Jocul dragostei şi al interesului -...

4
Jocul dragostei şi al interesului Am început 'sâ ne obişnuim cu un joc nou: al alianţelor politice. Rezultatul cel mal concret şi mai convingător este, cel la capătul căruia se află Convenţia Demo- cratică. Trebu’e să remarcăm că o asemenea alianţă nu porneşte de Ia Cine ştie ce sentimente de preţuire ori admiraţie. Este vor- ba, pur şi simplu, de un calcul exact, în care un rol important H joacă dorinţa de a păcăli par- tenerul. In cazul amintitei Con- •venţii, mulţi comentatori cred că prezentarea în această formulă a majorităţii partidelor de opoziţie în alegerile locale a dat cîştig de cauză "PAC, care ar fi dobîndit Cele mai multe locuri de consi- lieri şi primari. Aceiaşi comenta- tori susţin că, de fapt, meritul principal al obţinerii rezultatelor respective îl ‘are P.N.L., partid ca- re a înregistrat in ultima vre- me un salt remarcabil şi multă credibilitate în viaţa politică . a .ţării. " îîe altfel," la un moment dat se credea că P.NX. este îndea- juns de puternic îneît să meargă singur iu alegeri.. Mai vechilor a- derenţi li s-au adăugat alţii în momentul în care P.N.L. s-a ho-' tărit să participe la alcătuirea gu- vernului Stolojan, o parte dintre ei rămînînd fideli şi cind au'con- statat că participarea la guvern nu este atît de sinceră pe; cît au fost siliţi să creadă iniţial şi că liberalii ştiu, să câştige merite şi acolo unde nu au. Prin propa- gandă, bineînţeles.;Dar opţiunea, odată formulată, nu f-a împiedi- cat de un asemenea. . ciot de dezamăgire. Sînt convins că, da- torită acestui cîştig de popularita- te, mulţi membri de rînd şi unii din structurile de conducere ale P.N.L. au dorit să înfrunte ale- gerile locale ca partid ■neînregi- mentat în Convenţia Democratică. N-a fost să fie aşa. Pentru sim- plul moliv că s-a luat în calcul cîştlgul Ia nivel naţional, care trebuie sâ recupereze pierderile la a!egerile locale; Primele sem- ne ale „nemulţumirii" libesale . s-atl - manifestat în-‘momentul în care d-1 Manolcscu şi-a anunţat candidatura la preşedinţia ţării Fără a fi explicit, d-1 Câmpeanu a găsii că oste can» pripită hotă- rirea P.A.C., părere exprimată cu multe prilejuri, dar rămasă un- deva în conul de umbră aruncat, peste ca de alte probleme mai importante. iată însă Că se revine după alegerile locale, cînd pereoane din conducerea P.N.L. nu ezită spună că trebuie făcută şi re- cunoscută distribuirea reală a meritelor în sînula Convenţiei De- mocratice. Cei din*intimitatea gru- purilor care hotărăsc conduita partidelor ce alcătuiesc^ «Hanţa au înţeles exact ce anume se do- rea a ti spus. A înţeles şi con- ducerea P.A.C., care a dat un comunicat in care. printre altele, precizează: „Anunţînd că se con- sideră ncccsară susţinerea unei candidaturi unice din partea Con- venţiei Democratice pentru alege- rile prezidenţiale, P.A.C. se de- clară. hotărît să discute cil parte- nerii din Convenţia Democratică desemnarea celei mai potrivite Vaier ClItOREANU (Continuare in pas. a 111-n) iiin, doctor honoris / causa al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj Din nou un moment de mare , sărbătoare pentru Universitatea . clujeană, vineri,' 6 martie, prin decernarea titlului de doctor ho- noris causa al. Facultăţii de is- torie şi filosofie din Cluj distin- sului profesor Herve' Hasquin. ' .Herve Hasquin, . eminent : is- toric, ' .spccialist în studful laicităţii şi JiberalismuJui eu- ropean, personalitate politică "de prestigiu, preşedinte'al Universi- tăţii Libere din Bruxelles, direc- tor al Institutului de studiere a laicităţii, senator, secretar gene- ral al Partidului Liberal din Bel- gia şi, nu ln ultimul rînd, mem- bru în Consiliul de administraţie al Radioteleviziunii belgiene. Des- prindem pentru dvs., stimaţi ci- titori, date esenţiale pentru în- ţelegerea personalităţii profesoru- lui belgian, din cuvîntul de Iau- ; datio al profesorului dr. Li viu Maior: „Deşi scrisul său istoric se rezumă în mare măsură la spaţiul franco-belgian, ceea ce îl apropie de istoria noastră constă în preocupările domniei sale de- dicate perioadei habsburgice în Ţările de Jos, precum şi artico- lele consacrate, lui losif al Il-lea, împăratul, care a suscitat atîta, interes şi în istoriografia româ- nă; îl mai apropie de istoria noas- tră studierea liberalismului bel- gian, a cărui influenţă a fost be- nefică pentru statul român creat în 1859, dovadă concretă fiind modelul constituţiei belgiene care- a servit legislatorilor români .în elaborarea celei româneşti din 1863, la :puţin timp după încer- carea făcută pe lingă Philippe de. Flandra de a accepta tronul ţă- rii noastre. Herve Hasquin s-a. născut în ultiniâ zi a anului 1942, la Charleroi. A absolvit Facul- tatea de filosofie şi litere Înl964, cu o licenţă în'istorie, pentru ca în 1970 să obţină titlul de doctor în filosofie şi litere, profesor ex- traordinar începind cu 1975,- iar din 1979 profesor ordinar la aceeaşi facultate. Opera is-: torică a profesorului Has- quin evoluează de la studierea impactului pe care ştăpînirea au- striacă a avut-o asupra Belgiei,' spre dimensiunile complexe ale proceselor politice desfăşurate în ultima parte a secolului alX V IÎÎ- lea, în speţă laicitatea. De ‘altfel, - raportul stat — biserică reprezin- tă constanţa- preocupărilor sale materializate în cărţi, articole, studii şi conferinţe. - laicitatea pentru a sumariza opiniile dom-' niei sale, înseamnă respect faţa de democraţie, neintervenţia Bi- sericii şi a autorităţilor religioa- se- în structurile politice şi admi- nistrative ale statului, toleranţă,; coexistenţă armonioasă: .a .conîe- ___* _______ ' vs» » ; siunilor religioase,: dreptul la a- teism sau indiferenţă in materie : de religie. A doua categorie dis- tinctă de:iucră'ri ştiinţifice o re- ; prezintă cărţile şi studiile consa- crate istoriei liberalismului în : Belgia, originile sale istorice. Jî- minent universitar, specialist de notorietate europeană, profesorul Hasquin se bucură în lumea uni- versitară şi polîtică^de un presti- giu remarcabil. Pe lîngâ cursurile al căror titular este la U.L.B., se cuvin menţionate stagiile de pro- ' fesor la. alte universităţi, Dijon. şi Lille (Franţa), Cracovia (Polo- nia). Quebec, Ontario şi Manito- ba (Canada).1 -4 - • . Demostene ŞOFIÎON ' NORUU DE CERNEALĂ începe să devină o regulă: cei ce clamează cei mai mult în numele unor principii, cei ce luptă şi asudă cel mai mult spre a transpune în viaţă acele principii sînt şi cei dinţii în ' a nu le res- pecta, în a le strivi nepăsători sub picioare — ne-, păsători sau direct interesaţi (altfel nu iese pasi- enţa). Ce importanţă are că primarul şi consilierii sînt aleşii legali ai cetăţenilor, prin libera expri- mare a preferinţelor fiecăruia, ce contează câ ma- joritatea are cel puţin dreptul de a i se respecta hotărirea ? Dacă opoziţiei nu-i convine acea hotă- rîce, dac.V rezultatele voţului desfăşurat după toate regulile democraţiei nu-i satisfac pretenţiile, ambi- ţiile, atunci democratic este sâ nu ţii seama de voinţa majorităţii, .să protestezi, sâ conteşti, să şi- canei, să. nu laşi izvorul calomniilor,- al acuza- ţiilor şi insinuărilor să sece, intr-o furibundă cam- panie post-electorală prelungită pînă la viitoarele alefreri. La asta, legea, democraţia îţi dau dreptul! Departe de noi gindul că primarul, consilierii, orice alt dregător ales ori numit nu-poate fi cri- ticat cu toată' asprimea, nu poate fi acuzat prin mass-rnedia, pe bază de dovezi. Dar asta după co işi începe activitatea, după ce' se iau primele decizii şi se aplică, primele măsuri care ar.fi con- siderate ca eronate, arbitrare, în defavoarea cetă-: ţenilor sau a urbei'în ansamblul ei. Altfel, avem de-a face cu gratuităţi, cu stîngăcie sau rca-cre- •dinţă gazetărească, cu o culpabilă intenţie de a induce opinia publică" în eroare. ' Un titlu de senzaţie pe prima pagină a oficio- .sului opoziţiei1 clujene: „Noul primar desfiinţează şcolile în limba maghiară1 '. Se înţelege, noul pri- mar care* n-a fost instalat încă,' noul primar care .n-a depus'j’urămîntul şi nu e în măsură să ia nici cea mai măruntă decizie in ce priveşte conducerea şi gospodărirea oraşului — necum s-o-pună în apli - care, aşa cum in panică îşi alarmează cititorii res pectiva publicaţie. Trenul n-a plecat încă din gară, mecanicul nici n-a urcat la bord, dar vigilenta -gazetă a şi tras un viguros semnal de alarmă. Tim - pul prezent utilizat dă ca sigură o acţiune în curs de desfăşurare, cel puţin începută şi ale cărei prime consecinţe se şi văd: aşa ne-ar spune logica. Logica -gazetarului e însă alta Activind febril. în transă. Ia timpul prezent e situată doar imagina- ţia lui, e doar nevoia paranoică dc a inventa pe- ricole, dezastre, vrăjmăşii, de a intoxica, a înfrico- şa cu bună ştiinţă cugetul celor-mai slabi. .Cu atît mal mult cu cit incendiara afirmaţie da pe pagina întîi nu este susţinută de textul propriu-zis (e vor- . ba de un interviu"- luat d-lui Gheorghe Funar) de- ,cU făcînd serioase speculaţii şi transferuri de in- i * ' Dan RKBItEANU (Continuare in pajj. a: III-a) MEMORANDUM 100 Simpozionul 'naţional „CaHc» cultură, cnnrajtcre" ‘ In zilele d^ 10 şi II martie, la Muzeul Colecţiilor de Ar- tă, str. I.C. Brătianu nr. 22, se desfăşoar£! lucrările unui simpozion naţional crga-.iznt, în cinstea aniversării a IOO dc an! de lâ Memorandum, de Ministerul Culturii, -Biblioteca -judeţeană „Octavian Goga" şi Inspectoratul pentru cultură Cluj. Comunicările prezentate în .prima zi se axează pe te- me cere subliniază semnifica- ţiile şi deosebita, importanţă a • Mişcării 'vîemorafuiiste pentru istoria Tr.jgsiivaniei, pentru istoria introîrii ţări. Miine con- tinuă lucrările simpozionului, prin prezentarea unor comu- nicări de interes ciutura! măi larg. La lucrâriie simpozionu- lui participă -numeroşi istorici, cercetători, bibi iotecari din în- treaga ţară. - - ' > IiiN H - fe -' -DECLARAŢIE Declaraţia .purtătorului d e cu- vînt al M.A.li. din 8 martie 1992 remisă spre difuzare agenţiei, „Rompres“: -- „In legătură cu informaţia transmisă de Televiziunea din Moscova, potrivit- căreia în ur- ma incidentelor , armate din Transnistria ar -fi fost repatria-, te în România 28 dg sicrie, ştire care acreditează . o implicare a ţării -noastre -.In acest , conflict.' purtătorul de cuvînt al M.A.E. este împuternicit să: declare- că asemenea afirmaţii sînt lipsite de orice fundament real. Punerea în circulaţie a unor astfel de-ştiri,- inel isiv de Tele - viziunea din Moscova- are ca- racterul unei acţiuni clare de dezinformare, în condiţiile ; în care este bire cunoscut că eve- nimentele din Transnistria- sînt rezultatul acţiunilor iresponsa-, bile ale unor forţe separatiste. rusofone sprijinite militar de -către cazaci-, . - Purtătorul de cuvînt a! M.A.E. român dezminte categoric ase- menea ştiri, care denaturează în mod grosolan realităţile şi adtia deservicii relaţiilor româno-ru- se. . - ; ’, Aşa ciîm este cunoscut. Româ- nia a . dezvoltat şi dezvoltă re- laţii sneciale, de fraternitate,, cu Republica Moldova şi spri- jină afirmarea suveranităţii, in- dependenţei şi integrităţii, teri- toriale ale' acesteia- inclusiv ac- ţiunile Întnîprinse de autorită- ţile legale împotriva forţelor se- paratiste, pentr-.i reglementarea- pe^, cele politică, prin dialog, a ;. problemelor apărute în Trans- nistria“. , ' (Rompres) COMUNICAT ^ • Prefectum judeţului Cluj face cunoscut că în baza pro- gramului stabilit pentru cons- tituirea consiliilor locale, şe- dinţa de constituire a consi- liului municipal CIuj-Napo- ea va avea loc sîmbătă* 14 martie, ora 10, în sala mare a primăriei din strada Moţi- lor nr. 1—3. a o prsinarge © «PENTRU a AVEA CE CULEGE, ; PĂMÎNTUL TREflUjE LUCRAT* ® Sîmbătă, 7 martie a.c. Au trc-civ. doar citeva zile ele la ceremoniile de. investituri a noii administra- ţii locale din Huedin, rszultotă în urma alegerilor din 9 şi 23 februarie. Deci, au fost investiţi în funcţiile cta primar. , viceprimar' şi consilieri' oa- meni aleşi In adevăratul sens al cuvîntuluj. sperăm, ca ei vor reprezenta, in mbdul cel mal democratic, posibil pentru aceste vremuri, intere- sele tuturor locuitorilor oraşului, indiferent de'opi- ia,politică. A trecut campania electorală, pînă vi- e următoarea să mai lăsăm politica de-o parte. Am considerat câ un scurt dialog la primăria zidarului poate ^ Pentru cetăţeni şi cititorii . ~ W-ie.PHmar Aurel Lazea, aţi pornit la lucru «ntr-o nonă postură. *“ Da, am pornit imediat, dar prea multe lu- cruri nu am putut face în citeva zile. Intii şi întîi, . sînt' nişte treburi de rutină... de predare-primire ele. O primă-întîlnire pe care am avut-o cu cola- boratorii a vizat aplicarca Legii fondului funciar. Spre regretul şi chiar surprinderea noastră, am constatat o relativă pasivitate a unor cetăţeni, ca- re ău înaintat primăriei cereri pentru reconstitui- rea proprietăţii. Cererile au fost analizate, solu- ţionate pozitiv, unde a fost cazul, dar foarte mulţi din ei nu s-au prezentat'pentru a primi adeverin- ţele de proprietate. Kste problema numărul unu a primăriei în această perioadă. Primăvara â venit, pămîntul trebuie lucrat pentru a avea ce culcge la toamnă. — O aită(!irgenţă ? , — Curăţe'nia şi gospodărirea oraşului. Marţi du-,- pă amiază 'respectiv, astăzi) vom avea "o discuţie’ pe această temă cu consilierii, cu alţi factori de răspundere de la primărie. De povestit um povestit destul In campania electorală, le-am promis came-’ nilor multe, acuma e vremea să trecem la treabă. — Vă dorim succes! . _ Ion G01A tm rs U£'Uf3£$TI__ Vâ invită in condiţii speciale şi la preţuri foarts ovantajoase la programe turistice in: © CHINA - BEIJING (NAN AN MEN); © GRE- CIA - ATHENA, SALOMÎC, PIREU, DELFI, METE- ORA; © EGIPT - CAIRO, McNPHlS, EL-GIZA, ALEXANDRIA. PIRAMIDELE, SFINXUL Se asigura condiţii deosebite, ghizi profesio* nişti. autocare de lua, efc. Informaţii $j înscrieri: S.C. SOREX-S.R.L., tele- fon: î 34-921 şl 134-478. (245) - .

Transcript of Jocul dragostei şi al interesului -...

Page 1: Jocul dragostei şi al interesului - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/65341/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1992...Jocul dragostei şi al interesului Am început 'sâ ne

Jocul dragostei şi al interesului

Am început 'sâ ne obişnuim cu un joc nou: al alianţelor politice. Rezultatul cel mal concret şi mai convingător este, cel la capătul căruia se află Convenţia Demo­cratică. Trebu’e să remarcăm căo asemenea alianţă nu porneşte de Ia Cine ştie ce sentimente de preţuire ori admiraţie. Este vor­ba, pur şi simplu, de un calcul exact, în care un rol important H joacă dorinţa de a păcăli par­tenerul. In cazul amintitei Con-

• venţii, mulţi comentatori cred că prezentarea în această formulă a majorităţii partidelor de opoziţie în alegerile locale a dat cîştig de cauză "PAC, care ar fi dobîndit Cele mai multe locuri de consi­lieri şi primari. Aceiaşi comenta­tori susţin că, de fapt, meritul principal al obţinerii rezultatelor respective îl ‘are P.N.L., partid ca­re a înregistrat in ultima vre­me un salt remarcabil şi multă credibilitate în viaţa politică . a .ţării. "

îîe altfel," la un moment dat se credea că P.NX . este îndea­juns de puternic îneît să meargă singur iu alegeri.. Mai vechilor a- derenţi li s-au adăugat alţii în momentul în care P.N.L. s-a ho-' tărit să participe la alcătuirea gu­vernului Stolojan, o parte dintre ei rămînînd fideli şi cind au'con­statat că participarea la guvern nu este atît de sinceră pe; cît au fost siliţi să creadă iniţial şi că liberalii ştiu, să câştige merite şi acolo unde nu au. Prin propa­gandă, bineînţeles.; Dar opţiunea, odată formulată, nu f-a împiedi­cat de un asemenea. . ciot de dezamăgire. Sînt convins că, da­torită acestui cîştig de popularita­te, mulţi membri de rînd şi unii din structurile de conducere ale P.N.L. au dorit să înfrunte ale­gerile locale ca partid ■ neînregi- mentat în Convenţia Democratică. N-a fost să fie aşa. Pentru sim­plul moliv că s-a luat în calcul cîştlgul Ia nivel naţional, care trebuie sâ recupereze pierderile la a!egerile locale; Primele sem­ne ale „nemulţumirii" libesale

. s-atl - manifestat în-‘momentul în care d-1 Manolcscu şi-a anunţat candidatura la preşedinţia ţării Fără a fi explicit, d-1 Câmpeanu a găsii că oste can» pripită hotă- rirea P.A.C., părere exprimată cu multe prilejuri, dar rămasă un­deva în conul de umbră aruncat, peste ca de alte probleme mai importante.

iată însă Că se revine după alegerile locale, cînd pereoane din conducerea P.N.L. nu ezită să spună că trebuie făcută şi re­cunoscută distribuirea reală a meritelor în sînula Convenţiei De­mocratice. Cei din*intimitatea gru­purilor care hotărăsc conduita partidelor ce alcătuiesc^ «Hanţa au înţeles exact ce anume se do­rea a ti spus. A înţeles şi con­ducerea P.A.C., care a dat un comunicat in care. printre altele, precizează: „Anunţînd că se con­sideră ncccsară susţinerea unei candidaturi unice din partea Con­venţiei Democratice pentru alege­rile prezidenţiale, P.A.C. se de­clară. hotărît să discute cil parte­nerii din Convenţia Democratică desemnarea celei mai potrivite

Vaier C lItOREANU

(Continuare in pas. a 111-n)

iiin, doctor honoris/

causa al Universităţii „Babeş-Bolyai” din ClujDin nou un moment de mare ,

sărbătoare pentru Universitatea . clujeană, vineri,' 6 martie, prin decernarea titlului de doctor ho­noris causa al. Facultăţii de is­torie şi filosofie din Cluj distin­sului profesor H erve ' Hasquin. '

.Herve Hasquin, . eminent : is­toric, ' .spccialist în studful laicităţii şi JiberalismuJui eu­ropean, personalitate politică "de prestigiu, preşedinte'al Universi­tăţii Libere din Bruxelles, direc­tor al Institutului de studiere a laicităţii, senator, secretar gene­ral al Partidului Liberal din Bel­gia şi, nu ln ultimul rînd, mem­bru în Consiliul de administraţie al Radioteleviziunii belgiene. Des­prindem pentru dvs., stimaţi ci­titori, date esenţiale pentru în­ţelegerea personalităţii profesoru­lui belgian, din cuvîntul de Iau- ; datio al profesorului dr. L i viu Maior: „Deşi scrisul său istoric se rezumă în mare măsură la spaţiul franco-belgian, ceea ce îl apropie de istoria noastră constă în preocupările domniei sale de­dicate perioadei habsburgice în Ţările de Jos, precum şi artico­le le consacrate, lui losif al Il-lea, împăratul, care a suscitat atîta, interes şi în istoriografia româ­nă; î l mai apropie de istoria noas­tră studierea liberalismului bel­gian, a cărui influenţă a fost be­

nefică pentru statul român creat în 1859, dovadă concretă fiind modelul constituţiei belgiene care- a servit legislatorilor români .în elaborarea celei româneşti din 1863, la : puţin timp după încer­carea făcută pe lingă Philippe de. Flandra de a accepta tronul ţă­rii noastre. Herve Hasquin s-a. născut în ultiniâ zi a anului 1942, la Charleroi. A absolvit Facul­tatea de filosofie şi litere Înl964, cu o licenţă în'istorie, pentru ca în 1970 să obţină titlul de doctor în filosofie şi litere, profesor ex­traordinar începind cu 1975,- iar din 1979 profesor ordinar la aceeaşi facultate. Opera is-: torică a profesorului Has­quin evoluează de la studierea impactului pe care ştăpînirea au­striacă a avut-o asupra Belgiei,' spre dimensiunile complexe ale proceselor politice desfăşurate în ultima parte a secolului a lX V IÎÎ- lea, în speţă laicitatea. De ‘altfel, - raportul stat — biserică reprezin­tă constanţa- preocupărilor sale materializate în cărţi, articole, studii şi conferinţe. - laicitatea pentru a sumariza opiniile dom-' niei sale, înseamnă respect faţa de democraţie, neintervenţia B i­sericii şi a autorităţilor religioa­se- în structurile politice şi admi­nistrative ale statului, toleranţă,; coexistenţă armonioasă: .a .conîe-

___* _______ ' “ vs» »

; siunilor religioase,: dreptul la a- ■ teism sau indiferenţă in materie : de religie. A doua categorie dis­tinctă de:iucră'ri ştiinţifice o re-

; prezintă cărţile şi studiile consa­crate istoriei liberalismului în

: Belgia, originile sale istorice. Jî- minent universitar, specialist de notorietate europeană, profesorul Hasquin se bucură în lumea uni­versitară şi polîtică^de un presti­giu remarcabil. Pe lîngâ cursurile al căror titular este la U.L.B., se cuvin menţionate stagiile de pro-

' fesor la. alte universităţi, Dijon. şi L ille (Franţa), Cracovia (Polo­nia). Quebec, Ontario şi Manito- ba (Canada).1-4 • - •

. Demostene ŞOFIÎON

' NORUU DE CERNEALĂîncepe să devină o regulă: cei ce clamează cei

mai mult în numele unor principii, cei ce luptă şi asudă cel mai mult spre a transpune în viaţă acele principii sînt şi cei dinţii în ' a nu le res­pecta, în a le strivi nepăsători sub picioare — ne-, păsători sau direct interesaţi (altfel nu iese pasi­enţa). Ce importanţă are că primarul şi consilierii sînt aleşii legali ai cetăţenilor, prin libera expri­mare a preferinţelor fiecăruia, ce contează câ ma­joritatea are cel puţin dreptul de a i se respecta hotărirea ? Dacă opoziţiei nu-i convine acea hotă- rîce, dac.V rezultatele voţului desfăşurat după toate regulile democraţiei nu-i satisfac pretenţiile, ambi­ţiile, atunci democratic este sâ nu ţii seama de voinţa majorităţii, .să protestezi, sâ conteşti, să şi­canei, să. nu laşi izvorul calomniilor,- al acuza­ţiilor şi insinuărilor să sece, intr-o furibundă cam­panie post-electorală prelungită pînă la viitoarele alefreri. La asta, legea, democraţia îţi dau dreptu l!

Departe de noi gindul că primarul, consilierii, orice alt dregător ales ori numit nu-poate fi cri­ticat cu toată' asprimea, nu poate f i acuzat prin mass-rnedia, pe bază de dovezi. Dar asta după co işi începe activitatea, după ce ' se iau primele decizii şi se aplică, primele măsuri care a r .fi con­

siderate ca eronate, arbitrare, în defavoarea cetă-: ţenilor sau a urbei'în ansamblul ei. Altfel, avem de-a face cu gratuităţi, cu stîngăcie sau rca-cre-

•dinţă gazetărească, cu o culpabilă intenţie de a induce opinia publică" în eroare. '

Un titlu de senzaţie pe prima pagină a oficio- .sului opoziţiei1 clujene: „Noul primar desfiinţează şcolile în limba maghiară1'. Se înţelege, noul pri­mar care* n-a fost instalat încă,' noul primar care .n-a depus'j’urămîntul şi nu e în măsură să ia nici cea mai măruntă decizie in ce priveşte conducerea şi gospodărirea oraşului — necum s-o-pună în apli­care, aşa cum in panică îşi alarmează cititorii res pectiva publicaţie. Trenul n-a plecat încă din gară, mecanicul nici n-a urcat la bord, dar vigilenta

-gazetă a şi tras un viguros semnal de alarmă. Tim­pul prezent utilizat dă ca sigură o acţiune în curs de desfăşurare, cel puţin începută şi ale cărei prime consecinţe se şi văd: aşa ne-ar spune logica. Logica -gazetarului e însă alta Activind febril. în transă. Ia timpul prezent e situată doar imagina­ţia lui, e doar nevoia paranoică dc a inventa pe­ricole, dezastre, vrăjmăşii, de a intoxica, a înfrico­şa cu bună ştiinţă cugetul celor-mai slabi. .Cu atît mal mult cu cit incendiara afirmaţie da pe pagina întîi nu este susţinută de textul propriu-zis (e vor-

. ba de un interviu"- luat d-lui Gheorghe Funar) de- ,cU făcînd serioase speculaţii şi transferuri de in-

i * ' Dan RKBItEANU

(Continuare in pajj. a: III-a)

MEMORANDUM 100

Simpozionul 'naţional „CaHc» cultură, cn n ra jtcre " ‘

In zilele d^ 10 şi I I martie, la Muzeul Colecţiilor de A r­tă, str. I.C. Brătianu nr. 22, se desfăşoar£! lucrările unui simpozion naţional crga-.iznt, în cinstea aniversării a IOO dc an! de lâ Memorandum, de Ministerul Culturii, -Biblioteca -judeţeană „Octavian Goga" şi Inspectoratul pentru cultură Cluj. Comunicările prezentate în .prima zi se axează pe te­me cere subliniază semnifica­ţiile şi deosebita, importanţă a • Mişcării 'vîemorafuiiste pentru istoria Tr.jgsiivaniei, pentru istoria introîrii ţări. Miine con­tinuă lucrările simpozionului, prin prezentarea unor comu­nicări de interes ciutura! măi larg. La lucrâriie simpozionu­lui participă - numeroşi istorici, cercetători, bibi iotecari din în­treaga ţară. - - '

> IiiN H - fe -'

-D EC LARAŢIE

■ Declaraţia .purtătorului d e cu­vînt al M.A.li. din 8 martie 1992 remisă spre difuzare agenţiei, „Rompres“ : -- •

„In legătură cu informaţia transmisă de Televiziunea din Moscova, potrivit- căreia în ur­ma incidentelor , armate din Transnistria ar -fi fost repatria-, te în România 28 dg sicrie, ştire care acreditează . o implicare a ţării -noastre -.In acest , conflict.' purtătorul de cuvînt al M.A.E. este împuternicit să: declare- că asemenea afirmaţii sînt lipsite de orice fundament real.

Punerea în circulaţie a unor astfel de-ştiri,- inel isiv de Tele­viziunea din Moscova- are ca­racterul unei acţiuni clare de dezinformare, în condiţiile ; în care este b ire cunoscut că eve­nimentele din Transnistria- sînt rezultatul acţiunilor iresponsa-, bile ale unor forţe separatiste. rusofone sprijinite m ilitar de

-către cazaci-, . -Purtătorul de cuvînt a! M.A.E.

român dezminte categoric ase­menea ştiri, care denaturează în mod grosolan realităţile şi adtia deservicii relaţiilor româno-ru- se. . - ; ’ ,

Aşa ciîm este cunoscut. Româ­nia a . dezvoltat şi dezvoltă re­laţii sneciale, de fraternitate,, cu Republica Moldova şi spri­jină afirmarea suveranităţii, in­dependenţei şi integrităţii, teri­toriale a le ' acesteia- inclusiv ac- ţiunile Întnîprinse de autorită­ţile legale împotriva forţelor se­paratiste, pentr-.i reglementarea- pe , cele politică, prin dialog, a ; . problemelor apărute în Trans- nistria“ .

, ' (Rompres)

• COMUNICAT ^

• Prefectum judeţului Cluj face cunoscut că în baza pro­gramului stabilit pentru cons­tituirea consiliilor locale, şe­dinţa de constituire a consi­liului municipal CIuj-Napo- ea va avea loc sîmbătă* 14 martie, ora 10, în sala mare a primăriei din strada Moţi­lor nr. 1—3.

a o prsinarge© «PENTRU a AVEA CE CULEGE, ;PĂM ÎN TU L TRE flU jE LUCRAT* ®

Sîmbătă, 7 martie a.c. Au trc-civ. doar citeva zile ele la ceremoniile de. investituri a noii administra- ţii locale din Huedin, rszultotă în urma alegerilor din 9 şi 23 februarie. Deci, au fost investiţi în funcţiile cta primar. , viceprimar' şi consilieri' oa- meni aleşi In adevăratul sens al cuvîntuluj. Să sperăm, ca ei vor reprezenta, in mbdul cel mal democratic, posibil pentru aceste vremuri, intere­sele tuturor locuitorilor oraşului, indiferent de'opi-

ia,politică. A trecut campania electorală, pînă vi- e următoarea să mai lăsăm politica de-o parte. Am considerat câ un scurt dialog la primăria

zidarului poate ^ Pentru cetăţeni şi cititorii

. ~ W-ie.PHmar Aurel Lazea, aţi pornit la lucru «ntr-o nonă postură.

*“ Da, am pornit imediat, dar prea multe lu­

cruri nu am putut face în citeva zile. Intii şi întîi, . sînt' nişte treburi de rutină. . . de predare-primire ele. O primă-întîlnire pe care am avut-o cu cola­boratorii a vizat aplicarca Legii fondului funciar. Spre regretul şi chiar surprinderea noastră, am constatat o relativă pasivitate a unor cetăţeni, ca­re ău înaintat primăriei cereri pentru reconstitui­rea proprietăţii. Cererile au fost analizate, solu­ţionate pozitiv, unde a fost cazul, dar foarte mulţi din ei nu s-au prezentat'pentru a primi adeverin­ţele de proprietate. Kste problema numărul unu a primăriei în această perioadă. Primăvara â venit, pămîntul trebuie lucrat pentru a avea ce culcge la toamnă.

— O aită( !irgenţă ?, — Curăţe'nia şi gospodărirea oraşului. Marţi du-,-

pă amiază 'respectiv, astăzi) vom avea "o discuţie’ pe această temă cu consilierii, cu alţi factori de răspundere de la primărie. De povestit um povestit destul In campania electorală, le-am promis came-’ nilor multe, acuma e vremea să trecem la treabă.

— Vă dorim succes! . _

Ion G01A

t m r sU £ 'U f3£$TI__

Vâ invită in condiţii speciale şi la preţuri foarts ovantajoase la programe turistice in:

© CHINA - BEIJING (NAN AN MEN); © GRE­CIA - ATHENA, SALOMÎC, PIREU, DELFI, METE- ORA; © EGIPT - CAIRO, McNPHlS, EL-GIZA, ALEXANDRIA. PIRAMIDELE, SFINXUL

Se asigura condiţii deosebite, ghizi profesio* nişti. autocare de lua, efc.

Informaţii $j înscrieri: S.C. SOREX-S.R.L., tele- fon: î 34-921 şl 134-478. (245)

■ - .

Page 2: Jocul dragostei şi al interesului - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/65341/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1992...Jocul dragostei şi al interesului Am început 'sâ ne

ADEVĂRUL DE CLUJ PAGINA 2

Divizia A dc. fotbal

RETURUL A DEBUTAT CU ... SURPRIZE!■ • Sportul Studenţesc — F.C.

Bacău 2—1 (1—0). Faţă de par­tida din Cupă. de astă dată stu­denţii bucureşteni au. cîştigat' la limită. Pentru studenţi au . mar­cat D. Dumitresou şi ltăduţă (ultimul -din 11 metri) iar pen­tru băcăuani ,, Jereălău (din 11 jnetrj). De subliniat^că la 1—0, Coraş a ratat o lovitură de la 11 metri.’ - ■- • F.C. Ploieşti — Dinamo 0—t

(0—1); Un K.O. net • pentru gaz­de. Dinamoviştii au jucat foarte exact şi percutant, depăşind o echipă care, a gafat enorm în defensivă. Pe lîngă cele patru goluri, dinair.oviştii au avut şi două-bare. Au marcat: Cheregi (min. 38, şut violent, lâ „paian- jen“ ) Cr. Sava (min. 55,' şut cu boltă, prin surprindere, de ma­re rafinament), D. Muriteanu (min. 83) şi Nelson (miri. 85, Ju­cător' gnanez, abia intrat pe te­ren ; tot el a avut şi o bară în min. 86).

• Glciria — Corvihul 3—1 (2—1). P rim ii'au marcat huhe- doreriii prin Dină (min. 36), du­pă care bistriţer.ii au punctat de trei ori prin V.. Moldovan (min. 37), T., Rus (min. 43) ” şi Şuvagău (min; 80).’ • F.C. A rgeş ’ — F.C. Braşov 0—1 (0—1). Zi de doliu : pe sta­dionul din .<Trivale, . piteştenii părăsind învinşi întrecerea. Go­lul braşovenilor a fost înscris de JVTarcu (min. 31> din lovitură-li­beră _ cu măiestrie executată peste .zid). . '•

• Universitatea Craiova — Dacia Unirea 0—2 (0—1). Cînd ln min. 2 brăilenii ai’ deschis scorul prin Lazăr se credea că este vorba de un simplu acci­dent, ca &tîtea în fotbal. Numai ca. in continuare, elevii lui So- î!in Cirţu n-au reuşst să „se a- dune“ şi să joace. Drept urina­re- brăilenii $i-£iu văzut cuminţi de defensivă şi au apăsat pe ar­ma contraatacului' cel din min.' 69- fiind fructificat de Luca, n- bi.a intrat in teren, după care, pînă . în final, au apărat cu calm avantajul de două goluri

• în faţa unei efchipe de nerecu- ‘ noscut.. O Steaua — Rapid 3—0 (2—0).

Scor de 'forfait. Au înscris I.■ Stan (in minutele 12 Şi 42, prin ; două şuturi “magnifice) şi Ilie-Dumitrescu (min. 64).

a „Poli“ _ A, S.A. 1—0 (1—0). i Succes la limită, datorat golu- ! lui marcat de C. Varga (min.

22, din- lovitură liberă, peste■ zid).’ • Farul — Oţelul 3—0 (1—0).Scor de forfait şi pe Litoral.

. Punctele constănţenilor au fost marcate de Grigoraş (min. 35), Mănăilă (min. 53, ex-craîoveanul debutînd cu succes) şi Bîrboră (min. 68).

• F.C. Inter — Eleetroputere 2—1 (1—1). Deşi - sibienii au

;■ marcat toate- cele trei goluri ale . Sntîlnirii, unul a fost .. . auto­gol,-înscris do Cotora (min. 6). Golul egalizator l-a 'marcat Vă- sîi (min. 12) iar cel ăl victoriei

'Mărgărit (min. 57).• . CLASAM ENTUL 1. Dinamo 18 14 4 0 46-9 32

18 11 4 18 11 1 18 8 5 18 18 18 18 18 18 18 18 18 18 18 18 18 18

. 2. Steaua 1 3. F.C. PI.| ’4. Un. Cv.: 5. El-putere

61 Gloria : 7. „Poli" '‘ 8. Oţelul ‘ 9. Farul10. FC Inter11. FC Bras.32. Rapid13, FC Bac.14. Dacia <U.35. FC Argeş

‘ 16. Sp. Stu'd.: 17. A.S.A.18. Corvinul 18 4 3 11 20-32 11

Progrâmul etapei a X lX -a (duminică, 15 .martie): Dinamo— Sportul Studenţesc (1—1)' Cor­v in u l— FC Ploieşti (1—2), FC Braşov — Gloria (1—2), Rapid— FC Argeş (1—0), ASA U- niversitatea Craiova (0—lj, Da-

: nia Unirea 1 — Steaua (0—2), . Oţelul — „Poli" (0—3), Electro- putere — Varu l (1—0), ; *F.C. Bacău, r— F.C. Inter (1—lj. In

.. paranteze rezultatele din tur.. ;

7 58 39 3 9 1 8 2 746 47 2 7 2 6 2 4 54 55 1

3 30-13 26 6 27-32 235 20-1(2 216 20-13 197 28-23 197 23-22 198 22-24 19 8 17-15 187 22-25 188 26-SO 169 17-24 16 9 17-29 16

10 18-23 14 9 19-23 13 9 16-28 13

12 18-29 11

Scor.du forfait şi totuşi... ; ,

■; „u " - o lim p ia sa tu Mare 3 -0 (1- 0)Sîmbătă, in primul „matineu" din suita celor

opt pe ■ care ,,U“ le. Va susţjne în retur pe teren . propriu, „Muţ^cipalul" i-a intîmpinat pe spectatori

(cei mai' nţtilţi la tribuna-a doua)_ cu soare stră- -ioate trei liniile (fundaşii centrali şi de margine lucitor şi gazonul despovărat de zăpada ce ;l-a ţi- . ajungînd să se situeze în aproprierea: liniei de. nut încorsetat. Gospodarii terenului s-au străduit centru, fapt ce era ;;ă coste în. min. 50, cînd;Col- şi au. reuşit să ofere suprafeţei de joc condiţii op­time de desfăşurare a partidei în care „U“ urma să întîlnească formaţia sătmăreană Olimpia. Si la

aglomeraţie din faţa porţii lu i' -Pricop s-a înalţat Falub, care cu capul a trimis balonul in plasă;'- 1—0 .; Am mai consemnat pînă in finalul primei reprize doai’ un şut violent expediat de Pojar, foar­te activ, balonul grfeşirid de puţin ţinta. * ’

La reluare,' trasă parcă 1§ indigo, aceiaşi faţă â jocului: şarje după şarje declanşate de clujeni, cu

; ora 11, mult.aiteptata clipă a reîntîlnirii cu favo­riţii. a fost declanşată de fluierul arbitrului. <■- In privinţfj jocului, m-âm convins. încă odată, că

împotriva liderilor,, a lui ,.U“ în cazul de faţă, toa­te formaţiile se mobilizează exemplar. Aşa a fost şi simbătă, sătmărenii marcîndu-i pe clujeni strîns de tot, din prim ele' minute, b’aricadîndu-se în de-- fenşivâ, făcînd presing pe tot terenul.’ Drept ur­mare un prim sfert de oră de joc tare, cam în- , cilcit, arbitrul de centru fiind nevoit sâ intervină de multe ori pentru a tempera intrările dure ba să- apeleze chiar şi la cartonaşe galbene.

Treptat superioritatea tehnico-tactică a echipei ,.U" a început să se evidenţieze,- practic jocul des- făşurîndu-se într-o singură direcţie, spre poarta lui :Pricop. Din păcate, atacu! prea:k:căutat pozi­ţiile clare ■ de şut şi ca urmare fazele de poartă

ceag a avut o 'intervenţie; excelenţă la şutul ex­pediat de un jucător sătmărean scăpat, pe contra­atac). Cu o condiţie fizică superioară, clujenii ma­cină defensiva sătmăreană suprasolicitată, dar . go-, lurile întirzie. Se părea că partida se va încheia cu un succes la Uimită -pentru „U “, cînd în min. 81, .la capătul unuia din zecile de atacuri, balonul centrat de pe dreapta l-a găsit în careu pe Pojar, şut sec şi 2—0. Olimpia este K.O. Jn min. 83 Po-

• pescu şutează puternic din careu''şi portarul Pri- . cop respinge în extremis in corner, pentru ca du- . pă executarea loviturii de colţ Tămaş să rateze de puţin majorarea scorului. Va fi 3—0 însă în min. 88: Pojar, lansat pe stingă, ca o veritabilă . extremă, centrează ia Tămaş, acesta este cosit în careu, lovitură de la 11 metri transformată cu pre­cizie de Dican.

, Brigada ploieşteană alcătuită din Ilie Coţ (la centru), V. Roman şi D. Catrinescu (la tuşe) a condus corect următoarele formaţii: „U “ : C6lceag

nu s-au prea înghesuit, defensiva sătmăreană res- - —- Gherman, Falub, Jenei, Pojar — Zanc, Dican, ■pirigînd cu calm. Doar în m inutele' 16 şi 17. „U “ Dobrotâ (I.-G igi, min. 46) — Popescu, Apachiţei;

**-------- ’ -* (Tămăş, 70), Ilea; O L IM PIA : Pricop — Prodan,Borhidan, Paul, Kovacs •— Teger, Ciocan, Muce-

are două mari ocazii,, dar Popescu şi Ilea au tre­cut de puţin pe lîngă deschiderea Scorului. Mo­ment de uşurare în tribune îiv min.* 35: de pe stingă s-a executat o lovitură de colţ, în marea

nica — Erdei, Bencze, Boje.Victor MOREA

Divizia B de fotbal

BfNTUIE ASTENIA DE PRIMĂVARĂ

rcsta Fălticeni năveni 2—1.

CLASAM ENTUL

Chimica Tîr-

Se pare că pe „frontul1*-d iv i­ziei B, bîntuie astenia de primă-, vară, din moment ce în cele 27 de partide a le ' primei etape a returului abia au fost marcate 48 de goluri,(37 de gazde şi 11 de .oaspeţi).. Liderii şi-au onorat cărţile do vizită rămînînd la şe­fia clasamentelor şi după prima etapă a returului. Rezultatele e- tapei a XVIJl-a: -

O SERIA I: Sportul COMAI- CO — CS Olt 1—3, Unirea Slo- - bozia — Autobuzul Bucureşti 1— 1, Flacăra Moreni , — FF.PA 74 Bîrlad 4—1, Unirea Focşani — Metalul Bucureşti 0—0, Glo­ria Buzău — Portul Constanţa 1—2, Progresul Bucureşti — Pe­trolul Ianca 2—0, Callatis M an-: galia — CS Tîrgovişte’ 3—0, FC Caracal — Olimpia K. Sărat 0—0. Gloria CFR Galaţi — Stea­ua Mizil 0—6. Conduce Auto­buzul cu 26 puncte, urmată de

CAM PIONATELE N AŢIO NALE DE BASCHET . ® „U " ACSA SI CONSTRUCTORUL ARAD

VICTORIOASE ÎN SEMIFINALE © „U ‘* FIM ARO NEÎNVINSA DUPĂ 21 DE ETAPE! . Vom cynoaşte oare miercuri formaţiile ce'şi vor

disputa finala actualei ediţii a Campionatului fe- rriinin, sau pentru desemnarea lor Va fi nevoie de un al treilea meci, programat în acest caz, sîm- bătii ? Iată întrebarea pe care şi-o pun numeroşii iubitori ai baschetului, după succesivele suf-prize oferite de piây-oif. Prima.ş-a produs în „sferturi11, la poalele Timpei, unde Iîăpid Bucureşti a învins, tn prelungiri, pe Voinţa Braşov (după ce scorul direct era dc 1—1), a doua. cea mare, sîmbătă la Bucureşti, in manşiî î a meciurilor, semifinale, au- ţoareovfiind tînâra echipă Constructorul Arad, care a dispus de Sportul Studenţesc cu scorul de 51—42 (53—24). Dar ca- tăcunul să fie complet, la una de proporţii era sS asistăm la Cluj, la''semifinala din­tre „U " ACSA şi Rapid,-unde gazdele s-au chinu­it realmente pentru a învinge un team modest, în­că., ameţit de înălţimile in care a -pătrun^ nespe­rat. Evoluţia contradictorie a celor două din .de*- butui partidei (min. 4: 10—2: min. 7: 10—13: min. Î3: 23— 13) a prefaţat o semifinală de un nivel submediocru, jenant cl'.iar şi pentru nivelul d i­viziei B, cu căderi' inexplicabile şi o sumedenie de greşeli de tehnică. Campioanele, cu lotul com­plet. în faţa a numai 7 jucătoare rapidiste, au

conduş.^în majoritatea timpului şi firesc ■ au cîşti- gat fără dubii, dar au decepţionat profund, reuşind in .fiecare repriză contraperformanţa de a nu în ­scrie timp de şase minute nici un punct, „reali­zare11 în care au fost imitate şi de oaspete. Scorul

vfinaLa fost de 66—48- (37—30), realizat de: Drâgoş 16, Simion 13, Manasses 11 (singura jucătoare care poate fi remarcată), Morar 9, Velicica 7, Cocîrlan' 4, Geleriu,4, Moroşanu 2 — pentru „U", respectiv Şeitan 15, Moldoveanu 11, Dumitrache C, Cristescu li. Zahiu 6." Au arbitrat bine D. Roşea — R. Vaida (Oradea). '

în întrecerea masculină, în cadrul penultime! etape, a 2î-a. în Sala sporturilor a fost programată partida dintre „U 11 FIMARO şi SOCED Bucureşti. Studenţii, fără o motivaţie deosebită, care să-i mo­bilizeze pentru o evoluţie la potenţial maxim, con­tinuă, cu eforturi drămuite; jucînd mai mult la spectacol, şirul victoriilor, ajungînd, iată, la cea cu numărul 21 încheiată cu scorul de 80—66 (45—34). „Salahorii11 Sinevici şi Ţenter l-au servit-pe soliştii Mureşan, Cristescu şi Roşnavschi, care, fără efor­turi depsebite, y-au făcut norma. -

Marcatori: Mureşan 20, Roşnavschi 20, Cristescu 18, Ţenter I I , Sinevici 8, Rotaru 2, Pintea 1 — pentru „U", respectiv Mădîrjac. 18, Constantin 18, Pogonarii 17, lîobre 11, Nidelea 2. Au' condus, cu unele inexactităţi,- un joc fără probleme, V. Cutov (Tulcea) şi V. Ciuciulete (Craiova). - (IY1.I.R.)

Gloria CFR cu 25 __şi Flacăra Moreni cu 23 . puncte. >

• SERIA A II-A : Aris Arad — Jiul IELIF Craiova 0—0, UT Arad FC Bihor 1—0, Chimia R. Vîlcea — Gloria Reşiţa 0—0,

• CSM Reşiţa — Jiul F'etroşani 1—0’ CFR Timişoara — Gaz Me­tan Mediaş 1— 0, FC Drobeta T. Severin — Astra Arad 3—0, U- nirea A. Iulia — Metalul Boc­şa 1—0, Metalurgistul Cugir — Metalurgistul Slatina 1—0 ,-Şoi­mii IP A S ib ju — U.M. Timişoa­ra 1—1. Pe primele trei locuri: Unirea 26,. UT Arad 25 şi CSM Reşiţa 23 de puncte. ■ ' ,

• SERIA A III-A : ; CSM Su­ceava — Minerul Cavnic 1—0, IC IM Braşov — „Poli11 Iaşi 0—0, C.S. Aerostar (fostă Aripile Vic­toria) Bacău — Relonul Săvi- neşti 3—1, Cehaîăul P. Neamţ

Tractorul Braşov 1—0, CSM Borzeşti ' — Electromureş Tg. Mureş-2— 1. F.C. Maramureş Ba-

, ia Mare- — Metrom Braşov 2—0, „U “ — Olimpia .Satu Mare 3—0

. (amănunte în cronică), Armătu­ra Zalău — CFR Cluj 2—0, Fo-

18 13 4 18 12 4 18 12 3 1? 9 3

1. „U‘“ :2. Ceahlăul3. Maram.4. Suceava5. „Poli'-*

- 6. Metrom7. IC IM ,8. Armăt.

■ 9. C F R . ;' 10. Tractor.11.- El-trur.12. Cavnic :13. Foresta14. Olimpia15. Relonul16. Aerostar17. Chimica18. Borzeşti.* „U“ este penalizată

puncte. " , ‘ 1Programul etapei a~ X lX -a .

(simbătă, 14 martie): „Poli“ — CSM Suceava (1-1)- Relonul — : 7CIM (1—4). Tractorul — Ae-. rostar (4—4).' Metrom — Ceah-‘- lăul (0—1), Olimpia — CSM > Borzeşti (t—1),- Electromureţ. — .

!F.C. Maramureş (0—6), C.F.R.:— „U ‘ (0—V), Chimica---- Armă- ,tura (1—2), Minerul — Foresta

’ (0—1). în -paranteze rezultatele din tiir.

18 18 18 18 18 18 18 18 18 18 18

- 18 18 18

6 88 49 2 7 5 7 4 7 3 6 3 6 3 6 25 46 2 5 2 3 6 16

1 40-5 282 30-16 233 36-8 27 6 22-21 21 ■A. 28-18 206 20-14 207 29-25 '20-6 34-28 197 36-30 188 28-27 179 25-33. 15 9 17-28 15

10 18-24 14 9 13-26 14

10 21-39 1411 27-38:12 9 16-34 12

11 11-37 8- cu

Fază din partida feminină „U “ A.C.S.A. — RAPID

a

ţ.+*-JŞ

'•1-î

Handbal, Divizia B: ARM ATU ­RA CLUJ — UNIO SATU M A ­

RE: 20—22

, Deşi în minutul 38 .jucătorii antrenorului Liviu Jurcă se prevalau de, o diferenţa'confor­tabilă: 20—19- la intrarea ln ulti­mele 5 minute de joc tabela^ de marcaj indica o îngrijorătoare (pentru clujeni) apropiere: 24— 22 — dovadă că nici un avan­taj nu este destul do consistent

atunci cînd nu ie i măsuri de precauţie sau consideri contu­rile. încheiate mult înainte de fluierul final. Noroc de golul lui Vălean din min. 58- care a restabilit pulsul normal şi a „dirijat*1 lucrurile către o victo­rie dc justeţe pentru care mai avea să Semnez?, în ultimul mi­nut de joc, şi insistentul Ion Ru- su: Cele mai multe puncte mar­cate pentru Armatura: L .’ Pop 6- Vălean 6, Frenţ 5. . (Nş. D.)

Judo: JUNIORII 1.A ÎN ĂLŢ IM E

Finala campionatului' republi­can de Judo rezervată juniorilor a' confirmat buna ‘ pregătire, a sportivilor clujeni,. Cu toate condiţiile deosebit de vitrege, de pregătire (lipsă dotare materia­lo- săli de antrenamente im­proprii ftc.), elevii profesorilor

Ioan Perţe şi I.enard Ştefan (Huedin, respectiv Cluj-Napoca)

.au urcat pe podiumul de pre­miere. Este -vorba despre Lean­dru Dascălu (cat. 45 kg), cîşti-

' gătorul 'medaliei de argini şi de ocupanţii locului V. Gergelv.Ta- mas şi Istvan. respectiv- ‘ Sabin Ciobnnu, toţi do la Clubul Co­piilor. , (r.v.)

Mai mult decît o victorie

„U " C.U.G. - UNIVERSITATEA CRAIOVA: 19-19

întrucit prima etapă a returului aducea la Cluj una dintre sformaţiile redutabile a le campionatului

."Diviziei A la handbal masculin: Universitatea Cra­iova (deţinătoarea Cupei României şi ocupanta lo­cului doi in clasament), era de prevăzut că misiu­nea alb-negrilor ya fi una din cele mai dificile iar rezultatul pe muchie de cuţift Şi „ter&nul11 a con­firmat anticipaţiile, clujenii avînd de înfruntat re­zistenţa şi asaltul unei formaţii atletice, omogene şi viguroase iar scorul a menţinut răsuflarea tăiata pină in ultima clipă de joc. Atunci cînd .tabela de marcaj a certificat un justiţiar dravv .Care pen­tru clujeni reprezintă însă mai mult decît o vic­torie şi astă nu numai pentru că egalitatea a fost obţinută in faţa lintii partener cu veleităţi (şi in-> divjdualităţi/, ci pentru că ei s-au întrecut pe sine în- finalul partidei cînd au înscris *o superbă serie de 4 goluri cu care au surmontat dilerenţa (min. 49: 15—Mij şi au luat conducerea (19—18 în min.

' 57). Repede anihilată însă de golul egalizator al lui 'Robert Licu — tuwarul căruia nu i-a fost re­zervat „om de pază“.

Cît priveşte virtuţile jocului şi potenţialităţile combatantelor, să redăm spuseje.unui. . . obiectiv: observatorul federal Pândele Cirligeanu, specialist cu vechi state de serviciu în handbalul românesc: „Craiovenii «au nvwt mai mult timp mingea şi au greşit ceva mai puţin.. Echipele însă sînt la fel de bine pregătite: Cit îi priveşte pe clujeni, conti­nui să mă uimesc de ritmul in care reuşeşte an­trenorul Gheorghe Zamfir să crească şi' să pro­moveze jucători dc valoare**. '

Cele 38 de goluri ale partidei au fost înscrise’ de: Cristea 5, Aidica 5 (3 din 7 m ). Moldovan 4, Sîm- boan* 3, Dăncilă şi Banciu cîte unul pentru „U1* CUG, respectiv Licu 9. Răduţă 3. Tiniofte 2, Du­mitrescu, Coman, Ferii, Neagu şi Dumitru cîte unul.. Competent arbitrajul cuplului bucureştean Ion Şerbu — Viorel Dobre.

* Nuşa’ DE1YI1AN

Page 3: Jocul dragostei şi al interesului - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/65341/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1992...Jocul dragostei şi al interesului Am început 'sâ ne

PAQ INA 3 Ă D E V îP V H 'n ş c m i i

Miss Mărţişor,'92In organizarea Clubului tine-;

j retului din municipiul Dej ,a a-, ’ vut loc decernarea premiilor;; obţinute în cadrul concursului;• „Miss; Mărţişor ’92". De la bun < început - trebuie să remarcămbuna organizare asigurată ş i; substanţial sprijinită de sponso­rii: Parc Rex, Monara Pan, Ro- >

• yal, Ghiran FNC, Fundaţia pen­tru tineret, Broder „H “, Alacost,- Carmen Silva, Video Bar, Rom Can, Studio Power, Luxor şi

. Alis Romelia. ;Locul I a fost ocupat de că-;

tre tînăra Camelia Cozma, care beneficiază de obiecte şi şcola­

rizare ‘ pentru: obţinerea permi­sului de conducere categoria „B “> în valoare de 37.000 lei. .Următoarele locuri au fost ocu­pate de Mihaela Pop şi Carmen Boca, care au p r im it obiecte în valoare de 25, respectiv 20 mii lei.

S-a organizat şi un concurs pentru băieţi. „Mister ’92“ , la Dej a fost declarat Călin To- mai,.fiind urmat de Eugen Lo- vas şi'Ioan Vasin.

Spectacolul a cuprins scene coregrafice. ' muzică uşoară şi momente coregrafice.

. — r. v. —

Jocul...(Urinare din pag. I-a)

, personalităţi pentru înalta Înves­titură-*. Problema este însă că P.A.C. are deja un asemenea

, candidat, în persoana propriului preşedinte. In acest caz, de ce c nevoie de discuţii pe un subiect care părea închis ? Pentru moti­vul că menţinerea Convenţiei De­mocratice a devenit posibilă doar prin susţinerea unei alte candi­daturi la preşedinţia României. Candidatură care nu poate fi alta decît a d-lui Radu Câmpeanu — avînd în vedere aportul mare a-

' - dus de P.N.L. în obţinerea rezul­tatelor remarcabile din alegerile locale.

Astfel se explică participarea P.N.L. în Convenţie cu riscul u-.

nor pierderi la alegerile locale. ’Pierderi care trebuie să .fie re­cuperate prin cîştigarea lozului cel mare — postul de preşedinte al României. Este de la sine în­ţeles că acum P.A.C. nu mai poa­te emile pretenţii. Doar dacă îşi asumă riscul de a distruge alian­ţa. Ceea ce, cu siguranţă, nu va dori.

Cum rămînem însă c u i .. prl* pita hotărîre a d-lui Manolescu de a candida la preşedinţia ţării" O luăm ca atare, ad’Că un fapt divers în viaţa politică a unei

.ţări în care pierderile de capital politic nu se . înregistrează în conturi ce nu au încă de­limitări foarte exacte. Este po­sibil, aşadar, ca la alegerile care vor urma celor din mai sau iu­nie ' d-1 Manolescu să candideze pentru postul la care acum tre­buie să renunţe- în favoarea d-iui Câmpeanu. Jocul, alianţelor.. ..

ŞTIRI ® IMFORMAfSiSIMPOZION

NICOLAE STEIN IIARDTSub cuprinzătorul titlu „Nico­

lae Steinhardt scriitorul, o- rnul, monahul''. Universitatea li­beră din- Cluj-Napoca-organizea­ză astăzi, 10 martie, ora 17, un simpozion unde va fi prezentată cartea „Monologul polifonic" de

* Nl Steinhardt. Participă Vasile Igna, Virgil Bulat,. Crişan. Mir- cioiu, Achim Mihu, Ps. episcop vicar : Irineu Bistriteanu. •

LUMEA DOCUMENTELOR . Scriptâ manet" spuneau

strămoşii noştri. Şi nu greşeau. Tocmai' pentru ca faptele să . . . rămînă, domnul profesor Augus-, tin Pădurean a adunat ^-Conclu­zii someş'ene la triumful unui

ideal". Este vorba despre cam tot ce s-a vorbit şi s-a scris în co­mitatul Solnoc-Dăbîca şi, mai ţîrziu,, judeţul Someş, despre Ma-

; rea Unire. Lansarea cărţii a avut loc la Casa de cultură din mu-

' nicipiul .Dej. - ,UN $Î.Ş IN NOAPTE

A fost reţinut Oratovski Tibe: .riu (domiciliat în str. Snagov nr. 5,; ap. 37) care în seara zilei de

i 1 martie (ora-19,30) a avut chef sa arate populaţiei ce cuţit mi-

; nunaţ are.‘ Astfel, l-a ameninţat ; pe domnul Satniari Ştefan (taxs- - metrist) şi pe subofiţerul de po- ; liţie venit' in ajutorul celui de

mai sus: In - timpul arestului de ; 30 de z ile 'va fi întocmit uh do-

snr ce cu greu va fi respins de instanţă. •

■■ !■" ' R.V.

i i B. î RADIO CLUJ

MIERCURI. 11 martie:

6,00 — 8,00 .Bună dimineaţa. Actualităţi. .Muzică. Publicitate; 10.00 Infoquick; 10,05 Ambient 2000;. ..Ambient, . de . primăvară; • 10,35 Anotimpuri muzicale; ; J. Brahms- Variaţiuni pe o temă de Paganini; 11,00 Agora: Agenda primărişi din Bjîia Mare; 11,30

: Interpreţi «de muzică populară: I A'maliâ Godorean şi. Cornel Po-

pă; 12,00 Clubul gazetarilor! Pei- ; saj . postelectoral; ' '16,00 , Unda ; pentru minte, inimă şi îiteratu- : ră. Literatura " română contem- ; porană şi o nouă scară .ă valo- > rilor; 16,30 Supersound. Muzică ; uşoară — ' repere în actualitatea : genului: 17,00-0 oră pentru toă- i tă' lumea. Actualităţi şi muzică:

20,00 Du-te dorule departe. Mu­zică .populară la cererea asctil-

• tăţorilor; 20-30 Chemarea pămîn-, tului. . . . . ' .. . '

In organizarea Societăţii comerciale „ARG 0S“ 'S.A., sîmbătă. au avut loc, la Casa Universitarilor, „Tombola Mărţişorului" şi o inedită paradă a mo­dei. Subliniem că a fost o veritabilă demonstraţie de culoare şi tinereţe, de bun gust şi’ rafinament stilistic, puse în evidenţă de frumuseţea manechi­nelor pregătite la cursurile de specialitate organi­zate de Fundaţia pentru tineret a judeţului Cluj.

Celor ■ care' riu v-aţi deranjat, sîmbătă, pînă la _Casa Universitarilor, vă spunem că aveţi ce re­greta.. Am urmărit, într-o succesiune bine echili­brată, ţinută sport, -costume pentru jogging, ro­chii din. tricoturi elastice — care se pretează pen­tru după-amiază, pe litoral sau la ştrand —, desti-, nate celei mai frumoase virste şi care. pun în va­loare frumuseţea trupului şi a sufletului. ' ,

Negrul rămîne aceeaşi culoare elegantă şi la modă, alături de culorile tari, fosforescente,' exo­tice, pe care creatorii de la ,.ARGOS" le-'Uu ex­ploatat din plin în ţinutele fantezii, mulate say în croiuri clasice, lejere, în costumele de baie sau ţi­nutele pentru serile calde ale vacanţelor estivale. Pentru seară, aceiaşi creatori inspiraţi ne-au re­comandat liniile drepte, -dar şi cele ample, vapo-. roase, bulinele (care revin in actualitate), lungimi­le variabile (cu menţinunea că mini-ul deţine, to­tuşi/ supremaţia). Mult aplaudate au fost ţinutele ; sport pentru copii şi tineret, noile produse destinaţ ­ie să confere “ comoditate şi libertate în mişcare p e i pîrtiile de schi, treningurile şi echipamentul pentru tenis de cîmp ş i ‘bazinul de înot, pantalonii1 mulaţi şi costumele de baie din fibre elastice,, lu - , cioăse.

w l t

- Am aflat cu aceasta: ocazie că produsele prezen­tate şi altele, desigur, pot fi cumpărate de la ma­gazinul societăţii, situat în cartierul Zorilor şi în curind, şi de la standul propriu care va fi amena­jat în magazinul din Piaţa Libertăţii (colţ cu str. Matei Corvin). In Încheiere a avut ioc:tragerea la sorţi a numerelor cîştigâtoare la „Tombola Marţi? şprului", iar doamnele şi domnişoarele şi-au putut

-achiziţiona toaleta * preferată de la expoziţia cu vînzare organizată în holul Cdsei. In această,con-

. frtintare directă cu publicul şi exigenţele acestuia, S.C. „ARGDS“ a • demonstrat că ştie. cp vrea şi,

■ mai ales, ştie ce doresc cumpărătorii. Felic itări!

■ M . B O C U

NORUL...» * '

^ (Urmare din ■ pagi-I-a)- • 4 ;• •

tenţie, iar predicţia, dacă ea ‘ s-a aflat în in-;, .ţ^nţia reporterului, nu poate i pusâ la timpul pre-- zent. Dacă simbătă, 7 martie, cînd a apărut foaia în cauză se susţinea că „noul primar desfiinţează şcolile-maghiare-1, înseamnă că azi, 10 martie, cînd vă ajung sub ochi rîndurile acestea, parţial sau in totalitate şcolile maghiare din Cluj au şi fost ' desfiinţate, cel puţin s-a emis actul executoriu al. desfiinţării lor. Rid ş i . curcile detaşa gogoaşă ga­zetărească! Dar ele nu rîd, fiindcă nu pot citi, chiar poticnindu-sj^ „Tribuna Ardealului". Norocul lor. Noi însă, mai din interes profesjonal, mai din - păguboasă curiozitate, o citim. Nenorocul nostru.

Şi fiindcă -balonul menit să-i facă livizi de spa#i~ mă şi indignare pe concitadinii noştri maghiari şi să stîrnească la rg i' proteste internaţionale — pu- nind capăt intrării Clujului în Europa şi suprimîrid

pentru totdeauna şansa acordării unoi- generoasa 1 credite „77-, balon strategic plasaţ pe pagina întîi, pe pagina a doua pocneşte lamentabil, un alt ze- îos- gazetar îi încearcă la , iuţeală o proptea afir- . mînd, fără a clipi din ochi: „Noul primar şi cei . care l-au susţinut âu promis că nu se vor lăJa pină cînd nu vor desfiinţa secţiile: maghiare dini;"

■ şcoli!1. Gogomănia Întrece orice măsură. Cînd si unde: s-a „promis" aşa ceva ? Dreptul de a se in­strui îri lim ba ‘ maternă-este garantat prin Con­stituţie tuturor cetăţenilor români, secţiile Jn lim­bile minorităţilor naţionale, existente în numeroase şcoli din România,, neputirid fi. pur şi simplu, des- fiinţato! Au fc it desfiinţate, dar nu de către noul - primar, secţiile româneşti din şcolile m ajoritar'

' maghiare din Cluj-Napoca: aşa au socotit-unii că e cu adevărat democratic! > r

Cînd se simte ameninţată, sepia lansează, se ştie, un „nor de cerneală*1 spre agresor, ea scăpînd / cu fuua. Vajnicii gazetari .de la foaia opoziţiei îţi proiectează .norul de cerneală în ochi pentru ca, orbit, să te laşi condus unde vor distinşii lor sfo­rari din umbră. - . :

- m i c a

ÎNCHIRIERI

O Studenţi : roriiâni, caută pentru închiriere- apartament (ne) mobilat. Telefon 1G-13-54, după 16. (3803) .

® Caut a|)nrtainent neniobilat sau mobilat cu . telefon ~ Evclus

'Mărăsti şi .Mănăştur. Telefon: '14-87-93. (4402) '

•. Caut să închiriez garsonie­ră, apartament (în lei). Telefon 15-36-26; după ora 13. (4406)

®’ Caut, pentru închiriat gar- : sonieră sau apartament, 1—2 ca­mere. • Telefbn 16-53-G4,' s?ara. (3583-A) ... .; -

• Dau în chirie aparta­ment 2 camere . parchetate, mob]lat sumar» • ca telefon, e- taj II, deasupra complexului „H ‘* Mănăştur, în valută. Te­lefon 16-05-81; 13-06-08.(4537)

• Caut un garaj d e ' închi­riat în jurul magazinului Big, Mănăştur. Telef.. 17-57-26. (-1439)

j» Două fete, caută aparta­ment 2 camere, mobilate- ’ cu telefon. Telefon 16-61-02. (4393)

• Caut spaţiu ' de închiriat pentru atelier producţie. Tele­fon 18-00-85. (4335)

MOTOCULTORUL UNIVERSAL TRAKIAEA-STRADE SRL, distribuitor general în România, oferă celor interesaţi MOTOCULTORUL universal TRAKIA, dotat cu. motor Briggs-Stratton *5CP, în 4 timpi

Din programul dimineţii vă recomandăm să urmăriţi, înce- pînd cu ora 10,30. documentarul Portretul Universului, dedicat lui Albert Einstein, apoi, în ci­clul „Aventurieri şi scriitori** un alt documentar artistic • dedicat dc această dată lui Andr<5 Mal- raux şi magazinul turistic care invită la o călătorie în insula Creta. Nu uitaţi programul de video-clipuri, publicitate şi in­formaţii în limba engleză. La ora 12,10, ■' în cadrul emisiunii Cra de muzică, un nou episod din „Integrala capodoperelor11. Programul continuă cu emisiu­nea Interferenţe (13) şi teloreei- talul cîntăreţei bulgare Iordăn- ka Hristova (13,30). După ediţia ce la ora 14 a Actualităţilor, vă propunem o întoarcere la iz-

; voare:. emisiunea Tradiţii-, astă- : zi cu o filă din istor.’a folcloris- ' tic ii, româneşti şi'un documentar ■ despre o ocupaţie străveche: co-

jocăritul. Vă oferim, Sn continu­are, amănunte din cuprinsul e- misiunii Preuniversitaria de la . ora 14,55. Economie politică — Profitul- actualitatea şcolară si un ghid universitar. Ca întot-’ deauna marţea, pasionaţii de stu­diul limbilor străine au ocazia să urmărească, de la- ora 15,30

" cursurile de limba franceză şi limba rusă. Emisiunea Convie­ţuiri de la ora 16,30 ne prezin­tă comunitatea romilor, iar ca

' invitat pe dyrttnul Ionel Roman, vicepreşedinte al Adunării De­putaţilor. Actunlitaţi la ora 17, iar la 17,05, • llepsre transilvane •— emisiune realizată de Stu­dioul de Radioteleviziune Cluj. La ora 17,35 cîntă pentru.dum­neavoastră Jose Foliciano,. Cum să reuşeşti în viaţă- Şi student . şi om de afaceri. Un pariu de cîştigat: schimbarea mentalită- ţii,; Propuneri pentru o bursă a ideilor — iată numai citeva din rubricile, sperăm interesan­te. din cuprinsul emisiunii Sa­

lut, prieteni! de la ora 18. Stu­dioul economic . (19) se ocupă astăzi de Strategia restructurării în industria chimică. Urmează, la ora 20, Actualităţi, iar la ora 20.45 film artistic: vom vedea, în premieră la televiziune, „Mo- ronieţii“, după volumul I al ro­manului .cu acelaşi nume de Marin Preda. La ora 23,10 Cro­nica parlamentului şi ediţia de noapte a ştirilor. Cu riscul de a fi mîine obosiţi, yă sugerăm să rămîneţi- în faţa micilor e- crane pentru^ a urmări, la o oră cam incomodă, ce-i drept, emi- S'Unea Cultura in lume. L.-j ora 23,40, deci, un medalion consa­crat lui l'.rnest Hemingway, pre-' cum şi un comentariu asupra e- voluţiei de la figurativ la abs' tract a pictorului Piet Mon- drian. Nu vă bucuraţi, progra­mul nu'ş-a încheiat: la ora . 0,10 emisiunea Meridianele dansului ne propune ' o întîlnire cn o trupă-de dans unică în lume: „Kol Demama11 din Israel şi . cu una din stelele baletului ameri.- cari,. Michdil BarSşnikov. •

Pentru informaţii si comenzi luaţi legătură cu centrul nostru de desfacere si service din Cluj -tel. 95/144598^

■nt. >». "Relaţii suplimentare la tel. 90/42.72.77

. p o o U c n lt i ir ă t^ V c o ^ t ,

Page 4: Jocul dragostei şi al interesului - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/65341/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1992...Jocul dragostei şi al interesului Am început 'sâ ne

M * n f l U K H . M C W l

-mica-PUBLICITATE

- ^MATRIMONIALE»

• Intelectuală GO'l.CO. prezen­tabilă. serioasă- fără obligaţii, doreşte cunoştinţă domn cores­punzător. 'Relaţii la Agenţia m/itrimpnială .iîera ". Piaţa' Vic­toriei 11 Cluj, telefon 11-60-92. (1G—20). (4498)

PAGINA A

i « Vînd "anvelope din im- ' port, calitate foarte bună. A- ! dresa: Cluj, str. Io/sa Bela,i nft 46, telefon •18-21-30, (3i)90)

_ Vînd urgent televizoare color germano- diagonală ma­re, garanţie- Telefon 13-00-13. (4357) ■ . - - . ^

© Vînd cherestea stejar, brad, plop. Tel. 16-09-67 ftiu 994/,l-22-84. (3972)

© Vinci- contract spaţiu co­mercial. Informaţii telefon: 12 20-54, după ora 21, (4403)

• Vînd TV color „Elcrom" şl electmeompresor 0,35 mc, 380^220 V. Telefon 18-14-45. după ora 16. (4514)

• Vînd maşină avariată Opel Kadet din 1981, motor în per­fectă stare şi piese de schimb la preţ : avantajos. Sunaţi la:15-59-24. .(4494) .

• Cumpăr apartament _ cu 2 camere sau garsonieră confort, sporit Telefon 11-36-09. (4113)

9 Vînd Bacie bfeak' albă 2 5 ani, pentru pretenţioşi. Zilnic' ÎS—18, Avram Iancu 5, ap. 18.

. (4419) ' \• Vînd- mobilă dormitor. Te­

lefon 15-47-25, dapă ora 15,30. {4356) -

• Vînd- sufragerie „Luxor" ambalată. Relaţii la tel. 14-21-84 . după ora 16. (4352)

• Vînd cauciucuri 155/13 noi şi candela bru de cristal, şase' braţe. Telefon 14-20-60. (4354-Â)

9 Vînd maşină centrifugă pentru îngheţată. Informaţii tele­fon 17-90-98. (4309)

O Vînd telemea de oi. Tele­fon 12-85-03. -(4398) : .

• Vînd radiator URSS, cuptor electric UKSS. şopron 4X2, de- moritabil. butelie aragaz plină, URSŞ. Telefon 14-04-08 (4397)

• Ofer 2 camere 40 mp cu în­călzire, depozitaro. Tel. 15-00-40.' (3987)

• Vînd aparat foto „Nai-Kei“ cu blitz detaşabil., focus auto­mat, derulare automată a' f i l­mului şi rîşniţă cafea „Strau- me“ mare. Informaţii Aleea Ne- goiu nr. 5‘27 orele 18—20.(4344)

• Cumpăr bonuri de benzină. Telefon 12-06-24. (3946)

• Vînd TV color Philips ex­cepţional şi „Sirius* nou. Tele­fon 16-22-76. (3934)

• Vînd dormitor (1930) sculp­tat şi pătuţ de-copil. Telefon:12-38-04, între 16—20. (42f)9)

• Vînd un pavilion albine, cu cameră, o cabană nouă, cu etaj. din lemn, miere de albine şi ţuică de fructe. Telefon:17-90-43. (4611)

O Vînd maşină tricotat Veri- tns 360 dublă şi polizor nou 220 V. Telefon 952'4-I5 36.(4333)

• • Vînd gheretă' metalică 3;2. Telefon 11-29-71. (8376)

O Vînd f;rup clectropen, 4 kW 22( f V. Telefon 14-01-03, zilnic.

• Cumpăr bonuri de benzină. Telefon 12-10-12. (3796)

• Vînd Dacia 1300, stare bu­nă, după ora 16, telef 13-84-88. (3837)

• Vînd congelatul- nou cu • 5 sertare. Telefon 14-43-15, după ora 16 (4112)

9 Vînd piese Audi 100. Strada Traifln 21. (4104-B) , - .

• Vînd parchet din* fag; mo­tocicletă M Z -125, schiuri Tele­fon 15-09-28. (4039)\ - -. • Cumjpăr lapte praf Snow ' Brand, cutU de I Kg. Telefon 11-55-97. (100).

• Vînd televizor alb-negru. Telefon 15-49-47. (4128)

• Vînd apartament 3 camere, pentru pretenţioşi. Telefon:16-10-03* orele 12— 14., (3215)

9 Vînd casă particulară 3 ca­mere confort, pe valută. Luna ” dc Sus, str. Florilor nr. 120. In­formaţii Lyna de Sus, str. Gi- lăului nr. 223. (3216)

® Vînd apartament 2 camere, Mănăştur. Informaţii telefon:13-96-27. (3890 ■

"® Vînd rezervor din- tablă de4 mm, capacitate 3000 1. Tele­fon 15-38-74, după masa. (4330)

• Vînd video player „Orion"’ sigilat. Telefon 11-23-91. (4360)

* a Vînd Ford Granada . 1978 Germania, 2.3... GL, stare foarte bună, dar direcţia defectă- pen­tru piese sau reoarat şi folosit.300.000 lei. 14-21-78, Tudor.(4348-A) • . '

© Vînd 4 roţi complete" uşor rulate Ford Granada. 10,000 buc.14-21-78, Tudor. . (4348)

© Vînd Rostov- hoxe 140 ,W, benzi, EQ, stare perfectă. Tele­fon 17-13-9.7, (4319) , • '

• Vînd autocamion tip Raba în termen de garanţie, carose­rie metalică acoperita cu prela­tă, remorcă de ■ 10 tone acoperi­tă, la r.reţ negociabil. Informa­ţii- Chiuieşti, telefon 120, fami­lia Pura. (4493)

o Cumpăr avantajos forinţi şi monezi de mărci germane. Te­lefon 17-23-69. (4416)

• Cumpăr apartament în car­tierul Zorilor . sau Grigorescu. Informaţii zilnic după ora . 17, la telefon 12-02-28. (4414)

9 Vînd P N A 'bobinat eonve-. nal>il. Angajez tricotoare. Tele­fon 11 -98-92. (4495) ,

• Vînd calorifer- sobă de pe­trol şi un geam. Telef. 13-25-16. (4346)'

® Vînd dulapuri trei-două uşi,, canapea, televizor. 14-87-61.

• Vînd cort dublu de 4 per- . soane cu antreu, import. Tele­fon 16-29-74, după- ora 17. (4410)

• Vînd casă în Apahida,-zonă' centrală- 3 camere, bucătărie, grădină, grajd, telefon, apă cu­rentă, suprafaţă totală 30 ari. Informaţii telefon 13-42-98.(4411}

• Vînd Dacia-1300. an de fa­bricaţie 1980. Telefon 18-94-28. (4412)

®.yCumpăr _br>n de- ‘ benzină. Telefon • 16-97-07. (4413)

9 Cumpăr forinţi şi coroane cehoslovace. Telefon 16-52-39.(4 116-15) - ■

• Cumpăr îorinti şi sticle Pepsi. Cola- ( l 'l ) . Tel. 16-52-39. (4416-A ) . - . .

• Cumpăr forinţi şi lire ster­line. Telefon. 16-52-39. (4416-C) .

9 Vînd CEC Dacia 1300 li­vrabilă imediată. Tel. 14-39-84. (4432) -

© Vînd zece brazi Ttiya, dia­metru un metru- înălţimea trei metri. Telefon 15-43-82. (4430)'

• Vind tractor U 650, şi re­morcă, fabricate 1991. Comuna Luna, nr. 60, telefon' 159. (4424)

• Vînd birou -Mnnole, stare excepţională, Informaţii strada Godeanu nr. 6, ap. 20, între ore­le 9— H. (4427) " 'v ,

• Vînd „Aro“ 4X4 din 1991. Telefon 14-12-82- după ora, 16. (4497)

• Vînd VW Golf peste opt ani şi pentru piese de schimb. Te­lefon 16-98-86. (4501)

• Vînd Dacia 1310, stare per­fectă. Telefon 14-79-09. (4502)

Vînd Mercedes 200 D, T,V color Grundig, frigider , cu con­gelator. Telefon 14-34-35, după ora 13, (4743)

o Vind Dacia 1310 nouă. Te­lefon . 18-60-74. (4742) _

e Vfnd apartament 2 camere, Mănăştur. Telefon 14-13-81, 6- rele 16— 19. (4522) •

• Vînd TV alb-negru- eyseto- fon cu amplificator şi două bo­xe, noi. Telefon 14-20-92. (4513)

r • «V îod vitrină frigorifică - cu agregat. Telefon 18-18-18.' întreorele 18—20.- (4538) - - - -

• Vinci teren, 2000 mp, even­tual schimb Cu apartament sau cu maşină, plus diferenţă. Te­lefon 15-06-32, după ora 15.(4517)

• Vînd Dacia 1300, fabricaţie 1984 d i 350.C00 (negociabil). Str. A . Vlaicu nr. 58, bloc A 4- etaj III, ap. 46. (4747)

• Vînd ghfcretă - Str. Moldo­vean u nr. 14, ap. 19, sc. I, bloc R 10, ap. 4, cartier Mănăştur. ♦ (4756) - '

© Vînd teren construcţie Cluj, str. Muzicescu. nr. 5, pe valută.. Telefon 994/1-65-03, după ora 16.(4534)

• Vînd mobilă dormitor, îm-- pachetată. Telefon 1 ■6-47-66, In­

tre orele 17—20. (4533) .© Vînd covor persan 2X3 me- '

tri. Telefon 18-93-21.s rm ivm loc n iV ŢA

• Schimb apartament 2 ca­mere proprietate (Plopilor) cu similar Oradea. Informaţii tele­fon 18-54-70. (4503) ,

« Schimb .apartament..." ca­mere proprietate personală din

, Sf. . Gheorghe eu- similar Turda. Telefon 923'2-S2-58 sau informa­ţii în TuVda,. str. Romană nr. 51'A. ( 14i>0

» Schimb proprietate aparta- njent., 3 .camere . casă-., central, te­lefon cu similar, bloc central,

■ ultracentral. Telefon 18-34-81.. (4505)

• O fer cameră " centrală cu vitrină pentru o garsonieră. Te-

■ lefon 15-80-65.' (4415-A)- • Schimb apartament 3 ca­

mere cu două urgent, plus dife­renţă. Aurel Vlaicu nr. 48, b loc ' A 1, sc. 1, etaj 2. ap. 14. (1392)

• .Schimb' casă două camere, confort, fără grădină. Doresc o «iasă cu grădină cu gaz. Telefon 11-41-53, după masă. (-1048)

• Schimb garsonieră confort I, Gheorgheni, cu spaţiu cen­tral, privatizare. Tel. 18-93-21.

i ' i r g p n R i• Nimaş Dinii pierdut autori­

zaţia nr. 1350. eliberată de Con­siliul popular al municipiului Cluj-Napoca. O declar nulă. (4521).

• Mihaiu Sorin Eugen pierdut contract de garsonieră, II declar nul. (3977)

ÎNCHIRIERI.• Dau în chirie garsonieră pe

Pata şl două camere, cu telefon, în Gheorgheni. Telef. 14-20-60. (4354) •

î X l ^ i C V E , S 'E

■ . C O M E M O R A U ? -

0 Cu regret anunţăm înceta­rea fulgerătoare din viaţă a scumpei noastre mame şi bunici CONDOR FLORICA. rhmormfn- tarea va avea loc miercuri, U martie, ora 1 1 , din capela vo- clio, cimitirul Mănăştur. . Fami­lia.

# Cu durero ln suflet anunţ încetarea din viaţă a scumpului

. meu tată, ing. FETEA IOAN IUSTIN, după o lungă şl grea suferinţă. Inmormîntarea va avea loc în data dc 1 1 mar­tie, ora lt,oo de la capela 1 Mă* năvtur. Fiica Cristina şi familia. (16 H)

0 Cu ariincâ durere anunţăm încetarea fulgerătoare din . viaţă

a celui care a fost dr .avocat GEOUC.KSCU MIUCEA-LIVIU in al 80-lea an al vleţil# înhumarea. va avea Ioc . la cimitirul din str. Şoimului, in data de 1 1 mar­tie 1992, ora 15. Familia Olnh.m m .

9 Cu ttdincâ durere anunţam înc^tiirca . din viaţă a scum pi noastre mumi*, soacre şl bunici AN A B.iCliJ îrv-virstă do 72 ani- Inmormîntarea va avea loc In satul Răscruci. în data de 12 martie, oră 12,30. Hu! Nelu şl fiica Anuţa ci\ familiile. Dormi în pa<>» suflet blind. (*623)

0 Cu avlîncă durere anunţăm . inceîarea din viaţă a bunului nostru soţ, tată 'şi bunic BORŞI EUNO.' Inmormîntarea - va avea Toc In drita de 11 niartie, ora 13* în cimitirul Cordoş. «Familia.(4 452) ' ;

: 0 Comemorăm «fapte. i&iU, de, Ia .trecerea in nefUnţă a icvsu pel M IM IC A . Familia Vorger. (4630)

0 Cu durer* în suflet anun­ţăm trecerea în nefiinţă, după o scurtă dar grea suferinţă, a scumpului nostru soţ, frate, tată şi bunic MUREŞAN NICOLAE, pensionar CFR, in vîrstă de 62 anlc Cit am trăit fe-am iubit, cît vom trăi te 'vom plînge. Inmor- mlntarea va avea ioc axi, marţi, 19 martie, ora 13 da Ia capela nouă Mănăştur. Familia îndure­rată. (4 *37) •

e Cu durerti in suflet anun-. ţăm încetttrt'a din viuîă a scum­pului nostru fiu şl soţ ALMAŞAN PAVKl., în vîrstă <ie 55 aiiL In- morinîntarea va avea loc ln da­ta de î l martie 13â2, -la cimitl. rul Central. Familia Almăşan Mihai, Livia şl Gizella., (1359)

9 Cu *adîncă. durere anunţăm înc(itarea din viaţă a dragului

nostru tată,, socru rj bunic •NIMAN GA VR1L, în , vîrstă de 79 ânl, , Inmormîntarea are loc mier­curi, t l martle,; ora 12 , ;cimltirut Cordoş4 Fiicele, ginerii, nepoţii şi strănepoţii. (1504) '

& Pios omagiu,, Ia împlinirea celor 17 ani de ja moartea dra­gului, nostru? CADt\B ALEXA, soţ, tată, socru şi bunic. Fami­lia. , (4428)

% O lacrimă şl o floare la 2

ani de la decesul -dragului nos­tru soţ, tată, bunic GAVItlL

“ÂLM AŞAN Odihnă veşnică. Fa­milia. (t32l)

^ A . trecut un an de la dure­roasa despărţire eiernă de dragul

nostru soţ, tară şt. Ha, ing. SF,nGItî nr.TFŞAN. Timpul tiu va şterfee niciodată durerea .noaş. tră, iar amintirea lui n<? va. în- sojt veşnic clipă de clipă. Co­memorarea va avea loc In data de l i martie a.c., în Turda. Fa­milia. (4293)

^ Sîntem alături , de tine, Va­sile, în ăceste clipe grele la dispariţia mamei tale. Colegii serv. Aprovizionare. (4350)

ţ Aducem mulţumiri tuturor celor care prin prezenţă, cuvin­tele şl eforturile d‘*puse au adus un ultim omagiu celui care a fost sofii!, tatăl şl socrul nostru PorESCu s t e u c a , plecat în e- teţnitate prea timpuriu. Familia veşnic îndurerată. (4358)

^ Sîntem alături do colegul nostru Forna Teofil în marea du­rere pricinuită de moartea, ta. tălul drag. Colectivul serviciului Aprovizionare-dep. S^C. Unirea s ;a . (isio)

0 Sîntem alături de Sanda Gîrbou în marea durere pricinu­ită de moartea tatălui drag. Fa­miliile Chisăiiţă, Pop, Ispas, şl Mureşan. (4354)

0 împărtăşim durerea cumna­tului nostru Rus Ioan la pierde­rea mamei dragi. Familia Fâr- caş pompei. (39G8)

0 ■ Cu Inimile zdrobite dc du­rere ne luăm rămas bun de la cumnatul nostru PRODAN IOAN, Sincere condoleanţe familiei în. doliate. Cumnaţii Nucu şl Gliiţă cu familiile. (179S9) •

0 Mulţumim rudelor, priete­nilor, vecinilor dt.' bloc care au fost alături de noi în marca du­rere cauzată de pierderea scum­

pului nostru fiu CALIN PIJLPEA, la numul 19 nnl şi *-au condus pe ultimul drum. (4353)

0 Sintem alături de colegul nostru conferenţiar dr. Neda

Arpad mnn'a durero pricinu­ită de trecerea in rwtilnţâ a ta­tălui drag. Colectivul Facultăţii de fizică. (€331)

^ ^ S in ce rd condoleanţe ţi com* pasiunea noastră fam iliei Mure. şan In - marea durere ■ suferită prin pierderea soţului şi părin­telui drag NICOLAE. Asociaţia de locatari Vidraru nr. I , bloc. J JZ, (4438)

0 Cu durere anunţăm înceta* rea din viaţă a cumnatei şi mă* tuşii BICA M ARIA. Cumnata Lenuţa Fclccan şi copiii Pica ca Iile. Odihnească -so în pace. (4423)

0 Dispensarul medical Poştă exprimă condoleanţe şi compa­siune distinsei colege dr. Toma Ana la decesul mamei dragi. (1530)

0 Un ultim omagiu fostei noastre locatare BICA

M ARIA. Sincere ^condoleanţe fa­milial îndoliate. ' Locatarii blocII, Piaţa Abator. (4425) ,

0 încercăm . sentimente de compasiune faţă de durerea co-

legcl noastre profesor Stela Rusu la despărţirea do. mamă sa. Colegii de lâ Liceul dc Arte plastice. (1426) ■

0 Sîntem alături de familia Cristu ştefan în marea durere pricinuită de moartea mamei dragi. Uiroul lansşre turnătorie. (4512) '

0 Sinc/re condoleanţe colegei noastre* Magyarosl EHsabeta

pentru pierderea tatălui . drag. Colegii de la TESA, Napofarm.r (1511)

0 Sincere condoleanţe .domnu­lui director Ing. Cristea, Horia la plenlerea socrului drag. Co­lectivul Diviziei mişcare »'C .P# ClU,|. (4525)

0 pit*s <>ra«glu celei care a fost colocatara, noastră TOROK IOLx\N iar familiei transmitem sincere condoleanţe. Asociaţia locatari Detunata 11. (4754)

0 Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a iubitului

nostru tată, bunic şi frate . PATVAIT ŞTEFAN, în vîrstă do 78 ani. Înhumarea va avea loc la ,cimitirul Centrai în . data de11 martie,* ora 12. Familia. {IZW)

0 Sincere condoleanţe familiei Diavid în marea; durere pricinu­ită de moartea mamei dragi. Co­lectivul Unităţii 21 „Evpreş” , (4595) 0 c a durere in inimi şi in su­

flet anunţăm moartea • tatălui nostru ftlD IAN M IHAI» din Sa- va, în vîrstă de 85 ani. Inmor- mîntarea azi, 10 martie 1992» in satul Sava. Dumnezeu să-l odih« »ieiiscă in pace. Din partea fiilor Gustl* Ni»stasJ>!, Ioan (MJhai)» Anuţa, Vasile, Aure! cu famili- îl 3. (4594)

0 Profund îndureraţi, şi cu o imensă tristeţe Jn Inimi anun­ţăm trecerea în nefiinţă a soţiei

^ şi mamiel noastre dragi ANA RAD, din Gădălin. Inmormînta- rea va avea Ioc tn satul Gădălin In xiua de 10 martie* .ora 12. Să-i fie ţărîna uşoară şi neulta- rea veşnică. Soţul Alexandru, f i ­ica Ana şl ginerele Tralan.(1767)

* 0 Regretăm dispariţia prema.tură a surorii noastre dragii

RAD ANA. Bunătatea ta o vom păstra veşnic lnţ amintire. Ioni­

că, Ghiţă cu familia. (4767-A)

0 Sîntem alături de colegul nostru Nagy Iosif în marea du­rere suferită prin pierderea ma­mei. dragi. Colectivul de la în ­treţinere ..Nrtpochlm*'. (4775) .

e Cu adîncă durere în sufle? a-< nuntăm în cetare fnliţerâtoarc din vldţfi a Iui AI.E\'ANDRU MORAR, în vîrstă de 83 ani. Inmormîntarea joi. 1? martie., ora 12, la cnniViruV Central. Fam. Bochlş-Kls, (4431)

0 Astăzi, 10 rmirtie, .se împlineşte un an de lacrimi şl dnrerc de ta dispariţia fulgerătoare a bunului şi

. scumpului nostru tată. cumnat şl socru DUMITRU CILIOA, fost P'*n* slonar la Oirccţta Aminti­rea ta va rămîne v^ n ic vie în ini­mile noastre îndurerate. Dormi în pace. Familia, (19162)

COLEGIUL DE REDACŢIE: ILIE CALIAN (re- doctor şef); DAN REBREANU (redactor şef ad­junct), VALER CHIOREANU (redactor şef ad­junct), TRAIAN BARA (secretar general de redac­ţie). ION RUS, MARIA SANGEORZAN. RADU VIDA.

REDACŢIA: Clui-Nopoca. str Napoca nr. 16. TELEFOANE: 11-10-32 (redactor şei); 11-75-07 (redactor şei adjunct şi secretariatul de redac|ie); 11-74-18 (secţia culturala); 11-73-07 (secţia probleme social-economice): 11-74-90 (secţia probleme cetăţeneşti); 11 73-04 (ad* ministrafio fiorului). îele*: 31444. Fa*: 11-28-28. Mico publicitate se primeşte zilnic între orele 9-16, numai Io administraţie, str. Napoca nr. 16 (Io parter). Simbâta şi dumini­ca inchis. Informaţii reclame şi publicitate telefon tl-74-90.