N. ClIELUTA-GEORGESCU

MORMINTE ELENISTICE l?I ROl\lIANE DESCOPERITE IN ZONA DE NORD SI NORD-VEST A NECROPOLEI CALLATIENE.

Lucdirile de canalizal'e din iarna !?i prim~h-ara anului 1971, exe­cutat" intre staliunea Saturn ~i lIIangali a Sud. au a[ectat atit incinta eclalii CaUatis, cit ~i zona necropolei antice, situata la nord ~i nord- vest de zidul de incinta aI ora~u lui antic (Pl. I).

In cele ce urmeaza \-Oln prezenta mormintele elenistice ~i rumane, cen.:ctate in unna ac~iunii de ~alvarE~ , intreprinse in pal'cu} ora~ului ~.langalia !?i in imprejurimilc acestuia.

> • • In pm'cul ora~ului Mangalia, ~an\ul de cana!izare urientat de la

nord la sud a vea adincimea variind intre 1,50 m ~i 2.30 m. (PI. I). La 135 m de zidul de nord al incintei callatiene de epoca romana t irzie J,

au aparut R morminte de inhuma\ie, dint re care, patru in caseta de piaU·a. trei in ligle ~i unul, de copi!. intr-o amfora fragmentara.

M,. Monnint de 'inhwnatie, protejat de (igle. La - 1.52 m , in argila s- a sapat 0 groapa elipticii. mull alungJta,

adindi de 0,20 111 . in care s-a inhuma t COl'pul. Tiglele in numar de ~ase, cu dimensiunile 0,60 m X 0,37 m , protejau corpul fiind dispuse in panta dubli"i ca acoperi~u l unei case. Schelctul orientat E-V cu capul la V, pastrat bine in argilii . este a~ezat pe spate, mina drcapta int insa pc linga corp iar stinga u~or adusa din cot pe bazin (pI. II, fig. a).

Monn intul nu con1ine obiecte de inventar care ne-ar aj u ta la u da tare mai precisa dar marea asen1anare eu cele de 1a Tomis 2 -$ i Piatra F'redlte i :l, protejate de 1igle identi ce ne determina sa daUim Ml in ,ecolu l IV e.n.

1\1120 J\.1onnint de inhunwtie i n case tli. de piatra , din lespezi intregi d ~ calcar, cu fatetele interioare lucrate. Caseta lunga de 1,93 m, are

I C. Preda, Em. P opescu, P. Diaconu, Sdpaturile arheologi.ce d.e Ia Mangalb. (Callatis), in Materiale, VIII, 1962, p. 441.

~ V. Bnrbu, Din necropolele Tomisului, in SC IV, 1, t. 22, 1971 , p. 52, tipul de m ormint VII .

• 1 P. Aurelian , SifpatUTHe de la Piatra F'reciitei, in iVTateriale, VIII, 1962, ;J. 565 Si urm.

170 N. CHELUTA·GEORGESCU

0,83 m la est ~i 0,70 m la vest. Cele trei lespezi mari de calcar, care acopereau caseta, depa~eau luarginile acestuia ell 0,40 ffi.

La - 1,53 m de la sol, pe argila este a~ezat corpul inhumat, orientat E-V (capul la E). Din nefericire, scheletul se prezenta in mo­mentul c1escoperjrii foarte rava~it de radacinile vegetale care au patruns in easet§..

Inventar: - doi cercei circuLari de argint, identici, iny. 830, dm. 0,025 m, gros. max. 0,007 m. Jumatatea vizibila a podoabei a fost decorata ~implu, prin infa~urarea unei sirme din acela$i material, obtj­nindu-se 0 spirala delimitata de miezul circular prin protuber"n\e sfe­rice, realizate din eapetele sirmei infa~urate (pI. III, fig . 1).

-- doua inele de argint, iny. 831, dm. 0,02 In, gl~osimea maxilna 0.009 m. Unul din cele doua exemplare identice este corodat pe alocuri ~i rupt in doua locmi. Cele doua piese sint perfect circulare, te~ite pe interior, partea de sus largitii ~i bombata (pI. III, fig. 2).

- colier de argint jragmentar, inv. 832. Corodat ~i rupt in citeva loouri, lipsa un fragment sau mai multe unde se afla $i dispozitivul

--0:- ZIO ~< llie lirA OESCOrElHAT

: ==:..: lib ~E m(IHTA Hin'f.C::>PfRTAT

• MORMINT!K CU PAPIRUS

r

Plan~a I

MORMINTE ELENISTICE $1 ROMANE LA CALVATIS 171

2

5

Plan!;>8 3

de prindere. Obiedul de 'podoaba este realizat pri.l in'l;letirea a ~ase flee subtiri de aegint (pI. III, fig. 3).

- f,igurlna mka de argint, inv. 833. Piesa miniaturala reprezen­tind oapul unui tinar, fiif'Ut din foita de argint foarte corodata. Figu-

1 :rta reprezintii ornamentul unui He -ae " paY- 'din ' b~~6nz; Hnga ea s-au ;'sit fragmen t" oxidate dirt tijaacului (pI. III, fig. 4) ... · . . .

172 N. CHELUTA·GEORGESCU

j

2

Plan~a .(

Dintre piesele de metal prezentate mai sus, numai cele doua inele erau depuse in zona bazinuluL ceJelaJte giisindu-se linga eapul scheletului.

- boZ ceranz.ic rniniatuTal cu capac, inv. 420, In. 0,04 IU, dn1. 0,05 m. Vas miniatural fragmental' eu picior rotund, plat, Iiicut din pasta fina, galbui -caramizie eli midi in compozitie. Aspectul exterior

MORl\iINTE ELEN ISTICE ~r ROMANE LA C."'\LLATrS 173

2

5

I Plan~a 5

174 N. CHELUTA-GEORGESCU

00 . 2

:3

6

Plan~a 6

MORMINTE :'LENIsTICE ~ I ROMANE LA CALLA TIS 1i5

5

6

176 N. CHELUTA-GEORGESCU

1

6

Plan~a 8

l\IORMINTE ELRNISTICE $I ROMANE LA CALLA TIS 177

prezintii linii circulare oblinute in timpul prelucriirii la raata (pI. Ill, fig: 5) .

Linga boIlI! miniatural se afla un capac - discoidal, Illcrat dintr-o ,. pastil fina de cliloare ro~iatica, cu tor\i aplicate neglijent pe marginile lui. Pm'tea inferioara a eapacului este profilata inelar, aeaperind per­fec t gura micului bol (pI. III, fig . 6) Pe fata capikelului S0 aDa un buton circular (pl. III, fig. 7).

Datarca mOl'mintului s-a Hieut eu ajutarul eelor doua piese cera­mice, care se aflau linga genunchiul sting a1 scheletului, intr-o zona J1 care a avut mai pu~in de suferit in unna pa trundcrii radacinilor vegc- li'oI­

tale - sfiqitul secolului I e.n . - secolul II e.n. 1,.

~ 1\1.1. Tn vecinatatea lui fv12 s~ ana un mormint de inhumatie pro­tejat de tigle, orientat, E-V. La - 1,73 m de sol, in argila s-a gasit o groapa drepiunp,hiular3 rotunjita la colturi , adindi de 0.15 m, lunga de 1,74 m ~i la ta de 0,42 In eu unne de arsudi . Scheletul orientat E-V (capu1 In E) era a!?€zat in pozi\ie dorsala, eu miinile intinse pe lingii corp (pi. II, fig. b). Capetele grapii sint delimitate de dOlia 1)gle de 0,63 m X 0,48 111, intre acestea, deasupra grapH in care s-a inhumat eorpul, s-au pus doua rinduri de cite trei tig1e de acelea!?i dimensiuni, asemanator unui a!coperj~ in doua ape.

P e latura sudica a acestei constructii funerare, Iinga iigJa din mijloc, s-a gasit 0 prispa inalU't de 0,15 m pe care erau depuse urma­t.oarele obiccte de in ventar :

.. - s7cyphos ' minia'ium!, inv. 834, In. 0,052 111, dm. 0,030 m. Vas de argila fina de culoare roz-galbuic eu luiea abundc-nta in eompozi\ie, ~estc car s-a dat un firnis giilbui -caramiziu, mat. Corp globular pre­V.3zut eu doua tor1i drepte pe buza intoarsa in interior ~i fU:1d inelar (pI. IV, 1).

J - st:atuetil din lut ars, in\". 728, in. 0,087 tn, reprczentind un personaj maspulin (actor'!) pe un altar din acela~i material. Din nefe­ricire faia ~i pieptul figurinei sint deteriOl-ate. Capll! disproportionat, cu barba, pare a purla a masca de actor. Milnile adllse IX' pintecul proeminent iar picioarele incl'uci~ate se sprijinrl pe baza altarului (pI. IV, 2).

La Calla tis ':), au mai aparut statuete foarte asemanatoare ell ce-a descrisa mai sus,' intrate din pacate in colec~ii particulare, Lara sa se cllnoas2a compicxul arheologic in care au fast gasite. Exemplar~ iden-

to P. Alexa.ndre~c:u, Necropola tumulara, in Hist1'ia, II, 1906, mormintul XXXI, p . 22.2, pl. 101 ~i mormintul XXX 1, 2, pentru un bol identic datat Ia sfir$itul sec. I - sec. II e.n. T. I-I. Bhrco'rcE;an, lloaDnue C1O(UjJbl. 6 1O~O·3anafJtw.u Hpbl.l~Y, Huen, 1972, p. 26, pl. 35, bol identic, precum ~i un capac miniatural asemanator, datate sec. I-III en.

r" 'jV. Canarache, 1\1d$ti $i jig11rine Tanagm din ateIierele de la Calla.tis-Man­gaEa~9Gg, p . l63 , fig. 244 (colectia dL H. Slobozeanu).

12 ~ c. 25G

178 N. CHELUTA-GF.ORGESCU

tice au aparut in ceta\ile greee~ti din nOl'dul Miirii Negre, datate in secolul IV i .e.n. G. ~ - statuetii fmgmentaTii de lut aTS, inv. 727, in. 0,075 em, rep1'e-

~entind un cap fem inin Ia care se remarc3. coaiura. Parul pieptanat in

~uvi\e ondula-te este faeut coc in e1'e~tetul capului. Expresia fe\ei de­a ,glaja un zimbet tr:ist. Figurina este nelucrata pe spate!:li este realizaUi

;~. dintr-o pastii b1'un-ro~cata, eu urme de vopsea alba pe fala (pI. IV, fig. 3).

..

Datal'ea lui 1\1~ : secolul IV Le.n. · 1\1 ',. 1110,.,";,1'(' de in hwnatie, situat la 2,30 m de M", la aceea~i

adineime. ~i in acest caz corpul a fos t inhumat intr-o groapa dreptun­ghilllarii eu urme de a1'suri'i ~i col\urile rotunjite. SClfeletul orientat E-V (eu capul la E) era a~ezat in pozitie dorsalii. ell miinile intinse pe lingii corp (pI. II , c). Groepa, piistratoare a scheletului a fost protejatii in aeela~i Iel ~i cu aeela~i numiir de \.igle ca ~i in cazul lui M;J. In dreapta ~i stinga eraniului s-au giisit doi cered Iragmental'i din argint (inv. 811) foarte eoroda\i (pI. IV, fig. 4).

Asemanarea aproape perfecta a lui M, eu M;;, - groapa dreptlln­ghiuladi eu col~uri rotunjite, pastrind urmele unei arsuri anterioare de­punerii corpului inllumat, plasarea la acea~i adineime in straitul de 3rgiUi, orientarea scheletului ~ dateaza Mt, in secolul IV Le.n.

IVI."i. 1\1onnint de inhumaHe ell corpul depus in caseta de piatra aeoperitii eu doua lespezi dl'eptunghiulare care depa~esc marginile ei ell 0,20 m, situat la 45 m de gardul ~antierului T.B.C. Caseta este [iicuta din lespczi intregi finisate in interior, lunga de 1,80 m, lata de 0.68 m ~i de 0,80 m adinca . Pe fundul casetei in stratul de argila la - 1,44 111 de la nivclul solulu}, s-a gasit seheletul orientat E- V, ca:)ul la E, a~ezat in pozi\ie dorsala eu miinile intinse pc linga corp (pI. II, d) .

Inventar :

- st rigiliu de fier :fragmental' eu mal'ginile clIrhate. inv. 835, lungimea a patru fragmente, 0,17 m (pI. IV, fig. 1).

- inel de branz. in\' . 835. dm. 0,02 m, circular. te~i t in intel~ior. Fata inelului este subtiata prin baterc ~i are :~orma cliptid'i (lipsa un fragment) pe ea se distinge in partea inferioara drapajul unui personaj felninin.

Tipul dE: 1110l'mint de inhumatie in cascta de piatra acoperit eli dnua sau mai multe lespezi dl'ep'tunghiulal~e este caracteristic necro­polei callatiene. Strigilii de Iier asemaniitoal'e eu eel din M" foarte oxidate ~i de eele mai multe ori fragment arc s-au gasit la Callatis. im-

G lVI. M. J-{oUbIJIlWa, T epl'u.liOtl1LI It,l (I)eoiJocltu, in Apxco.1I.0;!1I.«. CCCP , 21, 11, uno, p. 78 ::; i Ulem., pI. 23, fig. 2, figurin~i fonrte asemanatoare datata sec. IV.i.e .n. B. M.

CIiIUUiOBa, Tep pWWlIu)t ua Jlu.M,rfieJl. iii A pxeo.rlQ2114f, CCCP, 21, 11, 1970, p . 83 $i urm., pI. 28, f ig. 9-10, Simone Mollurcl, Les tel'1'eS c"ltit:is grecque8. P-resses Universita"ires de France, 1963, p. 60, 61 , pI. XI II, rig. 3. Piesa identidi eu a noastra, de sclav :;;i ac tol' cirapata dup;) stilul creatiei Tanagra in sec. V. i. e .n., 5tH care patrunde apoi in GrE-cia de nord, Cl'imeia ~ i Cyrene.

MOR,\iJN TE ELENISTICE $1 ROMANE LA CALL:A. TIS 179

preuna cu ceramica ~i obiecte de podoabii ~i sint datate la Sfil'~itul se- 'T- i<

colului IV Le.n. ~i inceputul secolului III Le.n. i. • "r' Mo' Numai la 0,020 m de M 5 la 1,40 m in argilii s-a gasit 0

amfora elenistica, inv. 831, In. 0,80 m, dm. 0,38 m, fraglnental'a, restau-r ata, apErr\inind tJipul'lli, Soloha I (pI. '4t, fig. 6).

Amfora este facuta din argila superioara de culoare roz-galbuie cu mica in compozi\ie ~i a servit in cawl de fatii ca protec\ie pentru inhumarea unui corp foarte mie. tn pamintul din interiorul vasului fragmental' s-au gasit oase calcinate de copil mic. Oasele caracteris tice cutie i craniene se aflau spre gura amforei, orientata E-V (eli gura 1a r=) . Amforele de tip Soloha I, intilnite in centrele' gl'ece~ti vest-pontice ~i nord-pontice sint datate in secolele IV-III Le.n. 8.

IVi ,. Un n10nnint de inhumatie, deosebit de cele descl'ise pina acum S2 a Ha la 2,50 m de 111 Co , la - 1,76 m de la sllprafa\a solului. S-a sapat in argila 0 groapa dreptunghiulara cu col\urile rotunjite, lunga de 1,56 lTI, lata de O,4G In ~i adindi de 0,21 m , in care s-a inhumat un corp in pozitie dorsala eu capul mai ridicat ~i adus in piept, 1111inile u~or arcuite din cot aduse pe bazin, picioarele intinse drept iar labele pidoarelor foarte apropiate (pI. II e).

Peste groapa in care s-a inhumat corpul orientat E- V ell capul la \1 , s-a pus pamint negru, vegetal iar peste acesta trei lespezi de calcar, Iinisate pe fa~a infedoara.

Inventarul lui M 7 este com pus din 26 margele risipite in paminlul din zona cutiei craniene, in v. 835, ~i un inel de aur, inv. 20367, gr. 3,90, dm. 0.0018 m.

In cele 26 miirgele (pI. \T , fi g. 1) se pot distinge cinci gl'upe care Se deosebesc prin forma ~i materialul din eare au Lost confectionate.

- 6 margel e di n aeela~i material negru (lignit ?) eu aspect lu­cios . Doua dintre aces tea au fonna semisferica Oli suprafata decorata eu ~an~uri adinci .!?i doua canale de in~irat, celelate au forma paraleli­pipccl ica cu suprafata lucioasa ~i decorata cu un ~ant adine avind de asenleni do ua canale de in~irat 9.

-- 6 margele din stiela neagra, cilindrice, lungi de 0,025 m, (doua intrcgi ,patl'u fragmentare) mai sub\iate la capete.

- 5 miirgele din st iela de culoare verde lungi de 0,005 m de forma poliedrica.

- 0 margea de sticla albastra foarte corodata, in forma de disc, c:u un canal central de in~irat. .

7 miirgele discoidale din cornalinii 10.

7 C. Preda, Citeva morminte din epoca elenistica de La CaUatis, in SCIV, 1, I D66, p. J 63.

d 11. B. 3eecT, f{epa~lfU'{eCl;aJ(, mapa Eocnopa. i\1ocKna 1960, p. 91-92, pI. XV, fig. 32 g . .A. 11 , MauenH'[, AJ.tdioPbt Ityp eOlta Co.wxa in era, IV,1947, p. 3.

:J T. H . T. H. BhlcoTcKaH, op. cit., p. 153, fig. 4l::1, datate pentl'u a!5ezarea de la Iukerman in sec. III-IV e.n.

10 Petre Aureli an, op. cit .. p. 572-573. Tip foarte l'aspindit in necropola de 1a Pi atl'a Fl'ecatei , datat in prima jumatate a secolului IV e.n. pentru M 228 ~i In secolul IV e .n. pentl'LI M 237.

4« I

180 N. CHELUTA-GEO~GES9U .

- 0 margea de stiela, in 0,0016 m ; dm. 0,0016 m, neagrii, deco­rata cu pete rotu'nde de culoare alba, galbenii, verde ~i albastra. Micul obiect de podoabii are forma unui vas miniatural cu corp globular, fund rotund ~i plat iar in locul gurii 0 torti\" circu lara care serve~te pentru in~irat II (pI. V, fig. 2).

- inelul din aur este realizat prin montarea unei casete circulare din foi\a de aur pe 0 verighcta filigranam simplu. Intre doua bare circulare mai grQase s- a decorat spa\iul liber cu 0 spirala din sirma mai sub\ire facuta din acela~i material. Cele doua' bare mai groase sint facute clin daua sirme de aur rasucite, Inodel care se repeta 1a chenarul din jurul casetei. Verigheta inelului este delimitata de caseta circulara de cite doua perle mici din aur, pe ambele par\i. In easeta cste incastrata 0 imitatie de piatra, nicuta din pasta de stiC!c1 din doua culori, un briu circular albastru inchis iar in mijloc un disc de culoare albastra deschis ,2 (pI. V, fig. 3, 4).

Datarea mormintului : secolul IV e.n, M 8' La 38 m de gardul Sanatorulu i T.B.C. ~i la 5 m de 1\1 7 s-a

gasit un mormint de inhuma\ie in casetii de piatra la - 1,30 m de la nivelul actual de ca!care. P este caseta lung;; de 1,96 m, lata de 0,63 m la V ~i 0,56 m la E erau puse t rei lespezi de r.iatra care depa~eau eu 0,20 m marginile spa\iului de inhumat. Pere\ii casetei, facu\i din lcs­pezi intregi, groase de 0,12 m, finisate in interior erau rostui~i 1a col\uri cu mortal'. Intre perelii casetei ~i lespezile puse deasupra nu s-a pus Hant, ceea ce a favorizat patrunclerea pamintului ~i a radaci­nilor vegetale.

M8 face parte din eategoria monmintelor de inhuma\ie protejate, de 0 casem de piatra dar cu corpul de pus in SiCliu de lenm, pe stratul de argilii batatorit.

Scheletul corplllui inhumat, s-a pastrat bine ~i era a~ezat in pozi­lie dOl'saJa, picioarele intinse, mina stinga adusa di n cot pe piept iar dreapta intinsa pe linga corp. Scheletul este orientat E-V (capul la V) ~i avea in jurul sau urme de lemn plltrezit ~i cuic de fier pllternic oxidate ~i fragmentare pe care se mai pastra fibra lemnoasa (pI. II fl.

II Barb{ll'a FHarska, Szkla sta1'Dzytne. II, WUl'sza:wa, 1962, p. 72, nr. catalog 37, pI. X, fig. 200243, margen identica datata larg in epoca imperialii romana.

t:! A. $7.. Burger, The late romarl cem entry at Stigvtir, in A :ta Archaeolo­gica, Budapesta. tomul ~VIII. 1966. Atit pentru margele cit ~i pentru inel , forme foarte apropiate eu inventarul nostru, la mormintele 282-294, p. 128 ~i urm., fig. 117, datate in sec. IV e.n. Bueur Mitrea, Constantin Preda, Necropole din sec. IV e.n. in Muntenia, Bucure$ti, 1966. Pentru margele asemanatoare datate in secolul IV e.n., M7 p. 49- 50, fig. 117/2, M25, p. 54, fig. 141, ambele morminte de la Indepen.dznta, judo Iulomita. Etienne Coche de 1a Ferte, Les bijoux antiques. Presses Universitaires de Fl'allee, Paris. 1956. Dijuterii din auI', l'ealizate prin torsada dubla ~i montarea pietrei prin tetmica "cabochons" care nu apar~ I?,:i inainte de sec. IV e.n. spre deosebire de montarea pietrei prin metoda ammtlta, realiza1'ea bi juteri ilor prin torsada dublii, apare in 5i1'ia in sec. It iar in Egipt in sec, II-III e.n.

'MO RMINTC ELENISTlCE $1 ROMANE Lo\ CALDATIS 181

Inventar :

- 12 cuie de jier, fragmentare, oxidate (unul intregibil masoara 0,07 m) . Cuiele erau de dimensiuni diferite, unele eu cap mare rotund (pI. VII, fig. 1), altele mai subiiri ale CarOl' corp este indoit drept, in locul ~apului (pI. V fig. 7).

- vas de stida. Inv. 764, 1.0, 21 m , dm. 0,11 m, dm. gurii 0,064 m Stare buna de conservare, restaurat in daua lacuri. r~orma vasului o dii stilizarea unei figuri zoomode. Supra lata exterioara a corpului propriu-zis de forma unei ealote slerice are doua protuberante. una la ex tr emi tatea posterioara lunga de 0,01 m, alta pe eorpul globular, sparta din antiehitate. Suprafaja inferioara care substituie fundul este con­vexii, adincitura de forma eliptica ajungind pina in centrul coepului globular. Gitul, lung de 0,10 m este conic ~i se arcuie~te de La ni "clul bazei. terminindu-se eu 0 gura larga ci rculara ~i u~or profiIa-ta 13

(pI. V, fig. 5, 6). Sticla vasului este irizata gal ben. Vasul era a~ezat linga omoplatul sting.

- 2 zale de lant fragmentare de bronz cu dm. 0,01 m a~ezate linga femurul sting (pI. VI, fig. 2).

- - fibula de bTOnz eu "capete in forma de bulb" (Zwiebelknopffi­beln) inv. 836, 1.0,051 m, Fibula, era depusa linga femurul sting al scheletului ~i este un exemplar bine conservat, eu exeePtia pi-ciorului rupt ~i gas it fragmentar. Obiectul de podoaba speoifie m ormintelor masculine 'It., este decm'at cu semio\'e dispuse pe daua rind uri (pI. VI,' fig. 1).

Aproape fara excep\ie, cercetatorii dateaza fibulele cu "capete in forma de bulb" (ZwiebelknopHibeln) in secolul IV e.n., in unele cazuri gasite impreuna eu monede se da 0 datare ~i mai strinsa ".

Datarea lui M s, secolul IV e.n . . • •

In primavara anului 1972, au aparut pc loeul viran din faja casei cu nr. 6 de pe strada D. Bolint ineanu din Mangalia, doua morminte de inhumajie, cu corpul depus pe argila ~i protejat de un inveli~ in doua ape facut din tigle. Amen.ajarea funerara dar mai ales bogatul inventar ceramic 'ii vasele de stida, au fost afectate de lucriHorii intreprinderii de canalizare. Cele doua morminte se aflau la 0.50 m unul de altul, la - 1,65 m de la sol 'ii ave au aceea~i orientare E-V.

1:1 Otto Doppelfe ld, Romisches uncl friinkisches Glas in KOln. G"even V erlag Koln, p. 50, grupa 36, pI. 101, fig. 101 !?i fig. 86, inv. 996, vase de parium, realizat prin suflare libera asemanatoare eu tipul de ~a Callatis, datate in sec. III-IV e.n.

'" Erwin Keller. Die spiitromischen Grabfunde in Siidbayern, Mlinchen, C. H. Becksche Verlagsbuchhandlung, 1971, p. 26 !?i urm.

I .; A. Sz. Burger, cp. cit., p. 102, M26, fig. 95, 26- 5, fibula identica eu cea cl in :}'18 d~ Ia Cal!atis, datatA cu monede in intervalul 364-37-5 e .n. Erwin Keller , op. cit., p. 34-35, fig. 11 , tip 4 B, identic eu tipul nostru, ~i datat "circa 350 pina la circa 380 e ,n.". Dorin Popescu, Fibules en b"onze des collections du Musec N ational des AntiQuttes, in Dacia, V-VI, 1935-1936. p. 245, f ig. 4, n. 2-4. Petre AUrelian, op. cit. , P 575, fi g. 11-1, M312, sec. IV e.n., Gh. $te~'m, Dinogetia I. in Dac'", VI-V Ill, 1937-1940, p. 418, fig. 26, n. 9.

., .

182 N. CHELUTA-GEORGESCU

M ,. Mormint de inhuma\ie, cu corpul depus intr-o groapa drep­tunghiulara cu eol\urile rotunjite, lunga de 1,72 m, latii de 0,62 m ~i aidinca de O!15 m. Peste groapa in care s-au ll18i pastrat urme de ar­sura, s-a amenajat \.In acoperi~ protector din ~ase tigle (0,60 m 0,52 m), a~'ezate in l,doua ape",

Schelet-ul, af?ezat in pozitic dorsala ell mii.nile intinse pe linga corp este orientat E-V eu capulla E (pl. II g).

Inventar ;

.- cana d e sticlii, inv. 752 . In. 0,216 m, dm 0,095 m. (fragmentara ~i restaurat;;). Corp cilindric, fund eoncav, gituI scurt ~i cilindrie, buz,;

. ingro~a'tii, promat;; eu un ~ant sub care se prinde un unghi drept 0

toarta subjire, lata eu marginile mull ingro~ate in puncl ul de contact ell umarul vasului (pI. VI, fig. 3.

Vasul are 0 farina ell larga. circulatie in IInperiu in secole,lp I-II e.n. 1G

- bal elL peTeti verticali ~i picioT, inv. 753 In. 0,125 m. dm. 0,145 m (fragment,ar ~i restaurat) . Vasul este facut dintr-o argila fina de euloare roz gall,uie, eu decor floral aplieat "it la barbotine" (pI. VI, fig. 4). Supra!a\a vasului ~i a parte din interior pastreaza urmele unni firnis caramiziu-luc1os. PiClOl' rotund ina1tat putin, scobit in interior.

Boluri asemanatoare au lTIai aparut 1a Callartis 17 pre cum ~i in eelelalte centre greee~ti de pe (iirmul Marii Negre IS fiind datate in secolul I-II e.n.

- bal cu pereti 1:erticali $i picio1', inv. 754 In. 0,150 m, dm. 0,150 m. Exemplar diferit de eel anterior, apropiindu-se mai mult de bolul eu orn8men~a\ii de la Tomis (inv. 1239) care, eu exeep\ia elemen­telor de decor. vege-tale ~i antropOlTIode, are forma exemplarului nos­tru 1\1. Bolul are 0' fOrIna zvelta, bine proportion at, ell picior u!:jor ina1tat, cipcular, conoav, profilat ell 0 lnargine inelara. Singurul elem,ent de dE>eor este un briu centeal din linii incizat€ (pI. VI, fig . 5). Ceramica fina cenu~ie, peste care s-a dat un firnis negru, Inat.

- kantharos (fragmental' ~i restaurat), inv. 7~5 In. 0,075 m, dm . 0,073 m . Ceramica fara ingrediente de culoare brun-ro~catii, cu

u; C. Isings. Roman gLass from elated finds. J. B. \Volters, Groningen-Dja­karta, 1937, p. 66, fig. 50 b; Fi-larska, op. cit., katalog naczyn, T. 1-952, p . 149-150, pl. XXX, tip asemanator ell mici deosebiri, ornarea corpului ell linii incizate f?i trei denticuli ingro~ati in punetu! de legatul'a eu umarul vasului; C. Isings, Roman glass in Limburg, Walters - Noordhoff publishing Groningen, 1971, p. 33, pI. 7, zip llO. Otto Doppelfeld, ap. cit., fig. 20, inv. 5898 datat sec. I e .n.

17 C. Iconomu, ' Cercetdri arheologice la Mangalia $i Neptun, in Pontice, I, 1968, p. 256, fig. 37.

18 P. Alexandrescu, ap. cit., p. 198, p1. 99, XXX-10 ; T. H . BhIcoTcKan, ap. cit., p. 119-120, pentru Cernorecie, fig . 31, datate sec. I-III e.n.

J!) M. Bucovala, Noi morminte de epoca romand timpurie Ia Tomis, in Pon­tice, I , 19138, p. 285 ~i urm., fig. 14 ~i 15.

MORMINTE ELE;NISTICE SI ROMANE LA CALLATIS 183

Uflne de firnis bruno Fund rotund , putin concav, buza profilata ~i evazata "0 (pI. VI, fig. 6).

Data-rea mormintului: sfir~itul secolului I e .n. - secolul II e.n. 1\1 10' Mormint de inhuma\ie protejat de \igle. Corpul inhumat

a fost a~ezat intr-o groapa dreptunghiulara (l. 1,68 m , l. 0,60 m) cu col\urile rotunjite sapata in argila, 'CU urme de arsura anterioa.di depu­nerii corpulul. Urn1ele de arsura .'}i cenu.'}8. sint mai consistente in zona picioarelor seheletului unde erau depuse of ran dele. Scheletul bine eon­servat, a~eZ<lt pe spate cu miinile intinse pe linga corp, picioarele pu\in departate in pat·tea posterioara. Orientarea E-V eu capul la E (pI. II h).

Of1'anda, era depusa 1a picioarc ~i inlre labcle picioarelor, avind llrmatol"ul inventar :

- am.fora, de Iniei dimensiuni. In\,. 756. in . 0.20 m dm. 0,163 m, dm. gurii 0,077 m, dm. fund 0,077 m. Corpul globular u~or conic spre [undul plat, rotund ~i u~or profilat, git gros, cilindric, relativ inalt pentru din1ensiunea vasului, decQl'at eu tr ei linii largi realizate in tim­pul prelucrarii pastei la roata. Cele doua t~rti sint aplieate sub I.JUza inelara, profilata ~i pe umarul recipientului. Ceramica tina de culoare cal'amiziu-galbuie eli midi in eompozitie, peste Qal~e s-a dat lin firnis brun-ro~cat fara lueiu 21 (pI. VII, 1).

- lekythos. Inv. 757 , in. 0,195 m, dm. 0,15 m. Corp globular, fund inelar plat . Gitul, pulin conic se termina Cil 0 buza inaita bine profilatii. De la mijlocul gitului porne~te toarta care este lipitii de umarul vasului. Micul recipient are incizate pe corp linE eirculare iar 1a baza gitu lui, daua incizari mai pranuntate. Pasta de ouloar e gal­bena-diramizie cu mica in campozitie, fara urn1e de firnis ~~ (pI. VII, fig. 2).

- unguentaTi1L de stieW. In v. 758. In. 0,145 m, dm. 0,06 111. Pansa in forma de clopot inait, fund plat, git inalt (0,08 m) conturat printr-o strangulare, buzii ingro~atii trasa. drept in afara (pI. VII. fig. 3). Sticlii de eu10are verde. Exemplarul se incadreaza in tl'-un tip de unguentariu caracteristic unoI' spa~ii mari din imperiu, datat in majoritatea cazuriJor in secolul I e .n. 2.1.

2() P. Alexandrescu, op cit., p. 208, pi. 100, fig. XXIV-13; H. S. Robinson, Pottery of the Roman Period, p. 84, pI. 70, N2, tip identic, datat in tl'e sec. I- III e.n.

:!1 P. Alexandrescu, op. cit., p. 221-222, pI. 82, XXX-1, datat sfi1'~itul sec. I e.n. - sec. II e.n. H. S. Robinson, op. cit., p. 92, pi. 22 ~i 58, M90, tip asemanator cu deosebiri fata de exemplarul nost1'u, avind gitul mai subti re ~i buza inelara trasa drep t in afara, datat la s[in,;itul sec. II e.n.

22 M. Bueovala, Noi morminte ... , p. 280, fig. 8 b, datat a dOlla jumi'itate a secolului I e.n: ; P. Alexandreseu, op. cit., p. 194, pI. 95, XXXVII-3, cu toa1'ta mai in5.Itata, datat entre mijlocul sec. II e.n. ; C. Iconomu, op. cit., p. 257, fig. 37, tip eu corpul mai alungit; B. H. HaneeL, O'lepnU, ucmopuii, .:mOHO.l fUh·U X epccmcca 6 I - JV

O. It. ;J., Xapl<OB, 1970, p. 94, fig. 11 b, datat sec. I-II e.n. 23 P. Alexandrescu, op. cit., p. 219, pI. 101, XXV-8, eu git mai scurt ~i de

culoare cenu~ie albastrui e, considerat prin tre exemplarele cele mai vechi, datat la mijlocul sec. I e.n. C. Isings, Roman glass from dated ... , p. 97, tip 82-Ab datat sec. I-II e.n. B. Filarska, Szk.la ... katalog naczyn., p. 110, pI. XVIII - i , tip asema­nator, fara strangularea gi tului, datat sec. I-II e.n. op. cit., p. 90, B. 11. Han;cen, fig. 9, 3, tip [oarte apropiat descoperit la Mirmeki, datat secolul I e.n.

•

1&4 N. CHELUTA-GEORGESCU

- opait. Inv. 759, 1. 0,105 m, in. 0,025 In, dln. 0,0065 m. Corp alungit, discul concav ornamentat 11(2 bOl'dura lntre doua linE incizate cu ove dispuse la distante egale. Ciocul ~lungit, toarta suprainal\ata, fund plat. Ceramica superioara, de culoare roz-galbuie peste care s-a dat firnis brun-ro~cat. Orificiul de ardere nu prezinta ::;emne ca upaitul ar Ii folosit. Tip specific secolului I e.n. '" (pI. VII, fig. 4).

Inventand ceralnic ~i de stielii gasit in M 10 se plaseaza in aceea$i ~ perioada eli e2l din M (I. A$ezarea apropiata a celor daua lTIorminte.

pr0Cum $i identitatea lor in modul de depunere a1 ufrandelor, aceea$i orientare a corpului inhumat ne face sa datam ~i JVI.t~ la sfiqitul seco­lului I e .n. - prima jumiHate a secolului [I c .n

• • * In luna mai 1972, s-a demolat garajul P.C.I. din Mangalia pentru

amenajarea autostrazii Constanta-1Vlangalia. Cu aceasta ocazie a aparut la 10 m S de zidul c1adirii disparute, un mormint de inhumaiie situat la - 1,70 m de nivelul actual.

Mormintul notat 1'r 11> in ordinea celor descrise piml acurn, avea corpul inl'lumat intI'-o caseta dreptunghiulara facuta din blocuri mari de calcar, lucrate pe interior, a'lezate cite patru pe latura lunga 'li cite doua la capete. In interior caseta avea 1.82 m lungime, 0,68 m UI\ime 'li 0,60 m adincime 25. Scheletul slab conservat s-a gasit depus pe argila in pozi\ie dorsala, miinile intinse pe linga corp, oasele picio­rului drept rava'lite de 0 radiicina vegetala patrunsa prin lespezilc care acopereau caseta mormintului. Orientarea scheletului E-V cu ca;:>ul la E (pI. II i). Linga mina dreaptii s-a gasit 0 oglinda de branz iar linga laba pi'ciorulUi sting cinci statuet2 de lut ars.

lnventar:

- oglinda de bronz. Inv. 621. dm. 0.068 m. Stare buna de con­servare. Suprafaja aglinzii foarte oxidata iar pe spate se pot opserva striuri incizate circular pe marginea intoarsa ~i in centru (pI. VII, fig. 5).

- iiguTinii de lut aTS, reprezentind un personaj feminin in pi­cioare. Inv. 731, in. 0,145 m. Figurina feminina fara nici un atribut specific vreunei zei ta~i. Atitudinea chipului surprinde un zimbet trist. Coafura in festol}, vizibila numai deasupra fruntE. Pe cre~tetul capului are 0 diadema. Corpul sur prins in mi!?care, inclinat spre dreapta. HYlna­tionul drapeaza figurina, cazind din spatele, diademei pina mai jos de genunchi. Faldurile hymationului surprind mi~c·are.a corpului, fUnd st!:ins elegant 'ii tinut cu mina stinga adusa din CDt pe plept. Mina

21, H. Menzel, Antike lampen ... , Mainz, 1954, p. 46, p1. 34, 11. C. lconomu, Opaitc q1'eCO - l'omane, p. 54. tip IX, datat secolul I e.n. M. L. Bernhard. Lampki rstarozythne, Warszawa, 1955, p. 306-307, pi. LVIII, 245, cioeui asemanaior, datat seeolul 1 e.n. Tihamer SzentleJeky, A.1tcient lamps, Budapest, 1969, p. 77, fig. 96, a-b, forma asemanatoare cu exceptia-figurH femInine din discul coneav.

2.·) Maniera constructiei funerare la MlI aminie$ie caseta mormintului eu papir de la Callatis, la 60 m de locut unde s -a descoperit M ll , cf. C. Pretia, Em. Popescu. P . Diaconu, in Mate1·iale, VIII, 1962, p . 446, 447 .

MOR;\lINTI:o~ ELENISTICE $1 ROMANE L~\ CALLA TIS 185

dreapta u~or areuita din cot este adusii in ratii ~i esto aeoperitii de Ialdurilc hymationului. Pu\in mal jos de genunchi apare hitonuJ eu falduri vertieale, mi~eat in partea stinga, unde pieiorul, u~or indo it din genunchi estc tras ina poi. greutatea eorpului lasindu-se pe piciorul drept, Statueta personajului Ieminin se tennina eu 0 baza dreptunghiu­lara (pI. VII, fig , 6),

Figurina este realizata din argila fina de culoare earihnizie, bine arsa . !ntreaga supra-[a\a pastreaza urn1e de vopse:a alba Cli excep\ia spatelui care nu este luerat. P e dia::!ema se mai vad til'me de vopseR albastl'a data peste alb iar pe coafura euloarea brun-l'o~catii,

---- - statuet<! de lut ars (Kore 'I) 26, lnv, 729, in, 0,091 m, Personaj "j fcminin, realizat numai bust:-Cq' spatele nelu crat. Ceramica diramizie

peste care s-a pastrat pete de cuJoare albii, Atitudinea ri,gida, eoalura \ in feston, pe ere~tetul eapwui Un palos, Ambele mHni , nereali7-ate,

tlnbracamintea cO!1sta intr-un hiton deeoltat larg "en coeur", Un cordon stringe talia ridieata. Deasupra eordonului, faldurile hitonului sint dra­pate simetric cu marginile decolteului ~i acopera doar urnerii. Sub

( corda", faldurilc sint aproape verti-eale (pI. VIII , fig . I). -- doua statuete de teraeoUi, identiee , reprezentind pe Eros-T ha­

natos 27. Un exem plar bine conservat (pI. VIII, fig . 2), eelalalt fragmen­tal' (pI. VIII, fig. 3). Exemplarul intreg. inv. 735, are a iniiltime de O,llO m. Ambelc statuete sint facute in acela~i t ipar. avind aeelea'ii atribute.

Figura fara expresie, pe cap !,oarta un palos iar pe spate aripi mari desfaeute. Ve'imintul aeopera doar umarul ~i mina stinga sprijinitii pe 'iold. Divi ni tatea in mi'icare, se sprijina pe piciorul drept. eel sting indoit din gooWlchi este tras inapoi. Mina dreaptii departata de corp tine faIdurile ve~mintului simbolizind tort,a funebra, atribut a lui Thana- k· tos (Genius mortis). Corpul, ingrijit realizat, eu detalii anatomice realist p rinse, mi'icarea ~i propor\iile ·amintesc canonul 'icolii lui Lysi p.

Piesa estc un basoreJief-apliea , pe spate are 0 strea'iina semi­circulara care sus~ine aripile desfaeute ~i este prev8.zuta eu un orificiu pentru suspendat (pI. VIII, fig. 4).

- statlLetit de temeotii reprezentind un copi! stind pe altar. ln v. 730, in 0,098 m. Stare de conservare ; fragmentari'i, Jipsa pieiorul drept (pI. VIII, fig. 5)). Figur ina reprezentind un eopil (zeu?) cu 0 expresie trism pe fa(a , sta pe un altar cu baza dreptunghiulara profila!ii . P e sp-atele altaru lui sint incizate adinc doua linii in cruce. PL VIII, fig . 7. Cu exceptia gitului, pujin gros ~i apleeat spre dreapta, corpul este minutios executat, respectind1 fidel anatomia infantili.i. Pe frunte se

.Iv. ,N,. ,. " .. ,.:J.J . I '1 , 26 Cf. M.M Ho6bTJUum, Teppmwmo(JM(J cm.amyam1-;u, fJalllnuJtane1£u([)altaeopuu, MOCn En

1961, p. 58, pI. VIII, 3, figurina foarte asemanatoare, in aceea$i atitudine rigida cu palas pe cao, statueta atribuita Korei.

27 Cf. r . .u;. BeJT9n, 'l'eppa1WmM U:l Xep coueca, tn ApXCq.10ZUJI" CCCP , r. 1-11, 1970 . p. 70. pI. X , 5, statueta idcntica atribuiUi: lui Eros-Thanatos (Cupido genius-mortis) dntata in secolul III i. e.n. H 13 HJIeJfJI hUH, Cmamyeml<'lt UJ Xepcol-teca , in ApxCOJlo?un. CCCP r, I. ;"" t t, p. 28, pI. 6, fig. 3, tip foarte aseman5.tor datat in seoolul IV i .c.n, eu acelea~i atribute ale lUi Eros-Thanatos.

r ,

186 N. CHELUTA-GEORGESCU

observa 0 cununa de lauri. (PI. VIII, fig . 6) . Pat'tea posterioara a capului este acoperita eu 0 boneta sferica. Mina stinga se sprijina pe ve~mintul cazu t pe suprafa\'a altarului. IvIina dreaptii strinsa, este \inuta pe piept. Pieioarele pu\in depar tate se sprijina pc baza altarului.

Ceramica fjn§., de culoare ca l'amizie ell urme de culoare 1'OZ data p este un strat initial de culoare alba. Pe cap 5e mai conserva pete de' cu loal'e ro!?ie 28.

Cele cinei statuete de teracota gasite in M ll ' sint de format mie. dealt"fel ca majori tatea figurinelor intregi ~i fragmentare descoperite pe tcritori ul ora~ului Calla t is. P rimele pat ru reprezinta figuri ale unoI' divinitati sau in cazu l exemplarului eli nr. inv. 731, figuri anonime. DivinitB.\ilc ,existente in M IJ au 0 larga ch'culatie in lumea elenistica a cetatilor de pe ta. rmul Pontului Euxin :!!/.

Tehnica realiza.'rii figurinelor este aceea~i la toate cinei dupa cum deeOl'area lor eu diferite eulOt'i porne~te de la aeela~i stad iu initial al vopsirii intregii figurine eli 0 pasta fina de caolin combinat eu prai de val'. CuloriJe folositc sint albul, verdele. albastru, ro~u, galbenul. l'eprezcntind diferiti axizi ~i siHcati minerali 30.

Pentru a se ob\ine 0 ardere completa . mae~trii coropla~ti faceau figurinelc go ale in interior ~i cu un orificiu de aerisire pentru obti­nerea arderii rapide fara sa fie afeotalii suprafat;a figurinei.

Prezentarcaartistica difera de la reprezentaTi obi~nuite, nelipsite de anUlnite defectiuni datorate scoaterii din tipar, 1a exemplare de fine\c lucrat~ eu multa grija ~i indeminare (exemplarele inv. 730 ~i inv. 731). La personajele feminine coalura ~i draparea himationului putin ridicat pentl'u a deveni vizibil ~i hitonul. se remardi realizar ea intr-o autentica maniera arhaicii, intilnitii la majoritatea figudnelor de teracota din secolele IV-III Le.n.

Cele doua reprezentari masculine, figurile lui Eros-Thanatos ~i copilul pe altar ... au ve~mintul cazut s,au acoperind 0 nri-di pOl'tiune Cli"n corp, care dezgolit, s:::oate in evidenta realizarea artistica ~i fidela a detaliilor anatomice.

Figurinele de teracota gasite in M:: ~i MIl datate In secolul IV i.e.n . - printre putinele reprezcntari descuperite in sapatura 31., impfe-

28 In colectia Muzeuiui de Arheologie Constanta se mal gase!)te un exemplar de Ia Calla t is fmgmentar (Upsa capul), mai rudimentar executat ~i tara urme de culoare.

2) M. M. }-\ oOU3JllHa, op. cit., p 58 Si urm., pI VIII, fig. 3, 4 r. ,il,. B eJIOB, op. cit., p. 70, pentru Chersones H. B. l\.TJef!l'llaU, op c~t., P 28 ~i urm. pentru Roksolan i (Niconia).

I" :xl V. Canarache, op. cit., p. 26-27, care a supus unor analize chimice cu­lorile minerale care decoreaza figurinele descoperite la Callatis. S-a ajuns Ia con­cluzia ca. albastru l este silicat de cupru, culoarea rO!;,ie se ob~inea din oxid de fier iar cea roz, sulfura de mercur.

;1[ Radu Vulpe, Deux terres cuites grecques de CalZatis, in Dacia, V-VI, 1935-1936, p. 329 ~i UL·m. C. Preda, Citeva morminte din epoca elenistica de la CaUatis, in scrv. 1, 1966, p. 144, fig. 5.

MOR!l.UNTE ELENISTICE ~I ROMANE LA CALUA. Tr~ 187

una eu celelalte figurine afIa,te in colectii particulare 32, fae dovada existentei unci adevarate industr ii _coroplastice la Callatis in sccolul IV Le.n:

.*. Majoritatea mormintelor descrise au aparut pc teritoriul parcului

din ora~ul Mangalia, zona care a fost supusa unei mari actiuni de an1enajare ~i sisternatizare. Inainte de nivelarea terenului pentru ame­najarea gradinii cincmatograf ~i a staclionului din centrul parcului, zona prezenta Inari denivelari de teren. Numai a~a se explidi concentrarea' Inonumentelor funerare pe anumite portiuni unde pamintul viu incepe la - 1,60 m de la niveluf de caleare actual. Pe a'ceste spa Iii mici s-au gasH Inormjnte de epoci diferite . in Inajoritatea cazurilor, monUlnentele funcrare descopNite au avut de suferit de pc urma plant!hii copacilor ~i umidiUitii 'Continui, caracteristice unui spatiu verde. Conservarea scheletelor inhumate, precara de cele mai multe ori in aeeasta parte a necropolei antice - radacinile copacilor au patruns in morn1inte, rava­~ind eonlinutul - ingreuneaza un stucliu antropologic edificator pentru stabilirea elementului elnic care a folosit partea de nord a necropolei antice.

Ritul funeral' intilnit la toate mormintele descrise estc inhuma\ia, eu mai multe detalii de ritual cum ar fi :

- purifiearea gropii prin ardere inain te de a se depune corpul inhumat (observatie valabila pentru M3. MI" Mn. MJo) ;

- groapa dreptunghiulara sapata in argila are eollurile rotunjite ; - of ran dele sint depuse de cele mai multe ori linga corp sub

acoperi~ul protector fawt din \igle sau lespezi de piatra, excep\ie facind ·ofrandele lui 1\1" depuse pe 0 prispa de argila linga acoperi~ul de j.igle ;

- in eawl inhumarii corpului in caselli de piatra, scheletul s-a gasi.t la toate l110rmintele studiate, depus pe stratul de argila batatorit.

Cimpul necropolei situat la nord de zidul de incinta al ceta\ii Calla tis nu prezinta 0 dispunere a monumentelor funerare care ar ex­plica prezen\a unor tumuli. Zona necropolei de nord este plana ~i in ea s-au conservat monninte in majoritate de inhumatie, dar de epoci dife­rite. Folosi"'ea indelungata a necropol'ei plane este argumentata de pre­zen,a unor morminte de sec. IV-III Le.n. linga morminte de secol IV e.n.

o zona bogata in morminte de epodi romana timpurie pare sa existe intre strazile Rozelor ~i D. Bolintineanu pina in dreptul staliei C.F.R. Mangalia 3:1, dupa cum la vest de mormintul eu papirus 34 apar monninte de epoca elenistidi a caror dispunere' ne indrepta1e~te sa cre-

:;2 V. Canal'ache, op. cit" eu exemplare foarte asemanatoare, sau identice 1a care se poate lesne observa cxecutia in acela~i tipar.

:.:;: In urma unoI' sapiHuri de salvare fa cute in aceasta zona au aparut, aite .mol'minte d~ epodi ramana, care se ana in studiu.

3 ~ C, Preda, Em. Popescu, p , Diaconu, in Materiale, VIII, 1962.

188 N. CHELUTA-GEORGESCU

dem ca in aceasta parte ar fi plasata 0 zona de tumuli 30, care s- au apJa­tizat in urma nenumaratelor transfonnari edilitare pe care le-a suferit Dr"'iul Mangalia.

Stadiul actual a1 c€Tceta.rii necropolei callatiene nu permite expu­nerea uncr concluzii generale asupra aspectului acestui "cimp a1 lui Charon" precum ~i a elementului etnic care I-a folosit.

Bogatul inventar descoperit in mormintele descrise, format din ceralnica, stieHi 9i obiecte de metal, intiire9te convingerea di 1a Calla tis de-a Jungul veacurilor au existat ateliere ai carOl' me~te~ugari produ­ceml de foade Inulte ori adevarate valori artistice.

TOMBEAUX HELLIlNISTIQUES ET ROMA.INS DIlCOUVERTS DANS LA ZONE DU NORD ET NORD-OUEST DE LA NIlCROPOLE

CALLATIENNE

Resume

Les travaux de canalisation effectues a lVIangalia pendant l'hiver et l'ete (lf~ 1971 ont affecLe l'enceinte de la cite de Callatis ainsi que la zone de la ne­cropole du cOte nord et nord-ouest de la cite antique. A cette occasion on a in­vestigue 11 tombeaux dont cinq apparti.ennent a l'epoque he1Mnistique et six - a l'epoque romaine.

La plupart des tombeaux etudies sont apparus sur le territoire du pare de ville de Mangalia, zone qui a ete soumise a de grandes actions d'amenagement et systematisation. Avant Ie nivelle.ment du terrain pour 1a construction du cinema en plein air et pour Ie stade du centre du pare, la zone presentait de grands denivellements de terrain. C'est ainsi que s'explique 1a concentration des monu­ments funeraires sur cer taines portions ou 1a terre vierge commence a - 1,60 m. SOllS Ie niveau actuel. Dans ces petits espaces on a trouve des tombf'aux apparte­nant a des epoques differentes.

Le rite funer.eire rencontre dans tous les tombeaux decoliverts est I'inhu­mation, a plusieurs variations pres comme par exemple :

- 1a puriCication de 1a fosse moyennant Ie brulement, avant que Ie corps inhume y flit depose (M 3, M 4, M g, Iv! 10) ;

- la fosse rectangu1aire creusee dans l'argile a les coins arrondis; - les orfrandes sont deposees, pour la plupart des cas, a cote du corps,

sous Ie toit protevteur fai t de tuiles ou de dalles de pierre, a l'exception de M 3, ou les offrandes sont deposees sur une petite plate-forme d'argile, au dehors du toit de tuiles ;

- au cas de l'inhumation du corps, dans les tombeaux protegees par des nalles de pierre Ie corps est depose sur 1a cauche d'argile fouh!e.

La necropale situee au nord du mUl" d'enceinte de la cite de Callatis ne presente pas de disposition des monuments funeraires laquelle y expliquerait la p resence des tumulus. La zone de la necropole du nord est plane et iei se sont conserves des tombeaux - d'inhumation, pour la plupart, mais appartenant a des epoques differents. L'utilisation proiongee de la necropole plane est argu­mcnke par la presence des tombeaux des IV-III-emoes siecles avo n.e· a cote des tombeaux du IV-erne s. de n.e.

Une zone riche en tombeaux d'epoque romaine (du debut de cette epoque) pantit exister entre les rus Rozelor et D.Bolintineanu~ lusque devant la gare de

35 Sapatu ri de salvare efectuate pe terenul unde s-a construit un grup far­maceutic In Mangalia, au scos la iveala morminte a caror dispunere, dovedesc existenta unui mare tumul ap latizat.

MORMINTE ELENISTICE $1 ROMAN£ LA CALLATJS 189

Mangalia. De meme, a l'ouest du tombeau a papyrus apparaissent des tombeaux d'epoque hellenistique dont la disposition nous justifie a croire que de ce cote serait placee une zone de tumulus, aplatis a la suite d'innombrables transfor­mations edilitaires qu 'a subies la ville de Mangalia.

Le stade actuel des recherches callatiennes ne permet pas l'exposition des conclusions generales sur l'aspect de ce "champ de Charon" ainsi que sur l'ele­ment ethnique qui l'a employe.

FUN DE VON HELLENISTISCHEN UND ROEMISCHEN GRABERN 1M NOERDLICH EN UND NORDWESTLICHEN TElL DER NEKROPOLE

VON CALLI\TIS

Zusammenfassung

Die im 'Winter und FrUhjahr des J ahres 1971 zwischen den Badeol"i.en Saturn und Mangalia Sud durchgefUhrten Kanalisations-arbeiten haben sowohl das Innere der Festung CaUatis als auch der anti ken Nekropole berUhrt.

1m Park der Stadt Mangalia. 135 m von del' Umfassungsmauer del' spatro­mischen Festung sind ach Beisetzungsgraber zurn Vorschein gekommen, wovon vier Zysten2:raber, drei Ziegelgraber und ein Saugling in einer hellcnistischen Amphora.

Auf del' FUiche, wo die acht Graber ge[unden \vurden, haben ausgedehnte stadtischen Arbeiten stattgefunden. Infolge del' Elnebnungen ist es vorgekommen, daf~ Graber aus verschiedenen Zeitabschnitten in gleicher TieCe gefu:1den wurden.

Del' Beisetzungsritus 1st bei allen beschriebenen Grabern Korperbestattung mit rituellen Einzelheiten \vie z.E. .

- Reinigung des Grabes durch Ausbrennen VOl' Beisetzung des zu bestatten­den Korpers (M3, M I" M,), MlO) ;

- die rechtec1dge Grube im Lehm hat abgerundete Ecken; - die Opferbeigaben werden meistens neben den Kerper, unter eine Schutz-

decke aus Ziegeln oder Steinfliesen gelegt ; - im FaIle von Bestattung des Korpers in Zystengrabern ,vm'de das Skelett

bei samtHchen erforschten Grabern auf einer gestampften Lehmschicht gefunden. Es scheint, daf3 sich zwischen den Straf3en Rozelor und D. Bolintineanu bls

VOl' dem Bahnhof Mangalia ein an Grabern aus del' frtihremischen Zei t reicbes Gebiet befindet, so "\Vie westlich vorn Papyrusgrab Graber aus del' hel1enistischcn Zeit el'scheinen, deren Anlage uns zu del' Vermutung berechtigt, daf3 in diesem Tell ein Gebiet einer Htigelgrabernekropole besteht.