maghiară; vineri: 9 Actu­alităţi. Publicitate., Anunţuri;; &,10 — Omul şt soci Jt-jtea; 9.40 —. ÎTntver*rul creţtîn:.- Documen­tar; Biserica . şi unitatea naţJo- n a l i %

Opera Română — duminică, ora 10: CAPRA CU TREI'IEZI;-.

■ luni, ora 18^9 — GAKMIHA-.■ BURANA., , -

O w ra MagbtarS —. M ARIA FOHADNAGY- - duminică, osa 24,30. Abonament Ky. ;

Universitatea Hbcră predată lunii ora 17. 6» sala m ic i a Ca­sei umvcT5ltar$lor, . expunerea: TRAKSPLAWTOL DE FICAT. Prezintă: conf. univ, dr. L i« î»

: Vlad; ora ÎS. expunerea:. PA»- NOHAM1C PESTE ALPtl-EU­ROPEI. Prezintă eu diajxxtitive* dr.' W. Sdireiber. ,-,V-. -

Teatral - - preztntftduminică, o ra . I0J3®: C E S lî^ V

r REASA {secţia maghiară!; era 13: CASUTA D W CÎMPIE; m - CUL.. GÎSCÂ3IEI. (secţia tomS-

: n ă i

-. PBOGRAMtJt, , ‘

FILMELOR DE I ^ N I . ^

» TICĂLOSUL C K A »13; Î5; 17; 13}— Republica «- ROBOCOP (ÎI: 13; Ia; 17; IS| sala A • PRUNCOI^ PETRO­LUL Ş I ARDELENII (12; 14;'

; 16; l S î — sala B Baefa 8 A F I

SAU A IW FI L U P '{ « r 13; 15; 17: 13) saîa A « DESPRINDE­REA (12; 14: 16; 18?} sala B Rîă- răsti a CONTESA' COSEL 'ţîun^' marţi, miercuri. î d — partea, 1;

, vineri, s&nbâtă, •' dum inică,> partea a ll-af (9? î l ; 13; 15;’ IT;', 19; 21) — Victoria • JCROCO- . DILE* BONDtEE f l l ; 13; » • W.: 191 — Arta 6 ISPITA aiterzîs

. sub 16 anî|: U î m 15; 17; 1SJ .— Favorit O BETECTIV °>ATÎ- - TICULAR C U '» : K-: 1 t i 131 Timpuri not-* PRIETENII MEI.

; e t j? fA îJŢ lî { l i ; \t7i C&-* pitol.: : ;

F I R M A'§38*ISr»i«M

Vîik{«ot ufeî de motor „MOBIL". Cet mor bun

utet fa cef mal scăzut preţ.

S>JLC S2LFJC.

AGENDA DE TURISM „fMPOCATRAKSPQRTEir

Organheaxti excursîî săpf&imnafe iii. Turcia şi

Ungaria ta preţuri- avantajoase. Apefoţl cu încre-

dere lo firmo noastrâ cu sediul pe str. Fabricii nr.

bfac 73. sc. IV. eta) l, op. 100. Mâr5$tt*<htacul

l,Motemo7 Telefon 15*77-3d, Inscrîerf fa sediul Hrinef Intre oreîe 8-1 0 şl 14-20 şl duminica. P[e-

careo in dota- de 1 febrtjorfe Î992. ţ23265}

CASA DE SCHIMB VALUTAR '„GARANT* Angafoaiâ ECONOMFŞTî (bărbaţi). Se oferă so-

far de excepţie-. : -Candidaţii var avea- asupra for: copie dupâ car-

teo d® muncă; curricutum vitae. Actele se depun ta sediu? firmei, Str. Ercitar nr. 27. (23305)

SOCIETATEA COMERCIALA „TRIECT* IMP EXP.

; ■ S.R1.■ ■ - ' i . *

vinde remorci de 4 T pentru camioane lo preţ con­venabili

Informaţii la telefon î1-6<5 39. oreJe 09-17 sau 15-84-ÎO orefe ÎS-2a {23Î38/Q

SOCIETATEA BK FUESA -t DIXXMBRIKr*c r^3 R tz »a z ă ,

cursuri întcnafTW germană şf franceză. <Wit I Feort»- arUfXt. A

. Informfiţii: zthife latre oreîe 10—H la Mdiul «oe etă- ţlj, din slr Eroilor nr, 2. cimcr» 9-«ecr«rtariiit (2015/A1

S.C. TRIECT IMP. EXP. S.RJL oferâ pentru tiansport marfă camîoane*'Io urmă- loarete tarife: camioane închise de 0 ^—3,5 T fa 45 feî/Km şf 100 lei/ora; — Camioane de 33—12 T la 60 lei/Km şi T20 LEI/ORA; — Camîaone de 12-24 T Ia 70 lei/Km şî 120 LEI/ORA» Comenilfe se pri­mesc h telefon 11 -66-39 între orele 09-17.

(23188/S>

" ^ ^ c S A TiNERETULUI CIU1 'face înscrierii pentru următoarele cursuri ct> pfotdr

® Ospătari — 5 luni• Croitoria femei — 3 lunî . ^• Depanareauta — 3 lunr ' v ' v • V• Recepţionerf hotel —• 3 ton*• Management Marketing — Jlun î- . -

inccpfnd cu dato de 25 ianuarie 1592, la.coserie: astfel; joi. vineri, simbâîâ, duminică intre orele 19-21 sau în zitele de marti-vineri între orele 8-9,30. - ■ ,0 . ■; ■ ■' Informaţii, taxe de şcolarizare, lo coserie sau în CI6d?rco II k» Bîroul Cultură. ' ■>-?

Deschiderea ore toc în dato de 3 lebruoiie. 1992 certforn» orarelor, afişate Io-caserie 5» Cf6drfeo> tt

fipeVXMJt DE CLUJ PÂGIM4 1

-m zca-PUBHI0JTOTE

- ANIVERSARI

O Clasa a XI-a T, urează profesorului ION PETRUSE, la aniversarea unui număr rotund do ani, fericire şi noroc. (23239)

" . MATRIMONIALE

b Doamne singure, găsiţi soţ. Telefon 15-33-75. (23266)

VtNZARI-CUMPARARI

Vind sau schimb c u TV color combină germană du­blu cassete, radio, compact DISC. Tel. 14-29-44. (23299)

-O Vindem televizoare co­lor „Samsung0 sigilate garan­ţie 1 &n.- Preţ avantajos. S.C. „ECm /SRL. str. Donath rir. 116. (23235) '. • ELION S.R.L. Vinde li­

chid antigcl —41 grade C — Telefon 16-19-91.. (23272)

i ’ Vlrid autoturism Dacia 1310- şl Renault Fuego. Tel. 11-32-31. —14-28-01. (23288) « : ;

• Vînd Video Player cu tele- ' comaridă ’ Panorama, noii. Tele­fon 15-56-40. (23287) . J -

• Cumpăr garsonieră. Tele­fon 16-33-16. (23286)

• Vînd urgent: staţie 2X200 V/aţi, mixer, ,2 boxe. 2X200:.waţi, chitară ’ si efect1 „Small-stonne". Telefon .1.6-05-91. (232851 ; '

• Vînd TV alb-iiegru. Tele» Ion 13-77,-21. (23403) : ;' ‘ • , Vina co joc ,dam ă : nr. . 48 • nou, Oradea: • ' Telefon ; 11 -35-92, sîmbătă şi duminică. (23293)' , •. Vîirid!; piese- Opel : Record.' Tel. 17-21-58. (23429) • ';.J 4 .Vînd sau schimb ' contract ICRAL, vilă 5 camere. Singur In 'curte,1 multiple dependinţe, atelier 60 nip, curent industrial. Accept 'diferite variante. Tele­fon 13-37.-63. (2288) > a .; ' • Cumpăr, păpuşă pu cap . de porţelan'vechi, p în ă la 20.000 lei. Ţel. 13-89-85. (22641-C). .. » Vînd masă . extensibilă su­fragerie ..„Madrigal” plus şase Scaune tapisate, stare perfectă. Telefon 18-32-60, între orele 16 —20. (22765) / - . .

• Vindem autoturisme Dacia cu întocmire imediată de acte. Vorbim româneşte. - , Ungaria, Kaposvâr, str. Zoldfa 58, ' Tele- fa>; 82—21311. (23045) ■-• . • .Vind două camioane Steyer de 10 şi 7 tone. Informaţii ; tel, -15-31-58 sau 15-074)7. (23485)

• Vind motor . Trabant Hvco- mat. Tel. 13-75-43. (23281-Â)

Vînd computer Attari : cu Imprimantă şi unitate de diske- tţe. Tel. 13-69-77. (23281)» • Vînd TV color Elcrom. TeL15-44-30. (23282)

• ' Vînd garsonieră confort I, Mănăştur. Tel. -11-41-03. (23480)

Schimb autoturism . Dacia. .4310, 0 k ih ;. cu apartament 2—3 .camere. Achit" diferenţa |n va­lută. Telefon , i5-23-40. (23472) . .. .• Vînd ; T V . Sirius şl Sport, noi. Tel. 11-95-23 .(23482)' • Vînd Mercedes 22i D stare foarte bună. Tel. 95/25-14-57, d- rele 16—2L (23446)- Vind 2 bucăţi cazan cupru, fabricat ţuică 150 1 — 250 1, la­dă zestre . Veche, sac box nou. Telefon 15-19-07, după ora 15. ' (23250) > -

• , V înd-.- magnetofon Tesla B 115. Amplltuner „Deiia“, : boxe .50 w, pick-up. Tel. 17-71-00.. • . Vînd magnetofon „Rostov**, boxe 65 w, „Unitra“, Amplitu- ner „Dolla'V Tel. 10-55-84. (23462-A)

• Vînd bibliotecă noua, str. Mănăştur 91« bloc D 9, aparta­ment 36. (23474) \> • Firma PLUS, vinde, televi­zoare color. Str. Dubălarilor nr.6. Telefon 11-66-74, orele 10—17.

• Vînd înscriere Dada 4 apri­lie 1987. Telefon 17-23-14. (23460)■ • Vînd acumulator nou. Tele. fon 18-09-73, după ittîisa. (23130)

• Vîrid televizor color' rieiri- ; ţese „Saba" în perfectă stare do- funcţionare. TeL 16-92-76.

• Vind televizor color J.V.C.- ; nou. Tel. 11-86-13. (23263) - - i . o Vînd televizor; Saba şi vi- 'deo recorder. TeL 18-63-80, ore-

, le 16—22. (23275) ,O Vînd garnitură ' Băi ţa,--nouă

si TV, color. Relaţii tel. 12-38-24 sau 12-38-06. (23274)

• Vînd înscriere Dacia, apri-; lie 1990, 9 lăzi albine pe. 12 ra- ’

-. me standard, moară mică cu ' ciocane. Telefon 15-34-51, orele 18—20. (23475) -

• Vînd linoleum tip parchet, 14 kg, cuie diferite şi 50 litri

. vini. Telefon 13-92-88. (23267) ,;• Vînd apartament două ca­

mere, bloc nou, Gheorgheni. Te­lefon 15-54-82. (232!'9) '

• Vînd Boyler l-> 1- românesc' şî ghete cu patine 37. Telefon:17-98-83, după ora .1.6. (23270)

• Preiau contract ' de»închlri- ’ ere locuinţă de la ’ persoană în ; vîrstă'oii p o s ib i l i r ă r i i î n e r i i

în ! spaţiu şî alte >" s-i avantaje.- Tel. 16-95-26. (23256)

■ • Vind BMW 520. Telefon:• 18-58-88. (23251)’ • V înd; Dacia 1310, galbenă,; 10 arii vechime; preţ foarte con-'. ' veriâbil. Inforinaţii între ' orele :

• ; 19—21. Telefon 15-63-76. (23252)■ • Vîrid bibliotecă nouă, ma­re. Str. Gorunului nr.' 5, bloe

’ C 8. ap. l i ; (23280) • • •• Vind mobilă combinată < ti­

neret,' aragaz şi, butelie 12,5 i.' Tel. 16-45-72. (23276);' ' ' ■

• V înd' riiateriale pentru im- .... primare .site. Ţel. 17-29-26. ‘

• :Cunipăr antenă parabolică Offsct' (ovală). Tel. 18-73-72.

• Cumpăr apartament 3—4 camere, etaj Ij ; sau parter. în - zonele' Mărăşti; Pata sau cen-

;. t ru. Telef ori 11 -97-54. (23436). • Cumpăr aparat măsură si ; fotografiat.* Ţel. 17-26-32., (23278)'

• Cumpăr ;forinţi; Telefon:12-30-50. (23464-A)

• Cumpăr sau închiriez in zo- , na centrală spaţiu comercial sau . spaţiu. , amenâlabil.’ Telefon:', 12-30-50. (23464-B) ' /

• Cumpăr triâşihă; de' tricotat ciorapi, şosete flausate. Telef ori 11-03-07. (23187) ' : '

•. Cuihpăr Volkswagen Golf, :. diesel T sau;.rnicrobuz. ' Telefon:

1 i-05-07. (23187-A) •- • Cumpăr bibliografie secun- dariat m ed ic ină .T e l. 15-35-27, : după ora 18. (23283)- © Societatea Comercială TE-

LECROM SRL, str. Zorilor nr.• 40, vinde televizoare color cu sau „iărâ telecomandă. Deschis ■ Juni—vineri 14—20, sîmbătă - 10 —11. TeL 12-45-19. (23464) -

SCHIMB LOCUINŢA ;

• Schimb apartament două . camere central, cu apartament -

•2 camere: bloc. Str. G. Daicovir ; ciu nr. 8, etaj I„ Dinea Vasile.; (22634) " "

• Schimb urgent- 2 camere,- confort proprietate cu 3 came- ' * 're, exclus Mănăştur, Zorilor.

Vînd maşină cusut' „Singer“.• frigider mic, aragaz masă.'Tel.• 18-47-32. (23429) ' ' '' • Schimb grădină plus matc-

. riale de construcţie. Doresc a- partamerit. Telefon- 13-10-04. (23247) - - ’ ■ ■ '

r • Schimb' garsonieră ICRAL, ■parter Mărăşlî cu central, vari­ante. Tel. ,15-55-45; (23152) ,•' • Schimb apartament 3 .• came- . re din Sebeş — Alba, cu similar la. Cluj-Napoca. TeL 18-96-97. (23261)

OIVERSB

■ • Solicit împrumut de 200.000 lei, rambursabil în .3 luni, do­bîndă negociabila. Tel: 14-81-01,

‘ orele 17—19. (23466) ," • Persoanele ,care du pămînt în comuna Panticeu şi satele a-

- parţinătoare,'şi' nu-1 pot lucra, se pot înscrie la primăria comu­nei Panticeu. ing. Vlaicu Della, care va lucra pămîntul pe pro­cente, cu utilajele S.M.A.(23463) ' . .

• FIRMA PARTICULARA caută de închiriat, pe termen lung, apartament 3—1 came­re, ccntral, cu telefon.' Plata îa Ici sau valută. Telefon::15-39-47 sau' 14-63-62. (23182-A) '

• Numita Luţaş Monica Ele­na, domiciliată in Turda, str. Toamnei nr. 1, bloc C, scara A, ap. 13, jud. Cluj, este invitată să-se prezinte în data de 28 ia­nuarie 1992, Ia sediul Judecăto­riei din Turda, camera 8, în ca­litate de pirită la .procesul de divorţ promovat de soţul său Luţaş Gheorghe. Dos. C. nr.- 3086/91. (23438) , . • ;

DECESE—COMEMORĂRI

# Sîntoui alătarl de colega

noastră prof. Vesa Fellcia, la- mărea durere pricinuită de

moartea marnei soacre. - Colec­tivul de cadro didactice de lfl Liceul „N . Băicescu". f33523)

# ‘ Adresăm sincere condole­anţe dirigintei noastre, /prof.

Feiieia yesa, în greaua încerca­re. p r in . cure - trece, E lovil, clasei a v il-a Ci Liceul „N. Băicescu".

# Cu durereu nemărginită a-

nunţăm decesul iubitului : nostru sof, tată $i bunic' înv. pensionar

ION OPREA de la Fiica , da Jos. Amintirea Iui ya ' rămine l veşnic în sufletul nostru. Iiunorniînta-

rea va ’ avea loc marţi, 3S ianu­

arie 1992, ora 11, in cimitirul Mănăştur.; Soţia y Victoria; copiU Taiihi si Marius, nora :-Anca, - gi­

nerele M jrian şi ‘ nepojli. (23331)

0 Cu sentimente de conipnsiu. une no alăturăm durerii verişo­rilor noştri Nelu şi ' v ila la de­cesul tatălui ' ION C incINAŞ —

din : Miceştl. zoiţa • şi lonaş ; cu familiile. (1 0 0 )' ;

0 Cu odîncă durere anun(am încetarea din viaţă a scumpului nostru - soţ,; tată şi - bunic CADAB TI8AIAV. înhumarea va avea loc

în data de 26 ianuarie 1992, ora13, în comuna • Suatu. Soţia Ana, Viorica, Florlan, Nlcu şi Clau. diu In - veci nemîngîiaţi. (23312)

« Cu inim ile îndurerate anun­ţăm încetarea diri ' viaţă, , după lungi şî grele suferinţe, a scum-. pei noastre soţii, mame ;1 soa- cer LUCACIU NAT ALIA. Înhu­marea i a avea loc marţi, 28 ia ­nuarie, ora n , ia capela nouă a cim itirului dlfl" Mănăştur. Va­sile, Marcul şl Meda. (23511)

0 Chifu Constantin şi fam itia' anunţă cu durero deccsul mamei drajţi LUCACIU NATAL1A. Vei

rămîne veşnic In amintirea noas-, trâ. Costel, Nora, Ciaudiu, Oa- na. (23311-A) . .

9 Cu inim ile zdrablto de du­rere anunţăm stingerea din via­

ţă a scumpei noastre mame VADEAN M ARIA. de 81 ani din Sărădlş. Dormi în pace mama noastră dragă t Odihneşte-td • în pace. cel şase copii cu familiile.

Inmormîntarea în 27 ian. i992, ora 15, la capela nouă Mănăştur. ~

0 Cu nespusă durere ne des.

părţim de scumpa noastră soţie, mamă şl bunica,

TARLUNGEANU VIORICA, pen­sionară CFH, decedată la vîrstă

do 70. ani, după o lungă şl grea suferinţă, tnmormîntarea va a- vea ioc m ar ţi,-28 iunuarie 1992, era 13, la cim itirul Ccntral. Fa­

m ilia îndoliată. (23313)

- 0 Sincere condoleanţe colegu­lu i şi prietenului Luca . Lcon, la pierderea mamei dragi. Aurel Ţlbroa. (23504-A)

0 Astăzi, 2Î ianuarie sc Im-

plineşte 1 aii de lacrimi şi du ­rere de cînd- msartca nemiloasă

a smuts fulgerător dintre noi pe iubitul nostru soţ, tată şl bu­

nic G lanoV A N MANOILA. Chi­

pul tău bun si luminos tl vom Păstra veşnic !n suflete.. Lacri­

m ile şi florile noastre iţi vor a- coperl mereu mormîntul. Soţia LcnU|a, -fiicele Llvla şl Lcnuţa,.

ginerii Custl şl Florţn, - nepoţii Cristian fi: F.manuel i. (23506) -

ircplinosc 6 săptâmini de

lacrimi şl durere de la - treiîerea în eternitate a scumpului nos­

tru fiu , soţ, frate şl cumnat, cal care a fost MUREŞAN IO A N .; '

Nu ie vom uita ; niciodată şl te

vom plînge mereu cu Inimile

pline, de diirora şl; sufletele în ­doliate. Comemorarea va avea

loc duminică 25 Ianuarie, la* b i­

serica din. com. Dăbîca,^ cînd ar fl trebuit să ; sărbătorească fru ­moasa vîrstă . do SO ani. Dumne­

zeu să-l odihnească sufletul Iul blînd şl drag. Soţia, părinţii, ne­

poţii şi cumnaţii. Familia îndo­

liată. (22352) ;

0 Sintem alăţurt de d .n a prof.

dr. Carmen Ionuţ, la trecerea în eternitate^ a mamei soacre. Sin­cere condoleanţe familiei. Colec­tivul disciplinei de Igienă UMF.

(23177) ,. .

0 Sîntein alături de colegul

nostru Ţodoruţ Ioan, în aceste momente grele. Condoleanţe fa»

in ille l îndoliate. ColegU din B a­

ia Belgrad. (23469)

0 Sintem alături de verişoara

noastră Vuşcan Eleonora,' In marea durere pricinuită de tre­

cerea în nefiinţă a mamei sale

LUCBETIA CIPLEA. Mătuşa Su- sana, verişorii Viorica, Marioara, Margareta, Valentin, Doina, Ne­lu cu familiile. (23^48)

0 Coiectivul Catedrei de ştl- liiţa şl Telinologla Materialelor ,

aduco un ultim omagiu celei ca-.' re- a fust şef lucrări dr. chim ‘ MARIA ILIEŞ. Sincere condolo.

anţe ■ familiei îndoliate. (23249) (23213)

. 0 Tuturor ut-elora care au fost a lă tu r i' dc noi la despărţirea de dragul nostru col.' (r.) _ SANDIT GIILOÎÎGIIE, familia le m ulţu­meşte din suflet (23448) r ’

^ : Miine, 26 ianuarie se Împli­neşte un an do cînd ne-a ' pără­s it/ pentru - totdeauna : aceea caro a fost soţie, mamă, soacră-, şl bunică, ANGELA DAN iş. Dum ­nezeu s.o ierte. Familia,; (23174)

0 Cu durere nemărginită îm i iau rămas bun de la tatăl meii drag ce. SAI.LO ANDREI. Fiica Andreia. (23143-A)

» Ne despărţim cu regrete de cumnatul SALLO ANDREI. Con­doleanţe fam iliei. Împărtăşim (du­rerea cu-Lud şl "Andresa. Fam. Soreanu. (23419-B)

0 Păstrăm în in im i neştearsă amintirea dragului nostru soţ, ; tată, bunic M IiiZA VASH.E de la a cărui plecare în eternitate se împlinesc 5 ani. Familia. (22697)

0 Se împlinesc 2 an i de cind a plecat dintre' noi draga noas­

tră A N IC A , PAL, Este şl va ră- m în e . mereu vie In sufletele noastre. Familia. (22831)

0 Pios omagiu distinsului prof. dr. NERV'A PAINA, caractor

deosebit şl generos, la 4 an i dfe la deces. Fam. N. Palnă. (23129)

0 S-au scurs 6 săptămini de la ţrim l şl durere do cînd m-â părăsit iubitul meu soţ- BODEA

G l.IGOR. c ît al t r ă it . te.am- iu ­bit, cît voi trăi te voi plîngo. Dumnezeu să-i odihnească su-. fietul Iul bun; Soţia Edlth,

“(23103)

0 Se împlineşte un an de la decesul tatălui meu TODOR

TEODOR. Odlhncască-se în pa­ce 1 Costlcă. (23421)

0 Păm iutul rece- aconeru su.

fletele calde ale fiu lu i şl soţu­lu i meu DORU şl GORE

U ILECAN,. de şase lun i, respec­

tiv 3 ani. Lacrimi de dor . pe mormîntul vostru. Maia. (23017)

0 pioasă aducere aminte a celei care a fost buna noastră

: soţie, mamă şl bunică VERA TALO.Ş, la împlinirea . a patru nn! de la deces. Familia. (22119) -

0 Pioasă rugăciune şi lacrimi

multe, multe, la 1 ani do la tre­cerea In etornltate a neuitatului

nostru fiu şl frate, OVIDIU ‘ CUISTEA. .părinţii şl sora.

(22932) !

• A ît se împlinesc > «- săptă­m in i (!d durere, lacrimi şl un

der nestins după iubitul nostru

soţ, tată; socru şi bunic VASILE MOLDOVAN. Mulţum im tuturor

celor care prin prezenţă-, flori şl telefoane au fost alături de noi, conducîndu-1 pe u ltim u l' • său

drum . N u te vom uita nlcioda» tă; Soţia Maria şl fiica Domniţa cu famUia. (23501)

0 Nu o vom uita pe cea carc

a fost dr. SIMQNA STÂNESCU Ia 2 ani de la comemorare. Fam,

prof. Sabău Ioan ," Bucureşti. (23003)

0 U n ultim omagiu locatarului

nostru FLOCA IL IE şl transmi­tem sincere condoleanţe familiei îndoliate. Asociaţia de locatari Lamă O , str. Haţeg nr. 4. (23481) , ' ;

■ 0 ‘ Sincere condoleanţe şl in . treaga noastră compasiune d-lul

prof, dr. Ing. Canta , Trai an,.; de­canul Facultăţii de ş t iin ţa ; şl

Ingineria Materialelor, tn marca durere pric inuită de pierderea mamei dragi. Cadrele - didactice, personalul TFSA şl moncltor al Facultăţii. (23291)

0 , Sîntem alături de tine, dra­gă Viorica, în aceste. momente grclo pricinuita do dispariţia su­rorii dragi. Colegele de la con. labilitate. (23490) . : '

0 Sîntem alături de tino dra­gă Flavlu Cruciţi, în marea du­

rere pricinuită de - moartea • tă­ticului : drag; Învăţătoarea şl • ele­

vii clamei a I .a A..' (23289) î i

* Sintem alături de d-nul Po- pescu Ioan, în marea durere pri­cinuită de moartea fratelui . drag GELtf. Sincere condoleanţe fa­

miliei. Colectivul, TESA" Tram. vale. (23292) '' - T-"

0 Sincere condoleanţe şt . in-ţreăfţa noastră compasiune cofe.galul nostru Traian- Cânta, în a-

ceste momente ■ Brele prin caro trece,: datorate pierderii mameidragi. Colectivul Catedrei De­formări plastice. ţ2il92)

0 Azi se împlineşte uo an de cînd scumpul . nostru soţ şi tată a plecat dintre noi, cel care a fost TARTA VASILE. Te vom păstra veşnic in Inim ile noas­tre. Soţia Ana şl fiica Ancuţa.

(23291) . - ■

A Se împlineşte un an de cînd scumpul nostru DAMIAN IOAN din Someşeni ne-a părăsit pen. tru totdeauna. Dumnezeu să-l odihnească. Soţia Mema şl - co­

lilii. (23500) , ‘ .-■•

0 Sincere condoleanţe profe­soarei Bodi Gyiirigyl. în marea

durere - pricinuită ; de - pierderea tatălui. Colectivul : Şcolii ,16.

(23195) - - ; -

0 colectivul do cadre didac­

tice şl catedra de fizică de lă Liceul teoretic n r .1 i transmit sincere, condoleanţe şl întreaga compasiune colegei, profesoara

Maiiuela Rusu, în nemărginita durere pricinuită do moartea

mamei sale dragi. (23499)

' 0 Sincere condoleanţe. familiei Frăteanu, la decesul surorii dra­gi. Fam ilia Coman Flavlu. (23300)

0 Sincere condoleanţe colegei noastre Luca silv ia pentru

greaua pierdere a soacrei dragi. Din partea colegilor de serviciu.

(23504). ,

0 Cu adîncă îndurerare anun­ţăm încetarea d in viaţă a scum­

pei noastre mame LUCA ANA, in vîrstă de 71 ani. Fle-i ţărîna uşoară. Înhumarea va avea' loc

In satul . Llta, comuna Săvădlsia, în data de 28 ianuarie 1952. Fa.

m llla îndurerată, (23505)

' 0 Dragă Ani, sîntem alături do tino ş! îţi îm părtăşim durerea prin care trccl. Colegele do la Magazinul

DORNÂ. (23-1*0)0 u n gîrid pios ia îm plinirea u-

nul an do l a ' trccerea în eternitate a‘ .celui ce a fost dragul nostru un ­

chi DAMIAN IOAN. Todera?. -

. (23500-A) V ’V •' ’ :

COLEGIUL OE REDACŢIE

. n?s CAftan ( r e d a c t o r şef), Dan R e b r t a n o (re *

rfaefor adjunct). Volei Chioreanu ( r e d a c t o r

jet a d iu n c f jL frolon Bora ( s e c re ta r g e n e r a i d e

redacţie). Ion Rus» Maria Sângeonan, Radu Vida.

REDACŢIA: Cluj, str. Napoca nr. 16. TELEFOANEî tt.fO-32 («doctor »tf)ţ

(redactor şef adjunct $1 secretariatul de redacţie): 1t-74»t8 (secţia cu|turalâ)î 1 1 -73-0? isec*

fia probleme toefal.economico): 11 *74-90 (secţia probleme cetâtenesti): 11*75-04 (od«

minlstrotld tlanilul). Mliea oublicltate te prtmesie tflnlc Intre erele 9*16. numai la adml*

nîstratfa, «tr. N o p o e o n». 10 ( Io parter), Slmb fita |t dumlnico hichl*.