Universitatea de stat din Republica Moldova

Facultatea Relații Internaționale

Proiect la Pluripartidism

Partidul Liberal

A efectuat: Șumanschi Diana

Banov Traian

Novac Sergiu

A verificat: Gorincioi I.

Chișinău 2013

Cuprins

1. Cuprins……………………………………………………………..1

2. Introducere: partidul politic- coloana vertebrală a SP ……….…....2

3. Dispoziții generale …………………………………………..…….3

4. Scurt istoric- de la Partidul Reformei la Partidul Liberal…….…4-5

5. Lupta ideologică pentru poziționare pe axă………………………..6

6. Elita politică a PL- Mihai Ghimpu…………………………………7

7. Axioma: scopuri-obiective- activitățile PL………………………8-9

8. Comunicat de presă………………………………………..……9-10

9. Sondaj de opinii cu referință la PL………………………..……….11

10. Concluzii proprii………………………………………….……...12

11. Anexa- PL în imagini………………………………………….…13

12. Bibliografie………………………………………………………14

Introducere

Stasiologia este o ramură a științelor politice. În sens larg, prin stasiologie se presupune știița

despre fracțiuni, grupuri, deci despre grupurile sociale-grupuri de interese, presiune, partied ect. În

sens îngust, stasiologia ar semnifica partidologie- știința care studiază geneza, esența,

funcționalitatea, tipologiile partidelor politice, precum și tipurile de sisteme de partid, cu relațiile

complexe dintre ele.

Actualitatea studierii stasiologiei are un impact major asupra societății în ansamblu, prin felul în

care: se asigură cunoașterea în profunzime a fenomenului, avînd ca scop primar evidențierea

adevărului; se asigură identificarea și investigarea unor probleme și fenomene specifice doar acestui

domeniu; se asigură utilizarea mai multor metode interdisciplinare, și a unor tehnici mai rafinate.

 Partidele politice sânt unele din elemente de bază a sistemului politic contemporan, fără care nu

poate fi nu poate funcţiona democraţia reprezentativă. Formându-se ca instrumente a realizării

intereselor de grup a diferitor forţe conflictuale pe calea obţinerii, păstrării şi realizării puterii

politice, partidele politice au devenit un factor puternic a democratizării sistemului politic. Partidele

politice creează într-o oarecare măsură pentru cetăţeni posibilitatea de a influenţa asupra elitei, de a

o impune să acţioneze în interesele întregii societăţi. În activitatea partidelor politice se realizează

principiile fundamentale a democraţiei. Apariţia şi dezvoltarea partidelor politice demonstrează

eficienţa sistemului politic, este un factor important al consolidării statului democratic, al asigurării

drepturilor politice a cetăţenilor. Partidele politice se manifestă şi ca mediatori, între elitele politice şi

societate pe verticală, şi între diferite segmente ale societăţii pe orizontală. În acest fel, în sistemul

democraţiei contemporane, partidele politice sânt chemate să fie un mijloc de transmitere a

intereselor societăţii civile, să fie un mediator între societatea civilă şi stat.

Relaţia dintre partid şi sistemul politic se reduce la deservirea primului de ultimul, sau, prin alte

cuvinte, la asigurarea funcţionării eficiente. În cadrul mediului, condiţie indispensabilă a existenţei

oricărui sistem, are loc apariţia şi existenţa partidului. Indiferent de modalitatea de apariţie, un partid

nu poate fi conceput în afara organizaţiei, fără suportul social. Partidul este o creaţie a mediului care

are drept scop penetrarea sistemului pentru realizarea binelui mediului. Partidele selectează,

sistematizează şi integrează, unesc interesele grupurilor societăţii civile. „Ele joacă rolul de filtre

între socium şi stat, hotărând căror cerinţe să permită trecerea prin structurile sale”.

Deci,partidele politice sunt coloana vertebrală a sistemului politic și a societății în ansamblul ei. Definirea

impactului major al unui partid sau a unui sistem de partied în societate, începînd cu denumirea, structura,

programul, elita politică și, în cele din urmă, nominalizînd acțiunile și faptele, este scopul noastru principal la

realizarea acestui proiect, avînd ca reper Partidul Liberal.

Dispoziții generale

Partidul Liberal este o asociaţie benevolă cu statut de persoană juridică a cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, care, prin activităţi comune şi în baza principiului liberei participări, contribuie la conceperea, exprimarea şi realizarea voinţei lor politice. Partidul Liberal este succesorul de drept şi politic al Partidului Reformei, o formaţiune politică de dreapta şi îşi desfăşoară activitatea pe întreg teritoriul Republicii Moldova, în conformitate cu normele Constituţiei, ale Legii privind partidele politice şi ale prevederilor prezentului statut. Denumirea integrală a partidului este Partidul Liberal, iar denumirea prescurtată este – ,,PL”.

 Simbolistica

Simbolul permanent al partidului reprezintă mişcarea în aceeaşi direcţie a doi oameni uniţi, unul dintre ei ţinând în mână o stea care simbolizează Republica Moldova şi scopul Partidului Liberal de integrare europeană, înconjuraţi de un semicerc format din 27 de stele ce reprezintă ţările membre ale Uniunii Europene, iar semicercul este închis de iniţialele Partidului Liberal – PL. Drapelul Partidului Liberal este de culoare albastră şi are plasat în centru simbolul permanent. În calitate de imn al Partidului Liberal se interpretează melodia ,,Libertate”, muzică: Anatol Dumitraş, versuri: Ion Hadârcă.

Motto-ul partidului este ”Schimbarea în bine cu Partidul Liberal vine”, utilizat ca slogan electoral în campania pentru alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009.

Doctrina

Partidul Liberal este o formațiune politică liberală, care militează pentru respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, consolidarea democrației, a statului de drept și a economiei de piață. În activitatea sa PL va contribui la afirmarea noii clase politice liberale, va conlucra cu alte partide politice, precum și cu societatea civilă pentru susținerea și promovarea valorilor liberale, pentru integrarea Republicii Moldova în cadrul Uniunii Europene.

Organizarea.  Partidul Liberal este organizat şi funcţionează după principiul de organizare administrativ-teritorială a Republicii Moldova şi cuprinde: - Organizaţii locale (săteşti, comunale, orăşeneşti); - Organizaţii teritoriale (raionale, sectoarele municipiului Chişinău, UTA Găgăuzia); - Organizaţii republicane

Scurt istoric

După declararea independenței a Republicei Moldova în viața politică a acesteia au luat nastere mai multe partide politice. Unele au evoluat și își desfașoară activitatea și pînă astazi, iar altele pur și simplu și-au terminat existența.Unul din partidele care a evoluat și la moment joaca un rol foarte important în viața politică este Partidul Liberal(PL) care la început a avut denumirea Partidul Reformei.

Partidul Reformei a fost înregistrat la data de 28 septembrie 1993 și trecut în Registrul partidelor sub numărul 26. Statutul organizației a fost înregistrat la data de 5 septembrie 1993. Partidul dispunea de 474 membri la momentul înregistrării. Președintele partidului a fost Anatol Șalaru.

Prima etapă serioasă a partidului a fost în alegerile parlamentare din 1994, unde acesta a acumulat 41980 voturi(2,36%). Acest număr de vot nu a fost îndeajuns ca partidul să fie reprezentat în Parlament. După alegerile date, Partidul Reformei, intră într-un declin. Astfel, pînă în 1998 formațiunea nu se remarcă practic prin nimic. În 1998, activitatea partidului este remarcată prin două evenimente- schimbarea liderului și alegerile parlamenatare. Președintele Partidului Reformei, Anatol Șalaru, și-a dat demisia la 5 ianuarie 1998, iar acesta a fost înlocuit de către deputatul Mihai Ghimpu. Noul Președinte s-a apucat imediat de pregătirea partidului pentru alegerile parlamentare care aveau loc peste două luni, unde acesta acumulează modestul rezultat de 8844 voturi (0,54%). În 2001, Partidul Reformei, mai face o încercare la alegerile parlamentare anticipate, dar rezultatul este iarăși unul modest de 10686 voturi (0,67%). Partidul, după acest nou eșec, practic dispare din viața politică activă a țării. Formațiunea nu mai participă la alegeri și își explică acest fapt prin aceea că și-au dat seama că nu au șanse și că nu doresc să impedice partidele de orientare democratică. În anul 2005 pe arena politică au avut loc niște evenimente importante pentru ca Partidul Reformei să-și fabrice o revenire. Partidul Popular Creștin Democrat(PPCD) și Partidul Social-Liberal(PSL), care făceau parte de segmentul de dreapta, votează pentru alegeraea liderului comunist Vladimir Voronin în funcție de președinte a RM. Acest pas a fost tratat de o bună parte a electoratului democrat drept o trădare. Astfel, pe segmentul de dreapta este nevoie de acoperit locul ramas gol și prin urmare el este ocupat de Partidul Reformei. Liderul formațiunei, Mihai Ghimpu, în această perioadă face două mișcări care aveau să fie de mare succes:1) el schimbă denumirea formațiunii în Partidul Liberal; 2) el decide să-l înainteze la funcția de primar al capitalei pe tînărul Dorin Chirtoacă. Spre uimirea tuturor, Dorin Chirtoacă acumulează în alegerile anticipate ale primarului capitalei din 10 iulie 2005 11091 voturi (7,13%)., clasîndu-se după reprezentanta PCRM Zinaida Grecianîi și ex-premierul Dumitru Braghiș. Totuși alegerile nu sunt validate din cauza prezenței slabe a electoratului la votare.

La 27 noiembrie 2005 au loc iarăși alegerile pentru funcția de primar al capitalei. La aceste alegeri Chirtoacă acumulează 32098 voturi(25,14%), iar la alegerile repetate din 11 decembrie 2005-45299 voturi(35,62%). Alegerile date au eșuat din cauza prezenței slabe a electoratului, dar ele au fost importante deoarece ele plasează PL ca principalul concurent al comuniștilor.

PL ajunge în scurt timp una din principalele formațiuni politice ale țării, poziție ce și-o consolidează în 2007. În alegerile pentru funcția de primar din acel an, Dorin Chirtoacă ajunge primar al capitalei. La 17 iunie 2007 acesta obține o victorie clară de 130181 voturi (61,17%). Un rezultat astfel de bun Pl cîștigă și la alegerile consiliilor raionale și muncipale.

După aceste alegeri, PL devine un partid de mare importanță și influență. Formațiunea începe să se reconstruiască, ulterior, partidul atrage un șir de personalități care ar ajuta ca partidul să crească în influență. Astfel, formațiunea începe să se pregătească serios de alegerile perlamentare din 2009. În 2008, partidul își creează organizații raionale și primare în mai multe localități ale republicei. Partidul își atrage de partea sa și ex-membri ai partidelor democratice care erau dezamăgiți de comportamentil liderilor fostelor lor formațiuni. Astfel, PL își promovează o imagine cît mai bună pentru electorat.

La elegerile parlamentare din 2009, PL a reușit să ajungă principala forță de opoziție, acumulând 201879 voturi (13,13%) sau 15 deputate de mandat din 101. Însă a doua zi după alegeri au loc proteste, inițiate de tineri, împotriva comuniștilor acuzîndu-i de fraudarea rezultatelor. Atfel, au loc evenimentele din 7 aprilie 2009, unde liderii PL , ca și liderii altor partide de opoziție, încearcă să calmeze protestatorii, dar nu pot săi calmeze. Pe de altă parte, comuniștii acuză opoziția ca ar fi stat ăn spatele acestor proteste. Evenimentele care au avut loc la 7 aprilie și consecințele care au avut loc după a adus la declanșarea alegirilor anticipate din 29 iulie 2009. PL și alte partide de opoziție în semn de protest față de fraudarea alegerilor din 5 aprilie și maltratarea ulterioară a tinerilor potestanți, refuză să înmâneze comuniștilor „ votul de aur “, cel de-al 61 necesar pentru alegerea noului șef de stat. Astfel se ajunge la anticipate, unde PL își pierde poziția de cel mai reprezentativ partid democratic în favoarea Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM). Liberalii acumulează 232108 voturi (14,68%). În ciuda creșterii numărului de voturi cîștigați numarul de mandate a liberalilor rămâne același-15.

Totuși, PL a cîștigat din mai multe puncte de vedere: ei au constituit, împreună cu PLDM, Partidul Democrat (PD) și Alianța Moldova Noastră (AMN) coaliția de guvernare „Alianța pentru Integrarea Europeană”, și și-a atins unul din scopurile declarate care a fost scoaterea comuniștilor de la putere. Mai mult ca atît, Mihai Ghimpu a fost atît președinte al Parlamentului cîy și președinte interimar al Republicii Moldova.

La momennt PL se întîmpină cu mai multe probleme, atît cu mențirea încrederii suportirilor și alegătorilor față de partid cît și cu criza politică cu care se întîmpină formațiunea în cadrul coaliției.

Lupta ideologică pentru poziționarea pe axă

Pentru a pozitiona corect liberalismul pe axa politica, trebuie mai intii de toate sa facem o retrospectiva asupra genezei acestea si modul de conformare a individului cu aceata doctrina, cum acesta a reactionat si cum vazut in diferite situatii istorice doctrina liberala.

Pentru diferite etape ale evolutiei societatii, politicului si politicii avem de a face cu diferite tendinte de afirmare a liberalismului, de ex. Pentru sec. XIX-lea liberalismul se afla la incrucisarea a doua drumuri: acela al conservatorismului liberal si al imperialismului. Scoala fabianistilor invoca ideia unuui liberalism social in care societatea poate fi schimbata doar prin reforme. In general liberalismul a adoptat o pozitie reformista din toate timpurile ce tin de valorile individului. Odata cu parcurgerea unor etape, evenimente majore pe arena globala, liberalismul stimuleaza divizarea in mai multe sfere de interes a mai multor adepti care vad diferit aceasta doctrina si ii dau anumite forme in dependeta de aspiratiiile proprii ca de ex: atribuirea liberalismului unei membrane conservatorice, iar altii- , prin declarea liberalismului ca o dotrina libera in care se pun accent pe valorile individului in conformitate cu anturajul, unei mebrane neoliberalice. Jaqoe Droz afirma „... este adevarat ca gindirea liberala, ptu a supravietui trebuie sa se adapteze conditiilor actuale de existenta sociala, ea trebuie sa-si piarda caracterul de clasa...”

Liberalismul este acel punct doctrinar siatuat intre consevatorism si socialism. Problema definirii liberalismului devine, intr-un fel , dificila din cauza opozitiei interne dintre conservatori si radicali, primii conservind doctrina data, radicalii radicalizind-o. In ciuda existentei mai multor variante in cadrul liberalismului, putem evidentia elemente comune ale tuturor aceste curente. Printre aecste curente sint individualismul, egalitarismul, universalismul si progresismul extensiv. Pentru Republica Moldova sint caracteristice pste 10 partide si miscari social-politice de nuanta liberala , dintre care se remarca doar citeva. Este greu de gasit o pozitionare a acestui fenomen ce are loc in mediu politic din Republica Moldova si anume deoarece liberalismul a adoptat o larga varietate de idei, orientarile liberale fiind dispersate de un spectru vast, doctrina liberala refuzindu-si caracterul de dogma.

Pentru Republica Moldova liberalismul reprezinta o doctrina inca nematura, spatiu dat si timpul nu au oferit inca sansele necesare afirmarii aceste dctrine si conformarii ei la acest areal. Pe arena

politica moldoveneasca partidul liberal - un partid, cu o istorie in jur de 20 de ani incearca sa asimileze nazuintele societatii si sa aduca acel program liberal de care societatea moldoveneasca are nevoie. In detrimentul politicii din Republica Moldova, care are deacum mai bine de 2 decenii de la

proclamarea independentei si in care clasa politica s-a format din aceiasi clasa politica a fostei URSS, insa sub alte forme institutionale, Partidul Liberal se orienteaza spre o dreapta politica. Daca

privim lucrurile din diferite pozitii ale societatii moldovenesti se observa o pozitionare a acestui partid de o buna parte a populatie spre o dreapta extrema, pe cind alta parte ii situeaza spre o

dreapta-cu tendinte centrice.

Liderul PL- Mihai Ghimpu

   

 

MIHAI GHIMPUNăscut la 19 noiembrie 1951 în comuna Coloniţa, municipiul ChişinăuStudii: • Şcoala Medie nr. 1 din Chişinău (actualmente Liceul Teoretic Româno-Francez “Gheorghe Asachi”)• Facultatea de Drept a Universităţii de Stat din ChişinăuActivitatea profesională: • 1978 -1990 jurist, şef al secţiei juridice la diferite întreprinderi de stat din Chişinău • 1984-1985 judecător la Judecătoria sectorului Râşcani, municipiul Chişinău• 1990-1994 deputat în Parlamentul Republicii Moldova, vicepreşedinte al Comisiei juridice, numiri şi imunităţi• 1992-1993 preşedinte interimar al Comisiei juridice, numiri şi imunutăţi• 1993-1994 membru al delegaţiei parlamentare a Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a Cooperării economice la Marea Neagră• 1994-1998 deputat în Parlamentul Republicii Moldova, membru al Comisiei pentru drepturile omului• 1995-1998 membru al delegaţiei parlamentare a Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei• 1998-2009 avocat, fondator şi şef al biroului asociat de avocaţi “Credo”• 2007-2009 consilier în Consiliul Municipal Chişinău, preşedinte al Fracţiunii PL în Consiliul Municipal Chişinău• 2007-2008 preşedinte al Consiliului Municipal Chişinău• aprilie 2009 – prezent, deputat în Parlamentul Republicii Moldova• 28 august 2009 - decembrie 2010, preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova• 11 septembrie 2009 – decembrie 2010, preşedinte interimar al Republicii Moldova• noiembrie 2010 - până în prezent - deputat în Parlamentul Republicii Moldova şi membrul comisiei parlamentare juridice.Activitatea social-politică: • 1988 co-fondator al Mişcării democratice – Frontul Popular din Moldova (FPM), Preşedinte al Comitetului Executiv al FPM• 1993 co-fondator al Congresului Intelectualităţii, vicepreşedinte şi secretar executiv al Congresului Intelectualităţii (Partidul Forţelor Democratice)• 1998 – prezent, preşedintele Partidului Liberal• 2010 – co-fondator al Forumului parlamentar al Comunităţii Democraţiilor (Vilnius, Lituania)Starea civilă: căsătoritLimbi vorbite: româna, rusaDistincţii: Ordinul Naţional “Steaua României” în grad de ColanOrdinul “Sfîntul Gheorghe” Mitropolia BasarabieiMedalia “Meritul Civic”

SCOPURILE, OBIECTIVELE ŞI ACTIVITĂŢILEPARTIDULUI LIBERAL

Scopul Partidului Liberal este promovarea valorilor liberale şi a intereselor naţionale: drepturile şi libertăţile cetăţeanului şi ale familiei, protecţia, consolidarea şi extinderea proprietăţii private, schimbul liber de valori economice şi culturale, accesul liber şi egal la educaţie, pluralismul politic, consolidarea sistemului democratic. În activitatea sa, Partidul Liberal urmăreşte numai obiective politice.  PL este o formaţiune politică liberală, care militează pentru respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, pentru consolidarea democraţiei, a statului de drept şi a economiei de piaţă. În activitatea sa, PL va contribui la afirmarea noii clase politice liberale, va conlucra cu alte partide politice, precum şi cu societatea civilă pentru susţinerea şi promovarea valorilor liberale, pentru integrarea poporului nostru în cadrul Uniunii Europene.

       În conformitate cu programul său politic, Partidul Liberal îşi propune următoarele obiective politice prioritare:* susţinerea şi promovarea tinerei generaţii în viaţa socială, economică şi politică; * respectarea şi asigurarea suveranităţii naţionale, a independenţei, unităţii şi integrităţii Republicii Moldova; * retragerea armatei şi arsenalului militar al Federaţiei Ruse de pe teritoriul Republicii Moldova; * soluţionarea diferendumului transnistrian; * integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană şi în structurile euroatlantice; * reforma şi restabilirea încrederii cetăţeanului în justiţie; * reformarea instituţiilor de drept; * integrarea Republicii Moldova în sistemul instituţiilor şi organizaţiilor politice internaţionale; * garantarea, respectarea şi promovarea demnităţii umane, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor; * protejarea drepturilor şi intereselor cetăţenilor RM de peste hotarele republicii; * separaţia şi colaborarea puterilor în stat; * dezvoltarea proprietăţii private; * stimularea iniţiativei private cu respectarea regulilor de concurenţă; * promovarea şi asigurarea unei autentice autonomii locale; * restrângerea categoriei bunurilor ce constituie obiectul proprietăţii publice; * asigurarea accesului liber şi egal al cetăţenilor Republicii Moldova la educaţie, încurajarea dezvoltării educaţiei şi a cercetării; * educarea cetăţenilor în spiritul democraţiei şi încurajarea acestora de a participa la viaţa publică; * combaterea oricăror discriminări de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau origine socială; * combaterea corupţiei, a crimei organizate şi a economiei tenebre; * asigurarea libertăţii depline a presei, prin eliminarea oricărui control sau amestec din partea autorităţilor publice şi a reprezentanţilor acestora; * asigurarea coeziunii economice şi sociale; * păstrarea, afirmarea şi dezvoltarea identităţii etnice, culturale, religioase şi lingvistice.

În realizarea obiectivelor sale, Partidul Liberal desfăşoară următoarele activităţi: * comunicarea permanentă cu societatea civilă; * participarea la alegerile generale locale şi parlamentare; * reprezentarea în Parlament; * formarea Guvernului sau participarea la coaliţii guvernamentale; * reprezentarea în organismele administraţiei publice, la toate nivelurile; * editarea, realizarea şi difuzarea publicaţiilor sau a altor materiale proprii; * colaborarea şi întreţinerea relaţiilor cu alte partide politice; * încurajarea constituirii de asociaţii, fundaţii şi cluburi liberale; * acţiuni politice, culturale, sportive şi distractive.

Comunicat de presă

Constituirea Organizaţiei de Femei a Partidului Liberal

La 25 ianuarie 2009 a avut loc conferinţa de constituire a Organizaţiei de Femei a Partidului Liberal la nivel republican. La eveniment au participat peste 500 de persoane, reprezentatele PL din cele 32 de raioane ale republicii şi din municipiile Chişinău şi Bălţi. La finalul lucrărilor, a fost constituită Organizaţia de Femei a Partidului Liberal, în calitate de preşedinte a fost aleasă Corina Fusu iar Ana Eremei — în funcţia de secretară. Conferinţa a adoptat o Rezoluţie în vederea realizării egalităţii de gen.

Formarea Alianţei pentru Integrare Europeană

Ca urmare a alegerilor parlamentare anticipate din 29 iulie 2009, la 8 august, patru din cele cinci partide care au depăşit pragul electoral — PLDM, PL, PDM şi AMN au semnat declaraţia de constituire a Coaliţiei de Guvernare “Alianţa pentru Integrarea Europeană” (AIE). În documentul de constituire erau prevăzute 5 obiective majore pe care şi le propunea să le realizeze Coaliţia de Guvernare: 1. restabilirea statului de drept; 2. depăşirea crizei social-economice şi asigurarea creşterii economice; 3. descentralizarea puterii şi asigurarea autonomiei locale; 4. reintegrarea teritorială a R. Moldova; 5. integrarea europeană a R. Moldova şi promovarea unei politici externe echilibrate, consecvente şi responsabile.

Congresul III al Partidului Liberal din 26 septembrie 2010

Congresul a ales noua conducere şi Consiliul Central al Partidului Liberal. După ce Dorin Chirtoacă a renunţat să candideze, Mihai Ghimpu a fost reales în fruntea Partidului Liberal cu votul majorităţii celor prezenţi. Totodată, delegaţii la congres au adoptat modificări la statutul formaţiunii, potrivit cărora PL are trei prim-vicepreşedinţi — Dorin Chirtoacă, Anatol Şalaru, Ion Hadârcă şi patru vicepreşedinţi — deputaţii Corina Fusu, Boris Vieru, Valeriu Munteanu şi Vlad Lupan. De asemenea, congresul a adoptat un nou program al partidului şi au fost adoptate patru rezoluţii privind: politicile economice, combaterea corupţiei, susţinerea şi promovarea tineretului şi condamnarea comunismului. La lucrările congresului au participat peste 2000 de delegaţi.

Formarea Alianţei pentru Integrare Europeană II

În urma mai multor runde de negocieri privind formarea unei coaliţii postelectorale, la 30 decembrie 2010, Partidul Liberal Democrat din Moldova, Partidul Democrat şi Partidul Liberal au semnat acordul de constituire a Alianţei pentru Integrare Europeană II. Liderii AIE şi-au cerut scuze faţă de cetăţeni pentru că au fost ţinuţi în suspans timp de o lună de negocieri şi au promis că cele trei partide vor da dovadă de cultură politică şi capacitate organizatorică pentru a asigura administrarea de lungă durată a ţării. În noul Acord sunt prevăzute 7 priorităţi de guvernare ale AIE: Integrare europeană; Reintegrarea ţării; Politică externă eficientă şi echilibrată; Supremaţia legii; Creştere, economică sustenabilă; Combaterea sărăciei. Servicii publice de calitate; Descentralizarea puterii. De asemenea, în baza acordului a fost creat Consiliul Alianţei pentru Integrare Europeană format din 9 membri, cîte 3 membri din fiecare partid iar deciziile în cadrul CAIE se vor lua în baza principiului consensualităţii.

Actul de fuziune dintre PL şi MAE

Pe 9 martie 2011 preşedintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu şi preşedintele Mişcării Acţiunea Europeană, Veaceslav Untilă, au semnat Acordul de fuziune dintre cele două formaţiuni politice. Liderului PL, Mihai Ghimpu, a spus că ideea fuzionării vine din partea liderului MAE iar aderarea membrilor acestei formaţiuni la PL va întări partidul, accentuînd că la viitoarele alegeri locale candidaţii formaţiunii vor fi selectaţi reieşind din capacităţile lor profesionale şi nu de timpul aderării la partid. În opinia liderului MAE, Veaceslav Untilă, fuzionarea cu PL va contribui la întărirea dreptei naţionale şi va permite Partidului Liberal să obţină un scor foarte bun în cadrul alegerilor locale din vara 2011.

Conferinţa de constituire a Clubului Liceenilor Liberali

Pe 19 martie 2011 s-a desfăşurat Conferinţa de constituire a Clubului Liceenilor Liberali, la care au participat peste 100 de delegaţi de la licee, colegii şi şcoli din mun. Chişinău. Delegaţii la conferinţă au adoptat în unanimitate o rezoluţie privind acordarea dreptului de vot tinerilor de la vârsta de 16 ani, hotărând lansarea unei campanii de informare în rândul tinerilor, colectarea de semnături de la tineri liceeni cu vârsta cuprinsă între 16 şi 18 ani în susţinerea iniţiativei, adresarea unei solicitări Parlamentului Republicii Moldova de a supune dezbaterii modificarea Constituţia RM şi a legislaţiei electorale în sensul acordării tinerilor de la vârsta de 16 ani a dreptului de vot în prima etapă pentru alegerile locale şi în a doua etapă pentru alegerile parlamentare.

Sondaj de opinii

Pe lîngă faptul că la realizarea acestui proiect am consultat diverse surse pentru informare și documentare, în cele din urmă, ne-am propus să facem și un sondaj de opinii printre

rîndurile cetățenilor Republicii Moldova cu referință la PL.

- Care este părerea dumneavoastră despre Partidul Liberal (PL) ?

-“Este un partid bun dar care greu își realizează obiectivele”;

-“Partidul ar trebui să se atîrne mai serios și să lucreze asupra problemelor cu care se confruntă societatea” ;

-“Partidul încă trebuie să demonstreze ca sunt capabili să realizeze un program de guvernare stabil și securitate în societate”.

-”În Republica Moldova, partidele politice, chiar dacă sunt numite de dreapta sau stînga, nu e întocmai așa, pentru ca fie el Partidul Liberal sau oricare altul, am constatat, în cele din urmă, că nu are principii sau nu se conformeaza acestora. Dacă să vorbesc la nivel național, atunci, diferența între partidele politice din Republica Moldova nu e! Diferența se simte doar la nivel local, în cazul consilierilor și primarilor. Un primar sau același consilier este bun nu datorită faptului că face parte dintr-un partid anume,ci datorită personalității și conduitei sale.”

-“Este un partid care a avut success la alegerile din 2009 insa care pierde din incredea oamenilor din mai multe motive, unul dintre care este incapatinarea liderului actual in incapatinarea rezolvarii crizei politice actuale”

-“Un partid care a facut o cariera foarte rapida si care a demonstrat ca lumea poate fi mobilizata in vederea realizarii unor scopuri pro-europene”

-“ Partidul Liberal este un partid care manipuleaza cu oamenii, noua asa partide nu ne trebuie, ele dezbina societatea creaza directii gresite pentru societatea de astazi care are nevoie nu de reforme dar de stabilitate liderii sunt manipulati de catre alti actori politici externi care doresc dezbinarea si inrautatirea situatiei interne pentru ca mai usor sa poata manipula cu oameni si politica moldoveneasca”

-“ Este un partid cu sanse mici , aceste partide vin si se duc, ca ei au fost o multime”

Concluzii și opinii proprii

De la momentul conceptualizării sale,Partidul Liberal, a evoluat și a prins rădăcini puternice în activitatea vieții politice. Atunci cînd formațiunea se gasea pe pragul de dispariție din viața politică, aceasta a găsit nu numai o situaiție politică perfectă pentru o revenire viguroasă în viața politică, dar și un lider care a avut viziunea să se folosească de situație la moment ca să ridice partidul la înălțime necunoscute în istoria sa tînără.

PL este recunoscut astăzi ca un partid politic ce joacă un rol cheie în luarea deciziilor importante în viața politică. Formațiunea are stabilită o bază puternică, cu o platformă bine detaliată și cu un număr bun de susținători. Obiectivele partidului sunt concrete, iar cînd este vorba despre realizarea acestor obiective ajungem la un impas, deoarece este greu de analizat situația doar printr-o privință obiectivă. Istoria va fi aceea care va judeca eșecurile sau reușitele acestei formațiuni. Totuși, putem înainta niște exemple pro și contra, ele fiind următoarele :1) după cum a spus liderul PL, Mihai Ghimpu, una din obiectivele PL este înlăturarea partidului communist de la putere,ceea ce s-a reușit( cu ajuturul altor partide democratice) pînă la moment; 2) au alt obiectiv a formațiunii este Integrarea Europeană,care, la moment, nu s-a înfăptuit și, la etapa dată, este doar în curs de realizare.

Actual PL se află într-o criză politică cu aliații săi din coaliția pentru Intergrarea Europeană unde partidul trebuie să ofere dovadă, prin acțiuni sau prin înaintarea unor propuneri pentru soluționarea problemelor actuale, că formațiunea merită în continuare suportul electoratului, susținătorilor săi și rolul său cheie în viața politică. După opinia noastră, PL se află la un moment hotărîtor unde deciziile sale vor avea consecințe atît asupra viitorul partidului cît și pentru întreaga țară.

În final dorim să vorbim despre faptul că partidele din Republica Moldova sunt foarte tinere, astfel, ele se află la etapa unde acestea acumulează experiență. Din nefericire, acumularea experienței semnifică instruire prin greșeli și speranța că după aceste greșeli se va reieși cu mai multă înțelepciune. Lucrul acesta ține și de PL care deja a acumulat o bogată experiență pe parcursul activității sale în viața politică față de celelalte partide, ceea ce îi acordă un avantaj mare. Rămîne să vedem dacă formațiunea va folosi cu iscusință experința pe care o are și că a învățat din urma greșelilor sale.

P L în imagini

Bibliografie

Mihai Cernencu ” Evolutia Pluripartidismului pe teritoriul Republicii Moldova” (Chisinau 2009)

Igor Volnițchi ” Istoria partidelor din Republica Moldova(1991-2009)” (Chisinau,2010)

http://www.pl.md/

https://www.google.md/search?q=partidul+liberal&hl=ro&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ei=1u1RUdHuHYnj4QTG_4Bo&ved=0CAcQ_AUoAQ&biw=1366&bih=653